teza turism afaceri

ABSTRACT

Business travel, în all its forms, becomes în the last decades one of the most

dynamic components of tourism industry. Having a huge economic importance and a

very considerable contribution to the development of world trade and commerce,

business travel is not depending of the natural tourism resources, can contribute to

the seasonality diminution, use better all facilities and doesn’t pollute. Those are

sufficient reasons to explain his ascending trend în the international tourism market.

For Republic of Moldova, business travel is almost incipient, but having a good

opportunity for development, under the way of European integration and with an

important increase of hotel units, important brands, professional organizations and

number of international/national housing events.

CUPRINS:

2

ABSTRACT..........................................................................................................................................2

CUPRINS:............................................................................................................................................3

INTRODUCERE.................................................................................................................................4

CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE PRIVIND TURISMUL DE AFACERI......................7

1.1. Evoluția, conţinutul și concepte generale referitor la turismul de afaceri..................................7

1.2. Particularităţile și factorii determinanți ai turismului de afaceri..............................................13

1.3. Experienţa internaţională a turismului de afaceri.....................................................................16

CAPITOLUL II. ANALIZA TURISMULUI DE FACERI ÎN REPUBLICA MODLOVA......22

2.1. Situaţia existentă în Republica Moldova în domeniul turismului de faceri.............................22

2.2. Probleme cu care se confruntă sectorul autohton al turismului de afceri.................................38

2.3. Potențialul socio-economic de dezvoltare a turismului de afaceri în orașul Ungheni.............42

CAPITOLUL III: DIRECŢII DE VALORIFICARE A TURISMULUI DE AFACERI

IN REPUBLICA MODLOVA.........................................................................................................59

3.1 Dezvoltarea serviciilor de turism de afaceri în orașul Ungheni................................................59

3.2 Modalităţi, soluţii, prognoze de încurajare a turismului de afaceri...........................................63

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI.................................................................................................69

BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................................72

ANEXE...............................................................................................................................................75

INTRODUCERE

3

Actualitatea cercetării. Turismul de afaceri reprezintă o călătorie asociată cu participarea la

întâlniri la nivel de companie sau de asociaţi, conferinţe, convenţii sau expoziţii de comerţ publice

sau private. El s-a dovedit a fi o subramură importantă a industriei turismului în ceea ce priveşte atât

volumul călătoriilor, cât şi veniturile generate. Termenul „întâlnire de afaceri" poate desemna atât

întâlnirea unui număr restrâns de delegaţi, cât şi marile convenţii, de exemplu, ale asociaţiilor

profesionale care pot atrage până la 20.000 de delegaţi. Locaţiile în care se desfăşoară aceste

întâlniri sunt foarte variate. Acestea includ: hoteluri, universităţi, centre sportive, facilităţi construite

exclusiv pentru expoziţii şi centre de conferinţe speciale. Tot mai multe centre pentru întâlniri de

afaceri dispun de facilităţi necesare pentru a găzdui atât expoziţii, cât şi conferinţe în condiţiile în

care asocierea acestora este din ce în ce mai întâlnită.

Piaţa turismului de afaceri a fost atent urmărita de un număr mare de oraşe industriale din

Europa continentală, SUA şi Australia în cadrul strategiilor de regenerare urbană postindustrială.

Această piaţă oferea un număr de atracţii evidente pentru aceste oraşe. Turismul de afaceri s-a extins

şi pare destinat să continue să crească la o rată superioară celei a majorităţii economiilor naţionale

din Europa. Cifrele pentru SUA ilustrează faptul că industria turismului de afaceri aproape s-a

dublat în anii 1980. Creşterea este marcată, în special, de conferinţele internaţionale care aduc cele

mai mari câştiguri financiare pentru oraşele gazdă. În multe oraşe europene contribuţiile economice

ale turismului de afaceri le-a depăşit pe cele provenite din turismul de odihnă de două sau trei ori

devenind astfel un sector potrivit pentru fostele oraşe industriale.

Turiştii participanţi la întâlnirile de afaceri cheltuie foarte mult şi astfel piaţa poate genera

investiţii interne ridicate pentru oraşe şi regiuni. Chiar dacă mitul unui cont de cheltuieli fără limită

este oarecum exagerat, turiştii de afaceri utilizează din plin facilităţile de divertisment şi de cazare

ale locaţiilor pe care le vizitează. De exemplu, Întâlnirea Internaţională a funcţionarilor prestatori de

servicii organizată la Centrul Internaţional de Convenţii din Birmingham (Regatul Unit) a atras

23.000 de delegaţi şi a avut ca rezultat cheltuirea a peste 20 de milioane de lire în oraş pe parcursul

desfăşurării ei, o mare parte a acestei sume rămânând pe piaţa locală. Câştigurile de această mărime

nu sunt neobişnuite pentru acest tip de întruniri. În mod clar, turiştii de afaceri, participanţi la

întâlniri obişnuite sau la foarte mari, cheltuiesc pe zi sume mai mari decât turiştii veniţi de odihnă1.

Potenţialul creării directe sau indirecte de locuri de muncă asociate turismului de afaceri a

fost recunoscut a fi destul de ridicat. Un studiu asupra efectelor potenţialului de a crea noi locuri de

muncă al unui centru de conferinţe în Birmingham (Regatul Unit) a fost crucial pentru autorităţile

care au adoptat decizia de a dezvolta acest proiect. Studiul estima că vor fi create 125 de noi locuri

4

de muncă direct în centrul în sine şi aproape 2.000 de locuri de muncă indirecte o dată cu

implementarea proiectului.

Succesul pe această piaţă aduce, de asemenea, o serie de recompense non-financiare

asociate cu îmbunătăţirea imaginii şi a profilului cartierelor aflate în declin şi a peisajelor din

centrele oraşelor, precum şi generarea unei mândrii printre rezidenţi. Zelinsky (Zelinsky, W.,1994)

afirma că pot exista beneficii indirecte şi pe termen lung, cum ar fi atragerea participanţilor la

întâlnirile de afaceri, pe viitor, în calitate de vizitatori, angajaţi sau rezidenţi, în cazul în care rămân

impresionaţi de condiţiile oferite. Din aceste motive, facilităţile oferite la conferinţe şi expoziţii, care

rareori aduc profit individual, au fost dezvoltate de către autorităţile locale ca un catalizator pentru

centrul oraşului impulsionând regenerarea infrastructurii şi a economiei regionale. Deseori aceste

proiecte au finanţări din bugetele de regenerare urbană şi din împrumuturile acordate de U.E.

Zelul cu care unele oraşe au dezvoltat noi facilităţi pentru a atrage turiştii participanţi la

întâlnirile de afaceri în anii '80 sugerează faptul că acest lucru a fost privit ca un remediu pentru

problemele ce le afectau. Totuşi, interesul pentru piaţa întâlnirilor de afaceri implică anumite costuri

pe termen lung suportate de către autorităţile locale pentru a acoperi atât costurile de construcţie, cât

şi deficitele financiare anuale ale acestor facilităţi. Totodată acesta pune unele probleme, cum ar fi

redistribuirea puţin probabilă a beneficiilor sociale şi economice provenite din turismul de afaceri şi

implică unele riscuri cum ar fi o vulnerabilitate în perioada de criză şi faptul că la nivelurile naţional

şi regional competiţia dintre oraşe în domeniul întâlnirilor de afaceri s-a dovedit a fi un joc cu sumă

zero. Totuşi, aceste inconveniente nu au putut stopa dezvoltarea extensivă a facilităţilor legate de

turismul de afaceri în oraşele industriale în timpul perioadei de declin, facilităţi finanţate în cea mai

mare parte de către autorităţile locale. Astfel, în anii 1980 şi la începutul anilor 1990 s-au înregistrat

perioade de creştere a numărului facilităţilor asociate turismului de afaceri pe plan internaţional.

Turismul de afaceri reprezintă un factor important al turismului în general, pentru că, spre

deosebire de turismul de recreere, turismul de afaceri asigură o periodicitate, un ciclu (anual sau

trimestrial) de vizitarea a oraşului.

Proiectul de faţă îşi propune să analizeze factorii care influenţează circulaţia turistică, în

cazul turismului de afaceri începând cu factorii geografici, microclimatul, resursele naturale, până la

factorii economici şi de natură managerială prin exemplul orașului Ungheni, oraș model de

dezvoltare pentru Republica Moldova, având în vedere potențialul mic dar realizările mărețe.

Alegerea unui oraș precum este Ungheni pentru anliza detaliată nu a fost făcută întâmplător.

Pornind de la idea că un stat trebuie să-și dezvolte măcar la nivel theoretic toate regiunile sale,

considerăm că Republica Moldova nu este doar orașul Chișinău și Bălți, iată că orașul Ungheni este

5

cel mai bun exemplu de dezvoltare a unei ramuri a turismului, și anume turismul de afaceri, datorită

contextului geographic și istoric în care se dezvoltă. Specific pentru Ungheni este potențialul de

business pe care-l comportă, iar atragerea investițiilor în această regiune presupune implicit

dezvoltarea turismului de afaceri în concordanță cu celelate ramuri ale turismului.

Problema temei investigate. Constituie piaţa turismului de afaceri, rolul şi importanţa

acesteia pentru economia ţărilor şi a mediului de afaceri global.

Obiectul cercetării, îl constituie piaţa turismului de afaceri din Republica Moldova.

Scopul cercetării: definirea conceptelor de turism de afaceri, rolul şi importanţa acestuia în

Republica Moldova.

Obiectivele investigaţiei:

De a cerceta aspectele teoretice privitor la turismul de afaceri;

De a cerceta rolul şi importanţa turismului de afaceri raportat la celelalte segmente

ale pieţii turistice.

De a cerceta rolul şi importanţa turismului de afaceri pentru Republica Moldova și în

special al orașului Ungheni.

De evidenția rolul politicilor statului și a administrației publice locale în parteneriat

cu sectorul public și privat de a dezvolta turismul de afaceri.

Structura lucrării. Partea introductivă presupune o apreciere generală a turismului de afaceri

pe plan internațional și național, cu specificare importanței teyei de licență a scopurilor și

obiectivelor propuse. Capitolul I face referire directă la aspectele teoretice ale turismului de afceri și

prognozele internaționale ale acestuia. În Capitolul II a fost analizat situația turismului de afceri în

Republica Moldova, infrastructura caracteristică acestei ramuri, și o trecere în revistă a potențialului

de dezvoltare a turismului de afaceri în orașul Ungheni. Capitolul III presupune o analiză în detaliu a

turismului de afaceri și perspectivele de dezvoltare al acestuia în or. Ungheni. Concluzia și

recomandările tezei rezultă din analiza de conținut al capitolelor.

În scopul cercetării cât mai complete a obiectului investigaţiei, urmărind reflectarea graduală

a obiectivelor enunţate, în procesul elaborării prezentei lucrări a fost consultat material doctrinar

teoretic, normativ-legislativ, exemplul concret al unei ţări privitor la dezvoltarea pieţei de turism de

afaceri.

CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE PRIVIND TURISMUL DE AFACERI

6

Turism de afaceri – s-ar părea că sunt două noţiuni incompatibile şi cu toate acestea posibil.

Turismul de afaceri (business travel) reprezintă o formă de turism cu scopuri comerciale,

guvernamentale sau educaţionale, având partea de agrement (leisure) ca motivaţie secundară.

Această formă a turismului este una dintre componentele cele mai dinamice ale activităţii

turistice, iar intensificarea relaţiilor internaţionale şi a celor economice se reflectă în creşterea

solicitărilor pentru călătoriile de afaceri.

Deşi aceste deplasări presupun desfăşurarea unei activităţi remunerate, ele corespund

turismului deoarece organizarea şi realizarea lor implică utilizarea dotărilor turistice de cazare,

alimentare, agrement, cât şi consumul unor servicii specifice – închirierea unor săli de negocieri,

centre de conferinţe şi congrese, spaţii de expoziţie etc.

1.1. Evoluția, conţinutul și concepte generale referitor la turismul de afaceri

Turismul este cea mai mare afacere a începutului de mileniu, atât pe plan mondial, cat și în

uniunea Europeana. Turismul de afaceri - parte componentă a activității turistice – este cea mai

dinamică formă de turism, deținând circa 20% din totalul călătoriilor internaționale și aproape 25%

din totalul încasărilor turistice, fund una din cele mai „pretențioase” și mai „scumpe” activități1.

Turismul, în general și turismul de afaceri în special sunt activități apărute odată cu

omenirea, chiar dacă acest termen nu a fost definit decât în secolul al XIX-lea.

Din punct de vedere istoric, oamenii de afaceri au constituit elementul major de mobilitate și

factorul de continuitate în relațiile dintre diverse popoare.

Istoria turismului de afaceri se pierde în negura timpului. Apariția agriculturii de

subzistenta în africa, Asia și Europa, cu mu de ani înaintea erei noastre a dus automat la dezvoltarea

schimburilor comerciale ce se realizau la distanțe din ce în ce mai lungi. Se poate afirma ca primele

călătorii de afaceri au fost intreprinse de către micii comercianți și de către artizani care puteau

călători și mii de kilometri pentru a-și desface produsele.

Urmează apoi perioada marilor imperii: Egipt, Persia, Grecia și Roma, ce au stimulat

creșterea comerțului și implicit a călătorilor de afaceri. Cel mai bun exemplu este cel al Imperiului

Roman, care prin dezvoltarea unui sistem de drumuri extins în tot imperiul a făcut posibil schimbul

de produse din Italia în Spania, din Asia și Orientul Mijlociu pană în marea Britanie. Căderea

1 Rodica Minciu, Economia turismului; EdiŃia a III-a revăzută si adăugita; Editura Uranus, Bucuresti, 2004, p. 81.

7

Imperiului Roman a adus cu sine o perioadă de instabilitate economică și politică, reducand

temporar și volumul călătorilor de afaceri2.

Pe toata durata evului mediu și pană în zorii erei moderne, principalele categorii de călători

au fost comercianții și pelerinii.

Încetarea năvălirilor (germanilor, scandinavilor, nomazii stepelor eurasiatice, sarazinilor)

este urmată de apariția schimburilor pașnice (chiar din timpul luptelor), aceste lumi „vrăjmase”

dovedindu-se acum mari centre de producție și consum.

Iar cand șituația s-a schimbat și a venit rândul creștinătății să atace, marele episod al

Cruciadelor nu va fi decât o fațada la umbra căreia se vor dezvolta în continuare schimburile

comerciale.

Cei doi poli ai comerțului internațional erau Mediterana și Nordul, ceea ce duce la apariția a

doua benzi de orașe comerciale puternice: de o parte Italia și (într-o măsura mai mica) Provența și

Spania, de cealaltă parte Germania de Nord.

De-a lungul istoriei au existat, alături de negustori, alte trei marin categorii profesionale care

au practicat (într-o formă incipientă) călătoriile de afaceri: preoții tuturor religiilor ce călătoreau fie

în scopul introducerii religiei respective în teritoriile ocupate, fie pentru întâlniri ale conclavurilor,

fie pentru pelerinaje.

A doua mare categorie o reprezentau soldații și în particular mercenarii, ce călătoreau fie

pentru a lua parte la bătălii, fie pentru a se muta în teritoriile ocupate, sau pun și simplu pentru ca se

muta garnizoana.

A treia mare categorie era formata din muncitorii ce migrau temporar în căutarea unui loc de

muncă (pentru câteva luni pe an - atunci când în satele lor nu aveau de lucru).

Interesant, este că cele trei categorii profesionale, împreună cu comercianții reprezintă încă

din vechime și pană în zilele noastre părți componente ale călătorilor de afaceri.

In perioada 1750-1900 călătoriile și turismul de afaceri în Europa s-au dezvoltat din trei mari

motive: revoluția industrială (începută în Anglia și extinsa apoi în majoritatea țărilor europene);

dezvoltarea imperiilor epocii moderne și imbunătățirea rețelei de drumuri (și foarte important:

apariția căii ferate).

La începutul secolului XX primul loc în turismul de afaceri începe să fie ocupat de Statele

Unite. Întâlnirile (întrunirile) aveau loc din vremuri imemoriale, dar conceptul de conferința sau

convenție a fost dezvoltat abia acum în SUA.

2 J.Swarbrooke. Susan Hower, Business Travel and Tourism, Editura Butterworth, Heinemamms, London, 2002, p.15.

8

Orașele realizează curând că prin găzduirea unor astfel de evenimente se aduc mari beneficii

comunității, în aceasta perioadă se deschid primele birouri pentru organizarea de evenimente și

pentru înscrierea orașelor respective ca destinații pentru turismul de afaceri: Detroit in 1896,

Cleveland in 1904, Atlantic City (1908), Denver și St Louis (1909) și Louisville și Los Angeles

(1910). în jurul anului 1950 turismul și călătoriile de afaceri se dezvoltă exploziv datorită pe de o

parte cresterii consumului (boom-ului economic), dar și dezvoltării facilităților oferite turiștilor.

La sfârsitul secolului XX „tigrii economiei” din Sud-Estul Asiei și bogatele țări petroliere

din Orientul Mijlociu încep să devină elemente majore în dezvoltarea acestei forme ale turismului.

În trecut, foarte puțini erau cei ce se „plimbau” de plăcere, majoritatea călătorilor fiind

bazate pe activitățile comerciale, religioase sau militare, activitatea ce se regăsesc și astăzi printre

motivele călătoriilor de afaceri, chiar dacă la o scară mult mai mare și cu mijloace mult mai

evoluate.

Concluzia uimitoare a acestor succinte spicuiri din istoria activității turistice este aceea că,

tot (sau, pentru a nu exagera - aproape tot) ce se afirmă că este istorie a turismului, în general, este

- în fond - o istorie a turismului de afaceri.

Concepte și teorii privind turismul de afaceri. Turismul de afaceri presupune, în general,

deplasarea într-o altă localitate, la o distanță mai mare de 50 de km de localitatea de origine a

turistului de afaceri, deplasare determinată strict de o afacere, de un eveniment sau de un scop

educațional.

Există mai multe feluri de turism de afaceri: deplasări individuale, deplasări de grup,

deplasări cu ocazia unor evenimente (domeniul Meetings, Incentives, Conventions, Exhibitions

(MICE)), team building-un și deplasări de training.

Turismul de afaceri este un „termen-umbrelă” ce acoperă o varietate de forme.

Întrunirea este un eveniment organizat pentru discutarea unor probleme comune

(comerciale sau non-comerciale), poate întruni 6 persoane sau sute de persoane, poate dura câteva

ore sau o săptămană. Ceea ce face ca întrunirile să fie parte a turismului de afaceri este faptul ca ele

angajează câteva servicii aparținând industriei turistice și pleacă de la premisele organizării.

Expozițiile pot fi definite (tot conform lui Davidson), ca prezentări de produse sau servicii

având un public ținta în scopul promovării vânzărilor sau informării vizitatorilor. Expozițiile sunt

considerate ca fiind parte a turismului de afaceri deoarece stimulează călătoriile (atât ale

expozanților cât și ale vizitatorilor). De asemenea, ele creează o cerere ridicată pentru diferite

servicii turistice, ca de exemplu cateringul și cazarea. În diferite părți ale lumii le întâlnim sub

denumirea de târguri sau manifestări.

9

Cursurile de pregătire (training) sunt evenimente unde participanții se întâlnesc (într-un

anumit loc, pentru o perioadă determinata de timp) pentru a primi informații, sau pentru a fi ajutați

să-si dezvolte anumite aptitudini. Acestea pot fi cursuri de pregătire interne, unde toți participanții

aparțin unei singure organizații sau evenimente „deschise” unde instituția ce coordonează cursurile

de pregătire oferă programe ce sunt disponibile tuturor celor ce vor să beneficieze de ele.

Lansările de produse sunt evenimente specializate pe cane multe organizații le utilizează în

prezent ca o modalitate de promovare a produselor și serviciilor ce urmează a fi introduse pe piața.

Ele au de obicei o audiență variată incluzând media, distribuitorii și consumatorii.

Călătoriile stimulent au fost definite în 1998 de către „Society of Incentive Travel

Executives” (SITE) ca fiind un instrument de management care - prin oferirea unor călătorii de

excepție - să motiveze și / sau să recunoască participanților nivelul înalt de performanță atins în

îndeplinirea sarcinilor ce le revin în cadrul organizației. Călătoriile stimulent utilizează turismul de

loisir pentru recunoașterea performanțelor la locul de muncă.

Călătoriile incentive. Incentivele sunt stimulente oferite sub diferite forme angajaților de

către firme (premii, cadouri) acestea fiind practicate mai ales de companiile cu cifre mari de afaceri,

care au suficientă putere economică. în majoritatea intreprinderilor, aceste bonusuri sunt oferite

conform unor reguli clar stabilite, de ele beneficiind mai ales lucrătorii din departamentele de

vânzări și distribuție, precum și lucrătorii comerciali.

Conform unor studii internaționale, cele mai apreciate sunt călătoriile incentive, cu toate că

acestea implică cheltuieli mai mari, dar intrucat au ceva „deosebit”, ele lasă o impresie mai

puternică și răman mai mult timp în memoria celor care au beneficiat de ele, de aceea, din totalul de

cheltuieli alocate pentru incentive, aproximativ jumătate se alocă pentru călătorii incentive. Aceste

călătorii sunt considerate turism de afaceri deoarece implică oameni ce călătoresc impreună datorită

specificului muncii lor.

Ele pot fi scurte excursii sau vacanțe oferite de către o companie salariaților săi, ca stimulent

pentru realizări deosebite sau pentru rezultate bune în muncă, dar pot fi oferite și clienților fideli sau

sub forma de castiguri la anumite concursuri, prin programele de atragere de clienți sau cele de

fidelizare.

Din datele OMT se arată că circa 11 milioane de oameni călătoresc în această formă de

turism. Programele oferite sunt packages, precum și vacanțele tradiționale, cu deosebirea că

pachetul de servicii cuprinde și vizite la locuri de interes profesional, banchete, participarea la

manifestări culturale etc.

10

Principalele piețe pentru acest tip de turism sunt SUA, apoi Europa, principalele destinații

fiind Paris și Londra.

Pentru turism, din aceste călătorii au de profitat hotelierii cărora le revine cam 40% din

cheltuielile alocate pentru călătorii incentive, iar pentru transport 26%. Doar 32% dintre firme fac

rezervări in hoteluri de 5 stele, 55% in hoteluri de 4 stele, 59% dintre aceste călătorii au destinații

străine, 41% se fac în țara respectivă.

Turismul de reuniuni, privit sub toate componentele sale, reprezintă un segment important

al industriei ospitalității, generatoare de venituri substanțiale, mai ales în perioadele de extrasezon,

dar și de imagine pozitivă pentru destinațiile implicate și chiar pentru imaginea turistică de

ansamblu a unei țări.

Din datele statistice reiese că acest segment poate fi considerat ca fiind componentă cea mai

eficientă și mai profitabilă din turism, tinzând să devină chiar o industrie independentă.

Prin urmare, turismul de reuniuni este componenta eficientă și dinamică din economia

turismului unei țări / regiuni / localități care înglobează nu doar activități turistice commune (cazare,

restaurație, transport), ci și o serie complexă de servicii organizatorice profesioniste de întruniri,

conferințe, expoziții, seminarii, programe incentive sau de training, găzduite de destinația respectivă

(inchirierea locațiilor, dotări și servicii audio-video, traducere simultană, mijloace promoționale

pentru eveniment, hosting, asistență etc.).

Reuniunile organizate pot îmbrăca diferite forme:

- Adunare - întâlnire între persoane reunite pentru a delibera, diviza sau pentru divertisment.

- Colocviu - întâlniri la care câțiva specialiști țin cuvantări pe un anumit subiect sau răspund

la întrebări legate de acesta.

- Conclav - o întâlnire privată sau o adunare secretă (de obicei religioasă).

- Conferința - un schimb de opinii formal sau o întrunire a mai multor oameni pentru a

discuta probleme de interes comun, în care o persoană face o expunere, auditoriul participand activ.

- Congres - întâlnire formală a unor delegații pentru discuții, în special personae aparținând

unui anumit organism sau unei specializări profesionale.

- Manifestări cu caracter informativ, congresele reunesc intre 100 și 1.000 de personae cu

scopul de a schimba idei și de a-și comunica rezultatele studiilor lor, pe durata a 2-3 zile.

- Convenție - adunare de oameni care se întâlnesc într-un scop comun, în special, o întâlnire

a delegațiilor unui partid în scopul formulării politicii sau selectării candidaților pentru funcții.

- Meeting - o întrunire a mai multor oameni cu un scop comun.

- Recepție - manifestare cu caracter festiv, de un standard înalt.

11

- Reuniune - manifestare cu caracter comercial, promoțional sau informativ, regrupand 30-

150 persoane, iar durata nu depășește de regulă 3 zile.

- Seminar - reuniune de lucru sau de formare, pentru 10 -30 de persoane cu o durata de 3 -5

zile.

- Simpozion - petrecere cu muzică și conversație sau o întâlnire formală la care cațiva

specialisti țin scurte cuvântări pe un anumit subiect sau subiecte asemănătoare, la care auditoriul nu

participa activ.

- Summit - o conferința oficiala la cel mai înalt nivel (de exemplu: la nivelul șefilor de stat și

de guvern).

- Workshop - reuniune de 30-35 de persoane în cursul căreia se discuta în grupuri mici,

realizându-se un schimb de experiență. Termenul este utilizat în SUA, iar francezii il numesc salon

sau târg în cadrul căruia un număr variabil de expozanți își prezintă produsele unui public de

profesioniști.

Turismul de reuniuni, privit sub toate componentele sale, reprezintă un segment important

al industriei ospitalității, generatoare de venituri substanțiale, mai ales în perioadele de extrasezon,

dar și de imagine pozitivă pentru destinațiile implicate și chiar pentru imaginea turistică de

ansamblu a unei țări.

Din datele statistice reiese că acest segment poate fi considerat ca fiind componentă cea mai

eficientă și mai profitabilă din turism, tinzând să devină chiar o industrie independentă.

Prin urmare, turismul de reuniuni este componenta eficientă și dinamică din economia

turismului unei țări / regiuni / localități care înglobează nu doar activități turistice commune (cazare,

restaurație, transport), ci și o serie complexă de servicii organizatorice profesioniste de întruniri,

conferințe, expoziții, seminarii, programe incentive sau de training, găzduite de destinația respectivă

(inchirierea locațiilor, dotări și servicii audio-video, traducere simultană, mijloace promoționale

pentru eveniment, hosting, asistență etc.).

Călătoriile incentive. Incentivele sunt stimulente oferite sub diferite forme angajaților de

către firme (premii, cadouri) acestea fiind practicate mai ales de companiile cu cifre mari de afaceri,

care au suficientă putere economică. în majoritatea intreprinderilor, aceste bonusuri sunt oferite

conform unor reguli clar stabilite, de ele beneficiind mai ales lucrătorii din departamentele de

vânzări și distribuție, precum și lucrătorii comerciali.

Conform unor studii internaționale, cele mai apreciate sunt călătoriile incentive, cu toate că

acestea implică cheltuieli mai mari, dar intrucat au ceva „deosebit”, ele lasă o impresie mai

puternică și răman mai mult timp în memoria celor care au beneficiat de ele, de aceea, din totalul de

12

cheltuieli alocate pentru incentive, aproximativ jumătate se alocă pentru călătorii incentive. Aceste

călătorii sunt considerate turism de afaceri deoarece implică oameni ce călătoresc impreună datorită

specificului muncii lor.

Ele pot fi scurte excursii sau vacanțe oferite de către o companie salariaților săi, ca stimulent

pentru realizări deosebite sau pentru rezultate bune în muncă, dar pot fi oferite și clienților fideli sau

sub forma de castiguri la anumite concursuri, prin programele de atragere de clienți sau cele de

fidelizare.

