programul pcr 1980

5/8/2018 Programul PCR 1980

1/94

Lei 3,50

PROGRAMUL PARTIDULllCOMUNIST RoMANde faurire asocietatii socialistemultilateral dezvoltatesi inaintare aRomanieispre comumsm

PROIECT. 7 : " ~;_ l t

ltV'1EDITURA POLITICA


2/94

I .I

1t ~ar-j:le, lmtti-va !roletari din toa e ~


3/94

ComH:etul Central al p.e.R. a hotarit, la Plenara sa diniulie a.e., s a supuna eelei mai Iargi dezbatert publice pro-iectul primului Program al partidulu'i - sinteza a expe-rientei Iuptefor l'evolutional'q ~i a muncii de oonstructiesocjalista inRomania, a mi~carii l'evohltionare mondiale,tablou cupnnzatol' al Jirectiilol' activita\ii partidulul inepoca vfiteare.

"Pmgramul - arata tovarasul Nicolae Ceausescu -da 0 odentare generala Ijtiintifidi, marxist ..leninists,penh!'!'] intreaga activitate pe plan national ~i inter-national a partidului ~i poporulul uostru, El stabllesteIirria generaHi de il1urire a' societsitii socialiste multi-lateral dezvoltate ~i de [naintare pe calea comunismu-lui in Romania, de partscipare activa a tal'ii noastrela viata internationaHi, la lupta pentru transforrnarea

\ pe baze noi a omenirii, pentru faUl'h'ea unei Iuml maidrepte ~imai bune, a unei lumi a paeii .~icolaborihiiiutre toate popoarele".Pax-tlaiul, organiza1iile sale, toti comunistii, organiza-

tiile de IDasli I$ i obstestt, cetatenii din intreaga t a l ' a sintchemati S a participe Ia aceasta dezbatere de- prima in-semnatate ideologica ~i politlca, teoretica ~i practica, ac-[iune civitd de 0 amploare unica, menita sa dea expresiecuvintuhii natiunii asupra problemelor fundamentale alevletii, pl'opa~il'ii~i perspectlvei sale Istorlce, aSUIJl'a unuidocument care, tnmsnuncbtnd experienta trecutului cu:gindjrea ~i actlunea prezentului socialist, pl'oiecteaza 0Ulrunina puternicli, insufletttoare spre Idealnl dilauzitor aliintregii opere eonstructlve a poporulul roman - COMU~iN ISM.Ul .

PROGRAMUL PARTIDULUI.COJj~ilUNISTROItdANde faurire asocietatii socialistem.u.ltilateral dezvoltatesi inaintare a Romaniei.spre comunism

PROI1~C'T

EDITURA POLITICA - BUCURE~TI, 19741


4/94

Epoca actuala de dczvoltare a sooietatii omenesti secaractertzeaza prin transformari l'evo11l\ionare sociale i$ inationale structurale, Aceasta este epoca revolutiei socia-Iiste, a trecerii de la societatea capitalista impartitEi inclase antagoniste, bazata pe exploatare ~i asuprire socialfi9inationala - societate care nu mai corespunde istori-ceste ncllor forte de productie - la societatea oomunista' .ill care se lichldeaza exploatarea i$ i asuprirea de orice Ielfjii nu mai exista clase antagonlste. Aceasta este epocalichidari! dominatiei imparialiste, colonialiste 91neocolo-nialiste, a asezarfi relatiilor dintre state ~inatiuni pe prin-r-ipil noi, de egalitate IIi respect al independeutei ~i 8U-veranitatii natlonale, Totodata, aceasta epoca se caracte-rizeaza prin impetuoasa revolutie tehniea-9tiintWci:i men-diala care creeaza conditii optime pentru xlezvoltarca ra-pida a fortelor de productie, pen tru cresterea productieide bunuri rnateriale in vec1erea satisfacerii, pe aceasta'baza, a necesitatilor de viata ale tuturor popoarelor.

De la aparitla, eu peste 125 de ani irrurma, a "II/1ani" ':festului Comunlst al lui Marx ~i Engels, de 1a chernareainf1acarata "Pl'oIetari din toate larile, unlti-va !L . ideile 80-ciallsmuluj : ; ; i cornunlsmului au patruns tot mal Iarg Inconstiinta popoarelor, au devenit 0 uriasa forta ideclogicalnternationala, a puternica fortii materiala transforms-toare, asigurind infaptuirea aspiratillor omenirii spre 0soclctate' mal echitabila si mai rationala, spre pro~res ~icivilizatlo.

5


5/94

EdiIicarea soclalismulul 'lli comunismului reprezinta 0necesitate obiectlva in dezvobtarea societatil ornenesti petrepte noi, superioare.zasa 'Cumarata Karl Marx in "Capi-talul", ,.monopolul capitalului devine 0catusa pentru mo-dul de productie care a inflorit odata cu el ~iprin e1.Cen-trallzarea mljloacelor de productie ~i socializarea rnuncii. ajung Ia un punet Ia care devin incompatlbile Cit Invelisul[or capitalist. !Arcstaoestesfarimat. Preprletati! private !ca-pltailste i~a sunat eeasul, Exproprratouli sint expropriati ...JPl'oductla eapitalista genereaza cu necesitatea unui procesnatural propria ei negal'eLaul'e:;;te in mod.eonstient viitorul. ~

N EC ES IT AT EA E LA BO RA RIIPR O G R A.M U L UI UN ITA R A L P AR H D UL UlP E N T R U T N T R E A G A PE R IO A DA A FAU R 1RHS O CIE TA T H S O CIA L IS T EM UL TIL AT ER AL D EZ VO L TA TE

~ I TNAINlARl1 S P R E CO MUNI SMPornind de Ia complexltatea problernelor interne si ex-

terne ce trebuie solutionate in actuala si vlitoarea eiapaistorica de dezvoltare, este necesar ca partidul sa aiba 'unprogram de perspecti v a care 'S a dea 0 orientare clara Iupteipentru transformaraa r-evolufionara a socletatii, s a crista-lizeze Iinia strategica generals a partidului ~i orientarrletactice pentru intreaga pericada a fauririi socletatii soda-Iiste multilateral dezvoltate ~ia lnainti:irii apre comunism.Prosramul Par-tidului Comunist R,om


6/94

bazeaza pe legita~ile obiective ale dezvoltarii socials, uni-versal valabilc, pe experienta Iuptclor de clasa ~i a con-s tructiel socialismul ui pe plan rnondial, precum si peexpcrienta Iuptelor de class purtate de mascle popularedin ~al'a rioastra pentru eliberarea sociala ~i nationala,penlru transform area revolutionara a societatii, pentrueclificarea ell succes a noii ortnduirt sociale.

In infaptuirea misiunii sale istorice de conducator a1po-porului roman pe calea iauririi societatii socialists mul ti-lateral dezvoltate 9i a comunisrnului in Romania, Parti-dul Comunist Roman se catauze9te neabatut dupa concep-tia revolutionara a proletarlatului, dupa principitle socia-lismnlui stiintific, Politica Partidului Cornunist Homan aavut si are ca punet de plecare faptul c a intrcaga isloriea omenirii este istoria luptelor de clasa, a Juptelor pentrueliberare nationala ~i sociala, pentru edificarea unei orin-duiri mai bune ~i mal dreptc,Porninrl de Ia caracterul universal al teo,riei revolutlel,proletare, fundamentata, pentru prima oara, in mod ge-

nial de Marx ~i Engels, de Ia experienta generala sl prac-tica constructiei soclallato ~1 de la generalizarea proprielexperiento, Programul Partldulut Comunist Roman tra-seaza caile aplicartt creatoare a acestor legW.i~iIa condltiflelstorice, soeiale / i i i nationale concrete ale Rornaniel.

Viata dernonstreaza continuu ea rasturnal'ea vcchitorlnduiri, inia.ptuirea revolutiai proletare si erliIicarea .


7/94

PAR TEA IloU PTA PO PO RU LU I' R OM AN ,A F O RT E lO R PROGRESISTE $ 1 R E V O L U TI O N AR E .

A CLASEI MUNC ITOARE" A P A R T I D U L U I COMUNiS '11 'PENTRU LlDERTATE SOC IA lA $1 NA T I ONA L A .

IMPOTRIVA FASC ISMUUJ I ~I R , o . Z B O I t : J L U I "P EN TRU iN FA PTUIR EAINSURECTIEI NATIONALE ARMA TEANTIFASCIST! : $~ANTUMPERIALISTE

Dez\foltarea ishJi'j"Ci a peporelui romurupe caletl pl'ogreslJlui economic si seeicl,

. a lib er to tii J i [t'leaIll'narii' .Fe teritoriul de astazi al Romaniei s-au succedat, de-a

lungul mileniilor, corespunzator Iegilor objective ale dez-voltariiistoriee, orinduirile sociale cunoscute pe plan uni-versal, acumulindu~se 0 bogata oivilizatie materiala ~fspirituala, 0 importanta deosebita a avut organizarea sta-taUitraco-dacica, ee a atins punctul culminant in perioadarcgatului lui Burebista si al lui Deeebal. Influente puter-nice asupra dezvoltarii vietii matariale 9i cudturale a Dacieiall avut contaetele largi eu unele din civilizatiile cele mal[Ivansate ale antrchltatii - greaca, romana, per-sana si attele - procesul de inriurlre reciproca eu acestea. Razboa-iele indelungate daco-rornane au slabit statul dac, allschimbat in mod radical cursul dezvoltarii sale istorlce,~R.Cucerirea Daciei : ; > i transformarea ei intr-o provincie aimperiului roman - ell to ate aspectele negative pe carele-au avut - au dus 18 irnpletirea celor doua civilizatil,all determinat 0 noua inflorire econ:omieo-sociala a' aces-tor rneleaguri, si-au pus amprenta asupra Intregii evolu-


8/94

tii istoi-ice ultei-ioare a societatii din acest spati 1I geo-grafic.

De lirrul imper iulni roman, retragerca sa din Dacia nuIaaat pe acest teiitoi-iu un stat neorganizat, ceea ce s-aresimtit in capacitatea de Iupta si rezistenta in fa~a n}:\vil-Iirf popcarelor migratoare. Timp de secole, noul poporcreat prin corrtopirea dacilor cu romanii - poporul ro-man - aLl'eb~!lt sa eluC EI 0 Iupta lndll'jWi 1;'1nerurmatapentru a-si pastra Iiinta, pentru a-:;;i asigura continuitateape teritoriul in care s-a nascu] i;li dezvoltat, in ciuda vi-cisitudinilor istor ice.a \ ~iliri.le popoarelor migratoare, .distl'uger'ile prici-l'luite de acestea, lupteJe indelungate de ap;~iral'cau pro-vocat serioase ramlneri in urma in dezvoltal'ea fortelorde productie, in ovolutia civilizatiai pe aceste meleaguri:toate accstea Btl au putut 1 1 1 s a ru.struge fiinta poporuluinostru, l1U l-au putut abate. din. drumul sau istoricobiectiv. Treptat, cdata cu sfir~itul pezioadei rnigrutiu-nilor, populatia de pe teritoriul vechii Dacii a lncaputsa-~i organizeze viata in diferite forrnatiuni statale 11 1 icl,Forrnarea voievodatelor a marcat 0 epoca noua In tstoriapoporului roman, in dezvoltarea sa economica, socials~i politica, Se poate afirma deci ca inchegarea primelornuclee statale - a voievodatelor - si apoi concentrareaacestora In state feuclale puternice au asigurat atit dez-voltarea continua a fortelor de productle, cit o \ > i COn80.1'-varea f'iin;e1 poporului, epararea autonomiei l /l :r iJ 0 1 ' 1 " 0 -mime in [ala marilor imperii ale vremii. Organizareastatelor f'eudale romanesti a {Teat conditrile . i'idicariivietii economico-sociale pe 0 treapta superioara, a inscr]:,in istorie epoci de puternica Inflorire a civilizatiei ma-teri.ale si spirituals pe terrtnriul tal'ii rioastre, marcate.9ide personalitatea unor rnari domnitorj patrioti.

Datorita particnlaritatilor dezvoltarf sociale, oriudu-irea feudala. a 1mbracat il1.~arile romane, pe linga earac-tel'isticile clasios, fundamental e, anumite Jorme speciflce

criglnale. Una din tre eele mal impor tante consta 1 1 1 im-plotirea rela+iilor de exploatare Ieudala cu rel~tiile ~leproprietate \al'aneasdi individuala ~i de obste, 11 1 exis-tenia unor categorii de t~l1'anl Iiberi - raze~;i ;; i l110$~neni - stapiui pe parnint, -care se bucurau de anumitedrepturi ecoriomice si 50c1a1e.Aceasta imprejurare a in:-primat t~ll'i3nimii, in intregul ev mcdiu, un 1'01 deoseJ)l:'in viata tarilal' romanesti, :U:tcind dill ea atlt Iorta. socialaprincipala a dezvolta rii cconomico-sociale, cit ;;i faetor~lmilitar hotaritor in bataliile pe care poporul a trebuitsa le duca peutru apararea entitatii nationale, a integrl-tat,ii patriei, a drcptului sau sacru de a trai Iiber.

