strategii si obiective coca cola

7/30/2019 Strategii Si Obiective Coca Cola

1/9

Page 1

Plan de marketing al firmei CocaCola

Nume : Ungureanu Andrei


2/9

Page 2

Obiectivele de marketingDispunnd de un domeniu de aciune multidisciplinar, n primul rnd

marketingul ofer o metodologie a deciziei comerciale, care nmnuncheaztehnicile de culegere i analiza informaiilor, pentru a asigura dezvoltarea uneiactiviti rentabile bazate pe cunoaterea pieei. n al doilea rnd marketingulipropune ca obiect s realizeze n cele mai bune condiii: satisfacereaconsumatorului i implicit rentabilitatea ntreprinderii n cadrul unui procesdinamic ntreprindere-consumator. n ultima vreme asistm la aplicarea tot maifrecvent n ntreprinderi a unui marketing integrat. Astfel, n loc s se ia nconsiderare nevoile consumatorului plecnd din momentul n care produsul este

fabricat, se apreciaz c cel mai bun mod de a satisface nevoile acestuia , este dea interveni n studiul de cercetare sau de dezvoltarea produsului. Un marketingintegrat la diferite funcii, care concureaz la realizarea i punerea la dispoziiaunor produse, sau a unui serviciu, favorizeaz inovaia (acionnd pe termenmediu sau lung) i suscit meninerea permanent a unui nivel ridicat alconsumului. Cu clienii produselor sale, ntreprinderea nu caut s realizezesimpla desfacere a mrfurilor, ci urmrete s stabileasc o relaie permanent,s declaneze reflexe de fidelitate i ncredere n produsele oferite. Aceastrelaie ntreprindere-client nu este rigid i fix, odat pentru totdeauna clientela

trebuie rennoit permanent, propunndu-i produse noi. n concluzie, ca obiect,marketingul este un instrument al lurii de decizii i orientarea politicii economicea ntreprinderii pe termen mediu sau lung, n vederea realizrii unor beneficiimaxime, prin satisfacerea n condiii optime a consumatorului. Scopul principal alplanului este promovarea brandului Coca-Cola. Obiectivele planului sunt:

1. Identificarea noii piete tinta2. Atragerea unui numar cat mai mare de clienti din cadrul acestei piete tinta3. Fidelizarea clientilor4. Mentinerea unei imagini puternice pe piata pentru Coca-Cola si clientii sai,prin campanii promotionale si de reamintire.

Scopurile acestui plan de marketing sunt de asemenea imbunatatirea imaginiicompaniei, prin consolidarea acesteia in randul clientilor si in randul publicului ca

fiind o companie puternica, serioasa, cu o pozitie clar stabilita pe atat pe piatainternationala cat si pe cea autohtona, si cu o gama larga de produse imbunatatite

constant. Produsul campaniei este il reprezinta promovarea companiei si a


3/9

Page 3

produselor acesteia, prezentandu-le ca pe un produs cu traditie pe piata, si care

ofera o gama net superioara de produse comparativ cu concurenta precum si

avantaje datorate in special experientei acumulate de-a lungul timpului, in acestdomeniu. Modul de atingere al obiectivelor se face prin promovare, apeland la o

strategie de comunicare bazata pe diverse campanii de adverstising. In cadrulmultitudinii de campanii promotionale lansate de-a lungul timpului, amintim pecele lansate in anul 2009:

o Coca-Cola Romania incepe anul cu doua campanii noi: Fabrica deFericire 3 si Coca-Cola Zero Tongues and Eyeball. Ca si in 2007 si2008, Coca-Cola Romania deschide anul 2009 cu o noua campanie,Fabrica de Fericire, care spune povestea personajelor deja bine-cunoscute si iubite: Pupacila, Harnicila, Wendy precum si a altorlocuitori ai masinii Coca-Cola. Spotul Fabrica de Fericire 3 poate fi

vizionat online pe www.coca-cola.ro. Tot aici, vizitatorii se pot amuzaaccesand jocurile cu personajele din film.

o Campania Coca-Cola Brrr a fost lansata anul trecut pe planinternational, implementata in mai multe tari de pe diversecontinente, pentru ca in acest an sa ajunga si la noi. Dincolo de TV sipanourile OOH pe care le vedem deja prin tot orasul, MRMWorldwide a lansat ieri si componenta online care sustine promotiala nivel de retail.

o Coca-Cola - Pauza de pranz. Campania a fost promovata timp decinci zile pe saptamana, numai in cadrul emisiunii CronicaCarcotasilor difuzata la Kiss FM.

