turism international - belgia
TRANSCRIPT
8/6/2019 Turism International - Belgia
http://slidepdf.com/reader/full/turism-international-belgia 1/33
Universitatea Crestina « DIMITRIE CANTEMIR »
- Proiect-
MANAGAMENTUL
TURISMULUIINTERNAŢIONAL
Belgia
Marin Alexandru Raducu
Anul I, sem. 2
Bucuresti
2011
8/6/2019 Turism International - Belgia
http://slidepdf.com/reader/full/turism-international-belgia 2/33
Belgia
CUPRINS
CUPRINS ..................................................................................................................................... 2
1. Analiza potenţialului turistic internaţional al Belgiei...............................................................2
1.1. Prezentarea generală a ţării ............................................................................................ 2
1.2. Analiza macromediului de marketing ............................................................................... 5
1.4. Imaginea destinaţiei analizate in rândul turiştilor internaţionali ................................... 12
2. Analiza competitivităţii in sectorul Turismului şi Călătoriilor (T&C) a Belgiei........................ 13
2.1. Cadrul de funcţionare şi organizare a sectorului T&C .................................................... 15
2.2. Economia şi infrastructura sectorului T&C ..................................................................... 17
3. Analiza dimensiunii economice a turismului internaţional Belgiei........................................ 20
3.1. Analiza principalelor fluxuri turistice internaţionale ..................................................... 20
.............................................................................................................................................. 20
1. Analiza potenţialului turistic internaţional al Belgiei
1.1. Prezentarea generală a ţării
2
8/6/2019 Turism International - Belgia
http://slidepdf.com/reader/full/turism-international-belgia 3/33
Belgia
Regatul Belgiei sau Belgia este o tară in Europa de Vest. Este unul dintre membrii fondatori
ai Uniunii Europene si găzduieste majoritatea institutiilor acesteia precum si alte institutii
internationale importante. Belgia se invecinează cu Tările de Jos, Germania, Marele Ducat al
Luxemburgului, Franta si Marea Nordului.
Belgia este situată pe frontiera ce divide Europa germanică de Europa latină, iar cele douămari regiuni ale tării marchează acest lucru. Regiunea de limbă neerlandeză Flandra, situată in
jumătatea de nord a tării, are 58% din populatie, iar regiunea de limbă franceză Valonia, situată in
jumătatea de sud, are 32% din populatie. Regiunea Capitalei Bruxelles, oficial bilingvă, este o
enclavă majorităr francofonă situată in Regiunea Flamandă, dar in apropiere de frontiera cu
regiunea valonă si are 10% din populatie. Numele 'Belgia' este derivat din numele provinciei
romane Gallia Belgica, situată in extremitatea nordică a Galiei, locuită initial de către belgi, un
amestec de popoare celtice si germanice.
Teritoriul Belgiei are o intindere de 30.528 km² si se împarte din punct de vedere geografic
in trei regiuni: câmpia litorală in nord-vest, platoul central si tinuturile muntoase ale Ardenilor dinsud-est. Urmând exemplul Tărilor de Jos, in câmpia litorală au fost amenajate poldere ce au
permis recuperarea unor teritorii din Marea Nordului, insă procentajul acestora este foarte mic.
Platoul central este o vale fertilă, iar tinutul muntos este o vale stâncoasă acoperită de păduri care
se intind până in nordul Frantei. Aici se găseste Signal de Botrange, cel mai inalt punct al tării,
ridicându-se la 694 metri fată de nivelul mării. Principale fluvii sunt Escaut si Meuse. Climatul este
temperat cu influente maritime puternice, cu precipitatii importante pe tot parcursul anului.
Temperaturile medii lunare variază intre 3 °C in ianuarie si 18 °C in iulie, iar precipitatiile medii
variază intre 51 mm in februarie si 78 mm in iulie.
Belgia este un stat federal si este compusă din trei comunităti, trei regiuni si patru regiunilingvistice. Aceste subdiviziuni sunt definite de către Constitutia Belgiei si împreună acoperă intreg
teritoriul statului. Regiunile lingvistice au fost definite in 1963 si au fost incluse in constitutie in
1970. O serie de reforme institutionale din anii 1970 si 1980 au dus la regionalizarea statului unităr
si au creat o federatie cu trei niveluri: nivelul federal, cel al comunitătilor si cel al regiunilor.
Regiunea Flamandă si Regiunea Valonă sunt organizate administrativ in 5 provincii. A treia
regiune, Regiunea Capitalei Bruxelles nu contine nici o provincie. Pe cel mai de jos nivel a
împărtirii administrative se găsesc cele 589 comune. Comunitătile, regiunile, regiunile lingvistice,
provinciile si comunele sunt delimitate geografic conform Constitutiei. Alte niveluri de organizare
administrativă sunt districtele, foste comune inainte de reorganizarea teritorială, arondismente judiciare sau administrative si districte de politie. Regiunile lingvistice nu dispun de institutii, ci
servesc drept delimitare geografică a zonelor de competentă ale comunitătilor si determină limba
oficială a comunelor. Comunitătile nu se referă la grupuri de indivizi, ci mai degrabă la regiunile
politice, lingvistice si culturale ale tării. Comunitatea flamandă are autoritate in cadrul zonei
neerlandofone (care corespunde regiunii Flandra) si in Regiunea bilingvă a capitalei Bruxelles ;
3
8/6/2019 Turism International - Belgia
http://slidepdf.com/reader/full/turism-international-belgia 4/33
Belgia
comunitatea francofonă are autoritate doar in cadrul zonei lingvistice francofone din regiunea
Valonia si in Regiunea capitalei Bruxelles, iar comunitatea germanofonă are autoritate doar intr-o
zonă formată din 9 comune din provincia Liège din Valonia la frontiera cu Germania.
Regiunea Flamandă sau Flandra ocupă partea nordică a Belgiei. Are o suprafată de 13.522
km² (44.29% din Belgia), este divizată in 5 provincii si contine 308 comune. Limba oficială estelimba olandeză, de multe ori denumită de către locuitori limba flamandă.
Bruxelles face poarte din Flandra, dar doar pentru locuitorii flamanzi ai acestuia si pentru
institutiile locale. Este capitala oficială a Flandrei. Imediat după federalizarea statului, Regiunea si
Comunitatea Flamandă si-au transferat competentele către institutii comune, astfel că ambele sunt
conduse de un singur ministru, presedinte, guvern si Parlament.
Regiunea Capitalei Bruxelles este situată in centrul tării, complet enclavată in provincia
Brabantul Flamand din Regiunea Flamandă. Are o suprafată de 162 km² (0.53% din Belgia) fiind
astfel cea mai mică regiune. Regiunea contine orasul Bruxelles care este capitala federală si
regională. Din populatie, ±85% sunt francofoni si ±15% sunt flamanzi. Regiunea este oficialbilingvă, franceza si olandeza fiind ambele oficiale. Regiunea este formată din 19 comune centrate
in jurul orasului Bruxelles. Din motive legate de tensiunile dintre comunităti, aceste comune nu au
fost reorganizate administrativ la ultimele reforme teritoriale, astfel că multe dintre acestea sunt
printre cele mai mici comune in Belgia. Conform articolului 194 al Constitutiei Belgiei, capitala
statului este Orasul Bruxelles. Cu toate acestea, fondurile alocate de către guvernul federal si
regional pentru rolul reprezentativ al capitalei sunt divizate intre cele 19 comune, iar unele institutii
sunt situate in celelalte 18 comune ale regiunii capitalei.
Regiunea Valonă sau Valonia ocupă partea sudică a Belgiei. Are o suprafată de 16.844
km² (55.18% din teritoriul Belgiei), este divizată in 5 provincii si contine 262 comune. Capitala saeste orasul Namur . Limbile oficiale sunt limba franceză si doar in nouă comune din est ce
formează comunitatea germanofonă se vorbeste limba germană.
Belgia este foarte bine conectată la retelele vest-europene de transport. Dispune de peste
3500 km de cale ferată din care aproximativ 3000 km sunt electrificati. Datorită densitătii ridicate a
populatiei, frecventa trenurilor este ridicată si costul transportului este redus. Serviciile
internationale sunt realizate fie cu trenuri InterCity spre Amsterdam, Strasbourg sau Zürich, fie prin
trenuri de mare viteză spre Paris, Londra, Köln, Frankfurt, Amsterdam, Marsilia, Bordeaux.
Transportul urban si interurban este de competenta regiunilor, existând trei societăti de transport
in comun: De Lijn pentru regiunea Flandra, TEC pentru regiunea Valonia si STIB/MIVB pentruRegiunea Capitalei Bruxelles. Bruxelles este singurul oras care are un sistem de metrou, sisteme
de transport lejer si tramvaie existând in Bruxelles, Anvers, Charleroi si Gent. Tramvaiul de coastă
belgian este o linie de tramvai interurban ce functionează de-a lungul intregului litoral belgian, de
la frontiera cu Franta până la frontiera cu Olanda. Belgia are peste 149.000 km de drumuri
amenajate din care peste 1.700 km de autostrăzi. Marile aglomeratii dispun de una sau mai multe
4
8/6/2019 Turism International - Belgia
http://slidepdf.com/reader/full/turism-international-belgia 5/33
Belgia
centuri ocolitoare. Autostrăzile sunt notate cu litera 'A' si urmează traseele drumurilor europene,
centurile sunt denumite 'ring' si sunt notate cu litera 'R' iar drumurile nationale sunt notate cu litera
'N'.