Din datele OMT se arată că circa 11 milioane de oameni călătoresc în această formă de

turism. Programele oferite sunt packages, precum și vacanțele tradiționale, cu deosebirea că

pachetul de servicii cuprinde și vizite la locuri de interes profesional, banchete, participarea la

manifestări culturale etc.

Principalele piețe pentru acest tip de turism sunt SUA, apoi Europa, principalele destinații

fiind Paris și Londra.

Pentru turism, din aceste călătorii au de profitat hotelierii cărora le revine cam 40% din

cheltuielile alocate pentru călătorii incentive, iar pentru transport 26%. Doar 32% dintre firme fac

rezervări in hoteluri de 5 stele, 55% in hoteluri de 4 stele, 59% dintre aceste călătorii au destinații

străine, 41% se fac în țara respectivă.

1.2. Particularităţile și factorii determinanți ai turismului de afaceri

În condiţiile în care industria ospitalităţii este sever afectată de sezonalitate prin însăşi

definiţia sa, o componentă importantă în menţinerea unei activități constante o reprezintă turismul

corporate sau de afaceri. Mult mai puţin influenţat de condiţiile atmosferice, mai puţin pretentios la

perioada de week-end, turismul de business are o singură cerinţă obligatorie: calitatea.

Turismul de afaceri corespunde unor domenii deosebit de diverse, în sfera sa înscriindu-se

deopotrivă: reuniunile diplomatice la nivel mondial şi întrunirile între reprezentanţii diferitelor state,

reuniunile economice şi negocierile comerciale, întâlniri pentru schimbul de informaţii ştiinţifice şi

tehnice, pentru comunicarea rezultatelor unor proiecte de cercetare-dezvoltare, întâlniri culturale şi

educative, precum şi manifestări specifice diferitelor forme de manifestare culturală, competiţii

sportive ş.a.

Turismul de afaceri include, în sens larg, cǎlǎtoriile oamenilor pentru scopuri legate de

munca lor, mai exact, deplasǎrile în interes oficial, commercial sau de altǎ naturǎ, participǎrile la

diverse manifestǎri organizate de întreprinderi economice sau organisme administrative pentru

13

reprezentanţii lor. Deşi aceste cǎlǎtorii presupun desfǎşurarea unor activitǎţi remunerate, ele sunt

assimilate turismului deoarece implicǎ utilizarea dotǎrilor turistice şi consumul unor servicii

specifice.

Importanţa lui economicǎ este subliniatǎ de douǎ aspecte: în primul rând, puterea de

cumpǎrare a unui turist de afaceri este considerabil mai mare decât a unui turist de loisir, raportul

dintre cele douǎ fiind estimat la 3:1; în al doilea rând, la nivel internaţional, turismul de afaceri a

atins cote impresionante, Organizaţia Mondialǎ a Turismului estimându-l la 16% din circulaţia

turisticǎ în 2012 şi la aproape 20% din totalul încasǎrilor turistice3.

Având conexiuni strânse cu domenii atât de variate, turismul de afaceri s-a remarcat în

ultima perioadă printr-o tendinţă de creştere în strânsă legătură cu dezvoltarea economică generală

manifestată la nivel mondial, cu deschiderea de noi pieţe, cu intensificarea relaţiilor şi contactelor

internaţionale de toate tipurile.

În acest sens, pentru ultimii 54 de ani, Uniunea Asociaţiilor Internaţionale a realizat pentru

beneficiul membrilor săi studii statistice cu trăsăturile întâlnirilor de afaceri ce au avut loc în toată

lumea, în perioada menţionatǎ. Statisticile sunt bazate pe informaţii sistematice colectate de UIA şi

selectate conform unor criterii foarte stricte de-a lungul anilor, oferind explicaţia evoluţiilor

înregistarte comparativ cu anii din urmă şi schiţând o serie de tendinţe prevăzute pentru perioada

următoare.

Turismul de afaceri și evenimentele specifice acestuia. Turismul de afaceri cuprinde mai

multe tipuri evenimente care au în comun faptul că se călătoreste în scopuri legate de afaceri:

Întâlniri / reuniuni de afaceri (Meetings)

Programe și călătorii incentive (Incentives)

Congrese, conferințe, convenții (Congresses)

Expoziții - targuri de comerț (Expositions)

Acestea sunt prezentate în lucrările de specialitate (brosuri, șite-uri etc.) sub sigla MICE,

incluzând toate formele de reuniuni de la cele de grupuri mici - seminarii, simpozioane, activități de

training sub formă de cursuri tradiționale sau în aer liber, teambuilding în variate forme etc., pană la

conferințe și congrese sau targuri de anvergură, numit alteori turism de reuniuni și congrese sau, pe

scurt, turism de congrese.

Trebuie remarcat că adesea călătoriile incentive sunt evidențiate separat, fiind o formă de

călătorii organizate de către firme, adesea nedeosebindu-se de alte excursii și călătorii și nu necesită

3 www.uia.org – The Union of International Association

14

aceeași logistică ca reuniunile și congresele. Din acest motiv le vom prezenta, pe scurt, chiar de la

început.

Asemănări și deosebiri între turismul de afaceri și turismul de loisir. Serviciile turistice de

bază și multe din cele suplimentare sau complementare servesc atât turismului de afaceri cât și celui

de vacanță. Transportul, cazarea, alimentația, serviciile de informare și de promovare, sau activitatea

agențiilor de turism și chiar atracțiile turistice sunt prezente pe ambele piețe, chiar daca serviciile

oferite fiecăruia pot fi diferite.

Cu toate acestea există și deosebiri importante între cele două mari tipuri de turism. Turismul

de afaceri conține un element important din turismul de plăcere. In cazul călătorilor stimulent putem

spune că aproape toate elementele sunt similare turismului de odihnă, excepție făcând modalitatea

de plată a serviciilor, dar chiar și pentru delegații la o conferința, vizitatorii unor târguri comerciale

și turiștii de afaceri individuali, vizitarea locurilor atractive poate reprezenta un mod de relaxare la

sfârșitul unei zile de lucru. Spre deosebire de turistul obișnuit (clasic), cel ce călătorește în interes de

afaceri cheltuiește de obicei mai mult atât pentru cazare cat și pentru transport, deoarece acesta din

urmă are nevoie de servicii turistice de calitate superioară și de servicii specializate (săli de

conferințe, translatori s.a.).

Există patru mari asemănări între cererea pentru turismul de loisir și cea de afaceri:

a) turiștii de afaceri devin turiști de loisir odată cu terminarea zilei de lucru;

b) programul unei conferințe include și activitatea de loisir pentru delegați;

c) călătoriile stimulent înseamnă oferirea unei vacanțe ca recompensă pentru munca depusă;

d) mulți oameni de afaceri sunt acompaniați de partenerii lor sau / și de copii, care fac

călătoria de plăcere și nu pentru afaceri.

Avantajele turismului de afaceri pentru destinații. La fel ca și turismul de loisir, turismul de

afaceri aduce multe avantaje atât comunităților locale, cât și țărilor ce sunt preferate pentru

organizarea unor evenimente de amploare.

In plus, turismul de afaceri aduce atât încasări mai mani, cât și reducere a sezonalității.

Sezonalitatea este una din problemele majore cu care se confruntă activitatea turistică, turismul de

afaceri jucând un important rol în ameliorarea incidenței acestui fenomen. Importanța acestei piețe

constă (pe lângă incasările mari) în creșterea ratei de ocupare în extrasezon, fapt necunoscut de

foarte multe țări și orașe organizatoare de evenimente. Lunile cu cele mai multe reuniuni

internaționale sunt, în ordine octombrie și septembrie.

Un alt avantaj major adus de turismul de afaceri este profitabilitatea ridicată. Aceasta forma

modernă de turism presupune costuri relativ mari, dar datorită profilului socio-economic al celor ce

15

călătoresc pentru afaceri (din clasa medie și superioară de management) tinde să aducă beneficii

furnizorilor de servicii de calitate superioară: hoteluri de peste trei stele, facilitați de transport la

clasa superioară etc.

Turismul de afaceri are, de asemenea, un impact pozitiv și asupra mediului. Cu toate că

delegații pentru o conferință sosesc într-o localitate în număr mane, ei petrec majoritatea timpului în

sălile de conferință, iar ieșirile în oraș seara nu reprezintă o sursa de stres pentru populația rezidentă.

De asemenea, ei utilizează pentru transport avionul sau trenul, nepunând mari probleme cu

poluarea sau cu aglomerarea parcărilor.

Un alt avantaj se referă la posibilitățile de promovare. Astfel, un vizitator cand pleacă de la o

conferință având o bună impresie devine un ambasador neplătit ce face reclama acelei destinații.

Acesta este motivul pentru care autoritățile locale fac un efort deosebit în a-I impresiona pe

turiștii de afaceri. De multe ori acesti turiști sunt persoane influente, ale căror opinii pot fi

determinante în alegerea unei destinații pentru o acțiune ulterioară. Eforturile locale de impresionare

a vizitatorilor iau forme diverse: un discurs al primarului la deschiderea unei conferințe, un film

despre atracțiile locale, un tur cu autocarul al orașului și împrejurimilor, o cina tradițională. Oricare

an fi tehnica aleasă, scopul este acela de a crea o imagine bună ce poate fi transmisă colegilor sau

prietenilor, dar și pentru revenirea ca reprezentanți ai turismului de loisir în localitate și in zonă.

1.3. Experienţa internaţională a turismului de afaceri

Turismul de afaceri s-a remarcat ca unul din cele mai dinamice sectoare ale economiei,

tendința fund de dezvoltare susținută ca urmare a extinderii relațiilor internaționale în toate

domeniile și mai ales ca urmare a globalizării vieții economice.

Piața turismului de afaceri. Piața turismului de afaceri este locul de întâlnire al furnizorilor

acestor servicii specializate cu beneficiarii lor.

Principalii furnizori ai industriei reuniunilor și conferințelor sunt aceia care asigură facilități

specifice acestei piețe. Marile centre de conferințe reprezintă cei mai buni susținători ai întâlnirilor

de afaceri, dar muzeele, teatrele, castelele, vapoarele și chiar parcurile tematice au doar de câștigat,

și sunt capabile de a fi locuri de întâlnire pentru evenimente ce au nevoie de o locație specială pentru

a fi memorabile și hotelurile au locul lor important pe piața întâlnirilor de afaceri, datorita

posibilității găzduirii unui număr mare de evenimente de talie mica și medie.

16

Dominația hotelurilor pe aceasta piața este concurată de alte tipuri de locații. Exemplul cel

mai bun îl reprezintă marile universități ce au investit în unități pentru cazare și întâlniri, în scopul

creșterii veniturilor proprii.

De cealaltă parte a pieței turismului de afaceri se află beneficiarii. Acestia pot fi clasificați în

trei mari categorii: sectorul corporate, asociațiile și sectorul public.

Sectorul corporate este reprezentat de companiile al căror interes principal de realizare a

întâlnirilor este unul strict comercial: conferințe pentru discutarea strategiilor, lansări de noi produse

și realizarea de sesiuni de pregătire pentru angajați.

Activitățile de relaxare ce insoțesc de obicei conferințele permit participanților să creeze un

mai bun spirit de echipă.

Asociațiile (a doua mare categorie de beneficiari) sunt de doua tipuri: profesionale, când

motivul întâlnirilor este legat de munca și de voluntary. Asociațiile pot fi locale, regionale, naționale

sau internaționale. Cu toate că membrii lor sunt foarte dispersați, aceștia trebuie să se reunească

regulat pentru a se pune la curent cu ultimele tendințe sau descoperiri în domeniul lor de activitate.

Competiția cea mai mare între destinații se dă pentru organizarea conferințelor asociațiilor

internaționale care implică un număr mare de delegați, durează mai mult și, ca o regulă generală,

sunt mai puțin frecvente. Din fericire pentru agențiile de turism implicate în astfel de manifestări,

numărul asociațiilor internaționale crește ca urmare a specializării profesionale tot mai mari.

Sectorul public - autoritățile locale și centrale - „cumpăra” serviciile oferite de organizatori

ai turismului de afaceri, atât pentru delegații, cat mai ales pentru organizarea unor evenimente la

nivel local, național sau internațional. Sectorul educațional și cel al sănătății sunt cei mai mari

consumatori, dar și organizatori ai unor astfel de activități.

Organisme și organizații internaționale în turismul de afaceri. Organizațiile internaționale

profesionale ce au preocupări în domeniul turismului de afaceri în general sunt:

- Asociația Internațională a Palatelor de Congrese (AIPC);

- Federația Europeana a Oraselor de Conferința (EFCT);

- Asociația Internațională a Convention Visitor Buneau-urilor (IACVB);

- Asociația Internațională a Congreselor și Reuniunilor (ICCA);

- Organizația Internațională a Profesionistilor de Reuniuni (MPI);

- Asociația de Management Profesionist de Reuniuni (PCMA);

- Societatea Executivilor din Turismul de Afaceri și Motivațional (SITE);

- Uniunea Targurilor Internaționale (UFI);

- Uniunea Asociațiilor Internaționale (UIA).

17

Organizaţiile internaţionale au adoptat criterii diferenţiate de selecţie pentru estimarea

dimensiunilor segmentului de piaţă a reuniunilor (tabelul nr. 1.1.).

Tabelul nr. 1.1

CRITERII DE ESTIMARE A DIMENSIUNILOR PIEŢEI INTERNAŢIONALE A REUNIUNILOR

Asociaţia Internaţională a Congreselor şi Convenţiilor(INTERNATIONAL CONGRESS AND

CONVENTION ASSOCIATION – ICCA)

Uniunea Asociaţiilor Internaţionale(UNION OF INTERNATIONAL

ASSOCIATIONS – UIA) să fie organizată în mod sistematic (respectiv să nu

aibe caracterul unei singure reuniuni izolate, fară posibilitatea continuităţii în viitor)

să reunească cel puţin 50 participanţă la evenimentul special respectiv

- să se desfăşoare între participanţii proveniţi din cel puţin patru ţări (respectiv între ţara – gazdă şi alte trei ţări de origine a participanţilor străini)

să participe minimum 300 delegaţi

din care 40 la sută să fie participanţi din alte ţări

minimum de durată a reuniunii să fie de trei zile.

Deoarece cele două seturi de criterii diferă substanţial, statistica turismului întâmpină

dificultăţi în determinarea dimensiunilor reale a segmentului de piaţă a reuniunilor internaţionale.

Evaluarea dimensiunilor reale ale segmentului de piaţă a reuniunilor mai întâmpină şi alte

dificultăţi de evaluare:

reuniunile, - de orice natură ar fi ele, - sunt evenimente speciale ce poartă amprenta

produselor multiatribut, cu un pronunţat caracter de unicitate;

se diferenţiază după importanţa atribuită obiectivelor urmărite;

se divid în evenimente cu o continuitate periodică (repetabile anual sau la intervale de 2-5

ani) şi în evenimente ocazionale, - dacă problematica abordată se epuizează într-o singură

sesiune;

ciclurile de viabilitate a produselor evoluează cu o alură substanţial diferită de cea a

produselor turistice (figura nr. 1.1)

18

Figura nr. 1.1FAZELE CICLULUI DE VIAŢĂ A REUNIUNILOR

Pe piaţa turismului de reuniuni şi conferinţe produsele sunt consumate în limite stricte de

timp, exprimate prin indicatorul zile-reuniune, care încep odată cu lucrările evenimentului special şi

se termină odată cu încheierea lor. În schimb, celelalte faze ale ciclului de viaţă se prelungesc pe

perioade mult mai lungi, măsurabile ca durată de la evenimentul precedent până la evenimentul

viitor.

Pe plan modial, tãri recunoscute pentru organizarea reuniunilor internaționale reprezintã în

primul rând SUA, Franta, Japonia, Germania, Italia, etc, țări cu o tradiție veche în industria

turismului de afecri, care dispun de infrastructură specificã organizãrilor de evenimente.

Deasemenea, în plan internațional, orașe recunoscute ca organizatoare pentru astfel de

manifestãri sunt: Londra, Madrid, Paris, Viena, Bruxelles, Singapore, Washington, Strasburg, Roma

s.a. Durata acestor manifestãri, de regulã este de 3-7 zile. Pentru anul 2012, Singapore, Paris,

Bruxelles, Viena, Barcelona reprezintă top orașe ale organizărilor de reuniuni internaționale.

Unul din evenimentele care a marcat anul 2012 a fost atingerea cifrei record de un miliard de

turiști internaționali, conform OMT4. în același timp, OMT a lansat campania “un miliard de turiști,

un miliard de oportunități”.

4 SURSA: Date colectate de O.M.T. în noiembrie 2011, Inclusiv estimările O.M.T. pentru ţările care nu au furnizat date complete.

20

40

60

80

100

120

FAZA IIlansarea

FAZA IIIcreşterea

FAZA IVmaturizarea

FAZA Vdeclinul

FAZA VIepuizarea

Numărul participanţilor

FAZA Iconceperea

timpul

STADIUL DE CONSUM

STADIUL DE OFERTĂ

19

Insistențele făcute de OMT și WTTC guvernelor de a simplifica procedurile de eliberare a

vizelor la începutul anului 2012 au început sa dea roade. Mai multe țări le-au eliminat sau

simplificat, chiar Comisia Europeană a început să facă eforturi în acest sens. De asemenea, au

crescut semnificativ câștigurile din turismul de afceri în rândul țărilor din top 10, câștigurile obținute

de Hong Kong s-au majorat cu 17 procente, ale Statelor Unite cu 8%, iar ale Germaniei cu 7%. Cea

mai importantă creștere a veniturilor din turism s-a inregistrat în Japonia, cu 48% în perioada

ianuarie - august 2012, față de același interval din 2011, urmatâtă de Suedia (+26%), Africa de Sud

(+23%) sau Thailanda (+17%).

Așa cum am menționat deja în acest capitol, turismul de afaceri reprezintă una din cele mai

vechi forme de turism şi conform statisticilor publicate de O.M.T. în anii 2005-2011 a deţinut o cotă

medie de piaţă de 16 la sută în totalul turismului mondial.

Tabelul nr. 1.2.SOSIRILE ÎN TURISMUL MONDIAL, DUPĂ SCOPUL VIZITELOR

Forme de turismSosiri în turismul internaţional (milioane)2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

TOTAL 441,0 538,1 680,6 608,4 700,4 689,7 763,2

Agrement, recreere şi vacanţe

244,3 289,7 356,7 352,6 362,4 358,2 395,2

Afaceri şi profesionale 60,4 81,6 111,9 109,0 113,4 110,6 119,9

Sosiri la frontieră inclusiv vizitatorii de o zi, sănătate, religie şi altele

86,9 115,3 152,6 159,0 163,5 164,0 185,0

Nespecificate 49,5 51,5 59,4 59,3 61,2 56,9 63,2Ponderea turismului de afaceri în turismul mondial (%)

13,69 15,05 16,44 26,13 16,19 16,03 15,71

In practica mondială volumul turismului de afaceri se constituie din călătorii individuale de

afaceri, bazate pe industria de întâlniri care formează 70% din totatul călătoriilor de afaceri, celalalte

trei sectoare (conferințele, expozițiile și deplasările de binefacere) constituie circa 10%.

Pentru a explica faptul de ce turismul de afaceri este în continuă evaluare și de ce i se acordă

o tot mai mare atenție trebuie de analizat urmatoarele caracteristici:

1) este mai puțin afectat de schimbarile ambianței politice din lume;

2) caracteristicile distinctive a programelor de afaceri este independentă de anotimpuri;

3) de obicei călătoriile de afaceri sunt plănuite din timp-cel puțin cu 6 luni mai înainte,

aceasta influnțează asupra dinamicii lor previzibile și stabile.

20

4) profitul- călătoriile de afaceri sunt orientate spre consumatorul cu venit mediu și înalt,

pachetul principal este plătit de către organizația-corporant care este partea care comandă un

oarecare eveniment.

Principalele tendințe a dezvoltării mondiale al turismului de afaceri sunt: cresterea

componentului intelectual, o cerința maximă de expoziții de ramură, reducerea procentajului duratei

unei ntâlniri. O tendință importantă în dezvoltarea industriei MICE este creșterea interesului și al

volumului deplasărilor-incentive- deplasari bonus și de încurajare organizate de companii pentru

angajați și achitate din contul companiei. Anual in lume sunt investiți circa 300 mln. pentru astfel de

călătorii. Astazi este admis faptul că călătorii de tip ,,incentive sunt un instrument important de a

conduce personalul și un factor major de a motiva angajații să lucreze mai efectiv .70% din

călătoriile-incentives sunt petrecute în Europa, iar cel mai mare furnizor de client este piața

Americană.

21

CAPITOLUL II. ANALIZA TURISMULUI DE FACERI ÎN REPUBLICA MODLOVA

Aşa cum arată experienţa naţională şi internaţională, una dintre direcţiile principale de

modernizare şi de ridicare a competivităţii ofertei turistice a oricărei ţări este diversificarea

serviciilor suplimentare, prin încurajarea turismului de afaceri.

Turismul de afaceri şi motive profesionale ocupă un segment de piaţă cu evoluţie sustenabilă

ce reuneşte persoanle rezidente în Republica Moldova și vizitatorii străini sosiţi în ţara noastră care

în calitatea lor de profesionişti călătoresc pentru a participa la iniţierea, derularea şi finalizarea

tranzacţiilor pe varii profile economice şi/sau sociale: negocieri şi tratâtive între partenerii firmelor

comerciale; partcipări la misiunile de interes oficial: diplomatice, economice, ştiinţifice, culturale

etc; consultanţă şi asistenţă tehnică de specialitate cu ocazia proiectării unor obiective industriale,

începând cu acţiunile de prospetare şi terminând cu supervizarea exploatării în perioada de garanţie

a echipamentelor tehnologice instalate; participări la târgurile, expoziţiile, saloanele internaţionale şi

interne

2.1. Situaţia existentă în Republica Moldova în domeniul turismului de faceri

Urmarind tendințele mondiale de evaluare a sferei turismului de afaceri, fiind cel mai nou (a

început sa se dezvolte din anul 1970) și cel mai dinamic sector al turismului, observam o dezvoltare

activă nu doar pe plan mondial dar și în Republica Moldova.

Acesta explica faptul că în Republica Moldova apar tot mai multe hoteluri cu capital mic și

fiindcă Moldova nu dispune de fluxuri mari de turiști aceste hoteluri sunt orientate spre turismul de

afaceri. Un hotel mic poate oferi servicii de nivel mai înalt decât un complex hotelier mare. Fiecărui

client i se oferă o atenție și o grijă specială.

Târgurile şi expoziţiile constituie manifestări periodice, limitate ca durată de desfăşurare, la

care participă agenţii economici care expun produsele oferite spre comercializarea şi firmele

potenţial interesate în achiziţionarea lor (bunuri de consum, utilaje etc.). De regulă, aici se

desfăşoară şi negocierile în vederea încheierii afacerilor comerciale.

Oamenii de afaceri, în călătoriile lor din motive profesionale recurg la aceleaşi servicii

turistice pentru acomodarea la destinaţiile de sejur ca şi călătorii cu scopuri de vacanţă. Diferenşele

între nevoile de consum ale celor două categorii de clientelă (profesioniştii şi vacanţierii) apar atunci

când se încearcă evaluarea avantajelor de care beneficiază prestatorii de servicii la destinaţiile gazdă

ale turismului de afaceri, printre care se remarcă:

22

atenuarea curbelor de sezonalitate; călătoriile de afaceri nu sunt dependente de capriciile

unui anumit anotimp şi se desfăşoară, cu intensitate variabilă, în toate lunile anului.

creşterea încasărilor pentru fiecare zi de sejur obţinute de la profesioniştii participanţi la

călătoriile de afaceri: profesioniştii acceptă tarife mai ridicate petnru serviciile de cazare. Practica

atestă că din raţiuni de prestigiu firmele care deleagă reprezentanţii lor la tratative, le recomandă

(dacă nu chiar le şi impun) acomodarea în unităţile hoteliere de confort superior; profesioniştii

necesită de regulă mai multe servicii complementare şi adiacente pentru acţiunile protocolare, pentru

închirieri de birouri, de spaţii la târgurile de profil, de autoturisme, de varii echipamente.

creşterea gradului de ocupare a capacităţilor de primire turistică cu funcţiunile de cazare.

În continuare, vom efectua o scurtă analiză a sectorului de afceri al Republicii Moldova

pentru a vedea contextul evoluției turismului de afaceri, prognoza și evoluția acestuia.

Caracteristici generale ale economiei. Economia Republicii Moldova se distinge printr-un

nivel mediu de dezvoltare, fiind marcată de perioada de tranziţie de la sistemul centralizat-planificat

de tip sovietic la sistemul economiei de piaţă.

În mod tradiţional, economia acestui teritoriu a avut o specializare îngustă, preponderent în

domeniul agriculturii şi al industriei alimentare, cărora le revin 40-50% din populaţia ocupată şi

producţia totală, precum şi circa 2/3 din volumul exportului. Sectorul agroindustrial este specializat

îndeosebi în următoarele ramuri: viticultura şi industria vinicolă, pomicultura, legumicultura şi

industria conservelor, cultura cerealelor, a florii-soarelui, a sfeclei de zahăr, a tutunului şi industriile

de prelucrare a acestora ş.a. O activitate tradiţională este creşterea animalelor, îndeosebi a bovinelor,

ovinelor, porcinelor şi păsărilor. Tradiţii milenare au viticultura şi vinificaţia, de parcă acest spaţiu

este special conceput pentru viţa-de-vie. Plantaţiile viticole sunt o emblemă a peisajelor autohtone,

având în preajmă fabrici vinicole şi crame.

Principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova sunt ţările Uniunii Europene

(România, Italia, Germania, Polonia ş.a.), precum şi Rusia, Ucraina, Belarus, Turcia, SUA. În aceste

ţări se exportă produse agroalimentare, ţesături, confecţii, covoare şi altele şi se importă maşini şi

utilaje, combustibili, energie electrică, produse chimice ş.a.

Evoluţia cadrului instituţional pentru domeniul turistic. Sectorul de turism este gestionat

de o autoritate naţională distinctă subordonată direct Guvernului. AT are propriul Colegiu şi este

asistată de Consiliul consultativ de turism. Gestionează bugetul public pentru necesităţile de

dezvoltare a turismului. Politicile publice promovate în turism sunt focusate pe dezvoltarea

turismului intern şi receptor, sporirea imaginii turistice a ţării, susţinerea IMM pentru diversificarea

economică locală.

23

Legislaţia Republicii Moldova în domeniul turismului. Cadrul general de reglementare

favorizează dezvoltarea antreprenoriatului, inclusiv în turism. Republica Moldova are una dintre

cele mai avansate legislaţii de turism din ţările CSI, iar criteriile de clasificare a unităţilor de primire

a turiştilor este euroconformă. La fel se încurajează investiţiile în zonele turistice naţionale.

Elaborare şi implementare documente de politici pentru turism. Turismul moldovenesc are

o acoperire bună cu instrumente normative. Acestea au devenit mai clare odată cu actualizarea

actelor normative.

Promovarea investiţiilor. Turismul moldovenesc devine un sector interesant pentru investiţii

datorită simplificării cadrului regulator în Republica Moldova, politicilor publice de favorizare a

industriilor exportatoare de servicii, focusării pe sporirea avantajelor competitive a ţării, susţinerea

proiectelor de vizibilitate pozitivă a ţării pe pieţele ţintă. Donatorii importanţi pentru Moldova susţin

proiecte de amploare pentru reabilitarea infrastructurii generale rutiere şi de acces la servicii

calitative.

Cifra de afaceri în sectorul turistic este în creştere şi a depăşit 2367,6 mln lei în 2012.

Investiţiile sunt în creştere şi au constituit în 2012 în hotelărie 6%, iar la intermediari – 2,2% din

cifra de afaceri, sau peste jumîtate din valoarea profiturilor. Astfel în ciuda crizei economice şi

stagnării în sector, antreprenorii investesc susţinut în dezvoltarea afacerilor.

