terapii naturiste - cure

8/18/2019 Terapii naturiste - cure

http://slidepdf.com/reader/full/terapii-naturiste-cure 1/199

1

Diverse cure, terapii,sfaturii si retete

naturiste

2



2

Cuprins :03 – Forma Maxima – Techirghiol05 – Forma Maxima – Elixir de viata lunga Urina!08 – Forma Maxima – Urina 2 – Metode de tratament si diverse cauri

1 – Forma Maxima – "sihotera#ia18 – Forma Maxima – Metode de intarirea imunitati$ %eacuri &rientale$ Medicina'hinea si (ndiana23 – Forma Maxima – 'atina )*insecul +omanesc,26 – Forma Maxima – Lectia de Slabit29 – Forma Maxima – Cum slabesc occindetalii32 – Forma Maxima – Totul despre Alcol34 – Forma Maxima – Cura de Puriicare a Colonului3! – Forma Maxima – Postul" pentru Sanatate42 – Forma Maxima – Postul Total

4# – Forma Maxima – Postul Partial – cinci retete si$ure de slabit4! – Forma Maxima – %etete celebre de Slabit49 – Forma Maxima – Clubul &ietelor de Slabit#3 – Forma Maxima – %etete de slabit – Plantele" un a'utor de nade'de## – Forma Maxima – &e(a )(ati ascunsa cu *ilo$ramele#! – Forma Maxima – +arbatii si *ilo$ramele#9 – Forma Maxima – Slabitul ,odiacal63 – Forma Maxima – %itmul Ceasului +iolo$ic6# – Forma Maxima ( Ar$ila6! – Medicina -aturista – &in -ou despre Ar$ila!. – Medicina -aturista – Puriicarea cu Pamant

!2 ( Medicina -aturista – Arnica!# ( Medicina -aturista – Catina!/ ( Medicina -aturista – Marul Lupului/0 ( Medicina -aturista – Marul Lupului" %ecapitulare/3 ( Medicina -aturista – Tataneasa 1%adacina ieti/6 ( Medicina -aturista – bli$eana/9 ( Medicina -aturista – &oua leacuri uitate – Canorul" %icinul90 ( Medicina -aturista – Tratamente taranesti de mult uitate – 5reanul si Mustarul94 ( Medicina -aturista – Plante depurati)e si Amare9/ ( Medicina -aturista – Terapia Paduri ( +radul0.. ( Medicina -aturista – Terapia Paduri ( Pinul %osu" Pinul -e$ru

0.2 ( Medicina -aturista ( Terapia Padurii ( Mesteacanul" Fa$ul" Salcamul" -ucul si alti copaci0.6 – Mediccina -aturista – Medicamentele eri 1Frunele0./ ( Medicina -aturista – Apa si Sarea00. ( Medicina -aturista – Apa Pi003 ( Medicina -aturista – 7munitatea00# ( Medicina -aturista – Curatirea or$animului – oma si Climele00/ ( Medicina -aturista – Psoriais02. ( Leacul 7nparatilor C8inei ( *ombuc8a022 ( &octorul ,odiac02/ ( Frumusete – Pentru un par rumos si sanatos030 ( Frumusete ( lixiluri pentru un par Sanatos si +o$at034 ( Frumusete – 7ntarierea procesului de 7nbatranire03! ( Frumusete – Tinerete ara batranete03/ ( Terapii de la aleriu Popa



3

040 ( %ecuperare" %econditionare" %eacere044 ( steoporoa" cancerul si 8ormonii din plante04! ( Tincturi si uleiuri de plante0#. – :ncuiente din Plante0#3 ( Leacuri Populare din Alpii Francei0## ( Leacuri Populare %usesti 1Stra)ec8i062 ( Leacuri Populare %usesti contra durerilor de stomac06# ( Leacuri Sasesti din Ardeal0!. ( Fumatul – %emedii contra Fumatului0!2 ( :n dar al Albinelor – Mierea0!# ( c8ii si tratamentele naturale0!! ( Miracolul +obului de ;rau0/. ( +itterul Suede – :n elixir uni)ersal0/3 – Farmacia Albinelor 0/! ( Terapia -aturii si +olile asculare09. ( Maimile si sanatatea – &in medicina C8inea092 ( Mu$urii de brad si pin094 – Farmacia din Cerdacul +unici – Leacurii din Maramures

09! ( Alimente(medicament< Cura cu sucuri de le$ume

Forma maxima – Techirghiol

Traseele sanatatii Techirghiol Asa a-nceput legenda

Cand)a" demult" oarte demult" un $ol adanc in Marea -ea$ra a ost blocat de nisipuri= %abdatoare" apa acarat tone dupa tone de nisip" ioland complet acel oc8i de mare si ormand un lac extrem de sarat" in care

puteau supra)ietui numai o specie de al$e si un crustaceu= Cu timpul" din cele doua orme de )iata s(a nascut

un mal ne$ru" cu proprietati tamaduitoare exceptionale=&e(a lun$ul mileniilor" elurite popoare s(au aciuat pe malul acelui lac cu aspect neobisnuit ( cand albastru cacerul" cand de un cenusiu )ar$at 1te>ir inseamna )ar$at in tatara" iind apoi spulberate de )itre$ia timpurilor=Au ramas doar )esti$iile ar8eolo$ice si o$linda lacului" mereu sc8imbatoare" ascunand comoara de sanatatedin apele lui= le$enda tatara circula si acum in ona< se spune ca un batran olo$ si orb a a'uns odata cu ma$arul sau" din$reseala" in malul acestui lac= S(a c8inuit batranul ore in sir sa iasa din noroiul mirositor" dar bidi)iulincapatanat nici ca )oia sa se miste" malul acela exercitand o tainica atractie asupra sa= Mare a ost insamirarea si bucuria batranului cand" iesind din lac" si(a dat seama ca oc8ii sai puteau distin$e din nou o $eanade lumina" iar picioarele sale" de multa )reme neputincioase" incepusera sa(l asculte= Cat despre inteleptul sau

bidi)iu ( pla$ile urate de pe spate i se )indecasera" iar corpul sau parca traia o noua tinerete= Alandu(se despre

aceasta )indecare" pu8oi de oameni au a'uns pe malul acelui lac" scaldandu(se si un$andu(se cu namol pentrua(si $asi tamaduire= Si cate minuni nu se petrec acolo ( olo$ii incep din nou sa mear$a" oasele intepenite isiredobandesc tineretea" emeile isi recapata ertilitatea" iar bolna)ii de piept isi $asesc tamaduirea=



O statiune in paragina?

&e ani de ile" stiam ca celebrul lac Tec8ir$8iol este in parasire" deoarece si(a pierdut )irtutile tamaduitoare=Apele sale au ost desaliniate de catre iniltratiile din iri$atii" urtunile au inundat baile reci din orie" ba se)onea ca si apele reiduale au a'uns in undele lacului si au poluat iremediabil acest loc= Cat despre celebra

baa de tratament ( para$ina?" ca tot turismul romanesc= Anul acesta" am a)ut insa curioitatea sa )eriic acest)on" iar ceea ce am )aut m(a surprins extrem de placut= +aa de tratament si 8otelul erau de o curatenieimpecabila" cum de mult nu am mai )aut in statiunile de tratament de la noi din tara" iar culoarele baei erauintesate de pacienti care mer$eau de la o sala de tratament la alta= 7ntre$ complexul medical de la Tec8ir$8iol

pulsa de )iata= 7nca o data" am putut )eriica puterea )onului intretinut mediatic= 7n cei 02 ani scursi de lasc8imbarea politica din decembrie" nici o cria de proportii nu a ost semnalata in aceste locuri" undeacti)itatea medicala se deruleaa sub cele mai bune auspicii= Cat despre salinitatea lacului" ea se apropie$radat de cotele de acum o suta de ani" ca reultat al lucrarilor de indi$uire" precum si ca urmare a e)aporariiapei din lac" sub soarele torid al ultimelor )eri= Fireste" )onurile au circulat ( multi oameni au sunat dupa cateo emisiune tele)iata la baa de tratament ca sa intrebe daca mai exista" iind asi$urati de personalul de aici catotul este ca inainte= Lucru relati) exact" pentru ca baa de tratament de la Tec8ir$8iol incepe sa semene cadotari tot mai mult cu cele din ccident= Aici" )reme de 00 luni pe an 1mai putin luna ianuarie" cand se aclucrari de reparatie si moderniare" sunt primiti in 'ur de /.. de pacienti pe serie 1capacitatea baei este de

aproximati) 0... de locuri" pacienti cu care se obtin reultate adesea miraculoase" asa cum o atesta isele deurmarire din )asta re$istratura a institutiei= 7ntrucat acest aseamant de sanatate este unic la noi in tara camarime" numar de proceduri aplicate si reultate obtinute" in cele ce urmeaa )a )om ace cunoscute cate)alucruri despre el=

Comorile de la Techirghiol

-amolul ( este un ade)arat elixir de sanatate" iind principalul a$ent terapeutic al baei de tratament= Subinluenta sa bineacatoare" articulatiile se deumla si isi recapata elasticitatea" bolile de piele se retra$ ca prinarmec" capacitatea naturala de aparare a dieritelor se$mente ale or$anismului este stimulata" anumite tesuturise reac" iar unctiile naturale ale or$anismului sunt restabilite= Principala @tinta@ a bailor de namol sunt" araindoiala" artritele de tot elul" cu di)erse localiari ( relatarile despre oameni care a'un$ in caruciorul cu rotile

la baa de tratament si pleaca pe picioarele lor nu sunt simple po)esti" ci apte reale" la care personalul baeiasista de nenumarate ori= &ar" in aara de reumatism" namolul de Tec8ir$8iol mai este eicient si in bolile de piele" $inecolo$ice" reno(urinare" musculare" in retardurile motorii la copii" iar cercetarile pun in e)identa noisi noi )irtuti ale sale=Apa &e Tec8ir$8iol ( este o apa extrem de sarata 1in preent" contine in 'ur de 6. de $rame de sare la litru" incare corpul uman pluteste ara eort= &upa namol" ea este a doua bo$atie naturala a locului< datorita salinitatiisale" este un antiseptic redutabil" dar si un a$ent de recuperare unctionala a membrelor= La Tec8ir$8iol" se acdoua tipuri de bai< reci ( pe malul lacului" in aer liber" si ierbinti ( in piscina acoperita a sanatoriului= 7n apa"

pacientii sunt asistati de specialisti in cultura iica medicala" care ii indruma in tratament= Apa lacului esteolosita si pentru in8alatii cu aerosoli" pentru iri$atii si bai partiale=Personalul +aei &e Tratament ( este unul din cele mai bine pre$atite de la noi din tara" pe litoralul romanesc

luand iinta o ade)arata scoala de balneolo$ie" necunoscuta deocamdata in ccident" dar extrem de )aloroasa=7n cadrul sanatoriului" asistenta medicala este acordata 24 de ore din 24" existand 0# medici specialiati in

balneolo$ie si alte discipline complementare" care supra)e$8eaa indeaproape pacientii alati aici la tratament=&irectorul baei de tratament" medicul lad Petru Moraru" este un redutabil specialist in acupunctura" care s(aincon'urat de ade)arati proesionisti" acand posibila aplicarea in aceasta institutie a peste 3. de proceduri" inmarea lor ma'oritate naturiste= 7n aara de baile de namol si in apele $8iolului" se mai ac masa' de toatetipurile" cultura iica medicala" ma$netoterapie" acupunctura" bai de lumina" aplicatii cu laser si raeultra)iolete" aerosoli" 8idroterapie traditionala" bai de plante etc= ste demn de luat in considerare aptul cacelebra irma @Planta)orel@ din Piatra(-eamt si(a testat aici in ultimii ani produsele sale din plante pentru bai=La Tec8ir$8iol" au ost aplicate pentru prima data baile cu trei produse pe baa de plante< Aua(al$in 1pentrucalmarea durerilor in aectiunile reumatice si inlamatorii" Aua(sedin 1pentru tratarea bolilor ner)oase si

cardiace" Aua()enol 1pentru stimularea circulatiei perierice" imbunatatirea circulatiei )enoase= Pacientii cucare am discutat in baa de tratament erau mai mult decat incantati de tratamentul cu aceste trei produseromanesti" care s(au do)edit extrem de eiciente= &e asemenea" personalul medical de la baele de tratament



5

de la Tec8ir$8iol" orie si Man$alia a acut numeroase comunicari internationale pe teme de balneolo$ie"care au ost extrem de bine primite la con$resele internationale de proil=7ncarcatura Spirituala A Locului ( Prin aceasta ona a &obro$ei au trecut pasii apostolului Andrei" care a aduscrestinismul in uropa" alaturi de apostolul Petru= Apoi" in semipustiul acestor locuri arse de soare si batute de)anturile nemiloase ale iernii" s(au ne)oit mona8ii romani" $reci si biantini" pana la in)aia otomana= &upaocupatia musulmana" intrea$a populatie crestina romana a locului s(a luptat )reme de secole cu arma credintei"

pentru sal)area traditiilor spirituale stramosesti= 7n )remurile moderne" a ost intemeiata aici de catre primulPatriar8 al %omaniei" Miron 5ristea" o manastire de maici ( Santa Maria= Aici" a ost stramutata si bisericutade lemn de la stana re$ala de la Peles ( o piesa de patrimoniu" )ec8e de doua secole" remontata piesa cu piesade catre insusi Patriar8ul Bustinian" in 094/= 7n preent" la manastirea de la Tec8ir$8iol se ala unul din cei maimari du8o)nici ai %omaniei contemporane" parintele Arsenie Papacioc= Fara doar si poate" minunileterapeutice de aici au" in aara de aportul actorilor naturali si al medicilor" si un substrat mai pround" spiritual=&e altel" pentru cel care are rabdare sa obser)e acest lac si impre'urimile sale si sa treaca dincolo demonotonia aparenta a peisa'ului de campie" acest loc capata un armec aparte= Pe la Tec8ir$8iol" s(au perindatnume celebre ale medicinii" stiintei si artei romanesti" dintre care cel al omului de stiinta si pictoruluiTuculescu este cel mai repreentati)= &r= Tuculescu si(a petrecut decenii bune din )iata in prea'maTec8ir$8iolului" studiindu(i calitatile terapeutice 1in timpul )ietii" a ost cunoscut mai mult in calitate de om destiinta si mai putin ca pictor si acand tablouri pe care le daruia cunoscutilor" care le primeau mai mult din

respect pentru doctor" ara a banui ce )aloare artistica a)eau" de apt" acestea= Se pare ca lacul Tec8ir$8iol aost o sursa de inspiratie extraordinara" exercitand asupra pictorului o ascinatie neobisnuita" care(l acea sa(sisacriice si ultimii bani" numai pentru a lua trenul ca sa mai )ada o data si sa cercetee acest lac cu totulneobisnuit= Pentru a )a con)in$e insa de armecul acestui colt de pamant dobro$ean" cel mai bine este sa )alasati o i(doua" pentru a colinda pe indelete tarmul lacului si al marii" pentru a inspira aerul marin al diminetiisi pentru a )a bucura de lumina tainica a apusului" re)arsata peste undele domoale ale Tec8ir$8iolului=

Afectiuni care se trateaza la Techirghiol

Cele mai bune reultate se obtin in tratarea aectiunilor aparatului locomotor" aici existand si o sectie speciala pentru recuperare unctionala= Sunt )indecate prin terapii combinate< artrita" poliartrita reumatoida" spondiloacer)icala" tulburarile unctionale posttraumatice" sec8elele postoperatorii" paraliiile usoare=

a doua specialiare a sanatoriului este in aectiuni $inecolo$ice" aici iind )indecate mai ales bolile cronice<anexita" metroanexita" cer)icita" sterilitatea secundara 1dupa anexita" tuberculoa o)ariana" complicatiile reno(urinare etc=Sanatoriul are si o sectie speciala pentru copii cu intariere de de)oltare" in special pentru cei cu retard

psi8omotor" pentru care exista un pa)ilion separat" cu cabinete de tratamente unde sunt a'utati de specialisti= alta cate$orie de pacienti care pot beneicia din plin de terapia de la Tec8ir$8iol sunt cei cu aectiunirespiratorii cronice" instalatiile cu aerosoli de aici iind oarte eiciente atat in tratarea aectiunilor cailor respiratorii superioare 1rinite" sinuite" dar si a bolilor pulmonare 1pneumonii trenante" astm" bronsita cronica"

bronsita astmatiorma etc== 7n caul bolilor circulatorii cronice" 8idroterapia" aplicata intensi) aici" poate aceade)arate minuni" in caul insuicientei circulatorii perierice si al deicientelor de circulatie )enoasa iindobtinute reultate notabile=

7n plus" datorita unui spri'in inanciar consistent" primit mai ales din landa" aceasta institutie beneiciaa deaparate de dia$nostic din cele mai moderne" aici putand i" de exemplu" dia$nosticata osteoporoa" care setrateaa oarte bine" cu procedurile din baa de tratament= Se are in )edere dotarea pana in )ara anului )iitor sicu alte aparate moderne de dia$nostic" asa incat acest centru de sanatate sa poata acoperi toate necesitatile

pacientilor=Costurile unei cure balneare

Tec8ir$8iolul a ost si ramane o statiune desc8isa tuturor" iind accesibila si persoanelor cu )enituri modeste=Pentru pensionari" exista acilitati cu totul exceptionale" cea mai mare parte din costul tratamentului si caariiiind suportata de catre Casa Pensiilor= &e asemenea" biletele de tratament pot i obtinute si prin MinisterulMuncii si Protectiei Sociale" care aduce reduceri substantiale= 7n caul in care se )ine cu un bilet asi$urat prinCasa Pensiilor sau prin Ministerul Muncii" costul unei ile de tratament este sub 0..=... lei pe i" in caul

pensionarilor" ei trebuind sa dea pentru 0/ ile de tratament" caare si masa !. din pensie" restul iindasi$urat de Casa Pensiilor=



-

Forma maxima – Elixir de viata lunga

Urina!

Un elixir de viata lunga:Urina-Vracii din Antichitate si Evul Mediu, oghinii indieni, dar si i"ocrate si

#aracelsus recomandau $elixirul gal%en$ ca "e un garant "entru o viata lunga si sanatoasa& 'n

vremurile noastre $stiinti(ice$, urina a devenit un ta%u& Un leac %a%esc, scar%os si "ericulos& Ei %ine,

noi va dam o veste mai %una: urinotera"ia se "ractica "e scara larga in lume, "rin contri%utia cu totul

deose%ita a unor cercetatori germani& )erialul "e care-l ince"em re"re*inta o sinte*a a doua lucrari care

s-au %ucurat de o audienta enorma "rintre cititorii occidentali: $Urina, un elixir al vietii$, de dr& ans

otingen si $+ licoare cu totul deose%ita: urina$, de armen Thomas& 'n ansam%lu: un verita%il codex

de date istorice, metode de (olosire si s(aturi "rivind (olosirea tera"eutica a urinei, in vindecarea anumeroase %oli -#utina istorie&&&

indecarea cu urina este la el de )ec8e ca lumea= Si c8iar daca ar exista doar de(un secol" tot ar i demna deluat in seama" prin reultatele ei= &ar este )orba despre o practica milenara" care impune respect=Cele mai )ec8i insemnari care recomanda urina ca metoda de )indecare se ala in +iblie 1ec8iul Testament"unde se spune cat se poate de raspicat< @+ea apa din antana ta si din i)oarele putului tau@" caci @Apa )ietii )(a ost data ca s(o beti si sa )a imbaiati trupul in ea@=7n urma cu doua milenii" medicii romani ;alen 1029(099 i= 5r= si Pliniu 12#(!9 d= 5r= aceau" si ei" aceleasirecomandari= Si nu este de mirare" caci pe )remea aceea" nu existau alte medicamente decat cele produse deMama -atura" pe care medicii le oloseau ca remedii pentru )indecarea oamenilor suerini= i utiliau intensacest i)or< extracte din plante" produse animale" componente ale re$nului mineral" dar si aerul" apa si

pamantul si" bineinteles" substantele produse de or$anismul propriu" ca de pilda urina= Aceasta apropiere de pulsul naturii a treit in stramosii nostri sensibilitatea si intuitia" acandu(i niste excelenti obser)atori= &e aceeaintele$eau ei atat de bine limba'ul naturii si se pricepeau ( ca )indecatori ( sa patrunda in iinta pacientului=Acestea erau cararile spre alarea unui dia$nostic si$ur si a unei terapii eiciente= A ost" probabil" si calea carea dus la descoperirea puterii )indecatoare a urinei= 7n elul acesta" un produs excretat de or$anismul uman ade)enit medicament= 7n pri)inta lui" )indecatorii s(au orientat" probabil" si dupa comportamentul unor animale=Cainele ( de exemplu ( isi lin$e ranile" isi curata cu propria sali)a onele )atamate" sali)a de)enind astel unleac produs de or$anism pentru )indecarea leiunilor= La ne)oie" animalele isi mananca excrementele" isi lin$transpiratia" isi beau urina" atunci cand sunt bolna)e" urmandu(si ( in mod e)ident ( instinctul=

7n natura" nu exista nimic neolositor sau de prisos= Cine studiaa le$itatea naturii stie lucrul acesta cusi$uranta= -atura isi )ede netulburata de drumul ei= Multa )reme" oamenii au creut" de exemplu" ca buruienile sunt daunatoare= Astai" se stie ca sunt un membru important al ec8ilibrului natural= Ar trebui sain)atam cu totii limba'ul naturii" ca sa intele$em mai bine lumea in care traim=Si ADur)eda" medicina clasica indiana" atat de raspandita astai pe toata supraata pamantului" la el ca simedicina traditionala c8ineeasca" practica intensi) terapia cu urina=7n @S8i)ambu>alpa@" cartea canadianului A=L= Pauls" se $asesc indicii asupra urinei ca metoda de tratament=Autorul" care s(a )indecat el insusi de o boala $rea" considerata incurabila" numeste urina un @nectar di)in@care poate lecui bolile batranetii= S8i)ambu>alpa este o parte din &amar Tantra" scrisa sub orma unui dialo$intre eul S8i)a si insotitoarea sa" Par)ati= 7n acest tratat )ec8i" se $asesc indicatii exacte cu pri)ire larecipientele pentru pastrarea urinei= 7ar in alte scrieri aDur)edice" este )orba despre olosirea urinei proprii in

tratamentul bolilor de oc8i= :rina este recomandata" de asemenea" impotri)a tusei si arsurilor" pentru o di$estiemai buna si pentru )indecarea aectiunilor pielii si ale icatului" ea iind considerata un bun detoxiiant= 7n plus" ea este apreciata ca mi'loc de dia$nosticare" iind mentionate nu mai putin de ece tipuri de urina= 7nspatele acestor airmatii se ala cunostinte extraordinare si" daca" realmente" exista ece calitati dierite de urina



.

care se pot identiica" drept relectare a modiicarilor produse in or$anism" atunci" cu si$uranta ca urina este unoarte bun indicator" o sursa ultrasensibila de inormatii despre stadiul bolii" despre modul si directia e)olutieiacesteia=r$anismul este propriul sau armacist si propriul sau )indecator= Acest lucru l(au stiut probabil si barbaticelebri" precum Ma8atma ;and8i si -e8ru sau politicianul indian %ao'ib Manib8al Patel" a carui carte despreurinoterapie a ost tradusa in multe limbi" ei toti iind adepti ai terapiei cu urina=7n medicina biantina a secolului ii" se $asesc plansele 1tabelele lui T8eop8ilos" cu modiicarile urinei" asacum apar ele la persoanele bolna)e= Aceste modiicari erau olosite la stabilirea dia$nosticului=&intotdeauna" oamenii au )rut sa stie sexul copiilor" inainte ca ei sa se nasca= Papirusurile e$iptenilor aratalimpede ca acestia erau capabili s(o aca @$8icind@ in urina" pe care o oloseau si ca medicament= ec8iie$ipteni erau cunoscuti ca maestri in analia urinei" ei reusind sa ale sexul atului din urina emeilor $ra)ide= alta carte extrem de apreciata" T8e Eater o Lie" ii apartine en$leului Bo8n E= Armstron$" care studiaaolosirea terapeutica a urinei" incepand cu antic8itatea $reaca= 1ec8ii $reci utiliau urina pentru spalarearanilor" metoda de )indecare recomandata si practicata cu succes de un numar mare de terapeuti si pacienti

pana(n ilele noastre=&ar pentru atestarea practicarii urinoterapiei in antic8itate" mai trebuie amintit un martor important< 5ipocrate?A trait prin anii 4.. i=5r=" ceea ce inseamna ca aceasta metoda de )indecare are cel putin 2#.. de ani= 7nscrierile sale" 5ipocrate pretuieste urina ca mi'loc de dia$nosticare si )indecare= :n ar$ument important il

repreinta concluia lui ca" prin aceasta substanta excretata de )eica urinara" dia$nosticarea se poate acemult mai complet decat prin celelalte secretii= 7ar airmatia ca $rasimea care se propa$a ca plasa de paian'en pesupraata urinei este un semn de tuberculoa demonstreaa capacitatea sa extraordinara de obser)atie=Aceste cunostinte ale terapeutilor din antic8itate nu s(au pierdut" ele re$asindu(se atat in )ul Mediu" cat si lainceputul epocii moderne= :n repreentant celebru al urinoterapiei si al dia$nosticarii cu a'utorul urinei a ostParacelsus= l a trait intre 0493(0#40 si trece drept unul dintre cei mai mari medici ai acelor )remuri= 7nscrierile sale" Paracelsus conirma temeinicia urinei ca mi'loc de dia$nosticare si recomanda olosirea ei caterapie in cele mai dierite boli=ste iresc ca medicina islamica sa pomeneasca si ea de urina" ca mi'loc de stabilire a dia$nosticului" iar deaici si pana la recunoasterea )irtutilor ei terapeutice nu mai este decat un pas= data ce s(a recunoscut aptul camodiicarile produse de boala in or$anism se relecta in modiicarile urinei" este normal sa se nasca intrebarea

daca acestea nu pot i utiliate terapeutic= 7ncercarile acute in acest sens i(au con)ins" in mod )adit" pe mediciima8omedani" impulsurile )enite de la medicii $reci re$asindu(se si in medicina islamica= 7n orice ca" un lucrueste cert< ca pe )remea aceea au existat cu si$uranta cauri de dia$nosticare si )indecare cu a'utorul urinei=&ar urina n(a ost numai un leac pentru alinarea suerintelor" borcanul cu urina de)enind c8iar un simbol al)ietii= 7n spedale de Ceppo din Pistoia 17talia se ala o resca murala repreentand niste medici care tin inmaini eprubete cu urina= scena asemanatoare poate i )auta si in &omul din Florenta" creata de ;iotto di+ondone si Andrea Pisano= -u este uimitor aptul ca acest produs ( aparent de$ustator ( excretat deor$anismul nostru a )indecat oameni" ba ( mai mult ( a reusit sa patrunda si in arta

In Rusia, Franta, Romania, Italia...

indecatorii care conirma eectul bineacator al terapiei cu urina sunt nenumarati= Franceul Petrus Bo8annesFaber nu stie cum sa mai laude recomandarile lui Paracelsus reeritoare la urina< @icienta urinei in

tratamentul tuberculoei" al astmului" 8idropiiei si al altor nenumarate aectiuni nici nu poate i subliniatasuicient@=7n %usia" Franta" Austria si 7talia" se $asesc semnale despre practicarea terapiei cu urina= Medicul italianCimino 1Palermo le in'ecta urina pacientilor cu cele mai di)erse boli= %usul ,amco) era cunoscut pentru

preocuparile sale in acest domeniu= ieneul Sc8:rer(Eald8eim olosea urina impotri)a bolilor inectioase=&ermatolo$ii rancei Baussion si Paleolo$ul si(au publicat cercetarile pri)ind o noua metoda dedesensibiliare in caul tratamentului cu urina al ecemelor etc= Se stie ca in Persia" bolna)ii erau )indecati nunumai cu urina lor proprie" ci si cu urina de urs" iar in 7ndia" oamenii beau @apa di)ina@ a )acilor sinte" ca sa(si

pastree sanatatea si sa se insanatoseasca= Pentru mentinerea sanatatii" siberienii se imuniau cu urina deemeie" care era olosita pentru in$ri'irea corpului=&ar cine nu )rea sa(si pastree cat mai mult tineretea" impreuna cu semnele ei< pielea ra$eda si catielata si

parul bo$at &e aceea" urina se olosea si in An$lia si ;ermania" unde parul si ata erau spalate cu urina proaspata= Foarte cunoscut este si eectul cosmetic al urinei $ra)idelor= Aceasta are o concentratie mare de8ormoni= 7n C8ina" ea se mai oloseste si astai la abricarea unui sapun cu eecte deosebite" extrem de cautat=



8

Si in satele romanesti din Carpati" in Maramures si(n +uco)ina" urina era olosita pe lar$" la )indecareaecemelor si a tumorilor" a bolilor de oc8i si a urticariei la copii= La el se intampla si(n l)etia" undeurinoterapia le era predata soldatilor ca terapie de extrema ur$enta= Sunt multe cauri de alpinisti" marinari sau)ictime ale unor cataclisme naturale" care s(au sal)at de la moarte bandu(si propria urina= carte undamentala" le$ata de tratamentele cu urina" a ost tiparita in ;ermania" in anul 09!6" cu titlul @460de leacuri la indemana@= Autorul" *urt 5er" scoate la lumina traditii populare de )indecare" in care urina 'oacaun rol principalG la el ca sali)a de dimineata 1inainte de a manca" recomandata ca panaceu in )indecarea anumeroase aectiuni 1autorul recomanda" de pilda" un amestec de urina cu sali)a de dimineata" pentru)indecarea aectiunilor oculare= Acelasi autor recomanda urina ca leac ideal pentru intretinerea pielii uscate" a)indecarii acneei etc=Fireste" exista si critici acerbi" care nu contenesc sa airme ca urina ar repreenta un pericol" ea putand i caua

producerii unor inectii= -u doar statisticile ii contraic ( eci de mii de cauri de )indecare date publicitatii inccident (" ci si aptul ca urinoterapia se practica dupa re$uli precise" care tin seama de starea de sanatate a

pacientului si de natura bolii= &ar despre @abricarea@ urinei si modul de olosire a ei" in numarul )iitor alre)istei=eacuri #o"ulare u Urina

- coase din !e"iconul uni#ersal din $%&% '

( Pentru caderea parului" se amesteca aina de cartoi si pra de pucioasa cu urina statuta" nici prea calda" nici

prea rece= Cu aceasta mixtura se un$e capul" si parul nu mai cade=( +olile de oc8i< se )indeca cel mai bine cu miere diol)ata in urina de copil" aproape ierbinte" cu care sespala oc8ii cat mai des cu putinta=( La puroiul din urec8i a'uta urina proaspata de copil" care se toarna ( calda inca ( in urec8e= 7n elul acesta"locurile umede care supureaa se usuca=( Pentru )iermi si alte $an$anii intrate in urec8e" se oloseste urina de om batran amestecata cu ceapa si isop=( Pentru durerile de $at ( cat ar i de mari (" se ace $ar$ara cu urina amestecata cu un )ar de cutit de soran=( 7mpotri)a tremuratului mainilor si $enunc8ilor" se ac rectii si spalaturi cu urina proprie proaspata" caldainca=( Contra icterului" se bea )reme mai indelun$ata urina de dimineata" pe stomacul $ol=( Femeia care suera de dere$lari in menstruatie sa aca bai cu aburi de urina incalita 1de copil" amestecata cu

usturoi drobit=( -e$ii de pe seut sau din alte locuri intime dispar" daca sunt spalati cu urina de baiat" turnata peste pietreincinse=( 7mpotri)a mancarimilor si intepaturilor la or$anele $enitale emeiesti" se ac spalaturi cu urina calda=( &aca i(a intrat cui)a un corp strain in picior" se tine piciorul ce)a mai mult in urina calda" dupa care corpulstrain poate i indepartat cu usurinta=( :n eect imediat il are urina tamponata pe intepaturile proaspete de albina=( Cei care se spala ilnic pe oc8i cu urina calda )or a)ea oc8ii limpei si a$eri pana la adanci batraneti=( Si )itele cu abcese pot i spalate in ona respecti)a cu urina de om" dupa care se pune un plasture cu catran siosana de porc=

Un elixir de viata lunga: Urina 2 - Metode

de tratament



/

:rinoterapia poate i olosita in el si c8ip= Frec)enta procedurilor si durata lor depind de $ra)itatea si denatura aectiunii= &aca pacientul a inceput un tratament cu medicamente alopate" terapia cu urina poate irecomandata doar dupa consultarea unui medic experimentat" care sa stabileasca daca medicamentele pot ireduse sau c8iar inlocuite cu preparate naturiste= Moti)ul< eectele secundare nu pot i excluse" mai cu seamadaca este )orba de medicamente precum< cortion" antibiotice si calmante 1somniere etc== 7n sc8imb" acestemasuri de precautie nu sunt necesare in caul cand bolna)ul a apelat exclusi) la tratamente naturiste=7n terapia cu urina" pot sa apara si unele 8iper(reactii" cum ar i intensiicarea batailor inimii" oboseala s=a=m=d=7n acest ca" trebuie reduse doa si rec)enta administrarii= :nii autori indica drept contraindicatii@8ipotensiunea@" @diabetul@" @8ipertensiunea dependenta de sare@ si @bolile de rinic8i@" dar ele nu pot iconirmate in mod absolut= &e toate aceste aectiuni se poate tine seama in timpul terapiei cu urina" printr(undoa' atent si un control medical permanent= Pentru ca medicina alopata din %omania exclude cate$orictratamentele cu urina 1deci nu exista" asa cum se intampla in alte tari ale lumii" un control medical" in pa$inilede ata )or i descrise numai procedeele si$ure" a caror olosire nu preinta 1asa dupa cum ne asi$ura medicul$erman 5ans 5otin$ nici un el de impediment=

(ngeri cu urina

Forma de baa a acestui procedeu implica ata" $atul" spatele si pa)ilionul urec8ilor" talpile" palmele"inc8eietura bratului si ona in$8inala= Aceste portiuni ultrasensibile ale pielii sunt one relexe pentru cele mai

di)erse or$ane interne= :n$erile se pot ace si in orice alta ona a corpului ( acolo unde apar semne de boalasau dureri ( sau pot i pe toata supraata corpului 1un$erile totale se recomanda mai ales in aectiunile cronice=Prin aceasta terapie se urmareste crearea unui stimul care porneste de la piele si actioneaa spre interior"eectul sau terapeutic resimtindu(se in intre$ul or$anism= -u trebuie pierdut din )edere nici eectul asupracelulelor protectoare ale pielii= :rina re$ularieaa metabolismul pielii" ii normalieaa conductibilitateaelectrica si p5(ul ( deosebit de important pentru protectia si sanatatea ei= Amoniacul din urina ace pieleaelastica si ii sporeste capacitatea de a ixa apa" aceasta iind explicatia pentru )aloarea cosmetica arictionarilor=7n caul un$erilor totale" ale intre$ului corp" se intinde urina mai intai pe picioare" apoi pe brate" spate si" lasarsit" pe abdomen" piept si $at= 7ndienii recomandau olosirea urinei pastrata patru ile" in sticle inc8ise= 7norice ca" ea trebuie masata usor" pana patrunde in piele" lasata o ora sa actionee" apoi se spala= Cantitatea

olosita sa nu ie prea mare" ci doar atat cat pielea sa ie umeita= Se utilieaa" de preerinta" urina dedimineata= &aca nu se poate" se recur$e la urina de peste i= :n$erile se ac ilnic" dar nu in paralel cu alte procedee ale terapiei cu urina= &e exemplu< tratamentul cu urina al ecemelor trebuie acut separat=7ndicatii ( :n$erea pielii cu urina repreinta tratamentul de baa" initial" de pre$atire pentru terapia ulterioaracu urina= Ca tratament initial" el li se recomanda persoanelor slabite sau celor care suera de o boala cronica=:n$erea totala sensibilieaa or$anismul pentru terapia cu urina si poate i introdusa ( ca punte de le$atura ( ininter)alele dintre celelalte procedee sau pentru continuarea tratamentului" dupa terminarea altor metode aleterapiei cu urina=&aca starea pacientului se amelioreaa" se poate trece la procedee suplimentare" care permit obtinerea unuistimul terapeutic mai puternic= &ar intre acest tratament de baa 1un$erea totala si urmatoarea terapie locala1tratarea oc8ilor" a urec8ilor etc= trebuie sa se aca o paua de cel putin trei ore" pentru a lasa sa treaca eectul

celui dintai= ontraindicatii: nu exista=&ea)anta'e< mirosul neplacut= &e aceea" se recomanda ca un$erea sa se aca dimineata" de)reme= &upa ce seusuca pielea" se continua somnul= &upa treire" se poate ace dus normal= 7ntre timp" urina a ost asimilata in

piele=&oare ( :n$erea cu urina" ca metoda de baa" premer$atoare terapiei locale" trebuie eectuata ilnic" pedurata a 0(2 saptamani= 7n caul cand nu se practica tratamente locale cu urina" un$erea corpului poate i

practicata ca terapie de intretinere=

(ngerea cu urina si peria)ul uscat



10

Frecarea pielii cu o perie uscata acti)eaa circulatia san$elui= Capilarele sunt umplute mai bine" cur$ereasan$elui si a limei se luidieaa= Peria'ul uscat incepe intotdeauna in punctul cel mai indepartat de inima<laba piciorului drept" pulpa piciorului drept" coapsa dreapta= Apoi" urmeaa aceleasi parti ale piciorului stan$=:rmeaa in aceeasi ordine ( dreapta H stan$a ( mainile si trunc8iul" mai intai partea din ata" apoi partea dinspate= Se ac miscari circulare" crescatoare" in directia inimii= Pentru peria'ul uscat se olosesc o perie aspra" cu

peri naturali" o manusa de baie sau un burete din luar 1le $asiti pe toate in comert=Peria'ul uscat este interis in caul ranilor desc8ise" al )aricelor" al ecemelor extinse pe areale mari de piele"mai ales daca sunt umede=&upa peria'ul uscat" pe locurile recate se aplica urina curata" in aceeasi ordine a partilor corpului< de ladreapta la stan$a= :rina se lasa pe piele trei ore" apoi se spala=7ndicatii ( Acti)area metabolismului" re$enerarea pielii si intarierea imbatranirii ei" imbunatatirea imunitatii=Contraindicatii 1pri)esc numai peria'ul uscat< e)itati recarea exa$erata a onelor cu piele sensibila?A)anta'e< o mai buna absorbtie a propriei urine" prin acti)area circulatiei san$elui=&ea)anta'e< mirosul neplacut=&oare ( Se recomanda olosirea metodei ilnic" mai ales dimineata=Compresele cu urina

Se aplica<( pe onele relexe ale pielii" corespunatoare or$anului tratat 1pentru bronsita" de pilda" se pun comprese pe

cosul pieptuluiG( ca terapie relexa< daca" de exemplu" se doreste acti)area eliminarii urinei" se aplica o compresa pe rinic8iG( pe locul bolna)< de pilda" o compresa cu urina pe o articulatie )atamata sau pe pielea cu ecema" o bucata de)ata inmuiata in urina" aplicata pe pleoapa inc8isa etc=om"resele "ot (i:

( calde 1se lasa pe piele pana ce se racescG( caldute 1se lasa pe piele pana ce se incalesc de la sine si de$a'a o caldura puternica= Pot i tinute toatanoaptea= Caldura produsa stimuleaa iri$area cu san$e=G( reci 1pentru eliminarea caldurii=7n primele doua cauri" se oloseste un material absorbant" in sau bumbac ( ara ibre sintetice ( care seinmoaie in urina si se aplica pe locul bolna)= &easupra se pune o olie de plastic" peste care se lea$a un ular

de lana sau de bumbac= 7n ultimul ca" compresa ramane neacoperita=7ndicatii ( Se aplica cu reultate bune in toate aectiunile $atului 1ami$dalite" ra$useli" arin$ite" ale pieptului1bronsite" tuse" ale ca)itatii abdominale 1dureri de stomac" precum si in dureri articulare" dureri de coloana1pro)ocate de aectiuni de$enerati)e" contracturi musculare" reumatism" spasme sau carcei" lebite=Atentie< in caul inectiilor acute" nu se aplica comprese calde sau caldute? Simptomele acestor inectii sunt<inrosirea" umlarea" con$estionarea" durerile aparute la apasare= Caldura inrautateste starea onei inectate" deaceea se olosesc numai compresele reci= 7n sc8imb" toate aectiunile cronice de$enerati)e se trateaa cucomprese calde=:n principiu demn de retinut< procesele inlamatorii 1caracteriate prin con$estionare" inrosire etc= nu trebuietratate cu caldura 1ener$ie" pentru ca s(ar putea acutia=Contraindicatii< cele enumerate la preentarea compreselor calde si reci=

&ea)anta'e< miros usor neplacut= &aca se tine seama de simptomele inectiilor acute" de indicatiile sicontraindicatiile le$ate de temperatura compreselor" nu exista nici un pericol= La aplicarea compreselor"trebuie insa si putina @'udecata@= Aplicand aceasta metoda" este posibila producerea unui stimul prea puterniccare" temporar" sa inrautateasca starea bolna)uluiG dar aceste eecte ne$ati)e dispar" in $eneral" oarte repede=&oare ( Compresele se pot aplica ilnic" dar neaparat urmate de odi8na= &upa /(0. aplicari" se ace paua=*argara si clatitul gurii

-u oricine este in stare sa aca apel la aceasta metoda de terapie" pentru ca exista o retinere $reu de depasitata de urina= Si totusi" ea este mai putin @neplacuta@ decat se banuieste" senatia de $reata iind mai de$rabarodul ima$inatiei si anteiei noastre= :rina are" de apt" un $ust si un miros acceptabile= 7ncercati sa )adebarasati de pre'udecati? Autodepasirea este o orma de maturiare=:rina cu concentratie maxima se poate dilua" dar nu mai mult decat #.<#.= Se pot adau$a di)erse preparate

itoterapeutice sau 8omeopatice pentru in$ri'irea $urii si a arin$elui= ectul cel mai puternic il are urina dedimineata=



11

7ndicatii ( Toate procesele inectioase si candidoele din ca)itatea bucala si ona arin$elui" de la arin$ita"ami$dalita" ata" pana la $in$i)ita si parodontoa=Contraindicatii< $reutati la in$8itire 1anatomice sau pro)ocate de boala=A)anta'e< actiune rapida" ara eecte secundare" ara urmari ne$ati)e pentru lora bucala=&ea)anta'e ( Trebuie stapanita @te8nica@ $ar$arei= C8iar daca a'un$e in stomac" urina nu dauneaa

pacientului= Pacientii cu aectiuni ale )ertebrelor cer)icale pot a)ea probleme cu $ar$ara= &aca urina patrundecum)a in tra8ee" pro)oaca tusea 1ca orice corp strain" dar nu are eecte ne$ati)e asupra respiratiei=&oare ( ste posibila terapia ilnica sau c8iar de mai multe ori pe i" dar cu paue= &urata (Iin unctie destadiul bolii=Urinotera"iaFara indoiala ca pentru oamenii contemporani" mai ales pentru cei care intr(o orma sau alta au ost instruiti inscoli in care se preda medicina @ortodoxa@" este $reu de acceptat aptul ca urina poate )indeca= Coplesitoareama'oritate a medicilor" inclusi) a urolo$ilor" )a )or spune ca urina este un produs de deasimilatie toxic" careolosit intern poate $enera multe boli $ra)e etc= &ar acelasi medic )a i ne)oit sa recunoasca aptul ca marirealiari ale armaciei alopate" cum ar i producerea medicamentelor estro$ene" a testosteronului"

pro$esteronului" cortionului si deri)atilor sai" au a)ut ca materie prima=== urina= Pana in preent" sute de miide oameni au consumat medicamente abricate pur si simplu din urina umana sau c8iar animala" ara sa stienimic= &e$ustatoare sau nu" acceptata sau nu" urina este mult mai mult decat un produs de deasimilatie"

a)and o )aloare medicala incontestabila= 7ar dincolo de orice contro)ersa teoretica" se ala apteleexperimentale" concrete= Medicina baata pe reultate este un concept tot mai mult acceptat c8iar in mediileoiciale= r" c8iar despre reultate este )orba in acest articol=Urina #e ale 'nterna

Cu toata repulsia pe care o starneste ima$inar" bautul urinei repreinta tratamentul de baa al urinoterapiei= Cuo conditie< sa ie eectuat consec)ent= La el ca in toate tratamentele naturiste" conditia succesului este

perse)erenta= Cine nu poate sa duca o cura pana la capat mai bine sa nu se apuce de ea= &urata minimala estede doua saptamani=Mod de administrare<7n $eneral" se bea urina de dimineata" la 0(3 minute de la recoltare= Pentru ca $ustul ei este oarte puternic1sarat si astrin$ent" poate i diluata cu putina apa distilata sau apa de i)or= :n pa8ar cu apa" baut dupa un

pa8ar de urina" elimina $ustul" la el ca si spalatul pe dinti=:rina )a i consumata ilnic" intotdeauna pe stomacul $ol=Pacientii cu boli usoare )or bea urina recoltata dimineata" excluand primul si ultimul 'et= Se beau 2.. ml 1un

pa8ar pe i=Pacientii cu boli $ra)e" croniciate" cu complicatii" )or ace cura mai intens" a'un$and sa bea pana la #..(6..ml de urina recoltata pe durata intre$ii ilei" coreland aceasta terapie cu alte indicatii de tratament" care )or i

preciate la iecare tip de aectiune in parte=:rinoterapia este erm contraindicata celor care urmeaa cure cu medicamente de sintea si semisintea1deoarece astel s(ar a'un$e la o recirculare a lor" extrem de periculoasa= Perioada de deintoxicare dupa untratament c8imioterapeutic este in unctie de durata si intensitatea acestuia" cuprinsa intre 0 si 3 luni= Abiadupa trecerea acestei perioade de deintoxicare se poate incepe cura interna cu urina= Pentru accelerarea

proceselor de deintoxicare" se recomanda alimentatia pe baa de cruditati si ceaiurile depurati)e de plantecum ar i< trei rati patati" boabe de ienupar" matase de porumb" codite de cirese" rune de rasin" iarba detroscot" precum si multa apa=%eactii< consumul ilnic al urinei poate produce reactii puternice" ca urmare a acti)arii metabolismului= Poateaparea diaree" dar neinsotita de dureri 1sentimentul este de curatare a or$anismului= &aca diareea de)inerec)enta" se ace paua doua ile" dupa care tratamentul se reia= &es8idratarea produsa trebuie inlocuita cumulte lic8ide si saruri minerale= alta reactie este marirea )olumului de urina" a carei eliminare se aceintempesti)=

.in $Urina, un elixir al vietii$ de ans oting

O terapie bazata pe do#ezi

&e(a lun$ul anilor" nenumarati cititori ne(au trimis scrisori in care relatau despre reultatele uimitoare pe carele(au obtinut prin autotratamentul cu urina= Am reluat cea mai mare parte a acestor relatari si am adunat o



12

suma de date impresionante despre olosirea urinei= &in cele scrise de ecile de cititori care au olosit cusucces acest tip de tratament" am putut desprinde cate)a concluii extrem de interesante<in medicina populara din toate colturile tarii tratamentele cu urina" atat interne" cat si externe" erau cunoscute siaplicate pe scara lar$a" cu numai 6.(!. de ani in urma iind considerate un mi'loc de )indecare ma'or 1asadar"aceasta terapie nu este o moda importata din rient sau din ccident" ci un mi'loc traditional romanesc detamaduire=oarte multi terapeuti" cu o mare probitate proesionala" au olosit in tratamentele lor" cu un succes deosebit"urina= &intre acestia" re$retatul aleriu Popa a ost cel care a a)ut cele mai spectaculoase cauri de )indecari

prin aceasta terapie 1de altel" despre metodele sale de )indecare cu urina )om )orbi si in cele ce urmeaa=terapia cu urina este )alabila intr(o $ama extrem de )ariata de aectiuni" apt care poate i explicat numai prin$enerarea de catre ea a unor enomene de autore$la' endocrin" ner)os etc=" extrem de ine si prounde 1aceastaiind si ceea ce sustin studiile moderne despre mecanismele tamaduitoare ale urinei=a propunem sa alati in continuare ce boli se pot )indeca prin tratamentul intern cu urina= Mentionam ca toateindicatiile care urmeaa" indicatii terapeutice care pe multi probabil ii )or uimi" sunt strict preluate din caurilede )indecari semnalate de catre cititorii @Formulei As@= &eci" tot ceea ce urmeaa nu sunt supoitii despreeectele urinoterapiei" ci reultate concret obtinute= Ma'oritatea pacientilor nu au olosit doar tratamentul cuurina" pentru ca" )om )edea" pentru a i eicientiat" acesta se combina adesea si cu alte tratamente" cunoscutede'a din re)ista noastra= &e asemenea" oarte multi dintre cei care au acut aceasta orma de tratament au

preerat 1din moti)e lesne de inteles sa nu(si dea numele complet" moti) pentru care nu intotdeauna )om i inmasura sa dam @coordonatele@ complete ale celor care au olosit aceste tratamente=

/olile e"atice

;albinarea era una din bolile pe care @poporul@ o )indeca predilect cu urina= -umerosi )indecatori tarani s(auolosit de )irtutile tamaduitoare ale acesteia in bolile 8epatice" dar mestesu$ul lor s(a pierdut= A ramascunoscut caul Mariei lui Caus" )indecatoare populara din Pec8ea" 'udetul ;alati" care acea )indecarispectaculoase ale bolilor 8epatice cu a'utorul urinei= 7ata metoda ei< spunea bolna)ului ca prima urina dedimineata sa o stran$a la prima ora" s(o raceasca si s(o bea= Tot ce era rau in icat" icea ea" iesea prin urina"care" iind rein$erata" in)ata corpul sa se apere= Timp de doua saptamani" cat omul isi bea urina" nu a)ea )oiesa munceasca" sa manance carne" peste" sa bea alcool si(n $eneral sa se oboseasca= Martorii spun ca dupa doua

saptamani omul bolna) de $albinare iesea din casa )indecat=

/olile EndocrineTulburarile de ciclu menstrual Mai multe emei care suereau de tulburari" cum ar i ciclul menstrual nere$ulat" dureros" cu 8emora$ii

prelun$ite 1pana la 6. de ile" au acut cu mult succes tratamentul cu urina= 7n principal" ele s(au baat pe curainterna 2.. ml de urina bauta pe stomacul $ol" dimineata" combinata cu aplicatii externe< comprese cu urina

puse alternati) cu cataplasme calde de coada(calului pe ona o)arelor=0a* "re*entat in F& As nr& 213

Impotenta hormonala, sterilitatea, ginecomastia

Toate aceste aectiuni ale barbatilor pot i tratate cu succes" cu urmatoarele mi'loace terapeutice con'u$ate<ceai de )asc preparat la rece 1o lin$urita cu )ar de planta macinata in se inmoaie intr(o cana cu apa rece si se

lasa de seara pana dimineata" cand se incaleste usor si se strecoara= Se )or bea trei cani pe i= &uratatratamentului< sase saptamani= ste bine ca in acest ceai sa se puna cate o lin$urita din urina proprie" colectatadimineata 1doa este aproape 8omeopata=urina consumata intern se colecteaa partea din mi'loc a 'etului si se consuma cate 2.. mlHi= Mai ales urina dedimineata este un )eritabil elixir pe baa de 8ormoni naturali" care )a i consumat cu re$ularitate" minimumtrei luni=masa'ul cu urina 1sau compresele se ace pe ona testiculelor" iar in caul $inecomastiei si pe piept=0a*uri

relatate in F& As nr& 24, 5463

/olile .e Meta%olism +iabet

&iabetul" boala care aecteaa in preent peste #..=... de romani" poate i mult ameliorat prin tratamentul cu

urina= Studii 'aponee arata ca la ni)elul $urii exista receptori care realieaa re$la'e endocrine si ner)oaseoarte ine" atunci cand intra in contact cu urina= Cu alte cu)inte" natura ne(a pre)aut cu un=== tester"asemanator celor electronice" pentru $licemie" care indica or$anismului ce unctii trebuie acti)ate mai intens=



13

Sa olosim" asadar" acest tester= Se bea urina de trei ori pe i" cate #.(0.. ml dimineata" la pran si seara=0a*

relatat in F& As nr& 5783

Tumorile enigneChist o#arian, o#are polichistice, uter fibromatos

Toate aceste aectiuni cedeaa la un tratament baat pe cruditati 1mai ales sucuri din le$ume si ructe proaspete" combinat cu cura interna cu urina= Se beau de trei ori pe i cate 0..(2.. ml de urina= Tratamentuldureaa 6(02 luni" iar eicienta lui creste mult daca sunt olosite in paralel plante cum ar i< traista(ciobanului"naprasnicul" sal)ia" cretisoara= &(na in$= ;8inea Maria 1str= 7ndependentei nr= 0" 7asi" cod 66.. relateaa caulunei cunostinte care a)ea mai multe c8isturi o)ariene" dintre care unul de marimea unei portocale" combinatecu un uter ibromatos" care a reuat 8isterectomia 1)oia sa aiba copii si s(a )indecat intr(un an cu acesttratament=0a* relatat in F& As nr& 5463

Adenofibrom mamar

Se tine un re$im )e$etarian strict" se bea numai apa distilata" acandu(se cura interna cu urina" intocmai ca latratamentul c8isturilor o)ariene mentionat mai sus= Suplimentar" se aplica pe ambii sani comprese cu $a1petrol dublu rainat" in care se macereaa patla$ina= Se ac si badi'onari cu suc de rostopasca sau cataplasmecu rune de rostopasca= 17n urma tratamentului extern" pe sanul bolna) pot aparea pete brun(ne$re ca nistearsuri" care se )indeca si dispar dupa aceea= Cu acest tratament s(a )indecat in cate)a luni 7spas lena str=

Maratei 7i nr= !4" bl=o" ap= 04" Piatra(-eamt=0a* relatat in F& As nr& 5463

/oala anceroasa

Se colecteaa ilnic urina de dimineata" circa 0.. $ 1partea de mi'loc" si se bea cu in$8itituri mici" pentru aspala $atul= C8iar daca este tulbure" acra" amara sau sarata" urina )a i bauta" la ne)oie" diluand(o cu putina apade i)or= &upa cate)a ile" urina se )a mai limpei" se )a desc8ide la culoare si nu )a mai a)ea $ust sau mirosneplacut= Se creste treptat doa de urina" iind consumati la inceput cate 0.. ml dimineata" apoi 0.. ml la

pran si 0.. ml seara= Aceeasi cititoare a re)istei" d(na in$= ;8inea Maria din 7asi" relateaa despre un cancer la $at" )indecat prin aceasta metoda" iar &=;=M=" tot din 7asi" s(a )indecat de un cancer la intestin" operat siapoi recidi)at pe icat" cu aceasta metoda=0a*uri relatate in F& As nr& 549, 523

!eucemia

%e$retatul terapeut aleriu Popa )indeca leucemia prin post ne$ru de 20 de ile" urmat apoi de celebrul saure$im +$0 1adica +oli ;ra)e 0 baat pe ructe si le$ume proaspete" consumate crude= La acest re$im" eladau$a urinoterapia 1acuta de trei ori pe i" ca la boala canceroasa" corelata cu consumarea apei distilate" careare eecte extraordinare in tratamentul cu urina" deoarece o limpeeste si o ace inodora" extra$e toxinele dincorp" taie oamea element oarte important in caul curei cu cruditati si mai ales a postului ne$ru de lun$adurata= &=L=" in )arsta de 33 de ani" lector la :ni)ersitatea Te8nica din 7asi" s(a )indecat de leucemie prin postne$ru cu apa distilata de 20 de ile" impreuna cu urinoterapie= Tratamentul a durat un an 1urmat de cinci ani dere$im" pentru stabiliarea reultatelor=0a* relatat in F& As nr& 1573

cleroza in placi Aceasta aectiune" a carei caua este momentan necunoscuta" este extrem de recepti)a la metodelenecon)entionale de tratament" printre care si urinoterapia= Se ace cura interna cu urina descrisa in acestarticol" insotita de comprese cu urina puse pe traiectul coloanei )ertebrale" )reme de o ora pe i=0a* relatat

in F& As nr& 5653

Meningita Virala )i Alte /oli Virale

ne oinea din alenii de Munte" terapeut naturist" a olosit in tratamentele acestei boli cumplite" care a aectatsute de oameni la noi in tara" si urina= Alaturi de curele cu alimente crude" alaturi de plante si produse apicole"tratamentul cu urina" acut dupa prescriptiile din acest articol" poate a'uta oarte mult la accelerarea )indecariisi la inlaturarea sec8elelor acestei boli= &e asemenea" si alte boli )irale cum ar i 8erpesul" inectiile cu

papiloma si c8iar cumplitul 5i) au ost tratate intern cu urina" ca ad'u)ant" iar reultatele au ost mai multdecat incura'atoare 1in *enDa" tara de)astata de 5i)" urinoterapia a ost recunoscuta si acceptata oicial ca



1

metoda de )indecare" in urma reultatelor extraordinare obtinute cu a'utorul ei=0a*uri relatate in F& As nr&

588 si 5613

A(ec'unile +culare emoragie oculara

&(na Catrina Maria din comuna Mo$osoaia" 'udetul Ar$es" s(a )indecat de 8emora$ie oculara punandu(si pe pleoape" de trei ori pe i" comprese sterile cu urina proprie= Compresele se tin minimum un sert de ora" iar tratamentul se continua pana la completa )indecare=0a* "re*entat in F& As nr& 5183

Cataracta

&(na Popescu 7oana str= Aleea %esita nr= /" bl= A0" ap= #6" sector 4" +ucuresti si(a recuperat 3. din )edere cuaceleasi comprese cu urina" descrise mai sus= Fiind suerinda de pericardita" nu se putea opera si atunci aincercat ca ultima )arianta acest tratament" preentat tot in @Formula As@=0a* "re*entat in F& As nr& 58;3

Despre tratamentele cu urina, au aparut la noi in tara doua carti foarte interesante: "Urina, medicament

pentru viata", autor Daniel Menrath, Editura Esotera, 1996 si "Shivambhu Kalpa", autor dr !amelia osu,

Editura #nanta, 199$

Forma maxima – #sihotera"ia

#sihotera"ia se ia la tranta cu cancerul& 'n <omania, con(orm ultimului ra"ort al omisiei =ationale de

+ncologie, dat "u%licitatii in luna iunie 24, cancerul este intr-o crestere alarmanta si se estimea*a ca

aceasta a(ectiune va deveni in scurt tim" %oala mileniului 'ii, ast(el incat (iecare dint&&&

#sihotera"ia se ia la tranta cu cancerul

7n %omania" conorm ultimului raport al Comisiei -ationale de ncolo$ie" dat publicitatii in luna iunie 2..0"cancerul este intr(o crestere alarmanta si se estimeaa ca aceasta aectiune )a de)eni in scurt timp boalamileniului 7ii" astel incat iecare dintre noi se poate simti amenintat= Cauele sunt multiple< poluarea c8imica"umatul" (urile din alimente" radiatiile" stresul etc= Ceea ce se stie mai putin este ca or$anismul nu ramane1c8iar pasi) la aparitia si de)oltarea unei tumori si declanseaa o serie de mecanisme imunolo$ice deaparare= Ce le$atura exista intre imunitate" cancer si psi8icul uman )om )edea in continuare=

tresul indelungat este ucigas

7nca de acum 4... de ani" intr(un tratat medical indian se airma< @+olile sunt de doua eluri ( cele ale corpuluisi cele ale mintii= :nele i)orasc din celelalte= Suerintele mintii se tra$ din c8inul trupului" tot asa cum

suerintele trupesti se tra$ din c8inul mintii=@ %omanii spuneau si ei" de asemenea" raspicat< @Mens sana incorpore sano@ 1@Minte sanatoasa in trup sanatos@= %ecent" cercetarile in domeniul psi8oneuroimunolo$iei auconirmat existenta relatiei personalitate ( cancer si au subliniat pericolul de)oltarii unor comportamente careexpun indi)idul la a$enti canceri$eni 1umatul" obiceiurile alimentare nesanatoase etc==amenii predispusi la cancer par sa ie excesi) de retinuti" oarte timii si rabdatori ata de superiorii ierar8ici"inclinati sa(si reprime emotiile ne$ati)e" mai ales uria= Cu alte cu)inte @tin in ei@ tensiunile ne$ati)e" suntincapabili sa comunice si nu(si pot asuma riscul conlictului desc8is= ste Personalitatea de tip C" de care se)orbeste oarte mult in ultima )reme" in lumea medicala= Pentru a intele$e" trebuie sa mai spun caPersonalitatea de tip A predispune la boli de inima 1sunt acei indi)ii a$resi)i" ambitiosi la locul de munca"alati intr(o permanenta tensiune exploi)a" iar Personalitatea de tip + este considerata normala" sanatoasa1indi)ii calmi" controlati" cu simtul umorului= Asadar" oamenii de tip C ormeaa potentiale )ictime alecancerului=xperientele doctorului ;rossart8(Matice> sunt rele)ante in acest sens= Acesta a realiat un studiu prospecti)

pe doua populatii dierite cultural" social si $eo$raic< intr(un orasel din osta 7u$osla)ie si la 5eidelber$" in



15

;ermania= Au ost inter)ie)ate 0340 de persoane si $rupate in unctie de reactia lor speciica la stres= &upa 0.ani" $rupul indi)iilor stresati a inre$istrat o mortalitate de sase ori mai mare prin cancer decat $rupul normal=Acestia @suereau@ de o lipsa de speranta cronica 1reultata din e)enimentele dureroase ale )ietii si isireprimau emotiile ne$ati)e ( disperarea= 7n ultimii ani" sa)antul $erman dr= ;erd 5amer" pe baa a peste3.=... de cauri studiate cu a'utorul tomo$raului computeriat" a pus in e)identa ca o data cu declansareaunui conlict interior puternic" apare in creier un ocar 1numit ocar 5amer care corespunde extraordinar deexact or$anului in care se )a localia cancerul in perioada urmatoare= Acest enomen biolo$ic uimitor" ce

poate i olosit pentru depistarea precoce a cancerului" a ost obser)at c8iar si la plante= &eci" stresul puternicsi indelun$at este intr(ade)ar uci$as=Cand psihicul in#inge boala

&e ce are stresul un eect atat de ne$ati) in cancer &upa +ritis8 Bournal o Medical PsDc8olo$D" 160" 6!(!#"@PersonalitD" stress and cancer@" raspunsul este oarte simplu< pentru ca stresul slabeste sistemul nostruimunitar= 7n iecare i" orice om @produce@ celule canceroase" dar daca este sanatos" sistemul sau imunitar reactioneaa imediat= 7n # secunde" inractorii 1celulele anormale sunt identiicati si in doar 4 ore sunt distrusicomplet de limocitele T >iller 1uci$ase= Mai putin se stie ca imunitatea este inluentata oarte tare" pe de o

parte de alimentatie" iar pe de alta parte de 8ormoni= Cortionul" de exemplu" este un 8ormon produs de$landele suprarenale ca reactie la stres= 7n depresie 1orma a stresului" creste cortionul din san$e" ceea ce areca eect debilitarea limocitelor de aparare=

5olland si %oJland au obser)at" in 09/9" ca" la persoanele sanatoase" alate intr(o stare de suparare prounda"dupa o pierdere importanta 1doliu" aliment" calamitati" soma' etc= se produce o perturbare a acti)itatiicelulelor T >iller si o scadere a eicientei limocitelor T 8elper 1a'utatoare= 7ntr(ade)ar" sistemul nostruimunitar reactioneaa imediat la cei mai neinsemnati stimuli din mediu= Cu atat mai mult" la omul bolna)"alarea )estii ca are cancer opereaa importante si inerente modiicari in starea sa suleteasca= &ia$nosticul ilsperie oarte tare" se teme ca )a i sti$matiat" ca )a muri in c8inuri $roanice sau se simte )ino)at pentru$reutatile si suerintele pe care le pro)oaca celor apropiati= 7mpactul cu tratamentul dur" $reu de suportat1citostatice" iradieri" operatie determina noi si insurmontabile solicitari" conuie in le$atura cu ceea ce iireer)a )iitorul= Cine poate sa intelea$a cu ade)arat disperarea din suletul de)astat si pustiit al acestor oamenineericitiTotusi" in ultimii ece ani" do)ei experimentale drobitoare )in una dupa alta sa su$eree in mod uimitor

posibilitatea in)in$erii cancerului" printr(o orma sau alta de terapie psi8olo$ica 1alaturi de remediile naturaledupa cum )om )edea in continuare<$/Rela"area progresi#a completa

limina durerile" anxietatea si rica si intareste ortele re$eneratoare ale or$anismului= Te8nica de executie aost descrisa in ccident de celebrul dr= dmund Bacobson= C8iar si cei mai $ra)i bolna)i o pot realia" iindintinsi pe un pat tare= Cu oc8ii inc8isi" palmele pe lan$a corp" se cauta o stare de interioriare" de detasare deambianta incon'uratoare si de $andurile ne$ati)e" obsesi)e= 7ntr(o stare interioara de @plutire@" se orienteaaatentia la se$mentele corpului si se dau @in $and@ comeni de relaxare acestora" de 'os in sus= Se incepe cu

piciorul stan$" apoi cu dreptul" mana stan$a" mana dreapta" bainul" abdomenul" trunc8iul" capul= Apoi procesul se reia de 3(4 ori" insistand mai mult asupra or$anului bolna)=0. Terapia comportamentala ' metoda sugestiilor poziti#e

Psi8olo$ul ;rossart8(Matice> a apus la punct o terapie baata intre altele pe te8nici de su$estie si 8ipnoa"menita sa(i a'ute pe bolna)i sa lupte cu boala" prin optimism= Studiul sau a inclus 0.. de persoane predispusela cancer" pe care le(a impartit in doua $rupe< unul de terapie si celalalt de control= Cu persoanele din $rupul deterapie a lucrat doar 2#(3. de ore de tratament psi8olo$ic indi)idual= &upa 3. de ani" reultatele au ostspectaculoase< supra)ietuitorii din $rupul de psi8oterapie au ost de doua ori mai numerosi decat cei din$rupul martor" cu care nu s(a lucrat deloc in trecut=7ata cat de important este psi8icul uman in apararea si conser)area )ietii= La cabinetele specialiate se lucreaacu mai multe te8nici" in unctie de iecare ca in parte" dar pentru pacientii mei am recomandat o metoda maisimpla" care se putea aplica acasa= Te8nica se baeaa pe olosirea unor su$estii puternice" inre$istrate pe aisesau casete audio" de $enul< ( Sunt o iinta sanatoasa" ericita si optimista ( Cu iecare i or$anismul meu sere$enereaa tot mai mult ( Sistemul meu imunitar de)ine tot mai puternic in lupta cu boala ( Controle eicient

si deplin intrea$a situatie ( Cu a'utorul lui &umneeu ac tot ce depinde de mine pentru a ma )indeca=



1-

Cei interesati trebuie sa citeasca" sa asculte sau" mai eicient" sa rosteasca cu atentie si con)in$ere aceste rae"de mai multe ori pe i= Cu timpul" ei )or obser)a ca subconstientul le )a prelua" iar treptat" or$anismul lor )aincepesa actionee pur si simplu in conormitate cu cele airmate= Metoda este binecunoscuta si utiliata cu succes inreclamele comerciale" de mai multe decenii=1. 2izualizare diri)ata

&r= Carl Simonton" oncolo$ si radiolo$" si sotia sa" Step8anie" au studiat eectele te8nicilor de )iualiare si deima$inatie in tratarea bolilor canceroase= Pentru a intele$e despre ce este )orba" trebuie explicat ca or$anismulnostru reactioneaa la repreentari de ima$ini" ca si cum acestea ar i reale=La pre$atirea Bocurilor limpice din 09//" mai mult de !. de sporti)i americani de clasa mondiala au

practicat )iualiarea diri'ata in cadrul unui pro$ram psi8olo$ic special destinat ameliorarii perormantelor sporti)e= a amintiti de MarD Lou %atton" prima $imnasta a S=:=A= care a casti$at medalia de aur laindi)idual(compus 7ata ce relateaa ea< @xercitiile de )iualiare au ost o constanta de baa a pre$atiriimele= Cand ma alam in pat" repetam in ima$inatie miscarile pe care le exersam in timpul ilei= Pentru caa)eam cele mai mari probleme cu exercitiile la barna" le repetam oarte des in minte" imi ima$inam ca le

practicam cu si$uranta si le sarseam cu bine= Acest lucru m(a a'utat enorm la 'ocurile olimpice care erau atatde importante pentru mine@=Cole$a ei" patinatoarea lisabet8 MonleD" casti$atoarea medaliei de ar$int din 099/" relateaa si ea< @7mi

aceam exercitiile in ima$inatie" in iecare seara" inainte de a adormi= edeam eecti) totul in minte< corpulmeu" saritura" poitia in care ateriam= Cred ca 0. minute de exercitiu mental in acest mod au a)ut acelasieect ca un exercitiu de 4# de minute pe $8eata=@Metoda )iualiarii diri'ate mobilieaa toate ortele psi8ice ale pacientului si determina participarea sa acti)ala procesul de insanatosire= Cum se procedeaa &upa un exercitiu de relaxare prounda" desenati mai intaior$anul bolna) si tumora" pornind de la explicatiile medicului curant 1unele persoane pot utilia c8iar ilmeleeco$raice sau tomo$raiile" daca au inteles unde este problema= Aseati pe scaun cu spatele drept" porniti dela ima$inea tumorii de pe acest desen simplu si incepeti 1cu oc8ii inc8isi sa )a ima$inati ca o topiti cu o raa@laser@ alba" stralucitoare" care )ine de la &umneeu sau" in unctie poate c8iar de meseria d)s=" ca o distru$eticu un cutit" o oareca" bormasina" picamer etc= Atentia si concentrarea erma" ca atunci cand reol)ati laser)iciu o problema importanta" sunt esentiale pentru reusita acestui exercitiu= %epetati(l 2.(3. de minute" de

mai multe ori pe i= metoda pusa la punct de mine se baeaa pe inre$istrarea ima$inii tumorii care este prelucrata $raic iar ceea ce reulta in inal este un @desen animat@" care ii su$ereaa bolna)ului intr(o maniera optimista"increatoare si c8iar umoristica @distru$erea@ totala a tumorii=Filmul" cu o durata de 3. de minute" este expus bolna)ului de 3(4 ori pe saptamana" in cadrul pro$ramului de

psi8oterapie indi)iduala=

&. 3editatie - rugaciune in tacere

&octorul Bon *abat ,inn" directorul Clinicii @Stress %eduction@ de la Medical Sc8ool a :ni)ersitatii dinMassac8usetts" este un mare sa)ant" care se bucura in preent de o lar$a recunoastere internationala= Princercetarile sale" pentru prima oara in lume a undamentat stiintiic te8nicile de meditatie" indemnandu(si

pacientii sa le practice= ectul care apare este o @reactie de deconectare@ 1cum o numeste el care" in contrastcu reactia de @lupta sau u$a@" reduce rec)enta batailor nere$ulate ale inimii" micsoreaa tensiunea arteriala"ec8ilibreaa descarcarile 8ormonale si potenteaa toate unctiile or$anismului= 7ata o metoda de lucru oarteaccesibila= Aseati intr(o poitie comoda" inc8ideti oc8ii si deconectati()a de ambianta exterioara" linistiti()a$andurile si orientati()a atentia catre ce)a rumos" inaltator= 7n aceasta stare spuneti in $and ru$aciunea Tatal

-ostru" cu credinta= %epetati de mai multe ori pana cand cu)intele amutesc= Simtiti ca sunt inlocuite de$anduri luminoase" optimiste" de incredere si speranta in &umneeu= %amaneti asa 2.(3. de minute" sa)urandaceasta stare de @imponderabilitate@ interioara" care ne incarca cu ortele re$eneratoare ale naturii= 7n unelecentre medicale moderne" se olosesc pentru meditatie ra$mente muicale selectate" sunete cu ritmurimodulate pe calculator dupa rec)enta anumitor unde cerebrale sau dispoiti)e de dinamiare a unctiilor creierului 1Mind SDner$D= Concluia specialistilor a ost ca< @Meditatia" acti)itatile reli$ioase" credinta

puternica pot a)ea un impact poiti) asupra raspunsului la o boala serioasa" asa cum este cancerul" sialcatuiesc o strate$ie importanta in )ederea atin$erii succesului terapeutic@=



1.