Aeroporturile din zona Bruxelles: Aeroportul din Anvers Deurne (41km), Aeroportul din
Eindhoven (78km), Aeroportul din Rotterdam (78km), Aeroportul din Maastricht (82km), Aeroportuldin Liege Bierset (88km).
1.2. Analiza macromediului de marketing
Economia Belgiei si infrastructura sunt puternic integrate cu cele a Europei de Vest. Belgia
este situată in centrul unei regiuni puternic industrializate, ceea ce îi rezervă un loc printre primele
zece tări in clasamentul comertului international. Economia este caracterizată de o fortă de muncă
foarte productivă, un PIB ridicat si exporturi importante. Principalele produse de import sunt:
alimente, echipamente industriale, produse petroliere si chimice, diamante brute, îmbrăcăminte si
accesorii si textile. Principalele produse de export sunt automobilele, produse alimentăre, otel,
produse petroliere, mase plastice, textile, diamante finisate.
Această tară dispune de o economie puternic orientată spre sectorul serviciilor, dar
prezintă diferente regionale importante intre Flandra, regiunea mai dinamică si Valonia, regiune
aflată intr-o perioadă postindustrială afectată de dezafectarea industriilor traditionale. Ca unul
dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene, Belgia sprijină integrarea economică europeană si
politica de economie deschisă. In 1999, Belgia a adoptat moneda EURO care a inlocuit francul belgian definitiv in 2002. Din 1922, Belgia si Luxemburgul formează o zonă economică comună,
iar din 1944 aceste tări fac parte din zona economică Benelux.
Belgia este o monarhie constitutională si o democratie parlamentără. Seful statului
este Regele, actualmente Albert al II-lea, dar acesta are prerogative reduse. El numeste prim
ministru, dar acesta trebuie să aibă sprijinul parlamentului. Prim ministrul este seful guvernului
federal, format dintr-un număr egal de ministri neerlandofoni si francofoni. Sistemul juridic este
bazat pe dreptul civil ce îsi are originile in Codul Napoleonian. Curtea de Casatie este nivelul cel
mai inalt al ierarhiei juridice, situată pe un nivel superior fată de Curtea de Apel.
Parlamentul federal este bicameral format din Senat si Camera Reprezentantilor . Primuleste format din 40 membri alesi, 21 reprezentanti ai comunitătilor si 10 membri cooptati. Membrii
majori ai familiei regale care figurează in lista de succesiune la tron sunt senatori de drept.
Camera inferioară este formată din 150 reprezentanti alesi in 11 arondismente electorale, prin vot
proportional. Deoarece Belgia este una dintre putinele tări cu participare la vot obligatorie, este
tara cu una dintre cele mai mari prezente la vot.
5
8/6/2019 Turism International - Belgia
http://slidepdf.com/reader/full/turism-international-belgia 6/33
Belgia
Din anii 1970, in Belgia nu mai există partide politice nationale, acestea divizându-se pentru
a reprezenta interesele politice si culturale ale comunitătilor. Principalele partide din fiecare
comunitate reprezintă trei grupuri politice importante: Liberalism de dreapta (Flamanzii Liberali si
Democrati (VLD) in Flandra si Miscarea Reformatoare a Belgiei (MR) in Valonia), Crestini-
Democrati conservatori (Partidul Flamand Crestin-Democrat (CD&V) si Centrul DemocratUmanist (cdH)) si social-democrati de stânga (Partidul Socialist - Diferit (Sp.a) si Partidul
Socialist(PS)). O serie de partide au reusit să obtină o reprezentativitate semnificativă incepând cu
jumătatea secolului trecut organizate pe teme nationaliste, lingvistice si de mediu.
Densitatea populatiei Belgiei fiind de 342 loc/km², o situează pe locul doi din Europa
după Olanda (cu exceptia microstatelor ). In 2004, 92% din populatie erau cetăteni belgieni, iar 6%
erau cetăteni ai celorlalte state UE. In 2007 populatia Regiunii Flamande era de 6.117.440
locuitori având Anvers, Ghent si Bruges drept cele mai populate orase, cea a Regiunii Valone era
de 3.435.879 locuitori cu Charleroi, Liège si Namur drept cele mai populate orase, iar cea
a Regiunii Bruxelles era de 1.031.215 locuitori din care 2 din cele 19 comune aveau peste100.000 locuitori.
Atât neerlandeza, cât si franceza vorbite in Belgia au diferente minore de vocabular si de nuante
semantice fată de limbile vorbite in Olanda respectiv Franta. Multi flamanzi folosesc curent
dialecte locale flamande in mediul local. Limba valonă, principala limbă regională din Valonia este
actualmente inteleasă si vorbită de un procent infim de populatie, in general persoane in vârstă.
Dialectele acesteia precum si celelalte dialecte traditionale din Valonia nu sunt folosite curent in
viata publică.
Catolicismul a fost unul dintre principalele motive ale independentei Belgiei si a avut un rol
important in istoria tării. Institutia regală continuă să aibă in continuare o puternica reputatiecatolică. Cu toate acestea, statul este un stat secular cu o constitutie laică ce prevede libertatea
de religie. Cultele recunoscute oficial sunt subventionate de stat, acestea fiind, in ordinea
subventiilor
acordate: catolicismul, islamul, protestantismul, iudaismul, ortodoxismul si anglicanismul. In
2007 budismul a efectuat primii pasi spre recunoasterea oficială.
Via ta culturală belgiană a avut tendinta să se desfăsoare in fiecare comunitate. Din anii
1970 nu mai există universităti bilingve, cu exceptia Academiei Milităre Regale sau mijloace de
informare in masă. Nici o institutie culturală sau organizatie stiintifică nu reprezintă ambele
comunităti. In ciuda diviziunilor politice si lingvistice care s-au schimbat deseori de-a lungulsecolelor, regiunea ce corespunde actualei Belgii a cunoscut dezvoltărea a numeroase miscări
artistice care au avut un impact puternic asupra culturii europene.
Incă de la inceputul epocii moderne numeroase personalităti au adus contributii importante
la dezvoltărea stiintei si tehnologiei. Printre cei mai importanti sunt exploratorul Gerardus
6
8/6/2019 Turism International - Belgia
http://slidepdf.com/reader/full/turism-international-belgia 7/33
Belgia
Mercator , anatomistul Andreas Vesalius, herbalistul Rembert Dodoens si matematicianul Simon
Stevin.
Fotbalul si ciclismul sunt sporturi populare in rândul belgienilor. Eddy Merckx este
considerat a fi cel mai mare ciclist din toate timpurile. In fotbal, Jupiler League este competitia
fotbalistică cea mai importantă, iar cluburi ca R.S.C. Anderlecht au avut deseori succeseimportante pe plan european. In ultimii ani două jucătoare de tenis belgiene au avut succese
importante, fiecare clasându-se pe prima pozitie in clasamentul WTA, este vorba de Kim
Clijsters si Justine Henin. In 1920 orasul Anvers a găzduit Jocurile Olimpice de vară, in 2000
Belgia a găzduit împreună cu Olanda Campionatul European de Fotbal , iar Beneluxul si-a depus
candidatura pentru a găzdui editia din 2018 a Campionatului Mondial de Fotbal .
Belgia este cunoscută la nivel international pentru specialitătile ei gastronomice.
Numeroase restaurante belgiene pot fi găsite in ghiduri gastronomice importante, ca de exemplu:
Gofrele, cartofii prăjiti si midiile sunt printre cele mai cunoscute specialităti belgiene, dar există
numeroase specialităti locale. Belgia este renumită pentru ciocolata produsă aici, numeroasemărci locale devenind foarte cunoscute pe plan international.
Belgia este cunoscută de asemenea pentru cele peste 500 specialităti de bere. Berea
Belgiană contine una dintre cele mai mari varietăti de beri de calitate din lume, de la bere
blondă si brună până la celebrele beri trapiste si lambic. Originile berii belgiene se găsesc in Evul
Mediu când mănăstirile o produceau pentru consumul propriu si mai târziu ca un mijloc de a-si
rotunji veniturile.
1.3. Identificarea principalelor atracţii turistice internaţionale
BRUXELLES / BRUSSEL: Bruxelles are două feţe: metropola contemporană şi istorică, pe
de o parte, oraş uman, cald, convivial pe de altă parte.
Grand Place. "Una dintre cele mai frumoase pieţe din Europa sau poate chiar din lume",
este o expresie des auzită atunci când turiştii din Bruxelles incearcă să descrie frumuseţea pieţei
centrale. Vorbitorii de franceză o numesc "Grand Place", iar in olandeză este numită "Grote
Markt". Turiştii secolului al XXI-lea nu sunt singurii care o admiră. Arhiducesa Isabella, fiica regeluiFilip al II-lea al Spaniei a scris despre piaţă in timpul vizitei sale la Bruxelles, la 5 septembrie 1599:
"Niciodată nu am vazut ceva atât de frumos şi de desavârşit precum centrul oraşului, unde
primaria oraşului se ridică până in cer. Decorarea caselor este dintre cele mai remarcabile". In
zilele noastre, Grand Place este principala atracţie turistică a oraşului. Pe toată durata anului este
vizitată de mii de turişti care se plimbă admirând dantelăria clădirilor sau savurează o excelentă
bere belgiană la una din numeroasele terase ale pieţei. Piaţa găzduieşte concerte şi alte
7
8/6/2019 Turism International - Belgia
http://slidepdf.com/reader/full/turism-international-belgia 8/33
Belgia
evenimente publice. Magazinele de suveniruri îşi ademenesc clienţii cu cristale, ciocolată, cărţi
poştale şi de călătorie, in timp ce in jur se aude atât franceza, cât şi engleza, italiana, rusa şi chiar
româna.