Colaborarea internaţională. În ultimii 8 ani Moldova a depus eforturi susţinute pentru

participarea în cadrul unor parteneriate reprezentative pentru turism. ANT reprezintă ţara în 3

Acorduri multilaterale de turism precum şi gestionează 22 acorduri bilaterale în domeniul turismului

semnate cu ţări generatoare de vizitatori. În ultimii 8 ani au fost încheiate 14 acorduri bilaterale, cu

alte 46 ţări se poartă negocieri pentru acorduri de turism. ANT au promovat cca. 40 propuneri de

proiecte în domeniul turismului, în prezent participă la implementarea a 4 proiecte. ANT

promovează o participare permanentă la tîrgurile de turism din Romania, Rusia, Marea Britanie şi

Germania.

Infrastructura turismului de reuniuni și afaceri. Dezvoltarea turismului de reuniuni şi

afaceri în Republica Moldova nu ar fi devenit posibilă fără amenajările de infrastructură care

constituie suportul tehnico – material pentru organizarea şi derularea întrunirilor.

Experienţa internaţională consemnează două trenduri de dezvoltare a bazei materiale

necesare turismului de reuniuni:

crearea centrelor şi palatelor de congrese

amenajarea spaţiilor destinate reuniunilor în incinta întreprinderilor hoteliere

internaţionale şi naţionale.

24

Palatele de congrese sunt infrastructuri multifuncţionale, - deseori de dimensiuni

impresionante, care, alături de spaţiile destinate reuniunilor, dispun de spaţii expoziţionale, de

saloane de fitness şi relaxare, de centre comerciale, de restaurante şi alte structuri de catering cât şi

de alte numeroase spaţii aferente manifestărilor cultural-artistice din domeniul show – businessului

(săli de teatru, concerte, operă şi balet etc.).

Tabelul nr.2.1.SĂLI DE CONFERINȚE DIN ORAȘUL CHIȘINĂUNume AdresaSala de conferințe Nr.1 a hotelului "Leogrand Hotel & Convention Center"

RM, mun. Chisinau, str. Mitr. Varlaam 77

Sala de Conferite "ODISEU" RM, mun. Chisinau, str. Bogdan Voievod, 2/114Sala de conferinte "SUMMIT Events" - Sala Albastra

RM, mun. Chisinau, str. Tighina 49/3

Sala de conferinte "SUMMIT Events" - Sala Rome


Sala de conferinte #2 a hotelului "Dacia" str. 31 August 1989, 135Sala de conferinte "Manhattan Hotel & Restaurant"

MD-2001, RM, mun. Chisinau, str. Ciuflea, 1

Sala de conferinte "SUMMIT Events" - Sala Rosie


Centru de conferinte "SUMMIT" RM, mun. Chisinau, str. Tighina 49/3"Sala de conferinte #2 a hotelului "Jazz" RM, mun. Chisinau, str. Vlaicu Pircalab, 72Sala de conferinte #4 a hotelului "Vila Verde" RM, mun. Chisinau, str. Grenoble 110Sala de conferinte #5 a hotelului "Vila Verde" RM, mun. Chisinau, str. Grenoble 110Sala de conferinte #2 a hotelului "Vila Verde" RM, mun. Chisinau, str. Grenoble 110"Sala de conferinte #1 si #2 a hotelului "Flowers"

RM, mun. Chisinau, str. Anestiade, 7

Sala de conferinte "SUMMIT Events" - Sala London


"Sala de conferinte #1 a hotelului "Jazz" RM, mun. Chisinau, str. Vlaicu Pircalab, 72Sala de conferinte #1 a hotelului "Vila Verde" RM, mun. Chisinau, str. Grenoble, 110

Sala de conferinta #3 a hotelului "Dacia"str. 31 August 1989, Nr.135, Chisinau, Republica Moldova, MD-2012

"Sala de conferinte #1 a hotelului "Jolly Alon" RM, mun. Chisinau, str. Maria Cibotari, 37Sala de conferinte #3 a hotelului "Vila Verde" RM, mun. Chisinau, str. Grenoble 110Sala de conferinte #1 a hotelului "Dacia" str. 31 August 1989, 135

Pentru a exemplifica vom da prezenta sălile de reniuni și conferințe a hotelului

LEOGRAND. Hotelul Leogrand Hotel & Convention Center este locul cel mai potrivit pentru o

conferinta sau un banquet. In incinta hotelului este o sala de conferinte, 3 sali pentru intilniri de

afaceri, cu o capacitate de 900 de persoane.

25

Salile sunt echipate cu proiectoare si utilaj audio si video necesar. Sala cea mai mare, este

prevazuta pentru 120-150 de persoane si este echipata respectiv pentru petrecerea prezantarilor, for-

urilor de nivel international, seminarelor si training-urilor.

De asemenea, sălile cu capacitate medie și mică pote găzdui conferințe de presă, cursuri și

seminare, teambuilding-uri sau training-uri pentru un număr de pâna la 50 persoane.

Sala Jasmine Room, este o sală practică și extrem de comodă, conferind participanților

senzația de confort. Este amenajată în așa fel încât să permită participanților un contact direct cu

moderatorul evenimentului și creează impresia de armonie prin detaliile fine si rafinate ale

interiorului. Ea se poate transforma rapid dintr-o sală clasică de convenții într-o sală ultra-modernă

prin plasarea unui echipament performant pentru conferințe. Jasmine Room este esența flexibilitătii

și simbolul aplicabilității tehnologiilor contemporane, putând fi amenajată în stil teatru, amfiteatru,

clasa, in forma de "O" sau "U".

26

Echipamente și posibilitati tehnice ale sălilor de conferințe ale hotelului Leogrand sunt:

Internet Wi-Fi; LCD Proiector; Laptop; Calculator; Imprimantă; Fax; Xerox; Ecran; Flip-chart.

Dimensiunile şi caracterul polivalent al sălilor exemplificate permite amenajarea lor în

diverse stiluri cerute de organizatorii reuniunilor:

stil sală de teatru (auditoriu) destinat prezentării referatelor şi schimbului de opinii pe

marginea lor

stil sală de clasă (classroom) destinat conferinţelor

stil banchet destinat recepţiilor organizate în timpul întrunirilor

stil birou (boardroom) destinat comitetelor de pregătire şi/sau secretariatului reuniunilor.

Tabelul nr. 2.2.LISTA ORIENTATIVĂ A ECHIPAMENTELOR NECESARE DERULĂRII FIABILE A

REUNIUNILOR

Echipament pentru traducere simultană Echipament pentru videoconferinţeSistem de sonorizare Video (VHS, PAL-SECAM, MULTISISTEM)Microfoane (fixe, fără fir, lavalieră, tip congres) Internet demare vitezăVideo proiector Flip - chartRetroproiector Laser painterDiaproiector Calculatoare Desktop, LaptopEcran Aparate foto digital şi clasicEchipament voice-mail Pupitru pentru vorbitori

Echipament de multiplcare (alb-negru şi color)

Integrarea agenţiilor de tursim în piaţa turismului de reuniuni. Prin definiţie, produsul

turistic este un pachet de servicii, alcătuit din ansamblul bunurilor tangibile şi a facilităţilor

intangibile oferite de o agenţie de turism pentru a fi consumate în ambianţa specifică a factorilor

naturali şi a amenajărilor de bază materială.

Dacă se are în vedere funcţia de bază a produsului turistic de a satisface cererea de consum

pentru o combinaţie de bunuri şi servicii, o reuniune sau o altă formă de întrunire are aceleaşi

caracteristici esenţiale: vizează satisfacţia materială şi spirituală generată de succesiunea

microevenimente încorporate în ansamblul evenimentului special.

Deşi majoritatea evenimentelor speciale s-au născut şi s-au dezvoltat din raţiuni ne-turistice,

datorită proliferării lor; evenimentele speciale au devenit componente ale activităţilor turistice, -

fiecare eveniment din categoria întâlnirilor constituind un produs turistic unic în felul său.

Din punctul de vedere al instituţiilor iniţiatoare a reuniunilor este important ca evenimentele

programate să obţină aderenţa unui număr sporit de participanţi şi pentru realizarea acestui obiectiv,

instituţiile respective preferă colaborarea cu agenţiile de turism.

27

Pentru agenţiile de turism din Republica Moldova în profilul lor de activitate şi-au creat

propriile compartimente de organizare a turismului de afaceri, sau dispun de abilitatea să contribuie

la derularea secvenţelor esenţiale ale evenimentelor speciale, reuniunile sunt macro-produse turistice

cu grad ridicat de complexitate. În aceste situaţii agenţiile de turism preiau responsabilitatea pentru

livrarea serviciilor de calitate în limitele competenţelor asupra cărora au căzut de acord în baza

înţelegerilor perfectate cu organizatorii reuniunilor.

Biroul Naţional de Statistică informează, că în anul 2012 agenţiile de turism şi turoperatorii

au acordat servicii turistice la 194,0 mii de turişti şi excursionişti, cu 5,0% mai mult decît în anul

2011.

În anul 2012, comparativ cu anul precedent s-a majorat numărul de turişti şi excursionişti

participanţi la turismul receptor şi emiţător, respectiv cu 18,6% şi 7,9%, pe cînd la turismul intern

numărul acestora s-a diminuat cu 9,0%.

Numărul de turişti şi excursionişti, participanţi la turismul organizat de agenţiile de turism şi

turoperatori, după scopul vizitelor arată astfel: din cei 12,8 mii de turişti şi excursionişti străini, care

au vizitat Republica Moldova în anul 2012 şi au beneficiat de serviciile agenţiilor de turism şi

turoperatorilor 54,9% au sosit în scopuri de odihnă, recreere şi agrement, 40,6% - de afaceri şi

profesionale, 4,5% - de tratament. Ponderi mai însemnate în numărul total de turişti şi excursionişti

străini sosiţi în Republica Moldova le-au revenit cetăţenilor din Federaţia Rusă (17,2%), România

(13,9%), Germania (10,0%), Ucraina (7,7%), Turcia (6,4%), Regatul Unit al Marii Britanii şi

Irlandei de Nord (5,2%), Italia (4,9%), Statele Unite ale Americii (4,2%), Polonia (3,9%), Bulgaria

(3,1%), Olanda (2,3%), Austria (2,1%), Suedia (1,6%), Japonia (1,5%), Israel (1,3%), Franţa

(1,2%), Slovacia (1,0%) şi Belgia (1,0%).

Prin intermediul agenţiilor de turism şi turoperatorilor în anul 2012 au plecat în străinătate

146,8 mii de turişti şi excursionişti, cu 7,9% mai mult comparativ cu anul 2011. Majoritatea

cetăţenilor moldoveni au plecat în străinătate în scopuri de odihnă, recreere şi agrement (97,4%).

Cetăţenii Republicii Moldova au preferat să călătorească, în principal, în Bulgaria (35,0% din total

plecaţi în străinătate),Turcia (35,0%), România (8,8%), Ucraina (6,6%), Grecia (3,9%), Egipt (2,3%)

şi Republica Cehă (1,1%).

Aceste cifre în mare parte nu corespund întru totul realității, deoarece posibilitatea

cetățenilor Republicii Moldova de a-și redobândi cetățenia Română, oferă posibilitate acestora de a

se deplsa nestingherit în scop de afaceri în țările Uniunii Europene și nu numai. Faptul că BNS oferă

statistica conform căreia circa 97% din cetățenii noștri călătoresc în exterior cu scopul de agreement

28

ne trimite cu gândul la o realitate de noi toți cunoscută, că turiștii moldoveni preferă să-și procure

un pachet turistic de agrement prin intermediul agențiilor de turism.

Numărul de turişti şi excursionişti participanţi la turismul intern în anul 2012 a totalizat 34,4

mii de turişti, în scădere cu 9,0% comparativ cu anul 2011. Deplasarea rezidenţilor moldoveni în

interiorul ţării, în scop turistic, a fost organizată în special de agenţiile de turism şi turoperatorii din

municipiul Chişinău (39,2%) şi regiunile de dezvoltare: Centru (29,9%) şi Sud (23,6%).

Tabelul nr. 2.3. TURISMUL ORGANIZAT DE AGENŢIILE DE TURISM ŞI TUROPERATORI 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011Numărul de sosiri ale vizitatorilor străini în ţară – total

26045 25073 14239 14722 8710 9189 8956 10788

din care, după scopul vizitei:

vacanţe, recreere şi odihnă

11767 7840 6170 5804 5682 6459 5438 5892

afaceri şi motive profesionale

13012 16372 7444 8572 2541 2308 2971 4330

alte scopuri / другие цели / other purposes

1266 861 625 346 487 422 547 566

Numărul de plecări ale vizitatorilor moldoveni în străinătate – total 67846 57231 67826 81790

85085 93294 117204 136095

din care, după scopul vizitei:

vacanţe, recreere şi odihnă

61087 50047 58845 73387 82852

91826 114815 132668

afaceri şi motive profesionale

1953 1961 4929 3865 840 432 584 898

alte scopuri / другие цели / other purposes

4806 5223 4052 4538 1393 1036 1805 2529

Pentru diverşii intermediari, ale căror servicii devin componete de bază ale evenimentelor

speciale (de exemplu, serviciile de cazare, alimentaţie-catering, agrement-divertisment etc.),

prestaţiile angajate sunt micro-produse integrabile. Aceşti furnizori de servicii îşi asumă

29

responsabilitatea faţă de agenţiile de turism, ceea ce nu diminuează însă răspunderea agenţiilor faţă

de organizatorii reuniunilor.

Pentru iniţiatorii colaborarea cu agenţiile de turism uşurează sarcina desfăşurării

evenimentului, dar nu-i scuteşte de răspundere în cazul acţiunilor nereuşite, ştiut fiind că eventualele

disfuncţionalităţi în sinergia derulării serviciilor promise participanţilor şi calitatea nesatisfăcătoare a

serviciilor efectiv receptate de aceştia sunt atribuite integral iniţiatorilor reuniunii.

Intermediarii de turism din Moldova sunt cei mai mari consolidatori organizaţi ai fluxurilor

de turişti şi excursionişti pe traseele naţionale şi regionale. Activitatea lor este vizibilă prin sporirea

continuă a mobilităţii moldovenilor prin regiune. Numărul companiilor de turism este în creştere,

care asigură incasări dinamice pozitive din turismul organizat de ieşire.

Incasările din deservirea turiştilor cu motivaţie afaceri au o dinamică generală pozitivă, însă

sunt expuse mai puternic factorilor externi. Turismul de agreement pentru străini în Moldova a avut

la fel o dinamică pozitivă încrezută cu o creştere uşoară de cca. 8,6% anual.

Structuri de primire turistică cu funcţii de cazare şi servire a mesei. În Republica Moldova

sunt active 250 de unităţi de cazare cu un fond de cazare de 28370 locuri. 3/5 sunt structuri de

odihnă cu un fond de cazare de 75,5% din total, 116 structuri de cazare activează permanent.

Sectorul hotelier a restabilit numărul de cazări la nivelul anului 1998 după un declin major, a angajat

mai mult personal, a introdus pe piaţă un nou fond de cazare, inclusiv în afara municipiului

Chişinău. În Chişinău s-a mărit numărul de unităţi de cazare cu 67,7 %, inclusiv s-a mărit de 3,9 ori

num. de hoteluri. 97 săli de conferinţe sunt în structuri de cazare în RM, inclusiv 53 în structuri cu

confort de 3-5 stele.

Sistemul naţional de clasificare instituit în 2003 permite activitatea de cazare în 12 categorii

de unităţi.

În 10 ani s-a dublat numărul de unităţi de cazare, inclusiv s-a mărit de 4 ori num. de hoteluri,

iar structurile de odihnă au crescut cu 36,2%. S-a investit în ultimii 10 ani de 3 ori mai mult în

construcţia de structuri de cazare cu regim permanent. Investiţiile sunt în special promovate de

companii private.

Biroul Naţional de Statistică informează, că în anul 2012 structurile de cazare turistică

colective au fost frecventate de 268,2 mii de turişti, din care 179,2 mii de turişti moldoveni (66,8%

din total) şi 89,0 mii de turişti străini (33,2%). Comparativ cu anul 2011, s-a majorat numărul de

turişti cazaţi la structurile de primire turistică colective (+8,0%), pe seama creşterii acestuia la vile

turistice, sate de vacanţă şi alte structuri de odihnă (+53,0%), hoteluri şi moteluri (+15,2%), structuri

de întremare (+7,4%).

30

În anul 2012 la structurile de primire turistică colective, clasificate pe stele s-au înregistrat

133,2 mii de turişti, sau 49,7% din numărul total de turişti cazaţi (în anul 2011 – 45,6%).

Ponderi mai însemnate în numărul total de turişti străini cazaţi la structurile de primire

turistică colective le-au revenit turiştilor din România (19,7%), Federaţia Rusă (10,4%), Ucraina

(9,2%), Statele Unite ale Americii (7,1%), Turcia (6,5%), Germania (6,2%), Italia (5,6%), Regatul

Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (3,7%), Polonia (2,6%), Franţa (2,4%), Israel (1,9%),

Bulgaria (1,5%), Suedia (1,3%), Belarus (1,3%), Austria (1,3%), Olanda (1,1%) şi Spania (1,0%).

La structurile de primire turistică colective cu funcţiuni de cazare în anul 2012 au fost

înregistrate 1462,4 mii înnoptări ale turiştilor, cu 2,7% mai mult decît în anul 2011. În numărul total

de înnoptări înregistrate la structurile de primire turistică colective, ponderea cea mai mare o deţin

înnoptările cetăţenilor moldoveni (87,0%).

Numărul de turişti cazaţi la structurile de primire turistică colective se prezintă astfel:

31

NUMĂRUL TURIŞTILOR CAZAŢI ÎN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂ COLECTIVE CU FUNCŢIUNE DE CAZARE

TOTAL Hoteluri şi moteluri

Pensiuni turistice şi agroturistice

Cămine pentru vizitatori

Structuri de întremare

Sate de vacanţă şi alte structuri de odihnă

Tabere de vacanţă pentru copii







T O T A L din care turişti străini 2004 286731 118128 372 48443 28272 48718 42798 68829 66127 229 1310 230 685 2482005 301656 115417 1807 52727 29776 47889 54040 67235 63761 1003 1518 238 74 6412006 311966 112672 7763 48285 32932 49854 60460 62771 57844 3102 741 501 242 3412007 314619 118245 8932 31919 33569 52504 69450 70302 64189 3488 1731 288 372 2342008 280550 116922 11392 16884 36053 27587 71712 73288 65952 2981 2667 369 1080 2392009 227888 88896 12346 11871 29170 24708 60897 59563 53077 2500 1790 366 1480 3502010 229893 93911 13290 14187 26769 18386 63350 63593 56787 2383 1624 433 2171 1952011 248309 103726 11701 15105 29006 25826 62945 75000 67147 2417 1645 525 3231 352012 268189 119530 11570 13367 31156 39522 53044 88956 78893 3881 1791 567 3789 35

Tabelul nr. 2.4.

Tabelul nr. 2.5.NUMĂRUL ÎNNOPTĂRILOR TURIŞTILOR ÎN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂ COLECTIVE CU FUNCŢIUNE DE CAZARE













T O T A L din care turişti străini 2004 1487585 247437 1854 154789 457497 168845 457163 174439 148335 1571 3239 3969 13825 35002005 1618558 263904 3799 167080 494336 143163 546276 186590 165081 2492 2765 3694 518 120402006 1752963 285867 50047 147827 533189 147583 588450 213982 176147 24728 1198 8861 918 21302007 1745178 257523 56778 113658 514861 166629 635729 201006 158479 29797 6163 4388 811 13682008 1726885 235509 59429 121945 554827 73284 681891 201624 158863 23242 9330 5615 2577 19972009 1400063 168482 49486 112274 441689 81891 546241 147762 116089 12917 5792 5202 5172 25902010 1412166 193856 43583 134284 391305 45433 603705 162755 138209 7219 4755 5308 5354 19102011 1424441 202223 37317 128894 427536 54109 574362 173893 144645 8482 4840 6258 9318 3502012 1462423 221810 36895 122963 459268 119797 501690 190766 154303 15240 5277 6583 9013 350

32

Numărul de înnoptări ale turiştilor la structurile de primire turistică colective cu funcţiuni de

cazare se prezintă astfel:

În anul 2012 indicele de utilizare netă al capacităţii de cazare turistică în funcţiune pe total

structuri de primire turistică colective a constituit 30,7%, inclusiv la structuri de întremare – 66,8%,

la cămine pentru vizitatori – 53,5%, la tabere de vacanţă pentru elevi – 35,7%, la pensiuni turistice şi

agroturistice – 16,6%, la hoteluri şi moteluri – 15,8%, la vile turistice, sate de vacanţă şi alte

structuri de odihnă – 14,7%.

Tabelul nr. 2.6.

NUMĂRUL STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICĂ COLECTIVE CU FUNCŢIUNI DE CAZARE 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011Total 184 191 211 222 229 249 250 247Hoteluri şi moteluri

53 54 55 58 62 72 75 85


5 7 12 13 11 15 13 15


11 10 9 7 6 6 7 6


7 7 6 7 6 6 6 7


55 57 60 60 62 71 72 63


53 56 69 77 82 79 77 71

Tabelul nr. 2.7. HOTELURI ŞI STRUCTURI SIMILARE

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011Hoteluri şi structuri similare

69 71 76 78 79 93 95 106

din acestea, pe categorii:

4-5 stele 6 6 10 11 10 13 14 213 stele 4 5 11 11 12 20 22 212 stele 6 7 7 6 8 9 9 9

Total camere 2576 2475 2457 2297 2350 2517 2695 2864Capacitatea de

cazare 4850 4581 4519 4271 4415 4727 5112 5454

Numărul de înnoptări în

decursul anului,

404,1

434,8 483,7 428,0 416,9 330,2 371,7 368,4

33

miiIndicii de utilizare a

capacităţii de cazare, %

25,2 26,6 30,9 28,3 28,6 20,8 22,1 20,0

Numărul de salariaţi, mii

1,8 1,8 1,9 1,6 1,7 1,6 1,6 1,6

Tabelul nr. 2.8.NUMĂRUL TURIŞTILOR STRĂINI CAZAŢI ÎN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂ COLECTIVE CU FUNCŢIUNI DE CAZARE, PE ŢĂRI DE ORIGINE 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011Total 68829 67235 62771 70302 73288 59563 63593 75000din care: Armenia 288 188 148 209 321 252 167 324Austria 530 710 812 975 1059 927 820 1003Azerbaidjan 410 600 395 447 397 451 332 471Belarus 1706 2120 1473 1324 1455 1379 932 923Belgia 400 451 490 511 505 388 405 577Bulgaria 1084 1158 830 1285 1431 1458 1384 1163Canada 322 301 243 259 393 274 388 495China 266 212 368 211 143 144 188 518Croaţia 81 141 217 195 158 233 221 247Danemarca 226 240 385 331 245 367 302 311Elveţia / 412 416 411 392 392 1255 489 371Estonia 111 221 296 291 333 241 504 456Federaţia Rusă

8347 8134 5904 6798 8428 7314 6484 7840

Finlanda 196 218 200 306 354 360 764 510Franţa 1207 1415 1404 1862 1878 1805 1479 2130Georgia 295 359 317 306 435 259 433 616Germania / 2692 2581 2872 3471 4018 2959 3468 3863Grecia 682 743 1064 1082 864 923 598 648Irlanda 227 232 251 330 367 385 172 466Israel 1115 813 1112 1101 1217 878 1299 1321Italia 4012 3884 3788 4775 4766 3777 3942 4447Japonia 325 276 373 365 330 309 337 467Kazahstan 306 323 325 426 496 362 247 247Kîrgîzstan 209 77 119 130 129 124 510 112Letonia 130 177 293 250 400 178 273 332Lituania 293 461 516 507 710 440 400 506Norvegia 332 583 188 475 296 377 342 598Olanda 884 977 790 1016 973 979 1283 1036Polonia 844 1502 1220 1389 2145 1639 1390 1872Regatul Unit al Marii

3686 1933 1724 2057 1851 1842 1593 1898

34

Britanii şi Irlandei de NordRepublica Cehă

479 437 529 614 923 684 438 1145

România 7809 11549 13187 14855 15858 8796 15403 16097S.U.A. 7063 6206 4534 3740 3040 3328 3132 4419Slovacia 128 188 220 330 322 240 198 292Slovenia 277 412 223 235 287 283 345 388Spania 687 669 473 608 535 573 471 679Suedia 727 663 506 772 800 781 889 1432Turcia 8458 5013 5086 5512 4238 3091 2538 2781Ucraina 8152 8121 7066 7855 7944 7115 6083 7194Ungaria 449 431 480 701 715 450 480 755Uzbekistan 85 117 129 108 125 131 346 188Alte ţări 2897 1983 1810 1896 2012 1812 2124 3862

Organizarea activităţii de excursii. Activitatea ghizilor. Republica Moldova este o ţară mică

cu o diversitate mare de obiecte de interes turistic amplasat la distanţe mici de la principalele oraşe –

centre hoteliere. Excursiile permit vizitatorilor să cunoască direct atracţiile turistice ale diverselor

destinaţii din Moldova. Un număr important din vizitatorii ţării din reţeaua organizată de turism

procură excursii de la agenţiile de turism naţionale, iar excursionistul naţional formează cel mai

mare contingent. Excursiile în Republica Moldova rămân produse turistice ieftine şi accesibile unui

număr mare de clienţi. Costul acestora variază de la 6-7 euro/pers în grup pentru o excursie de pînă

la 100 km tur-retur pînă la 50-60 euro/pers în grup la o degustaţie de vinuri. Excursiile cele mai

solicitate rămân: vinării, Chişinău, mănăstiri, care formează oferta generală pentru turismul intern şi

internaţional de intrare.

Transport auto. Republica Moldova este străbătută de importante artere rutiere, care leagă

ţara de pieţele din regiune. Puncte de acces în ţară sunt repartizate relativ uniform pe perimetrul

frontierei de stat, fapt care avantajează traficul internaţional de pasageri. În anul 2010 au intrat în

ţară cca. 5 mln moldoveni şi cca. 1,88 mln cetăţeni străini (27,43%).

Reţeaua internă de drumuri auto este relativ diversificată. În programul de reconstrucţi a

drumurilor, reparaţia acestor artere reprezintă o prioritate, şi drept consecinţă pînă în 2014 vor fi

reparate un număr importante de trasee turistice naţionale.

Transportul auto este cel mai des utilizat mijloc de deplasare spre Moldova şi pe teritoriul

ţării.

35

Companiile de turism, dar şi alţi organizatori de călătorii, preferă în 2/3 transportul auto pe

rute internaţionale şi 100% pe rute interne.

Agenţiile de turism au elaborat un sistem de trasee turistice naţionale, 7 dintre care sunt parte

a unui program naţional “Drumul vinului”, alte 5 au fost detalizate de către ghizii naţionali.

Majoritatea traseelor funcţionale au un grad mare de utilizare a drumurilor naţionale, la care sunt

conectate pînă la 10% din drumuri locale (cu segmente de proastă calitate de maxim 2-3 km).

Transport feroviar. Republica Moldova este conectată cu principalele oraşe din regiune.

Cursele interne circulă zilnic şi asigură conectivitatea cu localităţile pe segmente importante.

Strategia infrastructurii transportului terestru pe anii 2008-2017 prevede acţiuni de reformare a

CFM.