Intreaga istorie a poporului roman se infa!h;;eaza caistoria uuor necorrteuite lupte de clasa, a bataliilor pur-tate de masele populare pentru Iibertate si dreptate 80-ciala, pentru apararea Iiintei natiouale si neatirnare,pentru progres ~i civilizatie. Inca de Ia aparitia prirnelorforrnatiuni statale romancsti, luptele maselor populareimpola:iva exploatarii feudale au fost strins impletite ellIuptele impotri va dominatiei 8tL'aine. Aceasta particula-ritate specifics I?i-a pus ampr enta asupra intregii evo-lutii sociale a Romaniei, asupra felului de a fi si de agh;di al poporului roman, asupra insusi destinului sau is-toric caracterizat prin lupta hotarrta, plina de sacrificiipentru hbertate :;>1unitate, pentru dreptul de a Ji stapinill propria tadL Exploatarea Ieudalf a fost agravata dedominatia marilor imperii vecine, otornan, habsburglc,tarist __:_.ndeosebi de dornlnatia otornana - care prin~'~zboaie, prazi si biruri au secatuit, veacuri de-a rindul,avutia tarilor rornanesti. Dominatia stralna a dus, tot-odata, la prelungirea in tlmp a orlndudrti Ieudale, la In-tirzierea procesului dezvoltarii societatii romanestl, carea ramas 'in urrna fata de tarile din centrul I,li apusul COn~tlnentului, uncle destramarea orinduirii Ieudale, trecerea1 a capitalism ~i inchegarea statelor nationale s-au pul;utlrealiza en mult inainte.


9/94

. S0 poate ah'ma c a Istoria Rornaniei confirms conclu-zia ~Uin\i;l'jca marxist-Ieninista dupa care dorninatiastl'fd.na, stirbirea sau picrderea suv eranitatii si indepen-dC'ntei afecteazii gray dezvoltal'ea economica-socialii apopoarelor, cvolutia generalii a soc ieUi \ : i i pe trepte su-perioare, Totodata, Istoria lupteloj- poporului roman de-monstreazii ell putere adevarul fundamental c a jugulasuprirti straine poato Irina sau InUrzia pentru un tillJ~evolutia unui popor, dar nu poate impiedica rea]jzar~aasplratiilor sale legitime - eucerirea liberta\;ii si uuitatii-,asigurarea progresului social - daea el este hotarit saIU1Jtepina Ia capat cu fermitate o ' i ' i eroism. Experien~aistorica arata ca nirnic o ? i nimsn] nu poate anihila actiu-nea inexorabf1a a legilor dezvoJ.tarii sociale,

Multa vrerne, de-a lungul milenarei existente a po-porului roman, taranin1ea a reprezentar cea mill impor-tanta forta sociaJa a progresuluj, Lupta de clasa a t . a r a -nirnii, a maselor populare llYllDotriva asnprlrii a constituirfactorul fundamental al tuturor transIormarilor sociale,al inaintarii poporujnj nostru pe calea progresulur eco-nomico-social si a eliber-arii natioualo,

Tarantmea a constituit fo'rta priDe] pala. a armatelormultor rnari conduciHori de osti, care au inserls paginide ina1tatvr eroism in Iupta Irnpotrivs dorninatio] straine.Figurile legendare ale lui Mil-cea eel BatTin, Stefan eelMare, Mihai Viteazul si ale alter domni tori, care au d0-bindit rnari victorii in frun1.ea ostilor romans, VOl' 1':1-mine de-a pururi in COl1?tiu .1ta pop01'ului nostru, in js-tor-ia patriei. Taranimea a dus greul oaUillilor impotri'lacotropita1"ilor sttaini, pentru unirea tariloJ"' romane, pen-tru cucenrea independentei de stat, pentru inchegareastatului national unitai- roman.Tarani.mea s-a afirmat cu putere ca 0 clasa socialarevolutionara -in nenumarats rascoalo impctriva domina-

tiei feudale. Rascoala condusa de Gheorghe Deja, la careau luat parte tar ani roinani, rnaghiari, gerrnani 9ide altenationa1itati, rnarea r E is c o al E i 1 : a. ra n ea s c a din secolul al

X'Vlll-Iea In fruntea eal 'c : ia s-an aflat Horts, Closea ~iCrisan, c;nstituie pilcle nepieritoare ale hot~1.1rii ~u c~reLC\r~'inimea-a r.idicat 1I1lpotri\'Basnpririi sceiale ~l natio-nale. pentru a vial,i rna i buna ~;j rnaidreapta. , .Rcvnlutia din 1821 condusa de Tudor Vlad:n~l1~escu

rnarcheaza Inceputul istol'iei moderns a Romaniei, unmoment de ctrtitura in lupta pentru Iibertate si dr~ptat~aoclala, pentru scuturarea jugului. dozninatiei .stdime . 1 ? 1afirmm'ea drepturilor nationale al pcporului .roln.an.Des: ' i .n frinta, ea a zdruuclnat puternic vechea orinduire,ves'Und transformarile revolutionare viitoare. '

Odata cu inceputuiile dezvoltarii capitalismulul, inRomania apar .fof'~esociale care dau un nou avint lupte-lor revolutionare. .Paralel cu dezvoltarea industriei, crests tot D1CU mult

rolui social ~i 'politic '11burghezlei care actions pentrudesfasur area , lc;rga a activitatilor economiee ~i c.amer-ciale '~i, implicit, pentru unele ref'orme derr:;o:~'atlc~ :ecorespundeau cerintelor objective ale dezvoltarti $O~leta.:til noastre. Interesele de clasa faceau 1nsa burghez~a sa~lten sifice exploatarea 111a8e101'si totcdata sa pactizezepe plan politic cu rnosierimea. . .Unul din procesele sociale cele mal importante ca~e

marcheaza evolutia societatii romanesti ill aceasta p.er~~oada este dezvoltarea 91 intrarea ferma in ar~na vle.tnpolitice a tinerei dase a' pro1etariatulu~ 111:dust~lal- elasa cea mai inaintata a tarii. Prcletariatul clevl._netot mat mult purtatorul idealurilor celor mai revolutio-nare ale maselor populare, exponentul aspiratiilor vit~l~ale intregului popor muncitor spre dezvoltarea ?att1elpe calea progresului, spre 0 viata Iibera si demna, ~prefaurirea unitatii nationale 9i eucerirea independentei destat.

Bevolutia burghezo-demoeratica de la 1B48 a consti-tuit un moment crucial in trecerea Romaniei de la feu.~dalisrn la cepltallsna, a dat un puternic impu~s cr,e{lte~ll

. t intei de


10/94

dr-ea'moldoveniJor, muntenilor 9i transilvanenilor de asJarima vechfle relatj,i feudale, de a deschi 1e calea uoiior-lnduirf, de a fallri unitatea nationala In cadrul Iron tie-relor unuia si aceluiasi stat, de a inainta neabatut pedrumul progresului si democratiei, Slaba clezvoltar anoilor forte sociale, Iipsa lor de Lenni Late si consecventapolitica, Iipsa unui program clar de schi;11br.11'p'socia]~,precum q ;i intervent:ia armata a Impertilor straineche-mate de reactiunea Ieudala din t~dileromanesti - Inspai-mintata de amplaarea miscarflor revolutiouars _ au dusla infringerea vremelnlca a revolutiet, Dar ideile revolu-tiei de Ia 1848 au continuat S a se dezvolte, noile clase so-ciale, masele populare tragind' invatammtejo necesarepentru lupta lor ulterioara.

Merita sa fie mentionato operels carturnuilor din celetrei tari rom&me de Ia 1848, din Care unii erau simpati-zantr ai ideilor socialists. Inspirate din traditiils revolu,tionare, progresi-ste ale poporului roman, pre Cum 9idinideile inaintate ale veacului, aceste opere reprezinta unvaloms, tezaur de gindire sociala 91 politica , ele au datun puternic irnpuls dezvoltanii luptelor de eliberare so-eiala ~i nationala din taTile romane,'Forta principala a revolutiei de la 1848 in toate tariJe

romane au fast masele populare, hotarlte sa lupte pen-tru 0via!;'i rnai buna, Iibera sl independenta, sa asigin-edezvoltarea tadi pe calea progresulut economic si social.Marileintruniri politics 9i maniiesti:lrile de ~.asa dinMoldova, cucerirea, pentru un timp, de catre revolutio-nari in Muntenia a puterii de stat !?i apararea de catremasele populare a guvernului revolunonar impotrivareactiunii, luptele armate desfa.9urate de catre revolutio-narii din Transilvania ilustrau gradul Inalt de radicali-zare a rnaselor, nria9a forta politica pe care 0 reprezen-tau acestea, capacitatea lor de a-!?i impune vointa ~i dea determina cursul evenim.entelor istorice.

Un moment de 0 deosebita importanta Isto.rica 1 -acenstituit Inraptuirea In. 185,9 a statulut national, prinS ! 6

unirea Munteniei si Moldovei s'itb}'lomnia luminsasa alui Alexandru loan Cuza, Aceasta a rnarcat Intrarea ta -rii noastre in noua etapa a evolutiei ei capitaliste, a ri-dicat pe 0 treapta superioara lupta de eliberare nationala,miscarea revolutionara a maselor muncitoare p_entrudrepturi ,~i li:bertati sociale.

La scurt timp dupa Unire, in urma razbciului din1877, a .LoSt cuoeriba independenta de stat a Rcmaniei.Rezultat al lupteieroi-ce a arrnatei romans impotrrvaimperiului otoman, al vointei ferme de libertate ~i ne-atirnare a poporului nostru, care si-a dovedit inca 0 datarnarea capacitate de lupta - dobindirea independenteinationalo a dat un nou 9i puternic imbold dezvoltarifeconomice I? i sociale a tarii, a exercitat 0 profunda in-rim-ire asupra intregii evolutii istorice a Romaniei pedrurnul progresului social, a permis afirrnarea tot matviguroasa a poporului nostru oa natiune de sine sta-ta.toare.

Intrarea pe arena sociala a proleterictului,organizarea mi~car i i munciteresti~i socialiste in Romanig

In a doua jumatate a secolului al XIX-lea se dezvoltaindustria, fortele de productie cunosc in general 0 evolu-tie puternica, se ex.tind relatiile de productie c:pital~st~.Odata cu aceasta creste numericeste noua clasa sociala,proletariatulcare se afirma tot mai puternic in lupta deemancipare 'a tarii. In acelasi timp, in econol~1ia : ~ l U a -neasca are loc 0 patrundere rapicliia -capltalului strain, amonopolurilor internationale. Drept urmare, la sfirsitulsecolului al XIX-lea, in principalele ramuri industrialeputerile imperialiste detin cea mai m~re parte a ~apitalu-Iui, transformind Romania intr-o tara clependenta. 'I'oateacestea arata di la sfirsitu] veacului trecut Romania erao tara slab dezvoltata, cu 0 econornie predominant agrari.l ,

n


11/94

in care reLa~iilede preductie Ieudale erau [ndi puternrcs,ailirlchl-se de fapt abia in prima faza a dezv0Itarii capi-taliste.Odata ell aparitia pe scena Istoriel a pl1(llleta1'i8tnJ ui,

pe lmlsura iniJensiEid\rii organizari] lui de cl:its.a, Incep ' l E i .piHrundi:iin Romania ideile socialismului. ll'Ldi Ia J 8~:5socialissrru! utopic era cunoscut ~~'explerimentat In ~al'anoastra, Socialismul ,~tiinltii.ic gaset , ; iJe, , c h1 a1 ' de L a ,'ill I (0-rneierea sa, un ecou profunri in rniscarea DJoash'!ar'evol'u-\Jonara, jrleile Iud Marx si 'Engels inreg,isirind rapid 0lal:ga ra s: pin _: di J: e im Romania.MerWi sublhu,at faptul c a Marx ~i Engels au acordat

o atentie deesebita studleri] istociei Remanlei, dezvoltaruei eODllomico-sociale, evolutiei mi9ciarii lnuneitore9ti din~ara noastra. Clasicii marxismulul au privit cu simpatielupta eroica desfa!;>Hrata de poporul roman Impotcivaexploatartt !li asuprirli, pentru eliberars uationala si so-ciala, pentru unirea tntr-un singur stat national si SCU~l1-rarea jugulul strain.Inca din deceniile al VII-lea si al VIII-lea ale secolu-

lui trecut m.cep s a se creeze in tara noastra asociatii 91cluburi muncitore1}ti. iau fjinta cercuri socialiste, apar 0serie de puhlicatii ale acestora ; Ia sfirsitul secolului tre-cut si inceputul secolului al XX-lea se creeaza organizatiisindicale, incep sa se desfa90are actiuni grevists pentruapararea intereselor claset muncitoare 9i a Iibertatilo- de-rnocratice.Un 1'01important 'in rasptndtrea Ideilor revo]utionare -marxiste in ROl 1 ' l a 1 1 1 al-a avut Iucrarea lui C. Dobrogeanu-

