vad metodologia

7/26/2019 Vad Metodologia

1/13

SALARIZATION SYSTEM, AGE AND WORK EXPERIENCE ASPREDICTORS OF PERCEIVED STRESS IN A PUBLIC

EDUCATIONAL ORGANIZATION

ANCA MIHAELA PSLU*, MIHAELA CHRAIFUniversity of Bucharest, Faculty of Psychology and Educational

Sciences, Department of Psychology

Abstract

The paper approaches the topic of stress in the work of teachers from a Romanian

highschool. Our attempt was to identify several predictors of stress within this profession.

The type of the received wage, the age of teachers and their work experience, along with

gender, are investigated as predictors of stress. The results show that the level of stress

diminished along aging. Work experience and type of salarization also impact the level of

stress teachers experience. Several regression models were tested, which vary the

predictors, showing that stress in public organization is a dynamic reality associated not

only to organizational factors, but with personal ones as well. Implication of the results on

the work of teachers and the impact of the characteristics of educational level are discussed

in the end of the paper. Limits of the study, generated by the small number of participants,

does not allow us to generalize the results, merely to interpret them in the light of the

characteristics of the investigated organization.

Cuvinte cheie:stres, organizaie public, profesori, experien n munc.

Keywords: stress, public organization, teachers, work experience.

1. INTRODUCERE

Stresul reprezint una din bolile societtii postmoderne, societate dinamic,activ, productiv, deosebit de solicitant, n care oamenii triesc n mare vitez. n

Corresponding author:Anca Mihaela Pslu

29


2/13

acelasi timp, este una dintre cele mai grave probleme ale lumii contemporane, nunumai pentru indivizi, crora le pune n pericol sntatea fizic si mintal, dar sipentru organizatii. Fundatia National Sleep din America a estimat c cifra de 18miliarde de dolari este suma pierdut anual de ctre companiile americane, caurmare a scderii randamentului si productivittii din cauza stresului. Mai mult,Agentia European pentru Sigurant si Sntate la Locul deMunc a descoperit canual sunt pierdute peste 550 de milioane de zile lucrtoare n Statele Unite prinlipsa de la serviciu cauzat de stres, ceea ce produce o pierdere medie anual de602 dolari pentru fiecare muncitor (Chraif & Anitei, 2007).

Stresul profesional a devenit una dintre cele mai importante probleme cu carese confrunt organizaiile. Schimbrile care au loc n societatea romneasc de aziimplic i modificri la nivel organizaional; spiritul competitiv al pieei foreaz

productorii spre creterea calitii produselor i serviciilor, adesea n detrimentulconfortului biologic i psihic al angajatului; se consider adecvat abordareastresului ocupaional ntr-o societate aflat n plin schimbare. Principala cauz astresului profesional este ritmul accelerat n care se desfoar evenimentele.

Stresul resimit de angajai la locul de munca ct este resimit i la nivelorganizaionaln care acetia activeaz. Cercetrile despre stresul academic au maicurnd n vedere studentul/elevul i nu cadrul didactic (Clinciu, 2007). Mai mult,munca celor din mediul academic nu este trecut n categoria profesiilor cu nivelde stres ridicat, cum ar fi cea a poliitilor (confruntai permanent cu situaiile derisc), a medicilor (n special chirurgi) sau a ocupanilor unor posturi de conducere.i totui nvmntul romnesc a obinut aa-numitul spor de nevroz, ca orecunoatere indirect a marelui consum nervos n munca de formare a tinereigeneraii. Cercetri efectuate pe profesorii din nvmntul preuniversitar (Clinciu,2011), relev faptul c stresul profesorilor este asociat cu un numr de variabile,incluzndu-le pe cele intrinseci profesiei, pe cele care se refer la difereneindividuale i pe cele legate de organizaie. n mod particular, nvmntulpreuniversitar este supus presiunii accelerrii produciei de informaie, ciclurile deproducere-perimare fiind din ce n ce mai scurte.