Parcul Expoziţional Heysel. In 1930 Belgia a vrut să organizeze o expoziţie pentru a arăta
lumii prosperitatea sa, după dezastrele din Primul razboi mondial şi, de asemenea, pentru a
sărbători Centenarul Independenţei sale. Suprafaţa expoziţională din parcul central
Cinquantenaire devenise prea mică, prin urmare s-a decis ca Expoziţia din 1935 sa aibă loc la
nord de centrul oraşului, in Heizel/Heysel. Domeniul fusese deja pregătit pentru urbanizare in
timpul domniei lui Leopold II care a cumpărat 200 ha de teren liber, dar planurile sale originale nu
au mai fost realizate. Pentru expoziţia din 1935 au fost necesari 10 ani de organizare, iar
rezultatele au fost impresionante. Mai mult de 20 de milioane de vizitatori au venit la Bruxelles,
182 clădiri au fost construite, au participat 25 de ţări şi s-au organizat mai mult de 300 de
congrese, parade, festivaluri şi concerte. Fiecare ţară a fost reprezentată intr-un pavilion naţional,
unde specificul naţional a fost arătat intregii lumi. Mai mult, un imens parc de atracţie şi de
reconstrucţie a "vechiului Bruxelles" a atras o mulţime mare de oameni la Heysel. Clădirile existăşi astăzi şi continuă să găzduiască expoziţii şi târguri. Se pot vedea şi luminile fostului stadion de
fotbal Heysel, care a fost de asemenea construit in anul 1930. După tragedia din 1985, stadionul
de fotbal a fost refăcut in 1993 şi este acum numit Stadionul Regele Boudewijn.
De la Expoziţia din 1958, singurul monument major care a rămas la Heysel este, de
asemenea, şi cel mai spectaculos: Atomium. Aceasta a fost prima expoziţie planificată după Al
doilea razboi mondial. Intreaga perspectivă economică a fost mult mai bună decât in 1930
(incepând de la crearea Comunităţii Economice Europene in 1957) şi lumea vibra de entuziasm
pentru noile tehnologii (centrale nucleare, primul satelit lansat de către sovietici, etc). Peste 35 de
milioane de persoane au vizitat Expo 58 şi 46 de ţări de pe 6 continente au fost reprezentate.
Majoritatea pavilioanelor s-au construit intr-un foarte modern stil arhitectural futurist, care a devenitsimbolul acelui spaţiu. In prezent, parcul Heysel este incă vizitat de multă lume. Lânga stadionul
de fotbal se inalţă Kinepolis, un mare complex de cinema cu 28 de sali şi un ecran gigant IMAX.
Un alt punct de atracţie este frumosul parc Mini -Europa, care conţine modele miniaturale (scară
1:25) ale principalelor monumente din statele membre UE. Atomium a devenit Turnul Eiffel din
Bruxelles şi este reprezentărea vizuală a conceptului de "atom", fiind simbolizat printr-un
elementăr cristal de fier şi cei 9 atomi ai săi. Este onorată astfel industria metalelor şi a fierului şi
credinţa in puterea atomică. A fost nevoie de 18 luni pentru concepere şi alte 18 luni pentru
construcţie; este acoperit cu un strat de aluminiu, cântăreşte 2.400 tone şi are o inălţime de 102
metri. Fiecare sferă are diametrul de 18 m. Un lift duce vizitatorii in sfera cea mai de sus, pentru a
se bucura de o vedere panoramică a zonei Heysel şi, dacă vremea este bună, chiar a oraşului
Bruxelles. Manneken Pis. New York are Statuia Libertăţii, Copenhaga are sirena şi Bruxelles are
Menneken Pis. Statueta micului băiat surprins intr-o poziţie oarecum compromiţătoare, a fost de
secole una din atracţiile turistice ale oraşului.
Basilica de Koekelberg. Basilica din Inima sacră (situata la Koekelberg) este denumită
"Basilica naţională a Belgiei" şi a fost construită pentru a celebra a 75-a aniversare a
independenţei Belgiei. In 1905 regele Leopold II a pus prima piatră. Conform schiţelor arhitectului
8
8/6/2019 Turism International - Belgia
http://slidepdf.com/reader/full/turism-international-belgia 9/33
Belgia
Langerock era proiectată o gigantică biserică neo -gotică, dar planurile iniţiale au fost stopate la
inceputul Primului razboi mondial. In 1919 construcţiile vor continua, dar cu planuri schimbate.
Noul arhitect a fost Albert Van Huffel şi, la un moment dat, părea că Basilica nu va fi terminată
prea curând. Mai mult decât atât, construcţia depindea in intregime de donaţiile făcute de către
credincioşi. Biserica a fost terminată la sfârşitul lui 1960 şi dedicată victoriilor războaielor din 1918
şi 1944. Decoraţia de interior este in stilul Art deco 1930. Din martie 1997 vizitatorii pot urca in
cupola Basilicii de unde pot admira o frumoasă panoramă asupra oraşului Bruxelles şi a
împrejurimilor.
Reşedinţa regală cu Pavilionul chinezesc şi Turnul japonez. In suburbia Laken/Laeken,
situată in afara centrului oraşului, se intinde domeniul regal cu "Chateau de Laeken", unde
locuieşte familia regală. Reşedinţa regală de astăzi a fost construită in 1772 de către Albert von
Sachsen-Teschen, achiziţionată ulterior de către Napoleon in 1804. După bătălia de la Waterloo
din 1815 a devenit proprietate a regelui William I. O altă schimbare de proprietăr a avut loc 15 de
ani mai târziu, in 1830, când Belgia a devenit stat independent. Regele Leopold I-a primit-o drept
cadou din partea statului belgian. După un incendiu in 1890 a fost reconstruită, devenind reşedinţăa familiei regale, pe tot timpul domniei regelui Leopold III. In parcul regal, atracţia cea mare o
constituie serele regale. Construcţia grădinilor botanice a inceput in 1870. Printre arhitecţii
participanţi s-a numărat şi tânarul Victor Horta, care mai târziu va deveni arhitectul lider Art
Nouveau in Belgia. Colecţia de plante tropicale şi alte frumoase flori poate fi vizitată de către
public timp de 10 de zile in lunile aprilie -mai, in fiecare an.
ANTWERP
Antwerp este al doilea mare oraş din Belgia şi are o multitudine de faţete. Este al doilea
mare port din Europa (după Rotterdam) şi este un oraş splendid cu numeroase stiluri arhitecturale,
amintind mai ales de secolele XVI (Epoca de aur din Anvers) şi XVII. Trecutul este, de asemenea,reprezentat de numeroase picturi de Peter Paul Rubens care a trăit in Anvers la inceputul
secolului al XVII-lea. Anvers este centrul de diamante al lumii. Dacă diamantele sunt cu adevarat
cel mai bun prieten al unei fete, atunci cu siguranţă doamnele nu vor rata o vizită in centrul
diamantelor, din jurul gării centrale; zona reprezintă, de asemenea, partea evreiască a oraşului. In
prezent, Anvers a câştigat un loc printre oraşele de modă ale lumii, datorită eforturilor a numeroşi
tineri designeri.
Una dintre cele mai mari clădiri este "Central Station", gara centrală, care salută vizitatorii
care sosesc cu trenul in Anvers precum o catedrală modernă. Este parţial acoperită de o imensă
cupolă de sticlă şi metal, proiectată de arhitectul Van Bogaert. Clădirea in sine a gării a fost
proiectată intre 1895 şi 1905 de către arhitectul Delacenserie. Aici se termină cea mai veche linie
de cale ferată din Belgia. Gradina zoologică este cea mai mare din Belgia şi un veritabil punct de
atracţie pentru cei mici şi cei mari.
Muzeul Diamantelor. Anvers a fost cunoscut ca şi Centru de diamante al lumii timp de
secole, iar astăzi găzduieşte cel mai mare Muzeu al Diamantelor. Este un muzeu "imagine şi
sunet', o experienţă unică pentru simţuri. Audio-ghidul va da posibilitatea de a vizita muzeul in
limba aleasă de turist., pe propriul nivel şi ritm. Experţi şi diletanţi deopotrivă, vor găsi toate
9
8/6/2019 Turism International - Belgia
http://slidepdf.com/reader/full/turism-international-belgia 10/33
Belgia
răspunsurile pe care le caută. Mai mult decât atât, multe surprize aşteaptă vizitatorii in camerele
de tezaur ale unor splendide colecţii de bijuterii de diamante, pornind din secolul al XVI-lea şi până
in prezent.
BRUGES
Bruges este numit: "Veneţia Nordului", splendidul oraş medieval fiind una din bijuteriileCoroanei belgiene. In nici un alt oraş european sentimentul şi aspectul medieval nu sunt atât de
prezente ca in acest oraş din apropierea Mării Nordului. Este unul din cele mai importante oraşe
belgiene şi totodată capitala provinciei Flandra de Vest. Mulţi oameni realizează excursii de o zi de
la Bruxelles la Bruges, dar cel mai bun mod de a vizita Bruges este de a petrece cel puţin o
noapte in unul din numeroasele hoteluri. Seara târziu, când toţi turiştii au plecat, Bruges îşi
recapătă farmecul şi liniştea vechilor timpuri. Bruges este unic, in sensul că aici autorităţile au
făcut tot posibilul pentru a păstra imaginea cu aspect medieval a oraşului. Combinaţia de vechi, nu
foarte vechi şi de nou îi fascinează pe toţi cei care păşesc pentru prima dată in Bruges. Nu se
poate părăsi Bruges-ul fără a face o minunată călătorie cu barca, pe canale. Din anul 2000,centrul istoric vechi al oraşului este inclus pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
Muzeul Groen inge. Muzeul Groeninge este un obiectiv turistic in Bruges, denumit si muzeul
artelor fine, îsi poartă numele după câmpul unde armatele flamande au invins armatele regelui.