Transport aerian. Transportul avia înregistrează în Republica Moldova în ultimul timp o

dinamică susţinută cu o rată anuală de creştere de cca. 32%. Aeroportul International Chisinau

renovat corespunde standardelor internationale și deserveste o retea semnificativa de linii aeriene. 15

companii aeriene ale Republicii Moldova şi straine presteaza servicii de transport pasageri prin curse

regulate și charter, asigurind legaturi directe cu 26 de destinatii (creştere cu 23%), iar cu transbordari

- cu majoritatea tarilor lumii. Cele mai populare destinaţii sunt Moscova (26,75%), Istanbul

(11,90%), Antalya (5,93%), Viena (5,65%), Munchen (5,55%) şi Verona (5,27%). În ultimii 8 ani

parcul de aeronave din ţară a sporit cu cca. 16% numărul navelor pentru pasageri. Aeroportul

Internaţional Chişinău şi-a elaborat un Master Plan pentru perioada 2010-2030, care include

valorificarea mai eficientă a poziţiei sale, atragerea de noi curse şi companii, utilizarea activelor,

îmbunătăţirea infrastructurii la sol, modernizarea parcului de aeronave.

Transport fluvial. Două căi navigabile interne de importanţă internaţională de categoria E

sunt în Republica Moldova pe Nistru şi Prut, la fel ţara dispune de un sector (430 m) al malului pe

fluviul Dunărea.

Rîurile care oferă trasee navigabile de cca. 558 km (41,2%) pe Nistru pe segmentul Palanca-

Dubăsari-Soroca, iar pe Prut – traseul Giurgiuleşti – Ungheni. Aici sunt situate porturile: Portul

Fluvial Rîbniţa; Portul Fluvial Bender; raionul de mărfuri Varniţa; Portul Fluvial Ungheni, Portul de

pasageri Giurgiuleşti şi alte cheiuri. Complexul portuar Giurgiuleşti se incadrează în coridorul VII

pan-european, coridorul TRACECA şi poate fi utilizat nu numai pentru importul şi exportul

mărfurilor în/din Republica Moldova dar şi pentru tranzitul pasagerilor în/din UE şi alte state a

bazinului Dunărean.

Atracţii turistice antropice şi naturale. Atracţiile naţionale sunt principalii motivatori pentru

călătorii pe teritoriul Moldovei. În Moldova sunt peste 15 mii atracţi turistice antropice şi peste 300

36

arii naturale importante. Dezvoltarea obiectelor patrimoniului turistic se asigură prin amenajarea

turistică teritorială în conformitate cu documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului (PATN,

2008).

Suprafeţele împădurite reprezintă pentru Moldova un potenţial important de atracţie a

turiştilor (cca.11,6% din teritoriul ţării). Cca.45% din total sunt pădurile de recreare şi cele destinate

conservării naturii şi trebuie să servească pentru activităţi excursioniste, agrement organizat şi

tratament balnear ca alternative diverselor tipuri de turism neorganizat. Amenajările turistice pentru

zonele naţionale de agrement aferente bazinelor acvatice (Vadul lui Vodă, Soroca, Vatra, etc.) sunt

reglementate clar în Moldova. În ţară există un sistem complex de arii naturale sub protecţie de stat:

12 categorii de zone naturale protejate (peste 66,5 mii ha), din care fac parte 178 de diverse tipuri de

rezervaţii, 130 monumente ale naturii şi 433 arbori seculari.

În Moldova au fost atestate câteva mii de staţiuni preistorice, circa 400 selişti tripoliene (~ 5-

6 mii de ani în urmă), circa 50 grădişti fortificate antice, circa 500 selişti medievale timpurii,

numeroase cetăţi medievale din pământ, 6 cetăţi medievale din piatră (în diferite stadii de

conservare), peste 1000 monumente de arhitectură protejate, circa 50 mănăstiri ortodoxe.

Atracţiile turistice amplasate în localităţi (mănăstiri, biserici, complexe muzeale, parcuri)

beneficiază de drumuri locale de acces relativ întreţinute pe parcursul întregului an.

În Moldova sunt activi cca. 20 ghizi profesionişti de turism, care cunosc traseele spre

atracţiile naţionale, şi sunt angajaţi de cca. 85 agenţii de turism din Chişinău şi instituţiile de

învăţămînt. Sunt cca. 340 ghizi locali care de regulă sunt angajaţi ai muzeelor locale şi practică la

solicitare excursii extramuzeale spre unele atracţii specifice locului. În raza de 30 km de la oricare

obiect turistic din Moldova poate fi angajat un ghid local.

În turismul receptor străinii cheltuie prin agenţii de cca. 2 ori mai mult în 2012 decît în 2003,

iar după criza din 2009 consumul s-a restabilit relativ repede. Motivaţia călătoriilor străinilor s-a

modificat calitativ prin creşterea ponderii călătoriilor de afaceri, agrement, tratament şi vizitare a

vinăriilor în Moldova.

Provenienţa turiştilor străini este la 1/3 din CSI, iar 2/3 din ţările UE şi SUA. Romania,

Rusia, Ucraina, Turcia şi SUA furnizează stabil o jumătate din clienţi pentru oferta turistică

naţională.

37

2.2. Probleme cu care se confruntă sectorul autohton al turismului de afceri

Turismul este un sector complex care asigură ospitalitate comercială vizitatorilor ţării,

valorifică economic non-degradant patrimoniul atractiv important, diversifică economia locală,

asigură servicii de recreaţie populaţiei şi vizitatorilor. Turiştii moldoveni asigură într-o măsură tot

mai mare dezvoltarea sectorului, iar necesităţile acestora sunt tot mai solicitante din punct de vedere

calitativ. Moldovenii reprezintă segmente importante pe piaţa turistică a unor ţări din regiune.

Conform unui top realizat de Forumpul Economic Mondial, în 2011 Republica Moldova a

coborât şase poziţii, pe locul 99, într-un top privind competitivitatea în turism, care include 139 de

ţări, fiind pe ultimul loc în Europa. După părerea experţilor, care consideră că multe elemente nu au

fost luate în calcul, studiul dat nu face bine imaginii Moldovei.

Da, într-adevăr, probleme turismul moldovenesc are multe, începând de la prioritatea

turismului în programele naţionale, continuând cu infrastructura necalitativă a transportului şi

terminând cu nevalorificarea raţională a resurselor culturale şi naturale. La fel, un punct slab sunt

traseele de turism naţionale, care nu au o legătură directă cu traseele asemănătoare din statele

vecine.

Un motiv al coborârii poziţiei în topul menţionat este faptul că nu s-a utilizat o statistică

relevantă privind industria dată – Moldova încă nu utilizează metodele de calcul recomandate de

Organizaţia Mondială a Turismului.

Autorii studiului ”Competitivitatea în turism 2011”5, estimează cifra anuală de afaceri a

industriei de turism din Moldova la 80 milioane de dolari. Potrivit aceleiaşi surse, ponderea

industriei în Produsul Intern Brut va creşte de la 1.5%, la cât este evaluată în prezent, pînă la 4.1% în

2020.

Republica Moldova ocupă locul 102 din 140 de țări în clasamentul internațional al

competitivităţii în turism realizat de Forul Economic Internațional.

Cu 3,60 de puncte acumulate a coborât cu trei poziții față de anul 2011. Potrivit

clasamentului, Republica Moldova s-a plasat între Kuwait (locul 101) și Guyana (locul 103), iar

printre țările europene ocupă ultimul loc (al 42-lea). „Împreună cu Serbia și Bosnia și Herțegovina,

Republica Moldova este o țară subdezvoltată din punct de vedere turistic. Țara necesită investiții

semnificative în modernizarea infrastructurii și să-și dezvolte sectorul turistic”, consideră experții.

Republica Moldova stă prost la capitolele: „resurse naturale” (locul 135), „resurse culturale”

(locul 125), „infrastructura de transport aerian” (locul 125) și „infrastructura transportului terestru”

5 www.unimedia.md

38

(locul 135). „Calitatea drumurilor” (locul 140 din 140 de țări), „eficiența marketingului în atragerea

turiștilor” (locul 137), „dezvoltarea durabilă a industriei turistice” (locul 134) și „lipsa târgurilor și

expozițiilor cu impact internațional” (locul 134), sunt alte puncte nevralgice din turismul

moldovenesc.

O bună parte din acţiunile de vizibilitate externă sunt promovate de Organizaţia de atragere a

investiţiilor şi de promovare a exportului, în parteneriat cu instituţiile de ramură pentru expoziţii şi

alte evenimente tematice (turismul este în tematica unor evenimente). Totodată, nu au loc acțiuni de

PR pentru turismul modovenesc şi destinaţiile de valoare din ţară (cu excepția unor vinării din

centrul țării unde sunt invitaţi majoritatea oaspeţilor străini).

Se simte lipsa unei direcţii în acţiunile internaţionale şi a unui concept de promovare a

turismului. Nu dispunem de un stand unic al industriei turismului moldovenesc. La majoritatea

evenimentelor acesta este constituit dintr-un ansamblu de elemente a diferitor participanţi la

industrie. Participările la expoziţiile specializate externe, acoperă doar parţial arealul de unde provin

excursioniştii străini (TTR România, Intourmarket Rusia, EMITT Turcia). Cu toate că ar fi bine să

ne orientăm și spre unele pieţe din CSI, Ţările Scandinave, Olanda.

Faptul că agenţiile turistice duc lupte individuale cu concurenţii, şi fiecare promovează ce

consideră mai profitabil, duce la crearea unei imagini dispersate a ţării ca destinaţie naţională

turistică pe plan mondial.

Practic, se organizează foarte puţine tururi informaţionale prin Republica Moldova, cu

excepţia unor participări ocazionale tematice sau în urma implementării proiectelor de asistenţă

internaţională. Formatorii de opinie practic nu au călătorit pe traseele ţării, cu excepţia proiectului

Redescoperă Moldova pomenit mai sus. Rareori reprezentanţii turoperatorilor străini şi unii experţi

călătoresc spre un număr limitat de destinaţii naţionale cu partenerii din Moldova. Nu există un

program de susţinere a manifestărilor de promovare a destinaţiilor din ţară. Şi acestea, aşa cum sunt

astăzi, nu sunt atât de profitabile precum ar fi o călătorie în Bali.

La nivel de ţară, la moment se implementează Strategia de dezvoltare a turismului – Turism

2020. Urmează să vedem dacă rezultatele vor fi cele aşteptate: creşterea anuală a numărului turiştilor

cu 6-8%; cu 3% anual a numărului turiştilor în cadrul turismului receptor; cu 4% anual a numărului

turiştilor în cadrul turismului intern şi cu 5% anual a încasărilor din activitatea turistică. Trebuie să

aşteptăm şi să ne promovăm singuri ca destinaţie turistică ce merită a fi vizitată atunci când se ivesc

ocaziile.

Conform unui clasament al celor mai frecventate destinaţii din Republica Moldova elaborat

de Asociaţia de Dezvoltare a Turismului în Moldova, pe primul loc este mun. Chişinău. Urmează

39

traseele viti-vinicole, sunt populare şi mănăstirile. Mai puţin cunoscute ca şi destinaţii turistice sunt

pensiunile agroturistice (un număr de peste 50 de pensiuni agroturistice aşteaptă vizitatori pe

perioada întregului an). Peste 500 de destinaţii turistice necesită investiţii pentru a fi puse în valoare.

Acest lucru este posibil fie prin achiziţionarea acestora de către persoane care vor să investească în

servicii de turism, fie prin alocarea de resurse din cadrul administraţiilor publice locale sau printr-un

parteneriat public-privat.

Paradoxal este că marea majoritate a lucrărilor cercetate pentru realizarea acestei teze de

licență susțin că formele prioritare ale turismului practicate în ultimul deceniu în Republica Moldova

sunt turismul rural, vitivinicol, cultural, de sănătate şi frumuseţe, deși statistica ne arată că prioritar

este turismul de afaceri, banii care vin în țara noastră sunt anume din sectorul de afaceri. Nimeni nu

neagă frumusețea pitorească a Republicii Moldova, dar la nivel de infrastructură de stat: drumuri,

transport, suporturi informative, administrație coruptă și birocratică etc. face din țara noastră un loc

unde ajungi numai dacă ești nevoit să vii. Din păcate știm a scrie Strategii dar implementarea se face

la întâmplare sau pe seama entuziaștilor.

Conferinţele şi întrunirile sunt unele dintre cele mai profitabile elemente ale turismului. În

medie, participanţii la conferinţe cheltuiesc de 2,5 ori mai mult pe zi decît un turist obişnuit.

Încăperile pentru conferinţe sînt folosite de organizaţiile din sectorul public şi de cele din

sectorul privat.

Actualmente, în Republica Moldova se organizează diferite conferinţe atît la nivel naţional,

cît şi la nivel internaţional. Numărul de participanţi la aceste conferinţe este relativ limitat. Ele se

desfăşoară, de obicei, în hoteluri, în Palatul Republicii şi în alte localuri.

Republica Moldova se poate specializa în organizarea unor conferinţe, mici (pînă la 400 de

participanţi). Organizarea unor conferinţe mari nu este posibilă din cauza insuficienţei capacităţilor

de primire a participanţilor. În acest sens, acţiunile vor fi orientate spre renovarea şi dotarea tehnică

respectivă a clădirilor existente, spre dezvoltarea localurilor pentru conferinţe din hoteluri. Aceste

acţiuni trebuie să fie suplimentate de un program de marketing.

Pe lângă localurile pentru conferinţe, Republica Moldova oferă posibilităţi de organizare a

expoziţiilor. Centrul Internaţional de Expoziţii "Moldexpo" reprezintă unul dintre cele mai

importante centre de organizare a tîrgurilor şi expoziţiilor din Republica Moldova. El ocupă o

suprafaţă de 7000 m2 dintre care 4000 m2 - spaţiu închis şi 3000 m2 - spaţiu deschis.

Calendarul expoziţional anual al Centrului include peste 20 de expoziţii şi tîrguri specializate

naţionale şi internaţionale.

40

Majoritatea localurilor pentru conferinţe din sectorul public şi cel privat, precum şi sălile de

conferinţe din hoteluri, nu corespund cerinţelor actuale şi nu dispun de posibilităţi tehnice şi

mobilier modern necesare pentru desfăşurarea unor asemenea acţiuni.

În multe dintre aceste localuri nu sînt create condiţii de servire a mesei sau a băuturilor

răcoritoare pentru participanţii la întruniri.

Nu există materiale publicitare privind localurile destinate organizării conferinţelor.

Nu există o coordonare a ofertelor pentru organizarea conferinţelor regionale şi

internaţionale.

Lipsesc organizatori profesionişti pentru desfăşurarea conferinţelor în Republica Moldova.

Nu este elaborată o concepţie de dezvoltare a activităţii expoziţionale în Republica Moldova.

Promovarea insuficientă a potenţialului de expoziţii al Republicii Moldova.

Insuficienţa resurselor financiare destinate promovării produselor autohtone în străinătate.

Lipsa unui parteneriat eficient în promovarea expoziţională a ofertei turistice naţionale peste

hotarele ţării.

Dotarea tehnică neadecvată a sălilor expoziţionale.

Turismul în Moldova se confruntă cu mai multe probleme, iar una din cele mai grave ar fi

lipsa grupurilor sanitare la popasurile turistice. Problema este că la noi nu este infrastructura turistică

şi cea generală într-adevăr lipseşte în R. Moldova. Însă dacă lipseşte şi dacă spunem că nu avem

drumuri, nu trebuie să dăm vina doar şi să acuzăm doar drumurile că nu putem dezvolta turismul.

Însă dacă lipseşte un grup sanitar care pe traseul, spre exemplu, Chişinău-Soroca nu găseşti

un grup sanitar cel puţin la o staţie PECO acceptabil, atunci este o problemă gravă. Şi din acest

considerent de multe ori am venit cu iniţiativă, fiindcă există o structură de stat care licenţiază aceste

staţii PECO, aici vorbim de ANRE, care să ceară la acele acte, să ceară şi foarte bine să ancheteze

cel puţin sau să investigheze când se deschide această staţie PECO, dispune de un grup sanitar

interior ori nu dispune şi care este situaţia lui. Da, poate că este amuzant, dar este foarte sigur că

putem face un pas puţin înainte în dezvoltarea acestei ramuri.

Turismul receptor este grav din punct de vedere statistic, ceea ce am vorbit mai sus, turişti în

Republica Moldova în general intră destul de mulţi, dincolo de inconvenietele de infrastructură,

aceasta se explică totuşi că ne aflăm într-o zonă unde se intersectează mai multe drumuri din punct

de vedere politic şi geopolitic și odată cu evenimentele din 2009 la multe persoane le este totuşi

interesant ce se întâmplă în această ţară. Şi este o zonă destul de importantă, o destinaţie destul de

atrăgătoare, poate putem spune şi destul de exotică pentru unii turişti. Unul din interesele turiștilor

străini este zona obscură și de neînțeles: Transnistria. Operatorii de turism din țară deseori constată

41

că pe lângă faptul că dispunem în oraşul Soroca de Cetatea Sorocii şi de Lumânarea Recunoştinţei,

două obiective foarte importante pentru cultura noastră, cel mai important obiectiv pentru turişti este

„Dealul Ţiganilor”. Dealul Romilor este un obiectiv foarte important pentru turiştii fiindcă nu

înţeleg ce se întâmplă acolo şi din ce cauză există mania aceasta a caselor pompoase.

Serviciile turistice în Republica Moldova rămân în continuare cele mai costisitoare sau,

foarte scumpe, necompetitive din punctul de vedre al multora. Cum se explică acest fenomen?

Problema este că totuşi amplasarea noastră pe de o parte este un avantaj, pe de altă parte este o

problemă. Din ce cauză este o problemă? În primul rând toate serviciile care creează pachetul

turistic puţin ne compromit. Din punctul de vedere al transportului, de exemplu. Dacă vorbim de

transport, ştim cu toţii că biletele avia ce ţine de destinaţia Republica Moldova sunt mult mai

scumpe dar aceasta este o problemă ce ține de autorităţile publice centrale.

Dacă vorbim de unităţile de cazare. Într-adevăr sunt servicii destul de scumpe, însă nu este o

problemă doar a unităţilor de cazare. Unităţile de cazare crează acest preţ din toate acele servicii

mici care crează acest preţ de cazare şi sine-costul unui pat într-o unitate de cazare este destul de

înalt. Şi din toate aceste puncte de vedere este creat pachetul turistic, care este mult mai scump decât

în alte state din regiune cu oferte turistice mai atractive.

2.3. Potențialul socio-economic de dezvoltare a turismului de afaceri în orașul Ungheni

Vom începe acest subcapitol printr-o afirmație mai puțin modestă și anume: este ridicol să

crezi că Moldova va rămâne la doar două orașe Chișinău și Bălți, iată că ultmile statistici ne arată

creșterea economico-socială a orașului Ungheni. Fără îndoială că Ungheni este un oraş dinamic, în

continuă extindere şi schimbare. Una din caracteristicile comunităţii este aceea că este deschisă către

schimbare şi prezintă abilitatea de a urma noi iniţiative.

Situaţia geografică specială, la răscruce de drumuri, a constituit cheia pentru ascensiunea

Ungheniului la statutul de urbe.

Există pe piaţa internaţională a turismului o creştere a interesului pentru produsele turistice

culturale şi eco-turism şi servicii bazate pe unicitate şi calitate, iar Ungheniul are acest potențial.

Datorită condiţiilor favorabile - aşezarea geografică reuşită a oraşului Ungheni - turismul de

afaceri este ales ca o ţintă prin dezvoltarea căruia se va ajunge la dezvoltare economică. Importanţa

turismului de afaceri în economia locală creşte considerabil datorită Zonei Economice Libere (ZEL)

Ungheni Business. Îmbunătăţirea serviciilor în turismul de afaceri va conduce la competitivitatea

42

acestui sector. Resursele turistice trebuie utilizate raţional, respectîndu-se principiile dezvoltării

durabile.

Potenţialul turistic divers şi încă foarte puţin exploatat poate fi valorificat printr-o dotare

corespunzătoare, prin amenajarea de staţiuni turistice, care an de an se conturează din ce în ce mai

mult: lacul din cetrul orașului, plaja de pe malul râului Prut, care are o istorie îndelungată, fiind zona

de agrement balnear încă din perioada interbelică pentru o bună parte a populației orașului Iași.

Oraşul Ungheni dispune de obiective de patrimoniu, unele dintre ele: monumente istorice,

monumente de arhitectură - au fost înscrise în patrimoniul naţional (Podul de peste Prut proiectat de

G. Eifel). O parte din acestea se află într-o stare de degradare şi necesită restaurare.

Acest indicator arată pe de o parte lipsa unor oferte turistice complexe adaptate stilului de

petrecere în mod activ a timpului liber, marketing turistic slab, iar pe de altă parte lipsa unei baze

turistice. Cea mai înaltă creştere în turismul regional ar putea fi în domeniul de afaceri şi agro-

turismului, care ar atrage turiştii străini prin arii nevalorificate de investiţii, accesibilitatea preţurilor,

posibilitatea de a cunoaşte tradiţiile şi un anumit stil de viaţă specific regiunii, ospitalitatea.

Scurt istoric. Prima atestare documentară a Ungheniului există într-un hrisov de la Ştefan cel

Mare datat cu 20 august 1462. Numele iniţial al localităţii a fost Unghiul. Astfel s-a numit între anii

1462-15876. Toponimicul respectiv şi are originea în aspectul geografic al teritoriului pe care s-a

constituit iniţial aşezarea, râul Prut formând aici, prin o cotire bruscă, un unghi perfect7. Trebuie de

remarcat că localitatea de peste Prut se numește la fel –Ungheni (ca dealtfel alte multe localități

așezate de-a lungul râului Prut: ex. Costuleni, Măcărești, Grozești etc.), și care constituie în fapt

aceeași localitate istorică scindată în urma ocupației Sovietice.

Cele mai de seamă familii boiereşti care au vieţuit, temporar, la Ungheni, a fost cea a lui

Paul Gore şi Petre Cazacu. Primul a lăsat pentru colectivitatea locală drept moştenire un frumos parc

din specii deosebite de arbori, dar care a fost distrus mai apoi. Este cu neputinţă să nu menţionăm

aici pe prinţul Constantin Moruzi, vărul domnitorului moldovean Alexandru Moruz. Constantin a

ctitorit aici frumoasa biserică “Sfântul Nicolae”. Tot el este tatăl romancierului Dumitru Moruzi.

Vom menționa că în perioada sovietică s-a avut “mare grijă” ca dovezile istorice să fie

delăsate sau distruse în totalitate (conacele boierești, beciurile tătărăști etc.), însă memoria colectivă

a localnicilor este vie.

6 v. "Documenta Romaniae Historica", A. Moldova, vol.II, p.149-151, D.I.R., veacul XVI, A, Moldova. Vol.III (1571-1590), p.343-3447 v."Cugetul", revista de istorie şi ştiinţe umaniste, 1994, nr.1, p.18

43

Ungheniul s-a aflat dintotdeauna aşezat în vecinătatea imediată a unor importante căi

comerciale din trecut, cum au fost "Marele Drum Comercial Moldovenesc" şi "Drumul Pescarilor",

pe aici venea de la Chilia drumul Pescarilor care urca in nordul Moldovei. Se făcea comerţ cu miere,

cu peşte, grane, nemaivorbind de numeroase drumuri războinice, astfel încât nu vom greşi dacă vom

spune că aşezarea geografică a urbei de astăzi a fost condiţia esentială pentru apariţia şi evoluţia ei.

Iniţial, Ungheniul a fost sat. Acest statut localitatea l-a avut până în anul 1940, când în luna

august sovieticii i-au conferit statutul de oraş şi centru raional. Anterior acestui fapt, însă, la mijlocul

secolului al XIX-lea, stăpânul aşezării, Mihai Buznea, înfiinţa aici, pe locul Ungheniului Centru de

astăzi, un târg de produse agricole. În jurul acestuia, treptat s-a aşezat cu traiul populaţie alogenă,

mai cu seamă după construirea căii ferate în 1871-1875, partea respectivă a satului urmând să se

numească, până prin anii '70 ai veacului XX, Ungheni Târg.

Ungheni s-a dezvoltat mai ales în perioada postbelică, în special in anii 70 când a primit

statut de oraş de categorie republicană. Sub aspect urbanistic, respectă o planimetrie simetrică destul

de reuşită pentru că are o structură stradală liniară, are străzi drepte ca săgeata, strada Naţională,

Romană, Decebal, Ştefan cel Mare, prospecte largi drepte.

Peste Prut avem, astăzi, doar pod feroviar. Din podul rutier, pietonal, construit pe timpul lui

Carol al Doilea s-au păstrat doar doi piloni din trei, el a fost distrus in 1944 în urma aceloraşi

bombardamente care au distrus şi podul de cale fartă şi nu s-a mai restabilit. Astăzi, ca de aer,

Ungheniul are nevoie de pod pietonal. Dorinţa la nivel local de a face comerţ cu romanii din dreapta

Prutului a fost şi a rămas foarte mare. Despre un pod pietonal peste raul Prut vorbeşte de cand mă ţin

minte aici.

Podul de cale ferată peste Prut a fost proiectat de un oarecare Melnic, un constructor rus.

Probabil că s-a comis o eroare in proiectare sau construcţie, pentru că apele ce se revărsau primăvara

l-au mişcat de pe piloni. Atunci, autorităţile au apelat la ajutorul lui Gustave Eifell, autorul

renumitului turn din Paris, specialist remarcabil in construcţii metalice. In 1877 Gustave Eifell

soseşte la Ungheni şi realizează un studiu de fezabilitate, a cercetat problema, de ce nu ţine podul de

cale ferată peste Prut. Conform recomandărilor sale, podul s-a reconstruit şi a funcţionat perfect

pană in 1944, cand a fost distrus de bombardamente. Ulterior, podul fusese restabilit.

Planul Urbanistic General al orașului Ungheni. Ungheni este primul oraş in Moldova care

a beneficiat de un nou Plan Urbanistic General (PUG). Unul elaborat ca urmare a acordului dintre

guvernele Moldovei şi României, adoptat în septembrie 1996. A fost un proiect pilot, în baza

metodologiei noi, pentru că şi Romania era la începuturile implementării strategiilor urbanistice noi,

europene, şi acolo era o noutate. Ineditul constă în faptul că, spre deosebire de planurile sovietice,

44

care presupuneau o planificare concretă, de exemplu unde şi cum să fie amplasate şcoala, grădiniţa,

sau o eventuală intreprindere, planul nou pune accent pe zonare, adică pe crearea unor zone locative,

zone industriale, zone de agrement, parcuri, etc. In plus, se cere obligatoriu respectarea prinicpiului

zonării.

În baza Planului Urbanistic General s-au lansat numeroase proiecte. In primul rând avem

posibilitatea de a emite certificate de urbanism. Conform legii, nu se emite certificate de urbanism

dacă localitatea nu dispune de un plan general. PUG presupune nişte acţiuni eminamente strategice.

De exemplu, ca traficul ce ţine de transportul feroviar greu să fie transferat la Bireşti ori în Unţeşti.

Zona centru a orașului Ungheni e divizată în două de calea ferată, şi lacul Delia, fiind o zonă

aferentă trebuie dezvoltată. In regulament se prevede ca zona de centru să fie una de turism şi

financiar bancară. Se mai propune in planul general de a proiecta o centură ocolitoare de transport,

ceea ce necesită foarte mult un oraş cu o configuraţie preponderent liniară, ieşirea la alte localităţi

cum ar fi spre Nisporeni ori spre Bălţi direct, ca să nu treacă prin centrul oraşului.

Demografia. Numărul populaţiei stabile a regiunii Ungheni, înregistrat la recensamântul din

5–12 octombrie 2004, a fost de 110.545 locuitori, inclusiv 35.311 persoane din mediul urban şi

75.234 locuitori din mediul rural. Populaţia aptă de muncă a oraşului Ungheni este de 68,3

mii.locuitori (61,8%). În Ungheni, plecările populaţiei la muncă sau la studii au luat amploare în

perioada de tranzitie la economia de piaţă. Astfel, la data recensamântului – 5 octombrie 2004, un

număr de 11.354 persoane cu domiciliul în Ungheni erau absente, fiind declarate de alţi membri ai

gospodăriei casnice plecate în străinătate pentru diferite perioade. Din numărul celor plecaţi peste

hotare, 4 714 sau 40,9% lipseau mai mult de un an.