Cherea "Ce VOr socialistl] romani", aparuta 'in 1886 _aceasta constitumd, de fapt, primul p r o ~ r am revolutionarmarxist din tara noastra.Infiintarea Partidului Social-Democrat al Munc.itori-

lor din Romania in 1893, pe baza princlpiilor socialis-mului {itiintWc, a ridicat pe 0 treapta superioara luptaclasei lliluncitoare) a sporit rolul ei in intreaga dezvoltaresocial-econcl1nica a tarii,

Intretinind logaturi strlnse en ENgels 9i eu aW eoi-ducatori ai prcletasiatului- din EUropa 9i de pe u.,Uc(;,:H1-tinente Partidul Social-Democrat al Muncit0dlor J;jl~Romenia s-a remaecat, totodata, prin Sl~ilFitLl..l &aude suli-daritate in terna tic l'lalii. El a dezvolta b col ab 01' are a (.ucelelalte detasamente a[e proletariatului, s-a fhlCUL cu-110SCUt prjn participarea la activitatea org'ilJll1l~za'~iei i.Q!cE'r-na tic n a le a )'ft'l1!llI:cit01i101", la congrcse I? i IlJlltj 'rnlLE'i sGleia-list'e si muncitoresti intemationale, Pl:: tm, corr tdb1;\~ia ac-t'va ~dusa Ia dezbaterea celor mal importante pl'oble1l'l.1 , ~ale miscarti muncitoresti din perioada respectiva,Par:alel cu dezvoltarea miscarii muncitoresti, 12!Jfiqi-tul secolului trecut ~i inceputul secolului al XX-leD..iauo amploare tot mai 111aTemi~ca: 'i l : ' taran(!'~i, .care, CLU1'tJi.-neaza eu marea rascoala din primavara alr.tt:l~ljlJ. 190.7, PJJ:'I1proportiile si intensitatea ei, rascoala c 1 ~ 1 . .1 l ! \ l{ ) )i V ~ . seas Inevidenta necesitstea iJUllD'el 'i li )@.sainl&' tt"H'ar ll rela11i11or f:ebl-dale din agricuJ!tura RO!I ' J .h l l1~ 'e i , a rezelvarri pJroblemeiagrare in favo@~eamaselor largi 1ia[';\h]~~ti, 'I'etodata, ea adezviHuit marile energii revolutionare ale ~al'aL1lr1'):ji, earea inscris in acel an una din paginile g1ori'Oasealle lupte.sociale a poponului, !'orna'D. in cursul desfa-,' ;;u1'ilri:i l'~isr;:(l-lei din Ha7 s-au manifestat pentru prima data in modmal activ eolaborarea 9l solidaritatea ln: lUTJt~ a n:uneit~-rimii cu taF@.'nim.ea,prevestmd zorri alaantei muncrtores L I-taranesti 'ee avea s a devina cea mai pubernica fOl'V:J50-~i:ala~iolitica a societatii noastre, ~ ..

La s;rirsitul seeolului trecut ~i'in primele doua deceniiale secolului nostru, socialistii rornani au raporturi apro-piate de colaborare si int.rajll:ora.~e il1t~rnat~onal~sta cu. li t (lin RUS1 ' ' " ell conduea torn Parfidului Socla l - . De-OCIa .IS i1. "'I . moerat a1 muncitorilor din Rusia si, in rnod, deoseb.lt.: ellVladimir Ilici Lenin. De altfel, Lenin a stndiat realitatile

'1 ol'tce d i n ' tara noastrii a factlt referiri la IupteleOCIa -p t l .J. 1. . ,a "revo1utionare ale proletariatului, ale rnaselor munci tO~l'edin R~mfmia. Misoarea rnuncitoreasea din ~ara ncastra amilitat el l hotarire impetrlva razboiulut imperialist, pr,~-

HI


12/94

cum si impctri va participar ii Romaniel Ia acest razbo].Proletariatlll, socialistil s-au pronuntat, totodata, eli fer-mitate pentru unirea 'I'ransilvaniei ell ROU'li'mi.a.In. timpul luptelor din primul razboi rnondial pentruapararea pamirrtului patriei hnpotriva ocupantilor rnili-ta.riiti gerrnani, pentru salvgardarea Ulutatii I? i integri-Hitii tezitoriale, ostlrilo rornane, masels populare dinRomania au !:l1scris in istorla jarii 0 pagina nepieritoarede eroisrn si abnegati, de spirit de jertia ~i patriotism


13/94

In acest CUllLext general au lac ~i h1 tara n()astr;~l schim-bar! profunda in dezvoltarea economica ~i sociala, se nasleo vie efervescen ta poliidi, in cen trul carei a un ro I fat .. ,', t t " . 111;:01111poran joaca clasa muncitoare, olasa C'e~1 mal ava ",. t~. t" t" ,n .." l n.a SOCH~ a ,11.

CI 'earea Partidu.lui COl)1unis - t Roman ,l up ta s a r evol ut io n ar a7mpotr iva regimului burghezo-Jno~ieresca fascis-m ulu j, ,pentru interesele celor ee muncesc,pentru cauzo d (t m oc ra tie i .~ ~paci i

J Ir;, C,0l1d4ii~e int:l'l:_e 91 i11terna~ionale ale perioadei dea Sn,Ii11tul pl~Lmullll razboi mondial, luptele de class, re~V{)lU~lOnare dm Romanta se intensifl'c" t t '.1. ".. d .' . a a mar mu t, cul-mimn cu greva gen 'al~ di" . ' e r a In 1920, Ca urmar e a cresternci[)n?tI~ntel politice a proletariatului, in cadrul Pal'tiduluiSoclab~t s-a desfa~llrat 0 lupta Intensa impotriva pozitiilorr.formlste 9 -i oport ist '. , , ~". r urns e, pentru clarlficarea principiilor-ldeoloO"lce. preeum' , ,. .:" si eu prrvrre Ia programul, strategia~)l"tachcaluptelor revolutionare ,riitoare. In acelasi timp auav L 1 t _ l~c conta:te repetate ale conducatorilor' socialist!rom~ameu Partidul Comunisj a1Uniunii Sovietice cu con-d~le~torll ~~ternationa1ei Comuniste, incluslv Cl~ LeninPll.Vll1d afiiierea la Jnternationata a III-a A,ct 'tat 'd J[ . ~. , ' 1VI ea 1 eo-Oglca ~~ orgal1lzatorica desfa~urata pentru organizarca pebaze no) marx: t 1 '. t,. '. ~ d. _IS - erurus e, a partidu1ui a creat conditiileCOlesp:mzatoare ca Ia Congresu1 Partidului Socialist Ro-~i\n_ ~.ln anul . . l?21 s.a se hotarasca, prin votul marii ma-J?Lt~11 a parnclpantilor, transformarea Partidului S '_Iist m Par-ti 1 C . I ocia" ,'lla~ omumsj Roman, Crearea Partidului Co-munlst Roman pe baza I'd 1 ." . ,- eo oglel marxist-lentnjsn, a' ll1arcat a ('tepa noua .P .' . - . .' su erioara, ant pe plan politic s!ideologL-c d~ si org , t ," , 'J, '. ' ' . "", anlza OBC 111 m11ilc.arearevolutionara dinlR(lm~l1la, in dezvoltarea detai1atnel1tului de avangarda ale 2

clasei muncitoare, a dat un nou .,i puternic avint lupte lor-politice si sociale desfasurate de masele Iargi populare dintara noastra.

In perloada anilor 1921-1930 are lac a dezvoltaro rnaiaccentuata a Iortelor de productie, indeosebi a industriei,ceea ce exercitii 0 puternica influenta asupra vietil econo-mico-sociale a tadL Aceasta coraspunde, de altfel, cu pe-ri.oada dezvoltarii economice l? i stabilrzari! relative B . capi-talisrnului pe plan international.

Intre anii 1921-1924, Partidul Cornunist Roman, des-fa~urindlH~i ac.tivitatea in coriditii legale, si-a conccntratatentia Indeosebi asupra Intaririi organizatories si definiriiIinici sale generale politice. Odata cu scoaterea sa in afar aIegil, partidul a avut de solutionat diterite problema COll1-plexe; el a trecut Ia organizarea activitatii In conditiileilegalitatii - condrtii de opresiune 9i teroare - continuin-c1U-9i totcdata preocuparea pentru cristalizarea Iiniei gene-rale in concordant-a eu situatia din Romania acelei pe-rioade.

Activitatea partidului a fost mult ingreunata de 'Iipsaunitatii, de neintelegerca si necunoasterea aprofundata arealitatilor ~i proceselor social-politice ce aveau lac inRomania, Aceasta s-a reflectat indeosebi in adoptarea unorpozitii gresite i11legaturii Cll problema nationals ~i colabo-rarea cu alte forte muncitoresti iii demoeratlcevceea cea avut a influentii negativs asupra 'i.nfap~niTiirolului 0)"-ganizator al partldului in Iupta clasei muncitcare, a mase-lor largi populare , La toate acestea a contribuit si Iaptulc a uneori in conducerea partidului s-auaflat oameni cenu cunosteau realitatile tarii, inclusiv persoane trimise deCOJ:!lintern din alte tari.

Izbucnirea crizei economice capi taliste mondiale in. 192'9a avut grave repereusiuni asupra dezvoltarii Rornaniei,asupra nivelului de trai al rnaselor populate. Corisecintelee:rizei au afectat puternic clasa muncitoare, taranilnea, 0serie de categorri soeiale mljlocii ~i parti insernnate ale

t i ! 3


14/94

intelectualitatu. 1 1 1 aceste lmj J re jLU 'ar i ia avint lupta revo-Iutionara pcntru apararea intereselor economics ale mase-lor Iargi populare, impotr-i va pl'egiHirjj razboiuluj ~i Ias-cizai-ii 1;iirii. pentru libertatl democratlce si 0 politica depace.

In anii 1931-1983, partidul reuseste sa-sf ref'aca S fs'a-1i iionsol ideze unitatea, s a - ~ i li'iI'gea'sc~ rlnd~ri1e9i sa- .~iintareqsca Iegaturile cu clasa muneitoare 9i alte categoriisociale, ceea ce are a influenta pozittva asupra pcliticii salegenerale. 0 importall~ii cruciala a avut Congresul al V-leaal Partidulut Comunist Roman, care, se poate spune, amarcat 0 etapa noua. in viata partidului, sporind rolul sau

1 1 1 viata politlca a ta1 '1i, . in cond icerea luptelor de clasa91 a miscarii antifasciste din Romania. Aeeasta i-a perrnissa desfasoare a intensa activltate in organizarea luptelorde clasa din acea perioada, S~l treaca' la c1ezvoltarea colabo-rarii cu celelalte forte rnuncitorest] pe baza FrontuluiUnic, Stau marturle in acest sens rnarile bi .i ta1i l muncito-re~ti ce au culminat C Ll luptele petroli1;1tilor si cefcristilondin iarna anului 1933, care au dernonstrat cre.~terca'eo]]-tiintei::;;i combativitati] revolutionare a clasei muncitoare,spor irea capacitatii partidului de a organiza si conduceproletai-iatul. Toate acestea au evidentiat 0 data in plusimportanta unitatii clasel muncitoare, a Frontului. UnioMuncitorese realizat - in procesul Iuptei - Intre comu-ni9ti : ; ; i social-democrati. Puternicels Iupte revolutionaredesfasurate de proletariatul roman, in perioada imediaturmEi.toal'e instaurarii la putere a hitlerismului in Gerrna-nia, au avut si un amplu ecou intematlonal.

