categorizare cognitiva

8/16/2019 categorizare cognitiva

1/21

REPREZENTAREACUNOASTERII


2/21

REPREZENTAREA CUNOASTERII

I. Organizarea informatiei – informatiadeclarativa si informatia roced!rala

II. Rerezentarea si mani!larea mentala ac!noasterii


3/21

PSI"O#O$IE CO$NITI%&

REPREZENTAREA CUNOASTERII'CATE$ORIZAREA


4/21

NECESITATEA TEORETIC& (IPRACTIC&

Comle)itatea l!mii este !n!l din asectele de*nitorii alerealit+,ii

-iversitatea stim!lilor necesit+ gr!+ri ale acestora d!+an!mite caracteristici – astfel se genereaz+ clase de oiecte

/ene*ciile gr!+rii s!nt'0 acces!l la informa,ii relevante1 !tile1 e)istente 2n sistem!lcognitiv1 desre categoria resectiv+

0 osiilitatea de a face redic,ii E)eml!' categoriile nosogra*ce din si3iatrieProbleme' ot a+rea conf!zii terminologice 2ntre termenii

folosi,i – categorie, concept, prototip.


5/21

4UNC5II#E CATE$ORIZ&RIIA. $r!area elementelor similare 2n aceea6i

categorie/. Codarea e)erien,ei

C. $enerarea de inferen,e


6/21

A. $r!area elementelor similare 2n aceea6i categorie

Elementele similare s!nt gr!ate 2n aceea6i categorie7e)' mere1 sca!ne loc!ri c! atr! eta8e etc9

$r!area se face'

0 e aza criteriilor *zice 7mai 2nt:i90 e aza criteriilor f!nc,ionale 7mai aoi9

Criteriile *zice' s!nt cele care ermit identi*carea desimilarit+,i *zice 7clasa coacilor1 calc!latoarelor etc9.

-ac+ oiectele servesc !nor sco!ri f!nc,ionale 72ncadr!l !nei activit+,i91 at!nci ceea ce rimeaz+ estesimilaritatea f!nc,ional+ 7!stensile de !c+t+rie1aet+rie etc9.


7/21

A. $r!area elementelor similare 2n aceea6i categorie7cont.9

Tendin,ele categoriz+rii s!nt de'0 ma)imizare a similarit+,ilorintracategoriale

0 minimizare a similarit+,ilorintercategoriale

Acestea s!nt doar tendin,e1 entr! c+ efect!l

ma)im al lor ar d!ce la crearea de clase c!!n sing!r oiect 0 celelalte f!nc,ii ar *ractic 2miedicate s+ e)iste.


8/21

/. Codarea e)erien,ei – Nivel!l categoriei de az+

Categoriile faciliteaz+ acces!l 6i rel!crarea informa,iilor1 astfel 2nc:t1 2n loc s+ l!cr+m c! *ecare oiect1 searat1 l!cr+m c! osing!r+ categorie aferent+ 7care incl!de mai m!lte oiecte9

Orice categorie este legat+ e vertical+ 6i e orizontal+ c! alte

categorii 7s!ordonate 6i s!raordonate9

N! toate categoriile s!nt la fel de accesiile1 6i n! le folosim etoate la fel de des1 ci doar e acelea care a! !n nivel s!*cientde mare de generalitate entr! a facilita desf+6!rarea celorlalte

rocese cognitive.

Eleanor Rosc3 7;1 ;


9/21

/. Codarea e)erien,ei – Nivel!l categoriei de az+ 7cont.9

Cercet+rile a! vizat 2n secial categoriile nat!rale 7!tilizatede s!iec,i 2n activit+,ile zilnice9 care1 d!+ !nii a!tori1 ot* e)tinse 6i as!ra categoriilor arti*ciale.

Categoriile de az+ a! c:teva CARACTERISTICI';. Categoriile de az+ s!nt1 2n general1 rerezentate rintr0un singur cuvânt în limbajul natural 7sca!nB1 oareBetc9. Reciroca nu este valail+ 7ot e)ista s!stantivesimle 6i entr! alte nivele s!ra0 sa! s!ordonate.