Activitatea culturală a oraşului Ungheni se desfăsoară într-un Centru de cultura care

reuneşte un Palat de cultură (aici vom remarca că Palatul de cultură din Ungheni a fost renovat anul

acesta în totalitate și a fost adus la standarde de calitate. Palatul a fost construit la indicația lui

Leonid Brejnev în 1971, care s-a arătat deranjat de priveliștea cimitirului cu cruci imediat la intrarea

din România în RSSM, și a umblat aşa o vorbă care ar fi spus-o Brejnev: mî viejaem cuda? ), o

şcoală de muzică, una de arte plastice, un muzeu de istorie şi etnografie, 5 biblioteci, 2 case de

cultură şi un cinematograf cu 2 săli de cinema de 710 locuri.

Evenimente culturale importante: Festivalul Naţional al Obiceiurilor de Iarnă, desfăşurat

anual la sfârsitul lunii decembrie, la care participă colective din toată ţara; Tabăra de Sculptură

Ungheni, desfăşurat bienal în lunile august-septembrie, la care participă cei mai valorosi sculptori

din ţară şi de peste hotare; Târgul National de Ceramică, desfăşurat anual la 20 august şi având la

baza tradiţia olăritului din regiune la care participă ceramişti din toată ţara.

45

Grupurile artistice care activează în zonă sunt: Ansamblul de Cântece şi Dansuri Populare

„Strungaş”, activ din 1946; Ansamblul de Dans Popular „Muguraş”.

Ungheni este un oraş care timp de un deceniu şi-a schimbat faţa in aspect cultural, dat fiind

faptul că aici pentru prima dată in Moldova sau desfăşurat trei tabere de sculptură, sub egida Uniunii

Artiştilor Plastici. La ele au participat sculptori importanţi. Printre aceştea Dumitru Verdianu, care

astăzi locuieşte şi activează la Viena, Tudor Cataraga, Ion Zderciuc, toţi ungheneni, de altfel.

Lucrările create in cadrul taberelor, circa 30 la număr, au rămas la Ungheni şi împodobesc astăzi

oraşul conferindu-i un plus de eleganţă şi individualitate. Dacă să vorbim de sculptori la metru patrat

in Moldova, Ungheniul s-ar afla pe primul loc. O motivaţie să sunt atat de mulţi ar fi şcoala bună de

arte plastice care activează la Ungheni, cu profesori calificaţi. Tudor Braga explică acest fapt prin

apropierea Iaşului, care intotdeauna, chiar şi in anii sovietici a avut o influenţă benefică şi o

influenţă mare asupra acestui spaţiu de hotar. Avantajul de a viziona TV Romană a creat spiritul

acesta, mai aproape de cultura adevărată, mai aproape de neam. De aici au ieşit mari poeţi, mari

scriitori, Vasile Vasilache, Efim Tarlapan, şi iarăşi, numai artişti plastici sunt la vreo 40 de

personalităţi.

Obiceiurile. În scrierile străinilor despre moldoveni, precum şi în descrierile lor despre ei

(atunci când vor fi avut zabavă de a se întreba cine şi cum sunt şi plăcerea de a generaliza

raspunsul), s-a spus ca moldovenii sunt oameni veseli, primitori, paşnici, iubitori de petrecere, cu un

accentuat ataşament faţă de familie, tradiţie, credinţă şi binenţeles, faţă de ţară. Una din calităţile

moldovenilor care nu a scăpat din vederea nimănui şi despre care a pomenit chiar şi Dimitrie

Cantemir în „Descrierea Moldovei” este ospitalitatea. Moldoveanul este nespus de ospitalier faţă de

rude şi de prieteni, dar mai ales faţă de străini. Se zice că majoritatea străinilor care vizitează

localităţile de moldoveni rămân uluiţi de deschiderea şi dărnicia necondiţionat oferită de către gazde,

trăsătura care poate fi aplicată aproape universal locuitorilor acestei ţări.

Sărbători. În Republica Modova sunt patru categorii de sărbători:

Categoria I este formată dintr-o singură sărbătoare : Anul Nou - 1 ianuarie, o sărbătoare

ateistă, seculară.

Categoria II cuprinde sărbatorile cu caracter religios: Naşterea lui Iisus Hristos (Crăciunul)

stil nou (24-25 decembrie) și stil vechi (7 şi 8 ianuarie); Prima şi a doua zi de Paşte conform

calendarului bisericesc; Ziua de luni la o săptămână după Paşte (Paştele Blajinilor); Ziua

Hramului bisericii din localitatea respectivă, declarată în modul stabilit de consiliul local al

municipiului, oraşului, comunei, satului.

46

Categoria III este formată din sărbători cu caracter internaţional: 8 martie - Ziua

internaţională a femeii; 1 mai - Ziua internaţională a solidarităţii oamenilor muncii; 9 mai -

Ziua Victoriei Armatei Sovietice și Ziua Europei;

Categoria IV cuprinde sărbători laice, cu semnificaţie identitară absolută, locuitorilor acestei

ţări: 27 august - Ziua Republicii; 31 august - sărbătoarea “Limba noastră”; sărbătoarea

naţională a vinului, care are loc în fiecare a doua duminică a lunii octombrie.

Sistemul de educație. Ungheniul este un oraş cu o perspectivă bună nu doar sub aspect

geografic, economic, dar şi al potenţialului educaţional foarte puternic.

În oraşul Ungheni activează: 5 licee, o şcoală medie, 2 şcoli primare, un gimnaziu - internat,

5 grădiniţe de copii, o şcoală polivalentă, un colegiu de medicină, un colegiu agro-industrial, şcoli

sportive, o şcoală de muzică şi o şcoală de arte plastice. În total în instituţiile de învăţământ din oraş

sunt antrenaţi circa 5.943 copii.

Sănătate. În oraş funcţionează Spitalul Raional cu o capacitate de 450 paturi, un Centru de

sănatate şi un centru al medicilor de familie.

Oraşe apropiate. Cele mai vechi relaţii de bună vecinătate oraşul Ungheni le are cu

municipiul Iaşi, România. Ambele părţi au conştientizat existenţa în regiunea transfrontalieră

Ungheni, Republica Moldova –Iaşi, România a unui amplu potenţial de cooperare reciproc avantajos

în domenile social, economic, cultural şi ecologic

Distanţe rutiere: Ungheni - Chişinău - 107 km, Ungheni - Bălţi - 85 km, Ungheni - Iasi - 17

km pe calea ferată și 45 km, automagistrala prin vama de frontieră Sculeni, Ungheni – Nisporeni

112.48 km, Ungheni –Teleneşti - 114.24 km, Ungheni – Tiraspol - 178.24 km, Ungheni –Orhei -

136.48 km, Ungheni – Cahul - 221.44 km, Ungheni – Străşeni - 78.56 km, Ungheni – Găgăuzia -

200.96 km, Ungheni – Vaslui - 197.76 km, Ungheni – Huşi - 150.24 km, Ungheni – Bârlad - 216.96

km, Ungheni- Suceava - 328.64 km, Ungheni – Dorohoi - 366.72 km, Ungheni – Botoşani - 366.72

km , Ungheni – Paşcani - 304.96 km.

Economia raionului Ungheni este reprezentată preponderant de industria prelucrătoare a

producţiei agricole, cea uşoară, sectorul de servicii şi sectorul agricol. Producţia industrială/locuitor

– 1,81 mii lei (33%) faţă de media naţională); Producţia agricolă/locuitor – 3,40 mii lei (148% faţă

de media naţională); Servicii prestate populaţiei/ locuitor – 770 lei (40% faţă de; media naţională);

Investiţii în capital fix/ locuitor – 808 lei (72% faţă de media naţională).

Uniunea Europeană a finanţat, timp de 10 ani, peste 30 de proiecte în oraşul Ungheni, în

diferite domenii. Sumele alocate au depăşit 40 mln de euro.

47

Şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Dirk Schuebel, care a efectuat o vizită la Ungheni recent, a

rămas impresionat de numărul proiectelor implementate cu sprijinul UE. Ambasadorul spune că

oraşul Ungheni este văzut ca o punte a moldovenilor spre Europa. În special s-a referit la conducta

de gaze Iaşi-Ungheni, a cărei construcţie începe în luna august anul acesta. Dirk Schuebel a

menţionat că acum practic fiecare oficial european cunoaşte despre oraşul Ungheni datorită faptului

că se vorbeşte atât de mult despre această conductă de gaze, care va permite diversificarea

serviciului de aprovizionare cu gaze naturale a moldovenilor şi ca urmare este posibilă o micşorare a

preţului acestora.

Conducta de interconectare a Sistemului Naţional de Transport Gaze din România cu

Sistemului Naţional de Transport Gaze din Republica Moldova pe direcţia Iaşi – Ungheni, firul

liniar de pe teritoriul României, are un diametru de 500 x 55 bar şi o lungime de 32,2 km, de la

cuplarea în SNT, inclusiv Nodul Tehnologic Leţcani, până la traversarea râului Prut. În contract sunt

incluse grupul de robinete amonte/aval de la subtraversarea râului Prut, protecţia catodică a

conductei, alimentarea cu energie electrică a staţiilor de protecţie catodică şi a Nodului Tehnologic

Leţcani, respectiv reţeaua de fibră optică de pe teritoriul României pentru asigurarea transmisiilor de

date.

Gazoductul magistral Iași – Ungheni este unul din cele mai mari proiecte energetice în

Moldova și un element cheie în strategia autorităților moldovenești de a reduce dependența de 100%

de importul de gaze naturale din Rusia.

Construcția gazoductului este susținută de Comisia Europeană și finanțată parțial de UE în

cadrul Programului Operațional Comun „România-Ucraina-Republica Moldova”. Lungimea totală a

conductei de gaz Ungheni-Iași va constitui 43,2 km, dintre care 10,4 km vor fi pe teritoriul

Republicii Moldova.

Ungheniul oferă, la ora actuală, câteva argumente indubitabile în favoarea economiei de

piaţă. Desigur că în fruntea topului de intreprinderi prospere se află Fabrica de Covoare din

Ungheni. Fabrica de covoare este una emblematică nu doar pentru Ungheni, ci pentru intreaga

industrie a republicii. Ea demonstrează cum un menagement şi un marketing modern condiţionează

evoluţia unei intreprinderi. Combinatul de Covoare şi-a dublat practice capacitatea. La momentul

privatizării în 1998 fabrica a coborât la 30 mii m.p. sau 3% din capacitatea de proiect. Astăzi, în loc

de 2 milioane 500 mii de metri pătraţi se produc circa 5 milioane de metri pătraţi de covoare. Cu

dublarea capacităţii s-a micşorat numărul de angajaţi deoarece s-au introdus tehnologii noi, s-au

făcut investiţii de milioane de euro în aceşti ultimi ani.

48

Primăria or. Ungheni poate fi model de funcționare pentru toată republica, în sensul în care

conlucrează cu agenâii economici nu i-a strangulate prin impozite și taxe exagerate pentru că

bugetul oraşului are nevoie de bani. Un exemplu de mândrie în acest sens este că fiecare agent

economic, și-a adus contribuția în plan social și publicitar într-un fel inedit la pavarea trotuarelor de

pe str. Națională, punând în pavaj căte o placă care conferă participarea intreprinderii. Primăria a

mers calculat, în linişte, calm şi de fiecare dată a fost partener corect cu agenţii economici mari şi

mici din teritoriu. Poate de aceea astăzi merg afacerile atât de bine, fapt confirmat de prezenţa, la

Ungheni, a practic tuturor filialelor de bănci existente în ţară, 15 la număr. Toate au de lucru, toate

au clienţii săi, ceea ce vorbeşte despre un mediu al antreprenoriatului prezent aici şi numeric, şi

calitativ care solicită serviciile acestor bănci.

Parteneri DomeniulTipul parteneriatului

PrimăriaCamera de Comerţ şi Industrie Filiala Ungheni

Dezvoltarea sectorului ÎMM

Public-privat

PrimăriaCentrul de Suport al Businessului Ungheni


Public-privat

PrimăriaZona Economică Liberă Ungheni-Business


Public-privat

PrimăriaCentrul Regional de Dezvoltare Durabilă

Dezvoltarea durabilă socio-economică locală şi regională

Public-privat Public-public

PrimăriaUncalnis, Centrul de Iniţiativă Privată


Public-privat

PrimăriaAsociaţiile Poprietarilor de Locuinţe

Administrarea zonelor adiacente blocurilor de locuinţe

Public-privat

PrimăriaRincor - Prim SRL

Transport urban şi călători Public-privat

PrimăriaComgaz – Plus SRL

Reabilitarea şi modernizarea reţelelor termice

Public-privat

PrimăriaRegia Amenajare şi Creare Spaţii Verzi

Întreţinerea curăţeniei stradale

Public-privat

PrimăriaDrumuri - Ungheni S.A.

Reparaţii drumuri, străzi Public-privat

PrimăriaGrupul Integrat de Acţiune pentru Dezvoltarea Economică Locală

Dezvoltarea economică locală şi regională

Public-public

PrimăriaAlianţa ONG-urilor Active pentru Dezvoltarea Durabilă Locală Pro Agenda Locală 21 Ungheni

Dezvoltarea sectorului neguvernamental

Public-public

49

PrimăriaAsociaţii ale părinţilor şi cadrelor didactice

Servicii reparaţii şcoli şi grădiniţe

Public-public

PrimăriaCentrul de Voluntariat Pro Agenda Locală 21 Ungheni

Servicii sociale alternative Public-public

PrimăriaCentrul comunitar pentru copii aflaţi în situaţii de risc Casa pentru Toţi


PrimăriaCentrul de Reabilitare şi Integrare Socială a Persoanelor de Vîrsta a Treia


PrimăriaCentrul Regional de Resurse pentru Tineri


PrimăriaCentrul de Reintegrare Socială a Tinerilor CREDO


Agricultura este cea mai importantă ramură a economiei regiunii. Condiţiile climaterice şi

fertilitatea solului sunt favorabile pentru cultivarea culturilor cerealiere şi legumicole, cultivarea

tutunului şi cartofilor, precum şi a fructelor şi vitei de vie. Recolta la hectar obţinută pentru

cerealiere şi culturile legumicole, floareasoarelui şi sfeclă de zahăr tradiţional este mai mare decât

media pe ţară. Producătorii agricoli din Ungheni sunt specializaţi în creşterea viţei de vie, fructelor,

legumelor, tutunului, cerealelor şi culturilor tehnice sfecla de zahăr, floarea-soarelui). Ungheni are

toată infrastructura de prelucrare a materiei prime agricole pentru că este un raion agrar, ca şi

intreaga ţară. Mă refer la fabricile de conserve, de lapte, de vin, care activează pe teritoriul oraşulu,

la combinatul de carne din cadrul ZEL, care şi-a inceput o activitate bună şi promiţătoare.

Industria. În industria alimentară principalele întreprinderi care funcţionează în raionul

Ungheni sunt: SA „Ungheni Vin” (colectarea, prelucrarea strugurilor, fabricarea vinului),; SA

„Natur Bravo” (producător de conserve şi sucuri; fabrica de conserve); SA “Fabrica de pâine-

Ungheni”, SA „Cereale Prut” (colectarea, prelucrarea cerealelor, seminţelor de floarea soarelui);

SRL „Agrosfera BM” (colectarea, prelucrarea cerealelor, seminţelor de floarea soarelui); SRL

„Plumb Com” (colectarea, prelucrarea fructelor, legumelor, producerea sucului concentrat); SRL

„Andra LH”.

În industria uşoară şi de confecţii activează: SA “Covoare Ungheni”, întreprindere

producătoare de covoare; SRL “Pro Style” care se ocupă cu confecţionarea îmbrăcămintei, având

200 de angajaţi, iar cifra de afaceri o constituie 4 000 000 lei.

50

În domeniul construcţiilor activează două întreprinderi ce confecţionează materiale de

construcţie: SRL “Javelin” şi SRL ”BNV”.

În domeniul ceramicii – SA “Ceramica-Ungheni”.

Infrastructura sistemului de transport ocupă un loc important dezvoltării economice a ţării.

În prezent, transporturile reprezintă în jur de 9% din PIB şi cota lor este în continuă creştere (în

special transportul rutier şi aerian). Aşezarea economico-geografică oferă regiunii Ungheni un şir de

avantaje competitive pentru dezvoltarea de perspectivă a sistemului de transport local şi celui

national. Folosirea eficientă a acestora poate reprezinta un factor în plus pentru relansarea economiei

locale, dar şi celei naţionale în ansamblu.

Ungheniul are o reţea de drumuri de importanţă naţională şi locală bine dezvoltată.

Lungimea totală a reţelei de drumuri publice din Ungheni constituie 373,3 km, inclusiv 104,9 km de

drumuri naţional cu îmbrăcăminte rutieră rigidă şi 268,7 km de drumuri locale, dintre care 241,8 km

sunt cu îmbrăcăminte rigidă.

Căile ferate sunt de o importanţă deosebită pentru economia regiunii. Căile ferate ale

Republicii Moldova dispun de 2.214 km de reţele de cale ferată, dintre care în exploatare se află

1.163 km, inclusiv 13,9 km de reţele cu lăţimea de 1.435 mm (ecartament european). Asigurarea

Republicii Moldova cu reţeaua de căi ferate de folosinţă generală alcătuieşte 2,7 km la 10 mii

locuitori, densitatea medie fiind de circa 33 km la 1000 km2.

Oraşul Ungheni este un important nod feroviar între nordul, părţile centrale şi sudul

Moldovei. Prin promovarea de către Moldova a relaţiilor economice cu Uniunea Europeană,

Ungheni este o potenţială „poartă” spre Europa de Vest, în vederea creşterii traficului de mărfuri şi

pasageri. Prin importanţa sa strategică pentru Moldova, punctul de frontieră Ungheni (calea ferată)

este unica legătură directă cu vestul continentului.

Staţia de cale ferată Ungheni este inclusă în proiectul „Implementarea tehnologiei Suw 2000

de trecere automată de pe ecartamentul de 1.520 mm pe cel european de 1.435 mm la frontieră

moldo-română (staţia Ungheni)”. În perspective promovării relaţiilor cu CEFTA şi dorinţa integrării

Moldovei în UE, rolul acestui punt de frontieră va creşte considerabil în următorii ani.

Portul fluvial Ungheni este unul din cele patru porturi fluviale existente în prezent în

Republica Moldova. În ultimii ani a continuat amenajarea râului Nistru şi Prut pentru navigaţie în

baza Acordului European privind principalele căi navale interne de importanţă internaţională.

Recent, în acest sens pentru întreţinerea sectorului tehnic Ungheni, au fost efectuate lucrări de

adâncime şi îndreptare a albiei râului Prut pe un sector cu lungimea de 385-405 km.

51

Oraşul Ungheni are un grad înalt de gazificare (gazoductul Călăraşi-Ungheni) şi de

aprovizionare a populaţiei cu apă potabilă. Reţeaua de apă, canalizare şi electricitate acoperă în

întregime teritoriul oraşului.

Comunicaţii. Reţelele de telefonie – telefonia fixă este asigurată de „Moldtelecom” -

Operatorul Naţional de telecomunicaţii, iar cea mobilă este asigurată de operatori Voxtel, Moldcel,

Unite şi parţial de Vodafone, Cosmote, Orange. Densitatea telefonică (nr. de telefoane/ 100

locuitori) este de 17,5 inclusiv în localităţile rurale – 8,6. Televiziunea – Furnizorul de cablu TV cel

mai important din Republica Moldova este Sun TV. Sistemul include canale precum CNN,

Discovery, Eurosport, Carton Network, HBO, precum şi altele, disponibile în limba română sau

rusă.

Radio - Există posturi de radio atât autohtone, cât şi românești la nivel naţional care oferă

ştiri sau muzică. De asemenea exsită reţele FM private precum şi reţele de radio AM naţionale.

Internet – toate sistemele de telefonie permit accesul la Internet SA. Cei mai importanţi

furnizori de servicii internet sunt Sun Communication, Transcor Agencz, Arax-Impex, Cartel-

System, GlobalNet, InterDnestrCom, MAXdsl, Meganet, MNC MoldData, MoldInfoNet, Moldplac,

NeoNet Group, Riscom, StarNet, Telcom Technologies.

Turism. Atractivitatea raionului Ungheni din punct de vedere turistic este dată atât de

obiective naturale, cât şi obiective turistice culturale şi monumentale.

Astfel, Rezervaţia naturală Plaiul Fagului, din satul Rădeni, reprezintă cea mai mare

suprafaţă din Europa acoperită cu specie de fag. Spaţiul constituie de asemenea un loc de recreere şi

odihnă.

Ca obiectiv cultural, Muzeul de Istorie şi Etnografie concentrează istoria regiunii şi a

localităţii. Patrimoniul muzeal însumează aproximativ 4.000 de exponate, din epoci diferite de

istorie.

Podul feroviar peste Prut, contrucţie a

binecunoscutului arhitect A.G.Eiffel din 1877

leagă cele două maluri ale râului, legând

România de Republica Moldova.

Patrimoniul religios include Biserica

„Alexandru Nevskii” monument ridicat în

cinstea Războiului Balcanic 1877 - 1878 şi a

lui Alexandru III care a făcut o recenzie aici a

52

trupelor care urmau să participe la război, şi Biserica „Sf.Ierarh Nicolae”, ridicată în 1882, ctitorie a

prinţului Constantin Moruzi.

Evocatorul Iaşilor de altădată, Rudolf Suţu, scria prin 1930: „Distracţiile ieşenilor în timpul

verii erau multe. Cea mai de seamă era trenul de plăcere la Ungheni… La coborârea din tren în gara

Ungheni, îi primeau pe vizitatori vestitul lăutar Arghir şi filigornistul Curechi, care cîntau în grădina

lui Sinică. Alt taraf cânta pe malul Prutului, celor ce se plimbau cu barca pe apă. Mesele în grădinile

lui Sinică şi Zamfir erau neîntrecute”.

Ungheniul de pe malul drept al Prutului era vestit, pînă la 1940, pentru înzestrările sale

balneare cu mare atracţie în lumea vechiului Iaşi. Avea restaurante cu grădini umbroase ce ofereau

meniuri clasice şi specifice.

Vacanţele la Ungheni prilejuiau şi incursiuni la o stînă cu caş dulce sau la vestite grădinării

şi harbuzării. Pline de roşii, vinete, ardei dulci şi faimoasele ţeline cît sfecla de mari, umpleau

panerele vizitatorilor.

Prutul, fiind odinioară navigabil, se făceau plimbări pitoreşti cu barca de-a lungul luncii. Se

putea admira podul Eiffel sau se vizita Ungheniul de pe celălalt mal.

„Ziua harbujilor” de la Probaje (19 august) prilejuia o întrecere între grădinari, cel mai mare

pepene fiind premiat, după care se tăia şi se împărţea privitorilor. Pescarii aveau şi ei o zi în care îşi

arătau talentele la prins peşte şi apoi la pregătirea celei mai gustoase mîncări.8.

Ungheniul era pitoresc cu căsuţe curate şi grădiniţe de flori. Oamenii găseau aici camere

ieftine, bucate ţărăneşti gustoase. Seara se organizau baluri, unde turiştii dansau „cotilion, valsuri şi

cadriluri”, după cum nota, încîntat, un gazetar de la „Liberalul” din 20 iulie 1900.

Pentru scăldat se amenajase o porţiune de mal cu plajă. „Scăldătoarea” Prutului, la care

boierii ajungeau cu trăsurile, iar ”prostimea” cu harabalele evreieşti, a luat mare amploare după

deschiderea drumului de fier Iaşi-Ungheni (august 1874). A fost sprijinită de primarul de Iaşi,

Nicolae Gane (1872–1876), care, apreciind norocul Iaşilor de a avea doar la vreo 20 km un rîu cu

ape bogate, într-o zi a luat cu el cîţiva locantieri (specialişti din domeniul hotelier, am spune acum)

şi s-a întîlnit cu gospodarii Unghenilor, îndemnîndu-i să transforme localitatea într-o mică staţiune

balneară. Primăria ieşeană acorda, pentru început, asistenţa tehnică şi medicală, iar Calea ferată

introducea „trenurile de plăcere” Iaşi-Ungheni.

Printre musafirii Unghenilor din acea vreme s-a aflat şi profesorul Ştefan Micle cu copiii şi

Veronica, nelipsind nici Ion Creangă. Pregătind o carte şcolară cu colegii săi, se întruneau toţi „într-

8 Ziarul „Curierul” 8/20 iulie 1883

53

o o casă din sat aşezată pe malul Prutului, aşa că pe fereastră se vedea frumoasa pînză de argint a

apei”, după cum povesteşte un contemporan.

Desfiinţată din cauza ultimului război mondial şi a restricţiilor impuse de puterea sovietică,

pitoreasca staţiune Ungheni a fost părăsită.

Plaja aflată în dreapta podului feroviar astăzi este acoperită cu iarbă şi umbrită de plopi

monumentali, la poalele cărora apa curge lin şi răcoroasă ca şi odinioară. Lipsesc doar amenajările

care, fără prea multe eforturi, pot transforma zona într-un un loc de plăcută petrecere şi sursă de

mari venituri pentru localitate9.

Locuitorii Unghenilor din stânga și cei din dreapta Prutului (localitatea fiind până la invazia

rușilor întreagă) au şi reluat tradiţia îmbăierii în râu. Doar atît, deşi s-ar putea face mult mai multe.

Mai ales că se vorbeşte atît de mult despre proiecte comune, transfrontaliere, inclusive privind

dezvoltarea turismului. Deocamdată, doar se vorbeşte.

Viza. În Republica Moldova cetăţenii tuturor tipurilor de paşapoarte europene nu au nevoie

de vize pentru intrare pe teritoriul Republicii pentru o perioadă de şedere până la 90 de zile, pe

parcursul a 6 luni de la momentul primei intrări:

1. Statele Membre ale Uniunii Europene - Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru,

Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania,

Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Portugalia, Polonia, România, Slovenia, Slovacia,

Spania, Suedia, Ungaria;

2. Canada, Japonia, Confederaţia Elveţiană, Islanda, Norvegia, SUA;

3. Statele Membre ale CSI - Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Kazahstan, Krgzstan,

Rusia, Tadjikistan, Ucraina, Uzbekistan.

4. Titularii paşapoartelor diplomatice, cetăţeni ai următoarelor state nu au nevoie de vize

pentru intrare pe teritoriul Republicii pentru o perioadă de şedere până la 90 de zile, timp de 6 luni:

5. Albania, China, Croaţia, Iran, Muntenegru, Serbia, Statul Titularii paşapoartelor ONU

Laissez-Passer eliberate de către ONU şi agenţiile sale specializate, precum şi titularii paşapoartelor

UE Laissez-Passer, eliberate de către Instituţiile specializate ale UE nu au nevoie de vize pentru a

intra în şi ieşi din ţara. Personalul misiunilor diplomatice şi consulare acreditate în Republica

Molodova şi membrii familiilor acestora, personalul misiunilor permanente şi reprezentanţelor

organismelor internaţionale cu sediul în RM şi membrii familiilor acestora, reprezentanţii mass-

media străini acreditaţi în RM, care deţin legitimaţii de acreditare eliberate de MAEIE, au dreptul de

a intra şi de a ieşi fără viza pe întreaga perioada de valabilitate a cartelei de acreditare. Vizele sunt

9 Sursa: Ion Mitican, Curierul de Iaşi

54

eliberate în exclusivitate de către Misiunile diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova în

străinătate.