Panorama ar trebui completat cu rapidele schimbri produse la nivelulsocietii globalizate, careau dus la dispariia rapid a unor ocupaii tradiionale ila apariia altora noi, busculare mult mai accentuat n fostele ri comuniste, carei-au vzut industrii i arii economice ntregi prbuite. n acest context se potidentifica cu mult acuratee sursele reale ale stresului academic (Clinciu, 2007):

Obligativitatea de a citi, pregti i aduce la zi n mod permanent informaiapredat. Dispersia teritorial i alte deficiene privind dotarea, n special ale celor de

spaiu, lipsa unui campus universitar, care genereaz dificulti legate de transport,de prezena studenilor la cursuri, de stabilire a unui program coerent de lucru.

Autodeterminarea i autonomia, dei n sine o idee salutar, transformproblema banilor ntr-o preocupare obsesiv, fornd preocuprile pentru

30


3/13

rentabilitate economic, caracteristic altor tipuri de organizaii, mai mult dectpentru calitatea procesului didactic.

Volumul mare al sarcinilor administrative, care de multe ori lecontrabalanseaz pe cele didactice, las puin timp activitilor specifice, centratepe informare i documentare, pe cercetare, pe elaborare de cursuri i lucrri, pelucrul cu studentul. Mrimea normelor didactice i a formaiilor de lucru, criza spaiilor,editarea sau multiplicarea pe cont propriu a crilor, cursurilor i articoleloraccentueaz fenomenologia descris.

La aceasta se adaug i dificultatea urcrii n carier, care transform obun parte dintre actorii la vrf ai educaiei n persoane resemnate, interesate degsirea altui loc de munc, mai puin solicitant i mai bine pltit. Relativ uoar

pn la nivel de lector, parcurgerea distanei spre posturile mari (confereniar iprofesor, singurul cu adevrat bine remunerat) necesit mai mult de un deceniu deefort i se sprijin pe norme de tip european (vizibilitate internaional, articole ISI,articole n baze de date internaionale etc.) n condiiile n care universitatea caorganizaie ofer puin suport pentru atingerea cerinelor de promovare.

2. OBIECTIVE I IPOTEZE

2.1.OBIECTIVE1. Evidentierea predictorilor stresului perceput in organizaia studiat

respectiv Liceului Alexandru Ioan Cuza, din Alexandria;2. Evidenierea relatiei dintre predictorii sistemul de salarizare, varsta

participantilor, experienta in munca si sexul participantilor i criteriul stresulperceput.

2.2.IPOTEZENivelul de stres perceput la locul de munc (stresul generat de colectiv, stresul

generat de sarcinile de munc i stresul generat de orar/ program) are ca predictorisistemul de salarizare, varsta participantilor, experienta in munca si sexulparticipantilor.

3. METODOLOGIE

3.1. PARTICIPANIPentru a identifica nivelul de stres si sanatate fizica si psihica la profesori,datele au provenit din prelucrarea rspunsurilor unui numr de 34 de cadredidactice din cadrul Liceului Alexandru Ioan Cuza, din Alexandria, care aucompletat chestionarele Stresul la locul de munca in actalul context economic,Sanatatea fizica si psihica la locul de munca. Subiecii, femei (21) i brbai (13),au avut vrste cuprinse ntre 24 i 58 de ani (m = 36.55, s = 10.98 ani).

31


4/13

3.2. INSTRUMENTEChestionarul Stresul la locul de munc n actualul context economic adaptatdup Aniei i Chraif (2010). Chestionarul este alctuit din 33 de itemi, cu rspunspe o scal Lickert n 5 trepte i cuprinde 3 dimensiuni:

dimensiunea 1- nivelul de stres generat de relaiile cu colegii ncadrul colectivului, de climatul interpersonal - 10 itemi;

dimensiunea 2 - sarcinile de munc care ilustreaz nivelul de stresdeterminat de organizarea muncii, distribuirea sarcinilor, dificultatea, termenul deexecuie 12 itemi;

dimensiunea 3 - programul de munc care arat nivelul de stresgenerat de programul zilnic/sptmnal stabilit prin documente oficiale i/sauimpus de ctre conducere (activiti suplimentare) 11 itemi.