Turnul Belfort. Turnul Belfort este un obiectiv turistic in Bruges ce a fost construit in sec al
XIII-lea. Această atractie turistică din Bruges are nu mai putin de 88 de metri inăltime si
găzduieste comoara de altădată a Bruges-ului. Daca turistul se hotărăste să urce cele 366 de
trepte, va putea admira impresionantul mecanism al ceasului care are 47 de clopote, fiecare cu
sunete si functii diferite, iar punctul culminant este privelistea panoramică a orasului din vârful
turnului. Turnul Belfort face ca piata centrală din Bruges să fie cu adevarat deosebită.
Biserica Sfânta Maria din Bruges. Biserica Sfânta Maria a fost construită pe parcursul adouă secole (XIII-XV). Biserica nu prezintă un stil uniform având influente romanesce si gotice.
Prin anul 1900, biserica a fost renovată incercându-se să se păstreze stilul său medieval original.
Cea mai importantă parte din biserica este turnul. El are o inăltime de 122 de metri fiind cel mai
inalt turn din Bruges si al doilea ca mărime din Belgia. Motivul pentru care turistii vizitează această
biserică este datorită faptului că aici se află “Fecioara” lui Michelangelo, precum si criptele Mariei
de Burgundia si a tatălui său, Carol cel Viteaz. “Fecioara” lui Michelangelo este singura statuie a
marelui sculptor care a părăsit Italia in timpul vietii sale. Desi initial a fost construită pentru
catedrala din Sienna, doi negustori din Bruges au adus statuia in Belgia după o calatorie a lor in
Italia in 1506.
Delfinariul din Bruges. Delfinariul are 1600 de locuri fiind destul de incăpător pentru toti cei
care vor să admire delfinii si focile intr-un spectacol fascinant. Bazinul are o suprafată de 850 de
m2 cu o adâncime de 6 metri, având 3 milioane de litri de apă de mare. Pe lângă spectacolele
oferite de animale, parcul oferă si altfel de atractii: mountain-rousseuri (Hurricane, Orca Ride),
leagăne imense (Sancta Maria), roata panoramică (Explorer II), lanturi (Wave Swinger), tobogane
pe apă (Toboggan Aquatique), carusel (Carrousel), masini de epocă (Oldtimers), plimbări cu barca
(Mississippi).
10
8/6/2019 Turism International - Belgia
http://slidepdf.com/reader/full/turism-international-belgia 11/33
Belgia
Palatul Libertă tii din Bruges . Palatul Libertătii din Bruges a avut de-a lungul secolelor mai
multe intrebuintări. După terminarea constructiei in 1525, clădirea a fost folosită ca Palat al
Regiunii, iar după ce-a de-a doua construire a sa, in 1725 a devenit Curte Regală. Mai târziu
clădirea a devenit punct de informare turistică. Astăzi, găzduieste arhiva natională. Cea mai
importantă parte din clădire, este desigur “Sala Aldermann” cu superbul semineu făcut din diferite
materiale: alabastru, marmura si lemn.
GHENT
Ghent este cel de-al patrulea mare oraş din Belgia şi este, de asemenea, oraşul floare al
ţării. Orasul-port numără astăzi circa 240.000 locuitori si se impune ca un centru important al
invatământului superior, având toate "ingredientele" necesare pentru exploatărea trecutului in
construirea unui viitor luminos. Cu atâtea parcuri, strădute inguste si monumente istorice, laice si
religioase, care istorisesc despre vremurile apogeului economic si cultural, nu este de mirare că
anual, orasul este vizitat de peste 2 milioane de persoane. Cultivatorii din regiunea Gent vând flori
de begonia şi azalea peste tot in lume. La fiecare 5 ani expoziţia de succes "Gentse Floralien"atrage mii de vizitatori. Când se viziteaza Gent, nu trebuie sa se rateze o frumoasă zonă a
orasului: Graslei si Koornlei. Sunt numele a două străzi din vechiul port, chiar in mijlocul oraşului.
Graslei inseamna "strada ierburilor şi legumelor", Koornlei "strada grâului". Ambele denumiri indică
faptul că aceste produse specifice au fost comercializate sau stocate in zona respectivă.
"SPIJKER" este cea mai veche casa de la Graslei. Datează de la sfârşitul secolului XII - inceputul
secolului XIII şi adăpostea grâul transportat cu navele din Gent. Acest lucru s-a datorat faptului că
Gent a primit privilegiul de a stoca cereale şi grâu in SPIJKER pentru a avea rezerve in timpuri de
foamete. O parte din ele sunt interesate in mod direct de Festivalul din Ghent care se organizează
anual si durează zece zile. In jurul anului 650, Sf. Amand avea să fondeze aici două mânăstiri:
Mânăstirea Sf. Petru si Manastirea Sf. Bavo. Acestea împreuna cu centrul de schimburicomerciale, adică cu piata, au jucat rolul unor nuclee in jurul cărora s-a constituit asezarea.
O mare parte din Ghent, insemnând zidurile vechi de apărare ale orasului si alte minuni
arhitectonice bine conservate, se află sub protectia patrimoniului mondial UNESCO. Centrul istoric
este de departe cea mai frumoasă parte a orasului, chiar si in opinia locuitorilor săi. Casele
datează dintre secolele XII si XVII si se tin lant de-a lungul străzii ca in toate asezările in care a
patruns candva spiritul populatiei de neam germanic. Chiar in centrul orasului Ghent se află
catedrala gotică si turnul clopotnită care formează un ansamblu incântător de arhitectura
medievală.
Castelul Contilor a fost contruit de Filip de Alsacia la scurtă vreme după ce s-a intors din a
treia cruciadă in 1180, după modelul celor intâlnite in Siria. Una din camerele sale cuprinde câteva
aparate de tortură cu care îi inspăimântau până si pe cei mai temuti adversari. Intr-o nota mai
fericită, urcând la ultimul etaj al donjonului se pot admira acoperisurile monocrome ale caselor din
Ghent.
OOSTENDE
11
8/6/2019 Turism International - Belgia
http://slidepdf.com/reader/full/turism-international-belgia 12/33
Belgia
Oraşul Oostende, protejat de Marea Nordului de o reţea de diguri, este cel mai populat
centru de pe coasta belgiană. Iniţia, a fost un sat micut de pescari. Regii Leopold I şi Leopold II au
decis să-şi petreacă verile la Oostende, ceea ce a ridicat oraşul şi l-a transformat intr-o staţiune la
modă in secolul al XIX-lea. Din păcate, in secolul al XX-lea, distrugerea a venit din nou, de data
aceasta sub forma bombardamentelor aeriene din timpul celui de-al doilea război mondial.
1.4. Imaginea destinaţiei analizate in rândul turiştilor internaţionali
In percepţia turiştilor, Belgia este văzută ca o ”ţară a dantelei şi a cascadelor de ciocolată...
Unde apa ce ţâşneşte din fântânile arteziene are gust de praline, iar din trabucuri iese parcă
acelaşi miros... Locul unde ai mânca până mori de plăcere bomboanele invelite din abundenţă in
ciocolată, iar banalii cartofi prăjiţi capătă cel mai delicios gust.”
Belgia, cu toate că este o ţară mică, este bogată in oraşe medievale, catedrale gotice şi
castele vechi. Aşadar, putem spune că este locul care indeplineşte toate cerinţele unui turistpretenţios. In Belgia, îţi poţi petrece câteva zile admirând arhitectura oraşelor şi degustând
numeroasele feluri de ciocolată. Bruxelles atrage atenţia in primul rând prin renumitul Grand-
Place, unde veţi descoperi celebrul Hotel de Ville, unul dintre cele mai frumoase din Europa, care
este luminat grandios noaptea. Pe timp de vară, piaţa este ocupătă de vânzătorii de flori (la fiecare
doi ani, in august, "Covorul de flori" acoperă timp de câteva zile pavajul acestei pieţe unice in
lume), iar iarna, in acest loc, se deschide un patinoar care devine locul de intâlnire al tinerilor.
Pe Platoul Heysel se află amplasat Atomium şi Mini-Europa, un parc cu miniaturi care se
află chiar sub Atomium. Aici sunt reprezentate toate ţările Uniunii Europene prin machete ale
clădirilor reprezentative din fiecare ţară in parte. Centrul belgian cu benzi desenate este un loc pecare adulţii îl adoră in aceeaşi măsură ca şi copiii. Centrul se află intr-o clădire restaurată incă din
anul 1903.
Provincia Flander din nordul ţării se mândreşte cu oraşul Brugges, cel mai frumos din
Belgia, renumit pentru canalele sale. Oraşul Brugge este incântător prin frumuseţea sa deosebită,
fiind supranumit şi "Veneţia Nordului", frumuseţe care poate fi descoperită atât printr-o plimbare pe
jos, cât şi printr-o minunată călătorie cu barca de-a lungul canalelor dezvăluind privelişti
incântătoare. In Brugge, trebuie vizitat şi "Muzeul Diamantelor" sau la un atelier de prelucrare a
diamantelor, "Casa Diamantelor", unde, la anumite ore, se poate urmări o demonstraţie de şlefuire
a diamantelor (la muzeu doar o singură oră pe zi). Şlefuirea de diamante a fost şi este una dintre
industriile importante ale Belgiei. Belgienii au o tehnică celebră de şlefuire a diamantelor, şi
anume, şlefuirea cu pudră de diamant.