4. Terapia prin ras

Primul pas catre )indecare este sa intele$em ca" pentru iecare dintre noi" )iata este plina de incercari= ricatde $ra)a ar i situatia in care ne alam" ar trebui sa ne punem o intrebare simpla< @are o sa(mi mear$a mai

bine" daca imi )oi ace $ri'i si ma )oi $andi numai la rau@= 7n cadrul unui studiu citat de psi8olo$ul en$le5ans Dsenc8" s(au realiat anumite sedinte in care bolna)ilor li s(au aratat sec)ente )ideo umoristice" apoiilme neutre= 7nainte si dupa )iionare s(au recoltat probe de san$e" iar ceea ce s(a obser)at a ost o cresteresemniicati)a a reactiei imunitare= 7n opninia medicului american Bames Eals8< @Sanatatea unei persoane estedirect proportionala cu cantitatea rasului ei@=Totusi" cine mai are c8e sa rada cand stie ca are cancer ste sinistru=== )or spune poate multi dintre noi= 7nsatainele )ietii par a i cu mult mai misterioase decat ne ima$inam= Pe la mi'locul anilor @/." a acut mare )al)ain +ucuresti po)estea impresionanta a unei tinere" bolna)a de cancer de col uterin a)ansat= Medicii de laSpitalul Filantropia nu o mai puteau opera" iar citostaticele nu se puteau ace din @lipsa de onduri@= Situatiaera oarte disperata si biata ata a ost trimisa acasa" ca atatia altii de altel" cu o speranta de )iata redusa la 3(4saptamani= Stia ce o asteapta si ca sa nu simta nimic in momentul mortii s(a $andit ca cel mai bine ar i caaceasta sa o surprinda=== raand= A adunat imediat de la cunostinte re)iste cu $lume" discuri cu momente)esele" casete cu ilme de comedie si in aceasta ambianta a asteptat mai bine de=== trei(patru luni= -edumeritaca nu patise inca nimic s(a preentat din nou la Spitalul Filantropia= Mai uimiti decat ea au ost insa medicii"

care au constatat cu surprindere lipsa tumorii= Se uitau consternati unii la altii si nu puteau sa intelea$a ce s(aintamplat=== colul ei se cicatriase 1ca o staida= Cine stie daca nu cum)a Mr= +ean" Stan si +ran sau deseneleanimate nu ar constitui un tratament anticanceros de o mie de ori mai usor si mai ietin decat procedurilemedicale cunoscute=

5. Terapia de suport

Spre deosebire de tarile a)ansate" in %omania nu exista inca o retea or$aniata pentru suportul psi8o(social al bolna)ilor de cancer= -umerosi bolna)i au probleme mari si nici un el de a'utor" situatia iind adeseori oarte$reu de suportat= Sustinerea si intele$erea amiliei" a cole$ilor sau a ec8ipei terapeutice elimina rica side)olta la bolna) o atitudine desc8isa de acceptare a eortului necesar )indecarii= Pe de alta parte" exemplulaltei persoane" care s(a )indecat" isi duce )iata normal de mai multi ani" pro)oaca o reactie poiti)a de

@mobiliare $enerala@ la multi bolna)i= La Clinica @Albert Sc8Jeiter@ 1;ermania" toate aceste lucruri sunt binecunoscute si incluse de mai multi ani in pro$ramul de recuperare al bolna)ilor" la care participa c8iar si unmembru al amiliei" pentru a in)ata sa acorde acasa" in continuare" in$ri'irile necesare=&e ce oare aceste terapii nu se aplica pe scara lar$a si in alte spitale %aspunsul la aceasta intrebare delicata ilda oarte bine psi8olo$ul Mic8ael Drenc8 in lucrarea @&escirarea comportamentului uman@" aparuta si la noiin tara" la editura @Teora@< @7n ciuda posibilitatilor curati)e si proilactice oerite de Psi8o(oncolo$ie" medicinaortodoxa 1baata doar pe c8imioterapie nu )rea sa di)ortee de ideea eronata ca trebuie sa inlature doar simptomele" reuand sa se ia eecti) @la tranta@ cu boala" si nu mobilieaa resursele interioare ale bolna)uluiinsusi= Facultatile de medicina ne$li'eaa sistematic cercetarile le$ate de psi8oterapie" numite bat'ocoritor KKcomplementare" si le )itre$esc de in)estitii= Situatia este oarte trista" intrucat in preent exista un blocsolid de do)ei apte sa demonstree ca metodele psi8oterapiei sunt extrem de utile si beneice" alaturi de

celelalte metode naturale de tratament= Ar trebui sa ne $andim cu totii la miile de bolna)i disperati 1pentru ca)ietile lor ar i putut i sal)ate care isi cauta sal)area prin=== iare" la miile de oameni care mor de$eaba doar

pentru ca mintile anumitor persoane sunt impermeabile la cercetarea no)atoare= A sosit timpul sa renuntam laconceptia care opune corpul" mintii si sa recunoastem ca exista numai un intre$" o unitate trup(minte(suletinextricabila= &ar asa cum bine se stie" reistenta in)ersunata la nou a unor medici" asociata cu intereseleindustriei armaceutice si inertia conortabila a birocratilor" ne ace sa spunem cu tristete ca ceasul reormeimedicale se )a lasa mult asteptat" daca oamenii nu )or sti sa il ceara cu )e8ementa=@ .r& ristian /oerescu

medic s"ecialist "sihiatru - /ucuresti, tel& 4>125&7&65



18

Forma Maxima – Metode de intarirea

'munitati – eacuri +rientale

3etode de intarire a sistemului imunitar eacuri +rientale

:na dintre numeroasele proetii sumbre acute la cumpana dintre milenii este aceea ca secolul care )a urma )a

i bantuit de epidemii= -ici nu s(a sarsit bine primul an al acestui nou )eac si airmatia pare sa se ade)ereasca=Miliardele de locuitori ai Terrei" indierent de )arsta" incep sa dea semne de oboseala" $ripele sunt tot mairec)ente si cu tot mai multe complicatii" la el si bronsitele" precum si temuta tuberculoa" care da semne dere)enire in orta= &e curand" a aparut amenintarea armei biolo$ice" a temutului antrax si a altor cate)a eci de

boli atale= Adau$am la toate acestea cumplita exploie de cancere si leucemii si obtinem un tablou caretrebuie sa ne dea serios de $andit= Farmaciile sunt pline de reclame optimiste" care ne asi$ura ca raceala si" in$eneral" toate bolile pot i in)inse cu medicamentul " produs de un celebru concern" dar oamenii isi dau totmai mult seama ca nu este c8iar asa= Campionul luptei cu aceste boli necrutatore nu sunt dro$urile c8imice" cieni$maticul sistem imunitar al iecaruia dintre noi= rice om are in iecare moment intre 0.. si 0... de celulecanceroase in or$anism" precum si dieriti microbi care ar i atali" daca nu ar i @tinuti la respect@ de catresistemul imunitar= Acest sistem" ormat din @armate@ de milioane de celule specialiate" are practic solutii

pentru orice a$resiune din exterior si din interior" cu conditia sa nu ie perturbat= r" in conditiile unei poluariara precedent" a sc8imbarilor climatice" a alimentatiei c8imiate mult peste limitele admisibile" precum si astresului psi8ic tot mai puternic" capacitatea de lupta a sistemului imunitar scade dramatic= %eacereami'loacelor noastre naturale de aparare este de apt c8eia sanatatii" si nu uciderea microbilor si biciuireaor$anismului cu medicamente si )itamine sintetice=Poate parea $reu de creut" dar problema aceasta a imunitatii nu este deloc noua= Medicinile extrem(orientaleintuiau existenta sistemului imunitar inca de acum cate)a mii de ani= C8iar mai mult" exista remedii destimulare a imunitatii" cunoscute si olosite de mii de ani= dinioara" aceste remedii erau apana'ul aristocratieisi al )arurilor reli$ioase si culturale din tarile de ori$ine" adica 7ndia si C8ina= 7n preent" ele au inceput sa iede)aluite" iind absorbite cu o ade)arata lacomie de pietele occidentale" satule de dro$uri c8imice= a

preentam" in continuare" cate)a din cele mai importante metode de intarire a imunitatii" practicate demedicina naturista din rient=

Medicina hine*a

Mai in $luma" mai in serios" se spune ca medicina c8inea da in ultimii ani ade)arate cosmaruri celor care s(auimbo$atit cu medicamentele si terapiile alopate= &e ce Pentru ca are un arsenal de sute de remedii" testate nude eci" ci de mii de ani" remedii la preturi accesibile" care ac urori in lumea ci)iliata= &epresia" apatia"stresul" caderile imunitare" toate isi au leacul in meticuloasele retetare c8inee= La noi in tara se olosesc incaoarte putine plante din @arsenalul c8ine@" care abia a inceput sa patrunda pe pietele est(europene= Asa ca )a)om preenta doar doua remedii mai cunoscute" care se $asesc acum in armaciile noastre<+ "lanta-mister - ?inseng 3ic istoric

7nca in urma cu 2... de ani" in C8ina se credea ca $insen$ul are orta spirituala de a imblani animalele" de alinisti suletul" de a impulsiona $andirea si de a domoli spaimele= Totodata" el intarea sistemul imunitar siimpiedica instalarea depresiilor= Si in C8ina de astai" )irtutile $insen$ului sunt pretuite si laudate" planta iindolosita ca un medicament bun la toate si" mai ales" ca arodisiac=



1/

&upa cum spuneam inainte" ccidentul a acut si el din $insen$ un mi'loc de )indecare extrem de pretuit si deraspandit= ste una din cele mai olosite plante din lume 1anual" sunt )andute in lume sute de tone" produse in

peste #. de tari" desi" paradoxal" si unul din cel mai putin cunoscute= Se presupune ca el prelun$este )iata" castimuleaa )irilitatea" ener$ia si capacitatea de lupta cu boala" desi principiul actiunilor sale ramane un secret=;insen$ul este un mic arbust" cu aroma dulcea$a" care creste in -ordul Americii si in Asia= Planta are ne)oieintre #(! ani" pentru ca radacinile ei 1cu orme biare" aproape omenesti sa de)ina suicient de puternice=&upa recoltare" radacina e macinata sau rasa" iind transormata in pulbere" ceaiuri" tablete" extracte si

preparate cosmetice=;insen$ul din Asia" 1Pana sc8insen$ apartine amiliei Araliaceae= ;insen$ul american se numeste in limbalatina Panax uinueolius= @Panax@ )ine din limba $reaca" de la eita Panacea" despre care se spunea ca)indeca toate bolile= Astai" $insen$ul e culti)at pe supraete intinse" iind campionul produselor de export dinC8ina si din Coreea= Se spune" de altel" ca $insen$ul american 1ambalat la 5on$ *on$ nu se compara caeect cu $insen$ul c8ineesc=7n aara celor doua soiuri" pe piata circula si un $insen$ numit %adacina de tai$a 1leut8erococcus senticosus"extrem de olosit in %usia" unde li se prescrie pacientilor alati in con)alescenta" bolna)ilor de stres si deanemie= 7n unctie de preerintele d)s=" atunci cand cumparati preparate armaceutice din $insen$" cititi cuatentie notita pe care este de obicei indicata tara de ori$ine a produsului=

?insengul in <omaniaSa re)enim la tema articolului de astai< sistemul imunitar= Sub actiunea $insen$ului" capacitatea de aparare aor$anismului creste rapid" inectiile dau inapoi de la sine" con)alescenta este mai scurta" sensibilitatea la stresse reduce" in timp ce puterea de munca sporeste= La )enirea anotimpului rece" o cura de 0.(2. de ile cuaceasta planta tine la distanta suparatorul $uturai si temuta $ripa= &ar cu toate acestea" pana astai nu s(adescoperit nici un principiu acti)" nici o substanta care sa(i explice minunatele insusiri= &oar electro$raiile1oto$raii care pun in e)identa misterioasa aura a or$anismelor )ii au aratat ce)a semniicati)< ade)arateexploii de ener$ie" in 'urul iecarei radacini de $insen$= Sa actionee $insen$ul asupra corpului ener$etic"corp studiat in amanunt de medicii acupunctori c8inei" care" in )iiunea lor" este principalul responsabil destarea de sanatate sau de boala &eocamdata" alta explicatie plauibila a actiunii sale nu se cunoaste= Cert esteca $insen$ul este extrem de eicient=

7n armaciile si ma$ainele naturiste din %omania" $insen$ul se $aseste in mai mult de 2. de orme= 7ata incontinuare cate)a din cele mai eiciente produse pe baa de $insen$<( Ceaiuri si capsule ita$ins si ;insen$ C" produse de Laboratoarele Medica ( o in$enioasa combinatie deructe de padure )itaminiante si $insen$" special acuta pentru intarirea imunitatii si adaptarea la )icisitudinileanotimpului rece=( Fiole ;insen$ si ;insen$ %oDal BellD ( extracte de $insen$" respecti) de $insen$ si laptisor de matca" produsein C8ina" recomandate mai ales con)alescentilor si persoanelor in etate=( Pastile ;insen$" ;insa)it si 2 Plus ( toate produse de @P8arco P8armaceuticals@ ( sunt combinatii de$insen$" minerale si )itamine" destinate persoanelor con)alescente" cu a)itaminoa sau dierite carente deminerale=Cura cu $insen$ dureaa minimum 0. ile" timp in care se administreaa in 'ur de 0 $ de radacina pe i" pentru

un adult= ste indicata atat pentru persoanele sanatoase" cu eect proilactic" cat si pentru persoanele care seconrunta de'a cu boala= Persoanele cu deicit de imunitate datorat con)alescentei" )arstei inaintate" anumitor

boli cronice" )or repeta cura de $insen$ o data pe luna= 7n $eneral" eectul $insen$ului 1tradus prin cresterea)italitatii" a puterii de munca" eliminarea apatiei si indispoitiei se resimte la 0. ile dupa inceperea unei cure=

Administrarea ginsengului

-u depasiti niciodata 0 $ram de $insen$ pe i? Planta contine substante care pot acti)a 8ormonii eminini= S(au semnalat cauri in care emeilor de peste !. de ani" care au abuat de $insen$" le(a re)enit ciclul menstrual=&e asemenea" excesul de $insen$ 1peste 3 $Hi produce insomnie" ner)oitate" depresii" diaree si eruptii pe

piele=Trecute in cate$oria suplimentelor alimentare" dieritele orme de comercialiare a plantei au indicatiile deolosire )a$ preciate" drept pentru care am considerat necesar sa )a atra$em atentia asupra limitei acceptate< 0

$ram= coarta +e China



20

Paradoxal" scoarta de C8ina este ori$inara din=== +oli)ia si Peru" c8ineilor re)enindu(le meritul de a o iadoptat si de a(i i pus in )aloare extraordinarele proprietati= 7nainte de a i ost descoperite antibioticele"scoarta de C8ina 1celebra c8inina era sin$urul remediu capabil sa lupte cu succes impotri)a uci$atoarelor boliinectioase din ona tropicala= &upa trecerea perioadei de $lorie a antibioticelor" oamenii de stiinta si(au datseama ca aceasta scoarta este mult mai mult decat o @substanta de omorat microbi@= a este un stimulentimunitar extrem de complex< pe de o parte" acti)eaa anumite celule specialiate in lupta contra inectiilor" pede alta parte" ordoneaa aproape toate unctiile )itale ale or$anismului= a normalieaa acti)itatea ner)oasa1de unde si un eect de combatere a stresului extrem de eicient" re$leaa acti)itatea cardiaca" dilata )asele desan$e" scade ebra" in)ioreaa apetitul si reda tonusul= ste un remediu exceptional in racelile cu e)olutie$alopanta" in $ripa" in bolile inectioase recidi)ante" care apar pe ondul suprasolicitarii sau al depresiei=&eocamdata" aceasta scoarta miraculoasa o $asiti la noi in tara @ascunsa@ intr(un sin$ur remediu< Al(a Tonic

u ?inseng" produs de clu'enii de la @Plantextra>t@" care contine alaturi de $insen$ si ala(ala 1o plantaantistres extrem de eicienta si aceasta scoarta de C8ina 1C8inc8ona succiriba= cura cu acest preparat"

pentru a i eicienta" dureaa minimum patru saptamani" iind recomandata deopotri)a copiilor si adultilor

Medicina 'ndiana- #utin cunoscute de "u%lic, "e "iata romaneasca au "atruns cateva "roduse

naturale indiene, cu e(ecte deose%ite in revigorarea sistemului de a"arare al organismului

Putini sunt cei care stiu ca ma'oritatea plantelor medicinale" condimentare ori aromatice" de la

parumatele portocale la lamai" de la banalul piper la scortisoara" au ost aduse din 7ndia= Medicinaindiana 1celebra ADur)eda" )ec8e de #... de ani" continua sa uimeasca cercetatorii" prin caracterul sau)iionar" in care se re$asesc c8iar teoriile de ultima ora" elaborate de medicina alopata= Mai putin scoasain e)identa decat medicina c8inea 1pe care a inspirat(o" medicina indiana )a a)ea in )iitor un cu)ant$reu de spus= Ceea ce o deosebeste net de orice alt tip de terapie este aptul ca reuseste sa surprindaindi)idualitatea iecaruia= 7n cadrul unei epidemii" de exemplu" sute de mii de oameni pot ace $ripa cuacelasi tip de )irus" dar conditiile de imbolna)ire sunt dierite si de aceea si remediile trebuie sa iedierite= :n om de aaceri extrem de stresat are ne)oie pentru a se insanatosi de un remediu care sa(iintareasca sistemul ner)os" sa(i reaca moralul si sa(l intareasca )ital" in timp ce o persoana in )arsta sisedentara are ne)oie in primul rand de stimulare" de un remediu tonic si ener$iant= Atunci cand este)orba de re$la'e subtile" cum ar i re)i$orarea sistemului imunitar" medicina indiana este neintrecuta=

*uggul - super-stimulentul imunitar ste )orba de un arbust din 'un$la indiana 1Commip8ora Ji$8ti" a carui se)a ace ade)arate minuni" inintarirea sistemului imunitar= &upa o cura de cate)a saptamani s(au obser)at atat cresterea numarului decelule specialiate ale sistemului imunitar" cat si o intensiicare spectaculoasa a acti)itatii lor= 7n preent"aceasta planta este o speranta nu doar in tratamentul inectiilor acute si al celor recidi)ante 1$ripa"

bronsita" pneumonie" cistita" nerita" ci si in tratamentul cancerului si al bolilor cu imunitate scauta=Pentru reultate optime cu aceasta planta" se ace tratament de 6(/ saptamani" iind indicata atat pentruadulti" cat si pentru copii=(n remediu de e"ceptie

La noi in tara" extractul din se)a acestei plante se $aseste in aproape toate armaciile" sub ormaremediului natural Septilin" produs de T8e 5imalaDa &ru$ Co= din +an$alore 17ndia= 7n acest preparat

natural" $u$$ul este asociat cu alte cate)a plante indiene" in proportie ec8ilibrata= Plantele care insotesc planta principala sunt ructele de amla 1mblica oicinalis ( unul dintre cele mai bune )itaminiante dinlume si radacina de man'is8ta 1%ubia cordiolia ( un detoxiiant si antitumoral redutabil= Suportul acestuimedicament este o combinatie de ierburi si minerale aDur)edice 1Ma8asranadi" un amestecremineraliant si re)i$orant redutabil= Septilinul" care de cati)a ani este intens testat si de catre mediciiromani" este unul din cele mai puternice si complexe stimulente imunitare de pe piata internationala= :nadin cele mai mari calitati ale sale este ca poate reace capacitatea naturala de aparare" c8iar si a

persoanelor care au luat multa )reme medicamente care aecteaa puternic imunitatea" cum ar iantibioticele" cortionul" citostaticele" antiepilepticele" 7ntereronul= &omnul doctor %aducan Lucian"medic primar la Spitalul @Pro= dr= &= ;erota@ +ucuresti" a obser)at ca pacientii cu 8epatita cronica )irala"la care a aparut scaderea numarului de leucocite" leucopenie" indusa de tratamentul cu 7ntereron" au

beneiciat de cresterea si pastrarea numarului de leucocite 1celulele principale ale sistemului imunitar lani)elul optim" in urma tratamentului cu Septilin= &e asemenea" s(a constatat la adultii si copiii cuami$dalite" arin$ite" bronsite cronice" tratate ani la rand cu antibiotice" ca o cura de cate)a luni cu



21

Septilin a'uta la reacerea imunitatii naturale si la in)in$erea acestor aectiuni recidi)ante= xista multestudii si teste clinice despre aceasta combinatie de plante aDur)edice= Pentru a obtine mai multe relatiidespre acest medicament accesibil ca pret" precum si de unde poate i ac8iitionat" puteti suna ladistribuitorul pentru %omania ( Prisum 7nternational Tradin$ S=%=L=" tel= .0H2#.=36=//" .#6H2.=42=00=

3argusa 67eem8 - echilibrantul uni#ersal

7n ceea ce pri)este aceasta planta" ilustrati) pentru puterea sa curati)a este urmatorul ca" al unui mediccare s(a tratat )reme de 6 luni cu ea= 7n anul 099/" domnisoara doctor +aciu L= contacteaa o raceala

puternica" in urma careia ramane cu o sensibilitate oarte mare la curent si la ri$= La inter)ale de cate)aluni sau c8iar saptamani" aparea o inectie in ona larin$elui" care iradia inspre arborele bronsic si urec8i=7nectia nu putea i tinuta sub control cu medicatia clasica" in doi ani iind epuiate" practic" toatemodalitatile de tratament alopate= 7n disperare de caua" pacienta apeleaa" la satul unei cunostinte" la unsupliment nutritional cu eecte puriicatoare intense ( Mar$usa= 7n prima aa" eectele sunt )a$i" dar

pacienta perse)ereaa in tratament si" intr(ade)ar" cu trecerea saptamanilor" starea sa de sanatate seamelioreaa simtitor= 7n preent" inectiile nu au mai re)enit de mai bine de un an" iar tonusul iic si

psi8ic au re)enit la normal= Acest ca arata oarte clar cum actioneaa plantele cu eect puriicator< lent"dar stabil in timp=Putine plante din lora mondiala pot concura cu aceasta mar$usa 1Aadirac8ta indica" considerata inmedicina traditionala drept @cel mai puternic puriicator al san$elui@" care ace sa se retra$a c8iar si bolile

)irale" cum ar i 8erpesul" 8epatita )irala ori c8iar temutul 5i)= Mai este indicata si in $ripa" in inectiile bacteriene 1are eect anti)iral si antibacterian puternic" precum si in bolile de piele" unde poate aceade)arate miracole= &e asemenea" conorm unor studii recente" aceasta planta are o actiuneimunomodulatoare exceptionala" iind o speranta in tratarea poliartritei reumatoide" a lupusului eritematossistemic" precum si a $lomeruloneritei acute= Mar$usa se $aseste la noi in Plaaruri si armacii" produs in7ndia" la S8aranpur" de catre ;e P8armaceuticals Ltd si distribuit de Star 7nternational Med S=%=L=" tel=.0H303=94=/0" .92H!#=.0=00=

Ash9aganda - ginsengul indian

Specialistii in armaco$noie sunt de parere ca $insen$ul c8ineesc )a i detronat in curand deec8i)alentul sau indian" care a uluit in testele clinice si de laborator= As8Ja$anda 1Eit8ania somniera

este o planta tropicala" din amilia tomatelor" a carei radacina este un ade)arat teaur de substante ener$o(stimulente= Sub actiunea sa" pacientii ( c8iar cei oarte $ra) bolna)i ( sunt re)italiati rapid" iar timpul deinsanatosire este considerabil scurtat= ste o planta indicata pentru orice )arsta" care poate inlocui nu doar $insen$ul" ci orice alt dro$ re)i$orant natural ori de sintea= Pentru a )a ace o idee despre intensitateaactiunii acestei plante este suicient sa preciam ca studiile de laborator au pus in e)identa actiunea saanticanceri$ena extrem de puternica" asupra a opt tipuri de tumori" care pur si simplu au inceput un procesde resorbtie" dupa tratarea cu extract de as8Ja$anda= &aca prima planta indiana preentata era un remediuimunostimulent uni)ersal" cea de a doua se adresa or$anismelor intoxicate" )ictime ale alimentatiei si ale

poluarii" as8Ja$anda se adreseaa persoanelor obosite" de)italiate= Persoanele care momentan nu potsuporta ri$orile unui remediu detoxiiant ori asupra carora nu are eect stimularea imunitara directa )or

beneicia din plin de pe urma acestui remediu re)i$orant= alta cate$orie de pacienti carora li se

adreseaa as8Ja$anda cuprinde persoanele care nu se pot odi8ni" care suera de insomnie ori care dorm sise treesc mai obosite ca la culcare" insasi denumirea stiintiica de E8itania somniera su$erand clar actiunea sa= Studii de ultima ora au pus in e)identa actiunea extrem de beneica a $insen$ului indianasupra psi8icului" el iind una din cele mai puternice plante adapto$ene= Plantele adapto$ene sunt unconcept recent" care deineste acele specii care a'uta or$anismul sa se adaptee in conditii de stres iic oriemotional intens= Poate mai mult ca la poluare sau la alti actori iici" la stresul psi8ic or$anismul arereactii ne$ati)e oarte puternice" primele care suera iind sistemul imunitar si cel endocrin= Administrareade as8Ja$anda s(a demonstrat ca ec8ilibreaa spectaculos anumite procese care in mod natural sunt

perturbate de stres" cum ar i cel al productiei de leucocite" de corticoii s=a=m=d= &e asemenea" eldiminueaa reactiile inlamatorii 1are un eect asemanator celui al prednisonului" procesele inlamatoriiiind mult a$ra)ate in conditii de ner)oitate" anxietate=

Aceasta planta se $aseste la noi in plaaruri si armacii" in remediul cu acelasi nume< As8Ja$anda" produsin 7ndia" la S8aranpur" de catre ;e P8armaceuticals Ltd si distribuit de Star 7nternational Med Srl" tel=.0H303=94=/0" .92H!#=.0=00='lie Tudor



22

'n actualitateAntraxul 6uba neagra, carbune, dalac8+"inia unui medic uman

.r& 'on =ica:+e la primele semne ale bolii consultati doctorul:

7n %omania numele popular al antraxului este buba nea$ra" carbune" dalac< o boala inectioasa acuta"datorita transmiterii la om a bacilului carbunos 1bacilus ant8racis pe cale externa" cutanata si" mai rar pecale interna" pulmonara sau di$esti)a= Aceste localiari pot sa ie insotite de raspandirea inectiei inor$anismul intre$" cand se instaleaa o stare mult mai $ra)a< septicemia carbunoasa= &e apt" antraxul esteo boala a oilor si )itelor cornute" a cailor" caprelor si ma$arilor= mul se poate contamina" in conditiinormale" prin contactul cu animalele bolna)e" @carbunele@ iind considerat o boala proesionala= Anultrecut" au ost cate)a cauri de pustula mali$na 1antrax localiat cutanat in unele one din &obro$ea" araa se inre$istra totusi )reun deces din aceasta caua= &e retinut< desi aceasta maladie este conta$ioasa" prinrespectarea re$ulilor de i$iena si a le$ilor sanitar()eterinare" ea este oarte rara in %omania" iar daca maiapar unele cauri" sunt cu localiare cutanata" orma cea mai usoara de boala=Cum se maniesta antraxul cutanat La inceput apare o mica roseata pe piele" care la palpare ace sa se

perceapa o mica ridicatura" o papula" ce se umple cu lic8id" de)enind )eicula= Caracteristic este aptul cacentrul )eiculei de)ine dur si de culoare nea$ra" mult temuta in popor @buba nea$ra@" @carbune@" @dalac@sau antrax= data cu instalarea bolii" $an$lionii limatici se maresc" apar ebra" durerile de cap" uneori$reata si )arsaturi= 7nectia poate disemina" aparand starea septicemica sau se poate localia la plamani oriin alte or$ane" cauri din ericire mult mai rare" dar de $ra)itate sporita=

Masuri proilactice ( de la primele semne de aparitie a bolii" la oameni si la animale" este necesar sa ieconsultat medicul" sin$urul in masura sa reol)e caul= Fiind )orba de o boala conta$ioasa" bolna)iitrebuie internati in mod obli$atoriu in sectiile de boli inectioase ale spitalelor= 7n situatii epidemiolo$icecu totul speciale" cum este caul raspandirii antraxului prin arme biolo$ice" se apeleaa pre)enti) la)accinare speciica si la imuniari $enerale=&in neericire" bioterorismul a a'uns o problema ce nu se opreste la $ranitele tarilor" a capatat caracter transnational" ceea ce ace ca in preent" la lupta contra sa" sa participe toate statele ci)iliate= 7n situatiideosebite se impun masuri deosebite? 7n Statele :nite" cu o populatie de sute de milioane" enomenul

plicurilor de corespondenta ce contin spori de antrax este oarte raspandit= S(au inre$istrat trei decese" iar spitalele au ost luate cu asalt pentru testari= 7n %omania" din ericire" pana in preent nu s(a semnalat niciun ca= 7n urma cu multi ani" cand abia daca exista aspirina" dalacul 1buba nea$ra a acut multe )ictime"

dar astai exista si la noi antibiotice puternice" seruri si )accinuri ce pot trata sau pre)eni eicient boala=

+"inia unui medic veterinar

( Sunteti medic )eterinar cu o mare experienta= &e ce credeti ca au ales teroristii tocmai bacteriaantraxului pentru raboiul lor( Ale$erea se pare c(a ost oarte @buna@" deoarece aceasta bacterie ( +acillus ant8racis ( ca un bastonas"are o orma de reistenta in mediul exterior" numita spor= Acest spor este oarte reistent la uscaciune" casi la deinectantele uuale= Astel se explica existenta asa(numitelor campii blestemate" unde au murit deantrax animale si unde sporii au reistat in pamant pana la 0.. de ani= 7n )remea asta" animalele care

pasteau pe aceste campii in$8iteau odata cu iarba si sporii" care a'unsi in or$anism se transormau inorma )e$etati)a" se inmulteau si produceau" la randul lor" boala= &ar teroristii au ales aceasta bacterie

reistenta sub orma de spori si pentru un alt moti)< este oarte putin @pretentioasa@ 1creste rapid pe mediide cultura uuale" deci se obtine oarte ietin===( Ce masuri de pre)enire a antraxului exista la noi in tara( Preumtia raboiului biolo$ic a instalat panica in toata lumea ci)iliata= Le$ea sanitar()eterinara

pre)ede )accinarea anticarbunoasa pre)enti)a ( la toate speciile de animale recepti)e= &upa %e)olutieinsa" n(a mai ost obli$atorie mai nici o pre)edere din Le$ile de protectie a omului si animalelor= ste deciinterisa desc8iderea cada)relor de la animalele care au a)ut simptome ce au treit suspiciunea de antrax"caci ( o data desc8is cada)rul ( bacilii se transorma in spori" deosebit de periculosi prin reistenta lor=&aca apare cea mai mica suspiciune de antrax la animalele de macelarie 1san$ele are culoarea nea$ra" nuse coa$uleaa" splina e marita enorm si ri$iditatea cada)erica nu se instaleaa" carnea si subprodusele se

bloc8eaa in conditii de maxima securitate= )ident" aceste masuri nu au nici o le$atura cu situatia

actuala" cand o boala speciica animalelor tinde sa a'un$a predominant umana= La animale" caurile ( desiiolate ( au ost constante in timp= Consider ca trebuie sa im circumspecti cu tot ce este iesit din comun"dar pana la panica ce a cuprins populatia de la noi mai este mult= Antraxul este o boala curabila cu



23

antibiotice" cu exceptia ormelor supraacute" cand medicul aproape ca nu mai are timp sa inter)ina= ste bine ca orice pla$a inectata sa ie preentata medicului" iar orice stare $enerala pround alterata saconstituie alarma de @$radul .@= Antraxul este o boala declarabila" medicii iind obli$ati sa o anunteimediat ce a aparut si sa instituie masuri de carantina de @$radul 2@ 1se opreste circulatia animalelor" aura'elor" se interice accesul persoanelor straine in spatiile in care a aparut boala etc== Prin urmare" paa

buna trece prime'dia rea?

Forma maxima – atina 0?insecul

<omanesc3

O bomba #italizantaatina- ginsengul romanesc -Intariti- #a sistemul imunitar

:na din trasaturile societatii noastre moderne" atat de de)oltate te8nolo$ic" este" aparent paradoxal" ne)oia de

miracol= -umai in domeniul sanatatii este ne)oie de eci si sute de asemenea miracole= Se asteapta remediulcare sa sal)ee milioanele de tineri si copii bolna)i de cancer si leucemie" medicamentul(minune care sa nescuteasca de epidemiile de $ripa si 8epatita" parca tot mai a$resi)e si tot mai $reu de tinut in rau= 7nca nu ainceput sa ie cautat" dar cu totii asteptam remediul miraculos" care sa )indece aceasta lume de rautate si)iolenta===Si totusi" minunile se ala atat de aproape de noi? Sin$urul lucru care lipseste cu ade)arat nu este de aptmiracolul" ci perse)erenta oamenilor= lin$urita de polen de albine luata o data la cate)a ile nu are nici uneect" in timp ce o cura cu 2(3 lin$urite luate ilnic" )reme de 20 de ile" are un eect tonic exceptional=xemplul este )alabil si pentru cura cu pulbere sau nectar de catina" care este un ade)arat panaceu= 7n acestarticol" ne propunem sa )a )orbim c8iar despre aceste remedii simple si aparent banale< catina si polenul dealbine" remedii a caror taina totusi prea putini o cunosc=CatinaPoate unii dintre cititorii nostri isi aduc aminte din numerele din anii trecuti ai re)istei noastre" despre minuniledomnului proesor biolo$ 7on +rad" un sa)ant roman care si(a dedicat intrea$a )iata studiului acestui ruct$alben(portocaliu" mic cat un sambure de cireasa" care sta aninat pe ramurile unor tue albicioase din toamnasi pana in prima)ara" reistand ri$ului si in$8etului= Cu extractele din acest ruct" proesorul +rad a )indecat

boli din cele mai di)erse" de la bronsite si cistite recidi)ante" pana la cancer" leucemie sau c8iar Sida= &ar inainte de a a'un$e medicament" e bine ca ea sa ie olosita ca stimulent al sistemului imunitar" acum" in pra$ulinstalarii seonului rece= Cum se explica orta ei de exceptieCatina este una din plantele cu cel mai ridicat continut de )itamine F si 1)itamina iind numita si )itaminatineretii" intrucat este implicata in cele mai importante procese de re$enerare din or$anism= Pe lan$a )itamina" catina este oarte bo$ata in )itamina A" C" Pp" la care se adau$a intre$ complexul )itaminic += Cu unasemenea @arsenal@" palmaresul impresionant al tratamentului cu catina nu mai mira pe nimeni=

ucul de catina

Mod de preparare< se obtine casnic" din ructele proaspete de catina" prin drobire cu lin$ura de lemn sau" mairapid" cu mixerul" si nu prin presare sau centriu$are" deoarece in acest el s(ar pierde componente ale catineiextrem de importante=Mod de administrare:

Pentru intarirea sistemului imunitar ( acest suc 1sau mai de$raba nectar" deoarece contine si pulpa" si coa'aructului se consuma ilnic" in cantitati de #.(0.. ml 1#. ml N un sert de pa8ar" o cura durand minimum oluna=7n caul cand nu se cumpara de la piata" ructele de catina se pot cule$e pe toata durata toamnei si(a iernii

1c8iar si atunci cand sunt in$8etate" putand i pastrate la rece" in ri$ider" )reme de 0(2 saptamani= Pentru aace mai suportabil $ustul destul de acru si astrin$ent al sucului de catina" se poate adau$a miere curata dealbine 1in proportie de 3<0" care ii potenteaa eectul=



2

O Ca tratament al unor boli ( sucul de catina" mai ales atunci cand este asociat cu o alimentatie lacto()e$etariana" este un elixir re$enerant si detoxiiant oarte puternic" cura cu el dand reultate de exceptie in

bolile $ra)e= ste indicat in<( boli ale sistemului respirator 1bronsita cronica" astm" sensibilitate la inectiile respiratorii ale persoanelor intoxicate prin umat" care lucreaa in mediu toxic ( o cura de o luna cu suc de catina are eecte nu doar

puternice" ci si stabile in timp=( stari depresi)e ( se tine un re$im cu multe cruditati si se bea cate un sert de pa8ar de suc dimineata si searaG

pentru intensiicarea actiunii tonice este indicata si cura cu polen=( cancer cu di)erse localiari ( o combinatie nu oarte apetisanta" dar oarte eicienta in acest tip de aectiuni"este aceea dintre sucul de catina 1un sert de pa8ar si sucul de usturoi 12(3 lin$urite= 7n leucemie" o cura de 0(2 luni cu suc de catina are eecte miraculoase=( inectii )irale< 8erpes" 8epatita )irala A" + si C" 5i) ( actiunea catinei nu se maniesta direct" asupra )irusilor"ci prin stimularea imunitara" care se ace $radat= Se recomanda cura cu suc de catina" )reme de minimum 4.de ile=

;ulberea si maceratul la rece de catina uscata

;ulberea

Mod de preparare< se obtine din ructele uscate ale catinei 1se $asesc in ma$ainele Plaar" care se macina catmai in" cu rasnita electrica de caea sau se piseaa in piua= Pulberea astel obtinuta se pastreaa in borcane de

sticla 1tinuta in pun$i de 8artie isi pierde" in mare" uleiul $ras" care este absorbit=Mod de administrare<Pentru intarirea sistemului imunitar< se administreaa cate 0 lin$urita de trei ori pe i" pe stomacul $ol=Pulberea se tine sub limba )reme de 0.(0# minute" inainte de a i in$8itita=

3aceratul

Mod de preparare< 2 lin$urite de pulbere de catina se pun intr(un pa8ar cu apa si se lasa la macerat" latemperatura camerei" de seara pana dimineata" cand se amesteca cu o lin$urita de miere lic8ida= Lic8idul nu seiltreaa" iar la sarsit se consuma si pasta de catina ramasa in pa8ar= ste un remediu preerat de copii sicon)alescenti" oarte usor de asimilat si in)iorator= Poate i imbo$atit prin adaosul unei lin$urite de pulbere demacese si de aine=Mod de administrare< se consuma pe stomacul $ol dimineata=

Pentru intarirea sistemului imunitar< Pentru cresterea imunitatii la copii" se ace o cura de patru saptamani cumacerat la rece de catina" administrat cu un sert de ora inaintea iecarei mese=O Ca tratament al dieritelor boli<( in timpul re$imurilor alimentare restricti)e ( se administreaa macerat de catina pentru stimularea potei demancare" combaterea asteniei" e)itarea a)itaminoei= Contra a)itaminoei" care poate aparea pe parcursulre$imului cu cereale inte$rale 1numit si s8aJa ( cunoscut de cititorii nostri pentru eectele spectaculoase incombaterea cancerului" sau dupa postul complet cu apa distilata este oarte eicienta pulberea< 3(4 lin$urite pei=( astenie" Par>inson ( se ace o cura cu macerat re)i$orant de catina si macese= Alimentatia )a i imbo$atita cu

polen" miere de albine" apilarnil=( lipsa potei de mancare ( se ia macerat obtinut dupa metoda de mai sus din catina si macese" la care se

adau$a cate)a picaturi de suc proaspat de lamaie= Se consuma pe stomacul $ol" cu 0# minute inainte de masa=(leiul de catina

ste un remediu care se obtine exclusi) pe cale industriala" putand i $asit in armacii si Plaare= &upa uleiulde palmier" este al doilea din lume ca bo$atie in )itamina =Mod de administrare< Pentru stimularea sistemului imunitar< se iau 3.(4. de picaturi pe i" simplu sau cu

putina miere 1dar nu in apa" deoarece nu se diol)a" ci ormeaa pelicula= cura dureaa minimum 04 ile"dar cel mai indicat este de la 3. de ile in sus=O Ca tratament al dieritelor boli<( boli de piele" dermatoe care se a$ra)eaa la ri$ ( are eecte puternice mai ales asupra persoanelor de)italiate" cu o constitutie mai ra$ila=( sensibilitate la ri$" anemie ( se ac mai multe cure succesi)e" iecare de cate 20 de ile" cu ece ile de

paua=( impotenta" sterilitate" insuicienta o)ariana ( se ace un tratament de lun$a durata 1minimum trei luni" a)and



25

eect oarte puternic atunci cand este asociat cu tratamentul intern cu plante cu eecte 8ormonale 1branca(ursului" naprasnic" $insen$" $insen$ indian=:tiliari externe<( 8erpes" papiloma ( in aceste doua aectiuni" aplicatiile de 2(3 ori pe i cu ulei de catina 1prin un$ere cu untampon de )ata pot a)ea reultate spectaculoase=( arsuri" arsuri c8imice ( anumite studii acute la noi in tara au pus in e)identa eectele exceptionale ale uleiuluide catina aplicat pe arsurile in curs de )indecare= Totusi" intrucat tratamentul acestor aectiuni nu este simplu"se recomanda sa ie acut numai sub indrumarea medicului specialist dermatolo$"( tumori exterioriate ( se oloseste o combinatie in parti e$ale de ulei de catina si ulei de ricin 1se $aseste inarmacii" cu care se un$ de 2(3 ori pe i onele aectate= Aceasta combinatie da reultate oarte bune si intratamentul lipomurilor=Miracolul (lorilor - #olenul .e Al%ine

&aca despre catina se spune ca este campionul )itaminelor" polenul este un ade)arat teaur de aminoacii"substante cu un rol cel putin la el de important in acti)area sistemului imunitar= Sub actiunea aminoaciilor din polenul recoltat de albine" acti)itatea $landelor este normaliata" procesul producerii de celule specialiateale sistemului imunitar este relansat" iar capacitatea de @lupta@ a acestuia creste rapid= 7n anii 6." un rance (A= Cailas" a scris o carte intrea$a despre acest remediu miraculos" iar de atunci studiile au pro$resat atat demult" incat s(ar mai putea scrie cate)a lucrari in care inormatia sa nu se repete= Selectia noastra cuprinde

cate)a date de baa despre utiliarea polenului acum" la sarsit de toamna" cand or$anismul trebuie sa dea proba adaptarii la o iarna care se anunta mult mai aspra decat cea de anul trecut= Administrarea polenului

Se ace pe stomacul $ol" cu minimum 0# minute inainte de masa= Polenul se mesteca oarte bine" )reme de #minute" pentru a i maruntita membrana in care l(a in)elit albina" membrana care nu poate i di$erata deor$anism=

+ozarea polenului

ste un subiect contro)ersat" datorita bo$atiei sale extraordinare in proteine" substante oarte utileor$anismului" dar a caror metaboliare este o sarcina nu oarte usoara pentru icat= %ecomandarile mele se

baeaa pe o practica indelun$ata" dobandita alaturi de medici specialisti" cand am obser)at ca un consummediu de 2# de $rame de polen pe i 1adica 2 lin$uri nu repreinta )reun simptom de intoxicare si nu

aecteaa in )reun el icatul= Totusi" se recomanda moderatia< copiii sub trei ani nu )or consuma polenG persoanele cu probleme 8epatice si copiii peste trei ani )or consuma maximum # $rame 10 lin$urita pe iGadolescentii si adultii pot consuma pana la 3. de $rame pe i 12 lin$uri" a)and $ri'a totusi sa aca 3 saptamanide paua dupa o luna de cura= La orice tulburare care apare pe parcursul curei cu polen este indicat saconsultati un medic" pentru a stabili daca puteti continua sau nu= Pentru intarirea imunitatii" se recomanda ocura de 20(3. de ile" declansata acum" inainte de instalarea anotimpului umed si ri$uros=Cate#a indicatii terapeutice

( arin$ita" ami$dalita" $ripa in aa incipienta ( se consuma cate 0H2 lin$urita de polen din patru in patru ore"mestecandu(l oarte bine si lasandu(l sa alunece incet pe esoa$" pentru a deinecta ona aectata 1polenulcontine si substante antibiotice si anti)irale=( sensibilitate la raceli" bronsite" pneumonii trenante ( se ace o cura de o luna cu polen" care )a incepe cu o

doa de soc" de 2 lin$uri cu )ar" luata )reme de 3 ile" dupa care se continua cu o lin$ura pe i=( sensibilitate la ri$ ( inainte cu cate)a minute de a iesi in ri$" se )a lua o lin$ura de polen" pe care o )etimesteca oarte bine" inainte de a o in$8iti= Polenul )a i luat pe stomacul $ol=( depresii 1inclusi) cronice" astenie ( studii acute in %usia" Suedia si -or)e$ia au dus toate la aceeasiconcluie< polenul stimuleaa si re)i$oreaa psi8icul" determinand iesiri spectaculoase din cria= Serecomanda cura de minimum trei saptamani cu polen=( tulburari 8ormonale di)erse 1amenoree" dismenoree" sterilitate masculina si eminina" disunctii ale $landelor suprarenale ( se iau 2 lin$uri de polen pe i" dimineata= La emei se recomanda si consumul de laptisor dematca=( tulburari de crestere si de)oltare la copii ( se iau 0(2 lin$urite rase de polen pe i= Se ac cure de treisaptamani" cu doua saptamani paua= La copiii cu intarieri de de)oltare intelectuala se recomanda

suplimentar consumul unor plante ca an$elica" c8imenul" busuiocul" talpa($astei=



2-

( alcoolism ( polenul micsoreaa dependenta ata de alcool" reduce depresia si anxietatea persoanelor care audeprins acest )iciu in$roitor ( acestea sunt reultatele unor studii din anii /.= Se iau 0(2 lin$uri pe i )reme de3. de ile" cu 0# ile de paua=Cate#a informatii utile despre polen

Pastrarea polenuluiPolenul se tine in ri$ider" pentru ca in el exista adesea oua de lar)e" care se pot de)olta oarte rapid" asa incateste posibil ca in locul $ranulelor aurii sa $asiti o @colectie@ de asemenea lar)e deloc placute )ederii=Cum recunoastem polenul de calitate7n primul rand prin culoare si" mai ales" prin stralucire ( trebuie sa ie desc8is la culoare si sa nu aiba nuanteterne= Apoi" nu trebuie sa ie acru 1ceea ce inseamna ca a prins umeeala si este oarte toxic" trebuind aruncatsi nici sa nu aiba $ust de ars 1ceea ce inseamna ca a ost uscat necorespunator si nu mai are )aloare= Polenul

proaspat" oarte moale si putin umed 1dar nu acrit?" este cel mai eicient= Cel cu $ranulele oarte tari si aproapeara miros este )ec8i si nu mai are decat 0.(2. din proprietati= !ateva telefoane utile, pentru a putea

procura polen de calitate:

% &asile #ndritoiu % 'ar(u%)iu, S! "*risaca" S+, tel 9$-$.96/6

% 0vidiu oda % 2ocsani, tel 93-1.43$

% )anos orbath % rasov, tel 65-/4/3.1

Forma maxima – ectia de )la%it

!ectia de slabit #atru reguli de (ier in lu"ta cu @ilogramele - Tinerete fara batranete si silueta fara moarte

&e eci de ani" oamenii de stiinta se straduiesc sa $aseasca secretul mentinerii siluetei= Se cauta medicamente"suplimente nutritionale" tot elul de aparate care sa ne dea o alura sporti)a si sanatoasa" ara a renunta ladeliciile culinare= Apoi" iecare )edeta este inter)ie)ata in el si c8ip" pentru a @)inde@ secretul siluetei sale dein)idiat= S(au scos carti" ale medicilor ori ale cate unei celebritati" cu re$imuri de slabire" au ost create clinici

particulare si c8iar institutii $u)ernamentale" care sa(i a'ute pe oameni sa a'un$a la $reutatea ireasca=== Si

totusi" in America" #. din populatie are $reutatea peste cea normala= 2. din acest procent este aectat deobeitate= 7n An$lia" ;ermania si Tarile de Bos" sunt aproape aceleasi procente= ste imposibil sa nu remarci un$rup de turisti occidentali )eniti in %omania= Adipoitatile" aspectul @puos@" aerul usor $reoi ii tradeaa de ladistanta= Pe de alta parte" in ultimii ani" si medicii nutritionisti de la noi din tara raporteaa o crestere arec)entei caurilor de obeitate si in$rasare= Cauele Alimentele cu aditi)i sintetici care au a'uns tot maimult in 8rana romanilor" extinderea tratamentelor cu anticonceptionale la emei" consumul de produsedubioase aduse din rientul Apropiat" consumul de carne din import" extrem de bo$ata in 8ormoni de crestere"antibiotice" elurite alte substante care perturba metabolismul= 7ar la toate acestea se adau$a stresul"sentimentul de insecuritate" care $enereaa o $oana subconstienta pentru acumulare" inclusi) de >ilo$rame=Alinierea la standardele @lumii ci)iliate@ ne aduce" dupa cum se )ede" incon)enientele sale" indepartandu(nede natura= r" natura este de apt sin$urul remediu in orice problema" ie ea de sanatate" ie de estetica= Cuexceptia animalelor tinute in capti)itate" nu a ost intalnita niciodata )reo salbaticiune obea ori macar cu osupraponderabilitate accentuata= Asadar" daca )rem sa slabim" atunci sa ne intoarcem pur si simplu la natura=Cum om )edea in continuare=



2.

;rincipiile metodei de slabire naturista

Primul si cel mai important principiu este ca niciodata o cura de slabire nu trebuie sa a'un$a sa dauneesanatatii= &aca mancati numai carne iarta" este posibil sa slabiti" dar" pe de alta parte" or$anismul" mai alesicatul" )a i pur si simplu intoxicat de proteinele cu $rad ridicat de toxicitate" existente in aceasta= &easemenea" un post ne$ru 1cura de inometare cum este numit in ccident )a reduce drastic >ilo$ramele in

plus" dar" daca re)enirea la dieta de i cu i este brusca" or$anismul )a i extrem de solicitat si ne$resit )or aparea boli" cel putin suparatoare= Al doilea principiu este ca nu trebuie sa )a c8inuiti ca sa slabiti= Curele deinometare" re$imurile @masurate cu ri$la@" consumul numai de picioare de pui" de elii de paine pra'ita unsacu pelicule de mar$arina ori numai de carne iarta sunt ade)arate surse de c8in si an$oasa= Pentru a i in orma"

bine proportionati si sanatosi" nu a)em ne)oie de ele= Al treilea element extrem de important este acela ca$usturile pot si trebuie rainate si educate" ara suerinta si cu blandete= &ecat sa ne reuam despotic placerileculinare )reme de trei saptamani" pentru a ceda ner)os in a patra si a ne napusti cu o )oluptate plina deremuscari asupra ri$iderului" mai bine sa a'un$em la pace cu propriul or$anism si cu papilele $ustati)e= 7nine" partea practica este data de clasiicarea" a tot ceea ce se poate manca" in patru cate$orii<0= alimente care pot i consumate in cantitati nelimitateG2= alimente care se consuma cu moderatieG3= alimente supercalorice" care se consuma cu mare prudenta si ara a i puse in combinatiiG4= alimente oarte riscante pentru silueta" pe care este recomandabil sa nu le mancatiG

Sa le analiam pe iecare in parte=0= Alimente care pot i consumate in cantitati nelimitate ( acestea sunt< le$umele crude 1nepreparate termic"ructele proaspete" sucurile de ructe si de le$ume" ul$ii de cereale obtinuti ara preparare termica= Salatele de)ara" morco)" patrun'el" telina" $ulie" secla rosie" spanac" salata )erde" broccoli" andi)e" an$8inare"sparan$8el" conopida cruda" rosii" ardei" $o$osari sunt secretul siluetei perecte ale multor staruri8ollDJoodiene" unele dintre ele c8iar a'unse la )arsta a treia= &e ce Pentru ca ibrele alimentare naturale"enimele si )itaminele acestora sunt un ade)arat aspirator pentru adipoitati si pentru surplusurile de $rasime"

pentru toxinele din or$anism= Asadar" mancati ara restrictii salate de cruditati" sarate dupa $ust" condimentatein el si c8ip" dar la care adau$ati doar o picatura de ulei 1pentru a nu sc8imba raporturile calorice=Ful$ii din $rau" or" o)a" secara" obtinuti ara prelucrare termica si ara aditi)are c8imica" sunt o alta arma inlupta cu )arsta si cu $reutatea= +o$atul lor continut de )itamine din complexul +" de aminoacii si ibre

alimentare ii recomanda pentru cure de lun$a durata= Conditia este sa(i consumati cat mai simplu" cu ructe"lapte sau iaurt" smantana" crema de ciocolata" dar niciodata cu a8ar 1doar cu putina miere= Atentie lacombinatiile de tip musli" la care se adau$a adesea a8ar si seminte olea$inoase 1ade)arate bombe calorice (e)ident acestea nu pot i consumate in cantitati nelimitate= ;ermenii de $rau" de secara" de porumb etc= sunt

bo$ati in calorii si au eecte estro$ene 1a)orieaa luarea in $reutate" deci nu intra nici ei in cate$oriaalimentelor care pot i consumate in cantitati nelimitate= +eneici pentru sanatate" $ermenii sunt admisi doar incantitate de 0" maximum 3 lin$uri pe i=7n sc8imb" merele" perele" $utuile" stru$urii" portocalele" $raperuitul" mandarinele" ra$ii si meura" capsunile"ciresele si )isinele" caisele" nectarinele" pepenii de toate culorile" rodiile" >iJi" bananele ( toate cu conditia saie proaspete ( pot i consumate in cantitati nelimitate= Aciii or$anici si pectinele continute de ele sunt doar niste drenori neintrecuti ai or$anismului= Acelasi lucru se poate spune si despre sucurile de ructe" cu conditia

sa ie proaspete" neprelucrate termic si neindulcite cu a8ar= &aca ne este permisa sinta$ma" atunci< abuati deructele proaspete?Toate alimentele mentionate pot i" intr(ade)ar" consumate in cantitati nelimitate" cu conditia sa nu se acaasocieri cu cele din alte cate$orii" si aceasta din doua considerente< 0= &e)in $reu di$erabile si in$reuneaa"c8iar daca nu ne dam seama" procesele de eliminare= 2= 7si sporesc extraordinar de mult continutul caloric=Fra$ii cu a8ar si risca" de exemplu" in$rasa de cinci ori mai mult decat ra$ii simpli=2= Alimente care se consuma cu moderatie asociere in proportii aproximati) e$ale intre alimentele care pot i consumate in cantitati nelimitate si celecare se consuma cu moderatie este secretul tineretii ara batranete si al siluetei ara de moarte= Fara doar si

poate ca o sa )a surprinda lista oarte cuprinatoare a alimentelor care pot i consumate ara sa ne acem $ri'i"dar numai cu conditia sa a)em suiciente le$ume crude" cereale inte$rale si ructe proaspete in alimentatie

1adica in proportie de #.= Aceste alimente sunt<( painea si pastele ainoase ( am pus in mod intentionat primele pe lista aceste doua alimente atat de accesibile"tocmai pentru ca au de)enit o superstitie printre persoanele care tin cure de slabire= Cele doua incriminate sunt



28

printre cele mai sarace in caloriiG ceea ce le poate ace bombe calorice este" de apt" asocierea lor cu $rasimi inel si c8ip= Cinci elii de paine mancate cu o salata de cruditati preparata cu cate)a picaturi de ulei in$rasa dedoua(trei ori mai putin decat un sand)is cu unt si sunca" salam ori parier 1sau" si mai rau" mar$arina= arurie de macaroane cu putin suc proaspat de rosii si un sert de lin$urita de ulei in$rasa de patru(cinci orimai putin decat aceleasi macaroane acute cu brana si unt din abundenta si aseonate cu un sos de rosii acutcu ceapa calita= %etineti" asadar" nu painea si pastele ainoase sunt problema" ci doar cu ce le asociem=( le$uminoasele< asolea" soia" maarea" nautul ( cu conditia sa nu ie acute cu ceapa calita si ulei dinabundenta ori sa constituie $arnitura )reunui snitel ori cotlet sa)uros ( sunt alimente nu doar admise" ci c8iar necesare pentru importantul lor continut de proteine=( ciupercile sunt o excelenta sursa de proteine si pe cat de $ustoase" pe atat de ec8ilibrate ca si continut caloric=Consumati(le in )oie" ripte pe $ratar" ierte in salate" dar ara ceapa pra'ita si doar cu oarte putin ulei=( cartoii si oreul sunt alimente oarte bo$ate in amidon" destul de sarace in calorii si prieteni buni cu silueta

pe termen lun$= ste bine sa consumati cartoi copti sau ierti in coa'a" niciodata pra'iti sau in combinatii@sa)ante@= reul )a i combinat cu le$ume si cu oarte putin ulei" niciodata cu brana" unt ori carne de oriceel=( ouale ( se consuma mai ales $albenusul" iind de preerat ouale de la tara= &aca )rem sa im sanatosi si bine

proportionati" trebuie sa uitam de sa)uroasele omlete si de oc8iurile pra'ite" cu sau ara sunca= La putere suntacum ouale ierte moi si oc8iurile romanesti 1acute in apa clocotita=

( laptele si iaurtul" c8iar daca sunt mai bo$ate in calorii" preerati(le pe cele de la tara celor din comert=( pestele ( numai ript sau iert" ara sosuri sau adaosuri $rase=3= Alimente supercalorice" care se consuma cu mare prudenta si ara a i puse in combinatii( uleiul si numeroasele sale deri)ate< aciii $rasi din uleiuri ( mai ales cei nesaturati" care se $asesc in uleiurile

presate la rece ( sunt absolut necesari pentru ec8ilibrul or$anismului= Se recomanda consumarea uleiuluineiert in salatele de cruditati" cu conditia sa ie in cantitati moderate 1'umatate de lin$urita pentru o portie=:leiul olosit la elurite mancaruri" precum pra'elile de toate elurile 1de la cartoi si snitele la popcorn"sosurile si maioneele" sarmalele etc= )a trebui exclus din alimentatie=( alunele" ara8idele" nucile sunt oarte bo$ate in acii $rasi nesaturati si proteine= Cu conditia sa nu ie pra'ite"ele sunt oarte sanatoase" dar duc la cresterea accelerata in $reutate" iind ade)arate bombe calorice= 0.. $ demie de nuca este ec8i)alentul unei paini" de exemplu= Ca urmare" )a trebui sa consumati aceste produse doar

separat 1ara sa le puneti in pra'ituri" bomboane etc= si cu moderatie=( semintele de susan" de loarea(soarelui" de do)leac atata timp cat nu le pra'im" sunt si ele oarte sanatoase"dar extrem de bo$ate in calorii= &aca )a simtiti or$anismul slabit" trebuie sa lucrati in ri$ ori a)eti o muncaiica $reu de eectuat" atunci puteti sa le consumati ara $ri'a" ele iind un @combustibil@ excelent= )itati insasa le rontaiti cand )a uitati la tele)ior" cand stati la discutii ori cand atentia )a este atrasa de orice altce)a"deoarece" in aceste cauri" este oarte posibil sa le consumati in nestire si )eti beneicia aproape ara sa )a datiseama de un imens aport de calorii" care )a )a rotun'i corpul peste masura=( untul il )eti inlocui de preerinta cu uleiurile )e$etale" dar in nici un ca cu mar$arina" care este extrem detoxica= :ntul nu este un aliment toxic in sine" dar intr(un clasament al alimentelor care in$rasa" s(ar situa"alaturi de mar$arina" pe locul intai=( braneturile sunt si ele ( mai ales casca)alul" brana topita" casul si telemeaua $rasa ( bo$ate in calorii" dar au

si un continut de proteine care se poate do)edi util= Cu conditia sa nu aceti abu si sa nu le combinati cu altealimente" le puteti manca din cand in cand= &aca de'a a)eti o $reutate corporala mare" nu )a recomandamconsumul lor=4= Alimente oarte riscante pentru silueta" pe care este recomandabil sa nu le mancati=Cu si$uranta ca pe amatorii de dulciuri si elurite mancaruri sa)uroase" lista care urmeaa ii )a intrista" dar saim optimisti si sa ne aducem aminte de lista extrem de ampla de alimente care ne sunt permise" in cantitati

practic nelimitate? 7ata" in continuare" principalele surse de rotun'imi si adipoitati<( pra'iturile" budincile" produsele de patiserie acute in casa ( asocierea de $rasimi cu a8aruri concentrate"speciica dulciurilor de casa" este printre cele mai eiciente mi'loace pentru a lua in $reutate cate)a >ilo$rame

bune" in doar doua(trei ile= 7n)atati()a mai bine papilele $ustati)e sa apreciee lucrurile mai simple< ructelesi salatele de ructe" mierea de albine" cate un $em sau o dulceata de ructe" dar ara nici un el de biscuiti sau

alte in$rediente alaturi 1nici macar paine=( ciocolata si bomboanele sunt si ele o $arantie a >ilo$ramelor si" in plus" a=== inmuierii )ointei= &e ce Pentruca teobromina" alcaloidul din cacao ne conera o stare de multumire" c8iar de usoara euorie pe moment" dar



2/

pe termen lun$ ne ac un pic dependenti de produsele care il contin si ne sedeaa initiati)a= 7n)atati totusi sa )aaceti bomboane si ciocolata cu miere si in$rediente naturale= 7n$rasa" nu(i )orba" insa o data pe luna sunt

permise= &ar nu uitati< in iua in care le consumati" aceti si 0(2 ore de eort iic inainte" ca sa simtiti ca le(atimeritat?( cartoii pra'iti" snitelele" preparatele pane ( daca )(ati obisnuit cu ele" or sa )a lipseasca" mai ales daca nu stitisa le inlocuiti= 7n)atati sa )a condimentati cu arta salatele de cartoi ierti in coa'a" tocanitele de le$uminoaseori de ciuperci" sosurile usoare de la pastele ainoase si atunci pra'elile )i se )or parea o mancare ada" $rea silipsita de sens=( sarmalele" ardeii umpluti" pilaurile $rase" sosurile cu ulei sau unt" tocanitele si ciorbele acute cu ceapa

pra'ita sau rantas sunt explicatia aptului ca romanii sunt o natie care a inceput sa cam ia in $reutate= @Traditia@( imprumutata" de apt" din Turcia si :n$aria" acum )reo suta de ani ( are incon)enientele ei" iind extrem de

bo$ata in calorii= &aca )reti sa pastrati totusi spiritul auto8ton" atunci mai bine aduceti()a aminte de celebramamali$a" de ali)enci 1placintele de malai" de mancarurile ciobanesti cu lapte si brana proaspata ori de

borsurile cu multa )erdeata" adica" pe scurt ( de simplitatea" puritatea si prospetimea 8ranei romanestitraditionale= ste bine si pentru sanatate" si pentru silueta

Forma maxima – um sla%esc occidentalii

Cum slabesc occidentalii 8 Metode )igure

( 7arna este pe duca si prima)ara readuce la ordinea ilei problema >ilo$ramelor cu care ne(am captusit pedurata seonului rece= &osite pe sub paltoane" ormele pline )or exploda in toata splendoarea" de indata ce ne)om lepada" ca +aba &oc8ia" co'oacele=

Ca sa )a erim de o asemenea suerinta" continuam seria metodelor de slabit" cu sapte retete occidentale"selectate ca si$ure" intr(o anc8eta realiata de re)ista @+unte@ +rumul catre succes

0= Supa ma$ica< se dau 'os pana la # >$ in ! ile= ste )orba despre supa de )ara" din care puteti manca oricat=2= Postul(ul$er< @deintoxica@ trupul si spiritul= 7n ! ile" )a incarcati cu ener$ie si buna dispoitie si scapati de>ilo$ramele in plus=3= %e$imul disociat< satui" dar slabi= combinatie eicienta mai ales pentru inalul de saptamana= *ilo$ramelese duc ara oame=4= %e$imul ;lDx< pentru e)itarea @capcanei@ dulciurilor= Se mananca dupa tabel ( si anume doar alimente care$aranteaa supletea=#= Cura cu cartoi< usor si natural= :n meniu clasic care )a a'uta sa slabiti un >ilo$ram in doua ile=

6= Cura cu proteine< 0 >$ mai putin pe i= ste re$imul tip @ormula 0@ pentru anii itness(ului= Arderea$rasimilor cu proteine si miscare=!= %e$imul cu 0 >$ de ructe pe i< cumul de ener$ie si de )italitateG 0 >$ de ructe pe i N 0H2 >ilo$ram inminus si umplerea @$olurilor@ de substante )itale=$. upa magica Pentru cei )esnic inometati

-u reistati la oame" nu a)eti timp si )reti sa atin$eti cat mai repede $reutatea dorita Supa ma$ica estemetoda ideala= Slabiti pana la # >$ intr(o saptamana" sunteti permanent satui" bine dispusi si plini de ener$ie=La 5ollDJood" supa ma$ica este campioana curelor de slabire= S8aron Stone" ;lenn ;lose" Mic8elle Peier sau Sean ConnerD reusesc ( datorita ei ( sa puna pe u$a >ilo$ramele suparatoare= @Cele ! ile de re$im trec penesimtite ( ara senatia de oame si ara cane= 7ar burta=== dispare pur si simplu@" marturiseste unul dintreadeptii supei ma$ice=

Secretul succesului ara stimuleaa arderea $rasimilor= Cu cat mananci mai multa )ara" cu(atat slabesti mairepede si mai mult= Si in plus ( este oarte $ustoasa=Cum arata o saptamana cu supa ma$ica



30

Multe lic8ide= 7ncepeti dimineata cu un pa8ar de apa plata si beti pe tot parcursul ilei 3 l" adau$and la iecare pa8ar eama unei 'umatati de lamaie= Se recomanda" de asemenea" ceaiurile neindulcite si caeaua" doar alcoolul iind tabu=Supa de )ara pe saturate= Fierbeti din 2 in 2 ile o oala mare cu supa si tineti(o la ri$ider= alabil dedimineata pana seara< mancati cate(o arurie de supa 1incalita de cate ori )i se ace oame= &aca plecati de(acasa" puteti s(o luati cu d)s= intr(un termos sau s(o pasati si s(o luati intr(un recipient mai mic=Arderea $rasimilor< &imineata" pe stomacul $ol" aceti miscare" pentru a @epuia@ moleculele de $rasime=&aca nu )reti sa )a plimbati sau sa aler$ati 3. de minute" dansati sau sariti coarda 0# minute sau urcati sicoborati scarile=Pentru relaxare< +aia cu miere si ierburi= Stimuleaa iri$area san$)ina si eliminarea toxinelor si reiduurilor=pariti 0.. $ de rune de mur cu o cana de apa clocotita" lasati sa se inuee 0. minute" strecurati"amestecati lic8idul cu o lin$urita de miere si # picaturi de ulei 1eteric de le)antica si turnati(l in apa din cada=%elaxati()a in apa 0# minute si ba$ati()a imediat in pat=7ndepartarea mirosului< &aca )a deran'eaa mirosul de )ara" puneti in apa in care o ierbeti cate)a picaturi deotet= Si mirosul se diminueaa= &in pacate" )ara baloneaa" de aceea este bine sa beti ceai de musetel" deanason sau de c8imen=Suprasaturatia< &aca nu mai suportati sa mancati supa ca atare" pasati(o si beti(o ca pe(o licoare= &upa cate)aincercari" placerea de a manca supa re)ine=

RetetaSupa de )ara mediteraneana7n$rediente< 6 le$aturi de ceapa sau 6 cepe obisnuite" o )ara nu prea mare" 2 $ulii sau o telina" 2 ardei $rasi" 2ardei iuti 1c8iar oarte iuti" 0 borcan de rosii in bulion" sare" piper=Mod de preparare< Se toaca marunt toate le$umele" se pun la iert acoperite cu apa 1nu trebuie sa ie oartemulta apa" la inceput 0. minute pe oc iute" pe urma timp de doua ceasuri sa aca pe oc mic=

0. ;ostul-fulger Pentru cei lipsiti de ener$ieSunteti ner)osi Toate )a mer$ pe dos -u sunteti in apele d)s=" )a simtiti obositi si prost dispusi i bine"

postiti" pentru ca postul este o terapie ideala pentru buna dispoitie= a scapa cat ati bate din palme de>ilo$ramele in plus si )a a'uta sa )a limpeiti sentimentele si $andurile= -u )a speriati< in timpul postului"

oamea n(o sa )a c8inuie decat cel mult in primele ore" dupa care metabolismul se modiica= Se )aloriicareer)ele= 7ntr(o sin$ura saptamana" $reutatea ce )a apasa c8inuitor ( soldurile 1dar si spiritul dispare" iar lumea )i se )a parea din nou rumoasa= 7ncepeti intr(o )ineri= Pentru acomodare" )ineri si sambata consumatidoar le$ume si ructe" cat de multe doriti= Sambata seara" diol)ati 2 lin$uri de sulat de sodiu 1de la armaciein 0H/ l de apa si in$8ititi(le" dupa care beti 0H2 l de apa plata= Curata intestinul=&e duminica pana )ineri= &imineata< 0H4 l de suc proaspat de le$ume" de exemplu< morco)i" telina" castra)eti"

patrun'el" rosii= &aca nu a)eti storcator" puneti in robotul de bucatarie bucatile de ara)at si )erdeata proaspata si turnati peste ele 2.. ml apa= +eti sucul incet" lin$urita cu lin$urita si" in aara de suc" 0H4 l de ceaide urica cu o lin$urita de miere= La pran si seara" ierbeti incet acelasi tip de le$ume" 3. de minute in 3.. mlde apa" dupa care @sa)urati@ cate(o lin$urita din eama limpede de le$ume=Lic8ide< +eti ilnic cel putin 3 l de apa minerala plata si 0 l de ceai de urica 1curata san$ele indulcit cu

putina miere=liminarea reiduurilor< Faceti()a timp pentru odi8na si somn= &eintoxicarea or$anismului trebuie spri'initacu un peria' uscat oarte usor" cu bai ilnice cu sare la picioare 1# lin$uri de sare $run'oasa la # l de apa si cucomprese pe icat 1puneti un prosop umed pe ona icatului" acoperiti(l cu prosoape uscate si stati in pat binein)eliti" circa o 'umatate de ora= Marti" in cea de(a treia i de post" mai in$8ititi o data" seara" 2 lin$uri desulat de sodiu diol)at in 0H/ l de apa" pentru curatirea intestinului si beti apoi 0H2 l de apa plata=Miscare< -u e )orba de superperormante sporti)e? &ar plimbati()a ilnic" cu pas intins= Puteti sa inotati1incet" sa mer$eti cu bicicleta sau sa aceti Do$a ( este ideala?Sarsitul postului ( Sambata dimineata si la pran< 0H2 de mar ras cu putina eama de lamaie si miere= Seara<supa de le$ume 1consumati si le$umele ierte= &uminica dimineata< un bol cu salata proaspata de ructe si

putina miereG la pran< le$ume calite cu oreG seara< cartoi ierti cu brana de )aci si )erdeata salata=1. Regimul disociat - rapid &isocierea este o ilosoie care are multi adepti" printre care se numara si Claudia Sc8ier= 7n)entatorul acestuire$im" care )indeca si anumite boli" a ost Eilliam 5oJard 5aD 10/66(094.= Principiul re$imului disociat



31

este urmatorul< se disociaa pur si simplu albuminele de 8idrati de carbon" pentru ca nu sunt bine di$erateimpreuna= *ilo$ramele se duc pentru totdeauna" iar eectele secundare sunt poiti)e< iecare celula in parteeste apro)iionata cu substante )itale" iar orma iica" sanatatea si dispoitia sunt excelente= &eci< nucombinati niciodata 8idratii de carbon 1paine" paste ainoase" $aluste" cartoi" banane etc= cu albumine 1carne"meeluri" peste" oua si produse lactate= xpertii considera ca re$imul disociat stimuleaa metabolismul" seconsuma ener$ie mai multa" ni)elul $licemiei ramane constant" iar senatia de oame dispare=&. Regimul *l<" Pentru cei stresatiStresul in$rasa 1lucru )alabil si pentru rustrare" nemultumire sau suparare= Si ce ac cei care cad in capcanalui Se reped sa manance dulciuri" dar si paine alba" biscuiti" c8ipsuri etc=" ca sa(si imblaneasca starea despirit= %eultatul -i)elul insulinei creste" iar >ilo$ramele o iau rana" pentru ca $rasimile nu mai pot idescompuse=Pentru a putea slabi" trebuie deci sa renuntati la dulciuri= Acesta este" de apt" scopul re$imului ;lDx" a caruiadepta este Madonna= &ar ce inseamna ;lDx ste prescurtarea indicelului $licemic" care ne arata cat de mult

poate sa stimulee un aliment cresterea ni)elului $licemiei=;lDx ( ridicat N insulina multa" adica in$rasa=;lDx ( redus N insulina putina" adica mentine $reutatea normala sau slabeste=Cum unctioneaa 7n perioada in care doriti sa slabiti" consumati doar alimente cu ;lDx redus 1)ei tabelulcare urmeaa" indierent in ce cantitate=

7mportant< +eti ilnic 3 l de lic8ide" din care 0"# l dimineata= 7ntareste puterea de concentrare si stimuleaametabolismul= Cercetatorii au constatat ca persoanele care beau prea putine lic8ide se in$rasa cu 0 >$ pe an=&e preerat< apa minerala plata ( care a'uta or$anismul sa elimine reiduurile ( si sucurile de le$ume si ructe1proaspat stoarse care acopera lipsa substantelor )itale=:n truc antistres< Puneti ma$neiu in apa minerala 14.. m$ pe i= a relaxeaa si a'uta la descompunerea$rasimilor=Pentru relaxare< :n somn pround de 2 minute= Sau< aseati()a intr(un loc linistit" respirati pround si repetaticu )oce scauta un cu)ant monoton ( euro" euro" euro=== %eacerea este $arantata 0..=Miscati()a< plimbari" bicicleta" $imnastica etc=4. Cura cu cartofi Pentru nostal$icira re$imul indra$it de bunicile noastre si" realmente" ne a'uta sa rede)enim suple la sarsit de saptamana=

7ncepeti de )ineri seara cu 4 cartoi ierti brana de )aci )erdeata salata de le$ume crude ceapa siusturoi= 7n urmatoarele doua ile" mancati la micul de'un ructe cate )reti 1mai putin banane= &e doua ori pei" cate 4 cartoi cu $arnitura de brana de )aci le$ume )erdeata= &e baut< 3 l de ceai" apa minerala" sucuride le$ume=5. Cura cu proteine Pentru @anii@ itness(uluiste o cura rapida" pentru amatorii de miscare si sport" numita si @cura lui Sc8Jari@ 1ArnoldSc8Jarene$$er= Principiul< arderea )itala a $rasimilor= Pentru aceasta< beti din 4 in 4 ore un amestec cu

proteine 1se $asesc la armacie" consumati multe le$ume si ructe si @rasatati()a@ rinic8ii cu 3 l de apa pe i=Si" daca )a si miscati" )eti reusi sa dati 'os 0 >$ ilnic= 7deal< -ordic Eal>in$" adica mersul cu pas intins" carestimuleaa 9. din musc8i pentru arderea $rasimilor=%. Regimul cu $ =g de fructe Pentru amatorii de ructe

ste re$imul ideal pentru toti cei care nu pot sa traiasca ara ructe= Formula este simpla< cine mananca 0 >$ deructe pe i ( intre$i" sub orma de salata sau de sucuri proaspete ( pierde 0H2 >$ de $rasime= 7ntercalati 2 ilede ructe pe saptamana= Consumati din 2 in 2 ore o portie de ructe sau un pa8ar cu suc proaspat= 7n total"trebuie sa a'un$eti la 0 >$ de ructe pe i" dar pot i si mai multe= Pentru cei care preera le$umele" aceeasi curase poate ace cu le$ume crude" salata de cruditati si sucuri de le$ume proaspete=Tabelul *l<"-urilor ;lDx ridicat<Produse de paniicatie< painea alba" co)ri$ii" painea de secara" ba$8eta" cornurile 1croissant=+auturi< berea" Coca(Cola" limonada" sucurile de ructe indulcite=Fructe" le$ume< curmalele si smoc8inele" morco)ii ierti" do)leacul=&ulciuri< $lucoa" 'eleurile de ructe" a8arul" ciocolata" biscuitii cu ciocolata si simpli=Cereale< oreul alb" ul$ii" muesli cu adaos de a8ar=

;arnituri< cartoii pra'iti" piureul de cartoi=?lx mediu:

Produse de paniicatie< painea din $rau 1inte$rala=



32

Fructe" le$ume< secla rosie" porumbul" staidele" ananasul" bananele coapte" pepenele $alben" caisele" >iJi"man$o=&ulciuri< dulceata" mierea" aluatul saramicios=Cereale< oreul cu bob lun$" $risul alb" oreul natural" porumbul" loricelele=;arnituri< cartoii ierti" pastele ierte moi=?lx redus:

Produse de paniicatie< tarata" painea inte$rala de secara 1$ra8am=+auturi< sucul de portocale" de mere" sucul proaspat de ructe 1ara a8ar" laptele de soia" sucurile de le$ume=Fructe" le$ume< ma'oritatea ructelor proaspete ( $raperuitul" ciresele" stru$urii" piersicile" merele" prunele"

perele" caisele uscate= Ma'oritatea le$umelor si salatelor" maarea din conser)e" asolea uscata" morco)ii crui"lintea" asolea )erde" soia" ciupercile" ara8idele=&ulciuri< ciocolata amaruie" ructoa=Cereale< ul$ii de o)a" pastele ainoase ierte al dente" muesli ara a8ar" oreul nedecorticat" orul=Alte alimente< produsele lactate" carnea si pestele 1slabe" ouale=