Chestionarul Sntate psihic i fizic la locul de munc conine 23 deitemi, cu rspuns pe o scal Likert in 5 trepte i cuprinde 2 dimensiuni:

dimensiunea 1 sntatea psihic, cu referire la problemeleemoionale, cognitive i de relationare 13 itemi;

dimensiunea 2sntatea fizic, cu referire la acele rspunsuri fizicei fiziologice ale organismului - 10 itemi.

4. REZULTATE

Pentru testarea ipotezei de cercetare s-a folosit modelul de regresie multiplcare permite predicia unei variabile dependente (criteriu) pe baza mai multor

variabile independente (predictori), n cazul de fa, predicia nivelului de stres pebaza sistemului de salarizare (bugetar, particular), experientei in munca, varstei sisexului participantilor.

Tabel 1 Mediile i abaterile standard ale variabilelor incluse n analiza de regresie multipl(N=34)

VariabileMedia

Abatereastandard

Varsta participantilor 33.65 9.32

Sexul participantilor 1.39 0.49

Experienta in munca 9.75 8.30

Sistemul de salarizare 1.50 0.50

Total stres colectiv de munca 17.2 4.16

Total stres sarcina de munca 32.45 4.51

Total stres orar 34.77 3.51

Total_stres 83.07 7.60

32


5/13

In tabelele 2, 3 i 4 se pot observa rezultatele n urma aplicrii modelului deregrsie liniar multipla intre criteriul stres colectiv de munca si variabilele: varsta,sex, experienta, sistem de salarizare.

Tabelul 2 indica matricea corelatiilor bivariate intre variabilele independente:sistemul de salarizare, experienta in munca, varsta si sexul participantilor sivariabila dependenta stresul legat de colectivul de munca.

Tabel 2. Matricea corelaiilor

Total strescolectiv de munca

Sistemul desalarizare

Experienta inmunca

Varstaparticipantilor

Sistemul de salarizare -.089 -

Experienta in munca -.456** -.227 -

Varsta participantilor -.455** -.035 .846** -

Sexul participantilor -.276 -.030 .294 .329

p


6/13

observat. R msoar proporia variaiei totale n Y care este explicat de putereapredictiv a tuturor variabilelor explicative, prin intermediul modelului de regresiemultipl.

Din tabelul 3, reiese faptul c acest model exprim 27% din varian . DatoritR, eroarea s-a diminuat cu 27%, ceea ce indic faptul c unii factori din model aurelevan pentru acesta. Cu ct eroarea standard a estimriieste mai mic cu attpredicia este mai sigur.

Folosind variabilele sistem salarial, experienta in munca, varsta si sexulparticipantilor mpreun pentru a prezice criteriul stres colectiv de munca,rezultatele furnizeaz o scdere de 27% n eroarea prediciei, referitoare lautilizarea exclusiv a modelului de predicie.

Tabel 4.ANOVA

Model Sum of Squares Df Mean Square F Sig.

1 Regression 313.888 4 78.472 5.818 .000a

Residual 849.803 63 13.489

Total 1163.691 67

a. Predictori: (Constant), Sistemul de salarizare, Sexul participantilor, Varsta participantilor, experienta in muncab. Variabila dependent: Total stres colectiv de munca

Pentru modelul din tabelul 5, care cuprinde variabilele: varsta participantilor,sexul participantilor, experienta in munca si sistemul de salarizare, se observ cnici un coeficient nu este semnificativ din punct de vedere statistic (p < 0.05).

Avnd n vedere aceasta, nu se se vor reine niciunul dintre acesti coeficieni sinici variabilele la care se refera.