In Brugge trebuie vizitat şi Groeninge, care este unul dintre cele mai faimoase muzee din
Belgia. In incinta lui se află o selecţie de arte fine şi, de asemenea, o colecţie completă a picturilor
din Ţările de Jos, datând din secolele XV-XX.
12
8/6/2019 Turism International - Belgia
http://slidepdf.com/reader/full/turism-international-belgia 13/33
Belgia
Bucătăria Belgiei cucereşte turiştii din primul moment. Pe parcursul zilelor petrecute in
diferite regiuni ale ţării se poate degusta diferite specialităţi de fructe de mare, scoici preparate
delicios in multiple feluri, maatjes (hering) şi chips; iar ca desert celebrele gaufres de Bruxelles..
Belgia se face iubită prin frumuseţea oraşelor, a peisajelelor uimitoare, dar mai ales, prin
ospitalitatea oamenilor care sunt conştienţi că trăiesc in centrul cultural al Europei.
2. Analiza competitivităţii in sectorul Turismului şi Călătoriilor (T&C) a Belgiei
13
8/6/2019 Turism International - Belgia
http://slidepdf.com/reader/full/turism-international-belgia 14/33
Belgia
Sector Poziţie Scor
Cadrul de funcţionare a industriei T&C 21 5,45Reglementări şi politici legislative 20 5,23Dezvoltărea durabilă a mediului 8 5,59Securitate şi siguranţă 21 6,01Sănătate şi igienă 16 6,55Prioritizarea industriei T&C 92 3,88Mediul economic şi infrastructura aferentăT&C 32 4,56Infrastructura transportului aerian 31 4,27Infrastructura transportului rutier 7 6,10
Infrastructură turistică 41 4,18Infrastructura ICT 22 4,81Competitivitatea preţurilor in sectorul T&C 126 3,46Resurse umane, culturale şi naturaleimplicate in T&C 20 4,73Resurse umane 13 5,80Afinitatea pentru turism şi călătorii 42 5,00Resurse naturale 120 2,20Resurse culturale 8 5,93
14
8/6/2019 Turism International - Belgia
http://slidepdf.com/reader/full/turism-international-belgia 15/33
Belgia
21 20
8
2116
92
32 31
7
41
22
126
2013
42
120
8
0
20
40
60
80
100
120
140
Poziţia ocupatădeBelgia în clasamentulcompetitivităţii în industria T&C pe diverse
componente
2.1. Cadrul de funcţionare şi organizare a sectorului T&C
In ceea ce priveste cadrul de functionare si organizare a sectorului Turism si Călătorii a tării
alese de noi, mai exact Belgia, acesta cuprinde un număr de 8 subindecsi pe care îi vom prezenta
in cele ce urmează. Primul subindex se referă la importanţa proprietăţii străine, astfel din totalul
de 133 de ţări analizate in acest raport, Belgia ocupă poziţia a 12-a in clasament. Aceasta reiese
15
8/6/2019 Turism International - Belgia
http://slidepdf.com/reader/full/turism-international-belgia 16/33
Belgia
din scala realizată, conţinând un număr de 7 trepte, prima treaptă se referă la limitarea investiţiilor,
iar cea de-a saptea la incurajarea acestora, astfel Belgia obţine un punctaj foarte apropiat de
ultima treaptă din scală, şi anume 6. In ceea ce priveşte poziţia României in cadrul acestui index,
aceasta se diferenţează simţitor faţă de Belgia, ocupând poziţia 87 in cadrul clasamentului cu un
punctaj de 4,9 in cadrul scalei, datorită şi crizei economice care s-a prelungit de-a lungul anilor,investitorii ocolind România.
Cel de-al doilea subindex tratat in acest raport se referă la drepturile de proprietate. Dreptul
de proprietate este, conform Codului civil, dreptul unei persoane de a se bucura si dispune de un
lucru in mod exclusiv si absolut, insă in limitele determinate de lege. In functie de titular si
caracteristici, proprietatea poate fi privată sau publică. Acest index clasează Belgia pe poziţia 19,
aflându-se astfel pe treapta a 6-a din scală, aceasta luând valori de la 1 la 7, unde 1 reprezintă
drepturi de proprietate neconcluzionate şi neprotejate de lege, iar 7 se referă la acele drepturi care
sunt clar definite şi bine protejate de lege. In raport cu Belgia, România se poziţionează spre finele
clasamentului, ocupând cel de-al 85-lea rang. Din scală analizată reiese faptul că România se aflăsub media scalei, aceasta reprezentând un punctaj de 4,7, in timp ce România deţine un punctaj
de 4,2.
Următorul subindex, impactul asupra afacerilor privind investiţiile străine directe, plasează
Belgia pe poziţia cu numărul 21, care incurajează dezvoltarea afacerilor, obţinând un punctaj
favorabil in scala de la 1 la 7 privind incurajarea investitorilor şi anume 5,8, comparativ cu
România care ocupă un loc nefavorabil in clasament, mai exact 89, ceea ce implicit duce şi la o
treaptă inferioară şi in cadrul scalei cu un punctaj de 4,8 , de asemenea sub medie. “Investiţiile
străine directe au totalizat anul trecut 2,596 miliarde de euro, in scadere cu 25,57% faţă de cele
din 2009, când s-a inregistrat un nivel de 3,488 miliarde de euro. In 2009, investitiile străine directeau scăzut la 4,89 miliarde de euro, jumătate din valoarea inregistrată in 2008, acoperind in
proporţie de 96,9% deficitul de cont curent. In 2008, nerezidenţii au realizat investiţii străine directe
in România de 9,49 miliarde de euro. De asemenea, investitiile străine directe nete au fost in 2009
de 3,5 miliarde de euro, companiile fiind nevoite să aducă aport la capital de 1,4 miliarde de euro
pentru acoperirea pierderilor”, conform Ziarului Financiar.
In ceea ce priveşte următorul subindex cuprinzând cerinţele necesare pentru acordarea
vizei, Belgia şi România se situează pe aceeaşi poziţie in clasament, şi anume 40. Datorită
faptului că sunt state europene, cetăţenii celor două ţări puse in discuţie in acest proiect, nu au
nevoie de vize pentru a circula in cadrul continentului European.Un alt subindex se referă la deschiderea de acorduri bilaterale privind serviciile aeriene
unde Belgia ocupă poziţia cu numărul 33, având un procentaj in cadrul clasamentului de 12,6%. In
schimb, România deţine poziţia 83-a cu o rată procentuală de 8,5%. Acordurile bilaterale privind
serviciile aeriene incheiate intre un stat membru al UE si o tară tertă trebuie să contină o „clauză
16
8/6/2019 Turism International - Belgia
http://slidepdf.com/reader/full/turism-international-belgia 17/33
Belgia
de desemnare a UE” prin care se recunoaste faptul că termenii respectivelor acorduri se aplică in
egală măsură tuturor companiilor aeriene din UE, nu doar celor ale statului membru in cauză.
Al saselea subindex se referă la transparenţa politicilor guvernamentale in cadrul căruia
Belgia este situată pe poziţia 57 in clasamentul celor 133 de ţări cuprinse in raport, realizând un
punctaj de 4,2 pe o scală de la 1 la 7, unde 1 reprezintă faptul că cetăţenii nu sunt deloc informaţi,iar 7 reprezintă informarea totală a acestora. Punctajul realizat de Belgia este chiar media scalei,
iar in ceea ce priveşte România, aceasta ocupă o poziţie total nefavorabila la finele clasamentului,
deţinând locul 124 şi un punctaj de 3,1, aflându-se sub media indexului. Cu privire la timpul
necesar pentru a incepe o afacere, care de altfel este cel de-al şaptelea subindex al raportului ,
ţara analizată de noi in această lucrare se află in primele 10 ţări care reuşesc să pună pe picioare
o afacere in cateva zile, Belgia având nevoie de doar 4 zile, după cum reiese şi din statistica
facută in raport. Datorită timpului scurt de incepere a unei afaceri, Belgia ocupă locul 4 in cadrul
clasamentului. O surpriza placută vine din partea României referitor la acest subindex in cadru
căreia deţine poziţia cu numărul 25, iar timpul necesar pentru inceperea unei afaceri este de 10zile.
Ultimul subindex se referă la costul necesar pentru a incepe o afacere unde România,
ocupă cu surprindere, poziţia 30 din cadrul clasamentului, iar Belgia se afla cu 12 poziţii mai jos in
cadrul clasamentului, respectiv pe locul 42.
2.2. Economia şi infrastructura sectorului T&C
In cadrul acestei analize a economiei şi infrastructurii sectorului Turismului şi Călătoriilor se
disting mai multi indecşi printre care amintim Infrastructura turistică, Infrastructura ICT,
Infrastructura transportului aerian, Infrastructura transportului rutier şi Competitivitatea preţurilor
care la rândul lor cuprind numeroşi subindecşi, urmând să îi analizăm in cele ce urmează.