Forma maxima – Totul des"re Alcol

Totul des"re Alcool- Ce sa bem, cat si cum. au, si mai bine, s-o dam pe apa -+espre pasiunea lui achus,

cu un specialist/ dr. Carola >ngler de la :Clinica nutritionista: ' a#aria

( &(le doctor" de ce nu(si ima$ineaa oamenii Sarbatorile ara alcool( Face parte din traditia si cultura umana sa consumam alcool de Sarbatori sau la di)erse ocaii esti)e= +erea")inul" sampania s=a=m=d= au de)enit un el de @ulei de un$ere@ social" pentru ca alcoolul in cantitati mici nestimuleaa buna dispoitie" ace sa dispara spaimele si retinerile" calmeaa a$resi)itatea si reduce putereaindi)iduala de discernamant= &e aceea" dupa doua(trei pa8are de bautura suntem mai putin critici la adresasemenilor nostri" ne acomodam mai usor in societate" ne imprietenim mai repede si ne apropiem mai lesne sidin punct de )edere iic= Acest comportament de @raterniare@ este ce)a dorit de noi" iar dorinta de relaxare"de destindere este le$itima= &e altel" in timpurile stra)ec8i" alcoolul ( asemeni altor dro$uri ( era inclus intr(uncontext reli$ios" intr(un ritual= inul este amintit de'a in ec8iul Testament" iar araonii e$ipteni se oloseau deeectul sau imbatator= 7n decursul )remii" placerea pura a consumului de alcool a trecut" tot mai mult" pe

primul plan= ;recii se delectau c8iar si la ocaiile proane cu )in ( @nectarul eilor@ (" iar romanii au preluat

@cultura@ acestora" transormand(o in ade)arate or$ii= Cea mai mare @ascensiune@ a alcoolului a a)ut loc intimpul industrialiarii" cand procesul de distilare a permis producerea bauturilor cu concentratie ridicata= 7nsecolul al )iii(lea" abricantii en$lei isi plateau adeseori an$a'atii cu alcool= Abia cand s(au acut cunoscuteeectele daunatoare ale consumului permanent" practica aceasta a ost interisa printr(o modiicare de le$e=

:etia pro#oaca moartea a mii de celule ale creierului, care nu se mai refac niciodata:

( Ce se intampla cu mintea atunci cand bei( La inceput creste buna dispoitie= 7ncordarea" ner)oitatea" $andurile apasatoare si spaimele slabesc= Te simticuprins de euorie" iti @imblanesti@ parerile personale= Moti)ul< alcoolul a'un$e ( prin san$e ( in creier" undeare un eect de sedare= Transmiterea impulsurilor ner)oase este redusa si de aceea lumea" )iata" oricat destresanta" ti se par mai blande" destinse si ro= xpresia @7ti bei mintile@ este oarte su$esti)a=

( Si cand te ametesti( &aca in creier a'un$e o cantitate prea mare de alcool" neurotransmitatorii suera pre'udicii masi)e< )ederea setulbura" contururile se ster$" iar in inal a'un$i" realmente" sa )ei dubluG la o betie mai serioasa" ai c8iar 8alucinatii= Cu)intele rostite de)in tot mai neclare" iar miscarile nu mai sunt coordonate= amenii beti se



33

clatina si nu mai nimeresc obiectele= Perceptia" memoria" autocontrolul" pra$urile retinerii si spaimele se reducsubstantial" ceea ce ace posibile comportamentul irational si rabunirile sentimentale exa$erate= Si ( maide)reme sau mai tariu ( ameteala" $reata" mintea tulbure si oboseala il doboara pe cel in caua" acandu(l sa8(mat=( &e ce pot unii sa bea toata noaptea ara sa se imbete( ectul alcoolului asupra iecarei persoane in parte este oarte dierit= Cei care beau in mod re$ulat si(auantrenat de'a or$anismul pentru descompunerea alcoolului= Substantele toxice sunt mistuite mai repede" iar ameteala inter)ine mai tariu= &e aceea" bolna)ii care suera de aceasta @boala@ au ne)oie de cantitati din ce ince mai mari de bautura" pentru a a'un$e la eectul dorit= Lipsind semnalul timpuriu de alarma" care saa)ertiee prin ameteala usoara" limba @$roasa@ si oboseala ca )olumul alcoolului a crescut prea mult" acesti

bautori )or cadea repede prada suerintelor iice si ma'oritatea lor )or de)eni dependenti de alcool=( Cat e de periculos sa te lasi o data dus bine de apa( :n om sanatos isi poate permite din cand in cand sa se @aume@ putintel" dar numai daca aceasta este oexceptie si daca in iua respecti)a nu mai pune mana pe )olan= Cei care iau medicamente trebuie neaparat saintrebe medicul" caci multe dintre ele au un eect daunator in combinatiile cu alcoolul= -u recomand insanimanui sa se imbete @serios@" pentru ca betia pro)oaca moartea a mii de celule ale creierului" care nu se maireac niciodata=

:Cei care beau trebuie sa respecte o regula importanta/ masura:( Care sunt @daunele@ produse or$anismului de alcool( Functiile de deintoxicare ale icatului sunt suprasolicitate si metabolismul o ia complet rana= r$anismul

pierde din lic8id 1si" odata cu el" substante minerale )itale" pentru ca alcoolul pro)oaca urinatul des=Tensiunea arteriala creste" pulsul este mai accelerat" )asele de san$e se lar$esc" de aceea apare si culoarea rosiea etei= ste oarte periculos pentru cei cu boli de inima si de circulatie" dar si pentru cei sanatosi care ( si ei (la o anumita cantitate de alcool pot ace un colaps= Aara" la temperaturi scaute" apare pericolul 8ipotermiei sial de$erarii= 7n cel mai rau ca" poate i aectata respiratia si se intra in coma=( Cum putem supra)ietui dupa o noapte bine @udata@" ara ca aceasta sa ne aectee( Alcoolul consumat in cantitate mare nu ace bine nimanui= Toti cei care beau trebuie sa respecte o re$ulaimportanta< masura? Adica sa consume cate putin alcool pe parcursul intre$ii nopti= 7ar setea sa nu si(o aline

niciodata cu bere sau cu )in" ci sa bea" in paralel cu bauturile alcoolice" multa apa plata sau sucuri de ructediluate= Si sa manance bine" inainte de(a bea" pentru ca alcoolul sa nu patrunda asa de repede prin stomac siintestin" in san$e= La anumite inter)ale sa consume o supa concentrata de le$ume" care compenseaa lipsasubstantelor minerale=( &ar daca cine)a a baut totusi ara masura" ce poate ace( Sa nu mai bea decat apa plata si sucuri diluate= 7n nici un ca caea" ceai ne$ru" cola sau bauturi intaritoare"care accentueaa eectul ne$ati) al alcoolului= Sa iasa aara la aer" sa respire linistit si sa se miste incet pentrua(si restabili circulatia san$elui= 7ar daca stomacul nu e prea rebel" sa manance ce)a cald= &e oarte multe ori"un somn bun reol)a problemele= &aca apar maniestari $ra)e" cum sunt< suocarea" pierderea partiala acunostintei" transpiratia rece sau palpitatiile" trebuie c8emata Sal)area=( xista )reun leac pentru durerile de cap de(a doua i

( Acestea n(au ost inca lamurite stiintiic= Produsele reultate din descompunerea alcoolului par sa pro)oaceunele probleme" dar principalii @rauacatori@ sunt substantele suplimentare 1adaosurile pe care le contin

bauturile alcoolice= xista o re$ula )alabila< cu cat e mai inc8isa la culoare bautura" cu atat sunt mai periculoase adaosurile existente in ea= &e aceea )inul alb e mai usor de suportat decat cel rosu" iar un pa8arelde tuica sau de $in este mai inoensi) decat unul de J8is>D" de rom sau de lic8ior=( (ade)arat ca daca amesteci bauturile sau bei cocteil te ametesti mai repede( -u" determinanta este cantitatea de alcool pur= &ar este ade)arat ca bauturile care contin acid carbonicimbata mai repede" de pilda )inul spumos" sampania sau tariile combinate cu Pepsi sau Coca(Cola= &e aceea"tot ce se bea in in$8itituri mici sau cu paiul se urca mai repede la cap=( &urerile de cap produse de bautura pot i pre)enite( xista o multime de trucuri" care mai de care mai secrete< antine)ral$ice inainte de culcare" )itamine"

substante minerale" $lucoa sau at de caea cu eama de lamaie= Cu si$uranta nu strica un suc proaspat deructe" )itaminele sau mineralele= &ar nu sunt recomandate tabletele pentru dureri de cap si nici retetele pe



3

baa de caea" pentru ca icatul are ( si ara ele ( destul de urca= 7mportant este sa se bea apa multa" pentru acompensa minusul de lic8id=( 7ar dimineata" o bere buna si rece===( 7n nici un ca? Aceasta intarie descompunerea substantei noci)e si solicita din nou icatul= &upa un exces" ar trebui acuta o paua de alcool de cate)a ile sau ( si mai bine ( de cate)a saptamani= Tabletele a'uta uneori lacombaterea durerilor de cap" dar icatul slabit lucreaa suplimentar= Caeaua si ceaiul ne$ru il impo)areaainutil" mintea nu se limpeeste" in sc8imb se instaleaa o stare ner)oasa= Cele mai bune sunt ceaiurile de

plante" sucurile proaspete de ructe si apa plata= 7ar pentru or$anism ( retetele traditionale< supa de le$ume"salata cu peste sau sucul de rosii cu ou crud= Si lasati masina sa se odi8neasca? &in doua moti)e< 0= dimineatamai exista in san$e resturi de alcool si 2= miscarea in aer liber a'uta la re$enerare=( Cand poti circula" din nou" cu masina( &epinde" ireste" de cantitatea de alcool consumata= 7n medie" intr(o ora se descompun ."0Q= &eci" dupa ! orede somn" ."!Q= &aca la culcare )aloarea depasea 0"2Q inseamna ca dupa ! ore de somn nu esti in stare saconduci=:Cate-un pic-pic, dar numai din cand in cand:

( xista o limita peste care alcoolul de)ine un uci$as( &ependenta nu se reera la cantitatea consumata= xista oameni care beau numai la sarsit de saptamanacate)a beri sau bautori de ocaie" care se pilesc o data la cate)a luni= Cand ne)oia de alcool incepe sa creasca"

cand de)ii tot mai reistent si bei din ce in ce mai des peste masura" trebuie consultat un specialist in materie=Pentru ca" indierent daca este )orba sau nu de o dependenta" consumul exa$erat de alcool dauneaa sanatatii=Alcoolul in cantitati prea mari poate pro)oca $astrite" dere$lari ale metabolismului" boli cardiace si decirculatie" de$enerescente 8epatice" ciroe" dar si insomnie" pierderi de memorie si depresii= Creste" deasemenea" riscul aparitiei cancerului ( mai ales in ona bucala si arin$iana= Limita tolerabila a consumului dealcool pur este de< 4. ml de cinci ori pe saptamana pentru barbati si de cate 2.(3. ml de cinci ori pe saptamana

pentru emei= %ecomandarea este< cu cat mai putin" cu(atat mai bine=( &e ce suporta emeile mai $reu bautura decat barbatii( La emei" descompunerea alcoolului este mai diicila decat la barbati" din caua unor deosebiri iiolo$icecare tin de 8ormoni" de metabolismul apei si de $reutatea corporala=( Se spune" totusi" ca un pa8ar de )in rosu pe i ar prote'a inima= Care e ade)arul

( Studiile reeritoare la protectia inimii s(au eectuat numai pe barbati de )arsta mi'locie" deci nu spun nimicdespre eectul alcoolului asupra altor $rupe= Personal" inclin sa inlocuiesc olosul adus de )inul rosu cu celobtinut prin consumarea de le$ume" ructe si prin plimbarile cu pas intins= &ar cate(o picatura de alcool" dincand in cand" nu poate ace rau nimanui?Trucuri Contra 3ahmurelii

( Sucul de $raperuit" portocala si lamaie intareste metabolismul" oerindu(i substante )itale=( itamina C accelereaa descompunerea alcoolului= Se recomanda 0(2 m$ pe i=( Ma$neiul alina durerile" inclusi) pe cele de cap= Se iau #(0. $ diol)ate in apa=( Sarurile alcaline re$ularieaa surplusul de acii din or$anism" calmeaa durerile de stomac si edemele=( Cura cu plante pentru icatul suprasolicitat< an$8inare" papadie si armurariu ( sub orma de ceai" capsule sausuc=

( Supa de le$ume umple $olurile de substante minerale si inlatura senatia de sarseala din stomac=( Apa plata actioneaa impotri)a lipsei de lic8id din or$anism" a'uta la eliminarea toxinelor si combateoboseala=



35

Forma Maxima - ura de #uri(icare a

olonului

&e 4. de ani" de cand studiaa terapia de puriicare a intestinului $ros" doctorii Bensen si *ello$ s(au obisnuit

cu aceste reultate spectaculoase= Cu ce nu au reusit ei sa se obisnuiasca a ost indierenta lumii medicale atade aceasta metoda de )indecare naturala" lipsita de eecte ad)erse si cu reultate cu totul exceptionale= 7ata principiile ei<Cura de puriicare a colonului )ieaa o deintoxicare extrem de ampla a or$anismului" pornind de lacuratarea intestinului $ros ( principala cale de eliminare a deseurilor si substantelor toxice din or$anism=&escrierea acestei metode este suicient de ampla" asa incat sa ocupe cate)a carti $roase de mai multe sute deile" dar in sintea ea se baeaa pe 4 cai de @atac @<0= Sc8imbarea pentru o perioada de timp a alimentatiei=2= ectuarea de clisme cu plante=3= Folosirea interna a unor amestecuri din plante" destinate accelerarii eliminarii de materii toxice din intestin=4= Administrarea de suplimente nutritionale pe baa de @bacterii prietenoase @" in special Lactobacillus

acidop8ilus si Lactobacillus biidus=Prin aceasta metoda" in Statele :nite au ost )indecate boli din cele mai di)erse" de la cancere in aeincipiente" sec8ele post(8epatice" ciroa ( la boli de piele $ra)e ori depresii psi8ice= xtrem de multe bolietic8etate de medicina oiciala drept @aectiuni cu caue necunoscute @ si tratate ara succes" cu tone decorticoii" antibiotice si citostatice au cedat la cate)a cure de puriicare a colonului=7n cele ce urmeaa" )a propunem un re$im simplu" de ! ile" pentru a realia aceasta eliminare a toxinelor dinintestinul $ros= Medicii americani au obser)at ca prima)ara oamenii au cea mai mare ne)oie de aceasta cura"deoarece atunci or$anismul se ala intr(o stare maxima de intoxicare" pro)ocata de consumul de carne" desedentarism" de lipsa de oxi$enare" pro)ocata de statul in casa exa$erat= Cu a'utorul acestei cure" nu numai ca

pot i )indecate oarte multe aectiuni" dar pot i preintampinate si boli de seon" cum ar i< astenia de prima)ara" colitele si $astritele" a)itaminoele" aler$ia" astmul" eruptiile de acnee si multe" multe altele=

Terapia de dezinto"icare de % zile

ste bine sa incepeti aceasta cura la inceputul saptamanii" lunea" cand or$anismul este mai relaxat si mai apt sareiste solicitarilor= 7ata ce )eti ace concret in aceasta perioada<$. Inlocuirea Alimentatiei 7ormale Cu Cea Anti-Acida

Conceptul de alimentatie antiacida este binecunoscut in randul naturistilor si porneste de la premisa ca 8ranaomului modern scade anormal de mult p5(ul or$anismului" in special la ni)elul tubului di$esti)= Consumul decarne si produse din carne" de alimente preambalate si cu aditi)i sintetici" de sucuri obtinute industrial" de

bauturi alcoolice" de dulciuri rainate are drept consecinta cresterea anormala a aciditatii= bser)atiile cliniceau aratat ca pe ondul acestei aciditati crescute apar si se a$ra)eaa boli din cele mai di)erse" de la colite si$astrite pana la aectiuni dermatolo$ice" 8epatice si renale" inectii cu localiari di)erse= Alimentatia antiacidaeste usor de adoptat" c8iar pentru perioade lun$i de timp si presupune consumarea exclusi)a a urmatoarelor alimente alcaliniante< le$ume 1spanac" ridic8i" urica" salata )erde" )ara" ceapa" morco)" telina" pastarnac"secla" conopida" castra)eti" rosii" le$uminoase 1asole" soia" asole )erde" ructe 1lamai" mere" banane"curmale" smoc8ine" portocale" cereale si ul$i de cereale 1$rau si mei" ciuperci= ;atirea" cu sau ara oc" se )aace pe cat posibil cu ulei presat la rece de loarea(soarelui" do)leac sau masline= La toate alimentelementionate se adau$a si iaurturile naturale 1sunt excluse cele cu ructe si brana de )aci 1nu este neaparatne)oie sa ie dietetica=&upa cum se poate )edea" aceasta alimentatie nu este oarte restricti)a 1pentru prima)ara este c8iar placuta"dar )eti obser)a ca eectele sale sunt exceptionale= -u numai ca )a )eti simti or$anismul mai usor" despo)aratde toxine" ci )eti remarca si o imbunatatire a starii de spirit si a tonusului psi8ic=

0. Clismele Cu >"tracte +e ;lanteCum obtinem e"tractul pentru clisma

Seara se pun intr(un )as de portelan sau sticla 2 lin$uri de seminte de in si 2 lin$uri din planta aleasa pentruclisma" intr(o 'umatate de litru de apa de i)or sau plata= Se lasa sa se maceree la temperatura camerei" de



3-

seara pana dimineata" cand se iltreaa= Maceratul se pune deoparte" iar planta ramasa se ierbe 0(2 minute ininca 'umatate de litru de apa" dupa care se lasa sa se raceasca si se iltreaa= 7n inal" se combina maceratul cuextractul obtinut prin ierbere" iar preparatul obtinut )a i olosit pentru clisma=Cum se face clisma

Se )a olosi un iri$ator 1se $aseste in armacii cu canula din material moale si ara asperitati= xtractul din plante strecurat se pune in reer)orul iri$atorului" care )a i situat cu circa un metru mai sus decat ni)elulcanulei" pentru a crea o dierenta de presiune suicient de mare= Se lasa sa patrunda lic8idul in intestin $radat"asa incat sa nu ie ortati peretii colonului= &upa introducerea completa a extractului" pacientul se intinde pe

pat sau pe mar$inea baii" ramanand in aceasta poitie" )reme de 0.(0# minute" dupa care se )a ace e)acuareanormala=

;lantele folosite pentru clisme si cate#a indicatii

Alaturi de cele doua lin$uri de seminte de in" care sunt un in$redient obli$atoriu" am mentionat in modul de preparare al extractului de mai sus aptul ca se mai adau$a doua lin$uri din @planta aleasa @= Ale$erea planteise ace in unctie de scopul terapeutic urmarit= 7ata cate)a posibile ale$eri<( musetelul ( este indicat pentru oamenii sanatosi" care )or sa se mentina in orma prin acest procedeu dedeintoxicare= ste indicata clisma cu musetel si in caul bolilor oarte $ra)e" atunci cand este tinut un re$imalimentar restricti) 1cum ar i postul ne$ru de mai multe ile=( tataneasa ( este oarte eicienta in tratarea bolilor inlamatorii si tumorale=

(marul(lupului ( cu precadere )a i olosit in caul bolilor produse de slabirea sistemului imunitar=( caeaua ( are eecte drenoare" extrem de puternice" asupra icatului si )eicii biliare= Spre deosebire decelelalte clisme care se ac in iecare i" )reme de o saptamana" clismele cu caea se ac doar de doua ori pesaptamana" sub indrumarea medicului de amilie" care este sin$urul abilitat sa decida o marire a rec)enteiacestei proceduri= Clismele cu caea 1preentate in extenso acum doi ani in pa$inile iarului nostru suntindicate in terapia 8epatitei" a bolilor produse de intoxicatii" a cancerului 1clismele cu caea exclud olosireasemintelor de in=1. Administrarea Interna +e ;lante ;urificatoare

Terapeutii americani au elaborat un amestec oarte complex din plante" menit sa inmoaie materiile toxice dinintestin" sa ampliice peristaltismul 1miscarile musculaturii netede din intestin" sa mobiliee toxinele depusein tesuturi spre a i eliminate= Cele 02 plante cuprinse in reteta sunt un ade)arat cocteil de sanatate" care )a )a

a'uta extraordinar c8iar si in aara curei de puriicare a colonului=0= %ocoina 1Ana$allis ar)ensis ( este un puternic diuretic" olosit rec)ent in medicina populara romaneasca=2= +rusture 1Arctium lappa ( alaturi de eectul depurati) exceptional" are eecte antibiotice si antiinectioase=3= Trei(rati(patati 1iola tricolor ( este probabil cel mai bun puriicator din lora romaneasca= ste de notat sieectul antialer$ic si antiastmatic extrem de puternic=4= An$8inare 1CDnara scolDmus ( este planta amara din acest amestec= %olul ei este de a accelera procesele deeliminare si de a a)oria drenarea icatului si bilei=#= Lipicioasa 1;alium aparine ( este o ruda a sanienei albe= Are eecte stimulente asupra rinic8ilor=6= Papadie 1Taraxacum oicinalis ( este un depurati) complex" care imbina eectele laxati)e cu cele toniceamare= Se olosesc runele uscate=!= Patla$ina 1Planta$o ma'or ( este menita sa inmoaie materiile toxice din colon si sa prote'ee peretii

acestuia=/= Crusin 1%8amnus cat8artica ( nu mai are ne)oie de preentare" iind cel mai utiliat laxati)= ste importantsa retineti ca in acest amestec poate i olosit si de cei cu colon iritabil" deoarece @a$resi)itatea @ sa este pedeplin temperata de celelalte 00 plante din amestec=9= %omarin 1%osmarinus oicinalis ( constituie principiul aromatic al amestecului= Are actiune tonica sidinamianta=0.= Matase de porumb 1,ea maDs ( ampliica eectul depurati) al celorlalte plante= ste unul din cele mai

bune diuretice=00= Sc8indu 1Tri$onella oenum($raecum ( are proprietati re)italiante si reintineritoare remarcabile= &espreaceasta planta )om )orbi intr(un numar )iitor" deoarece a)orieaa procesele de re$enerare celulara" mareste)italitatea si )i$oarea" scurteaa perioada de con)alescenta=

02= Lic8en de piatra 1Cetraria islandica ( este un drenor limatic exceptional" are eecte antitumorale siantiseptice la ni)elul intestinului si in $eneral=



3.

Plantele se macina cu rasnita electrica de caea sau se piseaa in piua" pana de)in o pulbere ina= Se amestecaapoi in proportii e$ale ( cate 4 lin$uri din iecare ( si se pun intr(un borcan cu ilet= Se iau doua lin$urite dinacest amestec de patru ori pe i" se tine sub limba )reme de 0.(0# minute" dupa care se in$8ite cu apa= 7deal ar i ca tratamentul cu amestecul de plante puriicatoare sa ie luat cu o saptamana inainte de inceperea clismelor si sa ie continuat minimum o saptamana dupa eectuarea lor=&. Ingerarea +e uplimente 7utriTionale Cu :acterii ;rietenoase :

7n ccident se $asesc elurite casete" $elule" solutii cu aceste bacterii ( in principal Lactobacillus acidop8ilus siLactobacillus biidus ( care sunt destinate mentinerii sanatatii tubului di$esti)= le impiedica declansareacandidoelor" in8iba de)oltarea bacilului sc8ericia coli" pre)in colitele si alte tulburari de acest el= La noiau aparut in ultimul an in marile ma$aine alimentare iaurturi cu aceste doua specii de bacterii prietenoase" alecaror nume este inscriptionat pe ambala'= Cercetati etic8etele puse de producatori si )eti $asi iaurturile acutecu aceste culturi= @&oa @ optima de iaurt este 2.. ml 1un pa8ar pe i=Cui ii este recomandata aceasta cura

Surprinator pentru o cura cu eecte )indecatoare oarte puternice" ea le este recomandata in primul rand persoanelor sanatoase= saptamana de cura acuta o data la 'umatate de an este un excelent spri'in pentrusanatate= &e ce Pentru ca un intestin incarcat )a ace ca substantele noci)e sa nu mai poata i e)acuate si caatare ele )or i preluate de circulatia san$uina" dupa care se )or depune in tesuturi" de)enind sursa unor numeroase boli care apoi )or i $reu de tratat=

Toti cei care au suerit sau suera de constipatie ar trebui sa aca macar de doua ori pe an aceasta cura=Conorm studiilor acute de dr= Bensen" o persoana sanatoasa trebuie sa aiba o e)acuare la 0/ ore 1si nu la 3(4ile" cum considera anumiti medici" acesta iind ciclul biolo$ic iresc al eliminarii= Tratamentul este extrem deeicient pentru bolile de piele 1acnee" aler$ii cutanate" eceme de etiolo$ie necunoscuta etc=" obeitate" bolilede icat" inectiile 1inclusi) respiratorii recidi)ante= Persoanele cu tulburari ner)oase" cu tulburari psi8ice pot

beneicia oarte mult de pe urma acestui procedeu puriicator bland=&espre eectul curei in boala canceroasa )a oerim doar reultatele unui studiu acut in Sua pe 0#.. de emei=&e la toti subiectii experimentului a ost extras lic8id mamar" )eriicandu(se concentratia de celule modiicate"cu risc sporit de mali$niare= La emeile suerinde de constipatie cronica s(a obser)at o rec)enta a celulelor modiicate de sase ori mai mare decat la emeile cu tranit intestinal apropiat de cel normal= Aceasta proportiea a'uns insa la normal la doua(trei luni dupa ce emeilor care suereau de constipatie cronica le(au ost acute

procedeele de @curatare @ a colonului=Cui ii este contraindicata aceasta cura

ste contraindicata in primul rand persoanelor care au suerit 8emora$ii sau inter)entii c8irur$icale recente inona colonului= Apoi" persoanele care suera de boli ale intestinului $ros in aa acuta nu )or ace acest

procedeu= &e asemenea" cei oarte slabiti )or e)ita sa eectuee cura" ara o supra)e$8ere medicala stricta=

Articol realiat cu a'utorul consultantilor de specialitate< doctor Carmen ;8iman 1tel= .93H2.=4!=96 siarmacist Anca 7oana Staneasa 1tel= .90H2#=/9=02=

Forma maxima - #ostul "entru )anatate

&esi @baba @ iarna ne mai sperie cu cati)a ul$i de apada risipiti pe ici(colo" prima)ara si(a anuntat sosirea=ste momentul sa ne sulecam manecile si sa ne(apucam de treaba= Curatenia mare nu se reera doar lalocuinte" curti sau $radini" ci si la or$anismul si=== suletul nostru= Ca sa poata @burda @ in libertate" ele trebuie



38

debarasate de substantele daunatoare" de reiduuri" de toxine si de stres= Cum Printr(un re$im de post=%enuntarea la mancare 1>ilo$ramele se topesc )aand cu oc8ii este si o experienta psi8olo$ica< multi dintrecei care postesc traiesc ( dupa disparitia senatiei de oame ( o ade)arata stare de euorie= &ar inainte de aale$e una din numeroasele metode de a posti" trebuie neaparat sa stiti cum stati cu sanatatea= Postul esteinteris pentru emeile $ra)ide si pentru cele care alapteaa" pentru persoanele cu aectiuni $ra)e" pentru celesubponderale sau care suera de anorexie= Are" in sc8imb" eecte poiti)e asupra aler$icilor" astmaticilor sidiabeticilor si poate calma durerile reumatice= 7ar aptul ca acul cantarului indica si cate)a >ilo$rame in minuseste un eect secundar extrem de imbucurator= La sarsitul curei" se recomanda cate)a ile de alimentatie)e$etariana" pentru ca or$anismul sa se reobisnuiasca treptat cu 8rana solida= &upa o astel de cura" o simplasalata de cruditati )i se )a parea un ade)arat @deliciu @?Si daca )(am con)ins sa postiti" )a preentam ( obli$atoriu ( si cate)a tipuri de re$imuri de post" unele mai)ec8i si mai cunoscute" altele mai noi si" poate" mai incitante=$. ;ostul terapeutic

-otiunea de @post terapeutic @ a ost olosita pentru prima oara in anul 093# de catre medicul $erman tto+uc8in$er= %e$imul @clasic @ dureaa 3(4 saptamani" dar c8iar si 6(! ile de post ii oera or$anismului prile'ulde a descompune toxinele si de a se re$enera= Postul lui +uc8in$er incepe ( ca aproape toate posturile ( cu o ide @descarcare @" in care )eti consuma alimente mai usor di$erabile 1de exemplu ore sau ructe= 7n ileleurmatoare< supa de ara)at si suc diluat de le$ume mult ceai si apa minerala 12(3 l pe i= 7ar pentru a a'uta

procesul de deintoxicare" se recomanda cate o clisma" din doua(n doua ile=7mportant< pentru acest tip de post este indicat un repaus 1concediu" )acanta de cate)a ile= Persoanele care postesc au ne)oie ( in $eneral ( de multa liniste" sunt mai ri$uroase" pielea li se sensibilieaa= Si pentru ca nuse @curata @ doar trupul" ci si suletul" trebuie e)itate in aceasta perioada stresul si a$itatia= Proitati de re$imulde post pentru a )a iola cate)a ile si a )a putea concentra atentia numai asupra proceselor ce se petrec inor$anismul d)s= Caci la iecare asemenea re$im se intampla cate ce)a in timpul postului" mirosul puternic alcorpului si al $urii repreinta ce)a normal" la el ca si durerile de cap sau de picioare" care trec insa oarterepede= Acest post este ideal pentru persoanele sanatoase" dar si pentru cei care suera de reumatism" astm saualer$ii=0. ;ostul cu mucilagii

-u suna prea apetisant" dar este un procedeu ideal pentru persoanele cu aectiuni di$esti)e si stomacale?

Consumand de cate)a ori pe i o arurie de ul$i de ore" ul$i de o)a sau seminte de in" stomacul secalmeaa= ,eama mucila$inoasa se obtine prin ierberea si apoi prin pasarea cerealelor si se poate @aromatia @cu putin suc de le$ume sau de ructe= +eti eama cu in$8itituri mici= Mucila$iul @imbraca @ peretii stomacului"

prote'andu(i de noci)itatea sucului $astric= Acest re$im este ideal pentru persoanele sensibile si se recomandain special celor bolna)i de stomac= Postul se tine o saptamana=1. ;ostul lui F.@. 3a<r

Medicul Fran a)er MaDr a initiat" la inceputul secolului al x(lea" un re$im special pentru tratarea bolilor di$esti)e" re$im ce are si astai un mare numar de adepti= ste )orba" in primul rand" de un post care a'uta lare$enerarea stomacului si a intestinului" ideea de abtinere de la mancare alandu(se pe plan secundar= Pentru

prima saptamana" cura lui MaDr recomanda de doua ori pe i ( dimineata si seara ( cate(o c8ila )ec8e 1dedoua ile cu doua cani de lapte" la care se adau$a" cu timpul" casca)al ori brana de )aci= Fiecare imbucatura

trebuie mestecata de minimum 3. de ori" iar in loc de cina se bea o ceasca cu ceai= Acest re$im de post estecompletat cu exercitii de respiratie" comprese pe burta si 0(2 lin$urite de ulei de ricin" luate seara" pe la ora 09=ste ideal pentru persoanele cu aectiuni di$esti)e" pentru ca da posibilitatea intestinului @sa respire @= &urata<trei saptamani=&. ;ostul cu zar

Se beau ilnic 0 litru de ar si apa dupa @pota @ inimii= ,arul contine calciu ( pentru oase si dinti" ier ( pentruormarea san$elui si lactoa ( pentru acti)itatea intestinului= Multi pacienti considera ca este un $en de postoarte a$reabil= ste ideal pentru persoanele cu aectiuni ale pielii" dar si pentru diabetici= 7ar daca nu putetitine acest post o saptamana" sunt suiciente si doua ile=4. ;ostul cu fructe

Multi dintre d)s= stiu ce inseamna intercalarea unei @ile de ructe @ pe saptamana" pentru compensarea

exceselor alimentare din iua sau ilele anterioare= &ar cura cu ructe se poate intinde si pe o durata mai lun$a=Sentimentul de @curatare @ a or$anismului si de scadere in $reutate este mult mai puternic decat cel derenuntare la mancare= 7n timpul postului" nu se mananca decat ructe= Cura se ace mai ales cu mere sau



3/

stru$uri" dar nici celelalte ructe nu trebuie excluse= Acest re$im este ideal pentru cei care nu pot renunta de totla mancare= Curele cu ructe pot dura cate)a saptamani= &aca a)eti probleme cu stomacul sau cu ni)elulacidului uric" trebuie sa iti precauti=5. ;ostul cu miscare

ste de apt o combinatie a postului terapeutic 1dupa +uc8in$er cu mersul pe 'os= Se parcur$e ilnic 1de preerinta in $rup o distanta de pana la 2. >m si se posteste cu supa sau suc de le$ume si multa apa= Miscareadistra$e atentia de la @anteiile @ culinare" iar atmosera de $rup te a'uta sa reisti= 4(6 ore de miscare ilnicain mi'locul naturii ac posibila distantarea de problemele de i cu i= Combinatia este ideala pentru persoanelecare ac sport" li se recomanda mai ales celor antrenati si dureaa cel mult o saptamana=%. ;ostul cu apa sau :dieta zero :

ste o metoda mai @radicala @" la care nu este bine sa apelee oricine= Se consuma exclusi) apa minerala plata preparate cu )itamine si substante minerale= Curele radicale se ac de obicei sub supra)e$8ere medicala si lise recomanda mai cu seama supraponderalilor care trebuie sa slabeasca ur$ent ( de exemplu inaintea uneioperatii= Pentru toti ceilalti" postul cu apa este interis=

;ostul :(sor :/ puneti 7u, sapte saptamani

7n iecare prima)ara" milioane de crestini din toata lumea tin postul Pastilor" renuntand la obisnuintele lor culinare" straduindu(se sa se puriice trupeste si suleteste in prea'ma marii sarbatori= &aca aceti parte dintre

@neputinciosi @" dintre cei care nu se pot desparti de mancare" impuneti()a sin$uri macar cate)a renuntari<( Spuneti -u dulciurilor 1pra'ituri" bomboane" ciocolata etc==( Mancati carne numai sambata si duminica=( Tineti miercuri si )ineri post ortodox 1ara lactate si carne=( 49 de ile ara alcool< aceti(i un bine icatului d)s= si renuntati la bere" )in sau tarie=( :itati tele)iorul< eliberati()a )reme de ! saptamani de obsesia pro$ramelor T)=( Plimbati()a cat mai mult prin natura" incercand sa obser)ati primele semne de prima)ara< matisorii inloriti"

primii mu$uri" primele lori=Ce trebuie sa stim despre post Cand si cat trebuie sa postim?

7n principiu" putem posti in orice anotimp= Totusi" lunile reci ar trebui e)itate" pentru ca in timpul postuluitemperatura corpului scade usor= Persoanelor supraponderale li se recomanda sa posteasca insa si iarna" pentru

ca au de unde sa piarda ener$ie=7n $eneral" timpul ideal de postit se intinde din prima)ara si pana toamna= Prima)ara" oamenii sunt puternicmarcati de marile transormari de mediu si clima care ii inluenteaa direct si e bine sa se pre$ateasca pe@dinauntru @ pentru intampinarea lor= 7n anotimpul cald ( care tine adesea din luna iunie si pana in octombrie (simtim de la sine ne)oia sa reducem din 8rana" pentru a reista temperaturilor si intensitatii solare=7n ceea ce pri)este durata postului" medicii care practica in clinici terapia prin post sustin ca timpul ideal deabtinere de la mancare trebuie sa se intinda intre 0. si 2. de ile= &esi$ur" din moti)e de sanatate" postul poatesa duree si 4. de ile" dar numai sub obser)atie medicala= Cu cat o boala se do)edeste mai reistenta" cu atattrebuie sa se posteasca mai mult=7n principiu" medicii recomanda<( amenii sanatosi pot sa posteasca intre 2(3 ile si 3(4 saptamani" in unctie de )ointa si moti)atie=

( Primul post nu trebuie sa depaseasca 04 ile=( Cea mai potri)ita durata a postului o stabilim iecare in parte= &oar noi ne cunoastem limitele pe care n(ar trebui sa le depasim=( Persoanele care postesc un timp mai indelun$at ar trebui sa(si ia un concediu de ! ile=Cui i se recomanda postul

( amenilor sanatosi" pentru care postul repreinta un mi'loc ideal de pre)enire a bolii= Postul este omodalitate de prelun$ire a )ietii" de intarire a sistemului imunitar" de conort iic" suletesc si spiritual" dee)itare a bolilor ci)iliatiei" de intariere a imbatranirii" de pierdere a >ilo$ramelor in plus 1un ocar pentrumulte boli=( Supraponderalii trebuie sa tina de doua ori pe an cure stricte de post de minimum doua saptamani" alternati)ecu altele mai scurte" cu sucuri de le$ume sau ceaiuri de plante= Postul poate i prelun$it pana la )arste

inaintate" cu conditia ca persoana in caua sa ie sanatoasa si sa nu posteasca la batranete pentru intaia oara=( -umeroase boli pot i )indecate prin post" cu conditia sa existe o supra)e$8ere medicala<



0

( boli ale sistemului cardiac ( an$ina pectorala" 8ipertensiune arteriala" deiciente de circulatie a san$elui")arice" tromboe" arterioscleroa si distonie )e$etati)aG( tulburari de metabolism 1obeitate" $uta" boli reumaticeG( boli ale sistemului di$esti) 1constipatie cronica" diaree" balonari" colite" suerinte ale icatului" boli de iere side stomac" cu exceptia ulcerului cu nisaG( boli emeiesti 1tulburari de menopaua" de ciclu menstrual" inectii $enitale" in unele cauri" c8iar sisterilitateG( calculi renali si )eicali( boli de piele 1psoriais" acnee" eceme" inectii" ten incarcatG( boli ale sistemului ner)os 1mi$rene" epuiare ner)oasa" insomnieG( alte boli ( depresii" bronsite" aler$ii" intoxicatii" $laucom" inectii acute" diabet" ticuriG( cancer< stimularea sistemului imunitar in lupta cu boalaG( pre$atirea inaintea unei inter)entii c8irur$icale=Cui i se interzice postul

( Copiilor si adolescentilor alati in perioada de crestere 1e)entual" pot urma o orma mai blanda de post" cusucuri de le$ume si ructe" seminte de in etc=( arstnicilor" daca suera de slabiciune de batranete si nu au mai postit niciodata=( +olna)ilor de +asedoJ" tuberculoa" boli cronice de stomac" celor alati in co)alescenta" psi8opatilor=

Celor mentionati mai sus li se recomanda" in sc8imb" sa renunte la urmatoarele alimente< a8ar si produse cua8ar" aina alba" $rasime animala si 8rana moarta 1conser)e" meeluri" mancaruri $atite din carne" alcool=

#ostul de "rimavaraele mai sim"le metode de curatire a organismului

a su"liment: cateva @ilograme in minus

a "remiu: un su(let ceva mai curat

Vi s(a urat de iarna" sunteti )la$uiti si @po)ara@ >ilo$ramelor depuse de sarbatori )i se pare de nesuportat&aca )reti sa )a aceti un bine acum" la inceput de prima)ara" postiti= -u )a temeti< oamea n(o sa )a strice

buna dispoitie= &impotri)a" postul actioneaa asupra trupului si suletului ca o @curatenie $enerala@ de prima)ara= Pentru ca" incepand de a doua i" creierul stimuleaa producerea endorinelor 18ormonii ericirii"

creandu()a o stare de euorie= 7ata cele mai sanatoase tipuri de post" recomandate de specialistii de la:ni)ersitatea ;iessen din ;ermania<4& #ostul Aurveda

Cum procedati< Conorm in)ataturii aDur)edice" rumusetea si sanatatea sunt dependente de armonia dintretrup si spirit= Pentru a o atin$e" trebuie ec8ilibrate cele trei luxuri de ener$ie ( atta" Pitta si *ap8a ( care nestrabat pe iecare dintre noi= Acest lucru se realieaa si prin alimentatie si de aceea ADur)eda respin$e postulde durata mai lun$a= 7deal este considerat" in sc8imb" postul scurt" care ne a'uta sa scapam de surplusul de*ap8a 1in$reunare si inertie acumulat pe timpul iernii= +eti o i intrea$a numai apa ierbinte cu lamaie si ceaide $8imbir= Pentru ceai" taiati in stituri o radacina proaspata de $8imbir 1se $aseste la supermar>et(uri"

puneti(o intr(un termos si turnati peste ea apa ierbinte= -u strecurati ceaiul? Pro$ramati()a cate o i de postaDur)edic in iecare saptamana=Parerea expertilor< ,ilele ralete de post nu sunt o cura )eritabila" dar )a a'uta sa )a puriicati or$anismul dintimp in timp= Mai ales dupa excesele alimentare=2& #ostul cu chi(le si la"te

Cum procedati< C8ilele cu lapte a'uta" pare(se" la re$enerarea stomacului si a intestinului= Cura de treisaptamani a ost initiata de medicul $erman Fran a)er MaDr in urma cu peste 0.. de ani= Timp de osaptamana" @pacientii@ nu mananca decat cate o c8ila )ec8e de doua ile" dimineata si la pran" insotitaiecare de o cana cu lapte= 7n saptamana a doua" meniul cuprinde si telemea nesarata sau brana de )aci=Fiecare imbucatura trebuie mestecata de cel putin 3. de ori= La cina nu se mananca" se bea doar ceai= Cura luiMaDr mai cuprinde< comprese cu apa calda pe abdomen" exercitiile complete de respiratie si cate un pa8ar deapa cu sare amara in iecare i" pentru ca di$estia sa unctionee normal=

Parerea expertilor< Ar i de preerat ca aceasta cura sa se aca sub supra)e$8erea medicului" dar o puteti practica si acasa" dupa ce ati consultat medicul de amilie= ste oarte eicienta in caul tulburarilor di$esti)e" pentru ca intestinul este mena'at si curatat in acelasi timp=5& #ostul tera"eutic du"a /uchinger



1

Cum procedati< ste postul de sanatate cel mai raspandit pana(n preent iind initiat in 093# de catre medicul$erman tto +uc8in$er= Pentru aceasta cura se recomanda o durata de trei(patru saptamani" dar c8iar si intr(osin$ura saptamana or$anismul reuseste sa elimine o parte din toxine si sa se reaca= Cura incepe cu o i de@descarcare@" in care se consuma doar alimente usor de di$erat" precum oreul iert si ructele= Pe urma"

pro$ramul pre)ede numai sucuri de ructe sau de le$ume si supe de ara)at 1eama= Pentru a a'utaor$anismul sa elimine substantele toxice" din doua in doua ile se ace clisma=Parerea expertilor< Postul +uc8in$er poate ameliora astmul si aler$iile= &aca il tineti acasa" este oarteimportant ca la terminarea curei" sa re)eniti treptat la deprinderile d)s= alimentare" respectand cu strictete un

pro$ram de reacere=1& #ostul cu (ructe

Cum procedati< Pe parcursul curei )a 8raniti exclusi) cu ructe proaspete" ceai si multa apa= itaminele"substantele minerale" microelementele si enimele )a intaresc sistemul imunitar" acti)eaa puterea deauto)indecare a or$anismului si compenseaa deicientele= &urata optima< una(doua saptamani" iar ulterior"ile ralete de post" intercalate atunci cand doriti=Parerea expertilor< Cura cu ructe este oarte potri)ita pentru incepatori si pentru persoanele cu probleme decirculatie= Fructele consumate in mod re$ulat nu permit" practic" instalarea senatiei de oame=7& #ostul cu mucilagii

Cum procedati< -umele suna neapetisant" dar prin aceasta metoda se curata si se deintoxica perect stomacul

si intestinul" iar peretii sensibili ai stomacului sunt prote'ati de surplusul de aciditate= Preparati o supa diluatadin ul$i de o)a" seminte de in si ul$i de ore" pe care o treceti printr(o sita= ;ustul poate i ameliorat cu putina eama de ara)at sau suc de ructe= Turnati supa pasata intr(un termos si beti cate(o in$8ititura pe tot parcursul ilei=Parerea expertilor< ste ideal pentru persoanele cu )ointa si cu stomac sensibil= Si in caul postului cumucila$ii trebuie sa beti multe lic8ide ( minimum 3 l de apa si ceai (" pentru ca or$anismul sa ie bine @clatit@=;& #ostul cu al%umine

Cum procedati< ste sin$ura )arianta de post care )a poate a'uta sa slabiti repede= +eti ilnic 0"# l de er" 0 l de bors sau 0 l de eama de )ara acra= 7mpiedica descompunerea albuminelor proprii or$anismului sistimuleaa" in sc8imb" descompunerea $rasimilor= &aca )a miscati suicient?Parerea expertilor< Cu asa(numitul post @modiicat@ sau @imbo$atit@ cu albumine" puteti da 'os >ilo$ramele in

plus= Cura cu er este oarte buna pentru eliminarea reiduurilor si eicienta in caul unor aectiuni di$esti)esau ale pielii=e tre%uie sa stim des"re "ost

and si cat tre%uie sa "ostim

7n principiu" putem posti in orice anotimp= Totusi" lunile reci ar trebui e)itate" pentru ca in timpul postuluitemperatura corpului scade usor= Persoanelor supraponderale li se recomanda sa posteasca insa si iarna" pentruca au de unde sa piarda ener$ie=7n $eneral" timpul ideal de postit se intinde din prima)ara si pana toamna= Prima)ara" oamenii sunt puternicmarcati de marile transormari de mediu si clima" care ii inluenteaa direct si e bine sa se pre$ateasca pe@dinauntru@ pentru intampinarea lor=7n ceea ce pri)este durata postului" medicii care practica in clinici terapia prin post sustin ca timpul ideal de

abtinere de la mancare trebuie sa se intinda intre 0. si 2. de ile= &esi$ur" din moti)e de sanatate" postul poatesa duree si 4. de ile" dar numai sub obser)atie medicala= Cu cat o boala se do)edeste mai reistenta" cu atattrebuie sa se posteasca mai mult=7n principiu" medicii recomanda<R amenii sanatosi pot sa posteasca intre 2(3 ile si 3(4 saptamani" in unctie de )ointa si moti)atie=R Primul post nu trebuie sa depaseasca 04 ile=R Cea mai potri)ita durata a postului o stabilim iecare in parte= &oar noi ne cunoastem limitele pe care n(ar trebui sa le depasim=R Persoanele care postesc un timp mai indelun$at ar trebui sa(si ia un concediu de ! ile=ui i se recomanda "ostul

R amenilor sanatosi" pentru care postul repreinta un mi'loc ideal de pre)enire a bolii= Postul este o

modalitate de prelun$ire a )ietii" de intarire a sistemului imunitar" de conort iic" suletesc si spiritual" dee)itare a bolilor ci)iliatiei" de intariere a imbatranirii" de pierdere a >ilo$ramelor in plus 1un ocar pentrumulte boli=



2

R Supraponderalii trebuie sa tina de doua ori pe an cure stricte de post de minimum doua saptamani"alternati)e cu altele mai scurte" cu sucuri de le$ume sau ceaiuri de plante= Postul poate i prelun$it pana la)arste inaintate" cu conditia ca persoana in caua sa ie sanatoasa si sa nu posteasca la batranete pentru intaiaoara=R -umeroase boli pot i )indecate prin post" cu conditia sa existe o supra)e$8ere medicala<R boli ale sistemului cardiac ( an$ina pectorala" 8ipertensiune arteriala" deiciente de circulatie a san$elui")arice" tromboe" arterioscleroa si distonie )e$etati)aGR tulburari de metabolism 1obeitate" $uta" boli reumaticeGR boli ale sistemului di$esti) 1constipatie cronica" diaree" balonari" colite" suerinte ale icatului" boli de iere side stomac" cu exceptia ulcerului cu nisaGR boli emeiesti 1tulburari de menopaua" de ciclu menstrual" inectii $enitale" in unele cauri" c8iar sisterilitateGR calculi renali si )eicaliR boli de piele 1psoriais" acnee" eceme" inectii" ten incarcatGR boli ale sistemului ner)os 1mi$rene" epuiare ner)oasa" insomnieGR alte boli ( depresii" bronsite" aler$ii" intoxicatii" $laucom" inectii acute" diabet" ticuriGR cancer< stimularea sistemului imunitar in lupta cu boalaGR pre$atirea inaintea unei inter)entii c8irur$icale=

ui i se inter*ice "ostulR Copiilor si adolescentilor alati in perioada de crestere 1e)entual" pot urma o orma mai blanda de post" cusucuri de le$ume si ructe" seminte de in etc=R arstnicilor" daca suera de slabiciune de batranete si nu au mai postit niciodata=R +olna)ilor de +asedoJ" tuberculoa" boli cronice de stomac" celor alati in con)alescenta" psi8opatilor=Celor mentionati mai sus li se recomanda" in sc8imb" sa renunte la urmatoarele alimente< a8ar si produse cua8ar" aina alba" $rasime animala si 8rana moarta 1conser)e" meeluri" mancaruri $atite din carne" alcool=

Forma maxima - #ostul Total

Curatarea de prima#ara #ostul Total, pas de pas

Postul total este un post de sanatate in ade)aratul sens al cu)antului si inseamna abtinerea obli$atorie de lamancare" dar cu un consum sporit de lic8ide= Cine )rea sa il tina" dar tra$e cu oc8iul la ri$ider" mai bine sa nuse apuce de el" iindca pierde )remea de$eaba= Teama ca in aceasta perioada oamea ar putea de)enic8inuitoare este neintemeiata= Si$ur ca in primele 2(3 ile se instaleaa o senatie de oame" pentru ca intre$

or$anismul este supus unor modiicari" el iind obli$at sa se readaptee= &ar dupa aceea" senatia aceasta deoame cedeaa treptat" treptat= &in acest moti)" este recomandabil ca re$imul de post sa duree cel putin #(!ile" caci abia dupa aceasta perioada se a'un$e la eliminarea totala a reiduurilor si la deintoxicarea temeinica=Persoanelor care tin acest post pentru prima oara" li se recomanda o cura cu post total" de minimum #(! ile?7deale ar i insa 0(2 saptamani= ade)arata )acanta pentru toate or$anele din interiorul corpului nostru=Ti"uri .e #ost Total A. ;ostul total cu ceai, apa si supa de zarza#at

7n caul acestui post" la micul de'un se bea ceai de plante" iar la pran se mananca eama strecurata a unei supede ara)at" proaspat preparata= 7ntre mese" mai ales daca apare senatia de oame sau pota de a manca ce)a"se consuma apa minerala din belsu$= Cina consta tot din ceai de plante= 7n perioadele mai diicile" o lin$uritade miere" lasata sa se topeasca in $ura" apro)iioneaa mai ales celulele creierului cu $lucoa de care aune)oie= 7n tipul acesta de post" raportul de calorii este de 3.. pe i 1in mod normal" un om in$ereaa 2... cal"iar cantitatea minima de lic8ide consumate este de 3 l= Postul total cu ceai" apa si supa de le$ume este ometoda in$enioasa" prounda" oarte potri)ita si pentru auto)indecarea disciplinata=

. ;ostul total cu sucuri de legume si fructe



3

Aportul de calorii al sucurilor de le$ume si ructe este ce)a mai mare decat cel al postului cu ceai" apa si supade ara)at= Se bea ilnic pana la 0"# l de suc apa din abundenta= -umarul caloriilor< /.. pe i1aproximati)" iar consumul minim de lic8ide< 3 l= Postul total cu sucuri este deosebit de eicient pentrucombaterea carentei in substante )itale? :nele persoane nu suporta combinatia suc de le$ume suc de ructesi de aceea ele trebuie sa consume doar acele soiuri de ructe si de le$ume care li se potri)esc= Sucurile trebuiesa ie proaspete" preparate acasa" din ructe si le$ume netratate cu in$rasaminte c8imice=Treptele postului

(ati decis pentru tipul de post pe care )reti sa(l urmati &aca da" e bine sa stiti ca el incepe obli$atoriu cu o perioada pre$atitoare si se termina cu o punte de despartire 12 ile? 7n cele ce urmeaa" )a preentam detaliat postul de ! ile cu apa" ceai si supa de ara)at" dar masurile de pre$atire si modul cum se procedeaa sunt)alabile" in principiu" si pentru un post total mai scurt 1de ex= de # ile sau mai lun$ 1de doua saptamani=

!ucrurile pe care trebuie sa le a#eti la indemana/

Apa< procurati()a apa minerala saraca in acid carbonic si sare= Suicienta si de buna calitate? Persoanele cu$reutate normala< circa 2 l= Supraponderalii< circa 3 l= Subponderalii< circa 0 ( 0"# l=Ceaiul< in principiu" toate ceaiurile de plante sunt bune? 7ata totusi cate)a su$estii< ( 5amei" )aleriana"sunatoare 1calmanteG ( Podbal" patla$ina" anason 1pentru respiratieG ( Macese" tei" sal)ie 1pentru pieleG (asc" roinita" nalba" le)antica 1pentru inimaG ( Armurariu" coada(soricelului 1pentru icatG ( Splinuta1Solida$o )ir$a aurea" papadie" urica 1pentru rinic8iG ( Frune de mesteacan" urica" boabe de ienupar ( 0(2

boabe" drobite 1pentru san$eG ( %omarin" ceai ne$ru ( doar in ca de ne)oie 1pentru circulatieG ( Fenicul"musetel" menta 1pentru di$estie= 7mportant? Ceaiurile se inueaa circa 2 minute si se beau mai putinconcentrate 1sa ie desc8ise la culoare si ara a8ar? Plantele se sc8imba mereu" nu se bea acelasi el de ceaimai mult de trei saptamani?Supa de ara)at< este o @iertura@ de ara)at ara alte in$rediente? Preparati mereu supa proaspata" si anumedin toate le$umele care se preteaa la acest el de mancare< cartoi" morco)i" telina" pra" conopida" patrun'el"usturoi" ceapa" rosii" rune de $ulie=== Pentru condimentat ( dar cu masura (" olositi piper" oi de dain"nucsoara" 2 boabe de ienupar sau coriandru= Supa se ara)at nu se sareaa deloc? Prepararea< se lasa le$umelesa iarba incet 0H2 ( 0 ora" dupa care se strecoara= Se consuma doar eama? -u se adau$a sare" dar se poate@iuti@ cu putin ardei iute= 7n elul acesta" temperatura corpului creste" iar ner)ii $ustati)i sunt potoliti= 7n supase pot adau$a de exemplu patrun'el )erde" care se strecoara si se arunca impreuna cu le$umele ierte=

Alte necesitati< miere ( 0 borcan de miere curata de la producatori sau din ma$aine cu produse biolo$iceG 0iri$atorG 0 buiota 1sau o sticla cu apa ierbinte" pentru deintoxicarea icatului si in caul risoanelor produsede scaderea temperaturii corpuluiG 0 perie uscata ( pentru masarea 1ilnica a pielii si stimularea circulatieisan$uineG 0 perie de dinti ( pentru inlaturarea depunerilor de pe limba 1mai e)idente in timpul postului= &upaaceea" periuta trebuie curatata oarte bine" apa de $ura 1cu care se clateste $ura pentru indepartarea mirosuluispeciic postului= Poate i si putina eama de lamaie cu apa" produse cosmetice pentru i$iena personalaG)aselina 1pentru un$erea canulei de iri$ator" 0 perec8e de sosete calduroase ( in e)entualitatea ca atunci candstati culcati sau cand dormiti" picioarele nu )or sa se incaleasca=&upa sarsitul postului< 0 mar mi'lociu 1pentru intreruperea acestuia" 0 pac8et cu prune uscate 1pentru ilelede reacere care urmeaa=

aptamana dinaintea inceperii postului

( 7n saptamana dinaintea inceperii postului trebuie redus considerabil consumul de carne= ( Se reduce multconsumul de caea" ceai ne$ru" tutun" alcool" a8ar si dulciuri" in $eneral" sau alte delicatese de)eniteobisnuinta= ( %enuntati la somniere si alte medicamente 1cu exceptia remediilor 8omeopatice= ( Serecomanda $olirea ri$iderului 1daca este posibil?= ( Amanati intalnirile obositoare= 7deal ar i sa )a $asiti@to)arasi@ de post= ( -u )a lasati inricosati de ad)ersarii re$imului cu post= -(o sa muriti de inanitie si nici n(osa sucombati din caua deicientelor aparute=

Regulile postului/

( -u mancati absolut nimic?( %espectati cu strictete consumul de lic8ide= +eti mult? Pentru bautorii de caea este permis" din cand in cand"ceaiul ne$ru 1sau )erde=( %enuntati la tot ce(a de)enit obisnuinta si nu este absolut necesar" in special la alcool" tutun" caea" dulciuri

de orice el" $uma de mestecat etc=( -u luati alte medicamente in aara de cele 8omeopatice?( Stimulati()a excretiile? ;oliti()a re$ulat intestinul=



( &etasati()a de )iata obisnuita de i cu i? 17deal ar i sa )a luati pentru post o )acanta= ;asiti()a 8obbD(uri"cititi literatura constructi)a" ascultati muica" dansati" 8oinariti= Fara presiuni" ara termene ixe" e)itandcate$oric supararile si stresul= Multa miscare usoara" sport de placere" drumetii" plimbari= Aerul proaspat si aparece sunt o ade)arata bineacere=

iua de :descarcare: 6ultima zi dinainte de post8

ste @puntea@ catre prima i de post si incepe ca o i deosebita" cu $imnastica in aer liber sau cu o aler$are in parc sau in padure= Feriti()a de stres si pre$atiti()a in interiorul d)s= pentru iua care urmeaa= Consumul dealimente trebuie sa se limitee la 0...(02.. de calorii" pro)enite exclusi) din salate de le$ume 1'umatatecrude" 'umatate ierte sau ructe crude= Sunt permise< painea 1de secara pra'ita si brana de )aci= +auturi< apaminerala saraca in acid carbonic si sare" ceaiuri=ra de culcare< intre 20 si 22 1pe toata durata postului=

3odel pentru o zi de post

( Scularea si in$ri'irea atenta a corpului7deal este sa puteti dormi pana ce )a treiti sin$uri si )a simtiti reacuti= 7ntindeti()a din toate inc8eieturile"apoi aceti $imnastica in ata erestrei desc8ise sau aara" in aer liber=( Clisma de dimineataTrebuie acuta temeinic" pe intrea$a durata a curei< se umple iri$atorul cu apa calduta" se adau$a cate)a

picaturi de $licerina" apoi ( intinsi pe mar$inea caii 1cu un prosop sub spate sau pe podeaua din baie ( ne

introducem lic8idul in intestin= &upa ce intrea$a cantitate de apa a ost resorbita" scoatem canula iri$atorului siincercam sa pastram lic8idul in intestin minimum 0. minute" dupa care il e)acuam= &upa olosire" )asul sicanula trebuie curatate perect=Consumul de lic8idePentru a putea ace ata procesului de eliminare" or$anismul are ne)oie de o cantitate mare de lic8id= Apa esteun bun transportator de toxine si de reiduuri si" de asemenea" un bun diol)ant= Si" in plus" combate senatiade oame=( &imineata< 0(2 cesti cu ceai de plante 1la ale$ere= Se pune o lin$urita cu )ar de planta intr(un sert de litrude apa clocotitaG se lasa sa se inuee putin si se bea cu in$8itituri mici= Se poate ace o planiicare aceaiurilor< in prima i ( ceai pentru rinic8i si basica" a doua i ( ceai pentru icat si )eica biliara" a treia i (ceai pentru curatarea san$elui= Celor cu probleme de circulatie li se recomanda ceaiul de romarin= 0 lin$urita

de miere 1lasata sa se topeasca incet in $ura ( pentru alimentarea cu $lucoa a creierului=( 7nainte de masa< apa minerala saraca in acid carbonic si sare= Se bea cat de multa" mai ales cand se instaleaasenatia de oame= +eti de cate ori simtiti ca )i se ace oame? Mancati ilnic cate o lin$urita de miere" de

preerinta dimineata sau dupa(amiaa=( La pran< 0(2 cesti cu supa ierbinte de ara)at= Supa se strecoara si se mananca doar eama 1ara)atul searunca" lin$ura cu lin$ura" sa)urand(o in liniste= &ar e ne)oie sa puneti masa asa cum se cu)ine< cu ser)etele"cu un buc8etel de lori 1e)entual si sa )a dedicati pranului" @mestecand@ eecti) eama< presand(o de cerul$urii" mutand(o dintr(o parte in alta a ca)itatii bucale= Simtiti(i $ustul" adau$ati ( la ne)oie ( putin ardei iute"in$8ititi(o constient= &e apt" pe intre$ parcursul curei" totul se ace constient sau macar ce)a mai constientdecat inainte= 0 ceasca cu ceai ( rotun'este @pranul@= compresa pe icat 1a'uta la eliminarea toxinelor si )acreeaa o stare de bine" de liniste si de caldura inc8eie procedura 1se poate aplica dupa(amiaa sau seara=

Compresa pe icat se ace cu 2 ster$are de in" care sa acopere ona superioara a abdomenului" in special aicatului" un prosop mai mare si o buiota 1sticla cu apa ierbinte= :nul din ster$are se inmoaie in apa rece1daca sunteti caldurosi" respecti) in apa calda 1daca sunteti ri$urosi" se stoarce" se aplica pe ona respecti)asi se acopera cu ster$arul uscat= Peste acesta se aseaa buiota si peste ea se intinde prosopul" cu mar$inilelaterale ba$ate sub spatele d)s= Stati culcati cel putin 0H2 de ora= Ficatul lucreaa acum la turatie maxima"caldura stimuleaa procesele de metabolism" iar datorita poitiei culcate" iri$area cu san$e a icatului creste cu

pana la 4." produsele de descompunere a'un$ in san$e si de aceea )a simtiti ce)a mai obositi" mai $reoi si poate si depresi)i? Ficatul ( ca si )eica biliara ( are mult de(a ace cu dispoitia in care )a alati=( &upa(amiaa< ar trebui dedicata odi8nei ( ascultati muica" cititi" )isati=== Si daca totusi lucrati" e)itati stresul"supararea" suprasolicitarea etc= +eti din nou apa minerala" mai cu seama cand )a c8inuie senatia de oame=( Seara< 0 ceasca cu supa ierbinte de ara)at ( pe care o @mestecati@ exact ca la pran" in )oie si temeinic si 0

ceasca cu ceai de plante" imediat dupa supa= -u uitati" in$8ititura dupa in$8ititura? Si daca mai tariu )i se maiace sete 1sau oame" beti din nou apa minerala= Culcarea se ace intre orele 20(22=



5

7nc8eiati iua cu o acti)itate placuta" cu $imnastica la ereastra desc8isa" cu o toaleta atenta" inclusi) a ca)itatii bucale" cu un dormitor bine aerisit si cu sosete in picioare" pentru ca temperatura corpului scade usor= Atentieca picioarele sa ie calde? -u strica nici o baie 1de picioare cu apa rece sau din ce in ce mai calda= Treceti apoiin re)ista toate e)enimentele de peste i si incercati sa )a relaxati si sa adormiti cat mai comod= Toate ilele de

post 1doua" sapte sau cate )reti )or decur$e la el ca prima= Intreruperea postului

ste extrem de importanta" pentru ca or$anismul trebuie rein)atat sa unctionee la parametrii normali= trecere brusca la alimentatia normala poate aecta stomacul" icatul" ierea si intestinele" punandu(ne c8iar in

pericol )iata= 7n principiu" trecerea de la post la alimentatia obisnuita trebuie sa duree un sert din totalulilelor de post= &aca ati postit 2 saptamani" trecerea )a i deci de 2(3 ile" din care in prima )eti manca doar unmar 1cu coa'a cu tot si oarte bine mestecat ceaiuri de plante" iar in iua sau cele doua ile urmatoare" )eticonsuma 4(# prune inmuiate in apa 1dimineata" supa de le$ume" inclusi) ara)aturile ierte in ea" miere si

putina brana de )aci cu )erdeturi=

Forma maxima – #ostul #artial – inciretete de )la%it

#ostul "artial- Cinci retete pentru slabit '

Multe persoane supraponderale oscileaa intre surplusul de $reutate si mult trambitatele diete @la moda@"lipsite de )arietate" obositoare si ( de multe ori ( deloc inoensi)e= &e aceea" in cele ce urmeaa incercam sa )a

preentam postul partial" care permite consumul ( ce(i drept extrem de limitat ( de alimente si care sedeosebeste de postul total prin lipsa senatiei c8inuitoare de oame si prin durata lui mult mai redusa=Postul partial inseamna sa mancati ( in cantitati limitate ( anumite alimente" la anumite ore din i" iar intremese sa nu consumati decat lic8ide= &aca acest re$im dureaa" de pilda" doar 0(2 ile 1la sarsit de saptamanasi se tine numai o data pe luna" este iresc sa nu se aca simtite eectele prounde ale postului terapeutic" ci doar o oarecare @descarcare@ a intre$ului or$anism= &ar eectele sale pot i intensiicate prin repetarea re$ulata acurei 10(2 ile pe saptamana )reme de 3(4 luni=Postul partial duce" treptat" la normaliarea $reutatii corporale si" in acelasi timp" poate pre)eni o nouadepunere de >ilo$rame= l este ( la el ca si postul total ( un excelent mi'loc de e)itare a imbolna)irilor=Factorii de risc ai multor boli sunt inlaturati" iar metabolismul" acti)itatea cardiaca" cea a or$anelor interne sicirculatia san$elui sunt stimulate= 7n plus" 8ipertensiunea scade in mod e)ident=

Regimul cu cartofi

Cartoii sunt le$ume $ustoase" satioase" cu un procent scaut de calorii= i usureaa metabolismul" circulatiasan$uina si di$estia=Pentru ca sa(si pastree intacte substantele minerale" cartoii se ierb cu coa'a si se pot si consuma cu coa'a"daca au ost culti)ati biolo$ic 1cu in$rasaminte naturale=Consumul ilnic< 4(6 cartoi ierti=Pro$ramul pentru o i<( 7nainte de micul de'un< 0 lin$urita de miere 0 lin$urita de otet de mere" intr(un pa8ar de apa=( La micul de'un< 2(3 cartoi ierti" 0 ceasca cu ceai de plante" )erdeata proaspata=Cartoii pot sa ie proaspat ierti sau" daca sunt reci" se incalesc in putin ulei )e$etal sau pe baia de aburi= Se

pot aseona cu )erdeata proaspata< patrun'el" marar" codite de ceapa )erde===7mportant< mestecati(i temeinic si sa)urati(i in deplina liniste?

( La ora 00< 0 ceasca de ceai de plante" apa minerala 1saraca in acid carbonic si sare de bucatarie" suc de ructesau de le$ume diluat=Atentie< si lic8idele se beau incet ( se clateste $ura si abia apoi se in$8it?

-u uitati< cantitatea pe i de lic8ide e de 2(3 litri=



-

( La pran< 0 bol cu supa ierbinte de ara)at" 2(3 cartoi ierti ( ara sare" )erdeata proaspata=( &upa(amiaa< 0 ceasca de ceai de plante" apa minerala" suc de ructe sau de le$ume diluat=Postul partial duce" treptat" la normaliarea $reutatii corporale si" in acelasi timp" poate pre)eni o nouadepunere de >ilo$rame=7mportant este sa )a culcati de)reme" cel tariu la ora 22=..= Si ( ca de obicei in astel de ile ( sa sarsiti iuaintr(o atmosera de recule$ere si meditatie?

Regimul cu morco#i

Morco)ii contin mai ales substante care @mena'eaa@ intestinul" astel ca acest re$im este eicient in special incaul $astritelor si enteritelor= Sunt" de asemenea" bo$ati in substante minerale si au un eect depurati)= Semananca ara sare=Consumul ilnic< !#. ( 0... $ de morco)i=Pro$ramul pentru o i<( 7nainte de micul de'un< 0 lin$urita de miere 0 lin$urita de otet de mere" intr(un pa8ar de apa=( La micul de'un< 0 ceasca cu ceai de plante la ale$ere 1e)entual de romarin" pentru ca este re)i$orant" 3#. (#.. $ morco)i= Morco)ii se dau pe raatoare crui si se adau$a cate)a picaturi de ulei )e$etal presat la rece1de exemplu de loarea(soarelui" pentru ca )itamina A sa ie @)aloriicata@ mai bine= -u se consuma sare"aceasta iind inlocuita cu )erdeturi proaspete< patrun'el sau codite de ceapa )erde= Cruditatile trebuie bineimbibate cu sali)a si mestecate 1de 3#(#. de ori?

( La ora 00< 0 ceasca de ceai de plante" apa minerala" suc de ructe sau de le$ume diluat=( La pran< 0 bol cu supa ierbinte de ara)at" 4..( #.. $ morco)i" )erdeata proaspata= Morco)ii se ierb cu$ri'a si se ser)esc cu patrun'el" marar sau codite de ceapa )erde=( &upa(amiaa< 0 ceasca cu ceai de plante" apa minerala" suc de le$ume 1dupa preerinte=( Seara< 0 bol cu supa ierbinte de ara)at" morco)i 1daca au mai ramas morco)i ierti" ceai de plante 1pentruun eect calmant si ca somnier=&upa ora 09=..< consum limitat de lic8ideG culcarea la ora 22=..= &aca ati baut 2 l de lic8ide si ati acutmiscare" puteti inc8eia iua senini si relaxati=

Regimul cu orez

cura cu ore ara sare dreneaa tesuturile" stimuleaa circulatia san$elui si re$ularieaa tensiunea arteriala=reul sa ie ( daca se poate ( natural" deci nedecorticat" pentru ca aportul de substante minerale sa ie maxim=

Consumul ilnic< 0.. ( 0#. $ ore=Pro$ramul pentru o i<( 7nainte de micul de'un< 0 lin$urita de miere 0 lin$urita de otet de mere" intr(un pa8ar de apa=( La micul de'un< 0 ceasca cu ceai de plante 1la ale$ere" #.(!# $ ore iert scortisoara= reul se prepara caoreul cu lapte" dar cu apa si ara sare sau a8ar=Atentie< mestecand temeinic )a saturati mai repede?( La ora 00< 0 ceasca cu ceai de plante" apa minerala" suc de ructe sau de le$ume diluat=( La pran< 0 bol cu supa ierbinte de ara)at" #.(!# $ ore iert" cate)a rosii sau morco)i" )erdeata proaspata=reul se ierbe tot in apa" ara sare sau a8ar" se adau$a rosiile" merele sau morco)ii inabusiti si se presarae)entual cu ul$i de cereale=( &upa(amiaa< 0 ceasca cu ceai de plante" apa minerala" suc de ructe sau de le$ume diluat=

( Seara< 0 bol cu supa ierbinte de ara)at" putin ore" ceai de plante=&upa ora 09=.." cantitatea de lic8ide trebuie redusa= Culcarea< la ora 22=..= Sarsitul ilei< recule$ere simeditatie=

Regimul cu #arza acra

ara acra este un medicament natural important" cu o actiune deosebita asupra acti)itatii intestinului $ros= aaciliteaa e)acuarea ecalelor" elibereaa corpul si san$ele de toxine= 7mpiedica imbatranirea prematura"intareste sistemul imunitar= a impiedica trecerea substantelor toxice din intestin in san$e" repara loraintestinala= Cu cat o persoana este mai )arstnica" cu atat mai mult trebuie sa manance )ara acra sau eama de)ara acra= -u exista un mi'loc mai ietin de sanatate pentru stomac si intestin= Atentie insa< )ara acra trebuiesa ie cumparata din surse si$ure" de la producatori care olosesc le$ume netratate c8imic" conser)ate inconditii i$ienice? Cel mai bine este" ireste" sa punem noi insine )ara la acrit= ca si cand ne(am muta

armacia acasa=Pro$ramul pentru o i<( 7nainte de micul de'un< se bea 0 pa8ar de eama de )ara acra" pe stomacul $ol=



8

+eti cu in$8itituri mici 0H2 l de apa" preerabil in poitie culcata" aceasta a)oriand eliminarea toxinelor=Peste 3. de minute" beti un suc de $raperuit 1bo$at in )itamina C si potasiu" iar peste alte 0# minute" 0H4 llapte de$resat" in care amestecati o lin$urita de cacao si una de miere 1diluate in prealabil in putin lapte rece=

In cursul diminetii

+eti 0 l de apa" in doua reprie" din 'umatate in 'umatate de ora= !a pranz

2.. $ peste slab" iert in aburi sau preparat la cuptor= 7l aseonati cu putina eama de lamaie si cate)a picaturide ulei de masline=2.. $ carne alba 1pui sau 0#. $ carne de )aca" ser)ite cu o $arnitura de le$ume ierte 13.. $=

;este 0 ore

:n iaurt cu o lin$urita de miere 1la sarsitul di$estiei" iaurtul stimuleaa tranitul intestinal=*ustarea de dupa-amiaza

:n 8idromel" adica o lamaie stoarsa intr(un sert de litru de apa" la care se adau$a o lin$urita de miere 1ener$iamierii si a lamaii dinamieaa" dar nu excita" deci nu )a impiedica sa dormiti seara=Cina

Lasati sa iarba timp de 2. de minute intr(un litru si 'umatate de apa ara sare 1sarea retine apa din or$anism 0>$ de pra 1diuretic" #.. $ morco)i 1contin )itamina A" #.. $ rosii 1bo$ate in potasiu si alte minerale"cate)a tulpini de telina 1pentru $ust si un )ar de cutit de cimbru 1deintoxicant=

+eti trei boluri de eama ( cate unul din 0. in 0. minute" apoi mancati trei boluri de le$ume ierte ( cate unuldin 2. in 2. de minute= 7nainte de a consuma le$umele" aseonati(le cu sos )ine$reta 10 lin$urita de mustar" 2lin$uri de ulei de masline" eama de lamaie sau otet" piper si ierburi dupa $ust sau pur si simplu cu 2 lin$uride ulei de masline 1indispensabil pentru lipide= 7ncepeti sa beti eama pe la ora 09" pentru ca ne)oia de urinasa nu )a perturbe somnul=

!a culcare

:n iaurt cu o lin$urita de miere 1calciul se absoarbe cel mai bine noaptea=

+uminicaCand #a treziti, si in continuare, in urmatoarele 4 ore

+eti din 'umatate in 'umatate de ora cate 0H4 l din urmatoarele lic8ide<0"# l apa" sucul de la 2 $raperuit(uri stoarse" 0 cana de cacao cu miere" 0H2 l de supa 1$atita cu o i inainte=

di8niti()a cat mai mult sau" si mai bine" sculati()a doar ca sa mancati si sa beti= +upa-amiaza

:n iaurt cu miere si peste 0(2 ore un 8idromel" deci o lamaie stoarsa intr(un sert de litru de apa" la careadau$ati o lin$urita de miere=Cina

2.. $ peste iert in aburi sau pre$atit la cuptor si un bol cu le$umele din supa" stropite cu putin ulei sau cu sos)ine$reta=

!a culcare

:n iaurt cu o lin$urita de miere=

+ *i "entru calci(iere !uniCand #a treziti

+eti 0H2 l de apa= Peste 3. de minute" un suc de $raperuit" iar peste alte 0# minute" o cacao cu miere= !a pranz

Lactate" adica 2#. $ brana de )aci amestecata cu un iaurt intre$ si cu 2 lin$urite de miere=Puteti s(o combinati ( dupa $ust ( cu 02# $ de meura sau capsuni crude" cu ierburi" cu o lin$urita de ciocolatasau caea=

+upa-amiaza

&oua mere mi'locii acute compot sau un ruct uscat 1caisa" pruna==== %epetati consumul din doua in doua ore" pana cand urmeaa 8idromelul 1intre orele 0!(09=Cina

2.. $ carne alba si 3.. $ le$ume ierte" aseonate cu ulei de masline sau cu sos )ine$reta= !a culcare

:n iaurt cu miere= In continuare...