In conditiile accentuarlt procesului de diferentiereeconomics a t:aranimi.i, de sara-cire a tal'anilal' eu parnintputin in favour-en mosierllor si chiaburilor, se intenslfieamif,icarile sociale la sate impotriva politicii claselor gu-VETJ1ante. Cea mai proeminenta este rascoala taraniloroman] ~i maghiari din Valea Ghimesului. In acest timpse creeaza Frontul Plugarilor, organizatie democratidi a(jrE'ln:imii, punindu-so bazele aliantei ol'ganizate- intra12 4

clasa munciioare ~i tadnimea muncitoare, in Iuptapentru interesele celor ce UlU.I1CeSC, pentru 0 politica de-rnocratlca. 'In anii 1934-1938 are lOG un non av int al econornleiRomaniei, indeosebi al industriel. In acelasi timp, situatiapolitica internationala se .agraveaza, creste peTicolul. derazboi. In Romania se intensifies activitatea organizatliloaIasclste, a Iortelor celor mai reactionare. In' aceste con-ditll, Parttdul Comunist Roman 19i sporeste eforturtlepentru unirea fortelor democraticc, antifasciste, pentruapararea Intereselor maselor pcpulare ~ia libertatilor de-mocratice, Impotriva fascismului, pentru 0 politica deprletenie C 11 Unlunea Sovietica, impotriva razboiulut,lFortele democratice antifasciste obtin 0 serie de successimportante in activitatea lor - ele reusesc s a realizeze~ntelegeri., pe baza iFrontului Popular, :;;1s a dobindeascsvlctorii in alegerile partiale dtn 1936. Se demonstreazaastfel capacitatea partldulnl de a uni masele populate,fortele antifasciste in lupta pentru bararea drumului fas-cismulul, pentru 0 polltica de pace. In 1934 se stabilesarelatii diplomatice lntre Romania si 1!niunea Sovletica,

Politica antina'~ionala l i ' i rnasurile antidemocratice pro-movate de cercurile guvernante aveau drept scop sa ina,":buse: lupta fortelon progresiste, antifaseiste, s a int"Eireaseapozitiile f011;e101' celor mai reactionare. Aceasta a dus lainstaurarea dictaturii regale, a deschis ealea f'asclsrnului,a aruncarii tarii in bratele Germaniei naziste,Pe plan international se intensifica pregatirile de

razboi, create agresivltatea Germaniei fascists, are lac 0polltica de cedare in fata hltlerismului care duce, 1aMlineI1ell, Ia 0 serie de capi tulari cu rezultate dezas-truoase pentru independent-a popoarelor, pentru cauzapacii,In aceste imprejurarl se tntareste colaborarea partl-..

dului ell celelalte forte democratice, antifasciste din taranoastra. In cadrul breslelor, unitatea de actiune a cornu-ni~tnor r ; ; i social-deraocratllor capatii un caracter mai erga-

Q5


15/94

nizat. Se .amplifica conlucrarea partidului eu alte [motedemocratice, ell 0 parte a burgheziel, inclUS.iv en unii mi~nistr] ai guvernului de t~ictatura rega1~care se pronuntauimpctrfva politieii de aservire a tarn Germanici naziste,Se Intensified activitatea de unire !J i rnobtlizare de catrepartid a maselor Iargl populare in lupta lmpotriva P!r-gJtirilor de razboi ~i fascismulul.

Mob iliz are a d e c a tre ' P a rtid ul Comu~ i 5~Roman a c la s ei mun e it oa r e,

a fOrJ'elor patriotice nationalein lupta imp o tr iv a G e rma r iie i naziste lla d ic t a tu ri i m i l it c lr o- fasc i st e

In anii 1939-----1940au tot mai multa amploare luptelede elasa pentru apararea intereselor maselor rmmcitoarese intensifica miscarea impotriva faseismului, pentru H~bertati democratloe, impotriva r~boiul11i antis~etic pel1-tru 0 politica .de pace ~i prietenie C1 .1 Uniunea Scvietica,cu toate statele ce se pronuntau impoti-iva domin,atiei hi-tleriste. Aceste actiuni au culminat en puternica de--monstratia de la 1 Mal 1939, ilustrind' hotarir'ea maselor-largi populare de a lupta cu anna in mina ImpotrivaGermaniei Iasciste,

Un obiectiv permanent al partidului in aeei ani a fast.1~Pta fel'ma inrpotriva organizatiei teroriste legtonare, Ias-cl:te "Garda de Fier " ereata c l e o cercurile oltgarhiei rc-mane, agentura hitlerismului in. Romania, a carei politi a .profund entinationala a adus grave prejudicil poporuluiroman. Impotriv., acestel organizatii, a rasismului .'}i anti-sernitlsmului, a tendintelor de fascizare a tarii, PartidulComunist Roman a chemat 1a lupta, a unit 9i organlzatclasa rnuncltoare, masele populare de Ia erase ;;1sate, in-tclectualitatea progresista, numerosi oamenl politici de-rnocrati.

I , l " l : c a de la in.:E.iin1;a.reasa, partidul s-a pronuntat cu 110-

tarirc peutru deplina egalitate in drepturl intr-e totl oa-menii muncii, fara deosebire de nationalitate. In decursulanilor el a dezvoltat 0 Iarga activitate de aparare a inte-reselor oamenilor muncri de natlonalitaternaghiara, ger-mana si de alte natronalitati, de organizare a acestora, deintart'ire a solidarltatii litre tottcei ee rnuncesc. Dupa Ii-chidarea pozitiilor gresite In problema nationale. s-au rea~Hzat progress insemnate in activitatea pnlitica in rinduloarnenilor muneii de alte nationalitati.: Politica nationala-marxist-leninista a partidului de Intarire a solidaritatii'intre toti oameuii muncii, fara deosebire de nationalitate,.si-a confirmat cu putere justetea in perioada luptelor dedasa di.aanil 1929-1933, in cadrul miscarii antifascistedin anii 1934.-1938 si 1939-1940 ~i in special in pozitiaihotaritEi Irnpotrrva Dictanului de la Viena, in afirmareayoin1;


16/94

Lupta Part idului C om u n is t R om a nimpotrivCl r a zbo iu lu i an t is ov ie t ic , pentruie~irea Romdniei di n razboi~i alaturare~ e i c o al it ie i Qntifascis te

Politica imperi,aliista de re'impal'tire a Iumij si clomi.-natie mondiala promovata de Germania naaista a dus ladezlantuirea celui de-al doflea razboi rnondial. Coneesiile~i cedarea In fa-va hitlertsmului, Iipsa de ferm.itate ';;l uni-tate a statelor europene iji a altor state in fata politi.ciiagresive a imperialismului german au permis lui Hitlersa deelantuie razboiul, atacind . ; ; i subjugind pe rind unnumar mare de state din Europa, printre care Ceho-slovacia, Polonia, Iugoslavia, Franta, Belgia, Olanda, t a -rile nord ice.

In aceste irnprejurar), cereurIle reactionare fasciste dinRomania, tradrnd interesela nationals ale poporului, auaruncat jars in bratels Germahiei [asciste. La inceputulrazoolulut Romania s-a gasH izolata pe plan lnternatlonal,ceea ce a 1 1 9uX'at dezmembrarea ei. Diotatul imperialistde la Viena si apoi intrarea trupelor germane in tarano,astracu aeordul dictaturii rnilitare fasciste, in care"Garda de FieI''' avea rolul dominant, au dus de fapt laocuparea Romdniei de catre armatele hitleriste. La scurttimp, tara ncastra a fast silits. s a intre in razbol impo-triva 'Uniunii Sovietice, alaturi de Germanin fascists. Raz-bolul, marile di"struge'l'i care au avnt Ioc in aceasta pe-rioada, jefuirea bcgatiilor tarIi de oatre hitlerism au dus'Romania in pragul unei adevarats catastrofe nationale.Toateacestea au fost posibile ~i datorita faptului ca for-tele democratice, antifasciste, n-au inteles Ia timp gravi-tatea situatiei : ; ; i n-au raspuns chemarli Partidulu] Co-munist Homan de a se ridica en toata hotarirea Ia luptacontra fascismulut . ; ; i razbolului. Aceasta atitudine a fostSCU1TlppIatita de rntregul nostru popor,

iDuPa cum se stie, continujrid politica imperiali.sta d edominatlo 9i incalrincl 'I'ratatul de neagresiune incheiat~8

Intre Uniunea Sovietica si Gerrnania nazista in ann! 1939,arrnatcle hitlcriste all atacat U.H.8,8. in vara anului 1941.Odata cu declansarea agrcsiurul arrnate impotriva UniuniiSovie tice, cursul avenimeritelor internationale, desfa~u-rarea razboiului se schimba in mod .radical. 5e infaptu-ieste si se dezvolta eoalltia vantlhitlertsta, se intensf Iicalupta popoarelor impotriva hitlerismului.eel de-al dcilea razbot mondial, prfn amploarea sa,prin distrugerile urlase si pierderile de zed de rnilioanede vie~i omenesti, a constituit cea mai neagra, mal grea ~idistrugatoare perioada din istoria omenirri.

Declan esat de Germanin hitlerjsta si celelalte tari aleAxel in sC~PLlldominatiei imperialiste, razboiul a capatat,prin Iupta Iortelor ce s-au ridicat Impotr.iva acestei poll-tiel, ij i un caracter antifascist. Lupta eroica a popnarclorsovietice, a fortelor coalitiei antifasciste, intrarea in b a - : -taJje a 1.11101' largi forte sociale de pretutindeni, a 1301 sinoi popoare s-au transform at Intr-o indirjita ofensi va aomentrii pentru infrlngerea 91 Ilchidarea celui mai mareperieol ce arnenintase vreodata civillzatia umaria - Ias-cismul, "care urmarea desf'iintarea libertatllor democratice: ; ; i Indepeudcntei nationale a popoarelor, subjugar-ea 101',dominatia mondiala. Aceasta urja~a lupta internationala a" d U E , pina Ia urma, la zdrobiroa totala a fascismului: ademonstra L cu prutere ca daca Iortele democraticc, po-pnarele 'actioneaza unite, ele 1 9 i pot apsra libertatea, 1)1-dependenta : ; ; 1 suveranitatea, pot infringe or'ice agresor, ori-cit de putarnic ar r E i el, pot Impuno pacea si securitateaill lurne,

Parttdul Comnnist Roman s-a ridicat ere Ia inceput ellhotaril"i impota-iva razbciului antisovietic, pronuntind u-seen termltate peutru Iesirea din aoest razboi f i i i aliiturareaBornaniei fortelor coalitiei- antihitleriste. In conformitate,ell aoeasta linie politidi generala, partidul a trecut 1a 01'-ganizarea a numeroase actiuni - greve, demonstratii,sabotarea masinii de ra21boi fasciste - Ia crearea unlta-tilor de Pflrtl~ani 91 a formati unilor patriotlce ca 'llnitati

29


17/94

de lupta Impotriva fasctsmului, pentru cueerirea Indepen-dentel tarii. In acelasl timp, s-a intens lflcat aetiunea deluiarire a unita~ii elasei muncitoare, colaborarea cu Parti-dul Social-Demoerae ~i eu alte :rol'~edemecratice. In 1943[1 fast creat F'rorrtul Patriotic Antihitlerist, iar L a 1 Maj 1944s-a realizat Frontul Ume Muncitorese lntee Partidu] Cornu-nist ~i Partidul Social-Democrat, apei Blocul Na~ioll'lalDemocrat. T0t0data, partidu] a des:[a>~l1l'at 0 ~arg5 activi-tate in rmdul arrnatei, intariml 1egaturile en fOl"(:ele mi-mare, mcluajv cu generall ~i'efiteri din' cemandamen telesuperioare : in acelasi timp au lost stabilite contucte ellpalatul regal,

Partidul Comunlst Roman a actionas ell toa.rii J'ermi-tatea pentru unir ea tuturor Icrteloi- patriotice natienale ;datorrta acestei activitati s-a realizat 0 largii coali Vie atuturor 010'10'1: care se pronuntau, intr-o formti san alta,pcntru rasturnarea dictaturii fasctste, iesirea din razbo-iul antisevietn- ~i alaturai-sa Ia ,coaUi;ia an1bihitIerist:'i.Poli tica antinationaja a dicuatur-ii militaro-fasciste, .ie-iU'irea boga~iH:0r nationals de ditre Gennania hitler1shiau dus la crearea unei situatii deosehit de grave in eco-nornia tihU. Cresteau nemultumirea genel'aJa ~i ura hn-potriva gu vemului dedictatura rnilitaro-Iascista 9ia i'r-rnaniei hil leriste, se afirrna tot mai pregnant vcintamtregului _ _ P O p O l ' de a lupta cu toata iortel,e p e n - t n t a punecapat si tuatiei create. Acestea erau con,di~iile interne In.vara anulul 194


18/94

ganizeze ~i sa se desfasoare cu succes marea biW;lUe ca r ea deschis 0 noua era in istoria Romaniei,

Infiiptuirea actului Istorrc de la 23 August 1944 mar-cheaza un moment hotaritor in dezvoltarea tarii noastrepe un drum nou, deschizrnd calea eliberarj] de sub doml-natia Germaniet nazis~e ~i trecerii Ia realizarea LIDorPTO-Iunde transformarj sociale revolutionaro in Romania. Tot-odata, victoria Insurectiei ~i intrarea arrnatei romane inriizboiul antihitlerjst au fest apreciats pe plan internatio-nal ca acte ell profunda implicatii asupra cursului celuide-al doilea razboi mondial. Aceasta a accelerat prabusireaIroutuluj fascist in aceasta zona a Europei, a dejucat in-cercarile lui Hitler si Antoneseu de a organiza pe terltoriulRomanie! 0 nou a Iinie de rczistenta militara, a deschiscalea inaintarii rapide a trupelor sovietice in Balcani ~ispre centrul continentului.