D. C!vintele cores!nz+toare categoriilor de az+ a! ceamai mare frecven,+ de !tilizare 2n lima8!l vorit 7Ric3ard1;


10/21

/. Codarea e)erien,ei – Nivel!l categoriei de az+7cont.9

G. Ontogenetic1 categoriile de az+ 6i e)resiile lingvisticecores!nz+toare s!nt do:ndite mai devreme 2n comara,iec! categoriile s!0 6i s!raordonate.-in acest !nct de vedere' e)resia dezvolt+rii o rerezint+

do:ndirea categoriilor s!0 6i s!raordonate. H. Categoriile de az+ ot * de*nite OSTENSI% 7rinindicarea lor direct+9. Acest l!cr! se oate 2ns+ 6i entr!!nele categorii s!ordonate.

. Categoriile de az+ s!nt cele mai abstracte categoriicare pot f asociate cu o ormă fzică specifcă.


11/21

/. Codarea e)erien,ei – Nivel!l categoriei de az+7cont.9

JAceste roriet+,i se realizeaz+ entr! categoriileazate e similarit+,i *zice1 n! 6i entr! celef!nc,ionale.

Realitatea este cea mai imortant+ s!rs+ derealizare a categoriilor de az+.

Odat+ formate1 aceste categorii g3ideaz+constit!irea altor categorii 7s!0 6i s!raordonate91de cele mai m!lte ori acest l!cr! realiz:nd!0se c!o !ternic+ amrentare socio0c!lt!ral+.


12/21

C. $enerarea de inferen,e

Clasele de oiecte1 constit!ite rin categorizare1 rerezint+aza realiz+rii de inferen,e K ra,ionamente.

4!nc,ia generativ+ a categoriz+rii aare at:t 2n caz!l

ra,ionament!l!i ded!ctiv1 c:t 6i 2n caz!l ra,ionament!l!iind!ctiv 7$elman L arMman1 ;9. Prin generarea de ra,ionamente ind!ctive 6i ded!ctive

categorizarea ermite realizarea !nor redic,ii c! rivire lacomortament!l !n!i individ sa! la evol!,ia !n!i fenomen.

Categoriile nat!raleJ ermit realizarea mai m!ltor inferen,edec:t categoriile arti*ciale.


13/21

REPREZENTAREA ENTA#& ACATE$ORII#OR

O categorie clas+ de oiecte reale sa! imaginareinstit!it+ e aza similarit+,ii *zice sa! f!nc,ionale 2naceste condi,ii categoria ca+t+ o an!mit+ etic3et+lingvistic+ – carcas+ lingvistic+B 7R!dolf Carna9.

Carcasa lingvistic+B n! este identic+ c! rerezentarea

cognitiv+ sa! mintal+ a !nei categorii. Rerezentarea mintal+ 6i elementele lingvistice 7le)emeB9

care desemneaz+ o categorie s!nt asecte diferite.

Cercet+rile e)erimentale din !ltimele decenii a! eviden,iate)isten,a !nei alte modelit+,i de rerezentare mintal+ acategoriei – rototi!l 7alternativ+ concet!l!i9.


14/21

CONCEPTU# de*ni,ie ce c!rinde toate caracteristicile necesare 6i s!*ciente

ale clasei resective. Pe aza acestei de*ni,ii se staile6teaartenen,a K neaartenen,a !n!i item la clasa resectiv+.

-e*ni,ia de mai s!s se otrive6te mai ales categoriilor arti*ciale1

deseori 2ns+ 6i categoriilor cotidiene. Oerarea as!ra categoriei este mediat+ de oerarea as!ra

concet!l!i

Corectit!dinea categoriei este condi,ionat+ de corectit!dineaconcet!l!i do:ndit de s!iect

O de*ni,ie incorect+ K incomlet+ imlic+ o clasi*care nevalid+

7concet!l forma contras+ a !nei de*ni,ii9.