O pozitie importanta o are si publicitatea de reamintire care este foarteimportanta in cazul produselor aflate in etapa maturitatii. Costisitoarele reclamein 4 culori pentru produsele Coca-Cola, aflate in magazine nu au scopul deinforma sau de a convinge oamenii sa cumpere Coca-Cola, ci de a le reaminti sa ofaca. O forma inrudita cu publicitatea de reamintire este publicitatea de asigurare,care cauta sa-i convinga pe cei ce achizitioneaza in mod curent un anumit produs

ca au facut o alegere potrivita. Reclamele la automobile vor prezenta adeseaclienti satisfacuti ce se bucura de caracteristicile speciale ale noului automobil pecare l-au cumparat. Alegerea obiectivului publicitatii trebuie sa se bazeze pe oanaliza profunda a situatiei existente in acel moment pe piata. De exemplu, dacaprodusul apartine unei clase de produse maturizate, iar firma respectiva detinepozitia de lider pe piata, si daca utilizarea marcii respective este scazuta,


4/9

Page 4

obiectivul cel mai potrivit va fi stimularea respectivei marci. Pe de alta parte, dacaprodusul apartine unei noi categorii de produse si firma care il comercializeaza nueste lider pe piata, dar marca respectiva este superioara celei comercializate decatre lider, atunci obiectivul adecvat va fi convingerea pietei de superioritate a

acelei marci.


5/9

Page 5

Strategii De marketingStrategii de promovare a brand-ului coca-cola

In spatele succesului de care Coca Cola s-a bucurat si se bucura pe parcursul a

mai bine de un secol se afla ideiile manageriale concretizate in strategiile de

crestere ce au condus spre rezultatul scontat Printre primele activiti de

marketing realizate de productorii Coca-Cola au fost nregistrarea numelui i a

mrcii Coca-Cola. Considernd c "cei doi C vor arata bine n reclame" FrankRobinson a sugerat numele i a scris cu acest scris unic marca nregistrat "Coca -

Cola", ce este acum renumit. Primul anun publicitar pentru "Coca-Cola", a

aprut curnd n The Atlanta Journal. Acesta invita cetenii insetai s ncerce

noua i populara butur carbonatat. Pe copertinele magazinelor au aprut

bannere pictate de mn cu sugestia Consumai, ce era adaugat pentru a

informa trectorii c noua bautur era rcoritoare. Dup ce Coca-Cola a fost

achiziionat de domnul Candler s-a investit foarte mult n domeniul marketing-

ului, distribuind mii de cupoane pentru o sticl de Coca-Cola gratuit. A promovat

continuu produsul, distribuind suveniruri, calendare, evantaie, ceasuri, urne i

multe altele, toate cu marca nregistrat Coca-Cola. Domnul Woodruff (afaceristul

care a cumprat aciunile Candler n anul 1919) a iniiat o campanie denumit

Butur de Calitate, folosind un personal format din oameni cu nalt calificare,

pentru a ncuraja i ajuta locurile unde Coca-Cola se vindea la pahar n vnzarea i

servirea corect a buturii, la sticl. Cu ajutorul mbuteliatorilor de frunte,

conducerea companiei a stabilit standarde de calitate pentru fiecare faz a

operaiei de mbuteliere. Woodruff a vzut un potenial uria pentru afacerea cu

sticle de Coca-Cola aa c suportul, constnd n publicitate i marketing a fost

sporit substanial. Compania Coca-Cola a fost prima care a introdus inovaia

cartonului cu ase sticle Coca-Cola n primii ani ai deceniului al treilea, permind

astfel consumatorului s transporte mai uor Coca-Cola acas. Cutia simpl de


6/9

Page 6

carton cu ase sticle, descris ca un ambalaj pentru cas, un maner ca o

invitaie, a devenit unul dintre cele mai puternice instrumente de comercializare

ale industriei de buturi rcoritoare. n 1929, cartonului i s-a alturat un alt

progres revoluionar, rcitorul de metal cu capac, care a fcut posibil servirea

buturilor Coca-Cola rece ca gheaa la locurile de vnzare cu amnuntul. Rcitorul

a fost apoi mbuntit cu refrigerare mecanic i acionare automat cu ajutorul

monedelor. n felul acesta fabricile, birourile i multe alte instituii au deveni t

locuri de desfacere pentru buturile rcoritoare.