Rasturnind dictatura militaro-fascisfa, Romania s-aalaturat arrnatelor sovietlce, coa'litiei antihitlerlste, anga-jindu-se eu intreaga armata, cu toate fortel.e materlale siumaria in Iupta pentru eliberarea deplin~ a teritol'iul~itarii, pentru eliberarea Ungarfe] ~iCehoslovaclei, pina Iainfringerea defirritiva a Germaniei hitleriste, Prin eroismul~i ontributia adusa Ia razboiul antifascist" la InfringereaGermanlei naziste, poporul roman a dovedit di nu avusesenimic comun ell participarea Iascismului din tara noastrala razboiu! impotriva Uniunii Sovietice, El si-a probatprin Iapte de arme prietenia eu Armata ROSie dorinta deI J "colaborare eu Uniunea Sovietica, aspiratia de a dezvoltarelatii eu toate popoarele lumii.In aceste imprejurari s-a demonstrat di politica Parti-

dului Comunist Roman corespunda pe deplin nazuintelor111ntereselor vitals ale intregulut nostru popor. Partidul~i-a dovedit taria ~i capacitatea de organizare : ; ; i unire atuturor fortelor democratics ~ipatriotics in lupta pentrurastumarea dictaturli militaro-fasciste1:li aslgurarea dez-voltari! Iibere, indepenclente ~i democratice a Viri i .B2

PARTEA A II-AlU PTA PA RTID ULUI C OM UNIST

P EN TR U IN ST AU RA R EAPUTERU REVOLUT lONAR -D EMOCRATlCE ,

R ASTUR NA REA C LA SHO R EX PLO ATA TO AR E,lN FA PT UIR EA R EV OLU TIE I SO CIA LlST E

$ 1 ED IFICAREA NO li OR iND UIR I saC IALE

Rasturnarea dictaturii mllitaro-fasciate a deschis caleaeliberarii definitive a Rornaniei de sub dominatia Imperia-Hsta, a infaptuirii nazuintelor poporului roman de a fi libel'~i stapin pe bogatiile : ; ; i munca sa, pe propriul Sa'Ll destin.Aceasta a maugurat epoca unor profunde transformari re-volutionare, dernocratice in societatea romaneasca, a cu-ceririi puterri de catre clasa muncitoare, in 'alian~a eu til-ranimea si masele largt populate. (Epo.ca ce a urman amarcat inceputul unei noi istorii a patriei noastre - istoriaimplinirii iclealurilor de dreptate sociala . < ; > i nationala, pen-tru care au luptat nenumarate generatii de inainta~i, acuceririi depline a independentei ~i suveranitatii nationalsa Rornaniei, a dreptului sacru &1poporulu iroman de a fistaptn in propria sa tara.

R e o rg an iz a .re a p a rti du lu i~'I a o rgan iza tiilo r de masa ~io b~ te~ ti in iup ta p en truc uc erire a p ute rii ~it r( ln s fo rm a re a I e v o lu ! io n a l' i: 'a societatii r omane~ t iOdata cu victoria Istorica de la 23 August 1944, in dez-

voltarea si activitatea partidului nostru a tnceput 0 etapanoua, PUl~i.nd pe prim plan mobilizarea fortelor poporuluiin dizboilll impotriva Germaniei hitleriste, partidul a tre-.cut imediat dupa 23 August Ia reorganizarea pe haze noi,in conditii legale, a a:divitatii sale, a simlicatelol' unitare,a organizatillnr de tineret, de Iemei, a alter organ.izatil

33


19/94

democratice, Au fest asigurate astfel conditiile organiza-torice ~i politice pentru unirea clasei muncitoare, pentruintensificarea luptei in vederea tr-ansformjirilor democra-tice in Romania. Faptul ca in decursul citorva luni partidula reusit .sa--?i creeze organizatii puterniee in toate [udetele~i Iocalitatile tarii demonstreaza Influenta ~i capacitatea saorganizatoridl. Aceasta a fikut posibil ca, inoa in condi-liile razboiului, s a se infarptuiasca reforma agrara ~i s a fieinstaurat, la 6 Martie 1945, primul guvern democratic- guvern revolutionar democratic cu pronuntat caractermuncitoresc-taranesc - expresio a colaborarii largi a Ior-telor ce se pronuntau pentru adinci transformari revolu ...~.iollare-,sociale si politice. S-a trecut, de asemenea, lareallzarea altar reforme sod ale, La dernocratizarea apara-tului de stat.

Un rol important in orlentarea activitati! comunistilor~i a fortelor democratica din tar;a in ac~ta perioadaaavut Confeninta Najionala a partldului din oetombrie1945. Fiind prima manifestaro de acest f.el tinutil in condi-N libere, dupa 20 de ani de activitate ilegala, conferintaa facut bilantul Istoricelor succese obtinute de partid inlupta revolu1io:nara si a trasat liniile directoare ale activi-tat,;iide viiter. Conferinta Nationals a pus la ordinea zileimobilizarea forte lor pentru redresarea ~i dezvoltarea eco-nomiei nationals si imbunatatirea conditiilor de trai alepopulatiei, a ela:borat prcgramul transtormarrlor democra-tice ce se Impuneau in acea etapa, indicind OS obiectivprincipal pentru asigurarea prcgresului general al socie-taW rornanest] trccerea la industrtallzarea tarn.

In acelasi timp, conferinta a trasat sarcina Intariri!continue a partidulul, a unitatii sale politice, ideologice ~iorganizatoriee, a desfasurfitil unei intense activitati pentrulDtarirea Frontului Unic ~i realizarea unitati] clasei rnun-citoare, HotaririIe conferintei au avut 0 important a . deose-bita pentru desfiisurarea eu succes a rnarilor biHalii declasa care au urrnat, pentru il'l.faptuirea profundelor trans-rormari revolutionare ~i dernocratice din tara noasta-a.34

(

In aceasta perloada S-8U adoplat masur; hol;arite irn-potriva politicii cercurflor reactionare care lncercau s aarunce greutatila econornice pe umerii maselor Iargipopulate, pentru curatirea aparatului de stat de elemeri-tele fasclste, antidemocratlce, s-a actionat eli ferrnitatepentru dezvoltarea Frontului Unic Muncitoresc ~i acolabcrarii cu celelalte 'forte democratice, pentru Izolarcafortelor reaetionare din partidcle burgheze 0 Importantahotaritoare pentru intregul proces revolutiouar au nV l ; tmarile batalii revclutionara desf'asurate i1 1 anii care au ur-mat ellberarii, trecerea la organizarea comitetelor mun-citorestl ~i instituirea controlului clasei ~uneitoare asupraIntreprinderilor : Iuarea eu asalt a prefecturilor si prima-riilor l1i instalarea noilor pref'ecti ~i prirnari, Iormarea co-rnitefelor taran'$ti si impartil'ea paminturilor mosierestitaTHnila!' lara pamint sau cu pamint putin. In aceste amplelupte de clasa economice, sociale si politlce s-a cimentatalianta dintre clasa muncitoars 9i taranimea muncitoare,s-a Intarit unitatea cu intelectualitatea si cu aIte categoriisociale, s-a consolidat fratia oamenilor muncii romanimaghiari, germani ~i de alte nationalitati, s-a scliimbat ra-portul de forte In tara, crescind rolul maselor pop.ulare inintreaga viata politica. Victoria obtinuta in alegerile din -1946 constituie cea mai elocventa expresie a' adeziuniirnaselor Iargi populare Ia politic a de transformare demo-cratica, revolutionara a t.arii, promovata de partid.

Intreagaperroada de dupa 2August 1944 pina La sfir-situ] anului Hi47 se caracterizeaza prin mart lupte revclu-tionare care au dus la realizarea unor profunde transfer-mart socials, Ia Infaptuirea unei po1itici nationale dedeplina egalitate in drepturr pentru nationalitati la un sirde reforms economice si socials in' favoar~~ masel~rpopulare. In acestt ani s-a desfasurat 0 irrtensa activitatepentru refacerea econorniei nationale, infaptuirea re-formei agrare ~i a altor reforme structurale cu caracterdemocratic revohrtionar, s-a action at pezrtru erestercarolului clasei muncitoare 9i participarea ei directa Ia con-

3 5)


20/94

rIucel'ea acLlvWltii intreprindel'li01', Aceasta e-[apa a ruarcatinBiptujrea revolutiei popular-democratice, Iustaurareaputeri! muncttortler l?i ~aranilor, treeerea poporulu] nostrupe calea [i'iuririj Iibere a viitoruhn san,

In tcatc aceste mad biHalii de clasa 9i mi~cari revolu-~iGnare de rnasa, Partidul Comunist Roman .s-a alil"ma.t cacea mal puterrilca forta. politica din Rom


21/94

Desfafurarea CIlI sueces a eperel d e ed if ic a rea orinduirii socioliste in R om a nia

economiei nationale, in satisfacerea nevoilor de consumale populatiei,

Procesul fablririi si dezvoltar ii proprietatii socialiste inrndustrie si a preprietatii socialist-cooperatiste in agri-eultura cuprinde a lunga perioada. Planurile ciucinale1951-1955, 1956-1960, 1961-1965, au asigurat creareabazei tehnico-materiale a socieb'iiii socialiste in industriesi agricultura ; acest obiectiv a Iost realizat odata eu in-eheierea cooperativizarii si a organizarii activltatii coope-rativelor agricole de productie. In cursul cincinalului1961-1965 in Romania s-a realizat economla socialistaunitaravcare a marcat victoria deplina a socialismului intoate sectoarele de activitate, Iichidarea pentru totdeaunaa claselor exploatatoare, abolirea exploatarii omului de .eatre am, afirmarea principiilor socialiste in viata sociala.Un 1'01 important in opera de edificare a social iS11lUhl iaavut politica partidului de Iichidare a analIabe~ism~11ui,ridicare a nivelului de cunostinte ale maselor largi popu-lare, de dezvoltare a inva~amintului de toate gl'adele, depregatire a cadrelor necesare tuturor sectoarelor de ac--tivitate,In aceasta etapa, care a cuprius mai bine de 15 ani,

partidul a desf'asurat 0 intensa activitate politico-organi-zatoriea reusind sa solutioneze in mod eorespunzatormultiplele pr~bleme ale iauririi noli orindutrt sociale, Inacelasi tirnp, el a trebuit ~ a taea fa tS. unor greutati internecare i-au diminuat capacitatea de Iupta, I-au sustras demulte ori de l~ preocuparile principale. Au fost savln;;~tesi o serie de greseli in rezclvarea unor problems lntr-o~numita perioada, in atitudinea fata de unele categorii 30-ciale si nationalitati, indeosebi in activitatea privind tara-hime~. S-au conus grave ilcgalitat] ~i abuzuri fata de 0serie de activlsti de seama ai partidului, De Iiecare datainsa, partidul a gasit in sine forta necesara pentru ~ de-pa.1pi greutatil"e, lipsurile si greselile, penti'll. a as~gu~amersul inainte al constructiei socialiste. In ciuda diferi-telor neajunsuri, caracteristiea generala a adhrita:~ii parti-

a s :

Proprietatea socialista asupra mij1oacelor de produc-tie a permis statului democrat popular al muncitoriloi- filitaranjlor sa puna. bazele dezvoltarii planifieate a econo-miei nationale, dirijarii constients a eforruriJor materiale.) i umane in ccmcordanta cu cerintele $i ohiectivele majoreale construetiei socialiste. Prirnul plan cincinal, 1951-1955, a concretizat pentru Intiia oara, intr-o conceptieunitara, obiectivele iundamentale ale politicii partiduluide dezvoltare economico-sociaHl a tarii . ! 7 i imbunata'~ire anivelului de trai al maselor Iargi populare,

Ca13.11zindu-sedupii 1.11v';W.'ituraarxist-Ieninista, por-nind de 1a realita\ile tarii noastro $1 sprijinindu-se pe '[01'-tele poporului roman, Partidul Comunist a pus In centrulpoliticn sale industrializarea ~arii ea baza a pr0gresuluieconomist ~i culturri, ridicarii Iiivelului de viata al po-porului, dezvoltarii rnultilaterals a societatil, asiguri'irii.independentei .si suveramtatn nationale, Eforturil depusede poporul roman in vederea 'jndustrializarii socialists atarii s-an concretizat in realiziir] de importanta istorica ;industria a fast rnzestrata 1 < . 1 till nivel tehnie tot r n a l Inalt,devenind capabila sa valorifice din ce in ce mai eficientbogatele resurse naturale ale t a l ' i i .