Tabel 5. Valorile coeficienilor standardizai i probabilitatea de semnificaie statistic

Model

UnstandardizedCoefficients

StandardizedCoefficients

t Sig.B Std. Error Beta

1 (Constant) 24.470 2.603 9.400 .000

Varsta participantilor -.047 .096 -.106 -.493 .624

Sexul participantilor -1.169 .965 -.138 -1.212 .230

Experienta in munca -.184 .109 -.367 -1.687 .096

Sistemul de salarizare -1.488 .959 -.180 -1.551 .126

a. Variabila dependent:Total stres colectiv de munca

n tabelele 6, 7 i 8 se poate observa analiza datelor in urma aplicriimodelului de regresie multipl intre criteriul stres sarcini de munca si variabilele:varsta, sex, experienta, sistem de salarizare.

34


7/13

Tabel 6 Matricea corelaiilor ntre variabilele independente vrst, sex, experien, sistem de salarizare i variabilacriteriu stres sarcini de munc

Total stressarcina de

muncaSistemul desalarizare

Experienta inmunca Varsta participantilor

Total stres sarcina de munca -

Sistemul de salarizare -.516** -

Experienta in munca -.184 -.227 -

Varsta participantilor -.340** -.035 .846 -

Sexul participantilor -.224 -.030 .294* .329**

(*p < 0.05, **p < 0.01)

Tabelul 6 indic matricea corelaiilor bivariate ntre criteriul stres sarcin demunc i variabilele predictori: sistemul de salarizare, experien n munc, vrsti sexul participanilor. Se observ o corelaie semnificatica negativ, ntre stesulgenerat de sarcin de munc isistemul de salarizare (r= -.516, p < 0.01).

De asemenea, exist o corelaie semnificativ negativ ntre vrstparticipanilor i criteriul stres generat de sarcin de lucru (r= - 0.340, , p < 0.01)

Tabel 7. Valorile coeficientului de corelaie multipl i a coeficientuliui de determinare pentru modelul de regresieavnd ca variabil dependent: total stres sarcin de munc

Model R R Square Adjusted R Square Std. Error of the Estimate

1 .641

a

.411 .373 3.57044a. Predictori: (Constant), Sistemul de salarizare, Sexul participantilor, Varsta participantilor, experienta in muncab. Variabila dependent: Total stres sarcina de munca

Din tabelul 7, reiese faptul c acest model de regresie exprim 41.1% dinvarian. Datorit R, eroarea s-a diminuat cu 41.1%, ceea ce indic faptul c uniifactori din model au relevan pentru acesta. Folosind variabilele sistem desalarizare, experienta in munca, varsta si sexul participantilor mpreun pentru aprezice criteriul stres sarcina de munca, rezultatele prevd o scdere de 41.1% neroarea prediciei, referitoare la utilizarea exclusiv a modelului de predicie.

Tabelul 8.ANOVA

Model Sum of Squares Df Mean Square F p

1 Regression 559.742 4 139.935 10.977 .000a

Residual 803.126 63 12.748

Total 1362.868 67

a. Predictori: (Constant), Sistemul de salarizare, Sexul participantilor, Varsta participantilor, experienta in muncab. Variabila dependent: Total stres sarcina de munca

35


8/13

n tabelul 8 se poate observa c valoarea probabilitii ca testul F s fiesemnificativ statistic este sub pragul de semnificaie, ceea ce este similar cu aconchide c predicia pe baza modelului calculat este mai bun dect prediciaaleatorie.

Pentru modelul din tabelul 9, care cuprinde variabilele: varsta participantilor,sexul participantilor, experienta in munca, sistemul de salarizare se observ c doarcoeficientul variabilei sistem de salarizare este semnificativ din punct de vederestatistic (p < 0.05). Avnd n vedere aceasta, se va reine acest coeficient, implicitse va reine i variabila la care se refer, n ecuaia final de regresie.