Biroul Consular de la Ungheni este a cincea reprezentanţă a României, inaugurată pe

teritoriul Republicii Moldova după deschiderea consulatelor generale de la Cahul şi Bălţi.

Pentru început, acesta emite numai permise de mic trafic la frontieră. Actele pot fi depuse de

luni pînă vineri, între orele 8.00 şi 14.00. Pentru alte servicii consulare, doritorii se vor putea adresa

la Consulatul General al României din Bălţi.

Doritorii de a obţine permisul de mic trafic la frontieră trebuie să prezinte următoarele

documente: paşaportul, buletinul de identitate, o fotografie color de tip paşaport, formular de cerere-

permis completat şi semnat, declaraţia privind motivul solicitării şi declaraţia din partea părinţilor

(pentru minori) – toate în original, plus copiile acestora.

Infrastructura de afaceri. Principalele organisme implicate în susţinerea mediului de afaceri

la nivelulul raionului Ungheni sunt:

1. Camera de Comerţ şi Industrie: Legea "Cu privire la Camera de Comerţ şi Industrie"

nr.393-XIV din 13.05.1999 confirmă statutul Camerei ca "o organizaţie nonguvernamentală,

autonomă şi independentă, "care reprezintă interesele în ansamblu ale întreprinzătorilor din

Republica Moldova. Camera este persoana juridică de drept public şi în aceasta calitate beneficiază

de susţinerea statului".

2. Centrul de suport al Businessului (CSBU): este o organizaţie non-guvernamentală cu o

echipă dinamică destinată celor care îşi încep o afacere, sustinând creşterea sectorului

întreprinderilor private, stimulând reforma economică, şi prestând servicii profesionale atât

businessului începator cât şi celui în dezvoltare.

3. Zona economică liberă Ungheni – Business: a fost creată la iniţiativa Autorităţilor Publice

Locale şi a agenţilor economici pe baza cărora s-a creat zona, fundamentată în Agenda Locală 21

prin legea R. Moldova Nr.1295-XV din 25.07.2002 în zona industrială a oraşului Ungheni cu durata

de funcţionare de 25 ani şi suprafaţa de 41.55 ha. Prin activitatea sa, ZEL "Ungheni-Business"

urmează să stimuleze dezvoltarea economică a zonei, precum şi a republicii în ansamblu.

55

Zona Economică Liberă Ungheni - Business şi Casa Antreprenoriatului Ungheni cu

Incubatorul de Afaceri reprezintă un fenomen nou pentru oraşul Ungheni şi întreaga regiune,

constituie o investiţie pe termen

lung pentru dezvoltarea afacerilor.

ZEL este un teritoriu separat,

ingrădit, cu o suprafaţă de circa 40

hectare, care funcţionează după o

lege specială adoptată de

parlamentul Republicii Moldova la

27.VII.2002. Sunt câteva oraşe

care dispun de asemenea zone, cea

din Ungheni, este a doua după

Chişinău după ritmul de

dezvoltare.

Infrastructura Zonei Ungheni Business

I.Teritoriul de baza - 25,24 ha

II. Teritoriul subzonei "Scopos-Trimexpo" - 4,64 ha

III. Teritoriul subzonei "Simex-Ungheni" - 0,73 ha

IV. Teritoriul subzonei "Covoare-Ungheni" - 11,73 ha

TOTAL (teritoriu cu regim vamal) - 42,34 ha

ZEL "Ungheni-Business" este creată pe baza a unor mari întreprinderi industriale, dezvoltarea

activităţii cărora se datorează infrastructurii: Acces la calea ferată de tip european şi rusesc; Acces la

drumuri auto locale şi internationale; Apeduct; Canalizare; Sisteme de telecomunicaţii şi

termoficare; Gaze naturale; Energie electrică; Incăperi de producere, oficii, utilaje, depozite.

Avantaje Economice. Rezidenţii ZEL "Ungheni-Business" au următoarele priorităţi faţă de

alţi agenţi economici din Republica Moldova: facilităţi la plata impozitului pe venit - 7.5 %; TVA la

cota "zero"; posibilitatea de a închiria încăperi pe o perioada de până la 25 ani; posibilitatea de a

arenda terenuri libere; posibilitatea asamblării de produse finite, prin aducerea subansamblelor

necesare din diferite părţi ale globului; posibilitatea angajării de forţă de muncă calificată;

posibilitatea de a transfera capitalurile şi profiturile în străinatate; acces la calea ferată de tip

european şi rusesc; garanţii (Art. 13 punct 2).

Lansarea unei afaceri in ZEL "Ungheni-Business" necesită cheltuieli minimale, deoarece

poate pune în valoare potenţialul unui şir de întreprinderi din diverse ramuri, care deja dispun de

56

capacităţile necesare de producţie şi spaţii asigurate cu energie electrică, legatură telefonică, apă,

gaz, energie termică, depozite, frigidere, căi ferate de acces. Aceste subdiviziuni au relaţii

economice strânse cu majoritatea tărilor din CSI, şi în primul rand cu Ucraina, Rusia, Belarus,

precum şi cu România, Italia, Bulgaria, Ungaria, Albania, Bosnia şi Hertegovina, Croaţia,

Macedonia, Serbia şi Muntenegru etc. Oraşul Ungheni dispune de multiple cadre de înaltă calificare.

La etapa actuală sunt înregistraţi 61 de rezidenţi în ZEL, cu diverse genuri de activitate:

Producerea producţiei industriale pentru export - 60 %; Sortare, ambalare, marcare şi alte operaţiuni

cu mărfuri tranzitate prin teritotiul R. Moldova - 15%; Alte genuri auxiliare: servicii comunale,

depozitare, construcţii, alimentaţie publică, servicii de arendă, etc. - 25%;

Originea rezidenţilor: Republica Moldova – 23; Belgia-1; Rusia-1; România-7; Italia-5;

Austria-1; Belorus-1; Israel-2; Germania-10; Ucraina-3; Turcia-2.

Rezidenţi ai ZEL "Ungheni-Business" pot deveni orice persoană fizică sau juridică

înregistrată în calitate de subiect al activităţii de întreprinzător în Republica Moldova. Selectarea

rezidenţilor se efectuează pe baza de concurs, tinându-se cont de volumul şi caracterul investiţiilor

preconizate, participarea la dezvoltarea infrastructurii, volumul producerii, crearea locurilor noi de

muncă, alte criterii.

Volumul total al investiţiilor în zonele libere, pe parcursul întregii activităţi, la 1 ianuarie

2013 a constituit 169,4 mil. dolari SUA, dintre care în 2012 au fost investite 24,9 mil. dolari SUA

sau de 1,6 ori mai mult decît în anul 2011. Din volumul total al investiţiilor pentru anul 2013, 51,9

mil. dolari SUA revin ZAL "Expo-Business-Chişinău", 49,4 mil. dolari SUA - ZEL "Ungheni-

Business"

Cooperarea transfrontalieră. Cooperarea în cadrul Euroregiunii “Prut-Siret-Nistru” din care

fac parte judeţele Iaşi, Vaslui, Neamţ din România şi 18 raioane care au aparţinut fostelor judeţe

Ungheni, Lapusna, Orhei, Soroca, Chişinău din Republica Moldova.

Puncte de trecere a frontierei. Pe teritoriul regiunii Ungheni există două puncte de trecere a

frontierei: punctul de trecere a frontierei auto - Sculeni şi feroviar - Ungheni. Vama de la Sculeni

este atestată pentru prima oară documentar la 24 iulie 1814, ziua oficializării acestei instituţii.

Biroul vamal Ungheni este creat în anul 1875, după darea în exploatare în 1991 a vărsat în

bugetul statului peste 250 milioane lei. Anul trecut, a transferat peste jumătate de miliard de lei. Au

fost perfectate 3 447 de declaraţii vamale pentru import şi 578 de declaraţii vamale pentru export. Pe

parcursul anilor 2005-2010, prin Biroul Vamal Ungheni au trecut 1 432 092 călători, 102 740

vagoane marfă şi 54 130 vagoane călători. Anual, prin intermediul Biroului Vamal Ungheni, circa

240 de agenţi economici din regiune efectuează operaţiuni comerciale externe.

57

Angajaţi străini. Cetăţenii străini şi apatrizii domiciliaţi în Republica Moldova au dreptul la

muncă şi la protectia ei, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Cetăţenii străini şi apatrizii nu pot fi

desemnaţi în funcţii sau antrenaţi în activităţi pentru care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, se

cere cetăţenia Republicii Moldova.

Infrastructura de cazare. În luna iunie 2011, în oraşul Ungheni şi-a început activitatea, după

o reconstrucţie capitală, hotelul „Vila Verde”, cunoscut în trecut ca Hotelul „Dacia”. Acesta face

parte din reţeaua hotelier-turistică naţională cu denumirea comercială „Vila Verde”.

Hotelul „Vila Verde-UN” oferă următoarele

servicii: Cazare în 32 de camere hoteliere: 14

TWIN; 16 SGL; 2 DBL cu capacitatea de 48 locuri;

3 Săli de conferinţă; Restaurant; Bar; Terasă de

vară; Recepţia 24/24; Room-service; Galerie de

tablouri; Curăţătorie; Sisteme de securitate şi

antiincendiu; Parcare pazită gratuită; Spaţiu

păstrare bagaje; Internet wireless, gratuity; Carduri bancare: VISA

Camerele hoteliere sunt dotate cu mobilier nou, încălzire autonomă, aparate cu are

condiţionat, TV color, telefoane, internet Wi Fi, camere de baie cu cabine de duş etc.

Amplasat în centrul orasului, "Vila Verde-Ungheni" este singurul hotel de trei stele din

Ungheni, fiind un etalon al rafinamentului, al bunului-gust și al profesionalismului.

Hotelul "Vila Verde-Un" (cunoscut în trecut ca „Hotelul Dacia-Ungheni”) face parte din

reţeaua hotelier-turistică naţională cu denumirea comercială „Vila Verde”. Hotelul a fost inaugurat

in 1976, iar in 2011 si-a inceput activitatea dupa reconstructia capitala.

Alimentarea turiştilor şi oaspeţilor în restaurantul complexului cu capacitatea de 90 locuri şi

bar; Restaurantul hotelului propune oaspeţilor cele mai bune recete din bucătăria naţională și

europeană, o gamă variată de băuturi ce pot satisface cele mai rafinate gusturi. Arta bucătărilor,

muzica clasică și cele mai renumite vinuri și divinuri de colecţie moldoveneşti de la vinăriile locale -

asta е tradiţia și farmecul fiecărei seri. Restaurantul face față exigenţelor oricăror evenimente, atât

oficiale cât și de divertisment. Servicii incluse în prețul camerei: recepție 24 ore, apel de dimineată,

transportul bagajelor, transmitere mesaje, ziare,

informații culturale și turistice, internet, rezervare de

bilete, apelare taxi, parcare.

Sala de Conferinte a Hotelului VilaVerde

58

Pentru organizarea conferinţelor, seminariilor şi altor întruniri, spre alegerea Dvs. sunt oferite 3 săli

de conferinţă utilate cu flip-chart, ecran si proiector:

Organizarea şi deservirea conferinţelor, congreselor, simpozioanelor, întrunirilor în cele 3 săli de

conferinţe: sala “A” – 64 m2 – 68 locuri; sala “B” – 92 m2 – 120 locuri; sala “C” – 38 m2 – 35

locuri. Hotelul are în dotare 2 săli de protocol, prestează servicii turistice şi organizează excursii la

cele mai valoroase şi unicale destinaţii turistice.

CAPITOLUL III: DIRECŢII DE VALORIFICARE A TURISMULUI DE AFACERI IN REPUBLICA MODLOVA

3.1 Dezvoltarea serviciilor de turism de afaceri în orașul Ungheni

Oraşul Ungheni, prin factorii de relief şi de mediu, prin diversitatea şi frumuseţea peisajului,

prin eterogenitatea etnică şi implicit cea culturală a regiunii din care face parte, prezintă multe oferte

amatorilor de turism cultural, ecologic, rural şi de afaceri.

Dezvoltarea turismului este importantă pentru dezvoltarea economiei locale şi regionale pe

baza potenţialului ei intern. O condiţie de bază pentru dezvoltarea turismului o constituie

promovarea atracţiilor turistice şi creşterea serviciilor turistice care au un rol important în realizarea

cîştigurilor din activităţi turistice.

Dezvoltarea turismului are un mare rol în creşterea angajării forţei de muncă şi constituie un

suport pentru dezvoltarea mediului de afaceri, in special pentru ÎMM-uri. Trebuie sa ţinem seama

însă că această dezvoltare necesită într-o măsură susţinută conservarea patrimoniului natural şi

cultural.

Există pe piaţa internaţională a turismului o creştere a interesului pentru produsele turistice

culturale şi turism de afaceri şi servicii bazate pe unicitate şi calitate.

Datorită condiţiilor favorabile - aşezarea geografică reuşită a oraşului Ungheni - turismul în

general și în mod special cel de afceri este ales ca o ţintă prin dezvoltarea căruia se va ajunge la

dezvoltare economică, la crearea de noi locuri de muncă, în special pentru femei, şi protejarea celor

existente. De asemenea dezvoltarea turismului este un domeniu prin care se poate contribui la

crearea unei identităţi vizibile care să consolideze coeziunea dintre cetăţenii celorlalte unităţi

teritorial-administrative ale regiunii.

59

Pentru o mai bună exploatare a oportunităţilor este esenţial să se dezvolte produsele turistice

prin dezvoltarea instrumentelor de piaţă necesare pentru promovare şi să se îmbunătăţească

accesibilitatea spre punctele de atracţie.

La momentul actual se înregistrează o insuficienţă a spaţiilor de cazare la nivelul oraşului şi

regiunii, un element foarte important din potenţialul turistic. Această situaţie poate fi redresată prin

încurajarea dezvoltării unei infrastructuri moderne, care să valorifice atu-urile zonei turistice. De

aceea, este necesară urmărirea punerii în valoare a resurselor turistice prin crearea unui pachet

turistic adecvat şi diminuarea unor dezechilibre între ariile turistice de pe teritoriul regiunii, prin

încurajarea dezvoltării armonioase a infrastructurii de turism. În special trebuie reabilitate şi utilate

în scop turistic clădirile de patrimoniu la standarde competitive, trebuie extinsă construcţia unităţilor

de cazare turistică. Atractivitatea şi diversitatea resurselor turistice trebuie dublată de o

infrastructură modernă care să răspundă exigenţelor în continuă creştere a turiştilor moldoveni aflati

la munci peste hotare, care reprezintă în continuare ponderea cea mai mare în numărul vizitatorilor

orasului.

Potenţialul turistic divers şi încă foarte puţin exploatat poate fi valorificat printr-o dotare

corespunzătoare, prin amenajarea de staţiuni turistice, specifice zonelor delimitate, care să ofere o

infrastructură turistică modernă.

Oraşul Ungheni dispune de obiective de patrimoniu, unele dintre ele: monumente istorice,

monumente de arhitectură - au fost înscrise în patrimoniul naţional. O parte din acestea se află într-o

stare de degradare şi necesită restaurare.

Măsurile specifice se referă la acţiuni de conservare, restaurare, valorificare turistică,

informare, de creştere a conştientizării importanţei prezervării patrimoniului natural şi cultural.

Lipsa promovării sau promovarea de slabă calitate sunt cauze pentru care cererea turistică

este redusă. Aici ne referim în special la turismul de agrement, deoarece turismul de afaceri în

Ungheni va fi unul constant. Acest indicator arată pe de o parte lipsa unor oferte turistice complexe

adaptate stilului de petrecere în mod activ a timpului liber, marketing turistic slab, iar pe de altă

parte lipsa unei baze turistice.

Cea mai înaltă creştere în turismul regional ar putea fi în domeniul de afaceri şi agro-

turismului, care ar atrage turiştii străini prin arii nevalorificate de investiţii, accesibilitatea preţurilor,

posibilitatea de a cunoaşte tradiţiile şi un anumit stil de viaţă specific regiunii, ospitalitatea.

Reţelele turistice tematice la nivel regional sunt slab dezvoltate sau chiar inexistente,

promovarea turistică este insuficientă, utilităţile turistice nemodernizate sau cu dotare tehnică şi

marketing turistic necorespunzător.

60

Dezvoltarea turismului prin diversificarea ofertei, prin stimularea unor activităţi conexe

turismului de afceri pot mări atractivitatea regiunii, iar valorificarea factorilor de atracţie turistică ar

conduce la crearea de locuri suplimentare de muncă şi la reducerea caracterului sezonier al acestora.

Este necesară conştientizarea valorii turistice a resurselor existente şi în primul rând

cunoaşterea acestora de către agenţii de turism şi prezentarea tuturor factorilor de atracţie.

Consumatorul de produs turistic este din ce în ce mai bine instruit, este şi un mare consumator de

informaţie, dornic de a cunoaşte şi de a-şi petrece timpul liber în mod activ. Marketingul produsului

turistic este vital pentru a exista pe piaţa turistică.

Pentru punerea în valoare a obiectivelor turistice la nivel regional şi pentru îmbunătăţirea

serviciilor turismului de afceri se impune crearea unor capacităţi unitare şi coordonate pentru

informare, organizare şi promovare în ceea ce priveşte capacităţile turistice din mediul urban şi

rural.

Industria turistică moldovenească care trebuie dezvoltată şi modernizată, deocamdată

dispune de o bază materială modestă şi de o calitate necorespunzătoare a serviciilor. Serviciile de

informare turistică sunt foarte importante pentru activitatea turistică. De calitatea, actualitatea şi

integralitatea acestora depinde în mod direct călătoria turistului.

Aceste acţiuni vor contribui la formarea unei pieţe a serviciilor turistice unitare la nivelul

regiunii, cu servicii comparabile din punct de vedere a calităţii şi cu preţuri competitive. Informaţiile

despre oportunităţile de agrement şi prezentarea ofertelor vor conduce în timp la dezvoltarea unei

pieţe regionale de servicii turistice.

De aceea, se va urmări promovarea unor proiecte care vor avea ca scop dezvoltarea

infrastructurii pentru turism, proiecte care să ducă la creşterea eficienţei activităţii economice din

zonă, la o mai bună ocupare a forţei de muncă şi în final la îmbunătăţirea nivelului de trai.

Ungheniul - lider la capitolul atragerea fondurilor europene în turism. Proiectul

"Abordarea Integrată a durabilităţii producţiei de turism" care a vizat provincia Veneţia din Italia ,

or.Kutaisi din Georgia şi or.Ungheni din Moldova a ajuns la etapa finală. După 2 ani , timp cît a

durat proiectul, oraşul Ungheni s-a ales cu un Plan de Acţiuni referitor la Strategia de Dezvoltare a

Turismului în localitate.

Mai în glumă, mai în serios orașul Ungheni a devenit cea mai muzicală urbă din Republica

Moldova. Este vorba despre un proiect în premieră pe țară ”Parcul muzical” care a fost inaugurat

recent în scuarul ”Grigore Vieru” din centrul orașului. Inișiativa de a crea un parc muzical în orașul

Ungheni îi revine unei companii prestatoare de servicii internet, care cu ocazia a 3 ani de activitate

în regiune a dăruit acest proiect.

61

Uniunea Europeană a acordat sprijin financiar Primăriei oraşului Ungheni ca aceasta să

demareze un proiect de atragere a turiştilor în localitate. Peste 9,5 milioane de lei au fost cheltuiţi

pentru proiectul „Abordarea integrată a durabilităţii producţiei de turism”.

În cadrul acestui proiect a fost editat albumul „Oraşul Ungheni în imagini”. Autorul, Lucia

Bacalu a selectat peste 80 de imagini care prezintă localitatea. Albumul a fost editat în limba română

şi engleză, iar exemplare din acesta au fost distribuite în toate cafenele şi restaurante.

Un alt element al proiectului a fost filmul „Ungheni – un oraş mic cu inimă mare”. De

asemenea a fost editată o hartă a localităţii, în două limbi. Pe lângă informaţiile generale despre oraş,

sunt prezentate locurile şi lucrurile cu care se mândresc cei din Ungheni. Podul Eiffel este unul

dintre aceste locuri. El a fost proiectat de către renumitul inginer francez, care a construit şi turnul

din Paris, Gustave Eiffel.

În continuare vom enumera Proiecte implementate și în curs de implementare în or. Ungheni

cu repercursiuni directe în dezvoltarea turismului de afecri.

Proiect Agenda Locală 21 Strategia de Dezvoltare Durabilă Agenda Locală 21 Ungheni,

PNUD (2000)

Proiect Strategia educaţională a municipiului Unghen, SOROS (2000)

Proiect Dezvoltarea Relaţiilor de Cooperare Transfrontalieră , TACIS CBC (2002- 2004)

Proiect Să dezvoltăm cetăţenia activă în Ungheni, Agroinform (2006)

Proiect Noi Dimensiuni ale AL 21 Ungheni, PNUD (2006)

Proiect Parteneriat pentru Dezvoltarea Durabilă a Cooperării Antreprenoriale Transfrontaliere

Ungheni Republica Moldova–Iaşi România, GTZ (2006)

Proiect Promovarea cooperării transfrontaliere între judeţul Iaşi România şi raionul Ungheni

Proiect Oportunităţi de investiţii în Ungheni, PNUD ( 2006)

Proiect Ghid Investitorului în zona transfrontalieră, GTZ ( 2006)

Proiect Produse Tradiţionale în zona transfrontalieră, GTZ (2007)

Proiect Reţeaua de servicii sociale transfrontaliere PHARE CBC (2008)

Proiect LGU – Reţeaua economică transfrontalieră susţinută de administraţia publică locală

PHARE CBC (2008)

Proiect Produsele Alimentare Tradiţionale – Oportunitate de Dezvoltare a Regiunii

Transfrontaliere PHARE CBC (2008)

Proiect Centrul Transfrontalier de Dezvoltare Durabilă , PHARE CBC (2008)

Proiecte Fundaţia Comunitară Ungheni , PNUD,FG,FEE (2008 -2010)

62

Proiect Oficiul de Resurse pentru Dezvoltarea Economică Transfrontalieră – Oportunitate de

Dezvoltare a Regiunii Transfrontaliere, PHARE CBC (2009)

Proiect Cetăţeni activi pentru comunităţi prospere la frontieră cu Uniunea Europeană,

USAID/AED (2010)

Proiect Fondul pentru tineri din Ungheni, FCU/ FEE (2010-2011)

Proiect Abordarea integrată a durabilităţii producţiei de turism, CIUDAD/ CE (2010 – 2012)

3.2 Modalităţi, soluţii, prognoze de încurajare a turismului de afaceri

Cifrele de bază privind numărul sosirilor de turişti în Republica Moldova şi cheltuielile

acestora în interiorul ţării – cifre utilizate pentru prognozele ce urmează – sunt destul de

conservatoare şi pot fi subestimate considerabil. Este important deci să fie analizate în particular

ratele aşteptate de creştere, care reprezintă cel mai important indicator. Odată cu apariţia datelor

statistice mai relevante, prognozările pot fi revazute.

Prognoza vizitelor turiştilor. Datele statistice disponibile privind numarul de sosiri în cadrul

turismului internaţional receptor şi turismului intern al Republicii Moldova nu sunt exhaustive.

Analiza diferitelor date referitoare la sosirile vizitatorilor străini, făcută de expertul O.M.T. în

Republica Moldova (numărul vizelor eliberate, pachetele turistice vîndute de turoperatori, numărul

de pasageri transportaţi prin Aeroportul Internaţional Chişinău etc.), demonstrează că în anul 2000

Republica Moldova a fost vizitată de 105 mii – 115 mii de vizitatori străini. Pentru prognozarea ratei

de creştere a fost utilizată ca bază cifra de 110 000 de sosiri de vizitatori străini în Republica

Moldova. Au fost prognozate trei tipuri diferite de creştere:

1. Creştere joasă – ca rezultat al investiţiilor şi al promovării limitate, creşterea anuală

aşteptată a numărului de vizite din străinătate va fi de 2,5% pîna în anul 2010 şi de 3% anual pentru

perioadele ulterioare.

2. Creştere medie – corespunde asteptărilor pentru destinaţiile central–europene ca rezultat al

creşterii moderate a volumului investiţiilor şi al promovării – o creştere medie anuală de 3,9% pîna

în anul 2010 şi de 4% anual pentru perioadele ulterioare.

3. Creştere optimă – o creştere anuală aşteptată a numărului vizitelor din străinatate de 7%

pîna în anul 2015 şi de 8% anual pentru perioadele ulterioare.

Trebuie luate în considerare următoarele aspecte referitoare la sus-numitele prognozări:

Turismul nu evoluează de la sine, concurenta fiind puternică. Nu are temei supoziţia ca Republica

63

Moldova va atinge automat nivelul de creştere aşteptat pentru Europa Centrală; S-a prognozat ca în

perioada analizată nu va avea loc nici un dezastru natural sau provocat de om, care ar putea afecta

dezvoltarea turismului; S-a considerat ca durata medie de şedere a vizitatorilor va ramîne la nivelul

de 4,5 zile, cu toate că există tendinţe generale de reducere a acesteia.

S-a prognozat fără a se ţine cont de creşterea anticipată a ponderii traficului pe pieţele cu un

venit mai ridicat.Ratele de creştere optima sunt cu mult mai înalte decît media aşteptarilor.

Actualmente turismul din Republica Moldova se afla la un nivel foarte jos. În anii apropiaţi

pot fi aşteptate niveluri mai înalte de creştere, cu condiţia că vor fi iniţiate activităţi de îmbunataţire

a infrastructurii.

Tabelul 3.1.

Vizite în Republica Moldova – Prognoza pîna în anul 2015

Anul 2000 Anul 2010 Anul 2015% de crestere2000 - 2010 2000 - 2015

Creştere joasă 110000 140800 163240 28,0 48,4Creştere medie 110000 161270 196210 46,6 78,4Creştere optimă 110000 216390 317940 96,7 189,0Sursa: Estimările DDT conform prognozelor OMT.Chişinău 2003

Cheltuielile aşteptate ale turiştilor Datele statistice privind cheltuielile vizitatorilor străini

sunt sumare. Principalul indicator ţine de cheltuielile medii pe pachete turistice, care în anul 2000 a

constituit 68 dolari SUA (excluzînd cheltuielile personale ale vizitatorilor, cumpărăturile etc).

Cheltuielile medii ale unui vizitator în Europa au fost de cca 650 dolari SUA, în pofida faptului ca

această medie descreşte de la o destinaţie la alta, ca în cazul Republicii Moldova, unde majoritatea

sosirilor sunt din ţările învecinate, care au frontiere comune.

Ca baza pentru prognozarea cheltuielilor a fost luata cifra de 200 dolari SUA. Drept

rezultate, cheltuielile vizitatorilor se estimeaza la 22 milioane dolari SUA în anul 2000. Pentru

calcularea cheltuielilor aşteptate a fost utilizata rata medie de creştere anuală prevazută de WTTC.

Tabelul 3.2.

Cheltuielile vizitatorilor străini–Prognoza pîna înanul2015(mii dolari SUA)

Anul 2000 Anul 2010 Anul 2015% de crestere2000 - 2010 2000 - 2015

Creştere joasă 22000 30694 36980 39,5 68,1Creştere medie 22000 35159 44447 59,8 102,0Creştere optimă 22000 47176 72024 114,4 227,4

Sursa: Estimarile DDT conform prognozelor Consiliului Mondial de Călătorii si Turism.

64

Cât priveşte randamentul investiţiilor, este oportun de a analiza venitul cumulativ pentru

această perioadă.

Tabelul 2.14.3 Prognoza cheltuielilor cumulative ale vizitatorilor (milioane dolari SUA) Anii 2003 - 2010 Anii 2011 - 2015 Anii 2003 - 2015Creştere joasă 219 172 391Creştere medie 240 203 443Creştere optimă 293 306 600

Sursa: Estimările DDT conform prognozelor Consiliului Mondial de Călătorii şi Turism.