50

6= Coc>tail de secla si mereAmestecati cate 0H4 l suc de secla si suc de mere si adau$ati o lin$ura de codite de ceapa )erde taiate rondelesi putin piper=!= Coc>tail de >iJi si morco)iCuratati de coa'a 2 >iJi" taiati(le bucatele si maruntiti(le in blender= Adau$ati 2.. ml suc de mere si o lin$urade eama de lamaie si amestecati bine=/= Coc>tail de mure si pepene $albenSpalati 2.. $ de mure" maruntiti(le si amestecati(le cu sucul stors din 2.. $ de mie de pepene $alben=Amestecati" adau$ati ( pentru $ust ( putina eama de lamaie si o lin$urita de menta tocata= 9= Coc>tail de meresi portocaleAmestecati 2.. ml de suc de mere cu 2.. ml de suc de portocale si adau$ati ( pentru $ust ( cate)a picaturi deeama de lamaie=0.= Suc de rosii" ardei" castra)eti si telinaCuratati de coa'a 0#. $ de castra)eti" taiati in doua un ardei $ras" indepartati semintele si spalati 2 tulpini detelina= Taiati(le bucati pe toate" stoarceti(le si amestecati sucul obtinut cu 2.. ml suc de rosii si putin Tobasco=Concluzii

Sucurile si coc>tailurile itness sunt sanatoase si bune" pentru ca<( Sunt proaspat preparate" astel ca substantele sanatoase pe care le contin sunt de calitate optima=

( era )itamine" substante )itale si substante bioacti)e intr(o orma usor de prelucrat de catre or$anismulnostru"ceea ce este important pentru sistemul imunitar" rumusetea si orma noastra iica=( Combinatia cu albumine le ac extrem de ener$iante si accelereaa arderea $rasimilor=( limina reiduurile din or$anism si actioneaa impotri)a radicalilor liberi 1substante daunatoare celulelor=( Si nu in ultimul rand" sunt oarte usor de preparat=osmetica =aturista

Apa de fata cu patrun)el - ;entru ten gras, cu pori dilatati '

Mod de preparare si intrebuintareTocati o le$atura de patrun'el )erde" bine spalat inainte si turnati peste el o cana de apa rece= Lasati sa semaceree o i= La inal" adau$ati sucul unei 'umatati de lamaie si strecurati lic8idul printr(o sita de plastic=

Solutia se aplica pe onele cu probleme" de mai multe ori pe i= Tinuta la ri$ider" apa de ata reista cate)aile" ara a ermenta= Apa de fata cu menta si otet de mere - ;entru toate tipurile de ten

-Mod de preparare si intrebuintarepariti 3 lin$urite de menta uscata sau # lin$urite de menta proaspata cu 0.. ml apa clocotita= Lasati sa seinuee pana cand lic8idul se raceste= Strecurati(l si adau$ati 2 lin$urite de otet de mere= Amestecati si olositisolutia ca apa de ata= 7mprospateaa tenul si ii da un luciu rumos 1o puteti aplica si pe $at=

lu%ul dietelor de sla%it( in iecare dimineata" pe stomacul $ol" mancati un mar ( pectinele pe care le contine accelereaa di$estia siinseala oameaG( cu 0# minute inaintea iecarei mese beti un pa8ar cu apa minerala ( accelereaa di$estia si )eti manca mai

putinG( cand mancati" taiati totul cat mai subtire 1painea" brana" c8iar si le$umele ( oc8iul )a semnalia o cantitatemare de alimente" cu toate ca nu este realG( cand consumati alimentele" olositi tacamuri si arurii mici ( )eti manca mai putinG( inainte de a consuma paine" ixati()a o cantitate anume pe care )reti s(o mancati" iar in ilele urmatoaremicsorati din ce in ce mai mult acea cantitate" pana ce )eti elimina total painea din alimentatia d)s=G( daca a)eti pota de ce)a dulce" cumparati()a o tableta de ciocolata" taiati(o in bucati mici si luati in iecare icate o bucataG in timp" senatia de dulce )a dispareaG

( de doua ori pe saptamana" in locul cinei" beti o 'umatate de litru de er ( potoleste repede oamea si $rabeste procesul de di$estieG



52

puternic eect de reducere a apetitului alimentar 1in doe ce)a mai mari" aceasta planta poate a)ea c8iar si unusor eect )omiti)= Se administreaa sub orma de tinctura" care se $aseste in toate armaciile si ma$ainelenaturiste= &e re$ula" se iau 2. de picaturi in putina apa" cu cate)a minute inainte de iecare masa= Sin$urulincon)enient al acestui remediu este $ustul" aptul ca anumitor persoane le da o stare de moleseala" deloc

potri)ita atunci cand a)em de muncit=?arcinia ( este o planta tropicala" oarte la moda in ccident" deoarece nu numai ca reduce treptat ne)oia de amanca" ci modiica pe cale naturala si metabolismul" ceea ce o ace pe termen lun$ un remediu excelent pentrucurele de slabire= $asim la noi in tara in mai multe produse de slabit naturale" intre care mentionam doua<ADurslim 1produs de compania indiana @5imalaDa &ru$@ si Cura de slabire cu ructe tropicale 1produs delaboratoarele @Medica@ din +ucuresti= Ambele preparate contin aceasta planta care reduce treptat ne)oia de amanca= ste un remediu a)anta'os" pentru ca are o actiune blanda" insa" spre deosebire de )aleriana" in8ibaapetitul instantaneu 1mai ales daca este luata inainte de masa" $arcinia are o actiune mult mai lenta= a lasamsa incercati si sa ale$eti care dintre aceste remedii )i se pare mai con)enabil pentru d)s=.iureticele =aturale - sla%iti 4-5 @ilograme in 2 de *ile

7n lora noastra medicinala sunt mai mult de cincieci de plante cu eecte de mobiliare si eliminare a apei dincorp= 7n contextul curelor de slabire" aceste plante diuretice sunt indicate mai ales persoanelor care au tendintade a retine oarte multa apa in tesuturi= %etentia de apa este o problema pe care o are una din trei emei si careeste accentuata de consumul de carne" de alimente sarate" de tratamentele cu anticonceptionale" corticoii etc=

&e re$ula" retentia de apa e e)identa la ni)elul etei" al mainilor si al picioarelor" care se umla si capata unaspect destul de neplacut= Prin administrarea plantelor diuretice se obtine o scadere" nu oarte semniicati)a" lacantar" dar care in sc8imb are )alente estetice spectaculoase=o*ile de cirese ( se prepara sub orma de macerat la rece< 2 lin$urite de pulbere obtinuta prin macinarea curasnita electrica de caea se pun intr(o cana de apa rece si se lasa de seara pana dimineata" cand se iltreaa= Seconsuma 0(2 cani din acest preparat dimineata pana la ora 02=Tinctura de trei-(rati-"atati ( se $aseste $ata preparata in ma$ainele naturiste= Se ac cure de minimumdoua saptamani cu aceasta tinctura" timp in care se ia o lin$urita in 'umatate de pa8ar de apa de 4 ori pe i= Latrei(rati(patati" spre deosebire de alte plante" eectul de eliminare a apei din tesuturi apare prin cumul" deci intimp" insa este mai puternic si mai ales mai complet decat la oricare alt diuretic=#lantele )udori(ice - sla%iti 4-2 @ilograme in 8 *ile

Am ales din aceasta cate$orie ma$8iranul" planta medicinala si condimentara care nu doar ca a'uta laeliminarea surplusului de apa prin transpiratie" dar are un eect de marire a temperaturii or$anismului si este undinamiant extrem de util in curele intensi)e de slabire= Se consuma sub orma de ceai ierbinte" obtinut prinoparirea unei lin$urite de pulbere cu o cana de apa clocotita" dupa care se lasa sa se inuee un sert de ora siapoi se iltreaa= &e re$ula" se consuma pe stomacul $ol" la doua ore dupa ce am luat ultima masa= Se beau 2(3cani de ceai de ma$8iran ierbinte" la inter)al de 'umatate de ora una de cealalta= Administrarea acestuiremediu )a a)ea ca eect incalirea puternica a corpului" eliminarea intensa a apei prin transpiratie si inducereaunei stari de bine si interior= ste un remediu excelent" dupa practicarea exercitiilor de $imnastica sau dupaitness" deoarece reace ec8ilibrul 8idric al or$anismului" ara a se acumula apa in tesuturi= A'uta la re)i$orareaiica si psi8ica rapida" dupa eortul depus in timpul exercitiilor=Pentru reultate rapide se ace o cura de sapte ile" timp in care se beau ilnic minimum doua cani de ceai

ierbinte de ma$8iran" la un inter)al de maximum 'umatate de ora una de cealalta=Fi%rele Alimentare - sla%iti 5-1 @ilograme in 5 de *ile

Sunt acea parte nedi$erabila a alimentelor )e$etale care" o data a'unse in or$anism" actioneaa ca o maturacare elimina toate toxinele si deseurile= Mai mult" consumarea re$ulata a ibrelor alimentare ca suplimentnutritional duce la instalarea mult mai rapida a starii de satietate" ceea ce )a reduce simtitor cantitatea de 8ranaconsumata ilnic= 7n ine" consumul de ibre alimentare este un remediu sal)ator pentru cei care au mancat saumananca doe mari de carne" deoarece curata colonul si tubul di$esti) si a'uta la neutraliarea radicalilor liberi" ceea ce )a a)ea ca eect inal pre)enirea imbatranirii premature si a bolilor de tot elul= xista douasurse de ibre alimentare la indemana noastra< 0= &irect din anumite alimente care le contin 2= &insuplimentele nutritionale care se $asesc in Plaaruri si armacii= Folosirea ibrelor alimentare din ambele surseeste utila in cura de slabire" iecare preentand a)anta'ele sale" dupa cum )om )edea<Fi%rele din alimente ( le $asim mai ales in taratele de $rau" in morco)" patrun'el" telina" )ara" pe care le )omconsuma din abundenta sub orma de salate de cruditati sau ca atare" pe post de aperiti)= ectelor ibrelor



53

alimentare li se adau$a si cele ale enimelor si )itaminelor care sunt un element de ec8ilibru important intimpul curelor de slabire=Fi%rele din su"limentele nutritionale ( se administreaa conorm prospectului care insoteste aceste produse"

pe care le $asim" de re$ula" in Plaaruri si ma$aine specialiate= Sunt oarte eiciente" pentru ca la o cantitatedestul de mica de remediu in$erat" eectele de curatare a or$anismului si de diminuare a oamei sunt puternice=&intre remediile cu ibre alimentare de pe piata romaneasca )a recomandam" in mod special" produsul &iett"

produs de laboratoarele @Planta)orel@ din Piatra(-eamt=Tinctura .e Fructe .e )oc - sla%iti 7-; @ilograme in 5 de *ile

ste remediul care conduce detasat in topul produselor de slabit de la noi= Care este secretul sau 7n primulrand" este un laxati) puternic si bland" care poate i luat pe termen lun$" ara a da dependeta si ara a produceiritatii sau alte eecte ad)erse= Apoi" ructele de soc contin substante care pe termen lun$ in8iba apetitulalimentar" au eecte de eliminare a apei din corp atat prin diurea" cat si prin transpiratie" iind un remediu deslabit complex= Practic" insumeaa calitatile unei intre$i $ame de remedii pentru scaderea in $reutate= 7ar

pentru a intre$i caracteriarea sa" ar trebui sa mai adau$am ca are eecte intineritoare si )indecatoareexceptionale asupra pielii" ca tratamentul cu aceasta tinctura conera o stare de dinamism si usurinta" atat lani)el psi8ic" cat si mental=Tinctura de ructe de soc se prepara din ructele proaspat culese" moti) pentru care la )remea aceasta nu o mai

putem prepara casnic" in sc8imb o $asim in toate armaciile si ma$ainele naturiste= Pentru obtinerea de

reultate ce)a mai rapide" se ace o cura cu tinctura de soc astel< in prima i se ia 0 lin$urita" la ora 0/G in adoua i se iau 2 lin$urite la aceeasi ora s=a=m=d=" pana in iua a saptea" cand se a'un$e la ! lin$urite luate odata=Se mentine aceasta doa )reme de 3. de ile= &oele pro$resi)e se iau pentru a nu crea un soc tranituluiintestinal" care )a i oarte mult accelerat" la el ca si diurea si procesele de eliminare pe ansamblu= &aca" pemasura ce doa creste" apare diareea puternica" se re)ine la cantitatea de plecare" iar daca diareea persista"atunci se intrerupe tratamentul=Trucuri #entru )la%it - +rele Fixe

Mai simplu decat sa )a inometati cu diete 8ipocalorice este sa )a impuneti" pur si simplu" un orar strict demasa= &e pilda" nu mancati decat la orele 9" 04 si 2." ara nici un el de alt supliment intre mese= Astel" c8iar daca mancati destul de mult la o masa" )eti dobandi un lucru oarte important" si anume< controlul asupraapetitului alimentar= Mai mult" cu timpul )eti reusi sa controlati la simpla )ointa si ara prea mari batai de cap

sau rustrari c8iar si obisnuintele sau preerintele alimentare" care se stie ca sunt cele mai $reu de deradacinat=Si" daca ati reusit sa )a impuneti orele ixe de masa" atunci puteti aplica re$ula de aur a re$imurilor de slabit===%e$ula Sertuluiste imprumutata din re$imurile dietetice aDur)edice si este caracteriata de nutritionistii care au studiat(o siau aplicat(o drept @cel mai simplu si mai inteli$ent mod de a slabi@= 7ata in ce consta ea<( mancati normal" atat cat sa simtiti ca )(ati saturat" )reme de 2(3 ile" timp in care )eti obser)a care este portiade 8rana care )a satisace=( odata ce ati alat(o" reduceti(o in urmatoarele ile cu un un sert" nu mai mult=( continuati sa )a 8raniti cu portia de 8rana redusa cu un sert" pana cand or$anismul se obisnuieste cu ea si numai simtiti nici un el de oame c8inuitoare" pe parcursul ilei=( odata ce )(ati obisnuit cu aceasta ratie de 8rana" mai reduceti(o cu un sert s=a=m=d=" pana cand a'un$eti la

$reutatea dorita=( daca ati slabit prea mult si )reti sa mai puneti un >ilo$ram ( doua la loc" )eti mari portia de 8rana" deasemenea" cu un sert" asa incat or$anismul sa nu aiba probleme de di$estie sau asimilatie=A"a Fier%inte u amaie

Atunci cand simtiti ca )a este oame" consumati cate)a in$8itituri 1o 'umatate de pa8ar de apa ierbinte" incare stoarceti un sert de lamaie= Aproape instantaneu" senatia de oame )a disparea si" c8iar daca )eti )rea samancati" nu )eti putea lua mai mult de cate)a in$8itituri= Moti)ul< sucurile $astrice sunt inacti)ate= ste untratament oarte bun pentru persoanele care au o oame @taioasa@" cu arsuri la stomac si senatie dener)oitate= &e asemenea" este un leac indicat celor care suera de $astrita 8iperacida sau care au predispoitiespre ulcer= 7n plus" e un aport excelent de )itamina C=



5

<etete de sla%it – #lantele, un aButor de

nadeBde

Pe lan$a eectul lor terapeutic" plantele medicinale au si puterea de a da 'os >ilo$ramele de prisos" eliminandtoxinele si blocand apetitul=Tratamentul dureaa 3(4 saptamani= &aca se olosesc radacini" scoarta sau seminte" acestea )or i lasate lamacerat in apa rece cate)a ore" apoi se )or ierbe # minute= &aca se olosesc rune sau lori" acestea )or iinuate in apa clocotita= Cand este caul" indulcirea ceaiurilor )a i acuta cu miere sau a8arina=&aca se olosesc capsule cu pulbere de plante" acestea )or i in$8itite cu oarte multa apa" cu doua scopuri< 0eliberarea pulberii" care este presataG 2 diol)area $elatinei in care se $aseste pulberea= &oele )or irespectate cu strictete" la el si combinatiile= Cauele care pot inter)eni in acumularea de >ilo$rame in plus" in

aara de un metabolism deectuos sau mostenirea $enetica" pot i< oamea ner)oasa" constipatia" retentia delic8ide" circulatia san$uina si limatica deectuoasa=Foamea -er)oasa< ner)oitate" depresie" nesi$uranta ( la multe persoane aceste stari se maniesta prin dorintasi ne)oia de(a manca ara a a)ea ne)oie si ara o explicatie lo$ica= 7n $eneral aceste persoane mananca in$raba" cu lacomie" acand astel sa se absoarba mai multe calorii= Mancarea mestecata in $raba nu permitesali)ei sa atace amidele 1constituite din $lucoide si a8aruri" dand astel posibilitatea transormarii acestorain ener$ie= Se recomanda sa se manance cu calm" $ustand mancarea=Tratament

Ceai< musetel 2. $" urica moarta 2. $" pasilora 2. $" mac rosu de camp 0. $" lori de portocal 2. $" lori de8amei 0. $= &in acest amestec se ace o inuie dintr(o lin$urita de plante la o cana de apa clocotita= Se bea ocana dimineata si alta seara" inainte de masa=

Plantele olosite contin mucila$ii" care in combinatie cu apa se umla" dand nastere unui $el )ascos" care oerasenatia de satietate si o reduce pe cea de oame= 7n acelasi timp calmeaa si sistemul ner)os=Constipatia< &aca alimentele raman mai mult decat este necesar in intestin" ele sunt absorbite de or$anism incantitate mai mare" iar reiduurile or$anice produc intoxicarea acestuia= Mecanismul de re$enerare alor$anismului este incetinit" a)oriand astel acumularea de $rasimi in celule si apoi in stratul adipos=Se poate combate prin miscare" prin consumul a 2 l de lic8id ilnic 10H2 l dimineata" pe nemancate" cat si cuceaiuri=Tratament

Ceai<( radacina de nalba 1maruntita ( 3. $G( lemn dulce 1sau rune de ra$i ( 2. $G

( seminte de patla$ina sau in ( 2. $G( menta ( # $=Semintele si radacina se lasa la macerat" 0H2 lin$urita de amestec la o cana de apa rece= Se ierb si se adau$a0H2 lin$urita de amestec din rune= Se acopera si se lasa sa se raceasca= Se bea o ceasca dimineata si altaseara=7n plus" seara se bea o lin$urita de macerat de seminte de patla$ina" puse de dimineata intr(un pa8ar cu apa= Seormeaa un mucila$iu care nu este bun la $ust" dar este deosebit de eicace=Sau se pune seara o lin$ura de tarate de $rau intr(un pa8ar cu apa rece= &imineata se bea lic8idul= Tarateleramase se pot olosi inca o data sau se pot manca cu iaurt" constituind masa de dimineata=%etentie &e Lic8ide< Pleoapele si de$etele cu edeme" in special dimineata" picioarele $rele cu $lene umlatesi dureri osoase indica retinerea lic8idelor in tesuturi= Caue< proasta unctionare a rinic8ilor si icatului" bolile

de inima" insomniile" proasta circulatie san$uina si limatica= Lic8idul care ramane intre celule da nastere laedeme" reduce aportul de oxi$en si substante nutriti)e" si astel apare celulita= ste bine sa se inceapa drenareatesuturilor cu o saptamana dupa menstruatie=



55

Tratament

Ceai<( coi de cirese ( 3. $G( matase de porumb ( 2. $G( co'i de portocala sau lamaie 1uscate si aramitate ( # $G( cretusca 1Filipendula ulmania ( 0# $=Se prepara o inuie dimineata" dintr(o lin$ura si 'umatate de amestec la 0 l de apa clocotita= Se acopera si sestrecoara cand se raceste= Se bea pe parcursul unei ile in loc de apa=Proasta Circulatie ( cauele< ereditate" obiceiuri deectuoase de )iata 1insuicienta acti)itate iica" alimentatie$resita sau sarcina= &aca circulatia )enoasa" de la extremitati spre inima" este deicitara" san$ele ramane lani)elul $ambelor si dilata peretii )enelor" ba c8iar ii rupe= Apar )aricele si celulita= 7n partea corpului undecirculatia san$uina este incetinita" se acumuleaa reiduurile or$anice de apa si $rasime" iar tesutul nu se maioxi$eneaa normal=Tratament

Ceai<( )ulturica 15ieracium pilosella ( 0. $G( al$a bruna ( 3. $G( coa'a de lamaie ( 2. $G

( papadie ( 3. $=Se beau doua cesti de inuie pe i 1o lin$urita de amestec la o cana de apa clocotita" dupa mesele principale=Sau< Suc de ceapa rosie 1#.. ml plus 3.. $ de miere de salcam= Se amesteca bine si se pastreaa la ri$ider intr(o sticla bine astupata= Se bea un pa8arel inaintea meselor principale" timp de o luna= &upa o luna de pauase repeta tratamentul= Se recomanda sa se eectuee un tratament de o luna" prima)ara si toamna= stecontraindicat persoanelor cu $astrite 8iperacide sau cu ulcere=

$.e-a v-ati ascunsa$ cu @ilogramele

.usmanii siluetei)u"er"roteinele ( multe persoane au con)in$erea ca alimentele bo$ate in proteine nu in$rasa si de aceea

preera carnea de pui" ouale" dieritele tipuri de casca)al" ripturile si aumaturile slabe= ste un calcul oarecumcorect" pentru ca acestea sunt" intr(ade)ar" mai sarace in calorii decat multe din elurile de mancare obisnuite=

Ceea ce nu se stie este" insa" ca aceste proteine in exces obosesc oarte mult icatul si bloc8eaa procesele deeliminare" iind o reteta si$ura de a i indispusi" cu or$anismul obosit si incarcat dupa sarbatori=?rasimile ( sunt principalul inamic al siluetei" dar pana aici" nimic nou" pentru ca stim cu totii ca ele sunt)ino)ate de >ilo$ramele in plus care apar de sarbatori= Ceea ce nu stim sau omitem sunt" insa" alimentele incare aceste $rasimi se @ascund@= a propunem o mica identiicare a lor<R ascunatorile cel mai simplu de $asit sunt traditionalele sarmale si tot ceea ce inseamna preparate din carne"mai ales de porc" pe care le )om e)ita pe cat posibil=R mai discrete sunt dulciurile" mai ales pentru ca nu sunt toate la el= Salatele de ructe" 'eleurile si c8iar

pra'iturile uscate nu sunt atat de bo$ate in calorii pe cat s(ar putea crede= 7n sc8imb" orice pra'itura sau tort cucrema" orice ciocolata sau oita' inseamna de'a cantitati impresionante de unt ori mar$arina" care )a )or rotun'i

prompt ormele" daca nu stiti cand sa )a opriti cu consumul lor=R cele mai discrete sunt $rasimile ascunse in sosuri ( banala maionea" de exemplu" transorma o pasnicasalata de le$ume intr(un mic depoit de calorii= Acelasi lucru este )alabil si pentru toate sosurile care continulei sau pra'eli" precum si pentru salatele si acustile cu mult ulei=



5.

indelete= &aca i se adau$a si putina iasomie" are un $ust minunat si tempereaa extraordinar de bine pota demancare=Ceama de lamaie ( o 'umatate de lamaie stoarsa intr(un pa8ar de apa calduta si luata inainte de masaconstituie o rana serioasa pentru apetit= Atentie insa" daca mancati mult" dupa ce ati luat acest remediu" s(ar

putea sa )a conruntati cu indi$estia=Un "lan de re*erva

&aca la un moment dat ati obosit sa reistati sub @amenintarea@ apetisanta a platourilor incarcate" puteti sarecur$eti la un plan +" mult mai placut" care" pe de(o parte" sa )a a'ute sa )a detasati de potele culinare si" pede alta parte" sa )a aca sa ardeti instantaneu caloriile de prisos= Planul este simplu< incercati sa traitisarbatorile cat mai intens si dinamic= 7n acest el" este oarte posibil sa scapati de obsesia >ilo$ramelor si nicisa nu )a in$rasati= 7ata cate)a repere pentru acest Plan de reer)a<R Ard caloriile< rasul" tonusul psi8ic ridicat" respiratia prounda 1mai ales atunci cand aerul este oarte curat"eortul iic 1plimbarile pe 'os" saniusul" ascensiunile usoare" bataia cu bul$ari=R %e$leaa apetitul< bucuria" dra$ostea intensa" emotia artistica 1produsa de colinde" de peisa'ele rumoase" de

poeie" emotia reli$ioasa 1produsa de mersul la biserica" de ru$aciune" multumirea 1care apare dupa ce amost buni si $enerosi=R -e a'uta sa e)itam @mancatul in nestire@< intalnirea cu persoane dinamice si care ne produc buna dispoitie"iesirile ilnice in natura" e)itarea pri)itului la tele)ior ore in sir=

/ar%atii si @ilogramele

.easu"ra centurii: acolo se de"un @ilogramele la %ar%ati

D Ex"licatia )tresul, mesele de a(aceri, li"sa de miscare, a"eritiveleD Un verita%il "ericol "entru artere si inima

D )olutia .oua degete de am%itie

Atentie: colesterolul!

+arbatii au un mod cu totul particular de a se in$rasa= Cand o emeie depune >ilo$rame" lucrul acesta se )edemai ales in partea de 'os a corpului= La barbati" >ilo$ramele se aiseaa deasupra ombilicului< pe solduri" pe $atsi pe ata" pe umeri si pe torace" pe partea superioara a abdomenului= La astea se mai adau$a si un stomacdilatat" un abdomen re)arsat ca aluatul cu dro'die= Aceasta repartiare a tesutului $rasos ace ca excesul de$reutate sa ie mai periculos la barbati decat la emei= Companiile de asi$urare americane sunt primele care ausubliniat acest apt< cand un barbat trece cu 2. peste $reutatea sa normala" el isi multiplica de trei ori risculde a se imbolna)i de 8ipertensiune arteriala" cu toate consecintele care decur$ de aici pe plan cardio()ascular=

.ietetica - )im"litate si regularitate7nainte de toate" trebuie respectat principiul celor trei mese re$ulate pe i" uitat" adesea" de cei mai multi

barbati= 7ata importanta lui< A= &i$estia arde caloriile= &eci< cu cat mananci mai des 1in cantitati mici" desi$ur"si numarand caloriile" cu atat slabesti mai mult= += &upa un post de cate)a ore" prima masa produce oeliberare masi)a de insulina care )a duce la un stoca' masi) de $rasimi in or$anism= Poti de)eni obe mancando sin$ura data pe i= C= :n re$im pentru barbati trebuie sa ie simplu" dar nu rustrant" a)and in )edereacti)itatile proesionale intense pe care le de)olta iecare" de obicei=Exem"le de meniuri echili%rate

Micul deBun

R Acasa< un pa8ar de apa 1cel mai bun remediu impotri)a oboselii= Ceai sau caea ara lapte sau cu laptesemide$resatG 6. $ de brana" sau doua iaurturi" sau un ou sau o bucata de 'ambon= 7n plus< o bucata de paine

sau un ruct= -iciodata amandoua=R La 8otel< nici un el de ursecuri sau biscuiti" ci o bucata de paine cu o bucata de brana" sau doua iaurturi"sau un ou iert sau o bucata de 'ambon=#este *i



58

:n pa8ar de apa $aoasa sau simpla si minimum de caea 1in nici un ca trei cesti pe i=#ran*ul

R La buetul institutiei sau la expresul din colt< doua bucati de riptura rece sau pui rece" alaturi de salata sicaea=R Adus de acasa< un sand)ici cu brana si 'ambon=R &e'un de aaceri< salata de cruditati" $ratar sau peste" le$ume ierte" caea=ina

R Acasa< de trei ori pe saptamana ( doua bucati de 'ambon ara $rasime" sau un sert de pui" salata )erde" #. $ brana sau un ruct= &e doua ori pe saptamana peste ript sau rasol" salata de cruditati" #. $ brana alba" uniaurt= &e doua ori pe saptamana carne alba ripta pe $ratar 1ara sosuri" salata )erde" doua mere ara adaos dea8ar=R La prieteni< pacaliti()a oamea inainte de a pleca de(acasa" mancand doua bucati de sunca si doua oua ierte= sa )a taie pota de(a(nuleca=/auturi: multa apa" bineinteles= Alcool in$aduit pe i< 2 sau 3 pa8are de )in sau sampanie= Pe saptamana< 2J8is>D(uri sau 3 beri= -u amandoua=)"ort - Alungati caloriile

:n sport practicat cu re$ularitate a'uta la pierderea caloriilor si a pantecelui= 7ata ce pierde un barbat care practica re$ulat<

R 'o$$in$ ( 1 9>mH8 02"# cal=R tenis ( 1o ora / cal=R bicicleta 12. >mH8 04 cal=R natatie ( 02"6 cal=R mersul pe 'os 13 >mH8 ( 4"/ cal=R urcatul scarilor ( /"4 cal=R dansul ( / cal=R crapatul lemnelor ( !"# cal=#sihotera"ie – Antistresul

+arbatii" ca si emeile" dau do)ada adesea de bulimie" ca urmare a stresului= scurta terapie comportamentala poate sa ii a'ute doar in 3 sau 4 sedinte sa(si controlee aceste apucaturi= 7n ccident" reeducarea

comportamentului alimentar se ace in $rupuri" cu reultate exceptionale= Lui i se adau$a partide de $ol" deotbal si tenis" urmate de lun$i plimbari= -ici o $ri'a< ele )or a'un$e oarte repede si la noi= Modele patrundmai usor decat mult asteptatii in)estitori=.oua secrete ale curei de sla%ire la %ar%ati

.inami*ati-va tran*itul intestinal

ste stiut ca eicienta unei cure de slabire se dubleaa atunci cand sunt stimulate procesele de eliminare= Pe dealta parte" un studiu recent arata ca una din principalele caue ale in$rasarii la barbati este un deicit al unctieide eliminare a reiduurilor din or$anism= +arbatii sunt mult mai predispusi la constipatie decat emeile=Moti)ul 7n primul rand" in ciuda aparentelor" ei sunt mai )ulnerabili la stres" ale carui prime eecte sunt

perturbarea di$estiei si a tranitului intestinal= Apoi" barbatii preera alimentele care constipa" intre care la locde runte se ala carnea" au un re$im de mese mult mai nere$ulat decat emeile" i$nora din dieta produsele care

contin enime si ibre )e$etale" cum ar i le$umele si ructele crude= Asa se ace ca ma'oritatea barbatilor caresuera din caua >ilo$ramelor in plus au de apt probleme cu e)acuarea reiduurilor din or$anism" de unde situlburarile de apetit si asimilatie" iar mai tariu" necaurile le$ate de tot elul de boli cardiace" 8ormonale side$enerati)e= Solutia pentru a accelera pe cale naturala procesul de slabire este olosirea remediilor naturale cueect laxati) puternic" dintre care am ales doua<Uleiul de ricin ( este un remediu de @ur$enta@" o lin$urita din acest leac" care se $aseste in mai toatearmaciile" debloc8eaa rapid tranitul intestinal= Se ia o doa unica" de preerinta seara" pe stomacul $ol= 7nciuda eicientei sale recunoscute" nu este bine sa abuam de uleiul de ricin" olosindu(l ilnic" deoarece da unanumit $en de dependenta" care ace ca tranitul intestinal sa ie $ra) perturbat in absenta lui=Tinctura de (ructe de soc ( o $asim in ma$ainele naturiste" conducand detasat in topul produselor naturalede slabit" tocmai datorita eectelor sale de deblocare a proceselor de eliminare= Aceasta tinctura este eicienta si

in administrarea de lun$a durata" intrucat nu da nici un el de dependenta= Contra obeitatii se ace o curaastel< in prima i se ia o lin$urita la ora 0/G in a doua i se iau 2 lin$urite la aceeasi ora s=a=m=d= pana in iua asaptea" cand se a'un$e la ! lin$urite luate odata= Se mentine aceasta doa )reme de 3. de ile= &oele



5/

pro$resi)e se iau pentru a nu crea un soc tranitului intestinal" care )a i oarte mult accelerat" la el ca sidiurea si procesele de eliminare pe ansamblu= &aca pe masura ce se creste doa apare diareea puternica" sereduce doa sau c8iar se intrerupe temporar tratamentul= Pe lan$a aptul ca a)orieaa scaderea in $reutate

prin accelerarea tranitului intestinal" precum si prin scoaterea apei suplimentare din corp prin transpiratie siurina" tinctura de ructe de soc taie intr(o anumita masura apetitul" iind remediul ideal pentru a obtinereultate semniicati)e la cantar intr(un timp scurt= r" aici este secretul< pentru ca un tratament asupra unui

barbat sa ie bun" el trebuie sa aiba in primul rand o eicienta imediata" pentru a incura'a pacientul" iar apoicura de slabire decur$e mult mai usor" practic de la sine=raniti-va ang

Fondatorul medicinii macrobiotice" 'aponeul ;eor$e s8aJa 1pe numele sau ade)arat" -Doti Sa>uruaJa aimpartit alimentele pe ratiuni ener$etice" preluate din medicina traditionala c8inea si 'aponea" in douacate$orii<( cele care ampliica masculinitatea 1aspectul Dan$=( cele care ampliica eminitatea 1aspectul Din=l a obser)at ca ma'oritatea alimentelor din dieta contemporana a europeanului ampliica excesi) aspectul Din( eminin" de unde si extraordinara eeminare a barbatilor europeni" tradusa prin cresterea in $reutate"acumularea in exces de tesut adipos" cresterea rec)entei celulitei si a )er$eturilor la barbati" scaderea potentei"aparitia sterilitatii etc= Ca solutie la acest noian de probleme" el a $asit trecerea la o alimentatie de tip Dan$" a

carei eicienta a demonstrat(o prin reultatele concrete obtinute de miile de oameni care au tinut re$imurilesale= 7ata o lista a alimentelor de tip Dan$" recomandate in curele de slabire" nu pe ratiuni calorice" ci pur sisimplu pentru )aloarea lor ener$etica<( (ructe: mere" meura" ra$i" staide" aine" catina=( legume: morco)" patrun'el" )ara" pastarnac" ceapa=( leguminoase: soia" linte" naut=( cereale: $rau inte$ral" porumb" ore" o)a" or" 8risca" mei=( uleiuri: de loarea(soarelui 1presat la rece" masline" soia=( lactate: brana" unt" iaurt si alte produse deri)ate din laptele de capra=( altele: polenul" semintele de loarea(soarelui" de do)leac si de susanG urica" cimbrul" busuiocul" coriandrul sicicoarea" ouale 1in special cele ecundate=

7nteresant este ca a8arul" carnea de toate tipurile 1cu exceptia celei de pui" mar$arina" ciocolata si dulciurilesunt considerate in medicina extrem orientala ca iind Din" ampliicand deci aspectul eminin in iinta= Acelasilucru se spune si despre toate bauturile alcoolice care" in ciuda aptului ca sunt considerate in unele one un elde apana' al barbatiei" pe termen lun$ ampliica tot calitatile de tip eminin=&incolo de consideratiile teoretice" s(a demonstrat ca 2(3 luni in care se consuma numai alimente Dan$"determina o re$lare de la sine a $reutatii" o reducere spontana a apetitului" precum si aparitia unei stari dedinamism si buna dispoitie extrem de a$reabile= 7ncercati aceasta orma inedita de re$im si" in ciuda anumitor diicultati de adaptare la noile $usturi cu care )a )eti conrunta" )eti remarca eicienta acestui tip dealimentatie pe termen lun$=

)la%itul *odiacal

persoana din doua nu este pe deplin satisacuta de silueta ei si(ar )rea sa slabeasca= Sunt multi cei care incepun re$im dar il abandoneaa pe parcurs din caua ca reultatele incura'atoare nu se prea )ad sau nu suntdurabile= 5oroscopul )a indica ce re$im sa adoptati in unctie de odia sub care )(ati nascut" a'utandu()a sadescoperiti punctele slabe si onele )ulnerabile" amenintate de >ilo$ramele in plus=



-0

/er%ec

,onele cele mai expuse< ata si corpul in $eneral=om"ortamentul alimentar:

xtrem de acti)i" sunteti tot timpul pe baricade si ardeti caloriile cu aceeasi )itea cu care le consumati= 7ata dece puteti manca cat patru" ramanand )elti= &e(a lun$ul anilor insa" de)eniti mai sedentari" aceti mai putinsport= %eultatul< corpul d)s= scade ca tonicitate" iar silueta se @in$roasa@= Si desi n(ati acceptat niciodata sa iti

pri)ati de ce)a" sunteti de acord sa incepeti un re$im= &ar sunteti mult prea nerabdatori si nu )a multumiti sa pierdeti doar #.. $ pe saptamana si sa )a supuneti unui asemenea eort )reme de mai multe luni= reti cu orice pret sa obtineti reultate incura'atoare imediate= &e aceea" pentru d)s= exista doar o sin$ura metoda< masuridraconice?Ti"ul de regim care va convine:

7nteris< &aca )reti cu(ade)arat sa slabiti" incepeti prin a renunta complet la alimentele oarte $rase 1inclusi) lacarnea de porc si de miel" la antricoatele de )ita si la dulciuri= Aceasta masura simpla ar trebui sa )(a'ute sadati 'os cate)a >ilo$rame=%ecomandat< Consumati ( dupa bunul d)s= plac ( peste 1la $ratar sau iert in aburi si le$ume )eri naturale=&in cand in cand si a8aruri lente 1paste" ore" cartoi" ructe uscate pentru a )a mentine intacta ener$ia si

pentru a continua sa duceti o )iata acti)a= Si" totodata" )eti scapa de sentimentul de rustrare care )(ar puteadetermina sa intrerupeti re$imul=

Taur,onele cele mai expuse< $atul" umerii" talia=om"ortamentul alimentar:

bisnuiti sa sa)urati toate placerile )ietii" )eti aprecia si $astronomia la ade)arata ei )aloare= Si pentru caapreciati atat calitatea" cat si cantitatea" nu )a )a i usor sa ramaneti supli= 7n plus" $atiti d)s= insi)a oarte bine=Principala problema este" deci" sa reistati tentatiilor prin toate mi'loacele= Sa stiti ca nu )a puteti permite niciun pas $resit" daca nu )reti sa iti lipsiti" intr(o clipita" de beneiciile eortului d)s= &in ericire" perse)erenta si)ointa sunt calitatile d)s= cele mai importante< daca )a 8otarati sa incepeti un re$im" )a tineti de el= &ar

primele ile )or i cele mai diicile===Ti"ul de regim care va convine:

7nteris< Ar trebui sa renuntati ( cel putin doua luni ( la alcool" la paine 1cu exceptia a 2(3 elii" ara unt" la

micul de'un si la ospaturile panta$ruelice cu $asca d)s= de prieteni= Proscrise sunt" de asemenea" mesele deaaceri" care" de apt" sunt un pretext pentru a testa restaurantele bune===%ecomandat< Proitati de talentele d)s= de @bucatari@ si rasatati()a" preparand bucate usoare si delicioase? -u)a i $reu sa $asiti retete de mancaruri 8ipocalorice" inclusi) deserturi sa)uroase= ecti)" este extrem deimportant sa mancati cu placere=?emeni

,onele cele mai expuse< burta" soldurile=om"ortamentul alimentar:

Sunteti mai axati pe placerile intelectuale decat pe 8rana terestra si de aceea )eti reusi sa )a mentineti timpindelun$at silueta lon$ilina din adolescenta= &in pacate" sunteti niste @rontaitori@ innascuti si in momentele dener)oitate intensa nu )a mai controlati= Pentru a slabi" )eti i obli$ati sa )a autoimpuneti o disciplina se)era=

-u )a place cu)antul" dar daca )eti continua sa )a 8raniti anar8ic" nu )eti a'un$e la nici un reultat= 7n loc samancati in picioare" @la botul calului@" instalati()a conortabil si aceti()a timp sa apreciati ceea ce consumati=7n elul acesta )eti a)ea un abdomen plat" iindca e)itati aeroa$ia" o anomalie la care sunteti predispusi=Ti"ul de regim care va convine:

7nteris< Ciu$ulitul? Fiind incapabili sa in$ur$itati cantitati mari de alimente" incercati tot mai des sa )a @taiati@oamea" ba cu un sand)ici" ba cu o tableta de ciocolata" ba cu o pun$a intrea$a de ara8ide sarate= 7n inal"acumulati intr(o sin$ura i un numar impresionant de calorii=%ecomandat< Luati un mic de'un copios" baat pe cereale sau paine inte$rala si pe sucuri de ructe" pentru ca"in $eneral" a)eti tendinta sa iesiti din casa ara sa mancati nimic= La pran" @expulati@ din meniu piele"

budincile si optati pentru o bucata de carne sau de peste la $ratar= Seara" mancati tot ce )a poteste inima" dar pastrand masura" ireste=<ac,onele cele mai expuse< bustul" bratele" esele=om"ortamentul alimentar:



-1

&aca )(ati multumi sa iti doar $urmani" problema ar i usor de reol)at" dar pentru d)s= 8rana este unreu$iu" o compensatie= Pota de mancare se inscrie in ritmul emotiilor d)s= La cel mai mic stres" mancati ca sa)a remontati moralul si sa uitati $ri'ile= Ca sa slabiti" )a trebui mai intai sa iti constienti ca problema d)s= esteinainte de toate de natura psi8olo$ica= &aca reusiti sa detasati alimentele de orice context aecti) si sa leacordati o )aloare pur nutriti)a" primul pas )a i de'a acut= &in acel moment" )eti i mai putin tentati" iindcanu )eti mai manca pentru a compensa ce)a" ci pur si simplu pentru a )a 8rani?Ti"ul de regim care va convine:

7nteris< )itati cu orice pret @stocurile@ de biscuiti" in$8etata si alte dulciuri care )a plac la nebunie" dar care)a duc la @pieranie@? &iminuati in mod simtitor consumul de ructe prea dulci" de lapte si de braneturi cu

peste 2. $rasimi=%ecomandat< Pestele $atit in toate elurile 1la $ratar" iert in aburi sau rasol" crustaceele si ructele de mare1dupa care )a dati in )ant= Carnea alba 1)itel" curcan" le$umele proaspete" brana de )aci slaba= +eti apa siceaiuri" dar numai intre mese= Si pentru ca nu )a puteti lipsi de dulce" mancati cate putina miere=eu

,onele cele mai expuse< umerii" bratele" bustul=om"ortamentul alimentar:

-ati)ii din odia d)s= se impart in doua tipuri morolo$ice destul de distincte= :nii sunt lon$ilini si supli si n(au nici o problema cu $reutatea= Ceilalti" mai masi)i si mai indesati" sunt mult mai expusi la o astel de

problema= 7n orice ca" predilectia d)s= pentru mancarurile cu sos )(ar putea @erici@ cu >ilo$rame in plus" maiales in 'urul )arstei de 4. de ani= 7n caul d)s=" este inutil sa planiicati un re$im oarte complicat= a isuicient sa respectati cate)a re$uli dietetice extrem de simple= ointa d)s= de ier si dorinta de a placea si de ai admirat )or ace restul?Ti"ul de regim care va convine:

7nteris< -u mai mancati paine decat la micul de'un 1de preerinta paine inte$rala= xcludeti alcoolul" braneturile cu peste 2. $rasimi si mancarurile cu sos=%ecomandat< Carnea la $ratar" pestele la $ratar sau iert in aburi" le$umele )eri" ructele si sucurile de ructe

proaspete )or inlocui ( in a)anta'ul d)s= ( pra'iturile= -u )a ser)iti niciodata de doua ori si e)itati sa beti intimpul meselor= &aca sunteti obli$ati sa participati rec)ent la pranuri de aaceri" nici o problema< ma'oritatearestaurantelor )a pot oeri mancaruri dietetice la carte=

Fecioara,onele cele mai expuse< abdomenul" stomacul=om"ortamentul alimentar:

Foarte anxiosi" a)eti tendinta sa @ciu$uliti@ din caua ner)oitatii= Aceeasi ner)oitate )a @su$e@ ener$ia" pro)ocandu()a o stare brusca de oboseala in timpul ilei= Si atunci" mancati ca sa in)in$eti aceasta obosealacare )a in$ri'oreaa= &ar in d)s= se ascunde un @anatic@ al dietelor< cand )a dati seama ca deprinderilealimentare )a pot periclita sanatatea" decideti sa actionati= 7n acel moment" exploatati()a la maximum

perectionismul si simtul disciplinei= Meticulosi si rationali" )eti tine re$imul cu strictete" calculand exactcaloriile si erindu()a de cel mai mic pas $resit= 7n plus" sunteti capabili sa )a supuneti la un asemenea eort"

pe durata lun$a= &eci< )a dati toata osteneala" dar o sa )edeti ca a meritat?Ti"ul de regim care va convine:

7nteris< 7ntestinele d)s= sunt oarte ra$ile si nu )a permiteti sa adoptati un re$im clasic" baat pe iaurt saulactate de$resate= Aceste alimente )a sunt contraindicate" deoarece )a produc dureri si in loc sa slabiti" )a

balonati=%ecomandat< Consumati cereale complete" usor asimilabile" le$ume proaspete" ierte 1mai putin calite in uleisau unt" salate 1nu crude" peste la $ratar sau iert in aburi 1stropit cu putin ulei si eama de lamaie" carne de

pasare 1ara pielita" ructe coapte sau ierte" sub orma de compot=/alanta

,onele cele mai expuse< ata" $atul" bratele" talia=om"ortamentul alimentar:

Micul d)s= @pacat@ este lacomia" de aceea nu e de mirare ca )a decideti $reu sa tineti re$im= Si totusi" pentru casunteti si coc8eti" pe cat sunteti de $urmani" din cand in cand o sa acceptati sa aceti un eort pentru a )a

re$asi )eltetea= Misiunea d)s= este insa ane)oioasa" si pentru a reusi" a)eti ne)oie de stimulare psi8ica= Pentrudoamne" costumul de baie repreinta @proba de oc@< daca anul trecut le )enea de minune" iar acum le este prea



-2

mic" se )or decide" probabil" sa treaca la actiune= Pentru domni" mobiliator )a i c8iar $andul ca )or putea purta din nou 8aine cu doua masuri mai mici si ca )or i admirati=Ti"ul de regim care va convine:

7nteris< liminati meelurile" dulciurile si produsele lactate nede$resate si $oliti toate @ascunatorile@ in careati depoitat pro)iii de delicatese" ca )e)eritele prin scorburi= eriti(le cole$ilor ciocolata @pusa bine@ insertarul biroului=%ecomandat< Toate alimentele cu calorii putine= ;anditi()a" de asemenea" sa umpleti ri$iderul cu produsecare taie pota de mancare 1morco)i si telina cruda" piept de pui" oua ierte tari=== pentru accesele de oame)iolenta" cand )a repeiti sa mancati tot ce )a cade(n mana=)cor"ion

,onele cele mai expuse< abdomenul" stomacul=om"ortamentul alimentar:

Apartinand odiei extremelor" puteti sa iti la el de bine asceti" dar si nebuni dupa bucatele $ustoase= &eciia)a apartine? -u )a lasati satuiti de nimeni in le$atura cu elul cum )a alimentati= a place sa iti slabi" dar cand a)eti probleme sentimentale ori proesionale" tendinta de autodistru$ere poate sa puna stapanire pe d)s=si sa )a impin$a la excese= 7n sc8imb" in iua cand )eti decide ca trebuie sa slabiti" nimic nu )a )a impiedica s(o aceti= :n moti) in plus pentru a elimina radical alimentele care in$rasa= 7ncet" incet" ele nu )a )or mai tentadeloc=

Ti"ul de regim care va convine:7nteris< 7n primul rand" )inul si alcoolul 1daca )a abtineti de la bauturile alcoolice o perioada suicienta detimp" in inal )a )eti deobisnui sa mai beti" mancarurile iuti" condimentate" care stimuleaa pota demancare" pra'elile si painea alba=%ecomandat< Fiind carni)ori prin excelenta" )a i $reu sa renuntati la riptura= Atentie insa< nu mancati decat

bucatile slabe" la $ratar" si nu mai mult de trei ori pe saptamana= 7n restul timpului< peste" salate" ructe si" dincand in cand" ecule 1ore" cartoi" paste ainoase=)agetator

,onele cele mai expuse< soldurile si coapsele 1@de cal@=om"ortamentul alimentar:

@Petrecareti@ din ire" )a place ambianta )esela" sunteti nelipsiti de la banc8ete si iesiri cu prietenii= Si cum

duceti o )iata sociala acti)a" a)eti nenumarate ocaii sa beti si sa mancati bine= Sunteti deci predispusi lain$rasare? Totusi" cu)antul @re$im@ )a irita" iar perspecti)a unor restrictii )i se pare insuportabila= &e aceea"daca )reti sa obtineti reultate palpabile" olositi un mic siretlic< mancati in asa el incat sa nu )i se para catineti re$im" caci in clipa cand )a simtiti rustrati" il )eti abandona imediat=== -u reduceti asadar cantitatile" ci@umblati@ la natura alimentelor consumate=Ti"ul de regim care va convine:

7nteris< &ulciurile" mancarurile cu sos" carnea $rasa 1miel" porc" antricoate de )ita" produse bo$ate incolesterol 1braneturi" $albenus de ou" creier" momite=%ecomandat< Micul de'un" compus din suc proaspat de ructe" o elie de sunca sau un ou tare" un iaurt slab"una(doua elii de paine inte$rala" ceai sau caea= La pran si la cina" umpleti()a stomacul cu cruditati dupa

pota inimii 1e)itand insa sosurile cu maionea= Mancati" de asemenea" carne alba" peste= Ca desert< ructe

proaspete 1capsuni" piersici" pepene====a"ricorn

,onele cele mai expuse< abdomenul" talia" soldurile=om"ortamentul alimentar:

-u sunteti dintre cei 8artuiti permanent de celulita sau >ilo$ramele in plus? Si totusi" nu uitati ca suntetianimati de sentimente intense< ori totul" ori nimic= 7ar anxietatea )a poate impin$e la bulimie" in perioadele destres= &ar< cand )eti simti ca nu mai a)eti control asupra propriei pote de mancare" )eti lua imediat 8otarareade a tine re$im= 7n caul d)s= este )orba mai ales de o alimentatie mai ec8ilibrata si mai )ariata" pentru ca"eecti)" a)eti tendinta de(a consuma mereu aceleasi produse si" in $eneral" dintre cele care in$rasa? datadeciia luata" disciplina si rabdarea )a )or i de mare olos=Ti"ul de regim care va convine:

7nteris< Feriti()a mai ales de consumul exa$erat de carne de )ita sau de oaie" care contine $rasimi ascunse incantitati importante= )itati" de asemenea" braneturile oarte $rase si bo$ate in calorii si painea" ideala pentrua )a umple burta? Ca sa nu mai )orbim de )in" pe care(l apreciati in mod deosebit=



-3

%ecomandat< -u eitati sa mancati le$ume )eri" ructe proaspete" a8aruri lente 1paste sau ore sile$uminoase" mai ales asole uscata rosie" si carne de pasare= 7n plus" iind predispusi la aectiuni ale oaselor"consumati lactate de$resate" pentru a suplini carenta de calciu=Varsator

,onele cele mai expuse< picioarele" $lenele=om"ortamentul alimentar:

7n $eneral" nati)ii din odia d)s= nu sunt prea aectati de problemele de $reutate= Morolo$ic" sunteti maide$raba inalti si subtiri si dotati cu niste oase oarte ine= Si pe urma" mancatul nu este preocuparea d)s=ma'ora= Cand )a adanciti in munca sau intr(o acti)itate care )a pasioneaa" c8iar uitati de mese= 7n sc8imb"

plictiseala si lipsa de acti)itate au un eect neast asupra siluetei d)s= Pentru a scapa de cele cate)a >ilo$ramein plus" in)entati retete dietetice exotice= %e$imul se )a transorma intr(o 'oaca" iar d)s= )eti slabi amuandu()a?Ti"ul de regim care va convine:

7nteris< Sand)iciurile" piele" budincile" mi$dalele" ara8idele sarate si alte @maruntisuri@ pe care le consumatica aperiti)= 7n aceasta perioada" limitati cinele cu prietenii= Cuceriti de ambianta calda si placuta" ati cedatentatiilor=%ecomandat< Miati pe ori$inalitate si )ariatie= Fierbeti pestele cu mirodenii" presarati pe salate coriandru saumenta proaspata= Accentuati $ustul branei de )aci" adau$and putina paprica=Si daca n(a)eti timp pentru $atit"

cumparati alimente usoare si @imbunatatiti(le@ cu cate)a @$aselnite@ $eniale=#esti

,onele cele mai expuse< abdomenul" esele" soldurile 1cu un risc ma'or de celulita=om"ortamentul alimentar:

,odie de apa $u)ernata de -eptun 1planeta @dilatatiei@" sunteti obli$ati sa )a supra)e$8eati permanent silueta=&aca )a lasati in )oia sortii" ea nu )a intaria sa se @in$reunee@= &in pacate" d)s= nu apreciati nici eortul sinici constran$erile si dati inapoi de indata ce )i se cantareste portia de mancare= Sc8imbarea deprinderilor alimentare )i se pare un eort mult prea mare? ;anditi()a insa ca )a i mult mai usor daca atacati aceasta

problema imediat= Primul >ilo$ram )a i cel mai $reu de dat 'os" insa odata lansati" lucrurile )or mer$e de lasine= Mai ales daca(i pre)eniti pe cei apropiati ca ati inceput un re$im= i )a )or sustine moral" ceea ce este

capital pentru d)s=?Ti"ul de regim care va convine:

7nteris< )itati cu orice pret alimentele care contin a8ar 1inclusi) alcoolul sau pe cele prea bo$ate in apa=Feriti()a" de asemenea" de unele ructe" mai cu seama de cirese" dar si de pepeni si piersici=%ecomandat< Pentru ca )a place tot ce @creste@ in mare" delectati()a cu peste la $ratar sau la cuptor" cucrustacee si cu moluste= Consumati" de asemenea" le$ume ierte 1cu o bucatica mica de unt" compoturi dinructe proaspete 1capsuni sau caise indulcite cu edulcoranti si beti apa" ceaiuri" sucuri de portocala sau de$raperuit proaspete" dar niciodata in timpul mesei?

Forma maxima- <itmul easului /iologic

'n ritmul ceasului %iologic ( r$anismul nostru are alt ceas decat ceasul desteptator= Cine(l respecta are mult

mai putine probleme de sanatate(Stim cu totii ca dimineata starea noastra $enerala este excelenta" dar ca dupa(amiaa" brusc si ara nici unsemnal de a)ertiare" ne simtim rau si lipsiti de )la$a= are de ce aler$iile si durerile de dinti sunt mai intense



-

la orele diminetii Sau de ce suntem mai in orma dupa(amiaa si nu in ori" dupa o noapte de odi8na &ar tipurile de cancer &e ce apar unele dintre ele mai rec)ent in anumite anotimpuriOrologiul interior 7ntre timp" oamenii de stiinta au $asit raspunsuri la toate aceste intrebari< @)ino)at@ esteceasul intern 1sau biolo$ic al or$anismului nostru" care nu coincide intotdeauna cu ceasul desteptator= @La elca iua si noaptea ori )ara sau iarna" si or$anismul omului parcur$e i de i si an de an niste luctuatii drastice"dictate de ritmul 8ormonal si de temperatura corpului@" spune dr= Mic8ael Smolens>D" un mare specialistamerican al problemei= Femeile simt asta pe propria piele" iindca ciclul menstrual este diri'at in totalitate deceasul biolo$ic= @:ltimele descoperiri inluenteaa" ireste" in mod esential elul de a trata bolile pe )iitor=&aca stim" de pilda" ca criele de astm sunt de o suta de ori mai rec)ente intre 4 si 6 dimineata" iar inarctelese produc intre / si 0." ele pot i pre)enite la momentul oportun" ceea ce inseamna )ieti sal)ate@=&e curand" Smolens>D a publicat reultatele cercetarilor sale in cartea @T8e +odD Cloc> ;uide to +etter 5ealt8@" un $8id care a de)enit rapid best(seller in Statele :nite si a clatinat din temelii punctul de )ederetraditional al unui mare numar de medici= Conorm unui test eectuat in randul acestora" doar 4. din ei stiauca din caua bioritmului" or$anismul uman este supus unor oscilatii puternice in ceea ce pri)este tensiuneaarteriala" productia de 8ormoni si temperatura corpului= Modul de a $andi trebuie sc8imbat= @Acum stim caeectul medicamentelor este dierit in unctie de momentele ilei si" de aceea" doarile trebuie re$andite@" scriedr= Smolens>D=Ceasul biologic - aliatul nostru Aceste cunostinte creeaa sanse mai mari de )indecare pentru bolna)i si pot

a)ea o inluenta enorma asupra )ietii noastre de i cu i= Cei care traiesc in concordanta cu ceasul lor biolo$icisi pot spori considerabil perormantele proesionale sau sporti)e" pot suporta mai usor calatoriile lun$i cua)ionul si" in $eneral" pot a)ea o )iata mai sanatoasa= @Ma'oritatea oamenilor preera sa se orientee dupaceasul de la mana in loc s(o aca dupa ceasul ( mult mai si$ur ( din interiorul lor= Ceasul de la mana nu ne

poate spune cand $andim cel mai repede" cand socotim sau cand lo)im mai bine min$ea de tenis= Asta n(o poate ace decat ceasul biolo$ic@= Acest ceas biolo$ic exista eecti)= ste un con$lomerat de circa #.=... decelule ner)oase 1din cele 0.. de miliarde cate are creierul de orma si dimensiunea unui @@ mare de tipar=Parte componenta a 8ipotalamusului 1centrala de comanda a or$anismului" ceasul biolo$ic este situat direct

pe ner)ul optic si este @$u)ernat@ de $ena si de lumina= Important/ echilibrul dintre intuneric si lumina 7ata explicatia dependentei extreme a ceasului biolo$ic de o)iata bine re$lementata" cu suicienta lumina si intuneric< lumina insuicienta 1)erile ploioase si cenusiiG iernile

lun$i" lipsa statului in aer liber" noptile nesarsite sau sc8imbarile de us orar in urma borurilor peste ceandere$leaa ceasul biolo$ic si" odata cu el ( ec8ilibrul 8ormonal si intre$ul or$anism= @Cel putin / ore de somn"de preerinta intre 23<.. 1cel tariu si !<.. si o portie buna de soare si de lumina dimineata sunt premiseleideale pentru un ceas biolo$ic care sa unctionee perect@" recomanda dr= Smolens>D=7ncepand cu criele cardiace si terminand cu succesele proesionale sau pota nebuna de ciocolata ( tot modulnostru de a $andi" de a simti si de a reactiona este determinat de ceasul biolo$ic= 7ata cate)a exemple bine deurmat=

omnul lipsa de somn de doar doua ore pe noapte" )reme de o saptamana" are o inluenta puternica asupraceasului biolo$ic= Lipsa de somn ne ace neproducti)i la locul de munca" reduce capacitatea de reactie aconducatorilor auto si" in plus" distru$e anticorpii care ne a'uta sa luptam impotri)a bolilor= Satulspecialistilor< Culcati()a" daca se poate" la aceeasi ora in iecare seara" dormiti minimum / ore si petreceti

primele ceasuri ale diminetii la lumina= Aceasta stimuleaa producerea melatoninei" care seara ne a'uta saadormim din nou= Pe cat posibil" incercati sa dormiti si la pran" nu mai mult de 2. de minute=

Alimentatia Mic de'unuri bo$ate si cine sarace= 5rana ener$iata la micul de'un este conditia undamentala pentru o i reusitaG un pran consistent" ec8ilibrat" cu multe proteine" pre)ine oboseala si lipsa de )la$a dedupa(amiaa= La cina< mancaruri usoare 1paste" pe cat posibil ara $rasimi" pentru ca noaptea di$estia se

produce cu #. mai lent=Satul specialistilor< Luati ultima masa cu cel putin 4 ore inainte de(a )a culca= Pre)eniti depunerea>ilo$ramelor si dormiti mai bine= Si inca ce)a< alcoolul este suportat cel mai bine la ora 2.<..=

port si forma ma"ima Miscarea ace parte din )iata" dar momentul ales este la el de important= Pentru ae)ita ametelile de dimineata" persoanelor 8ipotensi)e li se recomanda sa aca sport dupa(amiaa= 7deal intre0#<.. ( 09<..=

:n antrenament de reistenta eectuat dimineata poate intensiica producerea serotoninei 18ormonul starii de bine" a Act8(ului 18ormonul creati)itatii si a endorinelor si poate stabilia tensiunea arteriala= Cu trei ore



-5

inainte de culcare trebuie intrerupt orice eort= :n detaliu interesant< dupa(masa" la ora 0#<.." stran$erea demana este cea mai puternica si orta iica" de asemenea=

;rofesia Creierul nostru reol)a problemele diicile" cu predilectie intre orele 0.<.. si 02<..= ste perioadacea mai producti)a pentru conerinte si pentru munca intelectuala=Satul specialistilor< -u pro$ramati ( pe cat se poate ( conerinte si cursuri intre 04<.. ( 06<.." cand acti)itateacreierului atin$e limita de 'os=

e" si gra#iditate &upa cum arata reultatele cercetatorilor" ma'oritatea oamenilor se iubesc conorm unui plan surprinator de bine re$lementat< sexul este cel mai rec)ent la ora 22<.. seara" la / dimineata si in lunaoctombrie= Caua este de natura 8ormonala< la barbati" ni)elul maxim al testosteronului este atins la acesteore=Satul specialistilor< Femeile care )or sa ramana $ra)ide" sa incerce s(o aca dupa(amiaa" cand spermatooiiisunt deosebit de mobili si sansele sunt mai mari=

borurile lungi Calatoriile pe distante mari" le$ate de modiicarile usului orar si ale climei" dere$leaa" pedurata mai lun$a" ceasul biolo$ic=Saturile specialistilor< 7n caul borurilor lun$i catre est 1de ex= spre Sua" incercati sa )a treiti mai tariu inilele premer$atoare calatoriei si" odata a'unsi la destinatie" sa petreceti primele dupa(amiee ( pe cat posibil (la lumina= &aca burati spre st" treiti()a de)reme" iar la sosire 1in ma'oritatea caurilor" iesiti imediat aara"la lumina=

tare generala buna %inita aler$ica si aler$iile se inrautatesc in $eneral pe timpul noptii si atin$ punctulculminant la ora patru dimineata" cand caile respiratorii s(au in$ustat" iar productia adrenalinei si acortionului ( doi 8ormoni eicienti pentru combaterea acestor aectiuni ( este oarte scauta=Saturile specialistilor< persoanele in caua sa ia anti8istaminele pre)enti)" adica seara" inainte de culcare=

Alte sfaturi utile ( Criele cardiace se produc cel mai rec)ent dimineata" intre /<.. ( 0.<.. si adeseori lunea"dupa un sarsit de saptamana obositor= Pentru a le pre)eni" luati seara" inainte de culcare" o aspirina cu un

pa8ar de apa= Subtiaa san$ele=( Problemele dermatolo$ice se reol)a cel mai bine daca aplicati crema dupa(amiaa" intre 06<.. ( 2.<.." cand

pielea este oarte @recepti)a@=( &urerile de dinti se instaleaa in cele mai multe cauri intre 3<.. si /<.. dimineata" cand ni)elul cortionuluieste oarte scaut= Tratamentele la stomatolo$ este bine sa le ixati dupa(amiaa" incepand cu ora 0#<..=

Toleranta la durere este mare" iar eectul in'ectiilor dureaa mai mult=( Cancerul de san e)olueaa mai repede in anumite anotimpuri= Femeile mai tinere il depisteaa de doua orimai rec)ent prima)ara si la inceputul )erii" cele trecute de menopaua" toamna= &e aceea este bine ca emeiletinere sa se preinte la control si sa(si aca mamo$raie in aceasta perioada= Si inca ce)a< la emeile tinere"mamo$raia iese oarte clara imediat dupa ciclul menstrual" pentru ca atunci tesutul $landular al sanului estemai putin dens=

Forma maxima - Argila

Curatenia de prima#ara a inceput (n :detergent: de e"ceptie/Argila 7n padurea din spatele casei mele )a )eni in curand prima)ara= simt aproape" c8iar daca acum" prindreptun$8iul erestrei )ad cum se cern ul$i marunti= Primii )estitori ai prima)erii sunt pasarile= &aca leasculti cu atentie" deslusesti in larma lor o nota de bucurie si de emotie= Apoi" dupa pasari" )esteste )enirea

prima)erii pamantul= Mirosul acela de pamant in)iat" pe care toti indra$ostitii de natura il cunosc din

drumetiile in padure" este semn si$ur ca prima)ara a )enit= 7nainte sa se puna se)a in miscare si sa umple padurea cu miros amarui de mu$uri si de rasini" se simte aroma aceea a pamantului= Adesea am )autanimalele si c8iar pasarile mancand prima)ara eecti) din tina aceea pastoasa" iesita de sub apei= Mai tariu"a)eam sa alu ca lutul acela untos este de apt un redutabil remediu de deintoxicare" pe care instincti)"



--

ma'oritatea )ietuitoarelor il olosesc prima)ara ca remediu= -oi" oamenii" ne(am pierdut" din pacate" pornirilesanatoase ancestrale" pe care acum ne luptam sa le redescoperim= :na dintre ele este tocmai olosirea

pamantului ca mi'loc de sanatate= Mai exact ( terapia cu ar$ila" despre care s(a mai )orbit in pa$inile re)istei"dar ara a epuia nici pe departe subiectul=Ce este argila Ar$ila sau lutul este un pamant extrem de in" ale carui $ranule au dimensiuni microscopice"care de obicei se $aseste in straturile prounde ale solului= Acest pamant are" olosit intern si extern" nistecalitati medicinale cu totul deosebite=7n unctie de procenta'ul anumitor minerale din compoitia lor" exista mai multe tipuri de ar$ila" de culoridierite< $albene 1cele mai rec)ente" albe" cenusii" )eri" rosietice si c8iar ro= Toate ar$ilele olosite in terapiainterna sunt extrase de la adancimi mari si din one nepoluate" asa incat sa ie sterile si sa nu contina substantedaunatoare 1pesticide" in$rasaminte etc=Care este cea mai buna argila &espre ar$ila exista o sumedenie de @mituri@" unii sustinand ca ar i mai bunear$ilele albe" altii cele rosii sau ro" cele recoltate din %usia sau din C8ina etc= Se mai spune ca cea mai bunaar$ila este cea de pe locurile unde ne(am nascut" airmatie moti)ata de existenta unor campuri ma$netice si

biolo$ice speciice iecarei one= Prin cercetari s(a demonstrat insa ca" atata timp cat sunt recoltate din locuricurate" care nu contin substante noci)e" ar$ilele" indierent de aspect si ori$ine" sunt eiciente in tratament= Lanoi in tara exista sute de baine de exploatare a ar$ilei" care are o calitate exceptionala" prin comparatie cu ceadin alte tari= 7n preent" in ma$ainele noastre naturiste exista eci de tipuri de ar$ila analiata microbiolo$ic si

c8imic" pe care o puteti olosi cu succes= a recomandam sa luati ar$ila care are inscrisa pe ambala' $arantia<@Produs a)iat de Ministerul Sanatatii@= +e ce este foarte eficienta argila in dezinto"icare Toti cei care au studiat eectele tratamentelor cu ar$ila aua'uns la concluia ca aceasta poseda o ade)arata inteli$enta naturala" actionand ca tele$8idata in corp" in loculin care este cea mai mare ne)oie de ea= Mai mult" ea are un rol important in mentinerea starii de sanatate si deec8ilibru a or$anismului" prin mai multe mecanisme" printre care cel mai important este acela de detoxiiere=Cum se produce deintoxicarea prin olosirea interna a ar$ilei i bine" ar$ila are o capacitate extraordinara deabsorbtie" odata a'unsa in or$anism actionand ca un el de burete" care se imbiba cu toate materiile noci)e de

pe traiectul di$esti)" materii noci)e care apoi sunt eliminate prin urina si ecale= a curata stomacul" )eica biliara si icatul" intestinele" pe care le despo)areaa de toate reiduurile acumulate pe timpul iernii= &easemenea" ar$ila curata si prote'eaa rinic8ii si )eica urinara" a)and o actiune de curatare complexa si

completa in acelasi timp=Cum se face cura cu argila xista si in acest domeniu anumite contro)erse" mai ales le$ate de doele luateilnic si de durata tratamentului= Pentru tratamentul de deintoxicare de prima)ara )a recomandam o cura$radata" care sa )a permita o adaptare pro$resi)a a or$anismului la acest remediu ( )om )edea ( destul de

puternic=Cura de dezinto"icare cu argila Prepararea se ace oarte simplu" o doa obtinandu(se dintr(o 'umatate de

pa8ar 10#. ml de apa rece" de i)or sau de robinet" la care se adau$a o lin$urita de ar$ila 1in 'ur de !$= Selasa sa stea minimum 4(# ore 1dar in nici un ca mai mult de 24 de ore" dupa care se poate olosi=7mportant< ar$ila nu )a i preparata in )ase de metal 1ie el si inox" plastic sau telon" ci doar in recipiente de

portelan sau lemn=Administrarea se ace astel< in primele sapte ile se bea inainte de iecare masa cu 2.(3. de minute numai apa

limpede din pa8arul cu ar$ila" ara sedimentul de pe undul pa8arului= &upa trecerea acestui inter)al de timp"se bea tot continutul pa8arului" amestecand in prealabil apa cu ar$ila cu o lin$urita" asa incat sa seomo$eniee= Administrarea se ace intotdeauna inainte de masa" iind luate in total 0(3 doe pe i" pe tot

parcursul tratamentului= 1Modul de administrare este recomandat pe ambala'e=La un adult" doa este de 0#. mlG la copii sub un an doa este de 0 lin$uritaG la cei de la 0 la 3 ani este de doualin$uriteG la cei de la 3 la 02 ani este de patru lin$urite" dupa aceasta )arsta se pot lua doele pentru adulti=&urata tratamentului de deintoxicare" pentru obtinerea unor reultate bune" este de 20 de ile" din care ( asacum preciam ( in primele sapte ile se bea doar apa limpede" ara ar$ila de pe undul pa8arului" apoitrecandu(se la consumarea inte$rala a ar$ilei cu apa=Cura cu argila pentru tratarea anumitor boli Atunci cand ar$ila se oloseste pentru tratamentul unor bolicronice" doa ramane nesc8imbata< o lin$urita de ar$ila la un pa8ar de apa" luandu(se ilnic doua(trei

asemenea doe= Perioada de acomodare" in care se bea doar apa limpede" ara ar$ila de pe undul pa8arului"este de doar trei ile" dupa care se consuma apa cu ar$ila omo$eniata= 7n unctie de $ra)itatea bolii" se acecura cu ar$ila 0. pana la 20 de ile pe luna=



-.

Regimul alimentar in timpul curei cu argila Toti cei care au studiat eectele terapeutice ale ar$ilei au a'uns laconcluia ca in absenta unui re$im alimentar adec)at" eectele curei sunt reduse pana la ero= Pe parcursulcurei cu ar$ila se )a tine un re$im alimentar cu $rad redus de toxicitate" din care se elimina carnea" $rasimile"caeaua solubila 1tip -ess" bauturile alcoolice rainate" bauturile acidulate tip Cola" bauturile racoritoare cucoloranti" condimentele etc= Se )or consuma< le$ume" ructe si ara)aturi proaspete" sucuri naturale dele$ume si ructe 1in special citrice=

;recautii si contraindicatii la tratamentul cu argila Tratamentul cu ar$ila este contraindicat emeilor in perioada ciclului menstrual" precum si in ultimele luni de sarcina= &e asemenea" este contraindicat persoanelor care suera de constipatie acuta" putand i acut atunci cand se reol)a aceasta problema= 7n anumite cauri1mai ales atunci cand re$imul alimentar nu este adec)at" cura cu ar$ila poate $enera o constipatie pasa$era"care )a i remediata cu laxati)e naturale< ceai de crusin" tinctura de ructe de soc" ulei de ricin" pulbere de)olbura etc= :neori pot aparea anumite enomene" ca ecou al produselor de deintoxicare" enomene care" inciuda aptului ca sunt destul de suparatoare" sunt un semn imbucurator" care arata ca ar$ila isi ace eectul=Aceste enomene alcatuiesc reactia de deintoxicare()indecare" despre care )om )orbi in continuare=

Reactia de dezinto"icare-#indecare 7n cursul tratamentului cu ar$ila" la unele persoane apar simptomeneobisnuite" cum ar i< oboseala" dureri de cap si musc8i asemanatoare celor din timpul $ripei" stari subebrile"$reata" senatie de $reutate in intestin= Aceste simptome dureaa trei(patru ile" nu mai mult" si arata caor$anismul era oarte intoxicat si reactioneaa puternic la aceasta cura= &upa trecerea acestui inter)al de timp"

$radat" ne )om simti din ce in ce mai bine si mai usori= &aca dupa patru ile aceste simptome persista" atunci)om intrerupe temporar cura si )om tine un re$im )e$etarian" cu multe ructe si le$ume crude" care sa ne pre$ateasca or$anismul pentru tratamentul cu ar$ila" care este ce)a mai puternic=Cura cu argila si bolile prima#erii &incolo de aspectul deintoxicarii si al mentinerii noastre in orma" curade prima)ara cu ar$ila este cat se poate de bine)enita pentru pre)enirea si tratarea unor boli extrem desuparatoare" care se acti)eaa in special la sarsitul seonului rece= 7ata cate)a dintre acestea<Astenia de prima)ara ( raspunde oarte bine la tratamentul cu ar$ila" care pe de o parte despo)areaaor$anismul de toxine" iar pe de alta parte urnieaa or$anismului cate)a oli$oelemente extrem de )aloroase

pentru mentinerea si ampliicarea tonusului iic si psi8ic< ma$neiu" crom" cobalt=Anemia ( este @atacata@ prin aportul direct de ier" usor asimilabil 1ier continut mai ales de ar$ilele rosietice=+ronsita ( este pre)enita si tratata cu succes de terapia cu ar$ila" care intareste sistemul imunitar 1ma$neiul si

seleniul aduse in or$anism de ar$ila 'oaca un rol important in procesele de aparare" iar pe de alta parte reducesensibilitatea or$anismului la actorii a$resi)i din exterior< poluarea" )ariatiile bruste de temperatura siumiditate etc=;astrita si bolile de stomac ( ar$ila a'unsa in stomac ormeaa un el de pelicula" un $el protector" carecalmeaa rapid durerile si cicatrieaa peretii $astrici leati= Foarte multe persoane suerinde de ulcer $astro(duodenal si $astrita si(au $asit alinarea cu acest remediu pe cat de simplu" pe atat de eicient=Tensiunea arteriala oscilanta ( studiile stiintiice nu au reusit inca sa lamureasca mecanismul prin caretratamentul cu ar$ila reuseste sa aduca )alorile tensiunii spre normal si sa le stabiliee= Cert este ca la

bolna)ii de 8ipertensiune care ac cure repetate cu ar$ila ne)oia de medicamente scade cu 3.(#.