Un obieetrv central al partidului afost, de asemenea,asezarea pe haze noi, socialiate, a agriculturii. Cooperativl-zarea agriculturfi a insemnat 0 profunda revolutie 1 11 viatasatului; taranimea a fost eliberata de povara explcatarii,devenind stiipina pe propria soarta ~i pe roadels muncii, el. Partidul a dus 0 politica de atragere pe iagw;;ul socia-Iismului a tuturor paturilor laranimii. Datorita politiciiagrare juste a partidului, vastei sale rnunci politice ~i or-ganieatorice, priceperii ~i harniciel tariinimii, profundareorganlzara a productiei si a relatiilor sociale 1a sate afost Insotita de eresterea continua a productiei agriecle.Aceasta a oonstituit un factor important in echilibrarea38


22/94

dului a fast slujirea devotata a .Intereselor Iuudamentale, ale poporului, aplicarea creatoare a principlilor generale:ale socialisrrrului stiin ~ificIa ccnditiile COD crete ale '~ariinoastre, unirea si organizarea ell succes a maselor 1 1 1 1 1 1 1 -citoare In edif icarea noii orinduiri sociale pe paruintulRoman iei,

Consolidcrec so c;ieh:itil sociuliste,a baz:ei sale tehnico-mcterinleOclata cu Congresul al IX-lea al partidului, in 1965, cu

adoptarea noli Constitutii si proclamarea Republieii So-cialiste Romania, se deschide 0 perioada nou a in dezvol-tarea socialista a ~arij, in act.ivitatea partidului, Planulcincinal 1966~1970 a avut rolul de a consolida constructiasocialist-a, baza tehnico-matertala a noii societati. S-autndeplinit hotartrile Congresullli.al IX-lea privind dezvol-tarea industriei - factor hotarttor al progrcsului generalal!;arii, al cresterii bunastarii poporului, al consoltdar-iiIndependcntei noastre nationale. In acesti ani s-a acordato atentie sporitii crearii unor ram uri industrials moderns,de baza, dezvoltart! rapide a indush-Iei construe-toare de maslni, a chimiei, metalurgiei li d altor rarnuri.S-a trecut, de asemenea, la organizarea actlvitatii de cer-eel.are pe baze noi, in toate ramurile, aslgurtndu-se 'con-dl~li pentru lntrcduoerea celor mal Inaintate cucerfri ale~tiin~ei 9i tehnicii in productie. S-a dezvoltat puternlc. baza materiala a agriculturii, is-a perfectlonat organlzareaactlvitatii cooperativelor de productie. fAu fast luate noimasuri in vederea mai bunei organizari a Invbltamintului,trecerli Ia ~coala obligatorie de 8 ani, -dezvoltiiri! lnvata-mtntului mediu, legarii mal strtnse de producjie a intregBinstructii publice. S-au 'lufaptuit in bune condijii preve-derile privind cresterea nivelulut de trai material si spiri-tual al mtregulul popor.o importanta' deosebita pentru dezvoltarea constructiel40

socialiste a avut reorganizarea administrativ-teriLoriaJa a'tal".ii care, inlaturtnd 0 ser ie de verigi fi i trepte interrnc-diare, a aprcpiat conducorea de unitatilc de baza, de ac-ti vitatca de productlo. A :fost P1'01110val.i ' ! en ferrnitatepolitica de amplasare armonioasa a Jortelor de productiepc tntreg teritoriul patriei, ceea ce a dus la rtdicarea L'3-plda, economica si culturala, a unor regiuni mai putind!":t.volLalc, a dat un nou 9i puternic avint vieti] econo-mico-sociale din l.oate znnele tarn, S-a aplicat, de a .eme-[lea, un larg complex de rnasurt pentru pcr-Iectiouarcaplanil'.ici'irii, organ.izarii ~i conducerii econonliei si a in-tregii vieti sociale, s-au legrlerat atrlbutiile ~;;i raspunde-rile: difer-itelor- verigi economice, rela l ; lHe dirrtrc ele,creindu-se condltii pentru a conducere mai din am ica 91supla care sa. asigure valorif'icarea ell randament superiora potentlalului material si LUllan al tarii, sporirea cficien-~ei econornice, cresterea in tr-un ritm mai rapid a produsu-lui social !? i vanitului national. S-a actionat, de ascmenca,pentru perfectionarea democratiei socialiste 'si, 1 1 1 pr imulr I n : a : a democratiei economice, pentru institut ionalizareaconducerii. colecti ve,' a adunarilor generale ale oarnenrlormuncil, pentru asigurarea cadrului corespul1z~lLor partlci-pari. mai intense, efective a maselor de oameni ai muncii_ in dubla lor calitate de proprietari ai mijloacelor deprodllctie lIi de prcducatori - Ia gospoc1arirea intreprin-derilor i? i lnstitutiilor, a avutiei noastre socialiste, la con-ducerea societatii.Realizarea cu succes a obiectrvelor perloadei 1966-l l n O a consolidat economia n ation.ala, a tntarit baza teh-njco-materiala a socieUi.1;ii, a cimentab ~i mai puternicodnduirea noastra socialista, perlllitind trecerea la a nonaetapa de dezvoltare a tarii.

ltn accst tlmp, partidul a continuat sa-~i tntareasca riu-durlle cu eel rnai tnaintat; iii ai clasei m.uncitoare, \ , a r a -Qimii f;li inleleeh.lnlita1ii, s5t-i marrneze tot rnai term pe

41

.,

, I!

I !


23/94

rmem hril 3 5 . i . , pc toti oamenli muncil ell teor!a ~tiiutiIj ('3despre lume si via~a a prolotariatului, eLl linia sa poiilidigeneraUi. interu3 ~i ex tcrna ce corespunde pe deplin in-tcrcsclor intregnlut popor. Partidul si-a spor it capacitatcapoliticc-organizatorrca, Indephrundu-sl en cinsta rolul deorganizator ~i couducator al ccnstructiei -r.cialiate, de 101'\apclitica revolutionara C C' ci11auze91.e neabatut natiuneancastra pe calca progresul ui . o ; ; i ci\' iliza] lei, a bunasWrii ?iiericirii.

Trecereo fa edificarea societatiisocioliste multilateral dezveltcte

Pc baza acestor rezultato, dine! 0 inalta apreciere mun-eii croice depuse de poporul roman, sub conducerea parti-dulu i, in anii Constructiei socialiste, Congresul al X-lea aapreciat ca s-au crea t conrli t i i l e necesare pentru trecerea lao etapa noua a dezxoitEirii socialiste a tarii, etapa f~uririisocietatii socinlists multilateral dezvoltate. Aceasta etapaa inceput odata cu trcccrea la realizarea cinclnalulul!l971-1975 ~i se va intinde, dupacum s-a subliniat IaCongresul al X-lea, pe 0 perioada de citeva cincinale,Plarrulcincrnal 1971-1975 aaigura 0 putern ica.dezvol-

tare a fortelor de productie pe intreg teritoriul t a r i i , pre-cum sl ridicarea la un nivel superior a activitatii econo-mice, politice 9i organizatm-ice general(;}.

Bilantul activitatir desfasurate de clasa muncitoare, deintregul papal', sub conducerea Partidului COl111..1nist, pen-tru iaurirea socialismului in Romania este deosebit depozitiv, rezultatele obtinute in toate dorneniile de activi-tate sint remarcabilo,In societatea romaneasca s-au infaptuit cele mai pro-

iunde schirnbart structurale de ordin economic, social ~ipolitic, cunoscute de-a lungul Intregi! sale istoril. Dintr-otara cu un pronuntat caracter agrar, cu 0 industrie slab'dezvoltata 9i 0 agricultura Inaporata, Romania a devenit42

in ma.i pulln de 25 de ani o tara industrial-agrara, eli 0lndustrie puternica, in plina dezvoltare - organizata pebaza cuceririlcr 9tiintei Gi tehnicii moderne, intemeiatape proprietatea socialists a Intregului papal' - si eu 0agricultura socialtsta de stat 91cooperatista in plin procesde rnodernizare, capabila , s a asig_ureaprovizionarea in bunaconditii a populattei eu produse agroalimentare,

Viata a demcnstrat pe deplin justetea liniei generalernarxist-Ieniniste a partidulut nostru de mdustrializaresocialista - factorul determinant al Iichidaril inepoierdeconomice, dezvoltaru sustinute a intr egii economii, cres-teri! nivelului de trai al poporului, intartrr! independen-tei ;;i suveranitatii nationale, al Inaintarii sigure pe dru-rnul progresuluisi civilizatiei. S-a confirm at, de asemenea,just.etea crientaril politicii partidului .in problema agrara,dernonstrrndu-se dl cooperativizarea agrtculturti are 0 irn-portanta hotar'itoare in realizarea vIctoriei noii ormdutri,in g'zvoltarea generala a societatii. Marea proprietate so--eicali.siaagricola ~i-a dovedit pe deplin superloritatea asu-pra midi gospodarn tarane9ti, astgurind Ioloairea ratio-nala a rnijloa .elor tebnice ii i a Iortei de munca, a cuceriri-lor stiintci moderne, cresterea productiei agroalimentareo ! 1 i imlbunatatirea vietli taranimii. Expenienta a evidentiat,totodata, justctea politicil partidului in dorneniul revolu-~iei culturale, a efortur ilor pentru extinderea 1 j : i perfec-~ionarea inva~amintului de toate gradele, pentru dezvol-tarea stiirrtei ~ 5 tehritcil - factor] esentiali in ridicarea ni-velului de cultur-a al poporului, .1nprogresul multilateralal tarii pe calea civilizatiel moderns. In centrul fntregilacti vitati revolutionare a partidulul, al operei lnsasi 'deedifieare socialists au stat permanent ridicarea niveluluide trai material Iii spiritual a1 poporului, satisfacerea ce-rintelor de viata-ale oamenilor muncii, bunastarea !? i fed-eire-a omului, Impllnirea multilaterala a .personalita~tlurnane ; s-a. demonstrat di politiea partidulul este expre-aia Ildela a intereselor vltale ale Intregulul papor. Expe-

43


24/94

rienta transio1'l'lJarii l 'evalutiouare a societatii rornanestia relevat, de asemeriea, insemnal.atea de prim ordin apreocuparii particlului pentru realizarea idealurilor 91n01"-rnelor soctaliste de viata, a prmclpiilor eticii sl echitatii,perrtru infEiptuirea retrihutiei socialistc corespunzator can-tiUitii ~i calitatit muncii, aportului ficcaruia la progresulpatriei, la edificarea noii orfnduiri sociale.Intreaga opera de constructie socialista este dovadavie a faptului c ii partidul" nostru 9i-a indeplinit cu cinsterolul de forta politica conducatoare a natiunii, asigurmdaplicarea creatcare a legitatilor generale Iacoriditiile con-crete din Romania 9.1unirea - pe baza politicii sale mar-xist-Ien iniate - a eforturilor intregului popor In luptapentru edificarea lumii noi, Experierrta dobindita de Parti-dul Comunist Roman, de poporul nostru in transformarearevolutionara a societatii romanesti este 0- contributie 1&Imbogatirea tezaurului general al teoriei ~i practicii, revo-Ju tionare mondiale, la dezvoltarea socialism ului ~tiintific.

Marile realizari in edificarea socialismului ln~ara noas-tra doveclesc fort a creatoare a clasei muncitoare, care i~iinclepline9te eu succes rolul de clasa conducatoare a 80-cietatii, arata vitalitatea aliantei muncitoresti-taranesti, acolaborarii strinse eu intelectualitatea. Ele releva fortaunita a tuturor oamenilor muncii, fara deosebire de natio-nalitate, capacitatea creatoare a poporului nostru, care,staptn pe destinele sale, i~i faure9te viata in mod libel',corespunzator vointei sl nazuintelor lui. .

[nfaptuind revolutia socialista si asigurind edificarcaell succes a noii orinduiri sociale -in pat.ria noastrs, po-perul roman a realizat nu numai 0 mareata opera istortcanationala, ci a adus totodata 0 contributie msemnata lalupta fortelor revolutionare de pretutiudeni pen Iru liber-tate 9i progres social, Ia cauza intaiirii socialismului in .lume, la cresterea prestigiului si inf'Iuentei sale asupradezvoItarii socialc contemporane.

PARTEA A 1I1-AOBIECTIVELE FUNDAMENTAlEALE ETAPE i URMATOAREA IS TORIE I ROMAN IE I SOC IA LlS TE I

I

I I ', IOdata eli trecerea la noua etapa de dezvoltare a Roms-nlei socialiste apare necesara elaborarea ProgramululPartidului Comunlst Roman pentru urmatorii 20-25 deani, care s a asigure perspectiva si orientarea clara a parti-dului ~i. intregului popor, sa cristalizeze dlreetiile de dez-voJtare rnultilaterala a Romaniei socialiste,Programul Partidului Comunist Roman consfintestevlctorlile istorice obtimrte de poporul roman, R ub conduce-rea partldului , in ELUrirea socialismului. In. concordanta elinoile conditii , e1 traseaza obiectivele fundamenta1e ale eta-pet urmatoare a istoriei Romaniei socialists. Pornind de laanaliza materialist-dialectica si istorica a realitatii, Progra-mul defineste strategia generals a partidului, al carui scopprincipal este iaurirea societatii sccialiste multilateral dez-voltate ~i crearea condrtlilor pentru edificarea comunisrnu-lui in Romania.