Infrastructura transportului aerian are in componenţa sa 5 subindecşi, iar primul se referă la
calitatea infrastructurii acestuia. In clasamentul celor 133 de ţări, Belgia ocupă poziţia 15, data de
transportul aerian de pasageri care este unul extensiv şi eficient din punct de vedere al
standardelor internaţionale, fapt ce reiese şi din statistica raportului. Pentru o delimitare cât mai
eficientă a ţărilor desemnate in cadrul raportului, s-a intocmit o scală de la 1 la 7 , unde 1reprezintă subdezvoltarea transportului aerian, iar 7 reprezintă eficienţa transportului. In cadrul
acestei scale, Belgia se situează pe treapt a 6-a, care depăşeşte cu mult media scalei, aceasta
fiind de 4,7. Insa acest lucru nu se poate spune şi despre România, care se sfla sub media de 4,7
din punct de vedere al eficienţei transportului aerian, ocupând poziţia cu numărul 96 in clasament.
17
8/6/2019 Turism International - Belgia
http://slidepdf.com/reader/full/turism-international-belgia 18/33
Belgia
Cel de-al doilea subindex reprezintă numărul de plecări la mia de locuitori care face ca
Belgia să fie situată pe locul 25, cu un procent de 15% din 1000 de locuitori, iar România pe locul
77, deoarece deţine doar 2% din numărul de plecări la mia de locuitori.
Numărul de aeroporturi analizat la 1000 de locuitori este al patrulea subindex, unde Belgia
are o poziţie defavorizată, aflându-se printre ultimele ţări in cadrul clasamentului, mai exact pelocul 84. România, in schimb, reuşeşte să fie pe o poziţie mai bună, ocupând locul 67 din cele 133
de ţări.
Următorul subindex se referă la numărul de linii aeriene cu zboruri programate originare
din ţară, in cadrul căreia ţara aleasă de noi reuşeşte să ocupe o poziţie importantă, pe locul 16 cu
o medie de 79, pe când România este inferioara, in cadrul căreia ţara aleasă de noi reuşeşte să
ocupe o poziţie importanta, pe locul 16 cu o medie de 79, pe când România este inferioara ei cu o
medie de 42,5 şi aflându-se pe poziţia 39 din clasament.
Ultimul subindex este conectarea in reţea a transportului aerian internaţional, iar pentru
determinarea acestui clasament al celor 133 de ţări a fost folosită o scală de la 1 la 7, 1reprezentând faptul că reţelele de transport aerian nu furnizează conexiuni bune la pieţele de
peste hotare şi nu oferă potenţial afacerii, iar 7 reprezintă o conexiune cât mai bună intre pieţele
de peste hotare şi oferirea unui potenţial cât mai mare afacerii. Pe baza acestei scale, Belgia
ocupă poziţia 29 cu un punctaj de 5,9 care este peste media de 4,9 a clasamentului, iar România
pe poziţia 94, punctajul fiind de 4,3, adică sub medie.
Infrastructura trasportului rutier cuprinde 5 subindecşi, primul referindu-se la calitatea
drumurilor. Pentru realizarea acestui subindex s-a folosit o scală de la 1 la 7, unde 1 reprezintă o
calitate subdezvoltată a drumurilor din ţară, iar 7 reprezintă faptul ca drumurile sunt conform
standardelor internationale. Potrivit acestei scale Belgia se situează pe locul 11 din cadrulclasamentului cu un punctaj de 5,9 ce depăşeşte cu mult media scalei, aceasta fiind de 3,8, in
schimb România se situează printre ultimele locuri mai exact pe poziţia 126 din cele 133 de ţări.
Al doilea subindex, calitatea infrastructurii feroviare aşează Belgia pe locul al 8-lea in
clasament. Această poziţie s-a determinat cu ajutorul scalei de la 1 la 7, 1 semnificând
subdezvoltarea căilor ferate, iar 7 calitatea ridicată a căilor ferate potrivit standardelor
internaţionale, media acestora fiind 3. Spre deosebire de calitatea drumurilor, România reuşeşte
să urce in acest clasament, aflându-se pe poziţia 59, dar care totuşi are un punctaj sub media
scalei.
La al patrulea subindex, calitatea reţelei de transport la sol, s-a folosit tot o scala de la 1 la7, unde 1 reprezintă totalitatea persoanelor care nu sunt de acord cu afirmaţia că ţara lor oferă
servicii de transport eficiente, accesibile pentru o gamă largă de călători, iar 7 reprezintă faptul că
persoanele sunt intru-totul de acord cu acestă afirmaţie. Cu ajutorul acestei scale am aflat că
Belgia se situează pe locul 17 in cadrul clasamentului având un punctaj de 5,6, iar România abia
pe locul 110 cu un punctaj de 3,7 sub media de 4,5 a scalei.
18
8/6/2019 Turism International - Belgia
http://slidepdf.com/reader/full/turism-international-belgia 19/33
Belgia
Ultimul subindex se referă la densitatea drumurilor, unde ţara analizată de noi ocupă o
poziţie privilegiata in top, mai exact locul 2, in timp ce România este pe poziţia 38 in clasament.
Următorul pilon se referă la infrastructura turistică şi cuprinde trei subindecşi. Numărul de
camere de hotel la 100 de locuitori este primul subindex in cadrul careia Belgia ocupă poziţia 44
fiind dată de numărul mic de camere la suta de locuitori, la fel ca şi cazul României care se aflăpe locul 53 din cele 133 de ţări.
Al doilea subindex este legat de existenţa companiilor auto majore de inchiriere unde avem
o surpriză placută, care este dată de faptul că România are o poziţie fruntaşă in clasament, fiind
situată pe locul 1, iar Belgia aflându-se abia pe locul 23.
Ultimul subindex in cadrul acestui pilon se referă la numărul de ATM-uri care acceptă
carduri de credit Visa la 1 milion de locuitori, unde Belgia se află pe locul 44 deoarece 287,4 ATM-
uri sunt raportate la 1 milion de locuitori, in timp ce România se află cu o poziţie deasupra ei, pe
locul 43 cu 296,7 ATM-uri la milionul de locuitori.
19
8/6/2019 Turism International - Belgia
http://slidepdf.com/reader/full/turism-international-belgia 20/33
Belgia
3. Analiza dimensiunii economice a turismului internaţional Belgiei
3.1. Analiza principalelor fluxuri turistice internaţionale
3217353
2212228
5449891
1363773
8667244
3576002
278492462571741053
0
1000000
2000000
3000000
4000000
5000000
6000000
7000000
8000000
9000000
Hoteluri si alte
unitati de cazare
Camping-uri
turistice
Alte unitati de
cazare
Reziden
Nerezide
Total so
Turisti - Date
In ceea ce priveşte sosirile turiştilor atât rezidenţi cat şi nerezidenţi, majoritatea dintreaceştia, cu un numǎr total de turişti de 8,667,244 (dintre care 3,217,353 rezidenţi şi 5,449,891nerezidenţi) preferǎ sǎ fie cazaţi la hoteluri si alte unitǎţi similare decât in campinguri turistice saualte unitǎţi de cazare colective. Acestea din urmǎ având un numǎr considerabil mai mic şi anumecampingurile fiind alese de 741,053 turişti per total, iar 3,576,002 opteazǎ pentru alte unitǎţi decazare. Dintre cele 3 categorii, hotelurile si alte unitati de cazare sunt alese de rezidenti, camping-ul ramânând ultima opţiune a acestora, ceea ce se evidenţiază şi in cazul nerezidentilor.
20
8/6/2019 Turism International - Belgia
http://slidepdf.com/reader/full/turism-international-belgia 21/33
Belgia
46598
34052
16261
11841 93468260
5213 48274753 3838
05000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
45000
50000
G e r m a n i a
S p a n i a
P o l o n
i a
O l a n
d a
S u e d i a
R o m â n i a
U n g a r i a
Topul 10 al ţărilor cu cel mai mare număr de
turişti
nr turi
In topul celor 10 ţări, care se referă la turiştii internaţionali ce vizitează Belgia, pe
primul loc se situează Germania cu un număr de 46 598 urmată fiind de Franţa cu un număr de 34
052. Următoarele 8 ţări din cadrul clasamentului se diferenţiază extrem de mult faţă de primele
două locuri, Spania fiind pe locul 3 cu 16 261 de turişti, Polonia având 11 841, pe locul 5 Olanda
cu 9346 de turişti, iar ultimele 5 locuri fiind alcătuite din Suedia cu un număr de 8260, România cu
cei 5213 turişti, Republica Cehă având un număr de 4827 de turişti, pe penultimul loc situându-se
Elveţia cu 4753 turişti existând o mică diferenţă intre ea şi ţara anterioară şi ultimul loc fiind ocupat
de Ungaria cu 3838 de turişti.
21
8/6/2019 Turism International - Belgia
http://slidepdf.com/reader/full/turism-international-belgia 22/33
Belgia
0
50000
100000
150000
200000
250000
300000
350000
400000 370762
348552
314119294690
262205
102833
8451655020 47391 44365
Top 10 ţări -după numărul de nopţi
turişti
O altă analiză făcută de noi este topul celor 10 ţări după numărul de nopţi
petrecute in Belgia. Se poate observa cu uşurinţă că pe primul loc este situată Italia cu 370 762
turişti urmată de Spania, Germania, Franţa şi Marea Britanie pe locul 5, toate acestea având unnumăr foarte apropiat in timp ce Austria, Olanda, Polonia, Suedia şi Portugalia se diferenţiază
considerabil faţă de primele 5 locuri.