Medicina naturista - Argila

+in nou despreArgila- +e ce? ;entru ca face minuni. +e data asta nu #a fi #orba despre argila destinata

circuitelor frumusetii, ci despre argila-medicament. +arul pamantului, menit sa alunge, ca intr-o #ra)a,

raul care sapa la temeliile sanatatii '

&espre tratamentul cu ar$ila din xtremul rient" pusa la dispoitia suerinilor de d(l Mircea +ocan" s(a mai)orbit in pa$inile re)istei noastre= &aca re)enim asupra problemei" o acem pentru a popularia o metoda



-8

impresionanta de )indecare" teauriata in scrisori= Practic" nici o alta terapie a naturii publicata in re)ista@Formula As@ nu a dus la reultate atat de spectaculoase= 7n speranta ca si alti suerini )or recur$e la eecteleei" redesc8idem @dosarul@ ar$ilei cu noi si impresionante do)ei=

Reconfirmari ale tratamentului cu argila ( enera Pascu 13/ ani ( Fetesti" tel= .243H36=#4=92< @Am apelat lacura cu ar$ila pentru o inectie la rinic8i" la care auisem ca da reultate oarte bune= A)eam si ierea lenesa"mereu imi era rau= &upa primele trei saptamani de cura" m(am simtit mult mai bine< durerile au incetat ca prinarmec" am eliminat mai multi calculi renali 1s(a e)identiat la eco$raia acuta ulterior" am slabit # >ilo$rame=Ar$ila m(a ener$iat antastic" pur si simplu nu mai simt stresul cotidian= %aman o idela consumatoare dear$ila" iindca am )aut pe propria(mi piele eectele beneice ale acesteia@=( )idiu -eacsu 14. ani ( Craio)a" tel= .2#0H09=0/=99< @u suar de diabet a8arat insulino(dependent de

peste 2# de ani" iar in 099/ a dat o complicatie $ra)a ( neropatie diabetica stadiul 7)= Am inceput dialia in099/= Am acut un an si 'umatate 8emodialia" iar in noiembrie 0999 am trecut pe dialia peritoneala= Peste oluna" am urmat prima cura cu ar$ila 1acum sunt la a doua cura intensi)a= Pentru mine" reultatul a ost maimult decat imbucurator< datorita ar$ilei mi(a reaparut diurea" iar $licemia a scaut de la 2Q la 0(0"2Q= &easemenea" am obser)at ca ar$ila are un eect nemaipomenit asupra tensiunii arteriale< a)eam o tensiune oarteridicata ( 22H0#" 24H06" iar dupa cura cu ar$ila s(a stabiliat la 04H/= Starea mea $enerala este mult mai buna sima simt plin de orta= Sunt con)ins ca ar$ila mi(a acut bine si am de $and sa urme aceasta cura pe termenlun$@=

( 7ulia asilas 14. ani ( Sucea)a" tel= .!23H42=3/=!0< @Citisem despre )irtutile )indecatoare ale ar$ilei inKKFormula As" dar parca nu(mi )enea sa cred ca este buna la atatea boli= Cand m(am 8otarat sa urme curacu ar$ila" eram napadita de numeroase probleme de sanatate< icat $ras" $astrita" calculi renali" ta8icardie=&upa o sin$ura cura" am eliminat calculii renali" iar analiele 8epatice au iesit oarte bune= ;astrita s(a)indecat dupa numai o saptamana= Sueream si de reumatism" iar la analiele pe care le(am acut de curand")aloarea Aslo a ost 0.." apt ce i(a uimit si pe medici= Ta8icardia a disparut si ea= Am obser)at ca ar$ila are

putere tamaduitoare si asupra urunculelor" cosurilor" bataturilor 1aplicata sub orma de cataplasma" le usuca sile )indeca= Sunt oarte incantata de reultatul tratamentului cu ar$ila= Am acum un tonus si o ener$ie pe carenu le a)eam inainte@=( Carmen M= 13# ani ( Sibiu< @A)eam un nodul la sanul stan$" de marimea unui ou de $aina= Mi se deormase

pieptul" a)eam dureri de axila si eram oarte speriata" deoarece ma'oritatea emeilor din amilia mea au

decedat din caua cancerului la san= Mi se conirmase dia$nosticul de mastoa c8istica" dar nu doream sa iusupusa unei inter)entii c8irur$icale= -u m(am mai dus la medic" de teama sa nu ma opreasca la spital ca sa mise aca biopsie= Am citit de tratamentul cu ar$ila in KKFormula As si m(am $andit sa(l urme" pentru caoricum n(am ce pierde= :rme cura cu ar$ila de circa doi ani ( cura interna" cataplasme cu ar$ila aplicate pesan si re$imul alimentar prescris in prospect= -odulul s(a retras treptat" pana a a'uns la dimensiunea unuisambure de cireasa= Ar$ila a a)ut asupra mea si alte eecte beneice= ram irascibila si ner)oasa" a)eam incadin adolescenta ciclul menstrual nere$ulat" tensiunea arteriala oarte mare 106H0."#= Acum sunt oarte calma"ciclul menstrual )ine cu exactitate de ceasornic" tensiunea s(a stabiliat la 02H/" nu mai am palpitatii= 7n ataatator reultate beneice" consider ca ar$ila ar trebui sa ie studiata temeinic de specialisti si sa ie recomandatade medici" acolo unde este caul" in locul medicamentelor c8imice care ne intoxica or$anismul=@( Sil)ia Mitrica 13! ani ( Corabia" tel= .249H#6=4!=.3< @7n anul 2..." am ost dia$nosticata cu insuicienta

renala cronica si de atunci ac dialia peritoneala= &iurea imi scause oarte mult= Auisem de ar$ila d(lui+ocan si am acut imediat o comanda prin posta= &upa circa doua saptamani de cura" diurea a crescut treptat"

pana a re)enit la normal= Ma simt oarte bine si nu intrerup cura de intretinere cu ar$ila" dar urme in paralel sitratamentul recomandat de medici@=( Cornelia Mi8u 14/ ani ( 5usi" tel= .23#H4!=.!=#!< @u am o 8ipoplaie renala cu 8ipertensiune arterialasecundara= Am citit despre d(l +ocan si ar$ila sa miraculoasa in re)ista si mi(am is sa incerc si eu tratamentul"

pentru ca analiele imi iesisera oarte prost= Am inceput cura in noiembrie 2..0 si primul eect pe care l(amsimtit a ost scaderea tensiunii arteriale< inainte era 2.H02" iar in preent este 03H/= :lterior" analiele aue)identiat o imbunatatire a )alorilor ureei si creatininei= Ma simt mai tanara" am putere de munca si stiu catoate acestea sunt eectele ar$ilei" c8iar daca nu am intrerupt tratamentul alopat@=( 7oan +elciu 1!# ani ( +acau" tel= .234H#0=29=!.< @La )arsta mea" a)eam numeroase probleme< cu inima" cu

icatul" cu prostata" cu picioarele= a dati seama ca batranetea aduce cu sine o $roaa de boli=== L(am contactat pe d(l +ocan in decembrie 2..0 si am primit ar$ila imediat= Cea mai $ra)a boala a mea este o ciroa 8epatica" pe care am reusit s(o stope din e)olutie cu a'utorul ar$ilei= Si asta n(o spun eu" ci a reiesit la analie= A)eam



-/

probleme si cu prostata ( mer$eam la toaleta de #(6 ori pe noapte= Acum" mai urine o data" de doua ori penoapte" ceea ce ma bucura oarte mult" pentru ca inainte nu ma puteam odi8ni din aceasta caua= &e asemenea"inainte luam tratament pentru palpitatii" extrasistole" tensiune arteriala oscilanta= Acum" nu mai iau nici unmedicament" iar tensiunea este 03H! ( 03"#H!"#= Sunt oarte multumit de ar$ila d(lui +ocan ( in primul rand

pentru ca ma simt mult mai bine" iar in al doilea rand pentru ca nu(mi mai c8eltuiesc pensia pe medicamente@=( Maria ;= 14/ ani ( +otosani< @u am o boala perida" care mi(a ost dia$nosticata in urma cu doi ani<$lomerunonerita cu membrana prolierati)a 1insuicienta renala cronica= Am acut dialia 8emolitica timp deun an" de doua ori pe saptamana= Am inceput sa iau ar$ila dupa ce am citit ca tratamentul a dat reultate bunein cauri asemanatoare= 7mediat" tensiunea arteriala s(a normaliat 1de la 2." a coborat la 04(0#= A)eam si ocolita care ma deran'a oarte mult si am ost surprinsa sa constat ca am scapat deiniti) de ea= &e asemenea"din caua $landei tiroide simteam permanent un nod in $at" iar acum nu mai am aceasta senatie= &ar cel maiimportant lucru este acela ca in preent ac doar o sin$ura dialia pe saptamana= Cu a'utorul ar$ilei sunt )iibilmai acti)a" am alt tonus si parca am putere sa ma lupt cu boala mea@=( Mi8ailescu Stela 160 ani ( Craio)a< @Anul trecut" mi(a ost oarte rau< a)eam ameteli" a)eam /(0. scaune pei" nu dormeam mai mult de doua ore pe noapte" eram permanent obosita" nu puteam sa ac treaba in casa" nusuportam sa )ad pe nimeni la ata" nu acceptam sa mai primesc pe nimeni in )iita" nu ieseam din casa culunile" a)eam ebra din caua unei inectii renale" aceam de 2(3 ori pe luna cistita" a)eam permanent bronsita=Pe 03 noiembrie 2..0 am sunat la Alba(7ulia si am comandat o doa de ar$ila= 7mediat am inceput sa tin cura"

conorm prescriptiilor= &upa numai doua ile" au inceput sa(mi scada secretiile pulmonare si sa respir maiusor= Am inceput sa dorm normal 1toata noaptea si dimineata ma treeam odi8nita" cu c8e de munca= Cistitanu am mai acut de atunci si pana in preent= A)usesem o depresie ner)oasa atat de puternica" incat imispuneam ca imi iau ilele= i bine" mi(a trecut= Ca do)ada ca sunt buna de munca" in aprilie am inceput"impreuna cu sotul meu" sa ne u$ra)im sin$uri apartamentul= A)eam si tensiune arteriala oarte mare< 09H02=

-u mi(am mai luat tensiunea" dar nu mai am ameteli" deci si$ur a scaut= Colita mi(a disparut pur si simplu=Sotul meu suerea de constipatie cronicaG a)ea un scaun la 0. ile= 7(am dat si lui ar$ila din portia mea siscaunul i s(a re$lat= Acentue aptul ca in preent nu mai iau nici un el de medicament ( nici de inima" nici detensiune" nici pentru inectia renala" nici somniere= Sunt extraordinar de multumita de tratament= Ar$ila mi(aredat )iata" iar d(l +ocan m(a acut din nou om= 7i multumesc din sulet prin intermediul dumnea)oastra sirecomand acest tratament tuturor celor care se conrunta cu probleme de sanatate@=

;recizari necesare( &(le Mircea +ocan" noile scrisori primite din partea cititorilor nostri continua sa conirme reultatele deexceptie ale tratamentului cu ar$ila= Puteti comenta acest )al impresionant de )indecari( Ar$ila noastra este adusa de la mii de >ilometri distanta" de unde)a din Muntii Tibet" si are o compoitiespeciala< analiele c8imice au aratat ca pe lan$a cele 0/ minerale naturale perect adaptate or$anismului uman"mai contine si microelemente care se $asesc numai in al$ele marine" ceea ce(i potenteaa eectul terapeutic=&atorita acestei compoitii" ar$ila are puterea sa re$lee metabolismul" imbunatatind acti)itatea intre$uluior$anism= bser)and reultatele care ne(au ost comunicate de consumatori" putem spune ca ar$ila are oartemulte recomandari terapeutice" unele pe care nici nu le banuiam= a a'uta la re$resia nodulilor tiroidieni 1incure prelun$ite" de circa 2(3 luni" utiliandu(se in paralel si cataplasmele cu ar$ila pe ona $landei tiroide=%eultate oarte bune s(au inre$istrat si in caurile suerinilor de prostata= Aproape ara exceptie" toti cei care

olosesc ar$ila constata o imbunatatire a acti)itatii sistemului ner)os" iind eliminate stresul" apatia" mi$reneleetc= %eumatismul se amelioreaa spectaculos" durerile articulare disparand dupa 2 saptamani de tratament= S(aobser)at si imbunatatirea circulatiei perierice" iar bolna)ii cardiaci se simt mult mai bine= +olna)ii de diabet"dupa o cura de 3 saptamani cu ar$ila" isi pot reduce 1la satul medicului doa de insulina" )aloarea $licemieiscaand considerabil= Actiunea beneica a ar$ilei s(a obser)at si in caul bolilor di$esti)e" a paraitoelor intestinale" a aler$iilor etc= &e asemenea" ar$ila are un eect extraordinar asupra calculilor renali= :nii bolna)icare au urmat cura cu ar$ila pentru alte probleme de sanatate" ne(au marturisit ca au scapat de calculii renali"unii dintre ei diol)andu(se pur si simplu" altii iind maruntiti si eliminati in mod natural= %eultate oarte bunes(au obser)at si in caul pacientilor cu polipi intestinali= 7nsa cele mai spectaculoase )indecari se obtin in

bolile renale" indeosebi in insuicienta renala= Acolo unde rinic8ii mai au unctie in proportie de macar #." bolna)ul are toate sansele sa scape de dialia= Am a)ut cauri in care bolna)ii" dupa cura cu ar$ila" au acut in

loc de 3 dialie pe saptamana numai doua sau una sin$uraG altii" care aceau o sin$ura dialia" au scapatdeiniti) de acest c8in= -e bucuram oarte mult de colaborarea cu cati)a medici urolo$i din tara care"obser)and reultatele tratamentului cu ar$ila asupra pacientilor dependenti de dialia" ii indruma pe cei in



.0

caua sa urmee cura cu ar$ila" recunoscand ca medicina alopata nu le oera alternati)e )iabile= %ecomand bolna)ilor care nu au inceput inca dialia sau celor care au inceput dialia de curand sa aca o cura de ar$ila=ste stiut aptul ca rinic8iul isi pierde unctia daca este scutit de eort" ceea ce se intampla in caul dialiei=ste pacat sa nu se incerce aceasta cura extrem de simpla" cu atat mai mult cu cat pe plan mondial" in acestmoment" nici un tratament nu poate )indeca insuicienta renala 1cu exceptia transplantului de rinic8i si adialiei" care nu repreinta solutia optima= &e asemenea" s(a constatat o imbunatatire considerabila a starii

bolna)ilor de cancer" ara a a)ea pretentia ca ar$ila poate )indeca aceasta boala= &in pacate" nu se poate da oexplicatie stiintiica acestor )indecari= Ar$ila a ost studiata de numerosi cercetatori" dar nimeni nu a $asitmecanismul de actiune terapeutica al ar$ilei= 7nsa este clar ca ar$ila contine toate elementele necesareunctionarii normale a or$anismului" iar aportul de minerale naturale are eecte beneice asupra sanatatii=Precie ca bolna)ii care au acut tratamente de lun$a durata cu antibiotice )or trebui sa urmee o cura

prelun$ita 1circa 6 saptamani" pana la )indecarea aectiunii de care suera= Tratamentul cu ar$ila esterecomandat tuturor )arstelor" nu are contraindicatii sau eecte secundare=( Cura cu ar$ila este mai eicienta daca se continua o perioada mai indelun$ata( &e re$ula" cura ilnica de 3 saptamani si cura de intretinere de 0. ile pe luna timp de 4(# luni sunt suiciente

pentru reol)area problemelor de sanatate cu care se conrunta un bolna)= Sunt unele persoane care" )aandeectul ar$ilei asupra starii lor de sanatate" au luat dupa cura de 3 saptamani cate o doa in iecare dimineata"substituind astel 3(4 medicamente pe care le luau inainte si simtindu(se oarte bine= Aici nu exista o re$ula=

Fiecare persoana" in unctie de elul cum se simte" poate aprecia durata tratamentului de intretinere cu ar$ila= -ea)and contraindicatii" tratamentul se poate continua oricat= Curele de intretinere sunt necesare pentruconsolidarea reultatului curei de baa" deoarece 2(3 ile de stres sunt suiciente pentru pierderea mineralelor acumulate intr(o luna=( Care este pretul unei doe de ar$ila( C8iar daca aducem ar$ila din strainatate" pretul a ramas acelasi< lei un pac8et cu 2 >$ de ar$ila" cantitatesuicienta pentru cura de 3 saptamani si pentru alte # luni de tratament de intretinere= &istribuirea ar$ilei seace prin colet postal" cu plata ramburs= Fiecare colet este insotit de instructiuni pri)ind administrarea ar$ilei=&e curand" am introdus Ar$ila tibetana cu si$la @Al$o(+ocan@ in armacii" ma$ainele naturiste" reteaua@Plaar@ si mar>eturi=Florentin #o"a #r(ila terapeutica se poate comanda la telefon .$5-56$644 sau in

scris, la urmatoarea adresa: Mircea ocan, str #vantului nr 19, bl )6, ap 5, #lba%ulia, 7ud #lba, cod .$

Medicina naturista – #uri(icarea cu

#amant

#uri(icarea cu "amant:Tratamente externe cu Argila

- Taranii nostri stiu din vechime ca lutul scoate raul din cor"

- 7nca din )remea copilariei am ramas cu deprinderea ca la primele semne de prima)ara sa u$ in padure si sama intind pe pamant= Cot la cot cu pasarile si cu primele $ae iesite din amortire" celebram preenta soarelui siexploia )e$etala ca pe o sarbatoare asteptata indelun$=@-u aci bine ca te asei pe pamant prima)ara@" eram adesea certat" @pamantul tra$e acum mai tare caniciodata si ai sa te imbolna)esti=@ Ascultam" in cele din urma" satul si nu m(am imbolna)it niciodata" dar ce)a mai tariu a)eam sa alu ca $estul meu mai usese de'a incercat= Prima)ara" inainte de a incepeinsamantarile" taranii se culcau pe $lie sa )ada daca @tra$e@ sau nu= &aca pamantul @tra$ea@ era semn ca iarnanu plecase de tot si mai trebuia asteptat= Mai tariu" am alat si despre capacitatea lutului de a @tra$e boala@ dincorp si de a(l curata printr(un misterios proces de absorbtie exercitat de pamant= Toate aceste @principii@conser)ate de traditia taraneasca ar parea superstitii daca studii moderne nu le(ar conirma punct cu punct<



.1

intr(ade)ar" ar$ila aplicata extern are o misterioasa capacitate )indecatoare nu doar asupra epidermei" ci c8iar si asupra or$anelor interne" din care absoarbe boala ca un aspirator= :n procedeu ietin si oarte eicient dere$enerare" mult potentat de re$enerarea anotimpului= Starnit de prima)ara" ceasul biolo$ic 1descris in pa$inaalaturata isi bate cu mai multa orta secundele si e bine sa(l ascultam=$. ;urificarea gurii ste o parte a corpului pe care o i$noram pe nedrept atunci cand ne in$ri'im de sanatate=;ura este nu doar poarta de intrare a alimentelor si a apei" ci si or$anul de expresie cel mai important 1prin)orbire" sediul simtului $ustati)" locul unde incepe practic di$estia alimentelor etc= &e aceea in cura dedeintoxicare trebuie sa(i acordam o atentie sporita= :n institut de cercetari medicale din *ie) a pus ine)identa cu mai multi ani in urma ca la ni)elul $urii" mai precis pe limba" se acumuleaa in timpul somnuluicele mai multe toxine" eliminarea acestora a)and un eect extrem de beneic asupra intre$ului corp" care )a ieliberat astel de o multime de @otra)uri@= Cel mai bun tratament in acest sens este clatirea indelun$ata a $urii"dimineata" cu apa de ar$ila concentrata= -u exista puriicator care sa se poata compara cu aceasta apa dear$ila" care absoarbe ca un ade)arat burete toate toxinele" reace mucoasa bucala" neutralieaa bacteriile siciupercile paraite de la acest ni)el= &ar sa )edem cum obtinem apa de $ura cu ar$ila=Apa de $ura pe baa de ar$ila< se prepara simplu" din 2 lin$uri de ar$ila" puse )reme de / ore intr(o 'umatatede litru de apa de la robinet= &imineata se a$ita ener$ic acest preparat" asa incat sa se omo$eniee cat mai

bine" dupa care se ac clatiri ale $urii" pe indelete" asa incat apa ar$iloasa sa stea in contact cat mai mult timpcu mucoasa bucala" dupa care se scuipa= Clatirea ca)itatii bucale cu apa de ar$ila trebuie sa duree !(0.

minute= Cei care de'a au probleme" cum ar i atele" inectiile" leiunile bucale" este bine sa aca inca 2(3 clatiri pe parcursul ilei" in aara de toaleta de dimineata= %eultatele apar dupa primele sapte ile de tratament" dar este bine sa se continue procedeul" macar o luna=Cate)a eecte< apa de ar$ila este un ade)arat elixir pentru persoanele care la iesirea din iarna preinta ate" osensibilitate la inectii 1cu ciuperci mai ales la ni)elul $urii" crapaturi ale limbii" senatii de usturime a$in$iilor si limbii= Apa de ar$ila improspateaa si respiratia" inlaturand mirosul neplacut= Procedeulaccentueaa si simtul $ustati)" pe care il ace mai intens si mai rainat= %eultatul< 8ranindu(ne cu mai putinealimente" )om atin$e starea de satietate" sesiand mai usor care din ele ne sunt potri)ite si care nu= Acesteeecte au o aplicatie directa in re$larea $reutatii corporale" care se ace de la sine atunci cand simtul $ustati)@unctioneaa@ corespunator=0. 7asul si caile respiratorii superioare La iesirea din iarna" mai toata lumea are probleme cu respiratia=

Atunci cand nasul este" c8iar si partial" inundat" tindem sa respiram pe $ura" in8aland aer rece si neiltrat ( deunde si in)aia de bronsite" pneumonii si alte complicatii respiratorii" care apar in primele doua luni de prima)ara= Mai mult" absenta mirosului ne reduce ener$ia si tonusul psi8ic" care sunt intr(o relatie directa cucantitatea de stimuli olacti)i pe care(i receptam din mediul incon'urator= Si aici ar$ila ne este de a'utor=Solutia coloidala ar$iloasa se obtine prin combinarea unei lin$urite rase de ar$ila cu o lin$ura de apa" dupacare totul se amesteca oarte bine cu o ba$8eta de lemn sau portelan si se lasa sa stea )reme de 2. de minute=Se tra$e solutia limpeita cu o pipeta 1se $aseste in armacii si se pun picaturi in nas ( cate 4.(#. in iecarenara" de trei(patru ori pe i= Tratamentul dureaa minimum trei saptamani si poate i repetat de cate ori estene)oie= ectele lui sunt spectaculoase in ma'oritatea ormelor de $uturai" rinita sau sinuita= Mai ales

persoanele la care aceste aectiuni apar rec)ent sau de'a sunt croniciate ar trebui sa utiliee acest tratamentla toate sc8imbarile de anotimp si in special la iesirea din iarna=

1. tomacul 7n numarul trecut am )orbit despre eectul exceptional al curei interne cu ar$ila asuprastomacului" pe care il prote'eaa de $astrita de prima)ara= 7n cele ce urmeaa" )om completa tratamentul cu onoua aplicatie" acuta de data aceasta in exterior=Cataplasma cu ar$ila< peste 6(/ lin$uri de lut se toarna apa rece cat sa se ormee o pasta" dupa care se lasadoua ore sa se inmoaieG se omo$enieaa pasta de ar$ila amestecand(o oarte bine cu o lin$ura de lemn" dupacare se aplica direct pe piele" in ona plexului solar 1pe stomac intr(un strat uniorm" de 2 cm $rosimeGdeasupra pastei se pune o bucata de nDlon 1menita sa impiedice uscarea ar$ilei" care se acopera cu 8artie1iar si apoi cu un material $ros si calduros din lana sau bumbac= Cataplasma se tine una(doua ore minimum"dupa care lutul se indeparteaa" iar ona se spala cu un pic de apa calduta si se un$e cu putina crema=Cataplasma cu ar$ila se aplica o data la doua(trei ile" minimum doua saptamani" si are eecte puternice asupra

persoanelor care suera de arsuri stomacale" ulcer 1c8iar si in aa a)ansata" care au o di$estie lenta sau ac

rec)ent indi$estie=&. Ficatul si intestinul 7n caul acesta" procedura de deintoxicare cu ar$ila este aproape identica cu cea demai sus" ceea ce diera iind doar locul in care cataplasma este aplicata=



.2

Atunci cand cataplasma este aseata in dreptul icatului" ar$ila are proprietatea de a decon$estiona )eica biliara" care este $reu incercata in perioada de iarna" din caua alimentatiei cu multa carne si alimenteconser)ate= Mai mult" un tratament de doua saptamani" in care se aplica o cataplasma cu ar$ila pe onaicatului o data la doua(trei ile" imbunatateste direct acti)itatea 8epatica" elimina colicile biliare si senatia de$reata" ampliica tonusul iic si psi8ic si stimuleaa imunitatea=Cataplasma cu ar$ila aseata pe abdomen are o actiune directa asupra intestinului $ros si a celui subtire=Persoanele care suera de enterita" colita" constipatie sau diaree ar trebui sa incerce acest procedeu ( nu oartecomplicat" dar cu eecte puternice si pe termen lun$= 7n$ri'irea si deintoxicarea icatului si intestinului" printratamente interne si externe" este cat se poate de bine)enita inaintea curelor cu le$ume si ructe de prima)ara=&e ce Pentru ca atunci cand aceste or$ane nu sunt suicient deintoxicate si acti)itatea lor nu este binere$lementata" absorbtia de enime si )itamine este in$reunata=4. Articulatiile Sunt $reu incercate" dupa ri$ul si umeeala iernii= Cum actioneaa ar$ila asupra lor i bine"nu exista inca o teorie stiintiica lamuritoare in acest sens" dar este si$ur ca dupa mai multe aplicatii decataplasme cu ar$ila anumite depuneri din articulatii sunt eecti) eliminate" elasticitatea articulara creste" iar starea de inlamatie" ca si durerea" se reduc simtitor= Personal" am )aut mai multi pacienti cu problemearticulare $ra)e 1mai ales reumatice care s(au )indecat in clinica naturista @den@ de la +reaa cu aplicatii cuar$ila= ameni care abia mer$eau cati)a metri pe picioarele lor" dupa doua saptamani de tratament cu ar$ila"au capatat o elasticitate si un tonus uimitor" acand proba practica a credintei populare ca lutul tra$e aara din

corp toate bolile si durerile=Cataplasmele cu ar$ila pe articulatii< un strat de 2 cm de pasta de ar$ila 1preparata cu apa se aplica pe locul bolna)" se acopera cu nDlon" apoi cu iar si in inal cu un material de lana sau bumbac oarte calduros=Cataplasma se tine minimum doua ore" in iecare i" )reme de trei saptamani=5. Tenul si pielea Pe lan$a aptul ca aspectul ei este un excelent indicator al starii noastre de sanatate" pieleaare o sensibilitate aparte la )enirea seonului cald= Aplicatiile externe cu ar$ila au un rol de curatare sire$enerare a tenului" de intinerire si elasticiare= 7ata cum se ace tratamentul cu ar$ila pentru piele<Masca de ar$ila 1se $aseste in comert< se amesteca o lin$urita de pulbere cu apa pana cand se obtine o pastade consistenta smantanii= Se aplica in strat subtire pe obra'i" pe $at si pe decolteu 1se e)ita ona din 'uruloc8ilor" se lasa 2. de minute sa se usuce" dupa care se indeparteaa prin spalare cu apa calduta=ectele acestei aplicatii cu ar$ila asupra pielii sunt multiple< curata tenul de pete" indeparteaa pletora

1)inisoarele rosii si inc8ide poriiG elasticieaa si da stralucire pieliiG combate eruptiile acneiceG reducesensibilitatea aler$icaG ace pielea mai reistenta la a$resi)itatea )antului si combate actiunea actorilor poluanti=

Medicina naturista – Arnica

Un miracol al veriiArnica0<egina "lantelor medicinale3& 'n urma cu cativa ani, am intalnit aici, "e

"amant, raiul& + gura adevarata de rai, a(lata in #iatra raiului, acolo unde, in "aBistile montane, su%

%ataia vantului cald de vara, unduiesc milioane de (lori, unde stancile se %ucura de im%ratisar&&&

Cum arata si unde gasim arnica

Arnica 1Arnica montana este o specie ierboasa" de )reo 3.(4. cm inaltime" cu o loare mare" $albena"rumoasa ( un el de loarea(soarelui in miniatura= Creste prin anetele alpine la altitudini de peste 02.. m" maiales acolo unde are multa umiditate si lumina= Frunele sunt de un )erde mai de$raba desc8is" au o orma

alun$it(o)ala si peri oarte scurti" aspri 1mai ales pe tulpinile loriere= 7nloreste in unctie de altitudinea lacare este situata" din iunie si pana la sarsitul lui au$ust= Recoltarea arnicii



.3

ste oarte posibil ca aceasta planta sa ie in curand ocrotita de le$e" desi disparitia ei nu este cauata derecoltarea irationala" ci de poluarea care o impin$e tot mai mult inspre onele erite de munte 1cate au mairamas" unde creste in )oie= Se ia numai loarea 1ara radacina" rune sau tulpina loriera" care se recolteaain ilele insorite" intre orele 00<.. si 03<..= Floarea contine oarte multa apa si substante )olatile" care ii dau unmiros patrunator" dar placut" inconundabil= &in pacate" prin uscare" aceasta planta isi pierde mai mult de

'umatate din proprietati" deoarece loarea isi continua procesul de maturiare in timpul uscarii si consumatoate reer)ele" ormand in cele din urma un pu asemanator celui de papadie" care este sarac in proprietatiterapeutice ata de loare= Prin urmare" cele mai eiciente preparate din arnica sunt cele obtinute din planta

proaspata" acute la cel mult 4 ore dupa recoltare= Se utilieaa si loarea uscata artiicial" in 'et de aer cald14#C" asa incat procesul de ormare al puului sa ie in8ibat=Cate#a retete pe baza de arnica

Tinctura de arnica

ste ara doar si poate cel mai eicient preparat cu utiliare interna obtinut din arnica= Floarea proaspata"culeasa de maximum 4 ore" se toaca marunt si se pune intr(un borcan" ara a indesa" asa incat sa(l umple pe treiserturi= Se umple apoi borcanul cu alcool de /. amestecand mereu" dupa care se inc8ide ermetic si se lasa)reme de 0. ile la macerat= Apoi tinctura se iltreaa prin tion si se pastreaa in sticlute mici inc8ise laculoare=- Uleiul de arnica

ste un leac redutabil pentru contuii" racturi" entorse si alte )atamari= Se prepara" de asemenea" din lori proaspete= mana de lori proaspete se toaca marunt" se pune intr(un borcan si se toarna deasupra un pa8ar 12.. ml de ulei de loarea(soarelui dublu rainat= Se lasa sa stea la soare )reme de 3 saptamani" dupa care seiltreaa= &aca a acut loare" inainte de iltrare se indeparteaa partea de la supraata care este aectata=- #ul%erea de arnica

Se obtine din loarea uscata" prin macinarea cu rasnita electrica de caea" urmata de o trecere prin sita pentruaina alba= Se obtine un pra in cu miros aromat" din care se ia un )ar de cutit de 4 ori pe i=- ata"lasma cu arnica

mana de lori uscate de arnica se macina cat mai in" apoi se pune intr(un )as si se amesteca cu apa calduta pana se ormeaa o pasta umeda= Aceasta pasta se in)eleste in tion si apoi se aplica pe locul aectat= 7ntrucatarnica este oarte iritanta pentru piele 1mai ales la persoanele cu tenul mai alb" de obicei in cataplasme se pune

in proportii e$ale cu radacina de tataneasa in macinata" care este un redutabil antiinlamator si protector al pielii= Pentru a(si ace eectul" cataplasma cu arnica si tataneasa se tine 2(4 ore pe i pe locul aectat= olile care se #indeca prin tratamentul cu arnica

&eiciente imunitare ( persoanele care au tendinta de a se imbolna)i oarte usor" care la primele )ariatii detemperatura se conrunta cu bronsita" cistitele sau inectiile renale ar trebui sa aca din timp cure cu aceasta

planta" care este un ade)arat elixir pentru sistemul imunitar= Arnica este una dintre plantele care contin principii imuno(stimulente cu molecula mica la el ca si ec8inaceea" iind insa considerata mai puternica decataceasta= Se administreaa tinctura ( 3.(#. de picaturi de 3 ori pe i" diol)ate in 'umatate de pa8ar de apa= cura dureaa 2. de ile" urmata de 0. ile de paua= &e re$ula se ac 3 cure succesi)=Semiparea" paraliie" accident )ascular ( arnica are o actiune asupra sistemului ner)os central si circulator

practic ine$alabila" a'utand la restabilirea unctiilor acestora= Tinctura se oloseste in cure de lun$a durata< 0

lin$urita de doua ori pe i" dimineata si seara= Mai ales la persoanele in )arsta" tratamentul )a i mult maieicient daca se ia in paralel o lin$urita cu )ar de doua ori pe i dintr(un amestec din urmatoarele pulberi in

parti e$ale< romarin" ma$8iran" cimbrisor" sal)ie si la)anda=Traumatism cranio(cerebral" dureri de cap post(traumatice ( desi este $reu de explicat aceasta actiune intermenii stiintei actuale" loarea $alben(aurie a acestei plante este pur si simplu un remediu antisoc= Mai ales

pentru persoanele care au suerit comotii cerebrale" care au leiuni ale trunc8iului cerebral sau care in urmaunor socuri iice sau psi8ice au ramas cu dureri puternice de cap ori mi$rene" arnica este un remediuredutabil= M(am con)ins de acest lucru in urma cu multi ani cand am asistat in tratament un student carea)usese un accident de motocicleta cu traumatism cranian" in urma caruia ramasese cu dureri de capinsuportabile= A inceput un tratament cu arnica ( 0H2 lin$urita de tinctura" de 4 ori pe i" in apa" iar dupa 4saptamani starea lui a inceput sa se amelioree )iibil= &upa 6 luni" de'a durerile de cap apareau oarte rar" iar

dupa ce a luat si cate)a capsule cu planta ;in>$o +iloba si(a recasti$at complet capacitatea de in)atare simemorare=



.

;ripa" $uturai" )iroa pulmonara ( se iau de 4 ori pe i cate #. de picaturi de tinctura de arnica diluate in 'umatate de cana de ceai de menta racit 1ceaiul de menta se prepara dintr(o lin$urita de planta maruntita la ocana de apa= Arnica stimuleaa puternic imunitatea" reduce ebra si calmeaa accesele de tuse" combinandu(seexcelent cu menta" care stimuleaa respiratia si reduce starile de con$estie si inlamatie=Soc psi8ic" ne)roa" isterie ( ca remediu de ur$enta in socul psi8ic se oloseste tinctura de arnica nediluata< 0lin$urita de tinctura se tine sub limba cate)a secunde si apoi se in$8ite= Pentru tratarea sec8elelor socului

psi8ic" precum si a isteriei si ne)roelor se iau 3. de picaturi de tinctura de arnica in apa" de 3 ori pe i= excelenta completare la tratament este combinatia in proportii e$ale de pulbere de sunatoare si de menta" cate0 lin$urita de 4 ori pe i=7nsomnie" cosmaruri" palpitatii cardiace" stari de teama ara moti) 1mai ales in timpul noptii ( un remediu cueecte extraordinare este combinatia de tinctura de arnica si )aleriana 1se obtine din radacina acestei plante inacelasi mod ca si cea de arnica in proportii e$ale= Se iau 0(2 lin$urite in 'umatate cana de apa" pe stomacul$ol" inainte de culcare=(tilizari e"terne ale arnicii

%ani ( Parintele *neipp" parintele medicinii naturiste moderne" spunea ca tinctura de arnica este un leacnepretuit in tratamentul de ur$enta" precum si in cel de lun$a durata al ranilor de toate elurile= Spalarea cutinctura de arnica a ranii reduce riscul de inectie" a)orieaa cicatriarea si reacerea rapida a tesuturilor=%anile )ec8i care se )indeca $reu" ulcerele )aricoase" ranile care apar la persoanele imobiliate la pat sau in

caruciorul cu rotile nu raspund la nici un alt remediu naturist sau alopat atat de bine ca la spalaturile sicompresele cu tinctura de arnica= La persoanele cu capacitate de re$enerare extrem de redusa" tinctura dearnica se asociaa oarte bine cu tinctura de radacina de tataneasa" in proportii e$ale=Cancerul limbii" al ca)itatii bucale" al larin$elui si al arin$elui ( se ac de 3 ori pe i clatiri atente ale $urii si$ar$ara cu un amestec de tincturi de arnica si de marul(lupului in proportii e$ale= Tincturile se amesteca cu apain proportie 0<2 ( 0<4= Tratamentul este de lun$a durata ( 3 luni minimum= Tinctura de marul(lupului se obtinedin runele si lorile plantei in acelasi el ca si cea de arnica=Cicatrice" cicatrice c8eloide" cancer de piele ( cel mai ilustrati) pentru eicienta in tratament a acestei planteeste urmatorul ca pe care l(am )aut in urma cu sase ani< eram in cabinetul unuia dintre medicii cu carecolaboram pe )remea aceea" cand a )enit o mama cu iica ei de 0. ani= Acest copil era de o rumusete cum numai )ausem ( de la limpeimea oc8ilor albastri si pana la perectiunea proportiilor corpului" totul era

desa)arsit= -u mica mi(a ost mirarea cand am alat ca etita a)ea un cancer de piele in orma incipienta= Totul pornise de la o arsura cu apa clocotita" care s(a )indecat cu niste cicatrice oarte urate" care apoi au inceput sase inlamee si sa se extinda= Pielea ina si transparenta a acelui copil era mutilata si inlamata= &ia$nosticul<cicatrici c8eloide cu risc crescut de mali$niare= Parintii copilului il dusesera la cele mai renumite clinici dinAustria si ;ermania" cumparand pe bani $rei un$uente costisitoare" insa procesul de extindere a ormatiunilor nu numai ca nu era stopat" ci c8iar era tot mai accelerat= A inceput un tratament extern" astel< de doua ori pe i

punea cate o cataplasma oarte bine inmuiata in tinctura de arnica in care se adau$asera cate)a picaturi detinctura de propolis= Cataplasma era tinuta 'umatate de ora" dupa care" )reme de doua ore" leiunile erau tinutecomplet neacoperite" la aer= La o saptamana de la inceperea aplicatiilor" procesul de prolierare era stopat"

pentru ca dupa doua luni de tratament" ormatiunile sa inceapa sa se retra$a= :ltima oara cand am )autmicuta pacienta" la sase luni de la inceperea tratamentului" abia se mai )edeau cate)a semne in locul acelei

mase proeminente si inlamate care acoperise toata pielea coapselor=Cancer de piele cu leiuni extinse ( se aplica )reme de 'umatate de ora o compresa imbibata cu o combinatiede tinctura de arnica si marul(lupului in proportii e$ale" dupa care se lasa )reme de 2 ore la aer sa se usuce=&upa trecerea celor 2 ore se ac pensulari cu tinctura de propolis 1care este un cicatriant si re$enerati) oarte

puternic al tesuturilor sanatoase si se mai lasa ranile 'umatate de ora la aer=Tratamentul se face minimum o data pe zi =Tumori abdominale ( se pun 2(4 ore pe i pe abdomen comprese cu tinctura de marul(lupului si arnica in

proportii e$ale= Compresa se acopera cu nailon" pentru a pre)eni e)aporarea" dupa care se ixeaa cu unleucoplast= Pentru a pre)eni maceratia te$umentelor" inainte de aplicatie se un$e pielea cu un strat subtire deun$uent de tataneasa=7sc8emie cardiaca" an$8ina pectorala" boli de inima in $eneral ( se ace un masa' usor pe ona inimii cu

tinctura de arnica )reme de #(0. minute pe i= ste un leac stra)ec8i din medicina populara saseasca" care nu odata a dat reultate miraculoase=

Atentie la to"icitatea acestei plante



.-

Mica (armacie "e %a*a de catina

#ul%erea de catina

Se obtine oarte usor din ructele uscate" care se macina cu rasnita electrica de caea" dupa care se depoiteaaintr(un recipient de sticla" in locuri racoroase= &e re$ula" se administreaa o lin$urita rasa de pulbere" de trei(

patru ori pe i= Planta se ia pe stomacul $ol" se tine sub limba )reme de cate)a minute" dupa care se in$8ite cuapa= Pentru persoanele mai pretentioase la $ust" pulberea de catina se amesteca cu miere ( o lin$urita de catinala o lin$urita de miere=)ucul "roas"at

Se obtine prin drobirea ructelor proaspat culese" cu a'utorul unei lin$uri de lemn 1contactul cu metalul ducela de$radarea anumitor )itamine= ,drobirea se ace intr(un )as de portelan" pana cand se ormeaa o pastaoarte aproape de consistenta lic8ida" care )a i consumata imediat" pentru a nu se oxida= &e obicei" sucul decatina nu se consuma sin$ur" pentru ca este prea puternic" ci in combinatie cu morco)ul= La 'umatate de pa8ar de suc de morco) se adau$a 4(# lin$uri de suc de catina" aceasta combinatie consumandu(se pe stomacul $ol"de 2(3 ori pei=)iro"ul de catina

Sucul proaspat de catina se conser)a prin combinare cu miere ( la o parte de suc se adau$a doua parti demiere" dupa care se amesteca bine cele doua componente" pana cand se ormeaa o pasta omo$ena= Siropul de

catina se pastreaa in locuri intunecoase si racoroase si se administreaa din el 4(6 lin$urite pe i" in cure delun$a durata=eaiul de catina

Se obtine prin ierberea a doua lin$urite de ructe" intr(o cana de apa" )reme de 2(# minute= ste un preparatinca destul de des olosit si l(am inclus in acest $rupa'" in primul rand pentru a atra$e atentia asupraineicientei sale= &e altel" in $eneral" extractele in apa obtinute din catina sunt ineiciente" deoarece )itamineleA" " F se pierd" neiind 8idrosolubile= Apoi" prin ierbere se modiica mult structura bioc8imica complexa aructului de catina" diminuandu(se si mai mult calitatile sale terapeutice= &e aceea" este bine sa inlocuim acesttip de preparat cu pulberea" cu sucul sau cu siropul de catina=/olile care se vindeca cu aButorul catinei

R ?ri"a, guturaiul, sensi%ilitatea la raceli ( siropul de catina ace in aceasta cate$orie de aectiuni ade)arate

minuni" intarind in primul rand capacitatea naturala a or$anismului" apoi pre)enind complicatiile $ripei" prineectele sale bactericide= Se iau pre)enti) 4(# lin$urite de sirop de catina pe i" pe stomacul $ol" in cure de treisaptamani minimum= data aectiunea declansata" se iau pana la 0.(02 lin$urite de sirop de catina pe i"

pentru a 8rani or$anismul si a(l a'uta sa se apere eicient=R e"atita, ciro*a he"atica ( eecte miraculoase are sucul de catina administrat proaspat" o 'umatate de pa8ar

pe i= 7n absenta sucului proaspat" un substitut oarte bun este si siropul" din care se ia o lin$ura de 3(4 ori pei" inainte de mesele principale= Tratamentul cu ambele tipuri de preparate de catina se asociaa cu un re$im)e$etarian strict=R Anemia ( se ia pulbere de catina" cate o lin$urita rasa de 3(4 ori pe i" in cure de cate o luna=R Enterita, colita de "utre(actie ( se consuma suc proaspat in amestec cu morco) 1combinate in proportiileindicate mai sus" #(6 doe pe i= ecte oarte bune are si pulberea luata pe stomacul $ol inainte de masa< 0

lin$ura rasa de trei ori pe i" in cure de cate o saptamana=R Aterosclero*a, (ragilitate vasculara ( pulberea de catina" 0 lin$urita administrata de patru ori pe i pestomacul $ol" a'uta la mentinerea sanatatii" a elasticitatii si a inte$ritatii )aselor de san$e= Cele maispectaculoase eecte se obtin cu un preperat ormat dintr(o lin$urita de pulbere de catina" una de polen si unade miere= Se iau 4 lin$urite pe i din aceasta combinatie= Persoane care a)eau de pilda ra$ilitate capilara

pronuntata au eliminat acest nea'uns dupa doua luni de tratament cu acest preparat= &e asemenea" pacientiicare a)eau sec8ele dupa accidente )asculare s(au recuperat oarte rapid cu a'utorul acestui remediu=R AdBuvant in %olile grave 0cancer, leucemie, sclero*a in "laci3 ( pulberea de catina" luata cate 0H2 ( 0lin$urita inainte de masa" mareste apetitul" puterea de di$estie" stimuleaa reistenta si capacitatea dere$enerare a or$anismului= Mai ales bolna)ii care suera de intoxicatie medicamentoasa" care tin re$imurialimentare restricti)e ar trebui sa ia acest preparat=

R Alcoolism si ta%agism ( studii acute in %usia" tara in care taba$ismul si mai ales alcoolismul sunt unade)arat la$el" au pus in e)identa ca tratamentul cu catina ace mai usoara deobisnuirea de aceste dro$uri sia'uta la indepartarea sec8elelor intoxicatiilor cu ele= &e pilda" s(a constatat la alcoolicii care au acut tratament



..

cu catina in timpul curei de deintoxicare ca probleme cum ar i tremuratul mainilor" ner)oitatea" iesirile)iolente sunt mult estompate ata de cei care nu urmeaa acest tratament= Se tin cure de cate trei luni" timp incare se iau 3(4 lin$urite de pulbere de catina pe i=R AdBuvant in %olile "sihice ( administrarea re$ulata a catinei mareste in timp ni)elul de serotonina din creier"au concluionat cercetatorii din ;ermania si Statele :nite= Serotonina este un neurotransmitator care induce ostare de cura' calm" oarte util celor care se conrunta cu depresii sau stari de teama= Cresterea ni)eluluiserotoninei prin tratamentele cu catina micsoreaa simtitor numarul recidi)elor bolilor psi8ice" dar si alsinuciderilor" al actelor antisociale etc= Se ac cure indelun$ate 16 luni cu pulbere de catina< 0 lin$urita de

patru ori pe i=A"licatii externe ale catinei

R Ec*eme in(ectioase ( se drobesc ructele proaspete de catina si se aplica direct pe ona aectata" unde selasa )reme de 'umatate de ora= 7n inal se clateste ona tratata si se lasa sa se )ante in aer liber= Pe ecemeleuscate se aplica in inal si un strat protector de ulei de catina=R <evigorarea tenului o%osit ( se aplica direct pe piele siropul de catina 1al carui mod de obtinere a ost

preentat mai sus si se lasa )reme de 2. de minute= Se spala apoi pielea cu un tampon de )ata inmuiat ininuie de musetel= Tratamentul se ace de 2(3 ori pe saptamana=Uleiul de catina

Fructul de catina" mai ales coa'a" contine 2 pana la / ulei $ras cu proprietati terapeutice puternice" care insa

nu poate i obtinut casnic" ci numai cu a'utorul unor instalatii speciale= Acest ulei" pe care il $asim in mai toatema$ainele si armaciile naturiste" este oarte bo$at in )itaminele A si " care sunt oarte usor asimilabile inaceasta orma= l are eecte re$enerante" intineritoare si este olosit in oarte multe boli" atat pentru pre)enire"cat si pentru tratare= Se administreaa" de re$ula" la adulti ( cate 2. de picaturi" de trei ori pe i" iar la copiii

peste un an ( cate # picaturi" de trei ori pe i= 7ata in continuare cate)a aplicatii ale sale<l +oli de oc8i ( datorita extraordinarei sale bo$atii in )itamina A" uleiul de catina este un elixir pentru oc8i= lmareste acuitatea )iuala" combate oboseala oculara" incetineste e)olutia bolilor de oc8i=R #otenta, (ertilitate la %ar%ati si (emei ( uleiul de catina este cea mai bo$ata substanta naturala in )itamina din lume= itamina este supranumita si )itamina tineretii si a ertilitatii" tratamente de 2(3 luni cu eaa'utand la relansarea acti)itatii $landelor sexuale" la redobandirea )i$orii si a dinamismului=R <egenerarea tesuturilor du"a arsuri, raniri, interventii chirurgicale ( cura interna de o luna cu ulei de

catina a'uta la re$enerarea rapida a pielii si a mucoaselor" dubland practic )itea de )indecare=R #soria*is, sclerodermie, dermato*e re*istente la tratament ( tratamentul intern de minimum doua luni cuulei de catina are un eect beneic deosebit asupra pielii= La persoanele sanatoase" cura cu ulei de catina ace

pielea mai stralucitoare" mai elastica si ii da un aspect tanar= 7n caul persoanelor cu boli de piele croniciate"cura cu ulei de catina $rabeste" si in anumite cauri" debloc8eaa procesele de )indecare=R Accelerarea "roceselor de de*voltare mentala si (i*ica la co"ii ( cinci picaturi de ulei de catina" luate detrei ori pe i" a'uta la re$larea proceselor de crestere si maturiare a copiilor si pubertinilor=Cate)a utiliari externe ale uleiului de catinaR Arsuri ( se aplica ulei de catina pe locul aectat" deinectat in prealabil=R #rotectia "ielii la (rig, vant si radiatiile solare ( se un$e pielea cu un strat subtire de ulei de catina inaintede a i expusa la actorii a$resi)i de mediu= Aplicat pe piele" uleiul de catina are eecte de iltrare a raelor

ultra)iolete si a altor tipuri de radiatii cu eecte noci)e asupra pielii=R .egeraturi 1pre)enire si tratare ( se aplica ulei de catina atat cat poate absorbi pielea pe onele aectate saucare urmeaa sa ie expuse la ri$=Un medicament "entru guta: oaca*ul negru

;uta sau poliartrita $utoasa este pro)ocata de retentia acidului uric in san$e= &in aceasta caua se depun lainc8eieturi uratii 1ormatiuni calcaroase" care distru$ osul si cartila$iile" pro)ocand excrescente dureroase"mer$and pana la imobilitatea totala a respecti)ei articulatii= ste socotita o boala domneasca" a marilor $urmani= Se presupune ca ac aceasta boala cei care mananca numai bunatati" mai ales carne rosie de )itel side )ita" marii bautori de caea si marii umatori= &ar una din cauele mai putin cunoscute ale bolii este ri$ul=Cu ani in urma" am acut si eu o orma oarte )iolenta a acestei boli la amandoua picioarele si n(am putut saumblu trei saptamani" suerind niste dureri atroce= Am a)ut noroc de un medic oarte bun" altel" ai m(as i

alat intr(un carucior cu rotile= Atata )reme insa cat in san$e exista acidul uric" amenintarea carucioruluiramane si ea= Se poate intampla oricand= Tatal meu" &umneeu sa(l ierte" mare cunoscator al plantelor medicinale" a is ca" dupa cate stie el" cel mai bun leac pentru $uta este ceaiul din rune de coaca ne$ru= Am



.8

baut una(doua cani de ceai de rune de coaca ne$ru timp de doua saptamani= La o cana de apa clocotita"inuam cinci rune )eri= Am obser)at ca ma simteam mult mai bine decat dupa medicamentele nemtesti pecare le luasem in urma cu o luna= 7n primul rand" nu ma mai dureau calcaiele si nu le simteam ierbinti= -umaica ceaiul acesta mi(a acti)at ulcerul pro)ocat de tratamentul de ond al $utei si a trebuit sa renunt la el= Prinurmare" ceaiul nu poate i baut de cei cu $astrite si ulcere 8iperacide=Pentru cei cu stomac sensibil este oarte bun sucul din coacae ne$re" oparite si pasate prin sita" la care seadau$a a8ar si apa= 7ese un el de nectar" extrem de 8ranitor si oarte $ustos= &intr(un litru de boabe opariteintr(un litru de apa se pot scoate cam trei litri de suc= &e cati)a ani" )ara de )ara" ac aceasta cura de suc timpde aproximati) doua saptamani" c8iar daca mai las cate o i(doua ara= Sucul trebuie baut de placere= Lasenatia de saturatie" de @nu(mi mai place@ sau @ai nu(mi trebuie@" se intrerupe cura= Creierul iecarui om esteun computer care stie exact ce(i trebuie or$anismului= Acum un an" mi s(au acut mai multe in)esti$atii laClu'= -ici urma de acid uric in san$e= @-(ai a)ut niciodata $utaG $uta nu se )indeca@" mi s(a spus= %elatareadespre coacaul ne$ru a pro)ocat o clatinare a capului de parc(ar i is< @Mai stii@= ra o doctorita practicanta"nu un cercetator" si nu m(am suparat= -umai cercetatorii ar putea da raspunsuri clare" daca munca lor s(ar

bucura pe la noi de interesul meritat=#arasca Fat - loc& .esesti, Bud& Maramures

Marul-u"ului

/uruiana $atomica$Marul-u"ului

3odesta ca infatisare, conduce in topul celor mai puternice plante medicinale din Romania

&enumirea stiintiica a acestei plante este Aristoloc8ia clematitis= 7n ona de )est a tarii i se spune marul(lupului" in sudul Moldo)ei" curcubetica" iar pe malul &unarii" buruiana de rem= Creste prin )ii" la mar$ini decamp si prin locuri )irane= ste inalta de 'umatate de metru" uneori mai mult" iar runele ei amintesc oarecumde cele ale asolei= Are lorile $albene" un miros oarte puternic si destul de inecacios" iind ocolita de insecteledaunatoare" precum si de bolile )irale si bacteriene ale plantelor= ste atat de reistenta si )i)ace" incat suocaadesea culturile" taranii nostri nemaistiind cum sa scape de ea 1intre altele" reista oarte bine si la ierbicide=+uruiana aceasta este ( se pare ( una din cele mai puternice plante medicinale din lora noastra" a)and atat demulte aplicatii" incat ar putea i scrise despre ea tomuri intre$i= Comparatia cu orta unei exploii atomice nueste 8aardata" doar ca eectul e poiti)=Partea aeriana a ost studiata intens in anii /." cand sa)antii au ost ascinati de eectele sale

imunostimulatoare extrem de intense= S(a incercat atunci iolarea din runele sale a unui medicament desemisintea cu administrare interna" insa s(a do)edit ca separat de celelalte componente ale plantei" acidularistoloc8ic" principiul acti) imunostimulator secretat de ea" este oarte toxic pentru icat" putand a)oriac8iar ormarea tumorilor 8epatice= Atunci s(a renuntat la studierea sa" ea ramanand" ca si pana atunci" inapana'ul medicinii populare= Ceea ce ne determina acum sa scriem despre ea sunt nenumaratele semnale

primite de la cititori" reeritoare la miracolele terapeutice acute cu a'utorul acestei plante= Lista aectiunilor )indecate cu ea este impresionanta< de la boli 8epatice si inectii recidi)ante la dermatoe reistente la oricealta orma de tratament" tumori beni$ne si mali$ne sau boli $inecolo$ice=Utili*area interna

Preinta ara doar si poate riscuri" deoarece marul(lupului" ara a i atat de toxic ca spanul" matra$una saurostopasca" are o anumita actiune neasta la ni)elul rinic8ilor si a tubului di$esti)" in doe mari dand reactiiad)erse se)ere= Se pare ca in doe mici" de pana la 0"# $rame pe i pentru un adult" administrat o perioadalimitata de timp 1maximum o luna" nu preinta nici un incon)enient" iind c8iar un remediu rapid in tratareacancerului pulmonar" de piele" la san si la intestin" a 8epatitelor )irale" precum si a inectiilor intestinale" insa



./

sin$urul care are in)estitura sa prescrie si sa conduca acest tratament este medicul curant= &in acest moti)" nune )om ocupa in acest articol de administrarea interna a marului(lupului" ci doar de tratamentele externe" caresunt lipsite de pericole" au o eicienta oarte mare si se aplica unei $ame oarte lar$i de boli=ateva (orme de "re"arare si administrarea externa

ata"lasma cu marul-lu"ului

Se macina in iarba de marul(lupului cu a'utorul unei rasnite de caea" iar pulberea obtinuta se combina in proportii e$ale cu pulbere de radacina de tataneasa= Peste amestecul de pulbere de marul(lupului si tataneasase adau$a apoi apa calduta" amestecand mereu" asa incat sa se ormee o pasta cat mai omo$ena= Aceasta pastase aplica printr(un tion pe ona aectata )reme de o ora=+aia de seut cu marul(lupului mana de plante se lasa sa se maceree in 2 l de apa" )reme de /(0. ore 1de dimineata pana seara" dupa carese iltreaa= Planta ramasa dupa iltrare se opareste cu inca 2 l de apa clocotita" dupa care se acopera" se lasa sase raceasca si se iltreaa din nou= 7n inal se combina cele doua extracte intr(un li$8ean" in care se )a sta cuseutul )reme de 2. de minute 1adau$and din cand in cand apa calda" daca este ne)oie= ste un leac oarte

bun pentru 8emoroii" inlamatii anale" inectii $enito(urinare recidi)ante=lisma cu marul-lu"ului

Preparatul pentru clisma se obtine dintr(o lin$ura rasa de pulbere de marul(lupului" o lin$ura de radacina detataneasa si o lin$ura de lori de musetel" care se lasa la inmuiat in 'umatate de litru de apa" de seara pana

dimineata" cand se iltreaaG maceratul se pune deoparte" iar planta ramasa dupa iltrare se ierbe in 'umatatede litru de apa pana cand scade la 'umatateG se lasa la racit decoctul" dupa care se combina cu maceratul= Cu preparatul astel obtinut se ac clisme cu a'utorul iri$atorului= Lic8idul se tine in intestin )reme de 0. minuteinainte de a i eliminat=Tinctura de marul-lu"ului

7ntr(un borcan cu ilet se pun rune de marul(lupului bine pisate ori macinate cu rasnita de caea" pana seumple borcanul= Apoi se adau$a alcool alimentar de minimum !." atat cat cuprinde" amestecand din cand incand" astel ca planta sa ie bine patrunsa de alcool= Se inc8ide borcanul si se lasa la macerat )reme de 04 ile"dupa care se iltreaa prin tion= Se pun comprese pe locurile aectate cu tinctura astel obtinuta=Unguentul de marul-lu"ului

Sase lin$uri de tinctura se pun pe o arurioara curata si se lasa sa se e)apore pana isi reduc )olumul de circa

trei ori" obtinandu(se aproximati) doua lin$uri dintr(o pasta $roasa si usor lipicioasa" cu miros puternic de planta= Aceasta pasta )a i adau$ata peste un sert de pac8et de unt 1usor inmuiat in prealabil in apropiereaunei surse de caldura" ara a(l topi complet" amestecand bine cu o lin$ura pana se omo$enieaa perectaceasta combinatie" care apoi )a i pastrata la ri$ider=+oli care se )indeca prin tratamentul extern cu marul(lupuluiR Pentru o cicatriare estetica a ranilor sau a taieturilor in urma unor inter)entii c8irur$icale ( se pune pe loculaectat o cataplasma cu tataneasa si marul(lupului o data pe i" tinandu(se )reme de o ora= itea de )indecare)a creste simtitor" iar cicatricele )or de)eni cu timpul abia )iibile=R %anile 1inclusi) de la inter)entii c8irur$icale care nu se inc8id ( se trateaa cu comprese cu tinctura demarul(lupului= :n tion bine imbibat cu tinctura se pune pe locul aectat )reme de 3. de minute" dupa care seindeparteaa compresa si se lasa pielea sa se )ante )reme de macar o 'umatate de ora=

R Cancer intestinal" $enital" de rect" de prostata ( se recomanda clismele cu marul(lupului" acute o data ladoua ile= 7n caul in care clismele sunt contraindicate" se ac ilnic bai de seut=R 7n cancerul $enital la emei se ace o clisma la doua ile si o iri$atie )a$inala 1cu acelasi tip de preparat ca sila clisme o data la trei(patru ile=R Cancer esoa$ian" la limba etc= ( se ace $ar$ara cu ceai de marul(lupului" tataneasa si musetel" preparatintocmai ca si cel pentru clisme= 7n cadrul aceluiasi tratament se )or realia totodata clisme cu marul(lupului" odata la doua ile=R Cancerul de piele ( se ace o data la doua ile o clisma cu marul(lupului si in plus se aplica ilnic ocataplasma cu tataneasa si marul(lupului= Aplicarea cataplasmelor se repeta pana la disparitia totala a leiunii=R 7nectii $enitale cu tric8omonas" papiloma" c8lamidDa ( se ac spalaturi )a$inale cu un ceai preparat la el cacel pentru clisme= Tratamentul se ace )reme de !(0. ile cu doua saptamani de paua pentru reacerea lorei

)a$inale= La barbati se ac ilnic bai de seut cu marul(lupului" pentru sporirea imunitatii locale= Mai ales ininectii cu c8lamidDa si in cele bacteriene )a i respectat cu strictete tratamentul cu antibiotice prescris demedic" cele doua terapii mer$and oarte bine in paralel=



80

R %ani purulente" $reu )indecabile la de$etele de la maini si de la picioare ( se umple pe 'umatate un pa8arelin$ust cu tinctura de marul(lupului" dupa care se inmoaie in el de$etul aectat )reme de 2.(3. de minute= 7ncate)a ile inectia se )a retra$e si apoi )a disparea= Sunt multe cauri de pacienti carora trebuia sa le ieamputat de$etul si l(au sal)at ca prin minune doar cu acest tratament simplu=R Abcese" uruncule" eceme inectioase reistente la alte orme de tratament ( se pune pe locul aectat ocataplasma cu marul(lupului )reme de trei(patru ore pe i" dupa care se lasa pielea sa se )ante in aer liber )reme de o ora= Se repeta aplicatia ilnic" pana la )indecarea totala=R Contra 8emoroiilor ( se oloseste un$uentul al carui mod de preparare a ost descris anterior" cu care se acaplicatii locale de doua(trei ori pe i= Foarte utile sunt si baile de seut cu marul(lupului" care )or i acute odata la doua(trei ile='ntoxicatia cu marul-lu"ului

Apare la adulti atunci cand se depaseste doa de 6 $rame pe i si se maniesta prin urmatoarele simptome<$reata" )arsaturi" scaune numeroase 1uneori san$)inolente" urinari dese" inlamatii se)ere ale rinic8ilor"tulburari circulatorii= :tiliat extern" nu preinta nici un el de incon)eniente" cu conditia sa im atenti lamanipularea si depoitarea sa corecta= Toate tratamentele interne )or i acute sub directa indrumare sisupra)e$8ere a unui medic= 7n ca de intoxicatie" de la primele simptome adresati()a medicului curant=Tratamentul consta in )oma terapeutica 1spalaturi $astrice" administrarea de carbune medicinal" producereaunei pur$atii puternice= -u aceti tratament intern cu marul(lupului ara indrumare medicala= &aca a)eti in

casa plante toxice" atunci pastrati(le in dulapiorul de medicamente" bine inc8ise" si puneti la indemana siantidotul elementar ( carbunele medicinal" care trebuie administrat imediat" pana a'un$eti la cea mai apropiataunitate sanitara=

Marul-lu"ului este una dintre cele mai utili*ate "lante inca din cele mai vechi tim"uri& #rimele

consemnari des"re (olosirea ei in sco"uri medicinale datea*a de acum&&& 7 de ani, din Egi"tul antic,

unde ea era numita $iar%a co%rei$, intrucat era singurul remediu e(icient contra veninului temutei

re"tile& Tot in Egi"t era administrata "entru tratamentul in(ectiilor "ielii, "entru vindecarea ra"ida a

muscaturilor de animale si insecte, "recum si "entru a a"ara oamenii de e"idemii&

Vechii gali (oloseau marul-lu"ului "entru tratarea tumorilor si a oricaror excrescente a"arute "e cor"&

'n Evul Mediu, in )"ania, "lanta era remediul de taina al cavalerilor care o (oloseau "entru a-si

tamadui ra"id ranile "rimite in lu"ta si "entru a "reveni in(ectiile, care in vremurile acelea erau (atale&er%oristii engle*i din secolele vi-vii recomandau mestecarea a doua-trei (run*e de marul-lu"ului "e

*i, "entru intarirea organismului im"otriva e"idemiilor, "entru eliminarea a%ceselor dentare si a

tuturor a(ectiunilor gurii& Tot ei averti*au asu"ra toxicitatii "lantei, aratand ca tratamentele interne

mai lungi de trei sa"tamani "ot dauna rinichilor, ve*icii urinare si tu%ului digestiv&

'n medicina noastra "o"ulara este consemnata (olosirea acestei "lante in (oarte multe *one ale tarii& 'n

/anat era utili*ata contra $ranilor rele$, adica a cancerului la "iele, in )atu Mare si in /istrita =asaud

era (olosita "entru tot soiul de $%u%e$ 0%oli de "iele3, "entru $tranBi$ 0hemoroi*i3, dar si "entru

tratarea cancerului de rect sau de intestin& 'n Moldova este consemnata (olosirea acestei "lante mai ales

in Budetele Vrancea, ?alati si /acau, unde era considerata un adevarat elixir contra %olilor (emeiesti,

"recum si a celor recto-anale 0se (olosea su% (orma de %ai3& .e asemenea, se (olosea "entru a (ace "arul

sa creasca (rumos, "entru a inde"arta cosurile de "e (ata si a in(rumuseta "ielea& 'n +ltenia, marul-lu"ului era (olosit in s"ecial "entru tratarea ranilor si a %olilor de "iele, dar si a he"atitei si ulcerului

stomacal 0se administra "utina radacina (iarta in la"te3&

eac cu marul-lu"ului "entru (isuri anale

As dori sa precie cate)a notiuni de anatomie= %ectul" in lun$ime de 0.(02 cm" se desc8ide la exterior prinanus= %ectul are doua portiuni< una mai lun$a si mai lar$a" care ser)este la depoitarea materiilor ecale inaintede deecare" si alta portiune mai in$usta si mai scurta" canalul anal" cel care suporta isura= La ni)elul rectuluise pot produce stenoe 1stramtari" unele con$enitale" altele dobandite= 7n 'urul anusului si al rectului se potde)olta procese inlamatorii< anite" rectite" abcese perianale si perirectale urmate de istule anale= peratiile

cele mai obisnuite pe rect sunt dilatatia anala" desc8iderea abceselor" extirparea traiectelor istuloase" cura8emoroiilor etc= &ar practica a aratat ca exista si remedii naturiste pentru )indecarea istulelor anale" inaintesau dupa operatie= Toti bolna)ii cu aectiuni pe rect" colon sau la or$anele $enitale trebuie sa aca bai de seutcu o planta numita marul(lupului 1popular" testiculele popii= Se ace un decoct concentrat dintr(o mana buna



81

de marul(lupului la 6 l de apa= Se ierbe pana ce lic8idul scade la 'umatate= Se lasa la racit pana la limitasuportabila= Bumatate de litru de decoct se pastreaa pentru clisma" iar cu restul se ace o baie de seut" timp de0#(2. de minute= &upa baie" decoctul pentru clisma se incaleste la temperatura corpului si se ac trei clismeconsecuti)" olosind o para de cauciuc de 0#. ml= Apoi se ace un dus cald pentru incalirea corpului 0(2minute" urmat de un dus rece de cate)a secunde" cat poate suporta indi)idul= +olna)ul se )a imbraca cu un8alat de baie" ara a se ster$e pe corp" dupa care )a sta la pat" acoperit cu o patura" circa o 'umatate de ora= ste

bine ca baia de seut si cele trei clisme consecuti)e sa ie acute seara" inainte de culcare= &ar cria si durerilemari sunt pe timpul deecarii" care trebuie sa aiba loc cel putin o data pe i" dimineata= Pentru a e)itaconstipatiile si duritatea materiilor ecale" principalele )ino)ate de isurarea canalului anal" bolna)ul trebuie sa

pre)ina starile de constipatie cu ceaiuri de crusin" soc" papadie" leurda" macris" enicul 1seminte" re)ent"seminte de in" ulei de ricin 1o lin$ura seara" alternandu(le o data la 4(# ile= 7nainte de deecare" se )a olosi oclisma mica" calduta" cu apa cu sapun de casa sau ceai de cimbru amestecat cu clabuc de sapun de casa sau #.ml ulei comestibil= Astel" canalul anal )a de)eni oarte alunecos" iar eliminarea ecalelor se )a ace cuusurinta" ara dureri mari= &atorita proprietatilor antiinlamatorii si a puterii de cicatriare a acestei plante")indecarea isurii anale )a a)ea loc in trei(patru saptamani=Albu ;ri$ore ( str= +rada lui -o)ac" bl= A30" ap= #" Craio)a" tel= .2#0H09=6#=#3

Medicina naturista – Marul u"ului!