La aceste cifre se mai adaugă cheltuielile cetăţenilor Republicii Moldova care practică

turismul intern.Aşadar, conform estimărilor de mai sus veniturile din activitatea turistucă se vor

majora cu cca 200 mln dol SUA în perioada anilor 2003-2015

Direcţii strategice. Turismul ar putea să se dezvolte destul de bine pe seama agenţilor

economici în cadrul unei strategii comune de parteneriat public-privat în localităţile unde acest lucru

este posibil. Dar este și situaţia în care o parte mare din baza materială de turism din ţară este încă în

proprietate publică şi este prost gestionată, de ex. taberele de odihnă pentru copii. Partenerii privaţi

ar avea nevoie de o viziune clară, de susţinere a acestui domeniu şi de cofinanţare. Un investitor

vine acolo unde măcar condiţii elementare de infrastructură şi conectare la principalele elemente de

edilitate sunt asigurate, sau aceasta poate fi făcută doar în parteneriate public-private.

Renovarea Palatului Republicii pentru a utiliza mai flexibil sălile de conferinţe, a procura şi

dota cu echipament modern sălile de conferinţe şi bucătăria.

Elaborarea unui ghid întitulat "Conferinţe în Republica Moldova", în care vor fi incluse toate

localurile pentru conferinţe din mun.Chişinău şi din alte părţi ale republicii, menţionînd capacitatea

acestora şi amenajarea lor tehnică.

Formarea unui club "Republica Moldova - destinaţie pentru conferinţe", care va întruni

reprezentanţi ai tuturor localurilor mari pentru desfăşurarea conferinţelor şi ai altor ofertanţi de

conferinţe, pentru implementarea unui plan comun de acţiuni, cu scopul organizării conferinţelor

regionale şi internaţionale în Republica Moldova.

65

Instruirea operatorilor din domeniul turismului în calitate de organizatori profesionişti de

conferinţe, precum şi participarea acestora la cursurile anuale de instruire ale Asociaţiei

Internaţionale a Organizatorilor Profesionişti de Conferinţe (AIOPC).

Elaborarea şi adoptarea concepţiei de dezvoltare a activităţii expoziţionale în Republica

Moldova.

Difuzarea materialelor promoţionale privind potenţialul expoziţional al Republicii Moldova.

Crearea unui fond de susţinere a agenţilor economici, în scopul promovării produselor

autohtone pe piaţa internaţională, inclusiv a serviciilor turistice.

Modernizarea localurilor expoziţionale şi dotarea lor cu tehnica necesară.

Analiza SWOT pentru dezvoltarea turismului de afceri în or. Ungheni :

Puncte Tari

•Vecinătatea cu Romania (aderata la UE);

•Un important nod feroviar și punct de frontiera vamal ce conectează rețeaua internă cu

exteriorul;

•Situarea în partea central-vestică a republicii, la intersecţia multor căi de comunicatie de

importanta nationala si internationala

•Zona Economică Liberă “Ungheni–Business” ;

•Grad înalt de gazificare;

•Economie diversificata (sectorul industrial dezvoltat);

•Fond acvatic impunător ceea ce asigura aprovizionarea cu apa a populatiei (Prut, Delia,

Bailesti);

•Diversitatea centrelor culturale (Palat de Cultura, Scoala de Muzica, Scoala de Arte Plastice,

Muzeul de Istorie si Etnografie, 5 biblioteci, 2 case de cultura, 2 sali de cinema);

•Diversitatea evenimentelor culturale (Festivalul Național al Obiceiurilor de Iarnă, Tabăra de

Sculptură Ungheni, Târgul Național de Ceramică); Ungheni- capitala Tineretului 2011, dar si

capitala de vest a Moldovei;

Puncte Slabe

•Amplificarea migraţiei care cuprinde, în special, populaţia tânăra;

•Reţea stradală de slabă calitate;

•Dificultăţi de integrare şi reintegrare socio-profesională a categoriilor dezavantajate:

persoane cu dizabilităţi, şomeri de lungă durata.

•Existenţa unor echipamente tehnice şi tehnologii învechite;

66

•Existenţa unor întreprinderi puternic poluante şi energointensive;

•Promovare turistică insuficienta

•Nivel scăzut al salariilor în domeniul hotelier și de agrement;

•Lipsa fondurilor necesare pentru dotarea unităţilor de cazare;

•Sprijinirea insuficientă a artei şi culturii;

•Investiţii reduse în tehnologii de protecţie a mediului;

•Infrastructura turistică slab dezvoltată, cu puţine spaţii de cazare;

•Dotări tehnico-sanitare precare;

• Existenţa unor unităţi sanitare vechi sau modernizate doar parţial;

Oportunitati

•Creşterea continuă a populaţiei oraşului;

•Crearea de noi oportunităţi pentru investiţii;

•Programe pentru încadrarea şomerilor în industria turismului;

•Crearea de noi oportunităţi pentru investiţii;

•Dispune de multiple cadre de înaltă calificare, dar și disponibile; Dispune de condiţii de

dezvoltare a turismului industrial prin existenţa în teritoriu a întreprinderilor industriale unice in ţară

şi bazate pe tradiţii populare in domeniul ţesutului covoarelor, producerea articolelor de ceramică şi

producerea vinurilor (Fabrica de covoare Ungheni, Fabrica de ceramică - unica de acest fel in ţară şi

a Fabricii de vinuri)

Amenințări

•Degradarea mediului pe axele de transport

•Libera circulaţie a forţei de muncă va afecta calitatea şi cantitatea resurselor de muncă;

•Migrarea accentuată a specialiştilor;

•Scăderea interesului populaţiei pentru implicarea în afceri de turism;

•Slaba implicare a Autorităţilor Publice Locale în exploatarea corespunzătoare a teritoriului

în scopul dezvoltării turismului;

•Lipsa fondurilor la bugetul local pentru dezvoltarea turismului;

•Insuficienţa investiţiilor pentru menţinerea şi dezvoltarea afacerilor în turism;

•Lipsa marketingului turistic regional;

•Migrarea specialiştilor din domeniul medical spre ţări mai dezvoltate, unde sunt plătiţi mai

bine;

•Venituri insuficiente la bugetul local.

67

O BIECTIVE SPECIFICE, PROIECTE ŞI PROGRAME IDENTIFICATE PENTRU DEZVOLTAREA

TURISMULUI (2007-2017)

Urbanism, infrastructura de bază şi protecţia mediului pentru dezvoltarea turismului de afceri în or. Ungheni

Optimizarea fluxului de transport internaţional Eficientizarea cheltuielilor de tansport în relaţiile cu România şi alte state

Construcţia Podului rutier Ungheni, Moldova - Prut, România

10 000

Internă Externă

2007-2010

Consiliul localPrimăria

Agenţi economici

Crearea şi dezvoltarea unor programe de reabilitare a reţelei de drumuri ale oraşului

Program multianual de reabilitare străzi, trotuare şi parcări

2500 Internă Externă

2007-2017

Consiliul localPrimăriaDrumuri-Ungheni S.A.

Agenţi economiciONG-urile în domeniul dezvoltare comunitară

Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de trafic

Modernizarea străzilor principale cu staţii acoperite şi panouri publicitare iluminate


2007-2013



Eliminarea parcărilor improvizate prin amenajarea de spaţii pentru parcare

Studiu de fezabilitate privind construirea / amplasarea de noi parcări


2007-2008



68

Îmbunătăţirea iluminatului public al oraşului

Reabilitarea şi extinderea iluminatului public


2007-2012

Consiliul localPrimăriaRed-Nord S.A

Agenţi economici

Îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare a instituţiilor de cultură şi diversificarea actului cultural

Renovarea şi modernizarea Palatului Culturii

2 100 Internă Externă

2007-2009

Consiliul localPrimăriaDirecţia Palatului Culturii

Agenţi economici

Renovarea imobilelor domeniului public: grădiniţe, şcoli, biblioteci

Reparaţia capitală ferestre, uşi, clădiri grădiniţe,şcoli, biblioteci

1 500 Internă Externă

2007-2010

Consiliul localPrimăriaDGÎTS

Agenţi economici

Îmbunătăţirea spaţiilor verzi urbane existente şi amenajarea de noi spaţii verzi şi de agrement

Amenajarea scuarelor în cartierele oraşului


2007-2015

Consiliul localPrimăriaRegia amenajare creare spaţii verzi

Agenţi economici

*** Extinderea suprafeţelor de spaţii verzi şi dezvoltarea perdelelor de protecţie şi aliniamentelor stradale


2007-2015


Comunitatealocală

Creşterea suprafeţei pădurilor cu rol de protecţie şi agrement din jurul oraşului

Program multianual de plantări arbori


2007-2015


Agenţi economici

Punerea în valoare a funcţiilor recreative estetice şi ecologice ale parcului orăşenesc

Reabilitarea parcului central


2007-2015


Agenţi economici

Monitorizarea Studiu ecologic al 185 Intern 2007- Consiliul local Agenţi

69

rîului Prut şi protecţia asupra poluării accidentale

Văii Prutului-fundamentare pentru rezervaţie transfrontalieră componentă a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

ă Externă

2015 PrimăriaONG-urile din domeniul protecţiei mediului

economici

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Circa 50% din turiștii străini vin în Republica Moldova în scop de afaceri. În ianuarie-iunie

2012 agenţiile de turism din Republica Moldova au acordat servicii turistice la 79,6 mii de persoane,

ceea ce este cu 11,9% mai mult, decît în perioada similară a anului trecut, anunță Biroului Naţional

de Statistică.

Potrivit BNS, din cei 5072 de turişti şi excursionişti străini, care au vizitat Republica

Moldova în primul semestru al acestui an şi au beneficiat de serviciile agenţiilor de turism, 49,1% au

sosit în scopuri de afaceri şi profesionale, 46,8% - de odihnă, recreere şi agrement, iar 4,1% - de

tratament.

Ponderi mai însemnate în numărul total de turişti în ţara noastră le-au revenit cetăţenilor din

Federaţia Rusă, România, Germania, Turcia, Italia, SUA, Bulgaria, Ucraina ş.a.

Cu toate acestea turismul de afaceri în Republica Moldova este în descreştere:

(i) multe săli pentru conferinţe nu corespund aşteptărilor, dispun de posibilităţi

tehnice şi logistice limitate,

(ii) număr insuficient de spaţii pentru turismul de afaceri în provincie,

(iii) insuficienţă de materiale publicitare privind localurile destinate organizării

conferinţelor,

(iv) insuficienţă de organizatori profesionişti pentru desfăşurarea conferinţelor în

Moldova,

(v) lipsa unei Concepţie de dezvoltare a activităţii expoziţionale,

(vi) dotarea tehnică neadecvată a sălilor expoziţionale,

(vii) parteneriate public-private puţine pentru promovarea expoziţională a ofertei

turistice naţionale peste hotarele ţării.

Principalele caracteristici ale turismului de afaceri sunt urmãtoarele:

· reprezintã un domeniu al turismului de cea mai mare calitate

· completeazã sectorul turismului liber

70

· investitiile în turismul de afaceri conduce la regenerarea urbanã

· turismul de afaceri are propriile facilitãti unice, precum centrele de conferinte si expozitii

· multe din investitiile destinate infrastructurii turistice sunt concepute în special pentru

turismul de afaceri (hoteluri, restaurante, telecomunicatii, transport) si furnizeazã astfel beneficii

care pot fi utilizate de cãtre turistii clasici si de cãtre populatia indigenã

· calitatea superioarã a personalului de servire cerutã de turistii de afaceri se regãseste în

serviciile prestate de acestia

· turismul de afaceri afecteazã mai putin mediul în raport cu turismul clasic

· cercetãrile în domeniu sugereazã faptul cã aproximativ 40% dintre turistii de afaceri care

se reîntorc în aceleasi destinatii au drept scop motivatii personale de cãlãtorie

În urma studiului complex al potenţialului turistic naţional, a principiilor de management al

acestora în Republica Moldova, elementelor de infrastructură turistică, practicilor de valorificare a

resurselor disponibile unităţilor de deservire a turiştilor, precum şi nivelurile de gestionare a

activităţilor turistice în teritoriu pot fi formulate următoarele concluzii:

1. Republica Moldova are un variat potenţial natural şi cultural concentrat cu precădere în

mediul rural, dar care se găseşte într-o stare avansată de izolare de circuitul economic, iar turismul

rural este capabil să le facă funcţionale pe piaţă;

2. Majoritatea resurselor cu funcţionalitate turistică, deşi formal au unul sau mai mulţi

gestionari, nu sunt valorificate pentru scopuri turistice, balneare sau recreare organizată, deşi

legislaţia încurajează acest lucru;

3. Patrimoniul natural, valoros în plan european, se găseşte în faza de conservare şi în mare

parte nu este implicat în traseele turistice, care să poată suplimenta eficient resursele financiare

insuficiente de la buget necesare procesului de protecţie şi cercetare a naturii;

4. Industria turistică din Republica Moldova se găseşte în faza sa de relansare după o

profundă criză şi nu este pregătită pentru valorificarea tehnologizată nonpoluantă resurselor

turistice, iar antreprenorii nu au capacitate profesională să atragă prin valorile turistice fluxuri

importante de turişti;

5. Crearea şi dezvoltarea pe teritoriul ţării a unui număr de 20 de zone turistice în jurul

principalelor atracţii pentru vizitatori este necesară pentru instituirea unui sistem național turistic

echilibrat;

7. Fiecare zonă de interes turistic, indiferent de specializarea acesteea, necesită elaborarea

unui plan de management strategic şi utilizarea în cadrul negocierilor de atragere şi valorificare a

investiţiilor locale şi străine;

71

8. Caracterul participativ pentru elaborarea planului strategic de dezvoltare a turismului de

afecri poate asigura buna funcţionare a administraţiei gestionare, precum şi implicarea nemijlocită a

antreprenorilor şi populaţiei în dezvoltarea prioritară pentru turism a teritoriilor cu resurse

recreative;

În urma investigaţiei practice, au fost depistate următoarele probleme:

a) mediul înconjurător degradat;

b) lipsa unei imagini a zonei naturale ca destinaţie pentru o vacanţă ecoturistică;

c) infrastructura generală şi turistică slab dezvoltată şi diversificată;

d) nivelul scăzut de dezvoltare economică şi socială;

e) lipsa informării privind turismul de afaceri.

f) Complexul hotelier și de cazare slab dezvoltat, și mai cu seamă disproporționat, marea

majoritate a hotelelor sunt amplasate în Chișinău.

Este important să se stabilească unele principii şi obiective privind dezvoltarea turismului de

afaceri în crearea ofertei de turism receptor şi intern, stimularea intereselor antreprenoriale şi

investiţionale în domeniu fiind un obiectiv categoric şi necondiţionat pentru dezvoltarea

infrastructurii turistice conexe. Îndeplinirea standardelor de calitate a serviciilor turismului de afceri

şi implementarea sistemelor de certificare reprezintă modalităţi sigure în garantarea competitivităţii

ofertelor de afaceri, reuniuni și conferințe.

Conştientizarea comunităţilor locale din cadrul destinaţiilor turismului de afceri privind

beneficiile „de efect" trebuie să favorizeze dialogul social eficient între actorii interesaţi în

desfăşurarea activităţilor economice în domeniu.

Turismul de afaceri este o formă de turism de dimensiuni modeste în Republica Moldova,

care impune implementarea marketingului pentru promovarea eficace şi direcţionarea dezvoltării

afacerilor în concordanţă cu motivaţiile şi doleanţele de consum ale turiştilor.

În urma analizei şi interpretării datelor ce au stat la baza acestei lucrări, şi care au apărut pe

parcursul acestuia atunci când a fost necesar, putem extrage următoarele concluzii:

Orașul Ungheni prezintă o serie de avantaje în direcţia dezvoltării afacerilor. Este cel mai

vestic oraș al ţării, situat la granița cu România.

Datorită potenţialelor turistice variate şi atractive ale Orașului Ungheni, dezvoltarea

turismului poate constitui o alternativă de dezvoltare generală economică a multor localităţi şi zone,

integrate dezvoltării turistice.

72

Turismul din Orașul Ungheni nu funcţionează la nivelul potenţialului său, dezvoltarea sa în

plan economic şi turistic fiind influenţată de o serie de factori de diverse naturi: economică, dar şi

evoluţia globală a economiei moldovenești.

Orașul Ungheni are o viaţă intelectuală, cultural spirituală efervescentă, fapt ce se regăseşte

în multitudinea şi frecvenţa mare a acţiunilor de tipul: conferinţe, simpozioane, întâlniri de

cooperare, congrese, întâlniri politice, manifestări economice (târguri şi expoziţii internaţionale).

Turismul de afaceri şi congrese a crescut în importanţă în ultimii cinci ani, a crescut şi

numărul de turişti participanţi la congrese şi conferinţe ale ONG-rilor, ştiinţifice şi numărul

partenerilor de afaceri străini.

Primăria din Orașul Ungheni și ZEL Ungheni Business are un rol activ în dezvoltarea

turismului în general, şi în dezvoltarea turismului de afaceri în special, datorită programelor de

parteneriat şi dezvoltare.

Înfiinţarea Biroului de Turism la Iași și Ungheni este un pas înainte pentru turismul de afceri.

Principalele obiective ale activităţii Biroului de Turism vizează centralizarea ofertei turistice şi

prezentarea ei într-un cadru instituţionalizat. Astfel, prin activitatea acestui birou se facilitează

contactul persoanelor şi instituţiilor interesate de organizarea unor evenimente (congrese,

simpozioane, conferinţe) în Orașul Ungheni cu autorităţile şi firmele care dispun de resurse în

domeniu.

Lucrarea de faţă nu şi-a propus o abordare economică a subiectului tratat. În centru ei s-au

aflat serviciile turistice (cazare, masă, agrement, tratament) oferite pentru turismul de afaceri în

Orașul Ungheni. Acest subiect comportă mai multe faţete, asupra activităţii societăţii punându-şi

amprenta o serie de factori de natură neomogenă: geografici, micro- şi macroeconomici, sociali, etc.

73

BIBLIOGRAFIE

1. Concepţia dezvoltării turismului în Republica Moldova/Hotărвrea de Guvern Nr. 912 din 8-

10-1997//Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 1997. - Nr. 74-75. - (13 noiemb.)

2. Legea turismului a Republicii Moldova / Nr. 798-XIV din 11-02- 2000/ / Monitorul Oficial

al Republicii Moldova. - 2000 - Nr. 54-56. - (12 mai)

3. Legea privind ocrotirea monumentelor / Nr. 1530-XII din 22- 06-93// Monitorul Oficial al

Republicii Moldova. - 1994. - Nr. 1/3. - (30 ianuarie)

4. Legea privind protecţia mediului înconjurător / Nr. 1515-XII din 16-10-93

5. Legea cu privire la resursele naturale / Nr. 1102- XIII din 06-02-97

6. Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat /Nr. 1539-XIII din 25-02-98

7. Decizia Consiliului Orăşenesc Ungheni nr. 4/12 din 20.07.2012, Planul strategic de

dezvoltare durabilă a turismului în oraşul Ungheni

8. Bran, Florina. Economia turismului şi mediul înconjurători /Florina Bran, Dumitru Marin,

Tamara Simon. - Bucureşti: Editura Economică, 1998. - 247p.

9. Bran, Florina. Turismul rural. Modelul European/ Florina Bran, Dumitru Marin, Tamara

Simon. - Bucureşti: Editura Economică, 1997. - 176p. Glăvan, Vasile. Turismul în România.

Bucureşti: Editura Economica, 2000. - 160 p. 7.

10. Barbu Gh, Turismul şi calitatea vieţii, Edit. Politică, Bucureşti, 1980

11. Barbu Gh., Turismul internaţional, parte integrantă a relaţiilor economice externe, Turismul

în economia naţională, Edit. Sport-Turism, Bucureşti, 1981

12. Băltăreţu A., Evoluţii şi tendinţe în turismul internaţional. Aspecte teoretice şi practice,

Editura PRO Universitaria, Bucureşti, 2006

13. Cocean P., Vlăsceanu Gh., Negoescu B., Geografia generală a turismului, Edit. Meteor

Press, Bucureşti, 2002

14. Cosmescu I.), Turismul, Edit. Economică, Bucureşti, 1998

74

15. Cristureanu C., Strategii şi tranzacţii în turismul internaţional, Editura C.H. Beck, Bucureşti,

2006

16. Cristureanu C., Economia şi politica turismului internaţional, Edit. Abeona, Bucureşti, 1996

17. Cristureanu C., Neacşu N., Băltăreţu A., Turism internaţional, studii de caz, legislaţie, Edit.

Oscar Print, Bucureşti, 1999

18. Dinu M., Impactul turismului asupra mediului – indicatori şi măsurători, Edit.Universitară,

Bucureşti, Universitatea Româno-Americană, 2005

19. Dinu M.,Geografia turismului,Editura Didactică şi Pedagogică,R.A.,Bucureşti, 2002

20. Draica C., Ghid practic de turism intern şi internaţional, Edit. All Beck, Bucureşti, 1999

21. Firoiu D. Economia turismului şi amenajare turistcă a teritorilului . Edit. Sylvi , Bucureşti,

2002

22. Găştescu P.(1971), Lacurile din România,Editura Academiei R.S.România,Bucureşti.

23. Gheorghilaş A., Geografia turismului. Metode de analiză în turism, Edit. Universitară,

Bucureşti, 2008

24. Gheorghilaş A., Geografia turismului internaţional,Edit.Universitară,Bucureşti., 2005

25. Ionescu I., Turismul-fenomen economic,social şi cultural. Editura Oscar Print, Bucureşti,

1999

26. Minciu R., Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2000

27. Neacşu N., Turismul şi dezvoltarea durabilă, Edit. Expert, Bucureşti, 2000

28. Postelnicu Gh., Introducere în teoria şi practica turismului. Edit.Dacia,Cluj Napoca, 1998

29. Nicu Vladimir. Localităţile Moldovei în documente şi cărţi vechi. V. 2. --Chişinău:

Universitas, 1991. - 298p.

30. Nistoreanu, Puiu. Management în turism. Bucureşti: Editura ASE, 2002. - 284p.

31. Stăncioiu, Aurelia-Felicia. Dicţionar de terminologie turistică. Bucureşti: Ed.Economica,

1999. - 245p.

32. Stănculescu, Gabrie1a. Dicţionar poliglot explicativ de termeni utilizaţi în turism.

Bucureşti:Ed. AI Educational, 1998. - 327p.

33. Turcov, Elena. Coordonarea turismului.Chişinău: Editura ASEM, 2006. - 208 p.

34. http://www.turism.ungheni.md/

35. http://ungheni.info/

36. http://moldova.cc/ungheni_city/

37. http://ungheni.tv/

38. http://www.infoprut.ro

75

http://www.infoprut.ro/

http://ungheni.tv/

http://moldova.cc/ungheni_city/

http://ungheni.info/

http://www.turism.ungheni.md/

39. http://ungheni.olx.md

40. http://ungheni.md/

41. http://www.fundatiacomunitaraungheni.md/

42. http://www.crungheni.md/

43. http://www.crdd.md/

44. http://ungheni.chamber.md/ro/

45. http://www.freezone-ungheni.md/

46. http://training-center.md/ro/

47. http://episcopia-ungheni.md/

48. http://www.expresul.com/

49. http://canalregional.md

50. http://aicitv.md/ro/ungheni

51. http://unghiul.info/

52. http://www.stirilocale.md/local/ungheni.html

53. http://www.statistica.md

54. http://www.euroregiune.org/

76

http://www.statistica.md/

http://www.stirilocale.md/local/ungheni.html

http://unghiul.info/

http://aicitv.md/ro/ungheni

http://canalregional.md/

http://www.expresul.com/

http://episcopia-ungheni.md/

http://training-center.md/ro/

http://www.freezone-ungheni.md/

http://ungheni.chamber.md/ro/

http://www.crdd.md/

http://www.crungheni.md/

http://www.fundatiacomunitaraungheni.md/

http://ungheni.md/

http://ungheni.olx.md/

ANEXEAnexa 1. Plan strategic. Organizarea unei reuniuni internaționale (congres,convenție, conferință)

77

Anexa 2. Checklist – organizare eveniment

81

Anexa 3. Model – cerere de ofertă (RPF – Request for Proposal)

85

Anexa 4. Buget evenimentI. Costuri

87

Anexa 5. Spații și servicii pentru organizare evenimente (tip conferință, seminar,

trening)

Este recomandabil ca prestatorii să fie specializați pe 1-2 tipuri de spații, dotate

adecvat, și în plus să ofere o ambianța cat mai atractivă pentru manifestările

organizate, putand astfel castiga o clientelă constantă și satisfăcută.

Conferință / Prelegere

94

Congres

95

Întâlniri de afaceri / Seminar / Training

96

Outdoor trening / Teambuilding

97

Amenajarea spațiilor de lucru

98

Anexa 6. Checklist pentru vizitarea locației (site inspection)Principii

Verificați datele din ofertă (prospecte, brosuri). Sunt indeplinite toate condițiile indicate din cererea de ofertă? Stabiliți cine este partenerul dv. de negociere (partener principal, competențe

decizionale, persoana de contact, alte persoane) Ce servicii sunt prestate de subcontractori? Personal implicat - pregătire profesională, experiență, amabilitate, eficiență. Standardul serviciilor Acordați suficient timp pentru vizită, innoptați în locație, veți verifica astfel

calitatea serviciului în mod direct.

SOSIRE și TRANSFERInfrastuctura de transport. Ce legături există?Distanța de la hotel (km, timp) pană la

1. aeroport2. gară3. locația conferinței

Transfer1. microbuz-navetă a hotelului / a aeroportului2. alte posibilități

Parcare1. Locuri de parcare / garaje la hotel2. In apropiere de hotel sau de locația conferinței3. Taxe de parcare / plată forfetară?

HOTEL & CAMERECapacitate, dotare, costuri, serviciiCategorii de confort ale camerelor:

1. Standard, Confort superior.2. Upgrade pentru VIP-uri?3. Camere pentru nefumători și pentru persoane cu dizabilități4. Ambientul camerelor5. Există conexiuni ISDN, respectiv modem, robot telefonic, birou cu lampă de

masă și6. consumabile în cameră?

Check-in și Check-out1. Care sunt orele de Check-in și Check-out?2. Există Express - Check-out?

Servicii

99

Care sunt condițiile pentru prestarea următoarelor servicii (orar, costuri, volum)1. Room-Service2. Concierge-Service3. Curățătorie și spălătorie4. VIP-Treatments5. Hostess-Service6. Security-Service7. Translatori8. Schimb valutar

Restaurante / Baruri1. Ce fel și cate sunt?2. Dotare, ambient, ofertă, orar3. orar pentru mic dejun

Condiții de muncă1. Există incăperi pentru organizator?2. Există Business Centre sau servicii de secretariat in hotel?3. Ce servicii oferă: fax, fotocopiator.4. Ce costuri implică?

Posibilități de agrement (sport, wellness) oferă hotelul?Orar, taxeCondiții de securitateMăsuri de PSI: semnalizatoare de fum, instalație automată de stingere cu apă, iesiri deurgență etc.SPAłII PENTRU CONFERINłĂ și ECHIPAMENTECe fel de spații sunt necesare și la ce ore?Cat timp este necesar pentru aranjarea spațiilor, precum și pentru dezafectare, pentru anu se suprapune cu alte activități.Vedeți dacă anumite spații sunt utilizabile pentru activități multiple (de zi, de seară).

1. săli de conferință2. săli / spații de expoziție3. birouri4. spații pentru pauze și pregătire5. spații de depozitare materiale pentru conferință6. Ioc pentru desk de inregistrare7. posibilități de afisaj.