La fel ca i sticla contur, n 1929 a fost adaptat un pahar standard specialpentru dozatoare, care a ajutat campania publicitar Coca-Cola. Expansiuneainternaional a firmei Coca-Cola a nceput n 1900 cnd Charles Howard Candler,

fiul cel mare al fondatorului companiei, a luat cu el un borcan de sirop ntr-ovacan n Anglia. A urmat o comand modest la Atlanta, de cinci galoane desirop. n acelai an, Coca-Cola a ajuns n Cuba i Puerto Rico. n primii ani aisecolului trecut s-au construit fabrici de mbuteliat Coca-Cola n Cuba, Panama,Puerto Rico, Filipine i Guam. n 1920 a nceput mbutelierea ntr -o fabric dinFrana, primul mbuteliator de Coca-Cola de pe continentul european. Compania ainiiat o relaie de parteneriat cu Jocurile Olimpice, relaie care trecea dincolo degraniele culturale. Coca-Cola i Jocurile Olimpice i-au nceput asocierea n varaanului 1928, atunci cnd un vas american a sosit n Amsterdam transportnd

echipa olimpic a Statelor Unite i 1000 de navete de Coca-Cola. Patruzeci de miide spectatori care au umplut stadionul au asistat la dou premieri: aprindereapentru prima oar a flcrii olimpice i prima vnzare de Coca-Cola la o olimpiad.mbracai n haine i epci inscripionate cu marca Coca-Cola, vnztorii ausatisfcut setea fanilor. Pn la jumtatea deceniului al aselea, lumea Coca-Colaera definit de sticla contur sau de paharele n form de clopot pentru dozatoare.Odat ce consumatorii au nceput s cear varietate, compania a rspuns cuambalaje noi, tehnologie nou i produse noi. n 1955, compania a introdussticlele de 10,12 i 26 uncii (8 uncii=aprox. 240 ml) de format adecvat consumului

unei familii, sticle care au avut un succes imediat. Cutiile de metal, realizatepentru prima oar pentru forele armate de peste ocean, s-au gsit pe pia din1960. Apoi dup ani de cercetri n domeniul sticlelor de plastic pentru buturircoritoare, compania a introdus n anul 1977 ambalajele PET la dimensiunea dedoi litri. Compania a introdus de asemenea i noi buturi rcoritoare pentru asatisface un spectru tot mai larg de gusturi. Nascut n 1960 n Germania, familiade buturi rcoritoare Fanta a devenit cel de-al treilea sortiment din lume ca cifr


7/9

Page 7

de vnzri. Sprite, o butur pe baz de suc de lmie, a urmat n anul 1961. De-alungul anilor, melodii, versuri i sloganuri au imprimat ritmul campaniilorpublicitare Coca-Cola. Unul dintre cele mai renumite sloganuri publicitare, ThePause That Refreshes a aprut pentru prima oar n The Saturday Evening Post n

anul 1929. El a fost susinut de "Its The Refreshing Thing To Do" n 1936 i"Global High Sign". Anii 50 au produs "Sign Of Good Taste", "Be ReallyRefreshed" i "Go Better Refreshed". Au urmat multe alte sloganuri memorabileinclusiv Things Go Better With Coke n 1963. Its The Real Thing, folositpentru prima oar n 1942 a fost readus n 1969 pentru a susine un nou mod decomercializare pentru Coca-Cola ce a avut un succes remarcabil. Ilustraiisugestive, realizate de ctre artiti recunoscui apreau n anunuri publicitarepline de culoare, care proiectau imaginea produsului n reviste importante.Portretele populare ale lui Mo Crciun realizate de cunoscutul artist Haddon

Sundblom, care au nceput n anii 30, au continuat ca anunuri publicitare desrbtoare n a doua parte a anilor 50 i n primii ani ai deceniului al aptelea.ncepnd cu jumtatea deceniului al treilea, radioul a fost cel mai importantmijloc de comunicare pentru Coca-Cola. n anii 60 popularele versuri Things GoBetter With Coke au devenit un hit al spoturilor publicitare radio, folosindu -segrupuri de succes ca The Supremes, The Four Seasons, Jan And Dean i TheMoody Blues. Reclamele companiei s-au schimbat o dat cu lumea, adresndu-seunor noi grupuri de consumatori prin intermediul unor noi medii de comunicare,n mod special al televiziunii. n 1950, de Thanksgiving Day (Ziua Recunotinei),