<eca"itulare

<eca"itulari necesare.in nou, des"re tratamentul cu Marul u"ului 0Mar u"esc3Todor

<usalin$Marul-lu"ului o"reste inmultirea celulelor canceroase si intareste imunitatea$

-umele interlocutorului nostru de astai le este cunoscut cititorilor re)istei @Formula As@" dintr(un inter)iu publicat in urma cu peste un an= 7n$iner de proesie" casatorit cu o distinsa cercetatoare in domeniul biolo$iei1din neericire" sotia domniei sale a murit" d(l Todor %usalin este un terapeut naturist" specialiat intratamentul cu marul(lupului 1Aristoloc8ia Clematitis" o ade)arata )edeta a itoterapeuticii romanesti= Plantaotra)itoare" la el ca spanul" marul(lupului de)ine un medicament redutabil in )indecarea cancerului si aleucemiei 1precum si a altor nenumarate boli" cu o conditie extrem de se)era< sa i se cunoasca bine principiileacti)e si doele de administrare" pentru a se e)ita accidentele de supradoa'= Certiicate de scrisorile sosite peadresa redactiei" reultatele obtinute de terapeutul din Caransebes do)edesc o bo$ata experienta in tratamentulcu marul(lupului" soldata cu reultate care ne(au indemnat sa re)enim asupra subiectului= ameni disperati" cu

cancere de dierite localiari" bolna)i de leucemie si Sida" si(au $asit alinarea cu leacurile d(lui Todor %usalin=&e unde )in tratamentele sale" in ce boli sunt ele eiciente" care sunt limitele terapeutice" )a in)itam sa alati incontinuare=O mostenire de familie

( &(le Todor %usalin" dintr(un inter)iu precedent" realiat de cole$ul nostru Florentin Popa" reulta catratamentele d)s= cu marul(lupului sunt mostenite pe linie de amilie= (as ru$a sa re)eniti asupra subiectuluisi pentru sa)oarea lui @populara@=( Sunt banatean la ori$ine" nascut pe malul stan$ al raului Timis" in minunea de oras care a ost cand)aCaransebesul 1anii tranitiei l(au impins intr(un anonimat nedrept= eritabil rai al copilariei" el ne(a in$aduitcu lar$8ete 'ocurile intinse dincolo de $ranitele orasului" cursele cu patinele pe Timisul in$8etat" dar mai alese)adarile in natura exuberanta de pe dealurile si din padurile alate in impre'urimi= Calaua nepretuita in aceste

e)adari in necunoscut imi era bunica mea mult iubita" 7conia" mare mestera in )indecarea cu plantemedicinale" o @dotoroaie@ cunoscuta si pretuita in tot tinutul= Cu toate ca a trecut o )iata de atunci" tin minteca ai acele pere$rinari prin padure" priceperea ei de a distin$e o planta de alta" cultul pe care il a)ea pentru elesi pe care il transorma intr(un ade)arat ritual= Am mai )orbit despre asta" dar cred ca lucrul are o semniicatie



82

aparte= Cand $asea cate o planta medicinala" bunica acea o cruce cu palma asupra ei" icand< @&eie &omnulsa ie de leac?@= 7ar din toate ierburile culese si ba$ate in traista" cea mai pretuita era marul(lupului" pe care o

punea separat" ara sa(l amestece cu celelalte surate= Pentru bunica 7conia" planta asta era darul cel mai de pret<un miracol cu care )indeca in cate)a ile rani care" de re$ula" necesitau saptamani de in$ri'iri= 7mi amintesc ca"dupa raboi" prin 094!" din caua mieriei" se instapanise un ade)arat ocar de inectie pretutindeni= Pe atunci"nu existau antibiotice= ra in )remea reu$iului si" deoarece dormeau prin $ra'duri" ara posibilitati de i$iena side alimentatie" ma'oritatea oamenilor aceau niste buboaie $roanice" mai rele ca urunculoa= +unica ii tratacu marul(lupului" punandu(le comprese pe rani= 7ar acestea se )indecau miraculos" in cate)a ile= Poate camarul(lupului ar i ramas o simpla amintire a copilariei" daca )iata n(ar i acut sa ma casatoresc cu o pasionatacercetatoare a ierburilor de leac= Sotia mea a ost doctor in biolo$ie si alaturi de ea am studiat ani de ilemarul(lupului in laborator= Primele retete le(am aplicat in amilie si pe prieteni" dar oarte curand" am obser)atcu surpria ca marul(lupului era eicient si in cancer" ceea ce ne(a dat mult de $andit= +unica 7conia nua'unsese atat de departe" asa ca am inceput sa acem alte experiente" sa(i probam eectul in boli tot mai $ra)e=Stiam ca planta e toxica" asa ca eram oarte atenti la concentratia pe care o indicam= Momentul in care am

prins incredere totala in aceasta planta a ost acela cand sotia mea s(a imbolna)it de leucemie" in 09//= Ainceput sa ia marul(lupului" in paralel cu tratamentul prescris de doctor= &upa sase luni" leucocitele se situau in)alori normale= &in neericire" sotia mea a murit la putin timp dupa ce s(a )indecat" in impre'urari stranii" intimpul unei calatorii in Australia= Am ramas cu amintirea ei si cu retetele pe care le(am descoperit impreuna"

dupa ani de cercetari de laborator= Mi(am spus ca trebuie sa continuu ceea ce(am inceput" asa ca am reluattratamentele cu marul(lupului=

Tratamentul cu marul-lupului

( &(le %usalin" in ce consta" de apt" tratamentul d)s= cu marul(lupului( Folosesc doua ceaiuri" unul pe cale interna" combinat cu alte sase plante anticanceri$ene" extrem de

puternice" si altul pentru olosinta externa" mult mai concentrat" pentru a deinecta si inc8ide ranile" precum si pentru retra$erea tumorilor exterioriate= Acelasi ceai da reultate de exceptie 1olosit pentru spalaturi)a$inale" in )indecarea bolilor uterine< c8isturi" ibroame etc= :n ca recent este cel al unei paciente care aa)ut un ibrom de 0# cm" enorm" ce s(a resorbit complet intr(un an=( 7n ce aectiuni se obtin cele mai bune reultate cu marul(lupului

( 7n aectiunile 8epato(biliare" inclusi) cancer= Am obtinut reultate deosebite in cancer 8epatic si pancreatic=Am a)ut c8iar cate)a cauri carora" personal" nu le(am acordat cine stie ce sanse" dar care s(au )indecat=%eultate bune am obtinut si in )indecarea cancerului de plamani" de intestin si de rect" de o)are" ba c8iar si incaul unor tumori cerebrale= batrana cu cancer pulmonar cu metastae pe creier" careia medicii nu(i maiacordau nici o sansa" s(a )indecat= Fiul ei" proesor uni)ersitar" a insistat sa(i administre tratamentul si&umneeu i(a prelun$it ilele=( bser)atia d)s= experimentala" ca marul(lupului este deosebit de eicient in aectiunile icatului si ale cailor

biliare" este in perect acord cu studiile armaco(dinamice acute in mai multe locuri in lume= :na din principalele substante ale acestei plante" acidul aristoloc8ic" se acumuleaa in icat" de unde incepe saactionee= Pe de alta parte" aceleasi studii sustin ca marul(lupului nu ar a)ea eect" administrat pe cale interna"deoarece principiile sale se deterioreaa in tubul di$esti)= Cum comentati acest apt

( Marul(lupului are un eect extraordinar" dar trebuie combinat cu alte cate)a plante" care sa(i potenteeactiunea in tratarea cancerului=( :n alt element important este toxicitatea marului(lupului= Spanul" de exemplu" c8iar in doe oarte mici" deordinul ecimilor de $ram" produce diaree" dureri de cap" )oma" ameteala= 7n caul tratamentului d)s= pe baade marul(lupului" nu apar asemenea eecte secundare( -u" nu m(am conruntat cu asemenea situatii= &oar la pacientii cu enterocolite" cu rectocolite ulcero(8emora$ice aparea o diaree )iolenta" dar dupa o perioada de tratament diareea se oprea" iar peretii intestinuluise reaceau=( Ati putea sa ne dati o lista ce)a mai completa a bolilor care se )indeca prin tratamentul d)s=( C8iar daca pare $reu de creut" marul(lupului are eect in oarte multe aectiuni< ulcer $astro(duodenal" ulcer )aricos" pancreatita" 8emoroii" caderea parului" pelada" slabirea or$anismului" )iermi intestinali" $iardia"

colita" dispepsie" constipatii" dureri de $at" stari depresi)e" neliniste" insomnii" acnee" candidoe si 8erpes bucal" $in$i)ite" paradontoe" ate" candidoe si 8erpes )a$inal" anexite )iolente" ibrom uterin" ulceratiiuterine" c8isturi o)ariene" cancer uterin" ciroe" boli ale sistemului ner)os" noduli 8ormonali si $an$lionari"



83

inectii externe $ra)e" arsuri" muscaturi de orice el" rani desc8ise etc= &upa cum )edeti" marul(lupului este o planta cu )alente terapeutice deosebite= 7n caul tumorilor mali$ne 1$radul 7(7i" important este ca bolna)ii s(ooloseasca in aa incipienta= La cancer" marul(lupului stabilieaa boala" oprind inmultirea necontrolata acelulelor si ridicand imunitatea or$anismului= &e curand" am a)ut reultate oarte bune si in Sida ( analieleunui pacient depistat seropoiti) arata ameliorari notabile dupa cate)a luni de tratament= s8(ul" dupa trei lunide tratament" de exemplu" a a'uns de la !2 1ata de 0(0# cat e normal la 0.? 7ata" am toate analiele sale" carearata ca starea lui se imbunatateste" pe masura ce el continua tratamentul=( &in cele relatate de d)s=" ar reiesi ca marul(lupului )indeca orice boala" or" in realitate" nu poate i c8iar asa===( +ineinteles ca iecare or$anism reactioneaa in mod dierit la tratamentul cu marul(lupului= Am a)ut" deexemplu" copii cu leucemie" cu )arste cuprinse intre cinci si ece ani= &ar reistenta lor era prea mica pentruaceasta maladie si n(am reol)at nimic= Apoi" mai sunt si alte cauri" cum ar i cele de tumori mamare oartea)ansate si" in $eneral" caurile de cancer oarte a)ansat" cand proportia de reusita a tratamentului este mica=( Caurile de pacienti )indecati ne ac sa im mai de$raba optimisti in ceea ce pri)este eicienta tratamentuluicu marul(lupului= Ar mai ramane o intrebare< cat costa un asemenea tratament( :n litru de ceai costa cam #.=... de lei" iar doa pe ece ile" pentru o cura completa" este de 6 litri= &aca

pacientii sunt pensionari" beneiciaa de reducere= usalin 'odor poate fi (asit la tel:16/4..5

a*uri:Am fost operata de neoplasm al pancreasului, cu metastaze pulmonare si hepatice. Acum ma simt foarte

bine:

Se cu)ine sa )a adrese cele mai calde multumiri si eterna recunostinta pentru aptul ca &umneeu )(aindemnat sa(i luati inter)iu d(lui %usalin Todor care" prin tratamentul complex pe care il practica si care are la

baa planta miracol marul(lupului" m(a sal)at de la moarte=Subsemnata 7)an Mia" in )arsta de 44 ani" am ost operata de neoplasm al pancreasului" cu metastae

pulmonare si 8epatice" la care toti medicii specialisti care ma tratasera pana atunci au ridicat din umerineputinciosi" spunandu(mi ca mai am de trait doar cate)a luni= &ar mare a ost &umneeu" care a lasat aceste

plante pe pamant si pe omul acesta" domnul %usalin Todor" care pur si simplu mi(a redat sanatatea?&oresc sa )a inorme ca" in momentul de ata ma simt oarte bine" ca nu stau la pat" ac multa treaba in

$ospodarie si sunt din nou de olos amiliei mele= &ate iind toate acestea" )a su$ere sa mai populariatitratamentul d(lui %usalin" pentru ca sa mai sal)ee si alte )ieti omenesti='van Mi*a - str& Viitorului, %l& 41, sc&

/, a"& ;, )acele, Bud& /rasov, tel& ;6>28&18&14

:In faza in care a)unsese boala, numai o minune ma putea sal#a, si lucrul acesta s-a intamplat:

Po)estea mea sper ca )a reda speranta si increderea oamenilor a'unsi la disperare" din caua )reunei bolinecrutatoare= Asa s(a intamplat si in caul meu" care" a)and cancer cu metastaa la sanul stan$" nu mai a)eamnici cea mai mica speranta sa scap cu )iata si sa )a pot scrie acum= &atorita re)istei @Formula As@" am reusit saalu despre )indecarile naturiste ale d(lui %usalin Todor" la care am a'uns intr(o stare critica= %eultateletratamentului s(au )aut din primele ile" iar acum" dupa trei luni de tratament" tumora" care initial a)ea ! cm"a disparut" imunitatea mi(a crescut" iar eu sunt aproape )indecata= 7n aa in care a'unsese boala" numai o

minune m(ar i putut sal)a" si lucrul acesta s(a intamplat" datorita acestui om deosebit" caruia ii datore aptulca traiesc=Maria Am*a - str& =& /alcescu nr& 4;5, /l& ', sc& 2, a"& 28, /als, Bud& +lt

:3i s-a pus diagnosticul tumora maligna la plamanul drept. +upa trei luni de la inceperea tratamentului

cu marul-lupului, tumora a disparut:

7n urma unor in)esti$atii medicale acute la Spitalul @Filaret@ din +ucuresti" mi s(a pus dia$nosticul tumoramali$na la plamanul drept= Aland din re)ista d)s= despre eectele miraculoase ale ceaiurilor preparate de d(l%usalin Todor" am inceput tratamentul cu marul(lupului=Ca eect al acestui tratament" starea sanatatii mi s(a ameliorat treptat" iar la radio$raia pulmonara acuta dupatrei luni de la inceperea tratamentului" tumora a disparut=a multumesc pentru publicarea in re)ista d)s= a acestor tratamente si" in mod deosebit" d(lui %usalin

Todor=Vasile #o"escu - #relungirea ?hencea nr& 1, %l& <1, sc& A, et& 2, a"& 44, sector ;, /ucuresti



8

Medicina naturista – Tataneasa

Radacinile #ietii Tataneasa

( Putine alte plante din itoterapeutica romaneasca sunt atat de di)iniate dar si atat de 8ulite ca ea= &e cand s(a)onit ca ar a)ea eecte canceri$ene" marilor irme de preparate din plante li s(a interis pana si abricareane)ino)atelor un$uente= Suntem in ata unui scenariu stupid= Folosita de sute de ani in medicina populara dintara noastra" tataneasa este" in realitate" o planta(minune" o planta cu )irtuti terapeutice de exceptie= Cu oconditie< o administrare corecta" baata pe doa'e care sa elimine orice urma de riscTataneasa, in medicina #eche romaneasca

7n limba dacilor" tataneasa se numea prodiarnela" iind olosita inca de acum cate)a mii de ani pentru tratarearanilor si a racturilor" precum si pentru dieritele actiuni interne= &e la daci se pare ca a in)atat aceasta planta

celebrul medic roman &ioscoride" care a inclus(o apoi in nu mai putin celebrul sau tratat @Materia medica@" inacest el denumirea data supra)ietuind pana in ilele noastre= Poate nici o iarba de leac nu a ost atat de

pretuita si iubita in popor ca tataneasa" care" ara discutie" intra in clasamentul primelor ece plantetamaduitoare olosite de romani= :tiliarea tatanesei in scopuri terapeutice este mentionata de etnobotanisti"

practic" in toate onele tarii= &in +anat in +uco)ina" din ltenia in Transil)ania" tataneasa era principalul leacextern contra racturilor" a scrantiturilor si a pla$ilor de toate elurile= Pe cale interna" se administra contra8erniei 1daca bolna)ul )oia sa se tamaduiasca repede" trebuia sa manance turte din tarate amestecate curadacini pisate de tataneasa" sa se incin$a cu o le$atura acuta cu tataneasa si pedicuta" sa se crute de la eortuliic macar 3(4 saptamani= Ca )italiant puternic 1una din denumirile populare ale tatanesei este aceea deiarba intaritoare" tataneasa amestecata cu miere era data celor bolna)i de tuberculoa 1@8ectica@ si de astm1@suspin@= &ecoctul de radacina era baut in loc de apa de bolna)ii de $astrita 8iperacida si de ulcer=

Le$atorile cu tataneasa erau olosite in ltenia contra durerilor de cap" in Apuseni la scrantituri si dureri deoase" in -ordul Moldo)ei in $astro(enterita" in +anat contra durerilor de stomac" splina" rinic8i= ,eci de retetecu tataneasa au ost consemnate de catre cule$atorii de traditii populare" retete care )om )edea ca se re$asescsi in medicina moderna=Tataneasa in terapia moderna

Studiile acute in ultimele decenii au conirmat in cea mai mare parte ceea ce se stia din medicina popularadespre tataneasa= S(a stabilit aptul ca principiile acti)e ale tatanesei a)orieaa cicatriarea si re$enerarearapida a pielii si a mucoaselor" sudarea rapida a racturilor" remisia tumorilor mali$ne si beni$ne= Alantoina"considerata actualmente cel mai important principiu acti) al tatanesei" are eecte antiinlamatoare"antitumorale si a)orieaa re$enerarea tesuturilor= xista oarte multe preparate externe 1mai ales un$uente

pe baa de tataneasa" olosite pentru tratarea ranilor" tumorilor" ne)ral$iilor= Mai multe ormule Plaar deceaiuri includ tataneasa ca planta de baa in amestec= Ceaiurile cicatriant $astric" calmant $astric" olosite lascara lar$a la noi in tara )reme de 2. de ani" contin tataneasa si sunt olosite pentru tratarea $astritei 8iper(acide si a ulcerului= Pentru u extern" tataneasa este cea mai olosita planta din ultimii 0. ani 1la ni)elmondial" existand peste 2.. de preparate armaceutice pe baa de tataneasa=<etete cu tataneasa ;ulbere de tataneasa

%adacinile uscate se macina in cu rasnita de caeaG daca mai raman bucati nemacinate" se ace o cernere= 7n principiu" doa la adulti este de o lin$urita de trei ori pe i= Pulberea se tine sub limba timp de 0.(0# minute"apoi se in$8ite cu putina apa= La copiii intre 2 si 02 ani" doa se in'umatateste" iar la copiii sub 2 ani se reducela o treime=Tratamentul intern cu tataneasa se ace )reme de maximum doua luni" dupa care se ace o paua de 04(20 de

ile= 3aceratul la rece de tataneasa La o cana de apa se pun 2 lin$urite de radacina de tataneasa macinata cu rasnita electrica de caea= Se lasa /(0. ore la macerat" dupa care se iltreaa= Se obtine un lic8id usor )ascos" puternic emolient" cu eecte



85

cicatriante si calmante $astrice" expectorante ( deosebite= Se beau 2(3 cani de macerat la rece pe i" de obicei pe stomacul $ol= +ecoctul de tataneasa

Se ierb 2 lin$urite de pulbere de tataneasa intr(o 'umatate de litru de apa 1doua cani timp de # minute" dupacare se lasa sa se raceasca si apoi se iltreaa= Se amesteca 'umatate de litru de decoct astel obtinut cu inca

'umatate de litru de macerat la rece= Preparatul obtinut se bea in 3(4 reprie ilnic" pe stomacul $ol=Tinctura de tataneasa

Se pun 2. lin$uri rase de pulbere de tataneasa 1obtinuta prin macinare cu rasnita electrica de caea intr(un )asGse adau$a apoi alcool de !# 1trei parti alcool alimentar de 96 si o parte apa" atat cat sa cuprinda pulberea sisa ramana o pelicula de alcool de 4(# cm deasupra= Se lasa la macerat )reme de 0. ile" apoi se stoarce si seiltreaa= Se tine in sticlute mici" inc8ise la culoare=

Alifia de tataneasa

Cea mai buna aliie de tataneasa se obtine casnic" pe suport de unt si ceara de albine= Se pune un pac8et de untintr(o oala si se ierbe pe oc de intensitate medie" inlaturandu(se spuma din cand in cand= &upa 0#(2. deminute" niste sedimente inc8ise la culoare se depun pe undul cratitei" iar untul ramane limpede= Atunci se iade pe oc si se trece untul incins" limpede 1ara )reun sediment de pe und intr(o alta oala curata" in care seadau$a si un bob de ceara de albine de marimea unei alune 1se $aseste in piata la apicultori" dupa care seamesteca bine= Atunci cand amestecul de unt limpeit si ceara este $ata sa se intareasca" se adau$a 3(4 lin$uri

cu )ar de pulbere de tataneasa" obtinuta prin macinare" urmata de cernere cu sita pentru aina alba= Seamesteca pana la omo$eniarea completa" dupa care se lasa sa se raceasca si se pastreaa in ri$ider= Cuaceasta aliie se un$ locurile aectate de 2(3 ori pe i=Cate#a din bolile care se #indeca cu tataneasa

Cancer ( Tataneasa este un ad'u)ant pretios pentru mai multe orme de cancer" cum ar i cancerul la intestin" prostata si stomac" in care s(au obtinut reultate spectaculoase= Se administreaa decoctul" 0(3 cani pe i" pestomacul $ol" in 3(4 reprie" din care una obli$atoriu dimineata" la treire" inainte de a manca sau a consumaaltce)a= 7n tratamentul cu tataneasa al cancerului este strict necesar sa nu se consume carne" a8ar" alimente cuconser)anti" pra'eli= %e$imul alimentar )a i compus din minimum #. cruditati= Se ac cure de patrusaptamani" cu 02 ile paua= Pe ansamblu" tratamentul dureaa sase luni= Acelasi tratament ne(a ost semnalatdin scrisorile cititorilor nostri" ca iind )alabil pentru cancer la icat" ibrom uterin" polipi stomacali=

;astrita 5iperacida si :lcer ( 7n aceste aectiuni" un tratament intern de 2(4 saptamani cu pulbere de tataneasaeste cu ade)arat miraculos= Principiile acti)e ale tatanesei prote'eaa si a'uta la reacerea peretilor stomacului"alina durerea si reduce rec)enta puseelor de $astrita" pana la )indecarea completa= Se ia o lin$urita de pulberede radacina de 3(4 ori pe i" pe stomacul $ol= &aca )reti sa obtineti reultate si mai bune" puneti la iecare doade tataneasa cate o 'umatate de lin$urita rasa" dintr(o planta calmanta" cum ar i lorile de tei sau de salcam=&ureri &e ;at" +ronsita" +oli Pulmonare Trenante ( Se tine in $ura o bucatica de radacina de tataneasa"su$and(o ca pe o bomboana 1pentru o eicienta mai mare" poate i olosita direct pulberea de tataneasa careeste mult mai solubila= 7n acest el" se extra$ principii acti)e care re$enereaa epiteliul" calmeaa tusea"a)orieaa expectoratia si $rabesc )indecarea= Acelasi tratament este deosebit de eicient in tusea seaca siiritanta" in arin$ite si ami$dalite acute si cronice=(tilizari e"terne/

( Cancerul de piele" pla$i si alunite cu risc de mali$niare= Se aplica tinctura de tataneasa de 3(4 ori pe i pelocul aectat= Pentru a spori aderenta acestui extract pe tesutul tratat" se adau$a in el cate)a picaturi de tincturade propolis= Tinctura se picura cu o pipeta" @scaldand@ bine toata supraata tratata" de mai multe ori" pana ce pelocul aectat se ormeaa o pelicula $roasa= 1%ecomand in cunostinta de caua eicienta tincturii pe care amolosit(o si eu" cu succes" in )indecarea unei alunite pe cale de a se canceria=( ntorsele" luxatiile si racturile ( Pe entorse si luxatii se aplica comprese cu tinctura de tatanesa sau se ace unmasa' oarte usor cu aliie de tataneasa= Prin acest tratament acut ilnic" )reme de macar o saptamana"

perioada de )indecare se scurteaa cu pana la 'umatate=( 5emoroii ( Se aplica pe locul aectat de doua ori pe i aliia de tataneasa" al carei mod de preparare a ostdescris mai sus=( Arsurile de $ra)itate mica" ranile" ranile )ec8i ori care se )indeca $reu" cicatricele inestetice se trateaa

eicient prin pensulari cu tinctura sau" cand nu este suportat alcoolul" cu decoct de tataneasa" acute de doua ori pe i pe locul aectat=



8-

( %anile de pe colul uterin ( Cu a'utorul iri$atorului se ac spalaturi ilnice cu decoct de tataneasa= &upaintroducerea decoctului" bainul se tine mai ridicat decat trunc8iul" asa incat lic8idul sa a'un$a in prounime=Pentru o mai mare eicienta" la decoctul obtinut dupa metoda preentata mai sus se adau$a doua lin$uri cuiarba de coada(soricelului= Tratamentul dureaa timp de doua saptamani=( 7n tratamentul bolilor )enerice" tataneasa este un a'utor pretios" deoarece $rabeste )indecarea si a)orieaaactiunea altor plante= &e exemplu" tataneasa are o actiune potentatoare pentru rostopasca" aceasta iind unremediu pretios in tratamentul )e$etatiilor )eneriene 1produse de papiloma)irusuri si al 8erpesului= Pentrui$iena obisnuita a or$anelor $enitale" decoctul de tataneasa este de preerat altor solutii" deoarece nu distru$elora normala= &ecoctul de tataneasa este si un anticandidoic puternic=Tataneasa - un "ericol!

7n ultimii ani se )e8iculeaa ideea ca anumite plante medicinale traditionale" printre care la loc de @runte@ seala tataneasa" ar a)ea eecte canceri$ene= Ar$umentele aduse in discutie sunt urmatoarele< 0= Animaleleura'ate cu cantitati mari de tataneasa au a)ut tulburari 8epatice" unele au preentat c8iar tumori 8epatice= 2=Au ost iolati anumiti compusi ai tatanesei ( asa(numitii alcaloii piroliidinici (" ai caror eecte muta$ene sicanceri$ene au ost demonstrate prin teste de laborator= 7n baa acestor doua apte" s(a acut o ade)aratacampanie prin care s(a sustinut ca @tataneasa este canceri$ena@= campanie care insa nu @sta in picioare@atunci cand se pun cate)a intrebari<0= Care au ost doele" calculate pe >ilo$ram(corp" administrate animalelor din experimente ( &aca a ost

administrat 0 $ de tataneasaH>ilo$ram(corp" animalelor ura'ate cu tataneasa din experimentele mentionate"atunci acest apt nu are nici o )aliditate din punct de )edere al medicinii umane= Aceasta" deoarece in acest caar trebui sa(i administram unui adult cu $reutate normala !# $ de tataneasa 1o pun$a si 'umatate de la Plaar?

pe i" asa incat sa apara eectele canceri$ene mentionate=2= &e ce sunt trecute sub tacere substantele anticanceri$ene din tataneasa ( &esprinsi de @contextul@ plantei caintre$" planta care contine eci si sute de substante acti)e" intr(ade)ar alcaloiii in caua ar putea a)ea eectcanceri$en= @Problema@ este ca nu sunt administrati alcaloiii simpli" ci planta intrea$a" planta care contine

principii acti)e cu eecte antitumorale oarte puternice=3= Care este $radul de intensitate al presupusei actiuni canceri$ene a tatanesei Sin$ura reerire cat de cat

precisa pe care o $asim in literatura noastra despre $radul de toxicitate al tatanesei este in cartea lui Mar> MaDell ( @;8id naturist de prim(a'utor@ 1ditura @Colosseum@ 0996" in care se airma< @7n cercurile

itoterapeutice internationale" se su$ereaa ca potentialul canceri$en al unei cesti de ceai de tataneasa este maiscaut decat al unui suc indulcit cu a8arina@= a lasam sa tra$eti concluiile=4= Presupunand ca tataneasa ar i" intr(ade)ar" o planta canceri$ena" ar i trebuit ca accidentele pro)ocate deolosirea ei sa ie populariate la ni)el mondial= :nde sunt statisticile pri)itoare la bolile sau mortalitatea

pro)ocate de utiliarea interna a tatanesei le nu exista? &in /#" cand au luat nastere curentele de opinie@anti(tataneasa@" nu a aparut si" probabil" nu )a aparea )reodata )reun studiu statistic care sa arate ca tataneasautiliata in doe normale este canceri$ena si muta$ena= ste oarte posibil sa apara insa studii statistice care saarate ca tataneasa este un=== anticanceri$en redutabil= Asta" da? Ca si in caul altor plante puternice< span"naprasnic" rostopasca" marul(lupului" problema consta in doa'" deci in modul de administrare" lucru )alabil si

pentru multe dintre medicamentele de sintea" care contin in ele procente mult mai mari de noci)itate" decatne)ino)ata tataneasa=

&e altel" marile concerne armaceutice recur$ la mi'loace din ce in ce mai soisticate si biare pentru a(si)inde produsele" subminand cat pot mi'loacele naturale" care sunt mult mai ietine" accesibile si intr(odi)ersitate care in mod normal ar anula orice concurenta= Stim" desi$ur" ca timpul )a scoate ade)arul la i)eala"dar acest timp trece in dea)oarea celor in suerinta=



8.

Medicina naturista - +%ligeana

O planta de nota zece+%ligeana- A)uta sufletul sa-si reia locul in corp si alunga nebunia '

bli$eanei 1Acorus calamus i se mai spune si trestie mirositoare" pentru ca are o aroma extrem de puternica siaspectul unei trestii" crescand prin balti si prin locuri mlastinoase= A ost adusa cu mii de ani in urma dinindepartata 7ndie" aclimatiandu(se perect la noi in tara= Acum o intalnim crescand spontan prin baltile dinsudul tarii 1in +anat" in special" de curand iind descoperite si in &elta &unarii imense asociatii de obli$eanacrescute salbatic ( ade)arate comori de sanatate care exista aproape nestiute in prea'ma $rindurilor=7ntr(un clasament al celor mai olosite ece plante medicinale de pe $lob" cu si$uranta ca obli$eana ar i$ura

pe un loc runtas= &e ce Pentru ca do)eile ar8eolo$ice arata ca aceasta planta este cunoscuta si olosita inscopuri medicinale 1si nu numai de acum=== #... de ani" pe aproape toate meridianele planetei= %amasite aleradacinilor acestei plante au ost descoperite in )ec8ile temple din 7ndia" in mormantul lui Tutan>amon" in)etrele satelor indienilor din America de -ord= @Trestia mirositoare@ este mentionata in +iblie" in ec8iulTestament si in lucrarile marilor medici ai Antic8itatii" cum ar i 5ipocrate sau &ioscorides" in tratatele

sa)antilor medie)ali si in lucrarile consacrate alc8imiei= Care sa ie taina acestei plante atat de apreciate siolosite Stiinta moderna inca nu a reusit sa explice decat in oarte mica masura exceptionalele sale eecte)indecatoare" insa reultatele practice obtinute in tratamentul unei $ame impresionante de boli ne arata caobli$eana este un ade)arat teaur de sanatate= Actiunea sa cu totul exceptionala este aceea de armoniare in

plan psi8ic" pe toate meridianele $lobului obli$eana iind olosita ( asa cum )om )edea ( in tratarea celor maidi)erse tulburari psi8ice" de la banala insomnie" la depresii $ra)e si la psi8oe= indecatorii populari de la noidin tara au olosit cu mult succes obli$eana si intr(o serie de boli di$esti)e" de la ulcer si $astrita la cancer $astric si intestinal= 7n cele ce urmeaa" )om cunoaste cate)a din tainele acestei trestii de leac" despre careexista atatea le$ende si mituri=(nde gasim obligeana

&aca celelalte plante descrise in pa$inile re)istei noastre puteau i adunate intr(o drumetie la munte sau in padure" obli$eana este complicat de recoltat din lora spontana" din caua preerintei sale pentru locurilemlastinoase si $reu accesibile" c8iar periculoase= 7n consecinta" de data aceasta )a trebui sa ne multumim saac8iitionam radacinile 1care contin principii acti)e de obli$eana din armacii si din ma$ainele naturiste= atrebui sa im insa oarte atenti la )ec8imea plantei" deoarece anumite proprietati terapeutice se pierd intr(untimp relati) scurt= 7n $eneral" este bine sa nu olositi radacini mai )ec8i de un an ( aspect care poate i )eriicat

prin citirea datei abricatiei" care este obli$atoriu inscrisa pe ambala'ul plantelor medicinale )andute in comert=:neori insa" abricantii nu noteaa data recoltarii" ci a ambalarii plantei" ca in care )om )eriica )alabilitatea

plantei dupa continutul sau de uleiuri )olatile< radacinile culese de curand contin mult ulei )olatil si" inconsecinta" au un miros extrem de puternic" patrunator si destul de neplacutG radacinile recoltate cu mai multtimp in urma au pierdut mare parte din uleiurile )olatile prin e)aporare lenta si" ca atare" au un miros mult mai

@sters@= %adacinile de obli$eana mai )ec8i de un an nu sunt toxice" insa au o eicienta oarte redusa intratament=Cate#a retete pe baza de obligeana

;ulberea de obligeana

7n medicina c8inea este orma clasica de administrare a obli$enei" cu care erau )indecate o serie intrea$a de boli ner)oase si di$esti)e= %adacinile de obli$eana se macina in cu rasnita de caea sau in piua" dupa care secern prin sita pentru aina alba= Pulberea ina reultata se pastreaa intr(un borcan de sticla ermetic inc8is= 7n$eneral" pulberea de obli$eana nu se pastreaa mai mult de / ile" deoarece" iind o planta aromatica" tinde sa(si piarda rapid proprietatile terapeutice=Se administreaa o 'umatate de lin$urita rasa de pulbere de 3(4 ori pe i" pe nemancate= Planta se tine sublimba )reme de cate)a minute" dupa care se in$8ite cu apa=

Maceratul la rece de o%ligeanaste un leac extrem de eicient in bolile de stomac si intestin" dar si in aectiunile cu substrat psi8ic= Se obtine

prin adau$area intr(o cana de apa a unei lin$urite de pulbere de obli$eana" care apoi se lasa la temperatura



88

camerei )reme de 0.(02 ore pentru ca extractia sa se aca oarte bine" dupa care se iltreaa= Se beau ilnic 0(2 pa8are din acest remediu" de obicei inainte de masa=Tinctura de o%ligeana

:n borcan cu ilet se umple pe 'umatate cu pulbere de planta= Se acopera apoi totul cu alcool alimentar de 96"amestecat in proportii e$ale cu apa= Se pune capacul la borcan si se lasa sa se maceree 0.(02 ile" dupa carese iltreaa si se tra$e in sticlute mici" care se pastreaa in locuri intunecoase si reci= Se iau de re$ula 3. de

picaturi de tinctura" diluata in 'umatate de pa8ar de apa" de 3(4 ori pe i" inainte de mese=#ra(ul de&&& stranutat

-u" nu este o $luma ( pulberea ina de obli$eana aspirata naal 1priata irita putin mucoasa naala" pro)ocandstranutul= Prin stranut se produce o decon$estionare in ona capului" element extrem de beneic in anumitecauri de mi$rena" ner)oitate" sinuita etc= 7nsa in aara de aptul ca adesea obli$eana pro)oaca stranutul" prinaceasta metoda mai obtinem un eect< o mica parte din pulbere a'un$e pe caile respiratorii superioare"

principiile sale acti)e iind preluate direct de catre circulatia san$uina= Cantitatea de principii acti)e este mica"insa ele a'un$ oarte rapid la creier" unde produc o serie de eecte beneice< reducerea ner)oitatii si areacti)itatii la stres" cresterea capacitatii de concentrare" imbunatatirea rapida a tonusului psi8ic= Priarea deobli$eana este recomandata in caul durerilor de cap si de oc8i 1inclusi) cele cauate de oboseala" in caulsomnolentei si al lentorii mentale" al depresiei si asteniei" al tulburarilor de au cauate de epuiare=Sa )edem insa in continuare eectele obli$enei administrate intern pe caile clasice<

/oli care se vindeca "rin tratamentul cu o%ligeana( 7ndi$estia" di$estia diicila" atonia $astrica si intestinala" $astrita 8iperacida" ulcerul $astric si duodenal ( se)indeca in cate)a saptamani prin administrarea de macerat la rece= Se bea o 'umatate de pa8ar de macerat larece de obli$eana cu 2.(3. de minute inainte de iecare masa= Acest preparat are deopotri)a eecte destimulare blanda a di$estiei si de calmare= 7n $astrita si ulcer duodenal" este indicata atat pentru eectul saulocal in ona stomacului" cat si pentru proprietatile sale de armoniare a acti)itatii psi8ice" stiut iind ca celmai adesea aceste boli apar pe ondul stresului crescut si al ner)oitatii=( Ad'u)ant in cancerul pancreatic" $astric si intestinal ( se oloseste de asemenea maceratul la rece= Se bea un

pa8ar pe stomacul $ol" dimineata" la putin timp dupa treire" si seara" inainte de cina= Se ace o cura de trei lunicu acest preparat= indecatoarea populara de ori$ine austriaca Maria Treben recomanda in mod specialobli$eana in cancerul cu aceste localiari" dupa constatarile sale obli$eana acand ade)arate miracole" c8iar si

in cauri a)ansate= Personal" am )aut acest tratament aplicat cu mult succes dupa inter)entiile c8irur$icaleacute in cancerul intestinal" pentru impiedicarea recidi)elor=( 7napetenta 1anorexie" anorexie psi8ica ( se iau 0.(2. de picaturi de tinctura sau 0(2 )aruri de cutit de

pulbere de obli$eana inainte de iecare masa= 7n doe mici si oarte mici" obli$eana este un stimulent di$esti)si mareste apetitul= 7n doe mai mari 10(2 lin$urite de tinctura sau 0 lin$urita de pulbere luata inainte de masa"din contra" reduce apetitul si produce c8iar o stare de $reata daca se supradoeaa" iind recomandata in curelede slabire=( Colita" enterocolita ( se ia 'umatate de lin$urita de tinctura diluata in 'umatate de pa8ar de apa de 3(4 ori pei" pe stomacul $ol= cura dureaa trei saptamani" dupa care se ace o saptamana paua= Pentru eecte mai

puternice" tinctura se inlocuieste cu pulbere< 'umatate de lin$urita se administreaa de 3(4 ori pe i" inainte demese=

( Constipatie atona" constipatie asociata stresului psi8ic ( in unele cauri" aceasta aectiune raspunde mai binela tratamentul cu obli$eana decat la cel acut cu laxati)ele clasice= Se administreaa maceratul la rece< un

pa8ar se bea dimineata" pe stomacul $ol si unul seara" cu 'umatate de ora inainte de masa=( Soc psi8ic" isterie" anxietate 1stari de teama ara moti)" ne)roe" cosmaruri" insomnie ( in aceasta suita deaectiuni si tulburari" obli$eana are un eect calmant si tonic psi8ic" bland si puternic in acelasi timp= Seoloseste" de asemenea" sub orma de macerat la rece< se bea 0H2(0 pa8ar 12.. ml dimineata" la pran si seara=Poate i inlocuit cu o lin$urita de tinctura diluata in 'umatate de pa8ar de apa" luata in aceleasi momente aleilei=( Ad'u)ant in psi8oe 1sc8iorenie ( sindrom discordant" paranoia ( se iau ilnic 2(3 lin$urite rase de pulberede obli$eana pe stomacul $ol= 7deal ar i sa se administree cate 'umatate de lin$urita de sase ori pe i= Areeect sedati) usor si antidepresi)" la care se adau$a o eni$matica proprietate de a restabili anumite unctii

psi8ice si mentale" cunoscuta inca din )ec8ime si neexplicata nici pana astai de stiinta moderna= indecatorii bud8isti din 5imalaDa olosesc un macerat concentrat de obli$eana 14 lin$uri de pulbere la 0 l de apa" pentru



8/

a pro)oca )oma la toxicomani si a le reduce anxietatea pro)ocata de lipsa dro$urilor= 7ndienii nord(americanispun ca @obli$eana a'uta suletul sa(si reia locul in corp si sa alun$e nebunia@=( &ureri de cap si mi$rene care apar pe ond de ner)oitate ( se ia cate o lin$urita de tinctura diluata in

'umatate de pa8ar de apa" de trei ori pe i= Atunci cand durerile de cap sunt insotite de )oma" se olosesc doemici de obli$eana 1un )ar de cutit si" e)entual" se asociaa cu pulbere de $8imbir= Pentru eecte extrem derapide" se apropie succesi) o nara si cealalta de o coala de 8artie pe care este pus pra in de obli$eana si seaspira cu putere=( Anemie" diabet" 8ipometabolism 1metabolism scaut" aectiuni metabolice in $eneral ( se ia de trei ori pe i"cu 'umatate de ora inainte de mesele principale" o lin$urita de tinctura diluata in 'umatate de pa8ar de apa=( 7ntoxicatii alimentare in aa incipienta" otra)ire" indi$estie puternica" asociata cu ermentatie $astrica ( peste4 lin$urite de obli$eana se toarna 0 l de apa clocotita si se lasa sa inuee un sert de ora" dupa care seiltreaa= Cantitatea de preparat reultata se bea dintr(odata" continuu" ceea ce )a pro)oca un puternic relex)omiti)" care )a duce la o curatare rapida a stomacului= La ne)oie" tratamentul se reia de doua(trei ori la rand=Utili*ari externe ale radacinii de o%ligeana

( 7ntarirea $in$iilor 1in paradontoa ( se mesteca incet radacina de obli$eana maruntita" astel incat principiileacti)e extrase de sali)a sa ramana cat mai mult timp in contact cu $in$iile=( &ureri de cap si mi$rene ( se ace o cataplasma din pulbere in macinata amestecata cu apa pana se ormeaao pasta" care se in)eleste in tion si se aplica pe runte si ceaa= Se oloseste mai ales atunci cand planta nu este

suportata intern=( %eumatism ( se ace o cataplasma in elul descris mai sus" care se aplica pe locul aectat= &easupra se pune o pun$a de plastic" pentru a impiedica e)aporarea" si o sticla cu apa calda 1ierbinte c8iar pentru a incalitesuturile" a reduce durerea si a a)oria o preluare mai rapida a principiilor acti)e prin piele=#recautii la tratamentul cu o%ligeana

Tratamentul cu aceasta planta nu )a i acut mai mult de trei luni la rand" cu o luna de paua= Luata in doemai mari de o lin$urita rasa" obli$eana are un puternic eect )omiti)" dar cantitatea critica de planta care

produce acest eect )ariaa de la o persoana la alta= &in acest moti)" doele date in articolul de ata au uncaracter orientati)" ele putand i micsorate in unctie de sensibilitatea iecaruia=Aceasta planta nu )a i lasata la indemana copiilor" in$erarea sa in cantitati mari 1peste 0# $ dand problemedi$esti)e si producand o supraexcitare a sistemului ner)os" asemanatoare celei induse de dro$uri=

.oua leacuri uitate - am(orul, <icinul

<emediile $%atranilor$, redesco"erite cu entu*iasm de stiinta

u ce)a timp in urma" mi(a caut in mana o carte rara< un manual de armacie editat in anul 0/2!= cartescrisa cu caractere c8irilice" plina de retete si saturi medicale pentru o sumedenie de boli= M(am 8otarat sa ostudie din pura curioitate" con)ins iind ca retetele de acolo erau total depasite de cercetarile itoterapieimoderne= Curioitatea mea s(a transormat insa in uimire cand am re$asit acolo remedii care ac astai )al)ain ccident< olosirea $elului de aloe" a eucaliptului" a extractelor de mu$uri sau a=== spanului erau lucruri laordinea ilei in marile armacii din 7asi" +ucuresti sau Sibiu acum doua secole= 7nainte cu mult de a idescoperite principiile acti)e ale plantelor" inainte de a i puse la punct procedurile microbiolo$iei" maestriiarmaciilor stiau sa stimulee capacitatea naturala de aparare a or$anismului" sa pre)ina o sumedenie detulburari si aectiuni= %edescoperirea descoperirilor lor nu ace decat sa reconirme )irtutile de exceptie aleremediilor naturii" pe care stiinta pare in sarsit 8otarata sa le exploree si sa le repuna in drepturi" dupa ceanterior au ost abandonate pentru mira'ul medicamentelor c8imice @atotputernice@= &in sipetul cu leacuri

)ec8i am ales acum doua remedii(orte< camorul si ricinul" care la noi sunt pe cale de disparitie" in timp ce inccident repreinta o ade)arata re)elatie=am(orul

Camorul este obtinut din rasina unui copac ori$inar din sudul C8inei" Cinnamomum camp8ora" inrudit cu



/0

arborele din care se obtine scortisoara= Arborele de camor este un enomen de )italitate< a'un$e la )arste de peste doua mii de ani" atin$e cincieci de metri inaltime" secreta antibiotice si antimicrobiene atat de puterniceincat este practic in)ulnerabil la boli= Fireste" proprietatile sale terapeutice sunt pe masura caracteristicilor sale

biolo$ice" iind printre cele mai )ec8i si mai olosite medicamente din lume= C8ineii" la el ca si indienii"a)eau un ade)arat cult pentru aceasta rasina despre care spuneau ca sporeste ener$ia tuturor celorlalte plantecu care intra in amestec" ca este printre putinele remedii capabile sa rein)ie spiritul adormit si ca stimuleaacirculatia ener$iilor sta$nante= Apoi" camorul impreuna cu t8eriacul )enetian 1un remediu alc8imic obtinutdin rasina de ada se spune ca sunt sin$urele componente ale bitterului suede care nu pot i substituite denici o alta planta= Camorul re$leaa acti)itatea inimii si a sistemului ner)os" decon$estioneaa cailerespiratorii si plamanii" scade ebra" @uneste@ toate componentele remediilor in care intra" acand din acesteaun tot unitar= Apoi" se mai spunea ca aceasta rasina are proprietatea de a transporta si de a diua in tot corpul

principiile )indecatoare ale celorlalte plante=Pana de curand" in mai toate armaciile noastre se preparau remedii pe baa de camor pentru aectiuni dincele mai di)erse" de la astm la reumatism" de la 8ipertensiune la $ripa" remedii pe care din pacate le $asim totmai $reu" iind impinse deoparte de a)alansa de medicamente de sintea= 7ata cate)a dintre cele mai reusiteremedii pe baa de camor si cate)a din aplicatiile lor=Alcoolul cam(orat

ste leacul pe baa de camor cel mai simplu si mai la indemana pentru a i olosit atat intern" cat si extern= Se

obtine prin diol)area cristalelor de camor in alcool alimentar de mare puritate 196 de $rade" in proportie de0<9= Pentru a obtine 0.. de $rame de alcool camorat" se pun intr(o sticla 0. $rame de camor si 9. de $ramede alcool" dupa care se pune dopul si se a$ita bine pentru a se omo$enia= 7ntern" se administreaa #. de

picaturi de camor de 3(4 ori pe i" iar extern se oloseste sub orma de comprese sau pentru rictionari=Unguentul cu cam(or

7n )arianta sa casnica" se obtine din untura 1circa 0. lin$uri si cristale de camor 10. $= Se pune intr(un )ascamorul" se adau$a peste el o lin$urita(doua de alcool alimentar de 96 de $rade" se drobeste si se amesteca

bine pentru a se diol)a" dupa care se adau$a osana de porc 1untura de pra'ituri si se omo$enieaa prinamestecare= Se pastreaa la ri$ider si se aplica local= Cel mai bine este insa sa $asiti o armacie in care se mai

prepara un$uentul camorat" al carui mod de obtinere este relati) similar cu cel descris mai sus" atat doar ca inloc de untura 1care are numeroase incon)eniente se oloseste un amestec de lanolina si )aselina=

Elixirul "entru inima si sistemul nervosste o )ec8e reteta armaceutica" readusa de curand la lumina in ccident si care ace ade)arate minuni inclinicile si sanatoriile naturiste din ;ermania si Franta= Se obtine din camor si tinctura de paducel= Mai intaise prepara tinctura de paducel< se umple pe 'umatate un borcan cu pulbere 1obtinuta prin macinarea cu rasnitaelectrica de caea de lori si rune de paducel 1Cratae$us sp=G se completeaa )olumul ramas cu alcoolalimentar de !. de $radeG se inc8ide ermetic borcanul si se lasa sa se maceree / ile" dupa care se iltreaacontinutul" iar tinctura reultata se tra$e separat intr(o sticla inc8isa la culoare= La 'umatate de litru de tincturade paducel astel obtinuta se adau$a o lin$urita 1aproximati) ! $rame de camor" care se )a diol)a prina$itare= &in acest elixir se ia cate o lin$urita de 3(4 ori pe i" pe stomacul $ol=A(ectiuni in care sunt recomandate "re"aratele cu cam(or

R #al"itatii cardiace, hi"ertensiune ( Se administreaa elixirul de mai sus pentru inima si sistemul ner)os"

din care se ia cate o lin$urita de patru ori pe i" la orele /" 02" 0/ si 22= Se ace o cura de trei luni" cu treisaptamani de paua" dupa care se reia de cate ori este ne)oie= ste un remediu extraordinar mai ales pentruirile a$itate" cu tendinta spre irascibilitate" ner)oitate sau anxietate=R Tul%urari de meno"au*a 0%u(euri, trans"iratie, aritmie, nervo*itate3 ( Se ia de trei ori pe i cate olin$urita din elixirul pe baa de camor si paducel descris mai sus= Tratamentul dureaa un an si are eecte dere$lare 8ormonala si ner)oasa extraordinare= Persoane care erau dependente de medicamentele 8ormonale desintea au reusit sa le inlocuiasca cu acest remediu simplu si ara eecte ad)erse=R )indrom "remenstrual, ciclu menstrual a%undent si>sau dureros ( Se ia alcool camorat incepand cu osaptamana inainte de ciclul menstrual si pana in ultima i" cate o lin$urita de patru ori pe i= Camorul are eectde re$lare a $onadelor" este un anarodiiac de intensitate medie" iar cercetari de ultima ora conirma eectelesale contracepti)e" cu care era creditat in trecut de catre medicina c8inea=

R Tul%urari de dinamica sexuala la %ar%ati ( Se recomanda" de asemenea" alcoolul camorat< cate o lin$uritade patru ori pe i" pentru combaterea e'acularii premature si a 8iperexcitabilitatii= Contra e'acularii premature



/1

se mai oloseste extern un un$uent special cu camor" care reduce excitabilitatea senorilor tactili de la ni)elul$landului=R E"ui*are "sihica ( Se recomanda elixirul pentru inima si sistemul ner)os pe baa de camor< 2(3 lin$urite

pe i" pe stomacul $ol=:tiliarea externa a camoruluiR <eumatism ( se ac aplicatii cu un$uent de camor de 2(3 ori pe i" pe articulatiile dureroase=R /ronsita, astm, adBuvant in "neumonie ( Se amesteca in un$uentul camorat clasic cate)a picaturi de ulei)olatil de menta 1se $aseste in ma$ainele naturiste= Se maseaa cu acest un$uent intrea$a ona toracica1pieptul si spatele= ectele de stimulare si usurare a respiratiei" de eliberare a cailor respiratorii de secretiisunt imediate= Acest tratament este indicat si contra tusei=R Mancarimi ale "ielii, indi(erent de natura lor ( Se pun in alcoolul camorat cate)a picaturi de ulei )olatilde menta= Se aplica pe piele printr(o rictionare usoara=R .ureri de ca" ( Se maseaa ceaa si tamplele cu alcool camorat=R ram"e musculare ( Se maseaa bland ona aectata cu un$uent camorat=R eac %a%esc ( Pe timp de iarna" o bucatica de camor" pusa intr(o pun$uta si atarnata la $atul copiilor 1siadultilor" ii ereste de raceli si $ripe=Atentie, nu su"rado*ati cam(orul!

7ntern" in doe mai mari de 4(6 $ pe i" camorul $enereaa simptome neplacute< 8ipotensiune" deran'amente

di$esti)e" diicultate in respiratie= La adulti" o doa de peste 0! $ produce paraliia unor centri ner)osi" careduce la coma si apoi la moarte=

Uleiul .e <icin

%icinul este un arbust adus din 7ndia in uropa cu milenii in urma= Prima extractie a uleiului de ricin a a)utloc" se pare" acum nu mai putin de sase mii de ani si tot de atunci este olosit si in terapie" iind probabil celmai )ec8i medicament de semisintea din lume= Care sunt proprietatile sale 7n primul rand" debloc8eaatranitul intestinal si intensiica eliminarea materiilor toxice din or$anism= Apoi" olosit extern" este unade)arat elixir pentru piele" par si mucoase" a)and proprietati troice" antimicrobiene" antitumorale= Atat inarmacia" cat si in medicina populara romaneasca" era un leac de capatai" a)and oarte multe aplicatii= 7ata(le

pe cele mai importante dintre ele<

R onsti"atie, consti"atie atona ( 7n caurile usoare se ia o lin$ura pe i" dimineata= 7n caurile cronice se iau3(4 lin$uri pe i" pe stomacul $ol= Tratamentul se ace )reme de doua saptamani" urmat de una(douasaptamani de paua" pentru a nu da dependenta= ste un remediu eicient si in caul persoanelor sedentare sauimobiliate la pat=R Viermi intestinali ( Se consuma dimineata 0..(2.. $ de seminte de do)leac" dupa care se iau 0(2 lin$uri deulei de ricin= Tratamentul se repeta sapte ile la rand=R i"oame ( Am alat urmatorul tratament de la o batrana din satul Moeciu de Bos" 'udetul +raso)< se un$e iniecare i ona aectata cu ulei de ricin )reme de un sert de ora" atat cat poate absorbi pielea= Se acetratamentul )reme de 3(4 saptamani sau" daca este ne)oie" si mai mult= Lipoamele scad $radat" cu timpula'un$and sa se resoarba=R Alunite 0nevi3 ( Se un$ ne)ii cu ulei de ricin de 2(3 ori pe i= Tratamentul dureaa 2(3 luni=

R =egi, condiloame ( Se pun pe ona aectata comprese cu ulei de ricin" care se tin minimum o 'umatate deora in iecare i= Aplicatiile se ac pana cand ormatiunile se retra$=R #ete "e "iele la "ersoanele cu "ro%leme he"atice ( Se rictioneaa usor ona cu tulburari de pi$mentatie"cate un sert de ora in iecare i= 7n cate)a saptamani pielea isi recapata coloratia normala=R Alo"ecie 0chelie3 ( Se ac rictionari ener$ice cu ulei de ricin in onele unde a caut parul= Tratamentul seace ilnic" cate un sert de ora" )reme de minimum o luna=R #revenirea cra"arii "ielii si a degeraturilor ( &upa baie se maseaa corpul cu ulei de ricin din abundenta"dupa care se lasa pielea la aer sa se )ante )reme de o 'umatate de ora= Ca preparat de masa'" mai ales pentru

persoanele cu pielea uscata" uleiul de ricin este neintrecut" sin$urul nea'uns iind mirosul sau destul deneplacut= Pentru a reol)a acest incon)enient se adau$a la uleiul de ricin cate)a picaturi de ulei de lamaie" care)a da o aroma placuta si in)ioratoare=+ in(ormatie utila



/2

7n caul in care nu $asiti ulei de ricin" camor sau preparatele pe baa de camor descrise in acest articol" le puteti comanda prin posta de la o armacie specialiata< S=C= rc8i(Farm S=%=L=" tel= .!//H34=34=03".26/H23=69=20=

Tratamente taranesti demult uitate -

reanul si Mustarul

=eli"site candva din (armacia gos"odariilor taranesti, mustarul si hreanul au (ost "use in um%ra de

medicamentele (aloase de la oras& #acat! .aruri minunate ale naturii, ele ascund virtuti tamaduitoare

"uternice, "e care ni le o(era, "e deasu"ra, si gratuit

reanul

unoscut inca din )remea antic8itatii" leac pretuit de $reci si romani" 8reanul era o planta raspandita si printredaci" care ii spuneau usturonila= Frunele crude" le$ate pe runte" alun$au durerile si limpeeau mintea" dinradacina data pe raatoare se coceau turte cu care se )indecau $alcile" iar ceaiul de lori alun$au cele mai $releraceli= &ecaut din )ec8ea lui $lorie" 8reanul se mai oloseste rar ca medicament si mult mai des ca picanteriealimentara= Pacat?" orta lui )indecatoare e remarcabila si=== $ratuita= Care este secretul puterii sale 7n primulrand iuteala din radacini" care il ace sa ie oarte eicient in tratarea bolilor reumatice si ale cailor respiratoriisuperioare= Pe urma" radacina de 8rean este oarte bo$ata in )itamine 1in special C si din complexul + siminerale" contine substante antibiotice naturale" enime" ito8ormoni etc= -umeroase leacuri populare pun in)aloare acest @arsenal@ de principii acti)e ale 8reanului in boli din cele mai di)erse" asa cum )om )edea incontinuare<<etete cu hrean

Tinctura de hrean

Se dau prin raatoarea mica radacinile de 8rean" se pun intr(un borcan pana se umple o treime si restul secompleteaa cu alcool alb alimentar de /. de $rade= Se lasa la macerat / ile" apoi se strecoara" presandamestecul printr(un tion= 7ntern" se ia o 'umatate de lin$urita de 3(4 ori pe i pentru tratarea tusei" $uturaiului"$ripei= xtern< se aplica pentru tratarea reumatismului" pla$ilor 1ranilor necroate= Aplicarea tincturii este usor dureroasa" dar oarte eicienta=)iro"ul de hrean

Se da prin raatoare o radacina de 8rean" se adau$a 4 lin$uri de miere" se amesteca bine si se lasa cate)aminute la macerat= Se strecoara" presand continutul cu un tion= Se obtine siropul crud= %esturile care raman intion se pun la iert cu putina apa 1cat sa le acopere= &upa ierbere" se strecoara prin presare" se lasa sa seraceasca" apoi se amesteca impreuna cu siropul crud= Se iau trei lin$uri pe i= %ecomandari< astm" bronsitacronica" aectiuni ale cailor respiratorii medii si inerioare in $eneral=Energi*ant cu hrean

Se spala oarte bine 02 oua" apoi se pun intr(un )as" cu coa'a cu tot" si se tin timp de 02 ore in suc natural delamaie 1trebuie sa le acopere= Se scot ouale din sucul de lamaie" se spar$ si se bat bine" dupa care se pun dinnou in )asul cu suc de lamaie" in care se mai adau$a 0 >$ de 8rean curatat de coa'a si dat pe raatoare" 0 litrude tuica naturala tare 1palinca de prune" 0 >$ de miere= Amestecul se tine la macerat intr(un borcan" )reme denoua ile" dupa care se iau ilnic" dupa mesele principale" 0(3 lin$uri=

Vin tonic cu hrean7ntr(un litru de )in rosu" natural" se pun 0# lin$uri de 8rean dat prin raatoarea ina= Se astupa sticla si se lasasa se maceree continutul )reme de /(9 ile" dupa care se iltreaa= Se administreaa 3(4 lin$uri din acest )intonic pentru imbunatatirea di$estiei" pentru stimularea si re$larea acti)itatii cardiace" contra anemiei si pentru



/3

pre)enirea litiaei renale= Pe termen lun$" acest )in cu 8rean este si un tonic sexual si un arodiiac oarte bun=Faina de hrean

%adacinile de 8rean se taie cubulete si se pun pe calorier sau in apropierea unei surse de caldura ca sa seusuce= Atunci cand se elimina complet apa si de)in uscate ca iasca" aceste cubulete se macina cu rasnitaelectrica de caea" obtinandu(se un pra alb" cu eecte puternic iritati)e< aina de 8rean" care se oloseste inobtinerea decocturilor" pentru cataplasme sau administrata ca atare= &e re$ula" macinarea radacinilor uscate

pentru obtinerea ainii de 8rean se ace c8iar inainte de olosirea acesteia= Altel" daca este depoitata" pemasura ce trece timpul ea isi pierde proprietatile terapeutice=ata"lasma cu hrean

Varianta 4: Se da 8reanul prin raatoarea mica" dupa care se in)eleste in tion si se pune pe locul aectat= Setine pana cand apare senatia de arsura" dupa care se indeparteaa= ste aplicatia externa cu eectul cel mai

puternic" dar este destul de dura" asa incat adesea este preerata o )arianta mai blanda=Varianta 2: Se pun intr(un )as 2 lin$uri de aina de 8rean si 2 lin$uri de aina de seminte de in" se adau$a apasi se amesteca oarte bine" pana cand se ormeaa o pasta= Aceasta pasta se in)eleste in tion si se aplica pelocul aectat )reme de 0 ora=+tetul de hrean

Se rade o radacina de 8rean si se introduce intr(o sticla= Se toarna deasupra otet de mere cu miere 1se $aseste laApicola" pana ce lic8idul acopera 8reanul= Se lasa sa se maceree intr(un loc cald" timp de ece ile" dupa care

se scoate din sticla cate putin lic8id" care se utilieaa pentru aplicatii externe= ste olosit cu succes contra pareelor aciale" contra descuamarii pielii si a seboreei='ndicatii tera"eutice ale hreanului

R ?uturaiul, tusea de diverse etiologii ( se iau #(6 lin$urite pe i de sirop de 8rean" care se in$8ite incet"lasandu(l sa actionee la ni)elul $atului= Suplimentar se ace $ar$ara cu tinctura de 8rean< trei lin$urite detinctura la un sert de pa8ar de apa=R /ronsita cronica si acuta, astmul ( se consuma ilnic 3(4 lin$urite de 8rean ras" simplu sau in combinatiecu morco) dat prin raatoare= 5reanul are eecte antibiotice puternice" expectorante si bron8odilatatoare=R AdBuvant in tu%erculo*a "ulmonara ( se administreaa ilnic" dupa mesele principale" cate 3(4 lin$uritedin tonicul pe baa de 8rean descris mai sus=R #oli"ii uretrali ( se iau ilnic cate 4 lin$urite de tinctura de 8rean" diol)ate in putina apa=

R .igestia lenta, gastrita hi"oacida ( se consuma 2(3 lin$uri de 8rean ras in" in timpul meselor principale=Suplimentar" se pot lua inainte de masa 0(2 lin$uri de )in tonic cu 8rean=R Anemia la adulti ( se iau cu cate)a minute inainte de masa 3(4 lin$uri de )in tonic cu 8rean=R 'na"etenta, anemia la co"ii ( se consuma cel putin o data pe i o salata din 8rean ras in 10(2 lin$urite sisecla rosie 10(2 lin$uri= Aceasta minicura se tine minimum o luna" iind recomandata cu precadere pe

perioada iernii si la trecerea de la seonul rece la cel cald=R <eumatismul, guta ( intr(o cana de lapte cald se pun 0(2 lin$urite de 8rean= Acest preparat se bea pestomacul $ol" de 0(2 ori pe i= :n tratament dureaa minimum 3 saptamani=R =asul in(undat 1rinita cronica ( se consuma 8rean ras< 2(4 lin$urite pe i= Suplimentar se ace tratamentulextern recomandat pentru sinuita=A"licatii externe cu hrean

)inu*ita, rinita ( intr(o basma de culoare rosie 1asa cere traditia=== se pun 2 lin$urite de 8rean ras= Se aplicaaceasta cataplasma pe ona runtii atat timp cat este suportata" a)and $ri'a sa nu apara arsura pe piele= -asul sedesunda aproape instantaneu si incep sa ie eliminate secretii din abundenta" curatindu(se astel cailerespiratorii superioare= Se recomanda sa se aca acest tratament" cu eecte extrem de rapide" cate patru(cinciile la rand=/ronsita, gri"a, congestiile "ulmonare ( se aplica pe torace cataplasme cu aina de in si 8rean 1preparatedupa metoda de mai sus" care se tin )reme de 3.(6. de minute= Aplicatia se repeta o data la 2(3 ile=.urerile reumatice ( pe ona aectata se aplica o cataplasma cu 8rean crud atat timp cat nu apare senatia dearsura= Suplimentar" dupa indepartarea cataplasmei se poate aplica un un$uent camorat=#aradonto*a ( se mesteca indelun$ 8rean crud dat prin raatoare 1e)entual amestecat cu morco) ras pentruatenuarea iutelii= La ni)elul $in$iilor" 8reanul are eecte de stimulare puternica a circulatiei si a proceselor

troice=)tomatita ( 3(4 lin$urite de tinctura de 8rean se diol)a in 'umatate de pa8ar de apa= Se ac clatiri indelun$ateale $urii cu aceasta solutie=



/

#arali*ia (aciala ( se aplica pe obra" de doua ori pe i" o compresa cu otet de 8rean" obtinut dupa reteta demai sus= Peste compresa se pune un nailon si se tine o sticla cu apa calda" asa incat sa se obtina o usoara8ipertermie locala= Fiecare aplicatie dureaa 0.(0# minute=<etete de (rumusete

Ten "alid, o(ilit ( se aplica cu un tampon de )ata otet de 8rean" care are eecte de acti)are a circulatieisan$uine si eecte tonice asupra pielii=Mentinerea tineretii "ielii ( se aplica pe obra seara" inainte de culcare" sirop de 8rean" care se tine )reme de0.(0# minute" dupa care se indeparteaa cu un tampon de )ata inmuiat in lapte=.escuamarea tenului ( se ster$e ona aectata cu tinctura de 8rean 1e)entual diluata in putina apa" dupa carese aplica un un$uent de $albenele=#recautii si contraindicatii la tratamentul cu hrean

'ntern" 8reanul se administreaa cu prudenta persoanelor cu colon iritabil sau care suera de $astrita8iperacida= Abuul de 8rean in alimentatie duce la deran'amente di$esti)e si tulburari ner)oase=Extern" 8reanul" mai ales sub orma de cataplasma" )a i olosit cu prudenta la persoanele care au pieleasensibila" aler$ica=

Mustarul

Exista doua specii de mustar< una cu semintele albe 1Sinapis alba" care are eecte mai blande 1dar este si mai

slaba din punct de )edere terapeutic" si una cu seminte ne$re 1Sinapis ni$ra" cu un puternic $ust picant siextrem de rubeianta" care este de obicei preerata in terapie= Ambele sunt intens olosite in medicina populara"mai ales ca aplicatii externe in bolile bron8o(pulmonare" in care ac ade)arate minuni= Sa )edem in continuarecate)a modalitati de preparare si cate)a utiliari terapeutice ale ambelor specii de mustar<<etete cu mustar

Faina de mustar

Se obtine prin macinarea cu rasnita electrica de caea sau prin drobire in piua= Se pastreaa in recipienteinc8ise la culoare si in locuri racoroase= &e re$ula" este de preerat ca aina de mustar sa ie olosita in primele2(3 saptamani de la preparare" dupa aceea proprietatile sale curati)e diminuandu(se pro$resi)=Se administreaa intern in lapte sau )in" iar extern se oloseste la prepararea cataplasmelor=ata"lasma cu mustar

Se amesteca 3(4 lin$uri de aina de mustar cu apa pana se ormeaa o pasta" care se pune apoi intr(un saculetde pana si se aplica pe locul aectat" tinandu(se pana la inrosirea pielii si aparitia unei usoare senatii dearsura=Pentru copiii peste 6 ani" cataplasma se prepara din 3 lin$uri de aina de mustar si 3 lin$uri de aina obtinuta

prin macinarea semintelor de in= La copiii sub 6 ani aplicatiile cu mustar sunt contraindicate='ndicatii tera"eutice ale mustarului

R onsti"atie cronica ( se iau ilnic 0(2 lin$uri de seminte intre$i de mustar alb" pe stomacul $ol" in$8itindu(se cu apa= ste un tratament eicient" dar contraindicat persoanelor care suera de colon iritabil=R 'ntoxicatii ( se amesteca 0 lin$ura de aina de mustar ne$ru intr(un pa8ar de apa si se ia pe stomacul $ol=Pro)oaca aproape instantaneu un acces de )oma care )a elimina materiile toxice din stomac=R i"sa "o(tei de mancare ( se pune un sert de lin$urita de aina de mustar ne$ru intr(un pa8ar cu lapte= Se

administreaa cu un sert ( o 'umatate de ora inainte de masa=A"licatii externe cu mustar

/ronsita, astm, "neumonie ( se aplica o cataplasma cu aina de mustar ne$ru pe ona toracelui= Se mentineatat timp cat senatia de arsura nu este oarte puternica" dupa care se indeparteaa si se acopera ona tratata cuun material calduros=.ureri reumatice, nevralgii ( in apa ierbinte din cada se pune un saculet cu 0..(2.. de $rame de seminte demustar ne$ru= Se lasa circa 0. minute" dupa care se indeparteaa= Se ac bai $enerale cu durata de 0. minute inaceasta apa= ste un tratament )alabil si in astmul cronic" in durerile cu di)erse localiari produse deexpunerea indelun$ata la ri$ sau curenti de aer=#recautii si contraindicatii la tratamentul cu mustar

Copiii sub 6 ani sunt extrem de sensibili la tratamentul cu mustar ne$ru" care poate da intoxicatii se)ere=

Administrarea prelun$ita a mustarului" ne$ru sau alb" de)ine iritanta si toxica" mai ales la persoanele cudispepsie" cu stomacul sau colonul sensibil" care suera de iritatii ale cailor urinare=



/5

#lantele .e"urative )i Amare

Alte miBloace de "uri(icare a organismului: #lantele .e"urative )i Amare

+ trea"ta o%ligatorie "entru intarirea sistemului imunitar

'n medicina naturista se stie ca starea de sanatate a trupului si a suletului se baeaa intr(o oarte mare masura pe ec8ilibrul intre doua procese undamentale ale iintei noastre< asimilarea si eliminarea= Cel mai adesea" boala si suerinta apar atunci cand" intr(o orma sau alta" asimilam mai multe toxine decat putem elimina=&aca" de pilda" traim intr(o a$lomeratie urbana si inspiram ilnic noxele a sute si mii de te)i de esapament"

bem o apa de calitate indoielnica si ne 8ranim cu alimente @presarate@ cu tot elul de aditi)i c8imici" la un

moment dat or$anismul nostru )a i impo)arat de substante noci)e= Aceasta impo)arare )a duce la o scadere acapacitatii naturale de aparare" iar de aici pana la boala nu mai este decat un sin$ur pas= 7n plan psi8olo$ic"lucrurile stau exact la el< nelinistile" conlictele" supararile si alte emotii ne$ati)e mai mici sau mai mari seaduna" iar suletul" nemaiputand sa le primeneasca" intra in cria= Forma de maniestare poate i o iritabilitate

pasa$era" o insomnie sau" mai rau" o depresie" insa enomenul este acelasi< o incarcare a iintei cu toxine 1dedata aceasta psi8ice" care duce la imbolna)ire= Ce este de acut ste limpede ca nu putem pleca de laindatoririle noastre pentru a ne iola pe un )ar de munte" unde apa si aerul sunt limpei si curate" unde stresul)ietii de i cu i nu ne mai atin$e= Solutia cea mai eicace este sa ne despo)aram cat mai repede de toateimpuritatile si aturile adunate" iinta noastra re$asindu(si apoi in mod spontan ec8ilibrul= Atat pentrueliminarea toxinelor iice" cat si a celor psi8ice" medicina naturista ne pune la indemana mi'loace de

puriicare cat se poate de eiciente= Aplicarea lor este extrem de importanta= &upa cum am spus" nu o data"

intarirea imunitatii 1o aa ulterioara puriicarii nu se poate ace decat pe un or$anism spalat de $ure si detoxine= Ca sa poata lupta" celulele de aparare ( o ade)arata armata pusa la dispoitia noastra ( au ne)oie dedrum curat=7n numarul trecut al re)istei am )orbit despre doua proceduri @mecanice@ de puriicare ( clismele si )omaterapeutica= Astai ne )om reeri la detoxiierea cu a'utorul plantelor depurati)e si amare=

#lantele de"urative

%olul lor este sa aca o @curatenie $enerala@ a or$anismului" determinand intensiicarea eliminarii reiduurilor pe toate caile principale< transpiratie" urina si ecale= Puriicarea determinata de ele este atat de intensa" incat la persoanele oarte intoxicate pot aparea intr(o prima aa enomene derutante si nu intotdeauna oarte placute"cum ar i< transpiratia abundenta si cu un miros mai neplacut ca de obicei 1dupa care se reduce cantitati) si

de)ine inodora" urinarea rec)enta" mici eruptii te$umentare 1care se )indeca extrem de rapid" iind )orba deo reactie de )indecare= 7n lora noastra sunt mai bine de 3. de plante depurati)e" unele mai intense ca actiune"altele mai blande= &intre acestea" am selectat cate)a cu eecte puternice" dar in acelasi timp nea$resi)e si pecare le puteti $asi cu usurinta in ma$aine<'ar%a de trei-(rati-"atati

1iola tricolor ( am pus(o pe primul loc iindca are cele mai complete eecte= %eultate deosebite se obtin incaul persoanelor oarte sensibile la bolile seonului rece 1in special la $uturai si bronsita" precum si in caulcelor care de'a suera de aectiuni croniciate cum ar i bronsita" astmul" reumatismul etc= %ecomandamadministrarea acestei plante sub orma de ceai preparat astel< se pun intr(un )as de portelan sau sticla 2(3lin$uri de iarba de trei(rati(patati maruntita" intr(o 'umatate de litru de apa de i)or sau plata= Planta se lasa samaceree la temperatura camerei" de seara pana dimineata" cand se iltreaa= Maceratul se pune deoparte" iar

planta ramasa se )a opari )reme de 'umatate de ora cu o 'umatate de litru de apa clocotita" dupa care se lasa sase raceasca si se iltreaa= 7n inal" se combina maceratul cu extractul obtinut prin oparire" iar preparatul )a i

baut pe parcursul unei intre$i ile=



/-

/oa%ele de ienu"ar

1Buniperus communis ( sunt un remediu oarte eicient mai ales pentru persoanele care au tendinta de aacumula oarte multa apa in tesuturi" care au probleme cu rinic8ii si caile urinare= Se ia sub orma de tinctura<o lin$urita de tinctura de ienupar se bea diluata in 'umatate de pa8ar de apa" de trei ori pe i= Tinctura se

prepara prin punerea intr(un borcan cu apa a 0# lin$urite de boabe de ienupar macinate cu rasnita electrica decaea" dupa care se adau$a un pa8ar de alcool alimentar de !.G se inc8ide ermetic borcanul si se lasa lamacerat )reme de 0. ile" dupa care se iltreaa prin tion" preparatul obtinut pastrandu(se in sticlute inc8ise laculoare= 1Preparatul se $aseste si in armacii=Fructele de soc

1Sanbucus ni$ra ( le(am lasat in mod intentionat ultimele" pentru ca sunt probabil cele mai puternice si maicomplexe depurati)e din lora noastra medicinala= Se oloseste tinctura obtinuta din ructe proaspete" tinctura

pe care in preent o $asiti in mai toate ma$ainele naturiste de la noi= Care sunt eectele acestei tincturi 7n primul rand" ea debloc8eaa tranitul intestinal" iind de un imens a'utor pe termen lun$ persoanelor constipatesau cu o eliminare lenesa= Apoi" tinctura de ructe de soc mobilieaa toxinele din or$anism si intensiicaeliminarea lic8idelor din corp prin diurea si prin transpiratie= Cel mai spectaculos eect al acestui remediueste re$larea rapida a $reutatii corporale" ducand in mod relex la mult dorita pierdere a >ilo$ramelor in plus=Mai ales la debutul seonului rece" perioada in care >ilo$ramele se depun cu usurinta" este extrem de beneicaaceasta usurare a or$anismului de surplusurile de $reutate= Aceasta pentru ca este stiut ca persoanele

supraponderale" la el ca si cele extrem de slabe" au problemele de imunitate cele mai mari si sunt cele mai)ulnerabile la bolile seonului rece= Se administreaa 0(2 lin$uri de tinctura de ructe de soc pe i" dimineata pe nemancate= Pentru persoanele cu probleme ce)a mai serioase de $reutate se recomanda o sc8ema detratament mai complexa< in prima i se ia o lin$urita" la ora 0/G a doua i se iau doua lin$urite la aceeasi oras=a=m=d=" pana in iua a saptea" cand se a'un$e la ! lin$urite luate o data= Se mentine aceasta doa )reme de 3.de ile= &oele pro$resi)e se iau pentru a nu crea un soc tranitului intestinal" care )a i oarte mult accelerat"la el ca si diurea si procesele de eliminare pe ansamblu=at tim" durea*a o cura

&urata tratamentului de deintoxicare cu aceste plante este determinata in primul rand de $ra)itatea problemelor cu care ne conruntam= Pentru o persoana sanatoasa" cu un re$im de )iata moderat si ara )iciima'ore" doua saptamani de tratament cu una din plantele de mai sus sunt suiciente pentru asi$urarea unei

bune imunitati pe perioada seonului rece= Persoanele oarte sensibile la raceli" care au e)entual aectiunirespiratorii" nu numai croniciate" ar i bine sa aca minimum o luna de tratament cu una din aceste plantedepurati)e" cura putand i prelun$ita atat cat simt ne)oia=are sunt e(ectele curei

7n primul rand" aceasta cura ne ace sa ne simtim mai usori" ne conera in timp un anumit $en de prospetime"relectata printr(o capacitate de munca sporita" un somn mai odi8nitor" o piele mai curata si mai stralucitoare" oreistenta iica si psi8ica mai buna= Apoi" remediile de stimulare imunitara 1ne )om ocupa de ele intr(unnumar )iitor @prind@ mult mai rapid dupa ce am urmat acest tratament= 7n unctie de planta aleasa pentru cura"din cele trei descrise mai sus" )om sesia si niste eecte speciice" dupa cum urmeaa<R cura cu trei(rati(patati a'uta in special la eliminarea bolilor respiratorii cronice 1mai ales bronsita si astmul"

precum si a bolilor aler$ice de tot elulG

R cura cu tinctura de ienupar mareste oarte mult imunitatea la ni)elul rinic8ilor si a )eicii" ceea ce duce laeliminarea prompta a cistitelor" neritelor" a anumitor orme de uretritaGR cura cu tinctura de ructe de soc elimina constipatia si a'uta la o scadere rapida in $reutate 1mai ales in)arianta ce)a mai complexa si indelun$ata" preentata mai sus=#lantele Amare

cupa un loc cu totul aparte" iind considerate ade)arati cataliatori ai or$anismului= Mai sunt denumite sitonice amare" pentru ca ma'oritatea proceselor din corp sunt stimulate ca sub eectul unui tonic= &e obicei" sesuprapune cura cu plante depurati)e cu cea cu plante amare 1)om )edea la modul de administrare in ce el"asa incat eectele de deintoxicare sa ie cat mai puternice" intr(un timp cat mai scurt= Apoi" plantele siremediile amare pot i luate si in aara re$imurilor de deintoxicare" mai ales atunci cand exista probleme cuicatul" cu bila sau cu constipatia" pentru a stabilia eectele curelor de puriicare= 7ata in continuare cate)a

plante amare cu eect extrem de puternic<#elinul

1Artemisia absint8um ( este un stimulent $eneral extraordinar" indicat in curele de puriicare mai ales



/.

persoanelor cu un trai sedentar" care preinta o anumita lentoare a proceselor de di$estie ori se conruntarec)ent cu stari de astenie= Pentru ca este destul de $reu de suportat altel 1din caua $ustului extrem deamar" se recomanda sa ie administrat sub orma de tinctura" care se prepara intocmai ca cea de ienupar"descrisa mai sus= Se iau 3 lin$urite de tinctura pe i" diluate in putina apa" de re$ula cate una inainte de masa= cura cu tinctura de pelin dureaa maximum doua saptamani" urmata de o paua de 0. ile" dupa caretratamentul se poate relua= &aca nu se respecta timpul de paua" pelinul poate da un $en de dependentanedorita=<osto"asca

1C8elidonium ma'us ( este o planta destul de toxica" dar cu eecte asupra icatului si bilei extraordinar de puternice" iind un drenor si re$enerator neintrecut= Se ia sub orma de pulbere" obtinuta prin macinare curasnita electrica de caea ( un )ar de cutit 1aproximati) ."2# $rame de trei ori pe i" pe stomacul $ol=+itterul suede ( este un remediu pe care il $asiti in orice ma$ain naturist si care are la baa plante amare= &ealtel" una din denumirile sale este aceea de tonic amar suede= Se administreaa cate o 'umatate de lin$ura ( olin$ura" inainte de iecare masa" puse in apa sau ceai=um si cat tim" se administrea*a "lantele amare