I I II

Direc t i i le in c a re v~ ao!iona palfidurpenfru infaptuirea societaj i i seelelistemult i lateral dezvoltafe

Inful;?tuirea socieHitli socialiste multilateral dezvoltate':presupl1ne)" il..Cresterea puternica a fortelor de productie, pe bazacueeririlor l 'evCi lu1(ei tehnlco-sttintifice, astfel lncit sa sapoata ctstgura sporlrea con t i nua a productiei de bunurf ma-teriale in vederea satisfacerli largi a necesitatilor de c on . ,


25/94

S,UTI ale iritregului popcr, dezvoltarea multilaterala a so-cietatii. '

2, Sisternatizarea teritorinl-adrninistrativa si econo-mid'l, amplasar-ea rational~ a f 'ortelor de }"lL'oc1uqie pe Ln-treg teritoriul ~arii, asigurind dezvoltarea proportionala atuturor judetelor si regiunilor, ridicarea gl adului de civi-Iizatie materiala a intregului pOpOL

3. Dezvoltarea armonioasa, prcportionala a tuturor ra-murflor econorniei nationale., asigurarea unui raport justintre industria si agriculture, aIlate intr-o strinsa interde-pendsnta. Dezvoltarea atit a induatr-iei cit ~,i a agr.icul.tur.ii,pe baza cucerrrilor stiintei moderne, constitute Jactoruldeterminant 31 fauririi eu succes a societatii socialistemultilateral dczvoltate.

4. Dezvoltarea in continuare, c1.1prioritate, a Industrleisoeialiste, orieotarea sa Ierma spre ramurile si subramu-. rile' de inalta tehniertate care valorifica in mod superiorresursels de materii prime ,~imunca sociala.

Crearea unei industrii putemice este Iactorul hctari-tor al fauririi societatii socialiste multilatera 1 dezvolta te,al rldlcarfi continue a ni velului de trai mater-ial si spiritualal poporului, al asigurarii independentei si suveranitatli~rii. . . .

5. Dezvoltarea intensiva a agriculturli - ramura debaza a economiei noastre nationals. Ca urrnare a genera-ilizarii mecanizarfi muncii, extinderii chimizarii, introdu-cedi cucerfrllor agrote.hnicii mcderne, lllfaptuirii progra-mului de amenajari funciare, agricultura va asigura pro-duetii inalte si stabile, satisfacerea rievoilor de materiiprime ale industr.iei ~i a cerintalor de consurn ale popu-Iatiei, Realizarea unei agriculturi intensive, moderne, deInalta productivitate, constituie un factor determ:ilJantpantru lLltl'eaga dezvcltars economlco-sociala, pentru cr89-terea venitului national ~i a bunastaru intregli societati.

G . lntreaga dezvoltare economico-sociala a ~arii se vcrealiza pe baza planului national unic, astgurjndu-ss uni-46

rea efcrturilcr umane 9i materials ale Intregului popor inscopul 111faptuirji programului partidului.7. Cresterea producti vita;t i i muncii, sociale, pe bazamecanizarri ~i automatizarii procesului de productie , vaconstitui un factor esential in dezvoltarea generals a 80-cietatiL 0 atentie deosebita se va acorda organizarii stiin-~iLice a prcductiei si muncii, Iclosirit tuturor rezervelor 9i

resurselor eccuorniei noastre sccialiste, a intregului po-tef1~ial economic national,S. Cresterea continua a eftcienjel eccnomice, reducerea

cheltuielilor materiala, fclosiraa cit mai eficienta a mij-Ioacelor materials ~i a fortei de munca,9. Imbunatavil'ea calital;ii produselor in toate ramurileeconomice, rldicarea nivelului tehnic ~i perfectionarea teh-nologiilor de fabricatie,10. Dezvoltarea invatamirrtului - factor de baza alprogresului general al sOcietalii - in strinsa legatura elicerintele produ ctiei de bunurl materiale ~i ale activitatiispirituale,

11. Dezvoltarea stilntei, in conformitate cu cerintelegenerals ale progresului material ~i social, -intensificareaattt a cercetarii stilntifice aplicative, cit ~i a cercetariliundamentale de perspectiva, amplifioarea cooperarii teh-nico-stilntifice ell a1te tad'.

12. Asigurarea unui raporf corespunzator intre fon-dul de consum : ; ; i fondul de dezvoltare in vederea creste-T it In ritm ina l it a intregti eeonomii sl , in acelasi timp, asporirii continue a bunasfarii materials 9i spirituale ap porului, satisfacerii eerintelor de viata ale oamenilormuncii la nivelul ctvilizatiei moderne.

13. Realizarea unei concordante cit mal depline intrefortele de prodnctie si relatiile de produetie ~isociale,

14. Perfectionarea continua a relatiilor de prcductie,dezvoltarea aetiunii constiente pentru solutionarea con-tradictlilor, Inlaturarea vechiulul 9i prornovarea noululL rl toate sectoarele de aetivitate , Se va continua activita-

41 ,


26/94

tea: de Imbunatatire a organizarii conducerii sr plantltca-rii unit are a intregii vieti economico-aociale. .. 15. !nte~sificare~ si periectionarea activrtatii politice,Ideologice ~1 educative de formare a omuhii nou de afir-mare in v:iata a principiilor eticii ~i echitatli socialiste.

16. Promovarea 9i mai puternica a principiilor socia-liste de mundl si repartitia, Munca va coristitui indato-rirea de onoare a tuturor cetatenilor patriei. Fiecaremernbru a1 societatii va depuns 0 activitate sociala utilacorespunzator capacitatilor ~i pregatirii sale. Nirneni nuva putea realiza venituri fara munca sau pe seama munchaltora, exploatarea omului de 'ca~re om fund cu desavlr-sire interzisa, Singura sursa de venit 0 va constitui muncasociala utila pentru sine si in folosul societatii, Se vaaplica cu. fermitate principiul socialist de repar1;itie, fie-care fiind retribuit dupa rnunea si contributia adusa 1adezvoltarea societatii socialiste. Se va urmari realizareaunui raport cit mai corespunzator intre veniturile midsi veniturile rnari, aslgurindu-se satisfacere~ necesitatilorsporite ale tuturor cetatenilor, .

17. Satis:Eacerea intr-o masura tot mai mare, de catresocietate, a unor necesitati comuns tuturor cetatenilorasigurindu-sa impletirea pe aceasta cale in viitor ~ prin~cipiului repartitlei socialiste dupa munca eu principiul re-partitie! comuniste privind satisfacerea deplina a cerin-telo!' rationale de viata ale oamenilor ..

!l8. Acordarea unei a~entii tot mai mad intaririf fa..,miliei - nucleul de baza al societatii - cresterii natali-taW 9 i mentinerii unei structuri corespunzatoare de virstaa populatiei, .asigurarii vigorii l1itineretii poporului nos-tru, ingrijirii ~i educarii copiilor, 'a tinerelor generatiicare reprezinta viitorul natiunii noastre socialiste. . :

19. Aceentuarea procesului de disparitie a deoseblrJ;~lor esentiale dintre munca fizid.i si munca intelectuala ,prin mecanizarea ~i automatizarea proceselor de produc-tie, cresterea gradului de calificare a oamenilor muncii,. 0

largirea or izoutului 101' de cultura ~i a11fopiel'ea nivehu-i-)01' de cunostinte,

20. Lichidarea tot mai puternica a deosebirilor esen-tiale dintre munca in agricultura ~i cea din iridustrie -ca rezultat al mecanizarn si chimizarti agriculturif,Munca in agriculture va deveni tot mai mult 0 variantaa muncii industriale. Pe aceasta baza se va asigura ridl-carea bunastarti tari=inimii, dezvoltarea locahtatilor ru-rale, realizarea unui raport just, echitabil, intre conditlilede viata de la erase si cele de la sate.

21. Schimbari.le in structura sociala a tarii VOl' duce lacresterea si mai accentuata a rolului clasei muucitoare inintreaga viata socials, la 0 si mai mare apropiere Irrtreclasele .si categoriile sociale, la intarirea coeziunii Ior, Iaomogenizarea si lntarirea unitatii lnti'egului pOpOL

22. Perfectionarea in continuare a conducerii ~i orga-nizarii activitEitii eoonomico-soclale in scopul utilizaril d.tmat eficiente a tuturor resurselor materiale ?i umane, alelimlnarii oricarei forme de rlsipa, al cnnceutrarii efor-~turilor poporuhri in directi ile hoUiritoare ale progl'esuluimaterial si spiritual, al uniril si coorclonarii rationale, cumaximum de randament, a fortelor societatii pentru In-faptuirea Programului partidului.

23. Dezvoltarea democratiei socialiste - necesitateoblectiva a fauririi societatii socialiste multilateral dez-vo.1tatesi trecerii spre comunisrn. Be va asigura U'trgireasi pedectionarea cadrului organizatorie de participare ac-tiva ~i efectiva a oamanilor muncii 1a conducerea socie-taW, la elaborarea 91 infaptuirea politicii interne $ j ex-tarne a partidulll.i si statului, Societatea soclalista multi-lateral dezvoltata va deschide cimp Iarg afirmarii multi-Iaterale a parsonalitatii umane, valorifid\.rii energieimaselor populate in slujba prcgresului general, consb-uiriicoustiente de catre popor a propriei sale istor-ii.L Q 4 . Egalizarea nivelului de dezvoltare a t(irii noastreeu eel al tblxilor socialiste avansate din punet d~ vedereeconomic t apropierea Romaniei de ~artle inc1ustna.le dez-

~9


27/94

vcitule ale Iumii, Pilla in anul 19,90-acest proces de apro-piere si egalizars va Iiin Iinit generala realizat. Se vaajunge Ia un grad de dezvoltara a fortelor de productie,a bazei tehuico-rnatei-iale a societatiicare s a permita unInal t nivel de civiliaatie socialista, satisfacerea n;ecesita.-\iior, stabihte- ill mod ~ a~ iGma l " ale tuturor oetatenilor,crear-ea prerniselor materlals ~i cul1iura,le pentru trecereaIa erlificaeea, comunisrnuluj.

25. Largires $ i diversificarea schimburilor si C00pe-,dirii economiee ell tEilriJe socialista, eu tarile in curs dedezvol tar-a, eli toate statele Iumii, mra, deosebira de orin-duire soclala, Se \ a . asigura participarea activa a Roma-niei - pe baza dezvoltarti economica complexe, in rltmsusti nut si in pas cu cuceririle epocii mederne - la d~-viziunea interna1'ionalii a muncii, Ia schirnbnl monilial devalori 'materiaie, la circuitul universal de informatiel}'tIi.l11:jLid., Ia revolutia telU1jc0-~tiin~ifi.ca ccntemporana.

26. Cresterea mai accentuata a v.eniiului national pebaza dezvcltarit pro~luctiei materiale ~i a ridicarit eficien-tei economice, consoliderea cursului leului si intarireaputerii lui de cumparars atit in taL'a cit ~l i n stcainatate,aplicarea unei politici de preturl care sa asigure 0 -ren-tabilitate optima a prcductiei, precum si ridicarea nive-lului de trai a1 oamsnilor rnuncii.

27. Ridicarea nivelulul general de civilizatie al viet;.llrna' eriale $i spirituale a poporului, situarea permanentain eentrul intregii politici a partidulul 9j statulu; a Ol11lU-iluI - Iactorul determinant al : intregii dezvoltjiri so-ciale - a satisfaeerh cerintelor ! ' } i nevoilor sale In con-tin lit evolutie.

Ii

"r Societatea .wcialista multilateral dezvoltata V et asi-gura alirrnarea ,principUlor sociallsta 'in toate sectoarelevietil economico-sociale, manlfestarea tot mai deplin~ apersonaliLatii umanc. 11l1binal'ea armonicasa a 1l1-tere~el9.:l1lj O

person ale eu aspiratiile generale ale intregli sOcieta\i.Aceasta va rnarca un stadiu superior (.11socialismului, vadeschide calea trecerii la Faza superioara - soci iateacomunista.

Continuaroa ferma :a pcliticii de Industrlallzare socia-lisla reprezluta Iactorul primordial al clezvoltarii Iortelorde productie, a1 progresului economic ! ? i social al tarii.Industria lsi va inti'iri neconteni t pozrtla conducatoar ineconomie, ~poril1du-9i ponderea _in crearea venitului 11a-tional, in realizarea reproductiei Uirgi1resi satisfacerea ne-~oilor de consurn ale populatiei, in dezvolterea schirnbu-rilor economice ext-erne.