Edgard Bergen i prietenul lui, Charlie McCarthy au aprut n cadrul primului showlive al reelei de televiziune ce a fost sponsorizat de compania Coca-Cola. O datcu evoluia acestui mediu de comunicare de la sponsorizarea programelor lareclame comerciale care apreau n timpul diferitelor show-uri, multe celebritiau fcut reclam pentru Coca-Cola. Printre cunoscuii animatori care au aprut ntimpul reclamelor comerciale Coca-Cola de la televiziune i radio n anii 60 aufost surorile McGuire, Aretha Franklin i Neil Diamond. n decursul ani lor, modulde a face reclam pentru Coca-Cola s-a schimbat n multe privine, dar mesajul, cai marca nregistrat, au ramas aceleai. Campania de lansare a produsului Coca-

Cola Zero a avut la baz ideea De ce majoritatea lucrurilor bune n via trebuies includ i un compromis? Atunci de ce nu putem avea acelai gust Coca-Colacu 0 zahr?. Mesajele au fost gndite n funcie de canalul de comunicare: peinternet De ce nu situri cu 0 pop-up-uri?, pe cinema De ce nu filme cu 0pauze publicitare?, pe panouri amplasate n intersecii De ce nu ore de vrf cuzero intersecii blocate? sau De ce nu intersecii aglomerate cu zero semafoare


8/9

Page 8

defecte?, pe panouri amplasate n campus De ce nu o petrecere monstru cuzero mahmureal?, De ce nu facultate cu zero restane? sau De ce nu relaiicu zero sentimente? Canalele de comunicare TV, TV Screen-uri, presa iinternet au fost completate i de o comunicare viral. Mesajele au fost susinute

i de ctre www.decezero.ro, un blog comunicat ca un grup de terapie n careglumim pe seama micilor compromisuri. Vizitatorii blogului au putut postacomentarii despre ce nseamna 0 compromisuri pentru ei, au putut votapersonalitatea romneasc cu 0 compromisuri, au putut descrca i trimiteimagini/filme relevante pentru ei i n care se regsea ideea zero compromisuri.Campania a luat sfrit odat cu apariia mesajului De ce nu acelai gust Coca-Cola cu 0 zahr? difuzat pe diverse canale de comunicare TV, outdoor, presa,internet i cinema.Produsul beneficiaz de asemenea i de un site oficialwww.cocacolazero.com.

Conform www.iqads.ro , campania a avut succes, astfel c, 49% dintre cei careau aflat despre noul produs l-au ncercat iar 64% dintre acetia au repetat

achiziia.Acest lucru s-a datorat si faptului ca publicul int al Coca-Cola sunt

tinerii, iar timpul petrecut de acetia n faa televizorului scade n defavoarea celui

petrecut n faa calculatorului. De altfel, promovndu-se pe internet, compania

poate s comunice direct cu acetia, s afle ce-i doresc i s segmenteze foarte

mult mesajul publicitar pn la nivelul individului. Pn acum promovrii on-line

nu i s-a acordat o foarte mare importan, Coca-Cola investind cel mai mult n

publicitatea TV. Cu toate acestea, Coca-Cola este cel mai recunoscut brand de peinternet, avnd o notorietate de 35%. Conform studiului Leading Brands by

Romanian Internet Users realizat de Gemius, n colaborare cu Evensys,

participanii la studiu au considerat ca fiind foarte importante urmtoarele

criterii: calitatea (85%), ncrederea (51%),diferenierea de celelalte branduri

46%, prestigiu 38%, popularitatea- 26%, modernitatea- 14%. Acest lucru nseamn

c brandul Coca-Cola este perceput de utilizatorii internetului ca fiind de o calitate

remacabil, de ncredere i c se difereniaz n peisajul aglomerat al societii de

azi, invadat de tot mai multe reclame. Promovarea on-line a ajutat foarte mult

imaginea Coca-Cola, mbuntind-o i sporind ncrederea consumatorilor n

aceasta, dei compania nu s-a axat n mod special pe acest tip de promovare.

Acordarea unei atenii sporite mediului on-line nseamn pentru Coca-Cola

creterea notorietii i mbuntirea imaginii la costuri mult mai sczute i ntr -


9/9

Page 9

un timp mult mai scurt dect permite mediul offline. Rezultatele favorabile ale

diverselor campanii sunt reprezentate de numarul in crestere al clientilor, si

numarul in crestere al vanzarilor produselor Coca-Cola. In timpul si ulterior celor

lunilor in care se desfasoara campaniile promotionale, pentru a determina

eficienta planului, se va reduce numarul constant de depozite realizate lunar,

anterior campaniei, din numarul prezent realizat, iar surplusul va fi considerat

rezultatul sustinerii campaniei de promovare a produsului.

strategii si obiective coca cola

Documents