15/21

CONCEPTU# 7cont.9n realitate1 este foarte gre! de de*nit !n concet1

de*nirea deinz:nd de' c!noa6terea seci*c+1 nivel!l dec!no6tin,e al s!iec,ilor1 v:rst+1 c!lt!r+ etc.

Se res!!ne1 2n rim+ instan,+1 c+ elementele !nei

categorii s!nt ec3iotente

orice element al !neicategorii tre!ie s+ rerezinte categoria resectiv+ la felde ine ca oricare alt!l din aceea6i categorie – 4A#SQ

Cercet+rile e)erimentale a! scos 2n eviden,+ existențaeectului prototipicalității' !nele elemente s!ntconsiderate mai tiice entr! o categorie dec:t s!nt alteelemente ale acelea6i categorii 7m+r!l 6i str!g!rii1 fa,+de ro6ie 6i m+slin+1 de e)eml!9


16/21

CONCEPTU# 7cont.9Efect!l de rototiicalitate este 2nt:lnit1

ractic1 este tot de la categoriile6tiin,i*ce :n+ la emo,ii.

Prin !rmare1 concet!l n! este sing!r!lmod de rerezentare mintal+ a !neicategorii.


17/21

PROTOTIPU# Termen!l de rototi a fost lansat de Eleanor Rosc3 2n

anii =@0?@ 6i s0a e)tins1 c++t:nd !lterior do!+acce,i!ni'

;. Prototi!l !n!l sa! mai m!lte e)emlare reale1care aar c! cea mai mare frecven,+ at!nci c:nd secere e)emli*carea !nei categorii 7deci1 a! cea maimare valoare de rototiicalitate9.

D. Prototi!l n! este !n e)emlar real al categoriei1ci !n!l ideal 7ortret root9 care vizeaz+ tr+s+t!rile

2ns!mate ale mai m!ltor memri ai categoriei 7tendin,a medie a clasei resective9


18/21

Prototi!l – rima acce,i!neProced!ri de determinare' Constr!irea !nei scale 2n mai m!lte trete +s!rarea TR #istarea contra cronometr! a c:t mai m!lte e)emle ale

!nei categorii K indicarea ordinii elementelor 2ntr0o list+

Efect!l este' stailirea !nei scale de rototiicalitate a elementelor !nei

categorii

#a introd!cerea !n!i no! element 2n categorie comara,iase va face n! c! de*ni,ia clasei 7criteri!l necesar 6is!*cientB91 ci c! rototi!rile acesteia c! c:t similaritateadintre acel element 6i rototi este mai mare1 c! at:t el va* rec!nosc!t mai !6or ca *ind memr! al acelei categorii.


19/21

PROTOTIPU# – a do!a acce,i!neEste !til+1 de ild+1 2n !nerea de

diagnostice 7categoriile nosogra*ce9.


20/21

Prototi!l – ameleacce,i!niN! s!nt total e)cl!sive1 ci indic+ grade diferite de

astractizare.

E)emlar!l real tiic ortret!l root concet!l

P!tem oera 2n acela6i tim1 la fel de ine1 6i c!concet!l 6i c! rototi!rile !nei categorii.

Utilizarea rototi!rilor 2n loc!l concetelor este

resonsail+ entr! ceea ce n!mim *)itatef!nc,ional+.

Prototi!rile s!nt mai rezente 2n coil+rie dar ersist+

6i 2n via,a ad!lt!l!i.


21/21

REPREZENTAREA CUNOASTERIIIA$INI SI PROPOZI5II;. Imagerie mental+ – Sternerg – imagerie

viz!al+ 7ossln L al.9 D. Teoria roozi,ional+ – Sternerg –

rerezent+rile roozi,ionale 7Anderson L al9

G. ani!larea mental+ a imaginilor –Sternerg1 – rota,ia mental+ 7S3eard L al.9

H. Cogni,ie sa,ial+ si 3+r,i cognitive –Sternerg – 3+r,i imagistice si 3+r,i te)t!ale

categorizare cognitiva

Documents