Tabelul 9. Valorile coeficienilor standardizai i probabilitatea de semnificaie statistic pentru modelul deregresie cu criteriul total stres sarcin de munc

Model

Unstandardized CoefficientsStandardizedCoefficients

t pB Std. Error Beta

1 (Constant) 46.444 2.531 18.353 .000

Varsta participantilor -.153 .093 -.316 -1.642 .105


Experienta in munca .002 .106 .004 .018 .986


-4.746 .933 -.530 -5.089 .000

a. Variabila dependent: Total stres sarcina de munca

n tabelele 10, 11, 12 i 13se poate observa analiza datelor in urma aplicriimodelului de regresie multipl intre criteriul stres orar delucrusi variabilele: varsta,sex, experienta, sistem de salarizare.

Tabel 10: Matricea corelaiilor ntre variabilele independente vrst, sex, experien, sistem de salarizare ivariabila criteriu stres orar de lucru

Total stresorar


Experienta inmunca


Total stres orar 1

Sistemul de salarizare -.097 1

Experienta in munca -.067 -.227 1

Varsta participantilor-.265

*

-.035 .846**

1Sexul participantilor -.233 -.030 .294* .329**

In tabelul 10 se poate analiza matricea corelatiilor bivariate intre variabilacriteriu stres orar de munca si variabilele predictori: sistem de salarizare, experientain munca, varsta si sexul participantilor. Se observa ca intre criteriul stres orar delucru si variabila varsta participantilor exista o corelatie r = 0.265, p < 0.05 .

36


9/13

Pentru un numr mic de subieci acest coeficient este prea mic pentru a fi luat nconsiderare.

Tabel 11.Valorile coeficientului de corelaie multipl i a coeficientuliui de determinare pentru modelul deregresie avnd ca variabil dependent: total stres sarcin de munc

Model R R Square Adjusted R SquareStd. Error of the

Estimate

1 .429a .184 .133 3.27751

a. Predictors: (Constant), Sistemul de salarizare, Sexul participantilor, Varsta participantilor, experienta in muncab. Variabila dependent: Total stres orar de munca

Din tabelul 11, reiese faptul c acest model de regresie exprim 18.7% dinvarian, adic modelul explic 18.7% din eroare, restul de 81.3% fiind eroare.Datorit R, eroarea s-a diminuat cu 18.7%, ceea ce indic faptul c unii factori dinmodel au relevan pentru acesta.

Folosind variabilele sistem de salarizare, experienta in munca, varsta si sexulparticipantilor mpreun pentru a prezice criteriul stres orar de munca, rezultateleprevd o scdere de 18.7% n eroarea prediciei, referitoare la utilizarea exclusiv amodelului de predicie.

Tabel 12.ANOVA (b)

ModelSum ofSquares df Mean Square F Sig.

1 Regression 152.941 4 38.235 3.559 .011a

Residual 676.750 63 10.742Total 829.691 67

a. Predictors: (Constant), Sistemul de salarizare, Sexul participantilor, Varsta participantilor, experienta in muncab. Variabila dependent: Total stres orar de munca

Tabelul 13. Valorile coeficienilor standardizai i probabilitatea de semnificaie statistic pentru modelul deregresie cu criteriul stres orar de munc

Model


t Sig.B Std. Error Beta

1 (Constant) 42.859 2.323 18.449 .000



Experienta in munca .240 .097 .566 2.461 .017

Sistemul de salarizare .015 .856 .002 .018 .986

Variabila dependent: Total stres orar de munca

Pentru modelul de fa, care cuprinde variabila criteriu stresul orar de muncasi variabilele predictor: sistemul de salarizare, sexul participantilor, experienta inmunca, varsta participantilor se observ faptul varsta participantilor (r=0.004) si

37


10/13

experienta in munca (r=.017) au coeficienti semnificativi din punct de vederestatistic (p < 0.05). Avnd n vedere aceasta, se vor reine acest coeficient iimplicit variabila la care se refer, n ecuaia final de regresie.