22
8/6/2019 Turism International - Belgia
http://slidepdf.com/reader/full/turism-international-belgia 23/33
Belgia
0
200000
400000
600000
800000
1000000
1200000
1400000
1600000
1800000
Vacanţe interne Vacanţe externe Total vacanţe
24408
459043522430
180473
1281484
1614145
128590
1281675
1530130
70114
1281675
464389
0-14 ani
14-24 ani
25-44 ani
45-64 ani
peste 65 de ani
Din acest grafic putem deduce că majoritatea turiştilor au vârsta cuprinsă intre 25
şi 44 de ani, urmaţi fiind de cei cu 14 şi 24 de ani. Astfel la vacanţele externe cele mai multe
persoane sunt cu vârsta cuprinsă intre 45-64 de ani şi peste 65 de ani,aceştia fiind la egalitate, cu
un număr de 1,281,675, urmează cei cu vârsta intre 25-44 ani foarte apropiaţi de primii, mai exact
cu 1,281,484. La vacanţele interne cei cu vârsta intre 25-44 de ani sunt cei mai mulţi intr-un număr
de 180,473 iar cei cu 45-64 de ani sunt 128,590. Total vacanţe are pe primul loc pe cei cu 25 şi 44
de ani cu 1,614,145 iar pe ultimul loc sunt cei cu vârsta peste 65 de ani cu 464,389.
23
Numarul de turi ti in func ie de vârstă
8/6/2019 Turism International - Belgia
http://slidepdf.com/reader/full/turism-international-belgia 24/33
Belgia
0
500000
1000000
1500000
2000000
2500000
3000000
3500000
4000000
4500000
5000000
Vacanţe interne Vacanţe externe Total vacanţe
962194
3757512
4719707
24796
1981596 2006770
10281
1548495 1559314
71143 224326 295469
rezervare cu trasport inclus
prin agenţie de turism
pachete turistice
independent
Adesea turiştii lasǎ la indemâna agenţiilor de turism organizarea unei cǎlǎtorii, din diverse
motive insă in primul rând ei se gândesc la trasport. Astfel majoritatea preferǎ sǎ apeleze la
rezervare cu trasport inclus, aceştia fiind intr-un număr de 962,194 la vacanţele interne, 3,757,512
la vacanţele externe, care sunt cu mult deasupra celor interne. Conform graficului efectuat dupǎ
aceastǎ modalitate,1,559,314 turişti apeleaza la pachetele turistice si foarte puţini aleg sǎ plece in
vacanţǎ pe cont propriu, abia 295,496, un numar relativ mic comparativ cu celelalte tipuri de
organizare.
24
Numarul de călători in funcţie de tipul
8/6/2019 Turism International - Belgia
http://slidepdf.com/reader/full/turism-international-belgia 25/33
Belgia
0
500000
1000000
1500000
2000000
2500000
3000000
3500000
vacanţe interne vacanţe externe total vacanţe
668111
2534044
3202154
274920
2194169
2469089
85564
1093065 1121629
29539
185004 214543
între 4-7 nopţi
între 8-14 nopţi
între 15-28 nopţi
între 29-91 nopţi
Se poate observa că turiştii aleg ca şi perioadă de şedere de cele mai multe ori
intre 4-7 nopţi, aceştia fiind la vacanţele externe intr-un număr de 2,543,044 diferenţiindu-se cu
mult faţă de numărul turiştilor din vacanţele interne care sunt 668,111. Evident este faptul că pe
măsură ce numărul de nopţi creşte,numărul de persoane scade.
25
Număr de călători după durata şederii
8/6/2019 Turism International - Belgia
http://slidepdf.com/reader/full/turism-international-belgia 26/33
Belgia
3.2. Impactul economic al turismului internaţional
Contribuţia directă a turismului la PIB-ul reflectă cheltuielile interne ale sectorului T&C
(cheltuieli totale intr-o anumită ţară pe sectorul T&C făcute de către rezidenţi şi nerezidenţi inscopuri de afaceri şi de agrement), precum şi cheltuielile "individuale" ale guvernului - cheltuielilede guvern pe sectorul T&C legate direct de vizitatori, cum ar fi cele culturale (muzee) sau deagrement ( parcuri naţionale). Astfel, contribuţia directă la PIB a sectorului T&C este de 7%, intimp ce contribuţia directă la angajaţi este de 95 mld euro.
Contribuţia indirectă a sectorului T&C reflectă cheltuieli cu investiţiile din sectorul T&C,cheltuieli guvenamentale din sectorul T&C, dar şi impactul achiziţiilor de la furnizor. Contribuţiaindirectă la PIB este de 8%, in timp ce contribuţia la angajaţi este de 107 mld euro.
Contribuţia indusă reflectă cheltuielile directe şi indirecte făcute pentru angajaţi. Acestecheltuieli se referă la: băutură şi mâncare, haine, adăpost, recreaţie, bunuri de strictă necesitate.Astfel, contribuţia indusă la PIB este de 3%, in timp ce la angajaţi este de 34 mld euro.
26
8/6/2019 Turism International - Belgia
http://slidepdf.com/reader/full/turism-international-belgia 27/33
Belgia
Contribuţia directă a sectorului T&C la PIB se aşteaptă să fie 7,3 mld euro in 2011 (2% dinPIB). Acest lucru reflectă in principal activitatea economică generată de industrii, cum ar fi hoteluri,agenţii de turism, companiile aeriene şi alte servicii de transport de pasageri (cu excepţiaserviciilor de navetă). Dar include de asemenea, activităţile din industria de restaurant şi depetrecere a timpului liber direct susţinută de către turişti.
Contribuţia totală a turismului la PIB (inclusiv efectele mai mari de investiţii, de
aprovizionare şi a efectelor induse de venituri) este de aşteptat să fie 17.8 miliarde de euro in2011 (4,8% din PIB).Contribuţia T&C este prognozată să crească cu 2,2% pe an, ajungând la 22.2miliarde de euro până in 2021 (5,0% din PIB).
27
8/6/2019 Turism International - Belgia
http://slidepdf.com/reader/full/turism-international-belgia 28/33
Belgia
Sectorul T&C se aşteaptă să genereze 95 000 de locuri de muncă directe in 2011
(2,1% din totalul angajaţilor). Acesta include angajaţi din sectorul hotelier, al agenţiilor de
turism, al liniilor aeriene şi alte servicii de transport turişti. Include de asemenea şi angajaţii
restaurantelor şi a industriei de timp liber, direct susţinută de turişti. Până in 2021, sectorul
T&C va număra 103 000 de locuri de muncă in mod direct, rezultând astfel o creştere de
8.000 job-uri (8,7%) in următorii zece ani.
Contribuţia totală de T&C pentru ocuparea forţei de muncă este de aşteptat să fie 235 000de locuri de muncă in 2011 (5,2% din totalul forţei de muncă). Până in 2021, in sectorul de T&Ceste prognozată o sprijinire de 235 000 de locuri de muncă (5,1% din totalul locurilor de muncă),inregistrându-se astfel,o scădere de 0.0% pe an in această perioadă.
28
8/6/2019 Turism International - Belgia
http://slidepdf.com/reader/full/turism-international-belgia 29/33
Belgia
Aportul sectorului T&C la economie
Belgia 2011 (estimari)2021(previziuni)
1 Exporturile vizitatorilor 8,5 12,92 Cheltuielile gospodăreşti 6,0 11,1
3Consumul intern al turiştilor (1+2+cheltguvernamentale)
14,9 24,4
4Achiziţiile furnizorilor de turism (inclusiv bunuriimportate)
-7,6 -12.5
5 Contribuţia directă a T&C la PIB (=3+4) 7,3 11,9
6Alte efecte finale (directe si induse)Lanţuri de aprovizionare internă
6,3 10,2
7 Investiţii de capital 1,9 2,68 Cheltuieli colective ale guvenului 2,4 3,3
9 Marfuri importate din cheltuieli indirecte -2,8 -5,310 Induse 2,7 3,7
11Contribuţia totală a T&C la PIB(5+6+7+8+9+10)
17,8 26,6
Impactul ocupării forţei de muncă
12Contribuţia directă a T&C la ocuparea forţeide muncă
95,0 103,3
13Contribuţia totală a T&C la ocuparea forţei demuncă
235,4 234,9
Alţi indicatori 14 Cheltuieli de călătorie in străinătate 14,9 21,015 Sosirile turiştilor internaţionali 7,452 8,054
Belgia2011 2021mld.Euro % Creştere
mld.Euro % Creştere
Contribuţia directă la PIB 7,3 2,0 0,9 10,0 2,2 3,2Contribuţia totală la PIB 17,8 4,8 0,6 22,2 5,0 2,2Contribuţia directă la numărul deangajaţi 95 2,1 -1,6 103 2,2 0,8
Contribuţia totală la numărul deangajaţi 235 5,2 -1,9 235 5,1 0,0Exporturile vizitatorilor 8,5 2,7 4,5 10,7 2,2 2,3Cheltuieli gospodăreşti 6,0 1,6 -3,1 9,3 2,1 4,4Cheltuieli cu timpul liber 10,9 3,0 0,9 14,8 3,3 3,1Cheltuieli de afaceri 4,0 1,1 2,1 5,6 1,3 3,4Investiţii de capital 1,9 2,6 14,9 2,2 2,3 1,4
29
8/6/2019 Turism International - Belgia
http://slidepdf.com/reader/full/turism-international-belgia 30/33
Belgia
In ceea ce priveşte contribuţia directă a sectorului T&C la PIB aceasta a inregistrat 7,3 mldeuro in 2011, adică 2,0% din PIB, inregistrând o creştere de 0,9% faţă de anul precedent. Acestase preconizează să crească cu 3,2% pe an, ajungând in 2021 la 10.0 mld euro sau 2,2% din PIB.