Amplasare1. Care este distanța dintre spațiile pentru conferință, respectiv a acestora pană Ia:2. intrarea principală3. locul de inregistrare4. restaurante5. toalete etc.6. Sunt la etaje diferite?

100

7. Unde sunt usile?8. Cate lifturi există, ce capacitate au?9. Există interfon in hotel sau în sălile de conferință?

Garderobe & toalete1. Unde sunt garderobele, ce capacitate au?2. Există suficiente toalete?

În săli verificați:1. acustica și tehnica de sonorizare2. izolarea fonică, zgomote interne (bucătărie, altele) și (stradă, masini)3. climatizare, ventilație - verificați și dacă produc zgomot.4. lumina naturală, iluminare, tehnică de intunecare5. acces la tabloul electric6. spațiile sunt modulabile?7. există obstacole în spațiu (coloane, nise etc.)8. amplasarea scaunelor în spațiu - vizibilitate spre scenă, ecran etc.9. inălțimea spațiului (la proiecții)

Echipamente tehnice & dotare1. Dotarea standard a spațiilor2. Acces telefon, fax, ISDN - Unde se află?3. Retroproiector (OHP), ecran4. Flipchart5. Mobilier (mese, scaune)6. Prize de mare putere (pentru proiecții cu beamer și show de lumini)7. Altele8. Ce aparatură tehnică mai trebuie instalată?9. Costuri (cereți listă de prețuri)10.Trebuie făcută comandă? Există tehnicieni interni pentru asistență? Cu cine

trebuie11.negociat?12.Mese de recepție13.Tribună pentru conferențiari14.Scenă, recuzită15.Podium

Spații de expoziție1. Prize de curent și telefon2. Iluminare3. Climatizare4. Siguranța podelelor pentru exponate grele5. Acces facil pentru aprovizionare și incărcare la dezafectare6. Lifturi de marfă

Securitate1. Verificați ce măsuri de securitate există în locație.

101

2. Post de prim-ajutorBiroul de organizare al evenimentului

1. Copiator2. Telefon, Fax, Modem3. PC, imprimantă etc.

Catering1. Capacități suficiente2. Spații pentru pauze3. Ce aranjamente sunt posibile și adecvate: bufet, banchet etc.4. Cine asigură cateringul: hotelul, alt furnizor?5. Cereți liste de preparate și băuturi, meniuri, liste de vin, cu indicarea prețurilor.6. Care este raportul personal / număr participanți?7. Există serviciu de decorațiuni?

PROGRAM SOCIAL1. Ce posibilități există?2. Cine sunt partenerii posibili pentru informații, organizare - hotelul, agenții,

municipalitate etc.CONDIłII CONTRACTUALECereți un contract-cadruModalități de plată- Se oferă pachete de servicii Ia prețuri forfetare pentru conferința?- Care sunt condițiile (volum de servicii, costuri etc.)?- Sunt cerute aconturi?- Care sunt serviciile incluse în prețul forfetar?- Cum se decontează serviciile suplimentare (extras) oferite anumitorparticipanți?- Ce cărți de credit sunt acceptate?Termene de rezervareTermene de contractareTermene de anulare / decomandare, penalizăriAsigurări. Pentru ce pagube răspunde hotelul?

Altele

102

TU

RIS

MU

L I

NC

EN

TIV

(Inc

enti

ve T

rave

l)

Age

nţii

le d

e tu

rism

co

labo

rato

are

la d

erul

area

tu

rism

ului

de

reun

iuni

şi

/sau

de

afac

eri.

Ori

ce p

erso

anaă

cu

sufi

cien

te v

enit

uri

disc

reţi

onal

e şi

tim

p li

ber

disc

reţi

onal

alo

cabi

l co

nsum

ului

turi

stic

în

peri

oada

pre

- ş

i pos

t –

even

imen

t spe

cial

.D

elag

aţii

par

tici

panţ

i la

Par

tici

pant

ul la

reu

niun

e in

tere

sat d

e of

erte

le

turi

stic

e in

cent

ive.

De

regu

lă, î

n w

eeke

nd,

după

term

inar

ea r

euni

unii

.

Sez

onal

itat

e in

tens

ă,

depe

nden

tă d

e co

ndiţ

iile

m

eteo

acc

epta

bile

la

dest

inaţ

iile

turi

stis

ce.

TU

RIS

MU

L D

E

AF

AC

ER

I

Fir

me

cu p

rofi

l eco

nom

ic

impl

icat

e în

turi

smul

de

afac

eri ş

i mot

ive

prof

esio

nale

Per

sona

lul d

e sp

ecia

lita

te

a fi

rmel

or, î

mpu

tern

icit

să

part

icip

e la

neg

ocie

rele

an

tam

ate

şi/s

au în

de

rula

re.

Per

sona

lul t

ehni

c an

tren

at

în o

rgan

izar

ea tâ

rgur

ilor

şi

expo

ziţi

ilor

.

Man

ager

ii f

irm

elor

La

term

enel

e co

nven

ite

în

cons

ens

cu p

arte

neri

i de

afce

ri.

Nes

emni

fica

tivă

.. T

uris

mul

de

afac

eri s

e de

rule

ază

în z

ilel

e lu

ni-

vine

ri, î

n or

ice

săpt

ămân

ă a

anul

ui,

exce

ptân

d

TU

RIS

MU

L D

E

RE

UN

IUN

I

Inst

ituţ

ii, o

rgan

izaţ

ii,

asoc

iaţi

i cu

prof

ile

guve

rnam

enta

le ş

i ne

guve

rnam

enta

le.

Del

egaţ

ii m

anda

taţi

să

part

icip

e la

lucr

ăril

e re

uniu

ni.

Obs

erva

tori

i ins

titu

ţiil

or

inte

resa

te d

e te

mat

ica

reun

iuni

i.

Iniţ

iato

rii r

euni

unil

or c

u pr

efer

inţe

pen

tru

cent

rele

ur

bane

şi/

sau

pent

ru

staţ

iuni

le tu

rist

ice.

La

term

enle

sta

bili

te d

e in

ţiat

orii

reu

niun

ilor

, cu

exce

pţia

luni

lor

iuli

e –

Puţ

in s

emni

fica

tivă

.

1. I

niţi

ator

ii a

cţiu

nilo

r tu

rist

ice

2. P

erso

anel

e pa

rtic

ipan

te la

tu

rism

ul d

e ev

enim

ente

sp

ecia

le

3. C

ine

stab

ileş

te lo

cul

(des

tina

ţia)

und

e se

de

rule

ază

acţi

unea

?

4. C

ând

are

loc

acţi

unea

?

5. S

ezon

alit

atea

ev

enim

ente

lelo

r

Tabe

lul n

r. 1.

1F

OR

ME

DE

TU

RIS

M I

NT

EG

RA

TE

ÎN

SE

GM

EN

TU

L M

ICE

(S

INT

EZ

Ă)

103

De

regu

lă, c

ostu

l ac

ţiun

ilor

turi

stic

e in

cent

ive,

pro

gram

ate

în p

erio

ada

pre-

sau

po

st-

even

imen

t est

e su

port

at p

e co

nt

prop

riu

de d

eleg

atul

pa

rtic

ipan

t la

reun

iune

şi

de

pers

oane

le c

are

îl

înso

ţesc

.

Exc

epţi

i: a

cţiu

nile

pro

toco

lare

su

port

ate

de

auto

rită

ţile

ţări

i gaz

dă

a re

uniu

nii

acţ

iuni

le tu

rist

ice

ince

ntiv

e su

port

ate

de

terţ

e pe

rsoa

ne: O

NG

-ur

i sau

într

epri

nder

ile,

in

stit

uţii

le e

tc, c

are

au

abil

itat

par

tici

pare

a re

prez

enta

nţil

or lo

r la

ev

enim

entu

l spe

cial

Fir

mel

e su

port

ă co

stul

tr

ansp

ortu

lui t

ur-r

etur

şi a

l ca

zări

i per

sona

lulu

i pa

rtic

ipan

t la

nego

cier

i în

lim

itel

e ba

rem

uril

or

pres

tabi

lite

. Pen

tru

acop

erir

ea c

helt

uiel

ilor

de

într

eţin

ere

al d

eleg

aţii

lor

în

tim

pul d

epla

sări

lor

firm

ele

aloc

ă in

dem

niza

ţiil

e (d

iurn

ele)

cuv

enit

e.C

ostu

l ser

vici

ilor

so

lici

tate

„ext

ra”,

ce

depă

şesc

ni

velu

l bar

emur

ilor

alo

cate

su

nt s

upor

tate

de

dele

gaţi

pe

cont

pro

priu

.

Ca

regu

lă g

ener

ală,

del

egaţ

ii

part

icip

anţi

la r

euni

une

supo

rtă

inte

gral

cos

tul t

rans

port

ului

la

locu

l eve

nim

entu

lui s

peci

al. L

a râ

ndul

lor

orga

niza

tori

i re

uniu

nilo

r ne

goci

ază

cu

pres

tato

rii l

ocal

i de

serv

icii

re

duce

ri (

bonu

suri

) la

tari

fele

de

baz

ă în

tim

pul s

ejur

ului

pa

rtic

ipan

ţilo

r.În

ace

ste

cazu

ri o

rgan

izat

orii

re

uniu

nilo

r se

con

frun

tă c

u do

uă s

itua

ţii d

isti

ncte

: las

ă la

di

scre

ţia

part

icip

anţi

lor

achi

tare

a se

rvic

iilo

r de

caz

are

şi d

e al

imen

taţi

e du

pă ta

rife

le

com

unic

ate

de p

rest

ator

i sau

pe

rcep

un

tari

f fo

rfet

ar (

fee)

de

part

icip

are

la e

veni

men

tul

resp

ecti

v.În

am

bele

caz

uri,

acop

erir

ea

parţ

ială

sau

inte

gral

ă a

chel

tuie

lilo

r de

pro

toco

l (co

fee

brea

k, v

izit

e do

cum

enta

re,

mes

e de

lucr

u et

c.)

este

su

port

ată

de in

ţiat

orii

re

uniu

nilo

r di

n fo

ndur

ile

prop

rii (

coti

zaţi

ile

mem

bril

or,

subv

enţi

i, sp

osor

izăr

i, al

te

veni

turi

).

6.

Cin

e

supo

rtă

chel

tuie

lile

de

pa

rtic

ipar

e l

a t

uris

mul

de

eve

nim

ente

?

104

NUMĂRUL DE SOSIRI ALE VIZITATORILOR STRĂINI ÎN REPUBLICA MOLDOVA, PE ŢĂRI DE ORIGINE 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011Total / Всего / Total 26045 25073 14239 14722 8710 9189 8956 10788din care, din: / в том числе из: / of which, from:

Armenia / Аpмении / Armenia 94 23 8 27 23 49 23 39Austria / Австрии / Austria 153 205 147 206 115 147 103 95Azerbaidjan / Азеpбайджана / Azerbaijan

107 78 73 56 37 76 29 13

Belarus / Белаpуси / Belarus 1072 1161 580 290 145 176 105 44Belgia / Бельгии / Belgium 64 70 81 63 16 17 103 46Bulgaria / Болгаpии / Bulgaria 471 448 295 359 46 380 324 289Canada / Канады / Canada 31 52 36 30 33 33 38 53China / Китая / China 58 87 29 20 19 8 27 166Cipru / Кипра / Cyprus 62 75 49 74 13 26 12 42Danemarca / Дании / Denmark 25 50 233 266 20 100 15 54Elveţia / Швейцарии / Switzerland 80 111 135 99 22 291 108 78Estonia / Эстонии / Estonia 27 71 15 85 40 42 70 76Federaţia Rusă / Российской Федерации / Russian Federation

3952 3294 1353 1767 1793 1713 1327 1404

Franţa / Франции / France 319 464 266 436 174 196 283 248

Georgia / Гpузии / Georgia 107 46 66 67 21 53 7 85Germania / Геpмании / Germany 632 703 673 892 502 460 482 1001Grecia / Греции / Greece 88 177 215 83 86 118 91 86Irlanda / Ирландии / Ireland 29 57 27 39 35 10 7 12Israel / Израиля / Israel 424 296 149 174 145 156 225 138Italia / Италии / Italy 1019 1141 663 755 440 258 474 445Japonia / Япониu / Japan 89 82 139 168 119 76 93 258Kazahstan / Казахстана / Kazakhstan 87 88 26 48 23 56 23 16Kîrgîzstan / Кыpгызстана / Kyrgyzstan 13 20 19 5 9 15 5 11Letonia / Латвии / Latvia 54 82 69 30 95 14 80 40Liban / Ливанa / Lebanon 263 173 72 9 – 1 1 –

Lituania / Литвы / Lithuania 128 125 110 79 57 34 12 69

105

Olanda / Нидерландов / Netherlands 223 268 199 262 125 154 311 219Polonia / Польши / Poland 428 443 262 188 140 291 204 371Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

3054 365 291 641 430 744 405 350

Соединенного Королевства Великобритании и Северной Ирландии

United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland

Republica Cehă / Чешской Республики / Czech Republic

218 123 126 157 140 40 24 57

România / Румынии / Romania 2350 3496 2787 3034 1070 765 1698 1600S.U.A. / США / USA 2504 3088 1066 515 239 194 451 558Slovenia / Словении / Slovenia 47 275 35 58 20 8 53 31Spania / Испании / Spain 65 98 64 92 45 60 79 69Suedia / Швеции / Sweden 116 136 50 140 65 59 99 334Turcia / Туpции / Turkey 3521 3038 1687 1400 461 1002 526 477Ucraina / Укpаины / Ukraine 3173 3406 1472 1335 1542 979 730 1189Ungaria / Венгрии / Hungary 146 173 135 146 36 31 18 84Alte ţări / Дpугих стран / Other countries

752 985 537 627 369 357 291 641

NUMĂRUL DE PLECĂRI ALE VIZITATORILOR MOLDOVENI ÎN STRĂINĂTATE, PE ŢĂRI DE DESTINAŢIE 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011Total / Всего / Total 67846 57231 67826 81790 85085 93294 117204 136095din care, în: / в том числе в: / of which, to:

Austria / Австрию / Austria 1315 72 60 105 542 641 931 909Belarus / Беларусь / Belarus 17 14 8 2 3 3 3 18Belgia / Бельгию / Belgium 63 18 5 23 75 20 31 5Bulgaria / Болгаpию / Bulgaria 4971 10079 18639 13106 16228 26167 31303 43374Cipru / Кипр / Cyprus 127 146 147 315 143 98 96 261Croaţia / Хорватию / Croatia 60 22 125 90 111 127 132 90Danemarca / Данию / Denmark 93 79 1 - 8 11 12 30Egipt / Египет / Egipt 202 257 911 1827 2216 2775 6468 4647Elveţia / Швейцарию / Switzerland 56 22 27 25 40 50 85 75

106

Emiratele Arabe Unite 184 337 503 310 380 334 535 875Объединенные Аpабские Эмиpаты United Arab Emirates Federaţia Rusă / Российскую Федерацию / Russian Federation

1055 292 4530 3147 750 196 1294 341

Franţa / Фpанцию / France 172 496 307 371 771 548 626 686Germania / Геpманию / Germany 188 469 153 114 91 193 201 264Grecia / Гpецию / Greece 276 414 671 590 916 811 2023 4066Israel / Израиль / Israel 7 44 86 83 132 120 261 202Italia / Италию / Italy 392 249 123 875 169 304 494 580Olanda / Нидерланды / Netherlands 66 56 66 121 130 100 37 30Polonia / Польшу / Poland 2678 3465 1560 905 176 172 322 343Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

176 128 26 44 40 60 74 90

Соединенное Королевство Великобритании и Северной Ирландии

United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland

Republica Cehă / Чешскую Республику / Czech Republic

136 92 96 506 868 1181 769 1082

România / Румынию / Romania 10174 8413 9186 15253 9864 9301 7938 12830S.U.A. / США / USA 40 59 20 19 106 49 53 60Slovacia / Словакию / Slovakia 608 907 246 70 41 17 11 15Spania / Испанию / Spain 68 53 81 59 166 130 93 468Suedia / Швецию / Sweden 3 20 6 7 11 27 12 12Tunisia / Тунис / Tunisia 426 1379 287 163 475 90 103 94Turcia / Туpцию / Turkey 10309 12526 13802 25636 33560 36260 50305 50814Ucraina / Укpаину / Ukraine 23254 14807 13478 17379 15911 12192 11201 11678Ungaria / Венгрию / Hungary 10235 1802 2163 73 323 292 600 721Alte ţări / Дpугие страны / Other countries

495 514 513 572 839 1025 1191 1435

107

INDICII DE UTILIZARE NETĂ A CAPACITĂŢII DE CAZARE TURISTICĂ ÎN FUNCŢIUNE procente / проценты / percentage

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011Total / Всего / Total 37,9 43,0 44,5 44,3 46,7 36,8 32,7 32,2Hoteluri şi moteluri 18,7 20,5 23,5 21,6 22,5 15,0 16,4 14,9Pensiuni turistice şi agroturistice 21,9 12,3 40,9 48,0 29,5 19,0 18,9 15,7Cămine pentru vizitatori 57,3 51,6 66,0 57,0 58,9 54,6 50,5 53,9Structuri de întremare 70,8 77,5 77,0 72,5 80,3 65,8 60,8 64,6Sate de vacanţă şi alte structuri de odihnă

22,1 22,5 21,6 23,2 12,7 15,7 6,2 8,3

Tabere de vacanţă pentru copii 51,4 64,3 58,8 63,9 70,3 53,5 47,5 45,4

108

II. Lista proiectelor realizate şi în derulare 2001-2006 cu finanţare internă şi externă

Nr d/r Titlul proiectului Finanţator Durata Aplicant

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

Cooperarea Transfrontalieră Ungheni, Republica Moldova

Conferinţa Prutului - Reţea de cooperare transfrontalieră a ONG-urilor de sprijinire a afacerilor

Crearea cadrului instituţional descentralizat corespunzător pentru întărirea capacităţii firmelor din Republica Moldova de a opera la nivel transfrontalier şi internaţional

Crearea Asociaţiei Regiunilor de Frontieră din Moldova şi stabilirea unei reţele a actorilor din sectorul public şi privat implicaţi în iniţiativele socio – economice transfrontaliere şi regionale

Centrul de promovare a turismului de afaceri transfrontalier România - Moldova

Îmbunătăţirea reţelei antreprenoriale feminine

Cicluri de instruire şi asistenţă a antreprenorilor

TACIS CBC SPF

PHARE 2003 Iniţiativa Graniţe Externe

TACIS IBPP-NAP 2003

TACIS IBPP 2003


TACIS CBC SPF 2003

Biroul de Cooperare Tehnică al Germaniei (GTZ)

2002 - 2004

2005-2006

2005-2006

2005

2005

2006 - 2007

2006 - 2007

AO Centrul de Suport al Business-ului Ungheni

109

8.

9.

10.

11.

Dezvoltarea agrobusinessului rural – proiect pilot

Dezvoltarea agrobusinessului rural – program de asistenţă a fermierilor privaţi

Linia fierbinte pentru IMM-uri

Consolidarea parteneriatelor la nivel regional

USAID

USAID, SOROS

BIZPRO Moldova

PNUD

2002

2001-2005

2004-2006

2006

AO UNCALNIS

12.

13.

14.

15.

16.

17.

Şcolarizarea în agricultură

Consolidarea Centrelor Regionale

Integrarea eforturilor pentru dezvoltarea capacităţilor rurale

ASPA I - II Alianţa pentru Susţinerea Pieţei Agricole

Dezvoltarea comunităţilor rurale prin transferul de cunoştinţe

Să dezvoltăm cetăţenia activă la Ungheni

USAID

ICCO Olanda, Federaţia Naţională (FN) AGROinform

NOVIB Olanda, FN AGROinform, CAMIB, Contact, CCA – Credit şi Consultanţă în Agricultură, Programul de Asistenţă pentru Fermieri Privaţi

ICCO Olanda, FN AGROinform, DCR Suedia

FN AGROinform

FN AGROinform

2002-2003

2003-2004

2002-2006

2003-2005

2006-2008

2006

AO Centrul de Iniţiativă Privată

18.

19.

Ghidul investitorului în zona transfrontalieră Iaşi România – Ungheni Republica Moldova

Noi ascensiuni ale Agendei Locale

GTZ

PNUD

2006

2006

AO Centrul Regional de Dezvoltare Durabilă

110

20.

21.

21 Ungheni

Instrumentul Vocea Cetăţenilor

Consolidarea societăţii civile

PNUD

TACIS, TRANSTEC

2006

2006-2007

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

Amenajarea Scuarului Prefecturii

Iniţiativa de Fortificare a Poziţiei Femeii

Femeile Pot Reuşi I,II

Noi Perspective

Campania Informaţională Antitrafic

Femeile Pot Reuşi – Acţiuni Locale

Dezvoltarea de strategii pentru înfrăţirile de localităţi: Moldova şi România

Parteneriat pentru Dezvoltarea Durabilă a Cooperării Antreprenoriale Transfrontaliere Ungheni Republica Moldova –Iaşi România

PNUD

REIW, Departamentul de Stat al Muncii SUA, CIPPDF „La Strada”, CNSIPF

Agenţia Canadiană Dezvoltare Internaţională, OSCE, Norvegia

Banca Mondială

Departamentul de Stat al Muncii SUA, CIPPDF „La Strada, OIM

Norwegian People s Aid

TACIS CBC SMART

GTZ

2002

2002-2003

2002-2003

2004

2004

2006

2005-2006

2006

AO Europa – Visage

30.

31.

32.

O şansă sigură pentru femei

Dezvoltarea programelor şi proiectelor de cooperare transfrontalieră

Managementul proiectelor

Banca Mondială

GTZ

GTZ

2005

2006

2006

AO Agenţia de Dezvoltare Regională şi Integrare Europeană Ungheni

111

transfrontaliere

33.

34.

35.

36.

37.

Amenajare str. Naţională

Centru de Servicii Comunitare în Situaţii de Risc Casa pentru toţi

Centru de reabilitare şi integrare socială a persoanelor de vîrsta a treia

Campania de încurajare a participării tinerilor în procesul de votare

Centrul de Reintegrare Socială a Tinerilor

PNUD

FISM

FISM

Ambasada SUA

PNUD

2002

2002

2004-2005

2005

2005-2007

AO Viitorul începe azi

38. Promovarea imaginii femeii de succes

GTZ 2006 AO Pro femeia

39.

40.

Acordarea asistenţei juridice fermierilor

Publicaţia Bumerang

SOROS, Ambasada SUA

GTZ

2001-2003

2006

AO Ref-Lex-Vit

41.

42.

43.

44.

45.

Profilaxia cancerului mamar la femei

Curs de instruire la distanţă DL

Drepturile medicului şi ale pacientului în practica medicinii de familie – oportunităţi de informare şi colaborare transfrontalieră Ungheni – Iaşi

Drepturile pacientului în practica

Direcţia elveţiană

Ambasada SUA

GTZ

GTZ

PNUD

2003-2004

2004-2005

2006

2006

2006-2007

AO Spero-Bene

112

medicinii de familie

Fundaţia Comunitară Ungheni

46. Profilaxia infecţiei HIV SIDA printre utilizatorii de droguri intravenos din oraşul Ungheni bazată pe strategia de reducere a noxelor

SOROS 2003 AO Vis -Vitalis

47. Revista Noua Generaţie SOROS 2000-2001 AO Vasile Alecsandri

48.

49.

50.

Schimb şcolar cu Franţa

Schimb tineri în cadrul consiliilor municipale Ungheni – Franţa

Schimburi şcolare şi de tineri cu Franţa

Alianţa Franceză Moldova



2003

2003

2004-2005

AO Antena Alianţei Franceze Ungheni

51.

52.

Educaţie pentru sănătate

Copilul împreună cu familia (cantina socială)

Corpul Păcii

TACIS, EveryChild

2002-2003

2006 - 2007

AO Suflet de lumină

53.

54.

55.

56.

57.

Centrul de resurse pentru tineri

Extinderea serviciilor sociale de alternativă oferite tinerilor

Revitalizarea meşteşugurilor tradiţionale comune în zona transfrontalieră Iaşi - Ungheni

UNICEF

UNICEF

PHARE, Grup Şcolar. „Spiru Haret”, Iaşi

2004-2005

2005

2005-2006

2006

2006

AO Făclia

113

58. Formarea deprinderilor de viaţă

Cantina de ajutor social

Participare şi cetăţenie activă

UNICEF

UNICEF

UNICEF

2006

59. Promovarea tinerilor talente APL, IMM, IP 2004-2006 AO Romaniţa-Talent

60.

61.

62.

Şcoala tinerilor voluntari XXI

Strategy Development for Moldavian and Romanian Twinnings

Şcoala de Jurnalism

Corpul Păcii

TACIS CBC SMART

PNUD

2004

2005-2006

2006

AO Casiopeea

63. Să spunem lucrurilor pe nume SOROS 2004-2005 AO MIDAS

64.

65.

66.

Şcoala tutorilor şi copiilor din plasament

Dezinstituţionalizarea copiilor prin metoda plasării lor în familie

Oferă-i copilului adăpost şi alinare părintească

Ambasada SUA

Banca Mondială

PNUD

2003

2005-2006

2006

AO Adăpost şi Alinare

67.

68.

69.

70.

Educaţie pentru toţi

Activităţi pentru toţi şi pentru fiecare

Programe socio-educaţionale pentru copii

Copilul împreună cu familia

SOROS

APL, voluntari, Alianţa ONG-urilor Active, IMM, IP

JANIVO

TACIS, Evrychild

2002-2003

2004

2005-2006

2006-2007

AO Sprijin şi Speranţă

114

71.

72.

1. Şcoala integrării sociale

Centrul transfrontalier pentru instruirea părinţilor şi specialiştilor în asistarea copiilor cu disabilităţi

UNICEF

2. PHARE, Centrul „Penilla” Iaşi, Asociaţia „Maranatha” Suedia

2003

2005-2006

OO Poarta Deschisă

73.

74.

Centrul de Acces la Informare

American Corner

IATP / IREX

Ambasada SUA

2001-2005

2004-2005

Biblioteca Dimitrie Cantemir

75. Lupta Împotriva Traficului de Copii Fundaţia „Terre des Hommes”, ONG „Salvaţi Copiii” Moldova

2005-2007 ONG Terre des Hommes

76.

77.

Amenajarea zonei de centru a mun. Ungheni

Suport tehnic pentru formarea Centrului de Resurse în domeniul protecţiei mediului

PNUD

Orange-Net

2002

2003-2004

AO Renaşterea-Ungheni

78.

79.

80.

Sursele necentralizate de aprovizionare cu apă a mun. Ungheni

Dezvoltarea instituţională a Centrelor de Informare şi Coordonare Ungheni

Tabăra ecologică de vară Codrule, codruţule

Ambasada SUA

REC Moldova, Ambasada SUA

REC Moldova

2001-2002

2001

2003

Mişcarea Ecologistă Ungheni a ME din Moldova

81.

82.

Îmbunătăţirea procesului de producţie în agricultură printr-o abordare orientate pe protecţia mediului

TACIS CBC SPF 2001

TACIS CBC MPF

2005

2005

Primăria oraşului Ungheni

115

83.

84.

85.

86.

Analiza potenţialului de utilizare a resurselor de energie renovabilă în municipiul Ungheni

Colaborare transfrontalieră pentru protecţia calităţii apelor de suprafaţă din bazinul hidrografic al rîului Prut

Centrul transfrontalier pentru parteneriat

Managementul proiectelor transfrontaliere

Tabăra de sculptură, Ediţiile I,II,II


FCPM România – Republica Moldova


GTZ

SOROS

2005

2005-2006

2006

2002

2004-2006

116

teza turism afaceri

Documents

ct i conferine n condiiile

afaceri a fost atent

afaceri n oraul ungheni

ct i veniturile generate

n all its forms

a dublat n anii 1980

for republic of moldova

privete att volumul