&e re$ula" depurati)ele se iau primele" cu minimum 'umatate de ora inainte de a manca" in timp ce planteleamare se iau cu 0.(0# minute inainte de masa= Pentru ca eectul plantelor amare sa ie complet" ele se iau incao saptamana dupa ce tratamentul cu depurati)e s(a inc8eiat= Mai mult" in caul in care exista anumite

perturbari 8epatice sau di$esti)e" tratamentul cu tonice amare )a i continuat pe perioade lun$i de timp 1deordinul lunilor" in ca contrar" acumularile de toxine reaparand intr(un timp oarte scurt si anuland practiceorturile acute in cadrul tratamentului de deintoxicare=are sunt e(ectele "lantelor amare

Fiind o completare adusa tratamentului cu depurati)e" plantele amare contribuie la obtinerea eectelor destimulare si re$lare imunitara despre care am )orbit ce)a mai sus= 7n plus" ele sunt un a'utor oarte pretios

pentru cate)a cate$orii de persoane= Pelinul este un remediu orte pentru compensarea eectelor sedentarismului si pentru combaterea atoniei di$esti)e= %ostopasca este in mod special recomandata

persoanelor care suera de disc8ineie biliara 1iere lenesa" pentru cele care au a)ut sau au 8epatita 1inclusi)ormele )irale $ra)e" care au suerit intoxicatii ma'ore" cu repercusiuni ne$ati)e asupra icatului= 7n ine"

bitterul suede are un spectru mult mai lar$ de aplicatii 1datorita compoitiei sale oarte complexe" dar ne

)om opri acum doar asupra actiunii sale de stimulare a di$estiei" moti) pentru care este recomandat in specialcelor cu $astrita 8ipoacida sau celor care se conrunta cu indi$estii rec)ente=ui ii sunt contraindicate "lantele amare

Plantele amare nu )or i olosite de catre persoanele extrem de slabite" care sunt intr(o perioada in care seconrunta cu surmena'ul iic sau psi8ic= 7n mod special" pelinul nu )a i olosit de emeile alate in perioadade $ra)iditate si de catre persoanele care suera de $astrita 8iperacida in aa acuta=ateva re"ere de alimentatie in tim"ul curei de "uri(icare

7n mod iresc" pe lan$a administrarea unor plante menite sa a'ute la eliminarea rapida a substantelor noci)e dinor$anism" este necesar ca re$imul alimentar sa spri'ine si sa stabiliee acest proces beneic= 7n acest context"ar i extrem de potri)it ca macar pe perioada curei de deintoxicare sa urmati un re$im )e$etarian sau macar lacto()e$etarian pentru a sustine deintoxicarea= &e asemenea" ar i util sa consumati cate)a din alimentele(

medicament recomandate in continuare<)ucul "roas"at de mere si sucul de morcovi ( sunt oarte 8ranitoare" compenseaa o parte din deicitul de)itamine si minerale care poate aparea pe moment in cursul curelor de deintoxicare= Sucul de morco) esterecomandat in mod special persoanelor cu predispoitie spre $astrita" inlamatii ale colonului" in timp ce cel demere este recomandat persoanelor in )arsta sau mai slabite" pentru plusul de ener$ie pe care il aduce=Fulgii de cereale 0grau, or*, ova*3 ( prin continutul lor de ibre )e$etale sunt un a'utor oarte bun pentrucuratarea tubului di$esti)= Mai mult" anumite minerale din compoitia lor )in sa compensee pierderea masi)ade minerale si oli$oelemente care apare pe moment atunci cand sunt olosite plantele depurati)e puternice=#ainea integrala ( este olosita din aceleasi ratiuni ca si ul$ii de cereale" adica in special pentru continutul deibre alimentare care absorb si ulterior elimina materiile reiduale din tubul di$esti)=Uleiul de masline "resat la rece ( are un eect usor laxati)" curata )asele de san$e si re$leaa ni)elul

colesterolului=Var*a cruda ( se consuma sub orma de salata= nimele din compoitia sa catalieaa anumite procese dedeintoxicare= ste cunoscuta si ca un bun puriicator al san$elui si un protector al stomacului=



/8

Mie*ul de nuca, semintele de dovleac si (loarea-soarelui ( sunt niste surse de ener$ie ormidabile" de carea)em din plin ne)oie atunci cand corpul trebuie sa aca ata ri$orilor unui proces de detoxiiere=

Medicina naturista – Tera"ia #adurii,

/radul

!egenda bradului

&emult" tare demult" cand picioarele sinte ale &omnului 7isus mai paseau pe acest pamant" s(a iscat din senino urtuna" cum nu se mai pomenise= ;rindina era cat oul de porumbel" )antul smul$ea pietrele din loc" iar

cerul se intunecase ca la )enirea noptii" macar ca era in mie de i= 7isus 5ristos si Santul Petre tocmai sealau atunci pe drum" la mar$inea unei paduri si au cerut adapost copacilor" care insa se ascundeau" care maide care mai $ribuliti si mai inricosati= Mandrii ste'ari si a$i nu au )rut sa(i primeasca la adapostul lor" pentruca abia isi puteau pai runisul bo$at de ur$ia cerurilor ( unde sa(i mai adaposteasca si pe cei doi calatoriMerii si perii au spus ca trebuie sa(si apere ructele" salciile si plopii s(au acut ca nu(i ba$a in seama si autacut= &intre toti" doar bradul s(a in)oit sa le oere adapost= l a spus< @Fructe mandre pe care sa le apar nu am"runisul meu e acut din ace ascutite care nu se tem de $rindina" oamenii ma ocolesc si ma socotescneolositor" dar daca )oi )reti sa(mi cinstiti acoperamantul cu preenta )oastra" eu )a )oi primi cum )oi sti mai

bine si am sa in)elesc trupurile )oastre cu ramurile mele dese@= ,is si acut= &omnul 7isus si Petre au ost paiti cum nu se poate mai bine de bradul cel )rednic= Apoi" urtuna s(a oprit" iar soarele a rasarit din nou"mandru" pe cer= Atunci" iesind din adapostul cetinei" 7isus cu)anta astel catre brad< @&intre toti copacii" tu"

bradule" ai ost cel mai )rednic" iar eu" prin )oia Tatalui Meu" te )oi rasplati= Fie ca de ai inainte" iarna" tu sanu(ti mai lepei runisul ca ceilalti copaci" ci sa(l pastrei )esnic= Apoi" ie ca acele tale intepatoare sa capeteo mireasma care sa(i bucure pe oameni" sa le dea putere si sa le )indece bolile" astel incat ei sa te pretuiascaasa cum se cu)ine= Cat despre lipsa ta de rod" ie ca in mie de iarna" cand toate ructele pamantului se )or iterminat" oamenii sa te impodobeasca si sa puna pe ramurile tale toate bunatatile" iar atunci cand se )or stran$ein 'urul tau" ei sa se $andeasca la Mine" pentru ca tu esti copacul cel mai dra$ Mie@= -umai ce ise acestea siCel Sant disparu" impreuna cu Petre" intr(o $eana de lumina= A ramas in padure insa bradul cel alnic" cudarurile sale nemuritoare" precum si aceasta po)este murmurata de runisul copacilor" iniorati de minuneadumneeiasca=

radul in medicina #eche romaneascaCu nume de ori$ine dacica" bradul este pentru romani un arbore sacru" preent ca simbol in cele mai )ec8imaniestari ale credintelor si creatiei populare= La el de )ec8e este si olosirea lui ca leac intr(o multime de

boli= Scaldatorile cu cetini de brad erau olosite pentru intarirea celor slabi si a con)alescentilor" pentru



//

tamaduirea durerilor de oase si de piept= %asina intra in compoitia unsorilor olosite contra reumatismului siinectiilor" pentru )indecarea ranilor si arsurilor= Apoi" mireasma bradului era considerata un ade)arat elixir in

bolile de plamani= +olna)ilor de piept li se recomanda sa mear$a seara intr(o padure de brad" atunci candemanatiile eterice ale conierelor isi aceau numaidecat eectul= Pe timp de iarna" exista obiceiul ca" la capul

bolna)ilor de piept" sa se puna ace si cetini de brad" proaspat drobite= Prima)ara" din mu$uri de brad si mierese acea un sirop cu )irtuti tamaduitoare" care era olosit in @suspin@ 1astm si bronsita astmatiorma si@8ectica@ 1tuberculoa= dinioara" cand tamaia era o raritate" iind olosita numai la bisericile episcopale" insatucurile de munte" era olosita rasina de brad pentru umi$atii= &espre aumarile cu rasina de brad si de pinse spunea ca alun$a boala" necaul si toate spiritele rele=Cate#a leacuri cu cetini, rasina si muguri de brad

- iropul de ace de brad

&e pe ramurile de brad proaspat culese 1de cate)a ore" pentru a nu a)ea timp uleiul aromatic sa se e)apore serup numai acele" care se drobesc apoi pe o planseta de lemn" cat mai bine" cu a'utorul unui tocator= 7ntr(un

borcan de sticla cu capac si cu $ura lar$a se pune un strat $ros de un de$et de miere" apoi se adau$a un stratsubtire si uniorm de ace de brad dupa care un nou strat de miere s=a=m=d= 7n inal" deasupra ultimului strat deace de brad" se pune un strat $ros de doua(trei de$ete de miere" dupa care se inc8ide borcanul ermetic" cucapacul= Se lasa acest amestec in camara" de la doua la patru saptamani" apoi se scoate si se iltreaa totul"reultand un sirop extrem de parumat si cu eecte tamaduitoare deosebite= 7n )ec8ime" exista obiceiul ca )asul

de extractie al siropului sa ie tinut in$ropat in pamant" pentru a @tra$e se)a tamaduitoare@ a acestuia= Acestsirop se poate ace si prima)ara" din mu$uri" dar cel din ace culese in lunile decembrie si ianuarie este cel mai bo$at in uleiuri )olatile si" ca atare" are eectele tamaduitoare cele mai puternice in bolile respiratorii=- Rasina si plamadeala de rasina in alcool

%asina de brad se recolteaa oarte simplu" in orice anotimp" prin desprinderea cu cutitul de pe arbore" ea iindintalnita in toate taieturile scoartei 1pentru brad" rasina 'oaca rolul de antiseptic si cicatriant= 7n mod normal"ar trebui acut un reina' special pe scoarta copacului" dar pe traseele turistice" oamenii au acut" din pacate"

prea multe crestaturi pentru a i suicienta rasina de recoltat= Sin$ura $ri'a pe care trebuie sa o a)em este sa nuranim copacul atunci cand scoatem rasina" care" de altel" se desprinde relati) usor= %asina poate i consumataca atare sau" pentru a prote'a dantura 1substantele din rasina ataca smaltul dintilor" poate i preparata cualcool= Plamadeala de rasina se obtine oarte simplu< intr(un pa8ar cu alcool alimentar de minimum /. 1altel

rasina nu se diol)a se adau$a trei(patru lin$uri de rasina de brad" amestecand oarte bine" asa incat ea sa sediol)e perect= &upa ce s(a diol)at oarte bine" se mai lasa 24 de ore ca sa se decantee" dupa care seiltreaa si se tra$e in sticlute mici" inc8ise la culoare=

aile cu cetini de brad

Se pun doua(trei maini de ramuri tinere de brad" cu tot cu ace" tocate bine" in 'umatate de caldare de apa si selasa la macerat" de seara pana dimineata" cand se iltreaa= &upa iltrare" maceratul se lasa deoparte" iar cetinilesunt puse sa dea in clocot in trei(patru litri de apa" dupa care se lasa la racit si se iltreaa= 7n inal" se amestecadecoctul astel obtinut cu maceratul la rece" iltrat anterior= Preparatul obtinut se toarna in apa de baie= baiecu extract de cetini de brad dureaa 0#(2. de minute" iar apa trebuie incalita pro$resi)" astel incat prin porii

pielii sa ie absorbite cat mai multe substante acti)e= Alifia din rasina de brad

Cea mai buna aliie din rasina de brad se obtine acasa" pe suport de unt si ceara de albine= Se pune un pac8etde unt intr(o oala si se ierbe pe oc de intensitate medie" inlaturandu(se spuma" din cand in cand= &upa 0#(2.de minute" niste sedimente inc8ise la culoare se depun pe undul cratitei" iar untul ramane limpede= Atunci" seia de pe oc si se trece untul incins" limpede 1ara )reun sediment de pe und intr(un )as curat" in care seadau$a si un bob de ceara de albine" de marimea unei alune 1se $aseste in piata" la apicultori" dupa care seamesteca bine= Atunci cand amestecul de unt limpeit si ceara este omo$en" se adau$a doua(trei lin$uri derasina de brad= Se amesteca la oc mic" pana la omo$eniarea completa" dupa care se lasa sa se raceasca putinsi se toarna intr(un borcan= Se pastreaa in ri$ider= Cu aceasta aliie se un$ locurile aectate" de doua(trei ori

pe i= Afectiunile care raspund la tratamentul cu brad

( &urerile de $at" ami$dalitele" arin$itele" esoa$itele ( se mesteca si se su$e o lin$urita de rasina" lasand(o sa

alunece cat mai incet pe $at= Tratamentul se ace de doua(trei ori pe i= Se poate ace si o $ar$ara cu plamadeala de rasina in alcool=



100

( Cancerul la $at ( dimineata si seara se su$e cate o bucatica de rasina" de marimea unei monede de o suta delei" dupa care nu se mananca nimic" )reme de o ora= ste un tratament cu rol ad'u)ant=( 7nectiile urinare 1cistitele si cele de rinic8i 1neritele ( in aceste aectiuni" un tratament intern de cate)a ilecu plamadeala in alcool de rasina de brad poate ace minuni= Se ia o lin$urita de preparat" diluata cu putinaapa" de trei(patru ori pe i" pe stomacul $ol= &aca )reti sa obtineti reultate si mai bune" puneti la iecare doade plamadeala in alcool de rasina de brad cate o lin$urita de tinctura de ienupar= %eultatul )a )a uimi=( +ronsita" astm" boli pulmonare trenante ( se ia de patru" sase ori pe i cate o lin$urita de sirop de ace de brad"

preparat dupa metoda indicata mai sus= Suplimentar" se ac bai ierbinti" cu extract de cetini de brad=(tilizari e"terne/

( Arsuri si taieturi usoare ( se aplica aliia de rasina pe locul aectat de doua(trei ori pe i= &aca exista riscul deinectie" atunci se aplica mai intai ca deinectant ( plamadeala in alcool" de rasina de brad este un antiinectiossi cicatriant redutabil=( Pla$i care nu se inc8id" luxatii si racturi care se )indeca $reu ( pe entorse si luxatii se aplica comprese cu

plamadeala de rasina de brad in alcool 1reteta saseasca sau se ace un masa' oarte usor" cu aliie de rasina=Prin acest tratament acut ilnic" )reme de cel putin o saptamana" perioada de )indecare se scurteaaconsiderabil= Mesterii populari care @indreapta oasele@ recomanda ca" dupa tratament" sa se puna o compresacu rasina in alcool" la 3. de minute dupa eectuarea tratamentului= Pe pla$ile care nu se inc8id" se pun" deasemenea" comprese cu plamadeala de rasina de brad in alcool" )reme de 3.(6. de minute" dupa care se lasa o

perioada dubla de timp sa se )ante in aer liber=( 5emoroii ( se aplica pe locul aectat" de doua ori pe i" aliia de rasina" al carei mod de preparare a ostdescris mai sus=( %eumatism ( se trateaa eicient prin bai ierbinti" partiale sau complete" acute in extract de cetini de brad=7mediat dupa baie" bolna)ul este uns cu aliie de rasina de brad si i se da sa bea ceai ierbinte de soc cuma$8iran=( Astenie" con)alescenta" dureri musculare ( se ac bai $enerale cu extract de cetini de brad" dupa care se ac sirictionari usoare cu aliie de rasina de brad" pe talpi" pe maini" pe umeri= :n rol tonic oarte bun il are sisiropul de ace de brad" administrat intern= +aile cu acest preparat sunt un ad'u)ant oarte bun si in ne)roacardiaca=( Scleroa in placi 1ad'u)ant ( acele proaspete de brad se drobesc bine de tot pe o planseta de lemn" cu

a'utorul unui tocator" apoi se in)elesc in tion si se aplica pe sira spinarii" )reme de cel putin o ora" aseanddeasupra un ular $ros" astel incat sa nu apara senatia de ri$=( Probleme le$ate de $landa tiroida 18iper( si 8ipotiroidie" inlamatii dureroase ale $an$lionilor ( se pune ocataplasma cu ace de brad 1preparata in modul descris mai sus pe $at" seara si se tine peste noapte= Pe$an$lionii inlamati se pune" de asemenea" o cataplasma cu ace de brad=

Medicina =aturista – Tera"ia #aduri,

#inul <osu, #inul =egru

Putine peisa'e se pot compara ca rumusete cu cel al padurii de pin" iarna= Pri)iti un palc de pini intr(odimineata de iarna senina= erdele acelor" apada asternuta pe ramuri si albastrul pround al cerului dau uncontrast de o rumusete care )a )a taia respiratia= Pe drept cu)ant" pinul este considerat unul dintre cei mairumosi si mai $enerosi copaci din lume= &a" ati citit bine< cei mai $enerosi= Cum poate i un copac $eneros

7n primul rand" prin puterea curati)a a runelor" scoartei" rasinii" mu$urilor si ructelor sale= 7n al doilea rand" prin ener$ia pe care o emana" pentru ca dincolo de aparenta iica" iecare iinta are si o tainica ener$ie pe careo iradiaa in 'ur= r" pinul este un ade)arat $enerator de ener$ie= Sanatoriile cele mai bune din Franta" dinl)etia ori din An$lia sunt plasate in )ecinatatea unor )aste paduri de pin= S(a constatat ca pacientii care se



101

plimba ilnic printre palcurile de arbori de)in mai optimisti" au un tonus iic mult mai ridicat" iar )itea de)indecare le creste simtitor= 7n randul radiesteistilor 1radiesteia este disciplina care se ocupa cu masurarea

bioener$iei" pinul este cotat cu cea mai puternica emanatie de ener$ie )itala" dintre toate plantele din loraeuropeana=La noi cresc multe specii de pin" dar cel mai rec)ent intalnite sunt doua< pinul rosu si pinul ne$ru= Pinul rosu1numit si sil)estru ( Pinus sDl)estris este un @)ar@ de(al bradului" remarcandu(se prin scoarta sa cu nuanterosiatice si prin acele sale $rupate cate doua intr(o teaca" mult mai lun$i decat cele ale bradului si extrem deintepatoare= Pinul ne$ru 1Pinus ni$ra a ost adus in Transil)ania din Austria si ;ermania si este oarteasemanator cu cel sil)estru auto8ton" doar ca are scoarta nea$ra si acele ce)a mai lun$i si la el de intepatoare=Ambii pini au aceleasi proprietati terapeutice dintre care )i le preentam pe cele mai )aloroase<

#re"arate #e /a*a .e #in Rasina si plamadeala de rasina in alcool

%asina de pin se recolteaa prin desprinderea cu cutitul de pe arbore" ea iind intalnita in toate taieturilescoartei 1pentru arbore" rasina 'oaca rolul de antiseptic si cicatriant= a poate i consumata ca atare sau"

pentru a prote'a dantura 1substantele din rasina ataca smaltul dintilor" poate i preparata cu alcool= Plamadealade rasina se obtine oarte simplu< intr(un pa8ar cu alcool alimentar de minim /. 1altel rasina nu se diol)a"se adau$a 3(4 lin$uri de rasina de pin" amestecand oarte bine" asa incat sa se diol)e perect= &upa ce s(adiol)at oarte bine" se mai lasa 24 de ore ca sa se decantee" dupa care se iltreaa si se tra$e in sticlute mici"

inc8ise la culoare= iropul de pin

&e pe ramurile de pin proaspat culese 1de cate)a ore" pentru a nu a)ea timp uleiul aromatic sa se e)aporee"se rup numai acele" care se drobesc apoi pe o planseta de lemn" cat mai bine" cu a'utorul unui tocator= Apoi"intr(un borcan de sticla cu capac si cu $ura lar$a" se pune un strat $ros de un de$et de miere" dupa care seadau$a un strat subtire si uniorm de ace de pin apoi un nou strat de miere s=a=m=d= 7n inal" deasupra ultimuluistrat de ace de pin se pune un strat $ros de 2(3 de$ete de miere" dupa care se inc8ide borcanul ermetic" cucapacul= Se lasa acest amestec in camara 2(4 saptamani" apoi se iltreaa" reultand un sirop parumat si cueecte tamaduitoare deosebite= Siropul se ace si prima)ara" din mu$uri" dar cel din ace culese in luna ianuarieeste cel mai bo$at in uleiuri )olatile si" ca atare" are eectele tamaduitoare cele mai puternice in bolile

respiratorii si in unele boli endocrine= aile cu cetini de pin

Se pun 2(3 maini de ramuri tinere de pin cu tot cu ace" tocate bine" in 'umatate de caldare de apa si se lasa samaceree de seara pana dimineata" cand se iltreaa= &upa iltrare" maceratul se lasa deoparte" iar cetinile sunt

puse sa dea in clocot in inca 3(4 litri de apa" dupa care se lasa la racit si se iltreaa= 7n inal" se amestecadecoctul astel obtinut cu maceratul la rece iltrat anterior= Preparatul obtinut se toarna in apa de baie= baiecu extract de cetini de pin dureaa 0#(2. de minute" iar apa trebuie incalita pro$resi)" asa incat prin porii

pielii sa ie absorbite cat mai multe substante acti)e= Alifia de rasina de pin

Aliia de rasina de pin se obtine in casa" cu unt si cu ceara de albine= Se pune un pac8et de unt 1trebuie sa iecat mai $ras intr(o oala si se ierbe pe oc de intensitate medie" inlaturandu(se spuma din cand in cand= &upa

0#(2. de minute" niste sedimente inc8ise la culoare se depun pe undul cratitei" iar untul ramane limpede=Atunci se ia de pe oc si se trece untul incins" limpede 1ara )reun sediment de pe und intr(o alta oala curata"in care se adau$a si un bob de ceara de albine" de marimea unei alune 1se $aseste in piata la apicultori" si seamesteca bine= Atunci cand amestecul de unt limpeit si ceara este omo$en" se adau$a 2(3 lin$uri de rasina de

pin= 7n Ardeal si +uco)ina" emeile mestere mai puneau in compoitie si putina tamaie curata 1)reo 2(3 bobite" care(i dadeau unsorii o aroma si o putere tamaduitoare aparte= &upa ce se amesteca binecomponentele" aliia se pune intr(un borcan sa se raceasca si se )a pastra la rece=/oli are )e Vindeca #rin Tratament u #in

Tuse" tuse iritati)a" brosnita" astm" pneumonii 1ca ad'u)ant ( se iau ilnic 3(4 lin$uri de sirop de ace de pin=Preparatul se in$8ite nediluat" incet" lasandu(l sa alunece pe $at= Suplimentar se ac bai cu cetini de pin saumasa' cu un un$uent 1poate i luat din comert in care s(au adau$at cate)a picaturi de ulei de pin si aceeasi

cantitate de menta 1ambele uleiuri se $asesc la Plaar=



102

Tra8eita" tra8eobronsita" tuse uscata" iritati)a ( se ace $ar$ara cu o lin$urita de plamadeala de rasina in alcool"diluata in 'umatate de pa8ar de apa= La 0. minute dupa $ar$ara" este oarte bine sa se in$8ita lent o lin$urita demiere lic8ida sau" si mai bine" o lin$urita de sirop de ace obtinut in miere=7nectii reno(urinare $ra)e" care nu raspund la alte orme de tratament" cistita cu san$erari" 8ematurie 1urina insan$e ( o 'umatate sau o lin$ura de plamadeala de rasina de pin in alcool se diol)a intr(o 'umatate de cana deapa si se bea imediat" pe stomacul $ol= Acest remediu limpeeste urina" cicatrieaa traiectul reno(urinar sialina durerea= Plamadeala de rasina de pin in alcool" combinata cu tinctura de ienupar si administrata dupaaceeasi metoda" este un elixir inailibil in toate caurile de nerita" cistita si uretrita= Se iau trei doe pe i" incaul bolilor cronice" si pana la sase doe" in caul celor acute=5ipounctie a $landelor cortico(suprarenale" impotenta si sterilitate masculina ( se consuma 4(/ lin$uri desirop de pin pe i" pe stomacul $ol= ectele apar in timp 1minimum 2 luni" dar sunt oarte stabile= &upa bolilecare pro)oaca sterilitate secundara este oarte important sa se aca o cura cu acest sirop cu eecte oarte

puternice asupra $onadelor= &e asemenea" problemele care pot aparea din caua disunctiilor $landelor suprarenale< eceme si boli de piele" boli autoimune" uscari ale mucoaselor" este recomandata cura cu sirop deace de pin=+ulimie 1tendinta de a manca necontrolat ( atunci cand apare relexul necontrolat de a manca" se mesteca 3(4ace de pin )eri= &e asemenea" inainte de masa" este indicat sa se mestece ace de pin" pentru a reduce astelspontan cantitatea de 8rana consumata= Se)a acelor de pin are eecte miraculoase in re$larea apetitului=

%aceli rec)ente" cistite recidi)ante" sistem imunitar slabit ( se consuma de trei ori pe i cate 2 lin$urite desirop de ace de pin" preparat cu miere=Utili*ari Externe

%ani" rani inectate ( se aplica plamadeala de pin in alcool cu un tampon de )ata= Preparatul se pune dinabundenta" astel incat sa ormee o crusta pe locul aectat= Cicatriarea si )indecarea sunt rapide si nu lasaurme= 7n caul ranilor adanci sau acute cu obiecte oarte murdare" se ace o curatare oarte buna cu un tamponde )ata inmuiat in tinctura" inainte de a lasa rana sa se cicatriee" sub actiunea rasinii de pin=Astenie" con)alescenta" dureri musculare ( se ac bai $enerale cu extract de cetini de pin" dupa care se ac sirictionari usoare cu aliie de rasina de pin pe talpi" pe $enunc8i 1in scobitura alata la doua de$ete si 'umatatesub rotula" pe umeri=%eumatism ( se ac bai ierbinti cu cetini locurilor dureroase 1baia dureaa 2. de minute" dupa care se un$ cu

rasina= Atunci cand este ri$ aara sau cand )remea este umeda" se ac doua aplicatii cu aliie de rasina pe i" pe articulatiile dureroase=5emoroii ( se aplica pe locul aectat" de doua ori pe i" aliia de rasina" al carei mod de preparare a ostdescris mai sus= Cu aliia ce)a mai tare 1se pune mai multa ceara se ac mici supoitoare cu rol cicatriant siantiinlamator=Paraiti ai pielii 1scabie ( se pune o mana de scoarta de pin tocata marunt intr(un litru de apa si se ierbe la ocmic" adau$and apa din cand in cand" )reme de 3(4 ore" pana cand ramane pe undul )asului o pasta uniorma"usor lipicioasa= Cu aceasta pasta se un$ onele aectate= 7n prealabil" este bine sa se aca o pensulare cu

plamadeala de rasina de pin in alcool=Psoriais ( se un$ onele aectate" alternati)" cu aliie de rasina de pin si cu pasta din scoarta de pin" al careimod de preparare a ost descris anterior

Tera"ia #adurii - Mesteacanul, Fagul,

)alcamul si =ucul



103

Mesteacanul

-umara in 'ur de 4. de specii ce pot i recunoscute dupa culoarea alba a scoartei" oarte ina la pipait" si dupaorma usoara si )aporoasa a runisului= ;ratia cu care cren$ile se imbina intre ele conera siluetei sale osuplete delicata si blanda= Frunele lui reamata intruna pe )ant iar iarna" ramurile se misca la cea mai micaadiere= Sub inetea de matase a scoartei sale" mesteacanul ascunde" insa" un lemn dur si solid=

Cand te asei la radacina unui mesteacan" patruni intr(o atmosera blanda" ocrotitoare" care iti da sentimentulca te eliberei de po)eri= :n indemn sa credem ca )iata nu e acuta doar din lupta" ci ca poate i adesea placutasi armonioasa=alitatile mesteacanului

Calitatea lui dominanta este blandetea" care ne a'uta sa depasim starile de soc=R iice ( lo)ituri" arsuri" dureri )iolente=R emotionale ( de la neplacerea produsa de o )este proasta si pana la suerinta produsa de pierderea unuiapropiat=+landetea mesteacanului ne a'uta" de asemenea" sa ne impacam cu noi insine si cu ceilalti" lasand sa i)orascaiubirea si bunatatea=Eli%erarea tensiunilor

&urerile de umeri" de maxilare sau de stomac sunt adesea eectul tensiunii in care traim= +landeteamesteacanului produce o usurare a consecintelor pro)ocate de stresul cotidian=<econcilierea masculin-(eminin

Societatea in care traim incura'eaa" in principal" calitatile masculine de lupta si )ointa" in timp ce ener$iileeminine sunt de)aloriate= Mesteacanul ne a'uta sa reconciliem aceste doua aspecte" preente in iecare dinnoi" a'utandu(ne sa de)enim creati)i=Eliminarea emotiilor

Anumite emotii" precum rica" spaima" uria" ii depasesc adesea pe cei care le cad )ictime si care isi pierdcontrolul= Mesteacanul ne a'uta sa acem pace cu noi insine si sa ne acceptam asa cum suntem=.e"asirea su(erintelor (emeiesti

-umeroase probleme $inecolo$ice reulta din experiente neplacute" precum a)ortul" sarcina extrauterina"

menstre dureroase etc= Preenta mesteacanului le a'uta pe emeile c8inuite de urme si amintiri neplacute sa(siaccepte ona in caua de pe o noua treapta de intele$ere=Acce"tarea schim%arilor operatie sau un accident poate sa pro)oace modiicari corporale deiniti)e=Mesteacanul ne a'uta sa ne acceptam noua stare iica asa cum este=.e"asirea egocentrismului

Mesteacanul ne a'uta" de asemenea" sa ne depasim e$ocentrismul exacerbat" instaurand in locul ramas liber eulinterior=

Fagul

Este un arbore impoant" al carui trunc8i drept" in orma de coloana puternica" atin$e adesea o inaltime de 3.(4# de metri= Creste cu mare )i$oare si este oarte reistent= &e$a'a o orta impre$nata de seninatate" deincredere si de stabilitate= %adacinile sale ( raspandite" dar nu prea adanci ( par sa nu aiba ne)oie sa se a$ate de

pamant" pentru ca stabilitatea a$ului reida in propria lui orta= Fa$ul nu este in)adat niciodata" nici de iedera"nici de )asc= Sub el nu )eti )edea crescand buruieni sau tuisuri= Serenitatea si orta pe care le de$a'a iidearmeaa pe in)adatori= 7n sc8imb" acest arbore creste oarte usor alaturi de alte specii" care nu(l impiedicasa arate ceea ce este= 7mpresia aceasta de incredere si si$uranta de sine exprimate de a$ se re$aseste si in soiullemnului sau" solid si dur" oarte $reu de lucrat= Constient de )aloarea sa" a$ul ne in)ata sa im la el de

puternici ca el" sa ne $asim orta interioara care sa ne a'ute sa inruntam iecare situatie critica din )iata" cusi$uranta si calm='nsusirile (agului

iata noastra cotidiana e 8artuita de spaime< spaima de boala" spaima de soma'" spaima de moarte" de a(i

pierde pe cei iubiti" spaima ca suntem pacaliti si mintiti= Suntem prionierii unui cerc )icios" in care spaimele pe care le resimtim ne ac )ulnerabili" ceea ce sporeste si mai mult rica= Toate acestea au un eect de)astator asupra ec8ilibrului nostru iic si mental= 7ncrederea in sine simboliata de a$ ne elibereaa de spaime si nede$a'a spatiul interior" pentru a lasa sa inloreasca alte calitati=



10

<egasirea increderii in sine

Lipsa increderii in sine duce automat la indoiala de sine si de capacitatile noastre" dar si indoiala ata desinceritatea celorlalti= Lipsa de incredere in altul este relexul indoielilor noastre= Calitatile a$ului ne )or a'utasa ne re$asim aceasta incredere si calmul mental necesar pentru a lua o deciie" pentru a ne orma o opinie"

pentru a actiona ara sa eitam='nlaturarea e(ectelor (i*iologice ale (ricii

Lipsa de incredere in sine" indoielile ata de noi si de ceilalti se pot exprima in plan iic prin dureri de stomacsi deran'amente intestinale= Problemele le$ate de $at" de arin$e" de in$8itit" pot i si ele pro)ocate de bloca'ede ener$ie" le$ate de teama si lipsa de incredere= 7n ambele cauri" preenta a$ului aduce mari usurari=.e"asirea timiditatii

Timiditatea ne impiedica sa im noi insine= Fa$ul ne a'uta sa ne )edem intr(o lumina mai buna si sa necasti$am increderea in noi='nlaturarea anumitor sla%iciuni organice

Slabiciunea unor anumite parti ale corpului poate sa ie pro)ocata de impresia de )ulnerabilitate pe care oa)em despre noi= Medicina c8inea recunoaste impactul ricii asupra rinic8ilor= Toate simptomele deslabiciune iica )or $asi o ameliorare in contact cu ener$ia beneica a a$ului=

)alcamul<enastere si reinnoire

+rasenii nascuti la tara spun ca prima)ara" in luna mai" simt mireasma salcamilor inloriti )enind spre ei" dinlocurile copilariei= Poate exista o declaratie de iubire mai rumoasa" mai tandra" pentru un copac Sa stai pe ososea de asalt si sa simti inlorind salcamii=== 7ata ca amintirile din anii copilariei nu sunt doar 'ocuri si pone"ci si stari suletesti" le$ate de preenta naturii= :rme puternice" de care a)em ne)oie ca sa ne re$asim= Spri'insuletesc" ara de care nu putem )orbi despre sanatate===xploii lorale" colorate in auriu" alb si ro ( salcamii simbolieaa in traditia populara reinnoirea" renasterea

pe care ultima luna a prima)erii o delea$a in natura si in noi= Luna mai" luna in care se i)odesc lorile sisperantele omenesti=Virtuti tamaduitoare

)"riBin "entru schim%ari

Salcamul este arborele tutelar al sc8imbarilor" al lucrurilor care le urmeaa sta$narilor= iata ne impin$e tot

timpul catre sc8imbare si adaptare" ie prin impre'urari importante ( nasterea" sc8imbarea )arstelor" ie prindeciii banale pe care le luam in iecare i= Salcamul ne a'uta sa ne asumam pro)ocarile" mici sau mari" cucare ne conruntam=R schim%ari %iologice< primul mare e)eniment al )ietii" care ne ace sa trecem din starea de crisalida inluture" este nasterea= :rmeaa apoi pubertatea" una din marile noastre metamoroe" prin care luam cunostintaca nu mai suntem ca inainte" ca ne(am despartit de copilarie" ca )iata nu este un simplu 'oc= Pentru emei"sarcina este o alta etapa biolo$ica importanta" plina de transormari" tot astel cum incetarea ertilitatiirepreinta o re)olutie" adesea $reu de indurat= Fiecare din aceste impre'urari lasa asupra noastra urme delumina sau umbra" peceti care )or 8otari in mare masura $ustul dulce sau amar al )ietii= Sunteti traumatiati desc8imbarile biolo$ice a temeti de modiicarile or$anice pe care nu le puteti controla Salcamul )a este laindemana= Frumusetea exploiilor sale lorale din luna mai do)edeste ca innoirile nu sunt pandite doar de

pericole" ci si de mari impliniri= Aseati()a sub corola stralucitoare si parumata a unui salcam si )eti pri)i culiniste si incredere spre )iitor=R evenimentele vietii de *i cu *i< intre marile etape biolo$ice ale )ietii" se insereaa e)enimente minore" carene obli$a sa ne adaptam prin sc8imbare= Le$ate de scoala" de ucenicia intr(o proesie" de relatiile cu cei printrecare traim" iecare din ele necesita un eort de intele$ere si de autodepasire= :sor de inaptuit cateodata" alteoride(a dreptul insurmontabile" si in caul lor" salcamul este un bun ascultator si tamaduitor= -u eitati sa )aascundeti sub cupola lui" din care picura culori si arome ( sc8imbarile )or parea 'ocuri copilaresti=R un nou start du"a o schim%are< dupa orice sc8imbare in )iata proesionala" calitatile salcamului )a )or a'uta sa porniti mai departe @cu toate panele sus@=R convalescenta< re)enirea ener$iilor interioare" dupa o incercare dureroasa sau o boala" aduce cu sine o serie

intrea$a de sc8imbari ( o noua stare interioara" noi calitati psi8ice= 7n toate astea" exista o stare tranitorieimportanta< con)alescenta= &upa boala" teama de a sti daca ne )om re$asi locul pe care il a)eam inainte inamilie" la scoala" la birou" ne indeamna sa ne $rabim= :neori" dorinta de a uita cat mai repede incercarea princare am trecut ne ace sa ne precipitam in mane'ul )ietii= Totusi" pentru ca )indecarea sa ie totala" e oarte



105

important sa ne dam timp pentru a inte$ra experienta produsa de boala= r" intelesul de innoire si renastere alsalcamului" orta lui de a o lua de la capat atat de spectaculos" cu atatea miliarde de lori" sunt un indemn sacredem ca )om putea sa ne reluam existenta de unde am lasat(o" inainte de a ne imbolna)i=R durerea des"artirii de cineva drag< salcamul oera suport moral si a'utor suletesc persoanelor care trec

printr(o perioada de suerinta" in urma pierderii cui)a dra$ si apropiat=

=ucul

'nde"endenta si res"onsa%ilitate

and creste de la sine" nucul nu rasare niciodata in padure sau alaturi de alti copaci= pururea sin$ur sisu)eran" intr(un mi'loc de camp" intr(un oc8i de $radina sau pe mar$inea unui drum= 7ndependenta luiseamana cu aceea a eilor< cine ii incalca teritoriul moare= &e aici si credinta" conirmata cateodata" ca nu e

bine sa dormi sub un nuc= Ade)arul este ca nucul emite o ener$ie coplesitoare" pe care o emana din trunc8i sidin ramuri" din runele sale care au un miros ce nu poate i comparat cu nimic= Fructul lui" nuca" )erde siamara pe dinaara" este dulce pe dinauntru" iar mieul ei are orma de creier< or$anul care ii permite omului sase dierentiee de $rup" pentru a(si casti$a autonomia=Virtuti tamaduitoare

-ucul este copacul care ne incura'eaa sa ne urmam ritmul propriu de )iata si necesitatile intime" pentru a nede)olta simtul independentei si al responsabilitatii= Ade)arata independenta pro)ine din interior" din clipa in

care ne conruntam intr(o maniera responsabila cu ceea ce suntem cu ade)arat= Aceasta capacitate de a sti cinesuntem si ce putem ne desc8ide portile libertatii interioare= &e acolo si pana la asumarea destinului e doar un pas=R schim%area "ers"ectivei asu"ra muncii< pentru ma'oritatea oamenilor" munca este o cana pe care trebuies(o suporte pentru a(si putea satisace ne)oile materiale= -ucul ne a'uta sa intele$em relatia aceasta pe un planmai lar$= La ce oloseste munca pe care o ac 7mi e de olos numai mie sau si celorlalti &in moment ce sunt

platit" inseamna ca sunt de olos= Sap un drum &rumul acesta )a i o sosea pe care oamenii )or i bucurosi sacalatoreasca mai repede spre telul lor= Conduc o intreprindere &e munca mea depind eci de oameni" iar lor le este de olos= cupatiile noastre proesionale sunt expresia participarii la mersul inainte al lumii= &in

perspecti)a aceasta" munca are un inteles mai demn si mai nobil decat acela ca aduce o bucata de paine" ne daun rost= i bine" nici un alt arbore" precum nucul" nu ne poate a'uta sa ne eliberam ener$iile necesare pentru a

ne sc8imba perspecti)a asupra muncii si pentru a i pre$atiti in ata sc8imbarilor=R asumarea emotiilor< emotiile care ne paraiteaa" adesea" relatiile cu ceilalti oameni printre care traim pro)in" de multe ori" din situatii care se repeta in)ariabil= motii la examene 1desi am mai dat" emotii in ataseului 1desi am mai )orbit cu el" nu o data" emotii in ata unei relatii sentimentale 1desi nu suntem prima oaraindra$ostiti= 7ndependenta inseamna sa ne asumam constient aceste emotii si la iecare noua impre'urare sa neamintim ca le(am depasit inainte< e ce)a trecator" )asaica? -ucul" copacul cel mandru si autonom" ne )a a'utasa ne asumam responsabilitatea unor e)enimente" in ciuda emotiilor pe care le platim drept tribut=R motivare< imbo$atiti si intariti prin calitatile ener$etice ale nucului" ne )om imbo$ati spatiul interior" iar relatiile noastre cu ceilalti )or pro$resa= Sc8imbarile nu )or )eni cu brutalitatea unui cutremur de pamant" ci)om aborda realitatea cu un nou elan=R discernerea realitatii de ilu*ie< contactul cu nucul ne a'uta sa re$asim urma realitatii= l se )a do)edi util

atunci cand suntem nedecisi" cand )iata ni se pare conua= &istanta pe care o )om lua ata de e)enimente"adesea inconstient" nu e usoara= 7esirea din ceata se ace $reu= C8iar si iic" eortul de distantare ata dee)enimente se traduce prin accidente ale sistemului respirator sau cardiac" precum si probleme de ordin psi8ic=7n toate astea" nucul ne poate i de mare a'utor=

Alti co"aci Forta "adurii, in credintele celtilor

astanul vindeca ranile su(letesti

&aca inima )a este indurerata" daca )a simtiti cuprinsi de indoieli in le$atura cu raspunsul la sentimentele d)s="cautati reu$iu lan$a castan= Cu ramurile lui incarcate de lori" nu seamana acest copac cu o catedrala uriasa" incare ard sute de lumanari xact ca intr(o biserica" lan$a castan )a re$asiti linistea" )a recasti$ati increderea

pierduta= ner$ia castanului )indeca ranile suletului" reda respectul de sine si da incredere in )iitor= Atin$eti(i

trunc8iul cu palmele si primiti(i curentul de ener$ie= eti i alinati de toate suerintele suletesti=Frasinul intareste vointa



10-

calu$arita celebra din secolul al ii(lea" mistica 5ildebrand" spunea" reerindu(se la rasin< @ste simbolul 'udecatii cuminti@= 7ntariti()a )ointa prin rasin? Cautati(i preenta si proiectele d)s= se )or implini mai usor" cumai multa deciie si consec)enta= Campul sau ener$etic ace mai permeabila le$atura dintre constient sisubconstient= eti putea recunoaste mai usor scopul )ietii" )eti sti mai clar pentru ce trebuie sa )a decideti si saluptati= eti i mai putin sensibili la $reutati" )eti reactiona calm la atacurile indreptate impotri)a d)s= Preotiicelti a)eau totdeauna in prea'ma un rasin" in 'urul caruia adunau luptatorii" inainte de batalii= %and pe rand" eiisi spri'ineau mainile si armele de copac" in )reme ce preotul rostea descantece ocrotitoare de moarte=Teiul ocroteste iu%irea

Cand intalniti in cale un tei" intalniti dra$ostea curata= Teiul limpeeste sentimentele" imblaneste inimilera)ratite" picura in sulet iubire= -u de$eaba asteapta poetii sa ie in$ropati in rauri de lori de tei= ,borul lor de luturi )aratici" purtand pe aripi cea mai sua)a mireasma din lume" este un leac de dra$oste caruia nu(iscapa )reun muritor= Conectati()a cat mai des la curentul de ener$ie al teiului" iar suletul d)s= )a intra inarmonie cu mintea= iubire @$andita@ e mult mai puternica decat simpla betie a simturilor= 7ncredintati(iteiului sperantele d)s=" si el )a )a stimula intuitia" a'utandu()a sa le discerneti doar pe acelea care au sorti de ase implini= Cand aara este destul de cald" culcati()a pe spate" in iarba" cu oc8ii pierduti in ramurile puterniceale teiului si cu talpile $oale spri'inite de trunc8iul lui= Asa se )indecau de arsurile dra$ostei )ec8ii celti=

Medicina =aturiasta - Medicamentele ver*i

?reu de cre*ut ca (run*ele unor "lante "e care le varam toata *iua in cior%e si in salate au si valoare de

medicament& )ingurul (el in care va "uteti convinge de adevar este sa le incercati& )anatatea se des"arte

de %oala in (ar(urie& =oi "ro"unem, dumneavoastra alegeti

Frun*ele .e <idiche .e una 0<a"hanus sativus3

)unt arareori olosite in alimentatie" pentru ca oarte putini oameni stiu ca runele de ridic8e au eecte)itaminiante si remineraliante mult mai puternice decat radacinile rosii si apetisante= le contin )itamineleA" +0" +2 si )itamina C" a)and in acelasi timp eecte antitoxice si depurati)e puternice" mai ales in cureindelun$ate= 7ata cate)a dintre bolile in care este recomandata cura cu rune de ridic8e de luna=Avitamino*a A si /, scor%ut ( se consuma salata de rune de ridic8i de luna" cate doua(trei portii pe i"inainte de mesele principale= &upa o cura de 0(2 saptamani" anumite simptome speciice a)itaminoelor de

prima)ara" cum ar i san$erarile $in$iilor" astenia" tulburarile de ritm cardiac ori somnolenta" dispar='ntoxicatie medicamentoasa ( cura de o luna cu salata preparata din rune si radacini proaspete de ridic8i deluna este un exceptional detoxiiant pentru intre$ or$anismul= a a'uta la reacerea lorei intestinale normale"

prote'eaa stomacul" elimina o buna parte din bolile inectioase care apar atunci cand sistemul imunitar esteslabit de administrarea abui)a de medicamente= Acest tratament este recomandat mai ales persoanelor care auluat )reme indelun$ata medicamente de sintea cu eecte antibiotice" antiinlamatoare 1mai ales corticoii"tranc8iliante=i"erexcita%ilitate nervoasa si sexuala ( se consuma salata din rune" 3(4 portii pe i" pe stomacul $ol=&aca radacinile de ridic8e au eecte stimulente ner)oase si usor arodiiace" runele sunt" dimpotri)a"

calmante usoare si anarodiiace= Pentru un eect mai puternic" se recomanda salatele din rune de ridic8e sirune de salata )erde" aseonate cu ulei de do)leac si eama de lamaie" ara sare=



10.

/oli he"atice si %iliare ( se consuma suc de rune de ridic8e 1obtinut printr(una din metodele preentate"cate 0 pa8ar de 2 ori pe i= Are eecte tonice 8epatice" stimuleaa peristaltismul" iind un remediu bland si usor

pentru persoanele cu astel de probleme= &urata minima a unei cure este de 02 ile=Frun*ele .e o%oda 0Atri"lex hortensis3

e cunoastem mai ales ca in$redient pentru ciorbe" insa olosite in stare cruda" ca salata sau suc" au eecteterapeutice mult mai puternice= 7n medicina populara romaneasca" cele trei )arietati de loboda cunoscute 1curune rosii" )eri si $albene erau rec)ent olosite prima)ara" pentru reol)area celor mai di)erse problemede sanatate= 7ata cate)a dintre indicatiile lor terapeutice<C8isturi o)ariene si mamare aparute pe ondul deec8ilibrului 8ormonal ( se ace o cura de douaeci si opt deile cu suc de rune de loboda= Se bea o 'umatate de pa8ar" de trei ori pe i" pe nemancate= Tratamentul este

bine sa se inceapa atunci cand luna este in descrestere=Acnee, %oli de "iele in general ( se consuma salate de rune de loboda si de papadie" cate 2(3 portii pe i= cura dureaa minimum doua saptamani 1o luna la persoanele cu boli cronice=AdBuvant in %ronsita si astm ( se mesteca rune proaspete de loboda" bine spalate in prealabil= Partileaeriene ale lobodei au eecte antiinlamatoare" emoliente si antiinectioase asupra cailor respiratorii superioare=&e asemenea" runele acestei plante scad ebra=Alergie ( in perioadele de sensibilitate maxima" se consuma salate din rune proaspete de loboda= ecte mai

puternice se obtin daca se adau$a rune de papadie si de macris=

.ureri a%dominale, "ro%leme digestive la (emeile insarcinate ( runele proaspete de loboda se toacamarunt" se amesteca cu miere si se aplica pe abdomen= Se acopera cu o olie de plastic" peste care se aplica o bucatica de material de lana si se tine minimum o ora=Frun*ele .e #a"adie 0Taraxacum o((icinalis3

Fara doar si poate sunt cel mai puternic detoxiiant dintre runele de prima)ara= ;ustul lor" pre$nant amarui"le recomanda ca un excelent drenor pentru icat si )eica biliara" ele a)and in acelasi timp eecte laxati)e"diuretice si depurati)e puternice=e"atita virala de ti" A, / si ( sucul de rune de papadie are eecte miraculoase in toate bolile de icat= Seconsuma cate o 'umatate de pa8ar dimineata si seara" pe stomacul $ol= Tratamentul dureaa 2(3 luni si secombina cu o alimentatie strict )e$etariana" ara pra'eli si alimente cu aditi)i sintetici= ecte anti)irale sistimulente imunitare oarte puternice are combinatia de suc de papadie cu suc din rune de patrun'el" in

proportii e$ale ( se beau doua pa8are pe i=.ischine*ie %iliara ( se consuma salata de rune de papadie la mesele principale= cura dureaa minimumdouaspreece ile=.ia%et *aharat de ti" 'i 0inclusiv (ormele insulinode"endente3 ( un $rup de americani" membri ai uneiasociatii a diabeticilor insulinodependenti" au realiat pe ei insisi un experiment tulburator= reme de maimulte luni" au consumat rune de papadie" inainte si dupa iecare masa" sub orma de salata sau ca atare=&upa o luna" ma'oritatea lor a trebuit sa(si reduca la 'umatate doa de insulina" pentru ca dupa trei luni" uniidintre ei sa renunte practic la aceasta" precum si la orice alta medicatie de sintea= 7n timpul curei" ei auconsumat 0..(0#. $ de rune crude de papadie" ara nici un el de alt adaos= &upa un an de la tratamentulintensi) cu papadie" in conditiile unui re$im cu ratia de 8idrati de carbon ri$uros calculata si al repetarii cureila 0(2 luni" reultatele au ramas stabile=

onsti"atie 1mai ales la persoanele obli$ate la un trai sedentar ( se bea dimineata un pa8ar de suc de papadie"obtinut prin metoda descrisa in caseta acestui articol= Tratamentul se ace )reme de doua saptamani la rand=#entru eliminarea calculilor reno-urinari ( studii de ultima ora acute in Statele :nite au pus in e)identaaptul ca anumite principii acti)e din runele si radacina de papadie modiica peristaltismul 1contractiilemusc8ilor netei cailor urinare" ceea ce permite eliminarea rapida a calculilor de dimensiuni mici= Pentru aobtine acest eect" se consuma trei pa8are de suc de rune de papadie pe i" pe stomacul $ol" preerabil lainter)ale scurte unul dupa celalalt= cura dureaa cinci(sapte ile" iar la ne)oie se poate relua=Acnee 1mai ales la persoanele constipate ( se ace o cura cu suc" din care se beau un pa8ar dimineata si unulseara" pe nemancate= Cura dureaa trei saptamani si se asociaa cu un re$im )e$etarian" cu multe cruditati=Frun*ele .e Macris 0<umex acetosa3

Cu runele sale acrisoare si in)ioratoare" ade)arat elixir pentru persoanele astenice sau cu lipsa de apetit de

)iata" macrisul este remediul ideal pentru a ne trei din amorteala sarsitului seonului rece= le stimuleaadi$estia" au eecte detoxiiante" neutralieaa otra)urile preluate din mediul incon'urator tot mai poluat= Seolosesc cu succes pentru tratarea urmatoarelor aectiuni<



108

'ntoxicatii cu mercur, "lum% si alte metale grele ( se consuma o salata obtinuta dintr(o mana de rune proaspete cu 'umatate de ora inaintea mesei principale" de pran= &e re$ula" o cura dureaa paispreece ile"iar in caul persoanelor intoxicate cronic se reia de cinci(sase ori='ndigestie, ina"etenta ( se mesteca cate)a rune proaspete de macris inainte de masa= Principiile acti)e dinmacris stimuleaa productia de sucuri $astrice" ampliica usor apetitul si maresc puterea de di$estie=)en*atie de voma, migrena ( se iau 0(2 lin$uri de suc de macris la inter)ale de o ora(doua= La persoanele lacare aceste probleme apar pe ondul unor tulburari 8epato(biliare" sucul de macris se amesteca in proportiie$ale cu cel de papadie si se administreaa in acelasi mod=Alergie, ec*eme alergice ( se ace o cura cu rune de macris" o mana pe i" consumate ca atare sau sub ormade salata= Se consuma pe stomacul $ol" )reme de paispreece ile" cu o paua de patru(cinci ile" dupa care se

poate relua=#are*e ale nervilor "eri(erici, adBuvant in hemi"legie ( se bea suc de macris" un sert de pa8ar dimineata siun sert de pa8ar seara" inainte de culcare= Tratamentul se ace in serii succesi)e" )reme de doua saptamani" cuo saptamana de paua='m"ortant

%atia maxima ilnica de rune de macris este de !.(0.. de $rame pentru un adult" peste aceasta doa putandaparea enomene de demineraliare" tulburari di$esti)e" ameteli" tulburari ner)oase=)uc 4 'ntr(un mixer electric se pune o mana de rune proaspete din plantele enumerate in text" taiate nu oarte

marunt" dupa care se adau$a trei serturi de pa8ar de apa= Se mixeaa )reme de 2(3 minute acest amestec" apoise lasa sa mai stea )reme de un sert de ora" dupa care se iltreaa prin strecuratoarea pentru ceai sau prin tion=Se obtine aproximati) un pa8ar de suc de culoare )erde intens" suc care )a i baut intr(o sin$ura doa"dimineata" pe stomacul $ol= Pentru curele mai puternice de curatare a san$elui se beau 2 pa8are de suc pe i<dimineata si seara=)uc 2 mana de rune proaspete se taie oarte in" ca ara)atul pentru ciorbe= Se pun intr(un )as de sticlasau ceramica si se toarna deasupra un pa8ar de apa calduta 1in nici un ca ierbinte" dupa care se lasa samaceree la temperatura camerei )reme de patru ore si se iltreaa prin tion= Se obtine ce)a mai mult de un

pa8ar de suc cu miros puternic" speciic runelor din care a ost preparat" doa care )a i consumata pestomacul $ol" imediat dupa preparare=&oele de suc recomandate in cadrul articolului se reera la aceste doua metode de extractie" prin care sucul

este de'a diluat intr(o anumita proportie cu apa= 7n caul obtinerii prin alte metode a sucului pur 1nediluat dinrune e necesar ca doele ilnice sa ie reduse in mod corespunator 1cel mai adesea nu se depaseste ocantitate de 0..(0#. ml de suc nediluat pe i=)alata Portia pentru o persoana se prepara dintr(o mana de rune proaspete" care se spala bine cu apa calduta"se taie marunt si se pun intr(un castron= Se amesteca cu o lin$urita de otet de mere" un )ar de cutit de sare si o

'umatate de lin$urita de ulei 1de loarea(soarelui sau de masline" obtinut prin presare la rece= Se consuma lamaximum 3. de minute de la preparare= 7ntr(o cura de prima)ara" se consuma o asemenea salata dimineata la

prima masa" inainte de a incepe sa consumam alte alimente" si o portie la pran= cura cu salata dureaaminimum 02 ile= Pentru tratarea unor boli cronice" cura de salata dureaa 0(2 luni=

Forma maxima – A"a si )area

Apa si Sarea<ade)arate @minuni@ ale naturii( Costa mai nimic" elimina reiduurile si toxinele din or$anism" lumineaa mintea" )indeca boli si stopeaa

procesul de imbatranire= @Cu o conditie< sa ie asa cum le(a acut natura?@" spune cercetatoarea dr= +arbara5endel" specialista in tratamentele biolo$ice= :n inter)iu care speram sa )a ie de a'utor



10/

7n societatea 8iperindustrialiata de astai" milioane de oameni suera de supraponderabilitate 1>ilo$rame in plus" de intoxicatii si de bolile ce decur$ din acestea= Cauele< sedentarismul" excesul de calorii si=== consumulinsuicient 1cronic de apa si sare= Pare ciudat sa sustii ca apa si sarea in cantitati insuiciente sunt )ino)ate cane(n$rasam" ca de)enim mai lenesi" ca ne(mbolna)im mai usor si ca imbatranim inainte de )reme= La urmaurmei" le $asesti din belsu$ mai peste tot" iar noi nu ne putem plan$e" sla)a &omnului? Problema este ca apa

pe care o bem nu e apa si sarea pe care o consumam nu e sare ade)arata= -e(am obisnuit sa bem in loc de apa pura tot elul de sucuri care contin c8imicale si sa olosim la $atit" in locde sare naturala" sare supra(rainata=7n cele ce urmeaa" )a preentam raspunsurile la cate)a intrebari de stricta actualitate" le$ate de aceste doua@minuni@ ale naturii" oerite in re)ista +unte" de o specialista in materie< dr= +arbara 5endel 1;ermania" carede ani de ile se ocupa cu cercetarile internationale asupra eectelor )indecatoare ale apei de i)or si ale sariinaturale=

!eac sigur, pentru zeci de boli/ apa

( &e ce este apa atat de importanta( Fara apa nu putem exista= r$anismul nostru este compus din circa !. apa" iar creierul ( din 9.= Apatransporta substantele nutriti)e spre toate or$anele" alimenteaa traseele ner)oase" asi$ura capacitatea deunctionare si de reproducere a tuturor celulelor" a'uta san$ele si lima sa(si indeplineasca @misiunea@ sire$ularieaa temperatura corpului= &e asemenea" apa contribuie la eliminarea toxinelor prin rinic8i" intestin"

piele si plamani= -oi pierdem ilnic cam 2 l din aceasta substanta atat de )aloroasa si trebuie s(o inlocuim"adica sa bem ilnic cel putin 2 l de apa=( Ce se intampla daca nu bem suicienta apa( La inceput" or$anismul compenseaa el insusi lipsa apei< pentru a putea diol)a reiduurile" el olosestelic8idul celular" extrem de important" pentru ca o mare parte din celule mor si apar celulita" inlamatiile siedemele= &aca lipsa aceasta de apa din or$anism dureaa mai mult" in )ase si in tesuturi se depun reiduuri sisubstante toxice" ceea ce suprasolicita metabolismul si or$anele excretoare= Lic8idul din tesuturi" san$ele silima se in$roasa" sistemul imunitar slabeste" transmiterea impulsurilor ner)oase scade in intensitate sau se

bloc8eaa complet" reacerea celulelor de)ine mai lenta si procesul de imbatranire se accelereaa=( Apa ( in cantitate insuicienta ( inseamna deci imbatranire si boala( xact? :n medic iranian" dr= Faridun +atman$8elid'" a descoperit aptul ca multe dintre bolile @ci)iliatiei@

au la baa lipsa cronica de apa= %ecomandandu(le pacientilor sai sa consume apa si(atat" el a reusit sa )indeceo serie intrea$a de boli< reumatism" artrita" dureri de cap" aectiuni cardiace si de circulatie" problemedi$esti)e" aler$ii" imunitate scauta" imbatranire prematura a pielii" celulita" dar si lipsa de concentrare"

pierderea memoriei" oboseala cronica si depresiile=( &ar ma'oritatea oamenilor beau apa suicienta=( -u= Ma'oritatea oamenilor beau lic8ide preparate c8imic< caea" ceai" limonada" bauturi acidulate saualcoolice" dar nu apa= Sau prea putina apa= r$anismul nostru nu contine !. caea sau )in" ci apa=( &ar si caeaua" berea" )inul sau limonada contin apa===( Apa este substanta de baa" ireste" dar bauturile racoritoare contin multe c8imicale daunatoare< coloranti"conser)anti" a8ar sau inlocuitori si arome artiiciale= Pentru a le elimina din or$anism" a)em ne)oie de apa=:neori" c8iar de mai multa decat contin bauturile respecti)e= 7ar @delicatesele@ precum caeaua" ceaiul ne$ru

sau alcoolul lipsesc or$anismul de o cantitate si mai mare de lic8id" caci la metaboliarea coeinei si aalcoolului este ne)oie de oarte multa apa" pentru eliminarea produselor aparute prin descompunere= &e aceea"dupa o noapte bine @udata@" apare senatia de sete" c8iar daca cu cate)a ore mai de)reme au ost in$ur$itatecantitati serioase de bere" de pilda= &urerile de cap" de inc8eieturi si $reata sunt si ele urmarile lipsei de apa siale 8iperaciditatii=( &ar nu putem bea numai apa===( -imeni nu trebuie" ireste" sa renunte deiniti) la limonada preerata" la un pa8ar de )in sau de bere= &ar dupa consumul de caea" bauturi acidulate sau alcool" trebuie bauta aceeasi cantitate de apa=( ste de preerat apa minerala( Cea mai buna este apa plata" saraca in substante minerale si curata= Pentru ca or$anismul nostru nu poateasimila optim mineralele diol)ate in apa= Componentele lor nu patrund pana in celule= &oar cele or$anice (

existente in ructe si le$ume ( sunt bine asimilate= Cu cat contine mai putine minerale" cu atat apa curata mai bine or$anismul=



110

3emoria apei

( Si de ce ne recomandati sa bem apa plata" adica ara acid carbonic( Acidul carbonic este acid ( o spune si numele (" iar in or$anismul nostru exista de'a mult prea multi acii= 7naara de asta" acidul carbonic poate produce @le$area@ mineralelor anor$anice in particule prea mari< dincombinatia calciu 8idro$en acid" de exemplu" reulta calcarul" care se poate depune in )asele ine de san$esau in creier= :rmarea< calciierea= 7n plus" acidul carbonic distru$e si structura bioiica a apei=( Ce inseamna structura bioiica( Apa este un purtator de inormatii= &e curand" s(a demonstrat stiintiic ca apa inma$aineaa ener$ii)indecatoare sub orma unor modele de rec)enta" asemanatoare undelor sonore= Aceasta este structura ei

bioiica= Apa are memorie= a poate transmite ener$iile respecti)e si altor sisteme" de pilda or$anismelor )ii=Asa se explica eectul 8omeopatiei= +eladona" planta olosita impotri)a durerilor de cap" se dilueaa atat demult" incat nu mai poate i detectata" si totusi" remediul este eicient= Pentru ca inre$istreaa orice el deinormatii" apa poate prelua si )ibratiile materialelor plastice" de aceea ar trebui e)itate sticlele din plastic=( Sa trecem la sare= Cum de recomandati sarea" cand medicii spun" in $eneral" ca este nesanatoasa( Sarea de bucatarie nu este de apt sare" ci doar o clorura de sodiu= Sarea naturala nu se compune doar dinaceste doua elemente ( sodiu si clor (" ci din peste /4= Si aceste peste /4 de elemente sunt preente si inor$anismul nostru= Lic8idul din tesuturi" san$ele" lacrimile" lic8idul amniotic" in care se de)olta embrionul"

corespund unei solutii de apa cu sare 10" identica cu oceanul ori$inar" in care a aparut )iata=( &e ce se extra$ din sare componentele ei cele mai )aloroase( 93 din productia de sare de pe $lob ia drumul industriei" iind necesara pentru dierite procese c8imice 1deexemplu" producerea )opselelor" a clorurii de sodiu etc== &ar aceeasi sare a'un$e ( din pacate ( si in solnitelenoastre" pentru ca oamenii iubesc tot ce este rainat= 7ndierent ca e )orba de aina" a8ar sau sare (" preeramsa ie curate" sa nu aca bul$ari sau cocoloase si sa ie albe ca apada= -u numai ca se extra$ din sarea normalatoate elementele )aloroase" dar sarii i se adau$a substante conser)ante" ca sa ie aanata si cat mai ina si saramana uscata ani de ile= 7n sarea pe care(o consumam noi exista c8iar si o substanta otra)itoare ( 8idroxidulde aluminiu (" care ne poate aecta creierul= Sarea 1obisnuita de bucatarie este deci extrem de a$resi)a= asuprasolicita metabolismul si or$anele de excretie= 7n sc8imb" sarea pura" naturala" este sanatoasa si )itala=Lucrul acesta il stiau si )ec8ii romani" care isi plateau mercenarii cu sare= &e aici pro)ine si cu)antul salariu=

area #ietii

( Fara sare nu unctioneaa nimic in or$anism( -u= Surplusurile ner)oase pot i transmise doar daca lic8idul existent in or$anismul nostru contine saresuicienta= Am in)atat la iica ca sarea este un bun conductor= &aca introducem intr(un pa8ar cu apa distilatadoua sarme de la un circuit electric intrerupt si le$am de ele un bec" acesta nu se aprinde= Se aprinde" insc8imb" daca presaram in apa putina sare= ste )alabil si la oameni" atunci cand sunt lipsiti de ener$ie sau desclipiri ale spiritului= ino)ata de starea de letar$ie" de oboseala" de indispoitie si de incapacitatea deconcentrare este ( oarte adesea ( lipsa sarii=( Ce sare sa olosim( &in punct de )edere calitati)" sarea pentru )ite 1bolo)ani si sarea $ema ii sunt superioare celei obisnuite" de

bucatarie= Se recomanda si sarea de mare" care ar putea insa sa ie aectata de substante noci)e" datorita poluarii= Cea mai buna este sarea cristalina 1$run'oasa care se pune la muraturi= a contine toate mineralele)itale si microelementele in concentratia de care are ne)oie or$anismul nostru" care o asimileaa si o)aloriica= &upa cum indica si numele" sarea $run'oasa este o sare sub orma de cristale mari= a se scoate dinocne 1mine de sare" unde s(a ormat" in urma cu milioane de ani" sub o presiune enorma" si contine structuri ina caror compoitie intra in cantitati optime ( cele mai importante substante minerale=( Sarea cristalina este un medicament( ste un aliment" dar unul deosebit de )aloros" iindca stimuleaa procesele de )indecare" de eliminare atoxinelor si a reiduurilor si de intinerire= cura cu solutie din apa cu sare reec8ilibreaa or$anismul si umplereer)oarele $olite= Se prepara o solutie din apa plata si sare $run'oasa si se bea ilnic cate o lin$urita desolutie amestecata intr(un pa8ar cu apa= Mancarurile trebuie sarate mai cu economie si numai cu sare

cristalina= Sarea se oloseste si in anumite aectiuni< raceli" dureri sau iritatii ale pielii ( sub orma de compresesau bai" care stimuleaa eliminarea toxinelor=Mai su"le, mai sanatoase si mai (rumoase - in doar "atru sa"tamani



111

Cure si masti - sarea este o ade#arata minune pentru piele si suflet

( Sarea $run'oasa pentru prepararea solutiei cu apa< puneti o lin$urita rasa 1pisata intr(un pa8ar si umpleti(l cuapa plata= +eti dimineata" pe stomacul $ol" cate o lin$urita diluata intr(un sert de litru de apa= A'uta laeliminarea toxinelor si la umplerea reer)oarelor cu substante minerale=( Masca cu namol sarat 1de la armacie se aplica o data la trei ile pe ata si pe $at si se indeparteaa dupa 2.de minute cu apa calduta= -amolul a'uta la re$enerarea celulelor" calmeaa iritatiile" atenueaa ridurile"8idrateaa pielea si neteeste onele(problema< coapsele si esele=( Masa'ul cu sare si ulei pentru tot corpul< amestecati sare $run'oasa pisata si ulei de masline in proportie de0<0 si masati()a pielea= Lasati sa patrunda 3. de minute" dupa care aceti dus= Stimuleaa re$enerarea celulelor si catieleaa pielea= Folositi(o de doua ori pe saptamana=( +aia cu sare ( i)or de tinerete< diol)ati 0(2 >$ de sare $run'oasa in apa de baie 1temperatura< 3!C= Stati inapa cel putin 3. de minute" iesiti aara si inasurati()a intr(un prosop" apoi ba$ati()a in pat 1 o ora= +aia cusare declanseaa procese de eliminare a reiduurilor in tot or$anismul= Se practica o data sau de doua ori pesaptamana=

Medicina naturista – A"a #i

Un elixir de viata lunga A"a #i 0"3

7n urma cu mai bine de 3. de ani" sa)antul 'apone *u>a)a a demonstrat matematic existenta unei a patraorme de ener$ie naturala 1pe lan$a ener$ia electrica" ma$netica si $ra)itationala" pe care a denumit(o ner$iaPi= 7ncercarea lui de a produce si a studia in laborator ener$ia nou descoperita s(a bucurat de spri'inul unuiintre$ institut de cercetare din To>io= Cercetarile au demonstrat ca ener$ia Pi este de ori$ine cosmica si poatei captata de celulele )ii" care o utilieaa pentru a(si completa deicitul ener$o(inormational= &aca ni)elul

ener$etic scade" corpul iic intra in suerinta= Aportul de ener$ie Pi duce la imbunatatirea proceselor metabolice ale or$anismelor )ii= &upa cum se stie" deicitul ener$etic al corpului se obser)a in aura ( unindiciu precis al starii noastre de sanatate= Aura este" de altel" si etalonul de masura al eicientei ener$iei Pi=Cu a'utorul unei aparaturi speciale" modiicarea ei poate i usor obser)ata=ner$ia Pi se $aseste si in natura" dar din caua distru$erii mediului nu mai a)em acces la ea= Poluarea" din cein ce mai a$resi)a" opreste ener$ia Pi la straturile inerioare ale atmoserei= Cea care reuseste sa a'un$a pe

pamant" in cantitati si asa inime" este inluentata de c8imicalele din aer" sol si apa" pierandu(si puterea bineacatoare= La randul lor" or$anismele )ii sunt atinse de noxele din mediul incon'urator" acumulandinima$inabile cantitati de toxine= &e aici si pana la boala" nu(i decat un pas= Pornind de la aceste concluii"cercetatorii niponi au reusit sa in)entee o te8nolo$ie complexa" numita +io Control SDstem" capabila sacaptee si sa transere ener$ia Pi= Studiile au demonstrat ca cel mai usor transer al ener$iei Pi se poate ace

prin apa= S(a nascut imediat ideea utiliarii apei Pi in scop terapeutic" stiindu(se ca orice or$anism )iuoloseste aportul de lic8ide in procesele iico(c8imice=Seul $rupului 'apone de cercetare" dr= S8in'i Ma>ino" da explicatia acestui enomen< @Apa Pi contribuie laapro)iionarea unctiilor )itale cu bioener$ie= ner$ia apei Pi actioneaa pana la ni)el celular" putand intra siin componenta cristalelor= 7n acest el" or$anele interne primesc ener$ia necesara mentinerii ec8ilibrului

bioener$etic= Consumul de apa Pi este un mod simplu de mentinere a sanatatii" de crestere a randamentuluiiic si psi8ic@=Ca orice in)entie" apa Pi a ost testata ani de ile in laboratoare ( pe plante" pe animale" si apoi pe subiectiumani= %eultatele nu au intariat sa apara= Surprinator" apa Pi si(a $asit utilitate nu numai in domeniulsanatatii" ci si in industrie" iind olosita de mai bine de doua decenii in intrea$a lume=

;roprietati

Apa Pi se obtine prin puriicarea si bioener$iarea apei potabile" cu a'utorul instalatiei Lie ner$D= 7n urmaacestui tratament special" se obtin urmatoarele imbunatatiri< ( eliminarea substantelor noci)e 1moleculeleor$anice din pesticide" insecticide" 8ormoni etc=G ( adaosul sarurilor minerale necesare obtinerii calitatii apei



112

de i)orG ( incarcarea cu bioener$ie si inormatii de importanta )itala= %eultatul< apa Pi nu se altereaa" estede o puritate rapanta" necontinand incarcatura bacteriolo$ica sau particule de metale $rele= Aceste calitati aleapei nu sunt numai beneice" ci indispensabile pentru unctionarea optima a or$anismului uman" pentrumentinerea sanatatii si re)i$orarea ener$etica= Apa Pi are o aura care poate i oto$raiata= Cercetatorii au ostsurprinsi sa constate ca aceasta aura corespunde campului ener$etic uman= &e unde s(a dedus sicompatibilitatea tratamentului cu apa Pi===

>fecte terapeutice

&aca este consumata in mod sistematic" eectul terapeutic al apei Pi )ariaa de la subiect la subiect si depindede starea de sanatate a or$anismului= Modul de )iata al consumatorului este determinant pentru eicacitateatratamentului= alimentatie ec8ilibrata si un consum suicient de apa Pi 12 litri pe i intretin sistemulimunitar" asi$urand apararea or$anismului= S(a constatat ca apa Pi usureaa di$estia" este eicace in constipatii1un pa8ar de apa Pi" pe stomacul $ol" impiedica ormarea calculilor renali 1datorita unctiei renale maiintense si diol)a calculii renali de'a ormati= 7n caul aectiunilor $astrice 1in ulcerul $astric" in special" lainceput se pot intensiica simptomele bolii" dar acestea dispar in cate)a ile" daca nu se intrerupe consumul deapa Pi= Multi bolna)i isi re)in complet" pot intrerupe medicatia speciica si pot trece la o alimentatie normala=Apa Pi a'uta unctiile 8epatice" scade dependenta de alcool" caea si tutun= Are eecte spectaculoase in)indecarea bronsitelor" a astmului bronsic" a sinuitelor" a cealeelor si in ameliorarea micoelor= :tiliataconstant" re$leaa ni)elul a8arului din san$e" reduce edemele membrelor inerioare datorate retentiei de

lic8ide" creste reistenta or$anismului la stres si la munci iice $rele= :n lucru curios" pe care nici specialistiinu l(au putut explica" este aptul ca ne$ii" oricat ar i de )ec8i" incep sa se usuce de la sine" iar dermatoelesunt oprite din e)olutie= Clatirea etei cu apa Pi determina catielarea tenului= Folosita la clatirea ca)itatii

bucale" ea opreste san$erarea $in$iei si in$reuneaa ormarea tartrului dentar= Compresele cu apa Pi suntoarte odi8nitoare pentru oc8ii obositi= 7n ma'oritatea caurilor" s(a obser)at ca cei care au consumat apa Pi aurenuntat la racoritoarele indulcite= &atorita eectului detoxiiant" consumatorii de apa Pi pot a)ea ameteli sidiaree la inceputul curei" timp de aproximati) 0.(02 ile= &eoarece are un eect in)iorator" nu se recomanda sase bea apa Pi seara=

Apa ;i si cancerul

7n caul cancerului" apa Pi opreste de)oltarea tumorii" iar starea $enerala a bolna)ului se imbunatatestesimtitor= :n $rup de cercetatori un$uri au testat eectul apei Pi in tratarea cancerului maniest= xperimentul s(

a acut in conditii de spitaliare" pe bolna)i dia$nosticati cu cancer= S(au impartit bolna)ii in doua $rupe" e$aleca $ra)itate a bolii si pronostic< ( $rupa A ( pacienti tratati cu citostaticeG ( $rupa + ( pacienti tratati cu apa Pi"in solutii in'ectabile placebo= S(a constatat ca la 03 pacienti 1din 24 ai $rupului A au inter)enit complicatii sidecese in urma tratamentului cu c8imioterapice" unii decedand in prima luna de tratament= La # pacienti ai$rupului + au disparut tumorile" la / dintre ei s(au redus considerabil" iar la restul s(au redus simptomelemanieste= &in $rupul A" 6 pacienti au decedat in timpul tratamentului" iar alti # pacienti au decedat la saseluni de la tratament= &in $rupul +" 9 pacienti au murit pana in preent" dar din alte caue decat cancerul= Pe

baa examenelor de specialitate eectuate" s(a constatat o imbunatatire considerabila a reistenteior$anismului= Studiile clinice au demonstrat ca apa Pi asi$ura re$resia tumorilor" iind unul dintre putineletratamente ad'u)ante acceptate in spitalele oncolo$ice de catre medicii un$uri de specialitate=Apa Pi se produce si in %omania" la S=C= A)ador S=%=L= 1tel= .9#H.9=64=6!" .0H62!=2!=0! si S=C= est ner$o

S=%=L= 1tel= .0H220=00=0#= 7n curand" se )a putea procura din ma'oritatea ma$ainelor alimentare din +ucurestisi din tara= 7normatii suplimentare despre te8nolo$ia Pi puteti primi de la S=C= +usiness Card %omania S=%=L=1tel= .#9H26=62=#9" .94H69=6.=66" importatorul si distribuitorul exclusi) al instalatiilor +io Control SDstem"respecti) a instalatiei de ener$iare a apei Lie ner$D=Testul celular

7n 3. octombrie 09!." dr= S8in'i Ma>ino a pus doua ra$mente de tesut muscular de soarece alb in doua pa8aretip Bena= 7n pa8arul din dreapta a pus apa Pi si in cel din stan$a ( apa distilata= Analiandu(le dupa osaptamana" a obser)at ca tesutul din apa Pi nu preenta nici o modiicare" pe cand cel din apa distilatade)enise lasc si s(au pus in e)identa de)oltarea de lora microbiana de putreactie" alaturi de $ermeni

pato$eni= Pa8arul cu apa Pi a ramas clar" ara nici un el de $ermeni pato$eni" tesutul iind acti) biolo$ic=&upa un an" sectiunea de tesut a ost analiata prin testul tripsinei si celulele au putut i culti)ate in conditii de

laborator= Alte utilizari ale apei ;i



113

Apa Pi este olosita in intrea$a lume= ecinii nostri un$uri si(au dat seama de a)anta'ele ei si o olosesc lascara industriala= &in cartea dr= Fulop Lsl" @Apa Pi" apa )ietii@" am ales cate)a demonstratii ale eicacitatiiacesteia= xemplele de mai 'os pot constitui teme de $andire si pentru specialistii romani din domeniileamintite===

Apa ;i in agricultura

( Porumb ( La culturile de porumb iri$ate cu apa Pi" se obser)a cresterea in inaltime" concomitent cu aparitia a6(/ stiuleti de porumb la o planta= 7ntroducerea apei Pi in te8nolo$ie a determinat cresterea productiei cu3!"#" in raport cu culturile la care s(au olosit in$rasaminte si amelioratori $enetici=( &o)leci pentru ulei ( 7n caul utiliarii apei Pi la culturile de do)leci pentru ulei comestibil" s(a obser)atcresterea producti)itatii cu 3# si imbunatatirea simtitoare a calitatii uleiului alimentar=( Pepeni ( 7n caul iri$arii experimentale a pepenilor cu apa Pi" pe o perioada de numai 4# de ile" s(au obtinutexemplare care au a)ut $reutatea la recoltare de 2/"# >$?( Cresterea lorilor ( La lorile udate cu apa Pi" s(a obser)at cresterea densitatii de plante rasarite= &e exemplu"la o cultura de crianteme se obtin in mod normal 626 planteHm2= Pe aceeasi supraata" udata cu apa Pi" s(auobtinut 96# plante=

Apa ;i in zootehnie

( Puii de carne tratati cu apa Pi obtin $reutati de 2"2/. >$" cu un spor ilnic de 2!3 $= Apa Pi se administreaaaproximati) 49 de ile" ara a utilia in$rasaminte" ci doar 8rana ecolo$ica=

( Productia de oua ( ;ainile ouatoare tratate cu apa Pi dau cu 92 mai multe oua decat celelalte= Productia sementine timp de 96. ile" cu abateri ilnice de doar 0= Producti)itatea ermelor la care se utilieaa apa Pi sementine constanta timp de 2. de ani?( Cresterea porcilor ( La porcii tratati cu apa Pi se obtine o crestere a masei de carne cu 4"0" ara sa ieolosite adaosuri proteice sau alte in$rasaminte=

Apa ;i in industria alimentara

Folosita in industria conser)elor" apa Pi asi$ura conditii aseptice deosebite= Meelurile si braneturileecolo$ice" tratate cu apa Pi" pot i consumate c8iar si dupa 9. de ile de pastrare la temperatura camerei?