Contribuţia totală la PIB in anul 2011 a sectorului T&C este de 17,8mld , adică 4,8% dinPIB, cu o creştere de 0,6% faţă de anul precedent. Pentru anul 2021 se previzionează o creştere
cu 2.2% pe an, ajungând astfel la 22,2 mld euro, echivalentul a 5% din PIB.Contribuţia directă la numărul de angajaţi a sectorului T&C in anul 2011 s-a estimat a fi 95mld euro, inregistrând o scădere 1,6% faţă de anul anterior şi reprezentând 2,1% din PIB. Pentruanul 2021 se estimează că numărul de angajaţi din sectorul T&C să atingă 103 mld, in condiţiileunei creşteri de 0.8% pe an, ajungând astfel la 2,2% din PIB.
In ceea ce priveşte contribuţia totală la numărul de angajaţi a sectorului T&C, se estimeazăcă Belgia va inregistra o contribuţie de 235 mld euro, având o scădere de 1,9% faţă de anulanterior, ajugând la 5,2% din PIB. Se previzionează că in 2021 contribuţia totală a sectorului T&Cla PIB să depăşească scăderea şi să ajungă la 0,0% pe an, inregistrând 5,1% din PIB sau 235mld euro.
Cât despre exporturilor din sectorul T&C, acestea se estimează a fi 8,5 mld euro in 2011,
echivalentul a 2,7% din PIB, cu o creştere de 4,5% faţă de anul anterior. Până in 2021, in condiţiileunei creşteri de 2,3% pe an, se prezivionează ca exporturile vizitatorilor sa fie 10,7 mld euro sau2,2% din PIB.
Cheltuielile gospodăreşti ale sectorului T&C se ridică la 6,0 mld euro in 2011, intregistând oscădere de 3.1% faţă de anul precedent, ajungând astfel la echivalentul a 1,6% din PIB. Pentruanul 2021 in condiţiile unei creşteri cu 4,4% pe an a sectorului cheltuieli gospodăreşti, acestea osă atingă 9,3 mld euro sau 2,1% din PIB.
Cheltuielile cu timpul liber inregistrează 10,9 mld euro in 2011, cu o creştere de 0,9% pean, echivalentul a 3,0% din PIB. In 2021 cheltuielile sunt previzionate să fie 14,8 mld euro, incondiţiile unei creşteri anuale de 3,1%, ajungând la 3,3% din PIB.
Cheltuielile de afaceri au crescut in anul 2011 faţă de anul precedent cu 2,1%, atingând
astfel cifra de 4,0 mld euro sau 1,1 % din PIB. Pentru anul 2021 se preconizează că in condiţiileunei creşteri anule de 3,4%, cheltuielile cu afacerile să atingă cifra de 5,6 mld sau 1,3% din PIB.Investiiţile de capital din sectorul T&C pentru anul 2011 se estimează a fi 1,9 mld euro,
adică 2,6% din PIB, având o creştere de 14,9% faţă de anul precedent. Pentru anul 2021 sepreconizează ca investiţiile să atingă cifra de 2,2 mld euro sau 2,3% din PIB, in condiţiile uneicreşteri anuale de 1,4%.
Din tabelele prezentate se poate observa că sectorul Turism şi Călatori a Belgieiinregistrează un trend de creştere vizibil in aproximativ toate sectoarele pe un orizont de timp viitor de 10 ani, ceea ce reprezintă un aspect favorabil pentru industria ţării.
30
8/6/2019 Turism International - Belgia
http://slidepdf.com/reader/full/turism-international-belgia 31/33
Belgia
3.3. Analiza comparativă a impactului economic al T&C ţării Belgiei şi al României
Belgia 2011 2021mld.Euro % Creştere
mld.Euro % Creştere
Contribuţia directă la PIB 7,3 2,0 0,9 10,0 2,2 3,2Contribuţia totală la PIB 17,8 4,8 0,6 22,2 5,0 2,2Contribuţia directă la numărul deangajaţi 95 2,1 -1,6 103 2,2 0,8Contribuţia totală la numărul deangajaţi 235 5,2 -1,9 235 5,1 0,0Exporturile vizitatorilor 8,5 2,7 4,5 10,7 2,2 2,3Cheltuieli gospodăreşti 6,0 1,6 -3,1 9,3 2,1 4,4
Cheltuieli cu timpul liber 10,9 3,0 0,9 14,8 3,3 3,1Cheltuieli de afaceri 4,0 1,1 2,1 5,6 1,3 3,4Investiţii de capital 1,9 2,6 14,9 2,2 2,3 1,4
Romania 2011 2021mld.Euro % crestere
mld.Euro % crestere
Contribuţia directă la PIB 9.6 1.9 11.3 20.3 2.4 7.7
Contribuţia totală la PIB 22.5 4.5 6.2 42.8 5 6.6Contribuţia directă la numărul deangajaţi 239 2.8 1.9 301 3.4 2.3Contribuţia totală la numărul deangajaţi 446 5.2 -0.5 535 6 1.8
Exporturile vizitatorilor 7 3.3 14.1 16.1 3.9 8.7
Cheltuieli gospodaresti 9.9 2 4.6 19 2.2 6.7
Cheltuieli cu timpul liber 17.3 3.4 8.8 35.7 4.2 7.5
Cheltuieli de afaceri 1.1 0.2 3.7 2.6 0.3 9.2
Investitii de capital 11.2 7.4 -0.2 23.5 7.7 0Pozitia Belgiei in lume 2011 2021
31
8/6/2019 Turism International - Belgia
http://slidepdf.com/reader/full/turism-international-belgia 32/33
Belgia
mld euro % Crestere %
Poziţie Rang Poziţie Rang Poziţie Rang
Contribuţia directă la PIB 36 9,05 142 1,98 150 3,2
Contribuţia totală la PIB 38 22,9 152 4,84 163 2,2Contribuţia directă la numărul deangajaţi
81 95,1 133 2,1151 0,8
Contribuţia totală la numărul deangajaţi
81 235,4 143 5,2163 0,0
Investiţii in sectorulT&C 40 2,38 157 2,56 173 1,4
Exporturile vizitatorilor 31 10,58 151 2,73 161 2,3
Poziţia României in lume2011 2021
mld euro % Crestere %Pozitie Rang Pozitie Rang Pozitie Rang
Contribuţia directă la PIB 64 2.74 146 1.9 7 4.4Contribuţia totală la PIB 67 6.42 160 4.46 16 4.1Contributia directa la numarul deangajati
49 238.8 105 2.891 2.3
Contribuţia totală la numărul deangajaţi
59 446.4 142 5.2106 1.8
Investiţii in sectorulT&C 61 0.97 68 7.38 181 0Exporturile vizitatorilor 73 2 142 3.14 7 8.7
In ceea ce priveşte contribuţia directă şi totală la PIB, se poate spune că nu exista odiferenţă prea mare intre cele două ţări: Belgia se situează in anul 2011 pe poziţia cu numărul 142
şi un rang de 1,98%, la categoria contribuţii directe la PIB, iar România ocupă o poziţie foarte
apropiată, respectiv 146 şi un rând de 1,9 in cadrul PIB-ului. Referitor la contribuţia totală,
România ocupă poziţia 160 şi un rang de 4,46 din PIB, iar Belgia deţine locul 152 şi un rang de
4,84%. Insă nu acelaşi lucru se poate spune şi din punct de vedere previzional, adică peste 10
ani. Uimitor,aici România va deţine poziţia 7 şi un rang de 4,4 spre deosebire de Belgia care va
rămâne la acelaşi nivel ca şi in 2011. Acesta fii valabil şi din punct de vedere al contribuţiei totale
la PIB.
Contribuţia directă a sectorului T&C la numărul de angajaţi poziţionează Belgia pe locul 133
şi România pe 105. Acesta este de 2,1% pentru Belgia, respectiv 2.8% pentru România. Pentru
anul 2021 se preconizează ca contribuţia Belgiei la PIB să ocupe locul 151, iar cea a României
locul 91.
Contribuţia totală la numărul de angajaţi, din punct de vedere al procentajului in PIB, este
de 5,2% atât in Belgia, cât şi in România, ocupând, bineinteles şi poziţii apropiate, Belgia 143, iar
România 142. Pentru anul 2021 contribuţia totală la PIB a României va ocupa locul 106, iar cea a
Belgiei 163.
32
8/6/2019 Turism International - Belgia
http://slidepdf.com/reader/full/turism-international-belgia 33/33
Belgia
Investiţiile in sectorul T&C poziţionează Belgia pe locul 157 , iar in România ocupă poziţia
68, cu o contribuţie de 1,4% in Belgia, respectiv 7.4% in România. Pentru anul 2021 se
preconizează că investiţiile din sectorul T&C să ocupe poziţia 173 in Belgia, respectiv 181 in
România.
Exporturile vizitatorilor au o pondere de 2,73% in Belgia, respectiv 3.14% in România.
Acestea ocupă locul 151, respectiv 142. Pentru anul 2021, Belgia va ocupa locul 161, iar România
locul 7 in lume.
4. BIBLIOGRAFIE:
1. Middleton V.T.C. – “Marketing in Travel and Tourism”, 2nd Editura Betterworth – Heimann,
Oxford
2. http://www.besttourism.ro/ghid-europa-belgia.html
3. www.geocities.com
4. http://www.jurnaldevacanta.ro/ghid_turistic/ghid_belgia.php