Pentru realizarea modelului de regresie pentru criteriul stres orar de munca seobserv c rmn variabilele varsta participantilor, si experienta in munca celelaltevariabile neavnd un prag de semnificaie (p < 0.05, p < 0.01).

n tabelele 13, 14 i 15 se poate observa analiza datelor in urma aplicriimodelulii de regresie multipl intre criteriul stres total ivariabilele: varsta, sex,experienta, sistem de salarizare.

Tabel 13. Matricea corelaiilor ntre variabilele independente vrst, sex, experien, sistem de salarizare ivariabila criteriu stres total

Total_stresSistemul desalarizare

experienta inmunca


Total_stres 1

Sistemul de salarizare -.216 1

Experienta in munca -.459** -.227 1

Varsta participantilor -.614** -.035 .846** 1

Sexul participantilor -.410** -.030 .294* .329**

In tabelul 13 avem matricea corelatiilor bivariate intre variabila criteriu strestotal si variabilele predictori: sistem de salarizare, experienta in munca, varsta sisexul participantilor.

Observam corelatii pozitive intre variabila criteriu stres total si variabilele

predictori experienta in munca (r =- 0.459, p< 0.001), varsta participantilor (r =-0.614, p< 0.001), sexul participantilor (r =- 0.410, p< 0.001). Se observa ca intrecriteriul stres total si variabila sistemul de salarizare exista o corelatie (r =- 0.216,p


11/13

rezultatele prevd o scdere de 48.5% n eroarea prediciei, referitoare la utilizareaexclusiv a modelului de predicie.

Tabelul 15.ANOVA

ModelSum ofSquares df Mean Square F Sig.

1 Regression 1876.470 4 469.117 14.820 .000a

Residual 1994.163 63 31.653

Total 3870.632 67

a. Predictori: (Constant), Sistemul de salarizare, Sexul participantilor, Varsta participantilor, experienta in muncab. Variabila dependent: Total stres

Tabelul 16. Valorile coeficienilor standardizai i probabilitatea de semnificaie statistic pentru modelul deregresie cu criteriul total stres

Model


t pB Std. Error Beta

1 (Constant) 109.249 3.988 27.396 .000


Sexul participantilor -3.692 1.478 -.239 -2.498 .015

experienta in munca .061 .167 .067 .366 .715

Sistemul de salarizare -3.460 1.470 -.229 -2.355 .022

a. Variabila dependent: total stres

Modelul de fa cuprinde variabila criteriu stresul total si variabilele predictor:sistemul de salarizare, sexul participantilor, experienta in munca, varstaparticipantilor. Se observa ca variabilele varsta participantilor ( p=0.001), sexulparticipantilor (p


12/13

n urm analizei de regresie factorul varsta participantilor are un coeficientsemnificativ statistic att pentru criteriul stres orar, ct i pentrucriteriul stres total.

Variabila predictor sistemul de salarizare a fost codificat statistic sub form1 - sistem bugetar, 2 - sistem non-bugetar. Astfel , n urm prelucrrii statistice adatelor s-a constatat o corelaie semnificatica negativ, ntre stresul generat desarcin de munc i sistemul de salarizare (r= - 0,516, p < 0.01). Putem traduceaceste rezultate n urmtoarea concluzie: cu ct sistemul de salarizare se schimb ,(n sensul creterii salariale), cu att nivelul stresului resimit scade. De asemenea,se observ c ntre criteriul stres total i variabila sistemul de salarizare exist ocorelaie r = - .216, p < 0.05 . Pentru un numr de subieci de 34 (n cazul de fa),acest coeficient este prea mic pentru a fi luat n considerare. Dac numrul desubieci era de 100, atunci acest coeficient devenea valid.