In vederea iniaptuirii acestor obiective, directfile prin-cipale ale dezvoltarii lndustriei tilrii noastre vorfi urrna-toarele :a) Se va intensifica activitatea de prnspectare 9i iden-tificare a noi surse de materii prime si energte, urrnarin-du-se punerea in valoare a tuturor resursclor posibile, Invederea asigurarn din tara, Intr-o miisurii tot mai 111sem--nata, a rnijloacelor necesare economiei nationale.

b) Se VOl' elabora tehnologii corespunzatoare pentrupunerea .In valnare ~i folosirea eu rezultate economiceoptime ,a tutnrer r-esurselor encrgetice 9 i de materii prime.

e) I ' : . ..;! va acorda 0 atentie sportta crearii pe cale sinte-tica a noi materials necesare -diferitelor ramuri ale eco-nomiei nationals.

d) Dezvoltarea energiei electrice, a diferitelor surso deenergie ~i combustibil, va urmari asigurarea necesitatilorindustriei 9i pcpulatiei in concITl;iioptime, pornindu-se dela criterii de conomicitate stirntific fundamentatc. Se VOl'dezvolta l.nde'osebi termoeentralele bazate pe ciJrbuni. ~i~isturi hrtuminoase, urmarindu-se cresterea mal lVubsian-

51

I


28/94

.~iaU1a Inlocu.itorjlor. Se va urrnari folosirea Intregului po-ten{ial hidroencrgctic. In acclasi tlmp, se va trece la folo-si rea energ leI atomice grin construirea de centraleatomoelectrice. Se va realiza, pina in 1990, 0 productic deenergis de 5~6 000 kWh/J.ocuitor.

e) :Metalurgia ierg_asa 9i nef'eroasa va Ii orlentata spreasignrarca metalelm;"o\Ii produselnr metalurgice necesaredezvoltarf industriei constructoare de masini. In acestSC ,Gp ,p i n a In 1990 prcductia de otel pe Iocuitor urrneaza58 ajunga la eel putin 1000 kg. Va crests ponderea otelu-t'llor aliate 91 speciale, a 'laminatelor si celorlalte produsemetalurgice speciale, satisfacindu-se in bune conditii ne-.'ccsitatilo inc!ustriei romanesti,

f) Industrta 'metalurgica neferoasa va asigura satisfa-cerea tot mai deplma a necesitatilor economiei nationale,~'atodfi.cal'ea superioara a tu turor 1'esu1'&e101'interne.

g) 0 putarnica dezvoltara va cunoa~te industria chi-mica, care va asigura valorificaren -superioara a resurselorde materil p:t'ill1C interne, realizarea unei game largi deprcduse chimico care s a satisfaca pe deplin necesltatlletuturor ramurilor industriei, ale- intregii economii natio-nalc, 0 atentie deosebita va fj acordata satisf'acari] cerin-1e101' de ingra.;;aminte . ; ; i alte substanto chimice necesareagriculturii. Se va actiona in directia dezvoltarii produc-tiei de fire ! j > i fibre sintetice, de cauciue ! j > imase plastice,deosebit de necesars economiei tarii. Chimia va producepe cale sintetica noi tnlocuttort al diferitelor materiale oucarac teristic! superio are.

h) Industria constructoa-s de masini va cunoasfe '0d~zvolLare puterntca ~i complexa pe baza celor m a i noicuceriri ale 1 ? t i i n 1 : e i ! j > i tehnicil. Aceasta ramura se vaorienta spre producerea de utilaje complexe demalta tell1 -nicitate pentru principalele ramurl ale economlel. 0 aten-tIe deosebita se va acorda f.abricarii de ma~.ini-unelte de: lnaJ ta pn~dL~ctivitate. Be va asigura producere.a Iocomoti-velor 91 vagoal1elor de mare capa?tate . .produc~ia mljloa-52

celor do ' transport auto va fi orientata spre autocamioanede mare tona]. 0 atentie deosebita se va da constructiilornavale, urmarindu-se asigurarea navelor .necesare lntregu-lui transport rnaritirn ~i fluvial al t a rH. Se va manifesta 0preccupare mai mare pentru dezvoltarea sectorului deaviatie.

In aceasta perioada electrotehnica ~i indeosebi electro-nica vor cunoaste 0 puternica dezvoltare. Va trebui asigu-r'ata producerea in tara a mijloacelor de calcul, de auto-matizare si conducere necesare acti vitatii economice si deproductie, a sistemului de aparatura de masura 9i control,

Industria constructoare de masini va asigura satisfa-cerea deplina a necesarului de masinl pentru mecanizareacomplexa a tuturor lucrarilor- agricola,

Dezvoltarea in rltmintens a iridustriei constructoarede rnasirri va perrnite satisfacerea tntr-un grad tot mailnalt a oer-irrtelor aconrrmiei nationale, pre-cum si crestereaexportului, participarea mal activa la cooperarea interna-tionala. ..

i) Industria lemnului 9i a materialelcr de constructiitrebuie sa. asigure valorificarea superioara a resurselorinterne, punerea [n valoare a noi surse de materii prime,producerea unei game tot mal Iargl d rnateriale de con-structie. 0 atentie deosebita se va acorda materialelor de,constructie care contribuie la reducerea consumului deIemn, Se va urmai-i realizarea unei productii de ciment deeel put-in 1000 kg pe locui tor,j) 0 preocupare de prim ordin 0 va constitui dezvol-tarea si modernlzarea industriel himur-ilor de consum. Seva extinde productia industriei usoare 9i a altor ramuriindustriale nealimentare. Industria de textile, confectii ~ilncal\aminte va trebui sa s:rtisfaca in. mod optirn necesi-tatile reale, rationale de consum ale lntregii popl~a~i. Va(Teste pi-oductla de [email protected] din fire 91 fibre chimice, seva dezvclta productia de piele sintel'ic.d. 0 atentie deose-

5 3

I


29/94

,I bit'; va trebur acordata calitati! proch.lc~iei bUllLlrilor decorisum, diversificarii ei, corespunzator cerintelor carne-nilor muncii. __ .- .

50 ....a 'urmari satlsfacerea c1eplin'a a necesitatilor deprotluse electrotehnice si electronics, de radiouri, televi-zoare, arti cole de uz gospodaresc f i l i diferitemijloace detransport personal. I

k) 0 grijii permanenta se va manifests pentru dezvol-tarea ~i modernlzarea industriei agroalimentare care vatrebui sa asiglU' prelucrarea superioara a prcduseloragrlcole .~j satisfacerea in bune condrtii a cerlntelor deconsumale populatiei. Se vor produce noi sortimenta {:Ucaracter-isfici superioare. In orientarea industrlei alimen-tare se va porni de la cerintele uriei alimentatn stiirrtificecare s a contribure Ia dezvoltarea flzica ~i psihica armo-l1i038a a omului. Se va urmar! extindcrea 111a1rapidf,i aallmentatiei publica, desfacerea la:rgs.' a preparatelor agro-alirnentare in vederea satisfaceril din plin a cerintelor in-tregii populatii.I) 0 pondere tot mai lrnportanta in economia nation alii

va trebui s a oeupe industria locala, asigurind 0 tot maibuna valorifieare a resurselor ~i posibilitatilor de produc-. tie din toate zonela 1 ? i IGcalitiltHe t a r - i i .

ill) Se va dezvolta industria cooperatista care va con-tribui intF-o masma sporitji Ia satisfacerea necesittitilo:vde consurn ale populatiei, la Iargtrea gamei de servicii co-respunzator dezvoltarii generals a nivelului de civilizatiea1 ocietatii,n r 0 directis prlnctpala a dezvoltartrIntregtl noa~treindustrii va fi concentrarea ~i speciallzarea productiei,profilarea cit mai judlcioasa a fieci:irei intreprlndert 'infUnc:tie de interesele generals ale economiei, extindereacooperarri intre unitiiti pentru realizarea productiei". inserii mart, efleiente, aplicarea pe scara 1m'ga a rnecanizar-li9i automatlzartf, a tehnologillor rnoderns de fabri catie.1 ' 4 ' 1

~I

I iI'

Politic.a agrara 01 partiduluiPoruind de Ia realitatea di agricultura constituie 0

ramura de baza a economiei noastre nationale, parbidulva pune in centrul pcliticii sale agrare realizarea uneiagriculturi moderne intensive, de inalt~ prnductivitate,care va folosi cele mai noi ouceriri ale ~tiin~ei.

Se va actiona in continuare pentru tntartrea, in agri-oultura, a proprietatii socialiste de stat si cooperatiste.In mtreaga perioada la care se refera Programu1, parti-dul va acorda 0 aterrtie deosebita intarir.ii intreprtnde-rflor agricole de stat - forma de proprietate a intregu-lui popor. 'I'otodata se va urmari dezvoltarea cooperati-velor agricole de productie - proprietate socialista 3taranin'lii. Aceste forme soelaliste de proprietate - destat si cooperatista - asigura In bune conditii progresulcontinuu al agriculturii. Partidul se va preocupa in modconstant de intarirea econmnico-organ:izatorica a tuturorunitatilor agricole, de transformarea lor in puternicecentre de productie organizate pe baze moderne,a) Se va urmari ca toate intreprinderile agricole de

stat sa devina model de organizare soclalista, modernaa agriculturit, 0 baza tot mai puternica pentru realizareafondului central


30/94

cooperativelor agr.icole de produc~le, care vor asigurainHlptuil'ea prin cipillor soclaliste de repartitie, partici-parea oamcriilor muncii la conducerca activitat, iecono-rnico-sociale, dezvoltarea relatiilor de colaborare : ; ; i in-traj utorare dlntre totl mernbrii cooperatori.

d) Va trebui sa creasca rolul cousil.lilcr intercoopera-tiste - in cadrul dirora Iiecare cooperati v a 19i.pastreazaautonomla -.- s a se jJerfectioneze activitatea asociatiilorintercooperutiste. Consiliile in.tercooperat'jste ttebui~ sadevina Iorma superioara de realizare a cooperarn in pro-dLLc~iea unitatilor agrlcole ccoperatiste, de unire a elor-turilor lor pentru introducerea tehnicii si atiintei mo-derne in productie, pentru realizarea u~ei' agricultLlriintensi vc, de inalt randament,e) Se vadezvolta cooper-area Intre unitatile agiicole

de stat , ; ; i ccoperativele agricole de prcductie in vederea1.1 Li]izal'ii eJiciente a pamintul ui si rnijloacelor mecanice,exploutiirii cu maximum de randament a amenajarilorfunciare, practlcarh pe scara Iarga a unei agriculturi in-teusive. Se VOl' dezvolta si intari arnbele forme de pro-prietate socialjsta in agricultura, extinzindu-se c0111u-crarea dlnt re ele.

f) Se va acorda sprrjin cooperatorilor in scopul spo-rir-li productici pe loturile aflate in 10108inta personala.

Partidul va stimula, de asemenea, cresterea produc-tiei 'in gospod&riile tarane,?ti particulars din zonele dedeal ~i munts, care se bazeaza pe munca proprie,

Tol~data se va asigura ca to]l cetatemi ce detin SUDo forma sau alta suprafete agricole s a Ie Iucreze in con-di V ii cit mai bune ~i sa obtina de pe acestea productiitot rnai ridicate, ., g) Dezvoltal'ea continua a productlai agricola va staIn centrul activita~ii partid ului, asigul'indu-se sporireaproductioi vegetale si zootehnics in vederea satisfaceriiin bune condi tii a cerinteJor de consum ale populatiei aneceslta tiler industl'iei 9'j C l alter nevoi ale economiei,58

productivitate, bazata pe cele rnai 110i cuceriri ale :;;tiinyei.h) In vederea dezvoltarii intensive a agriculturii se

va actions pentru conservarea i? i ameliorarea Iondulul, Ifunciar. Indiferent de caracterul proprietatu - de stat,cooperatista san particulara - parntntul reprezinta unbun national, avutia intregului popor, de aceea trebuie:ColosH In eonformitate ell prevederile Iegilor, coreapun-z5tor intereselordezvoWirii econorniei nationale, intregiisocietat.i. Se Val' lua masuri pentru a se impiedica dimi-nuarea suprafetelor agricole, ier prin desecari, indiguirlsi imbunataflri Iunciare se va urmari cresterea suprafete]~gl'icole, indeosebi arabile, precum si ridicarea Ier'til i-tatii solului. Se va intensifica realizarea programului ria-ti~nal de retacere a solurilor clegradate, Se va inIaptuiprogramul de irigatii, urrnarindu-se ea pina in jurul anu-lui 1990 sa se realizeze irigarea a peste 5 mrlioane ha,adica aproape a intregii suprafete posibil de irigat, Apli-carea prcgramului de irigatii si rmbuna ta~iri Iuuciare vacrea COJ l d iW pentru cresterea rapida a productiei agri-cole vegetale :; ;1animale,

i) Cerealele, indeosebi griul :;;1P91\.unbul, VOl' con-tinua s a ocupe Iocul principal in producfia vegetala. SeVOl' Iua masurile corespunzatoare in. vederea crearilunor hibrizi de lnalta productivitate, urmarindu-se rea-Iizarea pin a in 1990 a eel putin 1000-1 200 kg

programul pcr 1980

Documents

pe r io

programul partidului

inatiuni pe prinr

om582018 programul pcr

tnainlarl1 s p r e

pe aceastabaza

sintchemati s

ea e la bo ra riipr