Dac ne referim la stresul ocupaional sau la tensiunea emoional dezvoltatde exercitarea meseriei de cadru didactic, abordarea stresului ofer prilejul de apuncta att sursele de stres, ct i metodele de prentmpinare a apariiei stresuluidezadaptiv. Factorii stresani (sau agenii stresori) aparin mediului exterior, daresenial este maniera n care ei impresioneaz forul interior al individului, ecoulpe care l au n mintea i n sufletul acestuia, msura n care se transpun n stri denecesitate sau n tensiuni subiective care motiveaz conduita. Astfel, aceeaivariabil independent poate reprezenta o surs de stres dezadaptativ, ct i unfactor motivaional: de exemplu, o recompens constituie un mijloc de mobilizare apersoanei pentru obinerea performanei gratificate, att timp ct puterea eimotivaional este moderat-superioar, dar n condiiile n care este perceputfoarte acut competiia cu ceilali pentru a ctiga dreptul de a fi apreciat dreptnvingtor, aceeai recompens devine un factor stresant, o surs de tensiuneputernic, de tip obsesiv. n acelai mod, pedeapsa, sanciunea potenial n cazulnendeplinirii unei sarcini la parametri cerui, poate contura un factor stresant cnd teama de pedeaps este copleitoare, dar i o cale de mbuntire aperformanei atunci cnd nu face dect s tensioneze subiectul att ct e necesarpentru implicarea adecvat n sarcin, cnd d natere mobilizrii aptitudinale nconcordan cu dificultatea situaiei, a misiunii ce trebuie ndeplinite. Exploatareaadecvat, respectiv inadecvat a sistemului de recompense i sanciuni reprezintastfel att o surs potenial de stres, ct i o cale de profilaxie a stresului.

Una dintre cele mai interesante concluzii ale acestui studiu este aceea conformcareia o data cu inaintarea in varsta, nivelul de stres scade. Acest lucru poate fi

explicat prin faptul ca debutul n orice profesie este deopotriv dificil, stresant, dari stimulativ, orict de pregtit profesional este noul intrat n cmpul muncii.Condiia de baz pentru angajarea n nvmnt este dat de absolvirea modululuipedagogic n perioada de formare iniial, ns nu reprezint suficien, deoarecedificultile, complexitatea situaiilor cu care se vor confrunta tinerii angajai nusunt cunoscute complet, nici mcar din punct de vedere teoretic. Nicio pregtireprealabil, de altfel, orict de bine ar fi fcut, nu poate elimina total problemele cu

40


13/13

care se vor confrunta debutanii, deoarece se tie c cel mai puin previzibil naceast ecuaie descris de procesul de nvmnt este elevul.Dei vrstele senioriale se asociaz cu creteri reale nplanul nivelului de

expertiz academic, concretizat n titluri tiinifice i grade academice, capacitateade gestiune a noului i a schimbrii pare a se asocia mult mai strns cu vrsteletinere, n pofida faptului c prghiile puterii de decizie nu aparin acestora.

REFERINE BIBLIOGRAFICE

Clinciu, A.I. (2011). Stresul universitar consecutiv formulei post-Bologna. In E. Avram(coord.) Psihologia sntii organizaionale. Vol. I. Bucureti: Editura Universitar.

Clinciu, A.I. (2007). Sens existenial, specializare cerebral i mecanisme defensive lacadrele didactice. In Milcu, M., Sassu, R., Rulea, C. (coord.). Cercetarea psihologicamodern: direcii i perspective.Bucureti: Editura Universitar.

Chraif, M., & Anitei, M. (2007). Stress and aggression in selling cosmetics, Centenaryof Psychology at Bucharest University. Bucureti: Editura Universitar.

REZUMAT

Lucrarea abordeaz problematica stresului la nivelul cadrelor didactice dintr-un

liceu, n ncercarea de a identifica predictori ai stresului. Tipul de salarizare din

nvmnt, vrsta cadrelor didactice, asociat cu experiena lor n munc, dar i genulacestora sunt abordate ca variabile criteriu pentru stresul resimit de cadrele didactice.

Rezultatele obinute arat c nivelul stresului se diminueay o data cu naintarea n vrst

a cadrelor didactice. Testarea mai multor modele de regresie, care variaz factorii

criteriu, arat c problematica stresului n muncile din organizaiile publice este o

realitate dinamic i asociat nu numai factorilor organizaionali, dar i celor personali.

41

vad metodologia

Documents