Medicina naturista - 'munitatea

Imunitatea - capitol final

Trei aliati de nade)de/Vitaminele, Cincul, /aile <eci )i Fier%inti- *ripa face de)a ra#agii.

2itamine i 3inerale

7n randurile care urmeaa nu )om )orbi despre )itaminele de sintea" comercialiate prin armacii" ci ne )omorienta spre sursele si$ure de )itamine si minerale" cu rol important in imunitate= &e ce olosim aceasta

sinta$ma< @surse si$ure@ de minerale si )itamine Pentru ca in ultimul an s(a declansat un mic raboi intreoamenii de stiinta si marii producatori de remedii cu )itamine si minerale sintetice" raboi pornit in baa uneiobser)atii experimentale extrem de incomode< produsele sintetice si semisintetice cu )itamine si minerale"extrem de olositoare" nu au" totusi" acelasi eect ca si alimentele si plantele care contin in stare naturala acestesubstante= Cu alte cu)inte" ece mili$rame de )itamina C din macese sau din rune de patrun'el sunt de cate)aori mai )aloroase decat aceeasi cantitate luata din tablete" sucuri din comert etc= Aceasta idee este sustinuta cu

putere si suscita multe discutii" mia iind enorma" atat din punct de )edere medical" cat si=== economic= Certramane un sin$ur lucru< acela ca )itaminele si mineralele in stare naturala sunt un ade)arat elixir pentruor$anismul uman in $eneral si pentru imunitate in special=itamina C ( este in mod cert implicata in cea mai mare parte a proceselor imunitare" in absenta sa or$anismulde)enind sensibil c8iar si la $ermenii inectiosi banali= 7n sc8imb" suplimentarea cantitatii de )itamina C la

)enirea ri$ului reduce cu pana la #. incidenta bolilor speciice seonului rece< $uturai" $ripa" bronsita" pneumonie etc= 7n plus" or$anismul se adapteaa mult mai bine la ri$ atunci cand ii este asi$urat un aportsuplimentar din aceasta )itamina si este mai reistent la actorii poluanti= :n alt aspect important este ca



11

or$anismul atins de o inectie epuieaa rapid reer)ele interne de )itamina C" moti) pentru care bolna)ii incaua trebuie sa consume ilnic cantitati mai mari din aceasta )itamina= Macesele sunt o sursa extraordinarade )itamina C" ele continand aceasta substanta intr(o proportie de pana la 4.(#. de ori mai mare decat lamaiasi de aproape 6. de ori mai mare decat portocala sau $raperuitul" mult laudatele citrice mediteraneene= :n sucobtinut prin punerea la macerat a doua lin$urite de pulbere de macese 1se $aseste $ata macinata la Plaar intr(un pa8ar de apa" la temperatura camerei" asi$ura necesarul de )itamina C pentru iua intrea$a= Se bea acestsuc neiltrat" indulcit cu putina miere" dimineata" pe stomacul $ol= 7n perioadele oarte ri$uroase sau de boala"se pot lua direct 4(6 lin$urite pe i de pulbere de macese=itamina ( este oarte importanta prin aptul ca raspunde de constructia si intretinerea primelor linii deaparare ale or$anismului< adica pielea" mucoasele respiratorii" reno(urinare etc= Atunci cand aceste ortaretemicroscopice" care iltreaa si impiedica accesul microbilor" sunt intacte" or$anismul reista oricarei a$resiuni=7nsa atunci cand sunt leate" ele lasa a$entii pato$eni sa patrunda in or$anism" lupta $rea iind data de celulelesistemului imunitar" care sunt ultimele linii de aparare= 7ata de ce aceasta )itamina" care stimuleaa toate

procesele de reacere si reintinerire din or$anism" este extrem de importanta= Catina si uleiul de catina suntcampionii )itaminei ( 3. de picaturi de ulei de catina luate de 3 ori pe i asi$ura necesarul din aceasta)itamina pentru 0(2 ile= Foarte bune sunt si ructele uscate de catina" macinate sub orma de pulbere"administrate pe stomacul $ol< 3(4 lin$urite pe i=,incul ( daca )itamina C este )itamina imunitatii" incul este mineralul care raspunde de sistemul imunitar= Pe

lan$a aptul ca stimuleaa producerea ma'oritatii celulelor cu rol in acti)itatea de aparare" el reduce eectulnoci) al substantelor toxice din apa" alimente si aer" iind important in caurile in care imunitatea slabeste dincaua actorilor poluanti 1apt des intalnit in onele industriale si in marile a$lomeratii urbane= &e asemenea"el diminueaa riscul de cancer= Acest mineral pretios il $asim in stare naturala si" deci" in orme usor asimilabile" in urmatoarele alimente< dro'dia de bere 10(2 lin$urite luate cu miere asi$ura necesarul de inc

pentru o i" ul$ii de $rau" o)a si or" ouale de la tara si semintele de do)leac= ;roceduri Cu Apa

- +usurile reci

Sunt o procedura de 8idroterapie deri)ata din clasicele @auiuni@ ale preotului $erman Sebastian *neipp" parintele medicinii naturiste" care a redat cu a'utorul apei reci sanatatea multor oameni" intemeind o ade)aratascoala de )indecare= Principiul de unctionare al acestor dusuri reci este oarecum asemanator celui din

8omeopatie< o doa de ri$ mica ne ace imuni la aectiunile pro)ocate de @ri$ul mare@ din anotimpul rece=7mportant< dusurile reci )or i acute numai de catre persoanele care nu suera de nici o boala in aa acuta"care nu sunt in con)alescenta si nu preinta o stare de slabiciune iica accentuata=Cand si cum se ac dusurile< cel mai bun moment pentru dusul rece este dimineata" la putin timp dupa treire=Se )a olosi de preerinta o apa ce)a mai calduta la inceput" care )a i racita $radat 1pentru a nu produce socuricardio)asculare= &upa dus" trupul trebuie recat pe toata supraata cu un ster$ar de canepa sau cu o lua"

pentru acti)area circulatiei" e)itand insa sa ne udam pe cap= :rmeaa ster$erea cu prosopul uscat si imbracareacu 8aine si sosete calduroase= Cel mai bine este sa acem si putina $imnastica usoara" de incalire" dupa acest

procedeu" pentru a ne mari temperatura corporala rapid=&urata dusurilor reci= 7n primele ile" dusul rece nu )a dura mai mult de un minut" mai ales daca sunteti o

persoana ri$uroasa" care suporta $reu temperaturile scaute sau daca nu a)eti o constitutie prea robusta= Apoi"

durata acestor dusuri se prelun$este pe masura ce or$anismul se caleste" a'un$and la o durata de maximum treiminute= cura completa de stimulare a sistemului imunitar presupune sa acem ilnic" dimineata" cate un dusrece" )reme de trei(patru saptamani" dar ne putem crea din acest procedeu si un obicei ilnic" pe toata durata)ietii=ectele dusurilor reci< primul eect" care apare la #(0# minute dupa ce am acut un dus rece" este o incalire

puternica si extrem de placuta a intre$ului corp" care se explica printr(o acti)are a circulatiei san$elui= Apoi)om remarca o in)iorare a tonusului psi8ic" aparitia unei stari de buna dispoitie= om sesia" de asemenea" oacomodare mult mai rapida la )ariatiile de temperatura si o reducere a sensibilitatii la ri$ si la curentii de aer=Prin mecanisme inca putin cunoscute" dupa o saptamana de cura externa cu apa rece se remarca de'a si ointensiicare a acti)itatii imunitare= Ca atare" sensibilitatea la racelile de tot elul )a i redusa" anumite aectiunicroniciate )or ceda $radat sub actiunea acestei proceduri si a celorlalti actori terapeutici con'u$ati=

Precautii< acest procedeu acut in momente nepotri)ite" atunci cand suntem inri$urati" cand ne simtimmomentam oarte slabiti sau de'a bolna)i" ori practicat cu exces de el 1expunerea prea indelun$ata la apa recesau omiterea imbracarii in 8aine calduroase are eecte in)erse celor scontate= ste bine sa retineti aptul ca



115

expunerea la apa rece se )a ace $radat" asa incat delicatul sistem cardio)ascular sa nu ie expus la socuri"care(i )or dauna mai tariu sau c8iar in acel moment=Contraindicatii erme la aceasta procedura< bolile cardio)asculare $ra)e 1isc8emie cardiaca" accident )ascular"arteriopatii etc=" inectiile respiratorii" urinare si intestinale in aa acuta" ne)ral$ia" reumatismul in aa acuta=

- aile fierbinti 6hipertermice8

Sunt o procedura destinata" ca sa ne exprimam mai plastic" @pacalirii bolii@= Cum Prin marirea temperaturiicorpului cu a'utorul apei ierbinti" mimand un acces de ebra= 1Atunci cand a)em ebra ( de re$ula la 3/"#C (anumite celule ale sistemului imunitar au un maximum de acti)itate" microor$anismele care produc bronsita"

pneumonia" cistita" au o reistenta oarte scauta" iar multiplicarea lor este oprita=Cand si cui ii sunt indicate baile ierbinti ( in primul rand" sunt recomandate persoanelor care dintr(un moti)sau altul au ost ne)oite sa se expuna la ri$ 1dar nu pana in aa de de$eraturi" cand este indicata intr(o primaaa tot apa rece= &e asemenea" sunt oarte eiciente baile ierbinti atunci cand simtiti ca sunteti pe cale saraciti" a)and o senatie persistenta de ri$" de ameteala" dureri in ona spatelui si a membrelor" senatieneplacuta 1ca atunci cand ne(ar $aria 8ainele la ni)elul pielii= Cu conditia sa nu ie sub incidenta )reuneiadintre contraindicatiile de mai 'os" aceasta metoda poate i aplicata de oricine" iind deopotri)a indicataconstitutiilor mai ira)e si celor mai robuste= Cu preciarea ca dupa aceasta baie trebuie sa ne odi8nimsuicient timp si sa nu ne expunem la ri$" procedura poate i aplicata oricand simtim ne)oia" in timpul ilei=

Cel mai bun moment este insa seara" inainte de culcare" deoarece are si un eect somnier excelent=Cum se ac baile ierbinti ( inainte de a intra in cada de baie" apa )a i adusa aproape de temperatura normala acorpului 136(3!C" asa incat sa ne acomodam rapid= Apoi" prin adau$area continua de apa ierbinte" se )aa'un$e la o temperatura de 39(4.C" a)and $ri'a sa nu ortam" daca simtim o senatie de ameteala saudisconort= om ramane in apa la aceasta temperatura )reme de 0#(2. de minute" dupa care ne )om ster$e sine )om odi8ni )reme de macar o ora in pat" la caldura" e)itand apoi alte 4(# ore orice contact cu ri$ul sau cucurentii de aer=ectele terapeutice ale bailor ierbinti< marirea temperaturii corpului are drept eect imediat o intensiicare aacti)itatii sistemului imunitar" care )a lucra oarte eicient" existand sanse mari sa inabusim in asa un $uturai"o $ripa sau o cistita care apar pe ondul unei expuneri indelun$ate la ri$= &aca dusurile reci stimuleaa simobilieaa resursele or$anismului" baile ierbinti a'uta la re$enerarea si conser)area acestor resurse" iind

extrem de indicate in momentele in care ne simtim obositi si cu reistenta scauta= &e asemenea" sunt oarteeiciente in caul reumatismului" ne)ral$iilor" starilor de contractura musculara care se a$ra)eaa la ri$ sicurent=Cat de des este bine sa recur$em la baile ierbinti ( acest procedeu este extrem de eicient aplicat ocaional" lane)oie" eicienta scaandu(i daca este aplicat prea des= &in acest moti)" baile ierbinti nu )or i acute ilnic"asemeni dusurilor reci preentate anterior" ci mai de$raba in momente critice 1cand simtim iminenta uneiraceli sau proilactic" in timpul epidemiilor $ripale=Precautii< atunci cand acem bai ierbinti )a i necesar sa im oarte atenti ca temperatura apei sa nudepaseasca limita suportabilitatii" care )ariaa de la om la om= La 39C exista persoane care de'a ametesc si auo senatie de suocare" in timp ce altii pot urca temperatura la 40C" ara sa simta cel mai mic disconort=Asadar" bunul(simt este extrem de necesar pentru a ne doa temperatura la aceasta procedura" altel existand

posibilitatea de a aparea eecte extrem de neplacute si c8iar noci)e=Contraindicatii ale acestei proceduri< persoanele care suera de boli cardio)asculare 18ipertensiune" aritmiecardiaca" isc8emie cardiaca" accident )ascular" tromboa etc= nu )or ace bai ierbinti= Aceeasi interdictie este)alabila si in caul persoanelor la care bolile inectioase" mai ales insotite de accese de ebra" s(au instalat de'a"

precum si cele cu o constitutie oarte sensibila=:n mic secret< daca la apa de baie ierbinte )om adau$a 0.(2. de picaturi de ulei )olatil de menta sau 3.(4.

picaturi de ulei de brad 1se $asesc in ma$ainele naturiste" eectul beneic al acestei metode contra bolilor respiratorii se )a dubla sau c8iar tripla= Contra ne)ral$iei si reumatismului se )or adau$a in apa de baie 2. de

picaturi ulei de cimbru siHsau ienupar= 7n ine" pentru un somn odi8nitor si )ise placute )om pune in apa de baie 4. de picaturi de ulei )olatil de la)anda sau de portocal=



11-

.oua metode de curatirea organi*mului -

Voma si lismele

Voma si lismele, doua metode de curatare a organismului

'munitatea "oate (i intarita numai "e-un organism s"alat ca la $=u(arul$

Apropierea iernii e insotita intotdeauna de o ima$ine ne$ati)a< $ripa si )iroele" doua $ripturoaice rapace"8otarate sa puna $8eara pe noi= -oroc ca doar cu o clipa inainte ca drama sa se petreaca" cine)a ne a)ertieaacu $las ca de tunet< @7ntariti()a sistemul imunitar?@= -e alam" )asaica" intr(un cerc )icios< a )enit iarasitoamna uda si mocirloasa" se apropie iarna" trebuie sa o luam de la capat cu lupta cu boala= i bine" anul acesta

)enim cu cate)a noutati" care suna asa< sistemul de aparare a or$anismului nu poate i intarit decat dupa o puternica si radicala curatenie mare= Aara cu toxinele? Aara cu cenusile adunate in el? Medicina naturii are@deter$enti@ de exceptie pentru spalarea lor= Folositi(i cu incredere" si bolile toamnei )or luiera a pa$uba" peurmele d)s=

lismele

Procedura @babeasca@" practic abandonata de catre medicina academica" clisma terapeutica traieste oraspandire extraordinara in ultimele doua decenii mai ales in ccident" acolo unde a ost studiata laborios= Lanoi in tara" re$retatul terapeut aleriu Popa olosea in mai toate bolile $ra)e aceasta procedura" cu un succesremarcabil= &upa cate)a saptamani de tratament" timp in care pacientii sai aceau cate o clisma la doua(treiile 1uneori si mai des" apareau reactii imunitare extrem de puternice= Tumorile se resorbeau" iind a$ocitate

rapid de catre celulele sistemului imunitar" corpul incepea sa se apere de inectiile care nu cedau la nici un altmedicament= Acelasi lucru l(au obser)at si dr= +ernard Bensen si pro= uni)= Bo8n 5ar)eD *ello$ de la Spitalul@+attle Cree> Sanitarium@ din Statele :nite si dr= Anne Ei$more" conerentiar la :ni)ersitatea Columbia<curatarea intestinului $ros duce in timp la sporirea considerabila a capacitatii naturale de aparare aor$anismului= Mai mult" aceasta procedura imbunatateste capacitatea de asimilare a mineralelor si a)itaminelor" re$leaa $reutatea corporala" pe termen lun$ ne ace mai reistenti la )ariatiile de temperatura sila bolile speciice anotimpului rece=+%tinerea extractului "entru clisma

Seara se pun intr(un )as de portelan sau de sticla doua lin$uri de seminte de in si doua lin$uri din planta aleasa pentru clisma" intr(o 'umatate de litru de apa de i)or sau plata= Se lasa in$redientele sa se maceree latemperatura camerei de seara pana dimineata" cand se iltreaa= Maceratul se pune deoparte" iar planta ramasase )a ierbe 0(2 minute in inca 'umatate de litru de apa" dupa care se lasa sa se raceasca si se iltreaa= 7n inal"se combina maceratul cu extractul obtinut prin ierbere" iar preparatul obtinut )a i olosit pentru clisma=um se (ace clisma

Se )a olosi un iri$ator 1se $aseste in armacii cu canula din material moale si ara asperitati= xtractul din plante se pune in reer)orul iri$atorului" care )a i situat cu circa 'umatate de metru mai sus decat ni)elulcanulei" pentru a crea o dierenta de presiune suicient de mare= Se lasa lic8idul sa patrunda in intestin $radat"asa incat sa nu ie ortati peretii colonului= &e re$ula" se introduce un litru de lic8id prin clisma" dar nu trebuieortat daca apare )reo senatie de 'ena= &upa introducerea completa a extractului" acesta )a i tinut )reme de0.(0# minute in intestin 1timp in care pacientul se )a intoarce din poitia culcat de pe o parte pe alta" dupacare se )a ace e)acuarea normala=

#lante (olosite si cateva indicatiiAlaturi de cele doua lin$uri de seminte de in" care sunt un in$redient obli$atoriu" am mentionat in modul de preparare al extractului de mai sus aptul ca se mai adau$a doua lin$uri din @planta aleasa@= Ale$erea plantei seace in unctie de scopul terapeutic urmarit" intrucat clismele" pe lan$a eectul lor de puriicator $eneral" care



11.

duce in mod relex la marirea imunitatii" pot i directionate asa incat sa aiba si eecte oarte precise asupra uneianumite aectiuni= 7ata cate)a posibile ale$eri<R Mesteacanul 0(run*e3 ( este indicat in caurile de scadere a imunitatii la persoanele cu tendinta de in$rasare"sedentare" care sunt sensibile la boli cum ar i bronsita" bronsita astmatiorma" sinuita" rinita cronica=R <adacina de ur*ica si de o%ligeana ( cu precadere" combinatia acestor doua plante" amestecate in partie$ale" )a i olosita in caul bolilor produse de slabirea sistemului imunitar= Aceasta combinatie se potri)estemai ales persoanelor slabite" e)entual cu deicit de masa corporala" care sunt oarte sensibile la raceli si

predispuse la indi$estii si alte tulburari di$esti)e= ste un leac oarte bun si pentru persoanele obosite"surmenate psi8ic=R Usturoiul sau cea"a ( sunt un stimulent imunitar oarte bun mai ales pentru persoanele sensibile la ri$" careau e)entual probleme cum ar i lombosciatica" ne)ral$ia" circulatia perierica deicitara=R Tataneasa 0radacina3 ( este oarte eicienta in tratarea bolilor inlamatorii si tumorale=at tim" durea*a o cura de "uri(icare cu clisme

Pentru o persoana relati) sanatoasa si cu tranit intestinal normal" o cura dureaa 0. ile" timp in care se acecate o clisma pe i sau la doua ile= &upa acest inter)al" corpul este pre$atit si pentru alte tipuri de tratamentdestinat maririi capacitatii naturale de aparare in ata bolilor= Pentru persoanele constipate 1care nu au nicimacar o e)acuare la 24 de ore" cura )a i de minimum 20 de ile" timp in care )a i acuta o clisma pe i"e)entual la 2(3 ile" daca simtim ca or$anismul este oarte slabit pe moment=

ui ii sunt recomandate clismeleSurprinator" pentru o cura cu eecte )indecatoare oarte puternice" clisma le este recomandata in primul rand persoanelor sanatoase= cura de ece ile" acuta o data la 'umatate de an" este un excelent spri'in pentrusanatate= &e ce Pentru ca in intestinul $ros sunt produse si absorbite )itaminele din complexul + 1extrem denecesare or$anismului" )itamina P" enime de o importanta )itala si alte substante olositoare= :n intestinincarcat )a ace ca substantele noci)e sa nu mai poata i e)acuate si" ca atare" ele )or i preluate de circulatiasan$uina" dupa care )or $enera o stare de intoxicatie $enerala= &e aici si pana la perturbarea unor procese)itale pentru or$anism" printre care la loc de runte se ala acti)itatea imunitara" nu mai este decat un pas=Multe boli inectioase si nu numai" care aparent nu au nici o le$atura cu toxinele pe care de(a lun$ul timpuluile(am stocat in corp" ar i e)itate prin aceasta procedura puriicatoare=ontraindicatii (erme ale curei de de*intoxicare "rin clisme

Clisma este contraindicata in primul rand persoanelor care au suerit 8emora$ii sau inter)entii c8irur$icalerecente in ona colonului= Apoi" persoanelor care suera de boli ale intestinului $ros in aa acuta= &easemenea" cei oarte slabiti )or e)ita sa eectuee cura ara o supra)e$8ere medicala stricta=Voma Tera"eutica

Citind aceste randuri" ara indoiala ca multe persoane )or clatina din cap si )or spune< @&e$ustator?@= Cutoate acestea" )oma este de apt o reactie primara de aparare si deintoxicare a or$anismului" momentanneconstientiata suicient= ducatia" in acord 1din pacate cu do$mele ri$ide ale medicinii oiciale" respin$eoarte multe din relexele noastre naturale= 7n loc ca anumite semnale pe care le primim de la corp" cum ar isudoratia excesi)a" ebra" durerile de cap" senatia de )oma" sa ie receptate si exprimate" noi incercam sa lereprimam" sa le ascundem cu a'utorul medicamentelor= &intre aceste relexe reprimate" )oma este printre celemai importante= Conorm unor statistici acute de medici" metoda e lar$ aplicata in sistemul medical indian

aDur)eda= Mai mult de un sert dintre oameni se conrunta la dierite momente de timp cu stari de $reata sau"altel spus" cu relexul de a )oma= ste un relex natural de eliminare a toxinelor si a altor substante inutile dinstomac si din ona superioara a tubului di$esti)" care apare mai ales la persoanele care suera de disunctii$astrice si biliare" la cei care mananca tariu siHsau prea abundent" la persoanele care umeaa sau carelucreaa in mediu poluat= Foarte concludent este aptul ca reactia de )oma apare imediat la mai toticonsumatorii de alcool" mai ales inainte de a a'un$e in aa de dependenta ( este de apt un $est disperat alor$anismului de a se apara" de a se elibera rapid de aceasta otra)a= alta cate$orie de oameni care seconrunta cu acest relex sunt cei care traiesc in medii stresante" care trebuie sa @in$8ita@ tot elul de emotiine$ati)e" compromisuri" nedreptati etc= 7n mod curios" prea putini si(au pus o problema simpla< ce s(ar intampla daca acest relex )omiti)" numit in limba' comun $reata" sila" de$ust etc=" ar i lasat sa se manieste"c8iar iic" adica sa )omam La aceasta intrebare )a )om raspunde imediat=um se reali*ea*a voma tera"eutica&imineata" imediat dupa ce ne(am treit" cu minimum 3. de minute inainte de a manca" preparam o solutiedintr(un litru ( un litru si 'umatate de apa calda si o lin$urita ( o lin$urita si 'umatate de sare $run'oasa= Se



118

amesteca bine sarea in apa pana se diol)a" dupa care se bea cat mai rapid" pe @nerasulate@" intrea$a cantitatede preparat" care trebuie sa aiba o temperatura apropiata de cea a unei supe calde 1cat sa o putem consuma=&upa in$erarea intre$ii cantitati de lic8id" )om astepta )reme de 2(3 minute" timp in care apa din stomac )adiol)a toate materiile suplimentare" dupa care )om mer$e la toaleta si )om pro)oca relexul )omiti) intr(unmod oarte simplu< doua de$ete ale mainii drepte 1aratator si mi'lociu )or i introduse in $ura" straduindu(nesa @$adilam@ cu ele terminatiile ner)oase din esoa$ 1in timp ce cu mana stan$a presam usor ona stomacului=Aplecati in ata" )om expula la inceput prin 'eturi lun$i" apoi tot mai scurte" toata apa din stomac" impreunacu e)entualele resturi nedi$erate din iua anterioara" cu surplusurile de sucuri $astrice" iar la sarsit" cusurplusul de bila care )a da un $ust extrem de amar= Mai ales la inceput" aceasta procedura se do)edeste a idestul de epuianta" moti) pentru care la sarsitul ei este bine ca" dupa ce ne spalam pe maini si pe ata si neclatim $ura" sa ne odi8nim intinsi" cu coloana dreapta" )reme de #(0. minute=u ce (recventa si "e ce "erioada de tim" se reali*ea*a acest "rocedeu

ptim este sa acem o cura de 0. ile" timp in care )om eectua in iecare i" dimineata" aceasta procedura dedeintoxicare= Persoanele care suera de anumite disunctii biliare si di$esti)e )or simti ne)oia instincti)a sa

prelun$easca procedeul pe o perioada mai lun$a de timp= 7n acest sens" trebuie stiut ca la aceasta metoda se poate recur$e ilnic" pentru o perioada practic nelimitata de timp" cu conditia sa respectam strict inter)alulminim de 3. de minute" din momentul in care eectuam )oma terapeutica si pana cand mancam= &e asemenea"trebuie citite cu multa atentie precautiile si contraindicatiile acestui procedeu=

E(ectele vomei tera"euticePrimul eect pe care(l )eti resimti" in c8iar primele minute dupa eectuarea acestui procedeu" cu conditia sa ieliminat toata apa din stomac" este acela de usurare= ste o senatie extrem de a$reabila" sustinuta de ideea caodata cu eliminarea continutului stomacului ati dat aara si o multime din tensiunile" stresurile sinemultumirile launtrice= Apoi" persoanele care au rec)ent o stare de $reutate in stomac ori se conrunta cudureri de cap si ameteala produse de disunctiile biliare )or simti din plin" inca din primele momente" eectele

beneice ale acestui procedeu= 7nteresanta este reactia imediat urmatoare" in boli speciice seonului rece1bronsita" inclusi) ormele astmatiorme" sinuita" rinita si rinosinuita" cand se )a produce o decon$estionareaproape instantanee=Pe termen lun$" sunt semniicati)e eectele de marire a imunitatii" mai ales la ni)elul plamanilor" al arborelui

bronsic" al $atului" al nasului si al sinusurilor= &e asemenea" )oma terapeutica intareste or$anismul prin

imbunatatirea spontana a acti)itatii di$esti)e si a asimilatiei= 1ectele si aplicatiile acestui procedeu depasesccu mult cadrul acestui articol" moti) pentru care il )om relua si cu alte ocaii=#recautii

7n realiarea )omei terapeutice" cel mai rec)ent @accident@ este ranirea $atului atunci cand sunt stimulateterminatiile ner)oase de pe esoa$ cu de$etele= Pentru a e)ita acest lucru" un$8iile trebuie taiate oarte scurt"iar emeile care tin la lun$imea un$8iilor trebuie sa oloseasca o manusa care sa prote'ee $atul= &e asemenea")oma terapeutica nu trebuie realiata prin bruscari" atunci cand di$estia nu s(a terminat 1cu exceptia caurilor de indi$estie" intoxicatie" arsuri $astrice acute produse de 8rana inadec)ata sau cand ne simtim oarte slabiti=ontraindicatii

oma terapeutica este erm contraindicata persoanelor care au suerit inter)entii c8irur$icale recente la ni)elul$atului sau al tubului di$esti)" care suera de )arice esoa$iene" ulcer $astric si duodenal" care au a)ut accident

)ascular recent" care suera de boli cardio)asculare $ra)e=

Medicina naturista - #soria*is



11/

olile de piele si farmacia naturii #soria*isul, #ostul si )u(letul- O reteta infailibila/ alimentele netrecute

prin foc, plantele depurati#e si optimismul -Cate#a principii de tratament

Terapia naturista a psoriaisului se baeaa in primul rand pe puriicarea intre$ului or$anism= Cum se aceaceasta puriicare 7n principal" prin alimentatie" care este un actor decisi) in )indecarea bolii= Cea maidrastica metoda de deintoxicare e postul ne$ru de sapte ile= om )edea insa ca exista si diete dedeintoxicare mai blande si cu eecte oarte puternice=Pentru accelerarea proceselor de puriicare )or i olosite" de asemenea" plante medicinale< laxati)e" depurati)esi tonice amare 1care intensiica oarte mult procesele de puriicare a tubului di$esti)= &esi adresate in primulrand psoriaisului" mi'loacele terapeutice care )or i preentate se aplica unei $ame impresionante de boli de

piele" de la acnee si dermatoe aler$ice la ecemele inectioase reistente la tratament si sclerodermie= ;urificarea prin alimentatie

Primul si cel mai important demers in alimentatie este sa oprim consumul de produse cu eecte noci)e pentruo perioada de minimum sase luni= Care sunt alimentele noci)e 7n primul rand carnea si alcoolul" apoi toatealimentele cu aditi)i alimentari sintetici 1celebrele @@(uri< amelioratori de $ust si aroma" coloranti"conser)anti" aanatori= or i eliminate de asemenea a8arul 1care )a i inlocuit cu miere" a8ar brun" sirop detrestie de a8ar" mar$arina" risca sintetica" alimentele conser)ate sau rainate in $eneral= or i in sc8imb

consumate cat mai multe le$ume si ructe crude" seminte si ructe olea$inoase nepra'ite" cereale inte$rale1nedecorticate" miere" sucuri naturale= %eultatele cele mai puternice in tratament se )or obtine prin adoptareauneia sau alteia din dietele naturiste @de orta@ in domeniul deintoxicarii or$anismului= &intre acestere$imuri(orte am ales trei" pe care le preentam in ordinea $radului lor de diicultate<( Postul ne$ru ( este ara doar si poate mi'locul cel mai eicient 1desi destul de dur pentru unii dedeintoxicare= Postul ne$ru presupune sa nu consumam absolut nici un el de aliment pe o durata de timpcuprinsa de la 24 de ore pana la cate)a ile= 7n postul ne$ru destinat )indecarii psoriaisului se recomanda inmod special sa se consume multa apa de i)or sau" si mai bine" inuii din plante deintoxicante" al caror modde preparare il )om preenta tot in acest articol= Fireste" postul ne$ru cel mai eicient este cel de mai multeile" insa pentru o a'unare mai lun$a de trei ile este necesar acordul si supra)e$8erea medicului= Pentru ceicare nu pot tine postul ne$ru" considerandu(l prea diicil" este oarte eicienta urmatoarea dieta<

( &ieta crudi)ora ( presupune sa nu consumam decat alimente netrecute prin oc 1nepreparate termic" o perioada de minimum 3. de ile= or i in sc8imb consumate din belsu$ le$ume crude sub orma de salate"sucuri sau ca atare" ructe crude" ul$i de cereale 1$rau" or" o)a" ulei presat la rece" miere si polen de albine=:n loc special il )or ocupa in cadrul acestei diete olea$inoasele< seminte de loarea(soarelui" do)leac si susannepra'ite" mieul de nuca" ara8idele si alunele nepra'ite" care" pe lan$a aptul ca aduc un surplus caloric oarte

puternic" inlaturand senatia c8inuitoare de oame" de care se plan$ la inceput multi dintre pacientii care recur$la acest tratament" au si alte proprietati= le sunt oarte bo$ate in )itaminele si F" care a)orieaanormaliarea proceselor troice la ni)elul pielii= Pentru cei mai sensibili" dieta pur crudi)ora poate i alternatacu cea pe care o )om descrie in continuare=( &ieta semicrudi)ora ( este modul de alimentare recomandat cu predilectie celor care se conrunta sau s(auconruntat cu psoriaisul" iind si mi'loc de )indecare si de consolidare a reultatelor terapeutice= a poate i

adoptata pe perioade nelimitat de lun$i" iind mult mai permisi)a" admitandu(se si consumarea produselor lactate si oualor in cantitati mici" cu conditia ca #. din 8rana sa ie constituita din le$ume si ructe crude= 7n

primul rand" iecare masa )a incepe cu sucuri obtinute casnic din le$ume cum ar i telina" patrun'elul" ridic8ea"combinate 1ca ameliorator de $ust cu suc de mere sau morco)= Apoi" )or i nelipsite de la iecare masasalatele de cruditati cu le$ume bo$ate in ibre< morco)" )ara" patrun'el" salata )erde" spanac" ridic8e" seclarosie= a i consumata numai paine $ra8am" uleiul rainat )a i inlocuit pe cat posibil cu cel presat la rece"aina alba )a i inlocuita cu cea inte$rala= Prin adoptarea uneia dintre aceste diete" care pot i tinute si inalternanta" )a i pre$atit terenul pentru actiunea plantelor despre care )om )orbi in continuare=

;urificarea prin plante

Plantele medicinale cele mai eiciente in tratamentul psoriaisului sunt cele detoxiiante= 7ata cate)a dintre ele"

extrem de eiciente pentru eliberarea de toxine a or$anismului<Fructele de soc ( au eect puternic laxati)" a'utand la drenarea intestinului $ros" element extrem de important interapia bolilor de piele= Fructele de soc )or i administrate sub orma de tinctura" care acum se $aseste in mai



120

toate ma$ainele naturiste" cate o lin$ura de 2(4 ori pe i" pe stomacul $ol= Sunt recomandate cure de douasaptamani pentru persoanele cu tranit intestinal normal" in caurile de constipatie iind recomandata olosireaructelor de soc pe termen lun$ 1pana la 3(4 luni" cu 0(2 saptamani de paua= &e curand" am ost martorulunei ameliorari extraordinare a psoriaisului doar prin olosirea acestui remediu exceptional" ara nici un alta'utor= Trebuie mentionat insa ca eectul ructelor de soc" la el ca si al altor plante laxati)e" este mult mai

puternic atunci cand se iau in paralel si plante tonice amare=An$8inarea ( este unul dintre cele mai bune tonice amare din lora mondiala= Se administreaa sub orma de

pulbere 1obtinuta prin macinare cu rasnita electrica de caea< o lin$urita de patru ori pe i" pe stomacul $ol=Aceasta planta dubleaa practic intensitatea eectelor plantelor laxati)e si depurati)e" iind de un imens a'utor in cura de deintoxicare= &e altel" unul dintre cele mai puternice remedii de acest $en care se $aseste pe piataromaneasca" produsul &etoxiiant al irmei @&acia(plant@ din Sebes(Alba" are la baa asocierea aceasta intrean$8inare si ructele de soc" la care se mai adau$a o alta planta de orta< trei(rati(patati=7arba de trei(rati(patati ( este elixirul numarul unu in bolile de piele de orice etiolo$ie= Ceaiul se preparaastel< 4 lin$urite de trei(rati(patati se inmoaie in 'umatate de litru de apa" de seara si pana dimineata" dupacare se iltreaa" punandu(se maceratul deoparte= Planta ramasa dupa iltrare se opareste cu 'umatate de litruapa clocotita si se lasa la racit" dupa care se strecoara si se amesteca cu maceratul obtinut anterior= Astel seobtine circa un litru de ceai" care pastreaa oarte bine calitatile exceptionale ale acestei plante= Se beau pe i0(2 litri de ceai de trei(rati(patati in cure de 0(3 luni=

Tratament e"ternCataplasme cu tarate ( o mana de tarate de $rau cat mai proaspete se combina cu apa calduta" amestecandmereu pentru omo$eniare" pana cand se ormeaa o pasta" care apoi )a i pusa intr(un tion cu oc8iuri rare si)a i aplicata pe locurile aectate" tinandu(se minimum 'umatate de ora= Prin aceasta metoda" crustele suntinmuiate" este a)oriata normaliarea metabolismului local= &upa aplicatia cu tarate" se lasa sa se usuce

pielea" dupa care )a i aplicat un un$uent de tataneasa=:n$uentul de tataneasa ( se $aseste in comert" putand i ac8iitionat din armaciile si ma$ainele cu proilnaturist= Se aplica o pelicula din acest un$uent pe leiuni" o data sau de doua ori pe i= &upa )indecare" estenecesara un$erea cu acest preparat a locurilor unde apare cu predilectie psoriaisul 1coate" $enunc8i" articulatiiin $eneral dupa iecare baie= )arianta exceptionala< produsul %adex" al laboratoarelor @Planta)orel@ Piatra(

-eamt" care adau$a la tataneasa calitatile unui alt produs natural exceptional< uleiul de catina=

oarele, aerul si echilibrul sufletesc

7n inal" este necesar sa preciam ca tratamentele cu alimente si plante nu )or a)ea )itea scontata si nicistabilitate ca reultate daca nu )or i asociate cu o sc8imbare a modului de )iata= Studiile eectuate au aratat cain peste 6. din cauri" psoriaisul s(a declansat ca o reactie de raspuns a or$anismului la o stare de soc

psi8ic" de stres marit" tensiune emotionala= %ecidi)ele la psoriais sunt cauate" de asemenea" in cea mai mare parte a caurilor" de un ni)el crescut de tensiune psi8ica si de situatiile de conlict launtric= &e altel" in$eneral" bolile carora medicina alopata nu le(a $asit solutia incireaa un mesa' pe care inca multi dintre noi nustiu sa(l desciree< @Sc8imbati()a modul de a trai@= Cum 7n primul rand" pri)ind boala nu ca pe un $8inionsau un capriciu sinistru al sortii" ci ca pe un semn ca ce)a trebuie sa se modiice in bine in iinta noastra=&ra$ostea" calmul" credinta" optimismul sunt medicamente cel putin la el de puternice ca plantele si

alimentele mentionate in acest articol= Cum putem de)olta aceste calitati 7n pa$inile noastre am )orbit si)om mai )orbi pe lar$ despre metodele de control al stresului" de imbunatatire a starii psi8ice" de su$estie

poiti)a= 7ntrucat acestea sunt prea complexe pentru a i detaliate in cate)a cu)inte" )a in)itam sa reluaticolectia re)istei @Formula As@ 1care )a sta la dispoitie pe 7nternet" unde se )orbeste pe lar$ despre acestemodalitati de auto)indecare suleteasca si" in mod relex" iica=&e un real a'utor pentru bolna)ii care sunt supusi stresului sunt si anumite preparate din plante medicinale"cum ar i picaturile Sedip8Dt 1produse de laboratoarele clu'ene @Plantextra>t@" pilulele Sedocalm1@Planta)orel@ Piatra(-eamt sau capsulele cu planta Passilora ale Laboratoarelor @Medica@ +ucuresti= S(aconstatat de asemenea ca iesirile in natura" la aer si la soare" c8iar si atat cat ne permite seonul rece" au uneect beneic asupra bolna)ilor de psoriais= &e altel" in timpul seonului cald este obli$atorie pla'a si extremde recomandata cura marina=



121

eacul 'n"aratilor hinei - Gom%ucha

Gom%ucha

iu"erca din %orcanul cu ceai

Acum mai bine de 2... de ani" in C8ina" in timpul dinastiei Tsin" a ost descoperita o ciuperca despre care sespunea ca ar aduce nemurirea= ra o )ietuitoare stranie< crestea numai in ceai ne$ru indulcit" se de)olta rapidca o masa $elatinoasa si nu prea placuta la )edere" iar lic8idul $albui obtinut prin iltrarea sa a)ea un $ustoarte placut si in)iorator= Mai tariu cu cate)a sute de ani" a ost oicialiata ca leac si in Baponia" in timpulimparatului 7n>Do" care suerea de o boala di$esti)a $ra)a" pe care nici un medic nu se pricepea sa otamaduiasca= A a'uns atunci la curte" se spune" un medic )enit din C8ina" doctorul *ombu" care a adus cu el o

bautura placuta la $ust" preparata dintr(o ciuperca miraculoasa= Miraculoasa" pentru ca imparatul nu numai cas(a )indecat ca prin armec" dar s(a simtit si mai tanar si mai )i$uros ca niciodata= ntuiasmat" el a numitciuperca dupa numele medicului care a adus(o ( *ombuc8a=&in extremul rient" ciuperca a ost adusa apoi de ne$utatori in %usia" unde a capatat o mare popularitate"iind cunoscuta sub numele de @ceaiul >Jas@= -u se stie exact cand a a'uns acest elixir in uropa" insa cert esteca in manastirile benedictine el era olosit intensi) de calu$ari" inca din secolul al )iii(lea= ,eama acesteiciuperci era un remediu pretios contra reumatismului" a $utei" a deran'amentelor di$esti)e" dar si a otra)irilor"a bolilor inectioase si a anumitor orme de cancer= 7nca de la 090#" au inceput studii sistematice" acute maiales in %usia" in ;ermania si in Tarile +altice" despre acest remediu pe cat de straniu" pe atat de eicient intr(osumedenie de boli= 7n paralel" datorita aptului ca este usor de obtinut casnic" el a de)enit un leac de medicina

populara extrem de raspandit" care a capatat o aima aproape oculta= &espre *ombuc8a se spune ca intinerestesi reda )i$oarea pierduta" elimina eectele otra)irilor lente ale or$anismului si apara de ma'oritatea bolilor"iind un el de panaceu= ste olosit din :rali si pana in l)etia sau Spania= S(a creat o mica le$enda in 'urulacestui remediu" care este intrebuintat intr(o multitudine de aectiuni" de la cele banale la cele mai $ra)e=

e este de (a"t Gom%ucha

ste o colonie de nu mai putin de 02 specii de microor$anisme 1dupa unii cercetatori sunt mult mai multe"care con)ietuiesc in simbioa" alcatuind un sistem biolo$ic ascinant prin complexitatea si or$aniarea sa= 7n

principal" colonia este compusa din bacterii @prietenoase@ si ciuperci 1dro'dii" care transorma a8arul in carecresc" precum si principiile acti)e ale ceaiului ne$ru" in substante cu eecte )indecatoare remarcabile=are este secretul "uterii vindecatoare a acestui remediu

&esi analia c8imica a ciupercii nu a ost elucidata complet" se stie de'a ca ea contine cantitati insemnate de)itamina C" precum si )itamine din complexul + 1+0" +2" +3" +6" +02" ceea ce 'ustiica in buna masura

proprietatile sale reintineritoare si de stimulare a reistentei naturale a or$anismului= Apoi" in acest elixir auost descoperite substante antibiotice si anti)irale oarte puternice" care explica olosirea sa cu succes contra

bolilor inectioase=Poate cea mai importanta proprietate a sa este cea detoxiianta" de unde si utiliarile sale in tratareareumatismului" a $utei" precum si a bolilor de piele= &e asemenea" contine si substante cu eecte 8ormonale"moti) pentru care este recomandat ca remediu pentru )arsta a treia" dar si pentru copiii alati in crestere" pentrucei alati la pubertate si care se conrunta cu enomenele neplacute speciice acestei perioade=um se o%tine Gom%ucha

btinerea acestei bauturi este destul de laborioasa" insa se poate ace si casnic" dupa cum )om )edea in

continuare<R intr(un )as cu un litru de apa clocotita se pun 2 lin$urite de ceai ne$ru" se acopera si se lasa sa inuee)reme de 3. de minute" dupa care se strecoara si se amesteca bine cu 0.. $ a8ar=



122

R ceaiul astel obtinut se lasa sa se raceasca complet" pana a'un$e la temperatura camerei" dupa care se puneintr(un borcan cu $ura lar$a=R se adau$a in borcan un strat $elatinos de *ombuc8a si cate)a dro'dii 1adica depuneri de pe undul )asuluidintr(o cultura )ec8e" dupa care se acopera $ura borcanului cu un tion=R ceaiul cu a8ar )a ermenta imediat" dar se lasa sa stea /(02 ile" dupa care se iltreaa= Acest timp estenecesar pentru ca microor$anismele prietenoase din aceasta colonie sa aiba timp sa consume a8arul si sa(ltransorme in substante cu eecte )indecatoare=R dupa trecerea celor 02 ile" se ace iltrarea prin tion" iar lic8idul obtinut se tra$e in sticlute" care se tin larece 1termenul de )alabilitate este de 0# ile" in timp ce masa $elatinoasa ramasa se oloseste pentru noiculturi=Atunci cand preparam *ombuc8a" trebuie sa a)em in )edere cate)a lucruri esentiale< in primul rand" toate)asele in care se ace prepararea trebuie sa ie oarte curate" ara urma de 8rana" care ar putea strica aceastacultura= &e asemenea" macerarea nu trebuie acuta in locuri nei$ienice" cu mirosuri $rele 1cum ar i cel de

pra'eala sau cu mult abur" intrucat altereaa calitatea preparatului= Trebuie olosit numai ceaiul ne$ru 1T8easinensis" intrucat aceasta ciuperca nu creste in inuia altor plante=/oli in care este (olosita cu succes Gom%ucha

'ntern:

R onsti"atie, colita de "utre(actie ( se tin cure de lun$a durata 1minimum o luna cu *ombuc8a" care

reec8ilibreaa lora intestinala si astel imbunatateste tranitul intestinal si elimina microbii daunatori= Se beauminimum doua pa8are pe i" de re$ula pe stomacul $ol= ste un remediu )alabil si contra candidoelor di$esti)e" pentru atenuarea eectelor noci)e ale administrarii antibioticelor" pentru stimularea di$estiei=R emoroi*i ( in iecare dimineata se beau doua cani 1aprox= 6.. ml de *ombuc8a= Pe lan$a eliminareaconstipatiei" acest remediu are eecte antiinlamatoare si tonice )enoase" care )or i de un real olos in aceastaaectiune=R <eumatism, guta ( o cura de doua luni" in care se consuma ilnic 'umatate de litru ( un litru din acest

preparat" are eecte de deintoxicare remarcabile= :n anumit compus produs de aceasta ciuperca 1acidul$lucuronic a'uta la inacti)area si eliminarea din or$anism a substantelor toxice" iind un a'utor nepretuit intratarea acestei cate$orii de aectiuni=R #revenirea si com%aterea aterosclero*ei si hi"ertensiunii ( pacientii care suereau de aceste boli si care au

ost tratati intr(un spital din %i$a 1Lituania cu acest remediu au preentat o ameliorare certa a starii lor desanatate= Se administreaa 3 pa8are de preparat pe i" in cure cu o durata de minimum trei luni=R .urerile de ca" de origine nervoasa ( consumarea a 2(3 pa8are de *ombuc8a poate opri din asami$renele care apar pe ondul stresului si al suprasolicitarii ner)oase=R ?ri"a, guturai, %oli e"idemice in general ( studii recente de laborator au pus in e)identa aptul ca anumitesubstante secretate de *ombuc8a au eecte de neutraliare a )irusurilor si a ma'oritatii bacteriilor= Mai mult"acest remediu este un stimulent puternic al imunitatii pe termen lun$= &e re$ula" se ac cure de doua saptamani

pentru intarirea reistentei naturale a or$anismului" timp in care se consuma 'umatate de litru pe i de preparat=R )tarile de anxietate, irita%ilitate ( se diminueaa in timp" atunci cand se consuma re$ulat acest remediu=7nca nu se cunosc oarte clar substantele care $enereaa acest eect" dar este cert ca bautura din *ombuc8aintr(ade)ar linisteste ner)ii" alun$a tristetea si reda pota de )iata= Se consuma ilnic inainte de iecare masa

cate o 'umatate de pa8ar de preparat=R AdBuvant in tratarea calculo*ei renale si %iliare ( se bea in iecare i cate un litru de *ombuc8a" de

preerinta dimineata= cura dureaa ! ile si se poate repeta lunar=R AdBuvant in tratamentul cancerului ( in osta :=%=S=S= s(au acut cele mai multe studii reeritoare laeectele acestei ciuperci in tratarea si mai ales in pre)enirea cancerului= 7nca din 09#0" cand au inceput si

primele experimente nucleare" care au declansat in unele one o ade)arata epidemie de cancer" :nitateaCentrala de Cercetari ncolo$ice si Academia din Mosco)a au inceput sa cercetee cum actioneaa @ceaiul>Jas@ 1cum este numit in aceasta tara in boala canceroasa= S(a a'uns la concluia ca prin eectele sale intensdepurati)e" de stimulare imunitara 1intre altele" administrarea sa stimuleaa productia de 7ntereron si)itaminiante este un remediu excelent de protectie impotri)a cancerului= &e asemenea" poate i olosit cusucces in tratarea cancerului de colon in ae incipiente si a leucemiei= &e re$ula" se bea un litru din acest

remediu pe i" in locul apei de baut" in cure de lun$a durata 1minimum 4# de ile=R Atenuarea e(ectelor intoxicatiilor lente cu metale grele, ga*e toxice, deseuri radioactive ( tot sa)antilor so)ietici le apartin si studiile acute in re$iunile Soli>ams> si +eresni>i din )estul Muntilor :rali" unde se



123

inre$istrau oarte putine cauri de cancer si alte boli cronice" in ciuda poluarii intense din aceasta ona cudeseuri industriale cu mercur" plumb" materiale radioacti)e= Concluia a ost ca bautura de *ombuc8a utiliatain mod traditional de populatia din aceasta ona pur si simplu a'uta la eliminarea acestor materii toxice dinor$anism si pre)ine imbolna)irile= Se consuma un litru de preparat pe i" in cure de 3. de ile" cu ! ile de

paua intre ele=A"licatii externe:

R Amigdalita, dureri de gat ( se ace $ar$ara cu un pa8ar de bautura concentrata de *ombuc8a= 7n plus" se bea ilnic cate o 'umatate de litru de remediu pana la insanatosire=R Ten cu as"ect incarcat ( se curata in iecare seara tenul cu un tampon de )ata inmuiat in acest preparat= &easemenea" se consuma dimineata" pe stomacul $ol" 0(2 pa8are de *ombuc8a=#recautii si contraindicatii

7ntrucat este un stimulent destul de puternic al di$estiei" *ombuc8a )a i administrata cu prudenta in caul$astritei 8iperacide= &e asemenea" )a i luata in doe mici la inceput de persoanele care suera de colita deermentatie" oprind administrarea imediat ce apar simptome neplacute=&esi are un procent scaut de alcool 1."#" acest remediu nu )a i consumat in cantitati oarte mari de catrecei care trebuie sa conduca masina" care au acti)itati ce necesita un inalt $rad de preciie si control=0#entru a o%tine germeni "entru cultura de Gom%ucha, "uteti suna la tel& 817>874&576, 866>721&985 -

armen #o"3

.octorul Codiac

.octorul Codiac- ;ana si bolile ne sunt scrise in stele

@&umneeu a acut sa creasca o planta pentru iecare boala ( cu exceptia prostiei@" spune un pro)erb $ermansi" daca ne uitam la a)antul pe care l(au luat in ultima )reme 8omeopatia" medicina naturista" medicinaalternati)a in $eneral" )ec8iul pro)erb de)ine din ce in ce mai de actualitate= 7n S=:=A= anilor 9." circa otreime dintre pacientii cu pro$ram de asi$urare medicala 18ealt8 care deertasera" optand deiniti) pentrumetodele de tratament alternati)e= Principalul moti) in)ocat de ei a ost ca metodele alternati)e sunt mult mai

putin a$resi)e" pe de o parte" si ca procesul )indecarii nu se mar$ineste la repararea corpului iic" ci seextinde si asupra starii psi8ice a bolna)ului=Astrolo$ia cuprinde" la randul ei" date cunoscute din )ec8ime" cu pri)ire la alimente" plante" minerale beneicenati)ilor nascuti sub )ibratiile speciice ale unei planete= Cunoscandu(le mai bine" ne )om putea con)in$esin$uri de eectele acestora= 7nsusi 5ipocrate" parintele medicinii" airma in scrierile sale< @-unuam bonusmedicus nisi astrolo$us@ ( nu poti i un medic bun ara a i astrolo$=

erbec

Marcati de inluenta planetei Marte" +erbecii sunt irile cele mai dinamice ale cercului odiacal= Marte$u)erneaa capul si ata 1cu exceptia nasului" precum si cele doua emisere cerebrale= Planeta este asociata cuierul" asa incat $u)ernarea sa se extinde si asupra san$elui 1in compoitia caruia ierul 'oaca" dupa cum binestim" un rol esential=Mai intotdeauna" @martienii@ au o cicatrice in ona capului" semn al irii lor a)enturoase si a placerii de(a sida

pericolele de orice el" care ii ace sa se alea$a in copilarie cu semne de buna purtare ( bineinteles in onacorpului $u)ernata de planeta lor" capul= +erbecii au ne)oie de mult exercitiu iic pentru a se mentine inorma" dar si pentru a pre)eni preacerea ener$iei lor iice debordante in ener$ie ner)oasa= &e aceea sunt atatde buni sporti)i" exceland in sporturile care necesita un mare consum iic si cura'=

%e$imul alimentar al +erbecilor trebuie sa cuprinda ceapa si pra" care au un dublu eect beneic< contribuie laluidiarea san$elui si au un eect usor sedati)= Le place la nebunie mancarea condimentata" care in$erata in



12

cantitati reonabile le ace bine" dar" din pacate" nati)ii acestei odii au tendinta de(a ace exces de ardei iute" boia si mustar" care in cantitati modice au c8iar un eect curati)=Cand se imbolna)esc" +erbecii o ac lata ( mai intotdeauna bolile apar sub orma acuta" dar nu dureaa multtimp deoarece )italitatea martiana le permite o recuperare la el de rapida" pe cat de brusca este imbolna)irea=7n aceste cauri" ceaiul sau siropul de paducel )or ace minuni pentru restabilirea cat mai rapida si maicompleta a starii de sanatate= +erea este pentru +erbeci mai mult un aliment decat o bautura" deoarece 8ameiul

pe care(l contine ii ortiica=itaminele care ii a'uta pe +erbeci sa(si mentina orma maxima sunt Pp si +02" iar remediile 8omeopaticeadesea prescrise pentru aceasta odie sunt Arnica" +lonoidum si -ux )omica=

Taur

Calmi" robusti" maestri ai sa)urarii placerilor )ietii" Taurii stau sub semnul planetei enus" intruc8ipandertilitatea= enus conera un temperament san$)in" dar acesta este intrucat)a in$reunat de elementul pamantde care apartine odia" asa incat reulta un temperament aproape placid" marcat de ibucniri colerice= 7n corpuluman" odia Taurului $u)erneaa $atul" ami$dalele" larin$ele si arin$ele" $ura" limba" maxilarul inerior"$landa tiroida" )ertebrele cer)icale" o parte a ner)ului optic si" impreuna cu Pluto" or$anele $enitale interne laemei" 'u$ulara si carotida=;ustand peste masura din placerile )ietii" Taurii se imbolna)esc cel mai adesea de stomac 1eectele

supraalimentatiei" ami$dalita pultacee" larin$ita" diterie" dar si boli $enitale= Femeile sunt deosebit deecunde= Alimentele care sunt in reonanta cu or$anismul Taurilor sunt sparan$8elul" an$8inarea" cerealele siasolea de orice el= Fructele cele mai recomandabile sunt toate sortimentele de stru$uri" merele" perele siructele de padure= Ma'oritatea condimentelor Taurilor le ac bine 1sac?= Plantele cu eect terapeutic pentruTauri sunt menta" ima creata" cuisoarele 1cati)a stropi de ulei de cuisoare adau$ati apei de baie ii remonteaanumaidecat si macrisul=Ca orice semn de pamant" Taurul se reace in contact nemi'locit cu natura" si mersul cu picioarele $oale il a'utasa(si ec8ilibree ener$ia" la el $radinaritul si robotitul prin casa= Tendinta de in$rasare trebuie tinuta in rauinca din copilarie" pentru ca nati)ii din Taur sunt ade)arati $urmani" inestrati cu un apetit rabelaisian=%emediile 8omeopatice cele mai eiciente sunt cele corespunatoare )ibratiilor planetei enus< Cuprum"T8uDa Apis si Pulsatilla" dar si Antimonium crudum care se ala in reonanta cu )ibratiile lunare= itamina

recomandata acestor )enusieni este )itamina F=

*emeni

A$ili" rapii si indemanatici" cu relexe deosebit de bune ( in mod special cele ce presupun inete in executie (";emenii nu sunt insa caracteriati indeobste de orta iica= Musculatura este lon$ilina si are tonus= Planeta$u)ernatoare" Mercur" le conera un temperament ner)os" dinamic si o mare disponibilitate in comunicare= 7n

plus" mobilii mercurieni pastreaa cel mai adesea un aer tineresc pana la o )arsta inaintata= 7n corpul uman";emenii sunt considerati $u)ernatorii cailor respiratorii superioare 1tra8eea si bron8iile" ai plamanilor" aiumerilor" sternului" mainilor 1de unde si o mare dexteritate manuala= &intre $lande" timusul cade subincidenta ;emenilor" iar in cadrul sistemului circulator ;emenilor le re)in circulatia )aselor capilare si artera

pulmonara= parte a ner)ilor optici este" de asemenea" asociata cu aceasta odie=

+olile cel mai rec)ent intalnite la ;emeni sunt starile de anxietate" tendintele de surmena'" rec)entele raniriale umerilor si mainilor" ne)ral$iile intercostale" aectiunile acute sau cronice ale plamanilor sau bron8iilor 1caastma si pleureia si aectiunile sistemului ner)os perieric= :neori" aectiunile ner)oase pot $enera disunctiisexuale= Mancarurile care le priesc ;emenilor sunt cele care contin maare" asole cu bobul lat" morco)i" nuci"dar mai ales mi$dale nepreparate ( care 'oaca un rol important in combaterea starilor de anxietate (" alune siara8ide= Plantele care au un eect beneic asupra acestui semn mutabil de aer sunt la)anda si lacramioarele 1inaromoterapie" eri$a" ori$anul 1popular< so)ar)" semintele de anason si cele de c8imen 1sub orma de ceaiuri"uleiuri sau tincturi=%emediile 8omeopatice in consonanta cu speciicul odiei sunt Mercurius" Ar$entum nitric" iar sarea

bioc8imica este *ali muriatric" olosita mult in 8omeopatie= &upa unii autori acestora li s(ar adau$aArsenicum si *ali p8osp8oricum= itaminele indicate ;emenilor sunt )itamina +0 si )itamina F=

Rac

Pentru a(si mentine in orma sensibilul sistem or$anic de lunarieni" %acii au ne)oie sa ie dusi la inot inca de



125

mici" ceea ce le ortiica nu doar corpul" ci ii ec8ilibreaa si emotional" si ar trebui sa(si petreaca mult timp pe=== rin$ul de dans= Asta pentru ca miscarile ritmice sustinute au un eect ortiiant deosebit asupra structuriicorpului lor" unde trebuie a)uta o deosebita $ri'a de sistemul circulator si cel limatic= Temperamentul raculuieste limo(san$)inic=%acului ii corespund in corpul uman stomacul" duodenul si partea inerioara a esoa$ului" sanii" oc8iul stan$

precum si )arul plamanilor= Multe dintre problemele de sanatate ale %acilor sunt in le$atura cu retentia delic8ide in or$anism" care poate duce la intoxicatii si aectiuni misterioase" de natura psi8osomatica si nuunctionala= &isunctiile di$esti)e se ac simtite periodic" sub orma dispepsiilor or$anice sau unctionale" careapar inca din copilarie si duc adesea la anemie= Aceleasi probleme di$esti)e duc la pierderi de saruri mineralesi )itamine din corp" la batranete apare rec)ent incontinenta urinara=Alimentele cu un eect toniiant si re$enerator asupra or$anismului %acilor sunt )ara alba si rosie" napii"

pestele" lactatele 1dar nu cele prea bo$ate in colesterol= :n aport suicient din alimentele mentionate reusestesa mentina" in $eneral" in ec8ilibru acest or$anism delicat= Plantele cu un eect bun in aromoterapie sunttrandairii albi" nuerii si crinii= Tar8onul a'uta la reacerea stocului de saruri minerale" la el erbina" iarba(surilor si oc8ii(soarecelui sunt recomandate mai ales sub orma de tincturi= %emediile 8omeopatice cuprindSelenium" Ar$entum" Silicea" Antimonium crudum si *ali carbonicum= Periodic" %acii au ne)oie de un aportde )itamina +2=

!euPuternica )italitate pe care le(o conera Leilor astrul ilei se maniesta in lume sub orma unui temperament bilios si ner)os= Leii nu sunt insa oarte priceputi in a(si doa eortul si acest lucru se rabuna" mai curand saumai tariu" asupra sanatatii lor= &e multe ori" or$oliul ii impiedica pe Lei sa(si marturiseasca suerintele iice=Pe de alta parte" le cam sta in ire sa se ne$li'ee=Primul lucru de care trebuie sa se ocupe un Leu care doreste sa(si mentina sanatatea este doarea eortului"altel )italitatea sa se )a risipi curand si bolile de inima nu )or intaria sa apara= Leii care(si asuma prea multeresponsabilitati )or a)ea de suerit cu coloana )ertebrala 1in mod special )ertebrele dorsale= c8iul drept este"de asemenea" un punct slab pe 8arta sanatatii Leilor" iar cei care se consuma prea mult ner)os si nu(si $asesc oorma de expresie creati)a pot a)ea de suerit in$roitoarele dureri ale ne)ral$iei de tri$emen= Circulatiaarteriala poate claca la ni)elul cordului sauHsi al oc8ilor= Seara" )italitatea si reistenta ner)oasa a Leilor scade

brusc= Leilor li se recomanda sa aca dus" si nu baie" pentru ca baia le scade ni)elul ener$etic=Leilor nu le sta bine sa ie )e$etarieni" carnea le ortiica or$anismul" la el ca mierea si oreul" care trebuie saaca parte constant din alimentatia lor" la el ca spanacul" uricile si lintea" care contin mult ier=Plantele in ainitate cu )ibratiile solare sunt< loarea(soarelui 1e)ident" $albenelele si rostopasca ( unul dintreremediile(minune pentru aectiuni speciice odiei= 7erburile aromatice precum soranul" romarinul" menta"dainul si ruta 1cunoscuta si sub numele de )arnant" adau$ate in mancaruri" au" de asemenea" un eectterapeutic asupra or$anismului leonin= %emediile 8omeopatice de baa sunt Aurum" -atrium muriarticum"P8osp8orus si 7$natia= Leii nu trebuie sa uite sa(si reaca ener$ia luand )itaminele A" & si 52=

Fecioara

Cea de(a doua odie $u)ernata de Mercur are o preocupare innascuta pentru sanatate" apreciind mult remediile

naturiste si re$imul )e$etarian= Pentru aceasta odie de pamant" remediul natural cel mai eicient este=== aerul"de aceea plimbarile lun$i in aer liber 1si pe cat posibil nepoluat au un eect imediat de calmare asupratemperamentului ner)os al Fecioarelor" si asta a'uta la mentinerea sanatatii intr(o masura mult mai mare decatsi(ar putea ima$ina= Mersul cu bicicleta 1dar nu pe straile unui oras a$lomerat" de preerinta in mi'loculnaturii" este" de asemenea" recomandat=Fecioarele $u)erneaa circulatia san$)ina si limatica a abdomenului" intestinele" pancreasul 1partial si ner)ulmotor ocular extern= Temperamentul ner)os al acestor mercurieni ii predispune la stari de in$ri'orarene)rotice" care pot $enera dureri surde" dar persistente de cap" ce pot i inlaturate" insa" neasteptat de usor

printr(o alimentatie adec)ata si prin plimbarile mai sus mentionate sau prin exercitii de Do$a 1in specialexercitiile de relaxare= Problemele lor serioase de sanatate sunt insa le$ate de tractul di$esti)< probleme deasimilare intestinala" dureri abdominale 1pro)ocate de @ner)i@ care se duc direct la stomac" perturbari ale

tranitului intestinal 1sunt adesea constipati" exces de ermentare= Alte pericole care pandesc Fecioarele suntdiabetul insipid" apendicita" pancreatita si peritonita= Femeile sunt destul de des sterile= Sistemul ner)os alFecioarelor este sensibil la stres si la starile prelun$ite de in$ri'orare care contribuie la subminarea sanatatii lor=



12-

Fecioarelor le ace oarte bine sa consume cartoi" $ulii" telina si alimentele mentionate la odia ;emenilor 1pentru ca au acelasi $u)ernator ( planeta Mercur= Plantele aromatice si medicinale sunt" de asemenea"identice" la el remediile 8omeopatice" comune celor doua odii mercuriene=

alanta

7nestrate cu acelasi temperament san$)in placut si $entil ca Taurii" +alantele sunt insa departe de robusteteasi )i$oarea speciice odiei ixe de pamant= italitatea lor este cu mult mai scauta" in sc8imb sunt iri mairainate" de multe ori artistice" eect al planetei enus intr(un semn de aer= Tendinta catre lene)eala1caracteristica ambelor odii )enusiene le ace sa e)ite exercitiul iic" de care au" de apt" ne)oie in mai maremasura decat multe alte odii= Lipsa de miscare iica" pe care ar trebui s(o practice cu re$ularitate" le

pricopseste rapid cu cearcane si mi$rene sacaitoare persistente=+alanta $u)erneaa rinic8ii si )eica urinara" in corpul barbatesc ( prostata" partea lombara a coloanei)ertebrale 1impreuna cu Sa$etatorul" precum si ner)ul acial=7n $eneral" tendinta or$anismului de(a retine toxinele este cea care duce la aectiunile renale" cum ar iinsuicienta renala acuta sau cronica= &isunctiile renale pot duce si la edeme ale membrelor inerioare1picioare umlate= Colibaciloa este" de asemenea" o boala des intalnita in randul +alantelor" la el cainsuicienta circulatorie )enoasa si limatica" mai ales la ni)elul bainului" si aectiunile $enito(urinare" cacistita si anexita= 7$iena intima trebuie respectata cu cea mai mare strictete=

%e$imul alimentar al +alantelor" carora le cam plac mancarurile $rele" trebuie sa contina multe cereale" ructede padure" sparan$8el" asole si" surprinator" mai toate condimentele" in mod special ardeiul iute= Menta" suborice orma" a'uta la claritatea proceselor mentale= :leiul sau parumul de trandairi imperiali" de ambile si detoporasi" olosit in aromoterapie" produce calmarea ner)oasa= Principalele remedii 8omeopatice sunt Cuprum"Pulsatilla" Anacardium" T8uDa si Apis= r$anismul +alantelor cere un aport sporit de )itamina F=

corpion

Acesti nati)i" marcati de doua ener$ii extrem de puternice ( cea a temerarului Marte si cea a necrutatoruluiPluto ( au un temperament paradoxal= 7n aparenta sunt calmul personiicat 1in astrolo$ie se )orbeste despre@masca scorpionica@" datorat autocontrolului plutonian" dar de sub aceasta supraata apar ibucnirile martiene"capabile sa reduca la tacere pana si pe cel mai )a'nic dintre +erbeci= A)em deci o structura temperamentala

limatico(bilioasa= 7n repreentarea astrolo$ica a corpului uman" Pluto $u)erneaa or$anele $enitale externe siinterne" colonul" partial prostata" rectul si anusul= l este" de asemenea" pus in le$atura cu nasul si ner)iiauditi)i=La el ca rudele lor martiene" +erbecii" Scorpionilor le ac bine mancarurile condimentate 1dar nu in exces"ceapa" datorita eectului ei beneic asupra luiditatii san$elui" urica" praul si ardeii capia= :n puternic eectlinistitor si" in acelasi timp" arodiiac il au asupra lor esenta de $licina" uleiul de rododendron si cel de aloe=Plantele medicinale in ainitate cu semnul Scorpionului sunt< mintea matei 1catusnica" alunul de munte si

porumbarul= Siropul sau decoctul de porumbele are un eect deosebit de puternic asupra reducerii ebrei mari pe care o ac Scorpionii si a'uta la re$enerarea rapida dupa orme acute de boala ( deoarece Scorpionii sueradoar rareori de aectiuni cronice=Scorpionii trebuie sa se ereasca de 8emoroii" deci constipatiile prelun$ite nu trebuie trecute cu )ederea= Sunt"

de asemenea" predispusi la contractarea maladiilor )enerice= +arbatii ac adesea prostatita" pe cand emeile au"de multe ori" probleme cu o)arele si uterul" cum ar i leucoreea 1san$erari intermitente intre menstre"dismenoree 1ciclu nere$ulat" c8ist sau ibrom si ulceratii=%emediile 8omeopatice de baa sunt Loc8esis" T8uDa si Platina= Pentru a intari reistenta or$anismului"Scorpionii au ne)oie de )itaminele P si +02=

agetator

Sa$etatorii sunt binecu)antati de marele beneic Bupiter cu un temperament san$)in" care are insa si ocomponenta bilioasa= Adica" sunt )ioi si au un bun ec8ilibru intre stimuli si reactie" dar din cand in cand pota)ea iesiri de manie care ne aduc aminte de Bupiter ( ,eus" tatal eilor= Le place sa se impartaseasca din

placerile )ietii si nu prea tin 'usta masura nici la mancare" nici la bautura= Placerea de miscare este mare si le

ace oarte bine" insa arareori exista disciplina= &esi sportul ii atra$e" ei exerseaa ie prea mult" ie prea putin=Partile corpului ce corespund odiei Sa$etatorului sunt< icatul" )eica biliara" in parte" pancreasul" coapsele si

partea sacrala si coxi$eala a coloanei )ertebrale" ner)ul sciatic" circulatia arteriala in ansamblul ei= Mancarea



12.

oarte consistenta si bautura aecteaa in)ariabil icatul si pancreasul" a caror lene)eala produce in timpobeitate" cu tot corte$iul ei de aectiuni di$esti)e= ;rasimile si a8arurile se prelucreaa oarte $reu" ceea ce

poate duce la pancreatita si diabet= Coxartroa si artroa lombara si alte aectiuni sau traumatisme pot aectaemurul si ner)ul sciatic= Citricele" mai ales $raperuitul si coacaele rosii sau ne$re pot ace minuni pentru unicat obosit si pot mentine elasticitatea )aselor san$)ine" pre)enind" de asemenea" 8ipertensiunea= Ceapa siusturoiul" in cantitati cat mai mari" ortiica or$anismul de tip 'upiterian" iar telina si dainul adau$ate inmancare le ac" de asemenea" oarte bine=Plantele medicinale in ainitate cu Sa$etatorul sunt< anasonul" scortisoara" melisa si rasinile aromatice=%emediile 8omeopatice corespunatoare planetei Bupiter sunt Sulur" Colc8icum si -ux )omica= itaminele decare are ne)oie un 'upiterian sunt multe la numar< F" *" +6" 5" 7 si B=

Capricorn

Saturnienii sunt potco)iti de marele maleic cu un temperament limatico ner)os" adica inc8is" tensionat"adesea inclinat catre depresii= 7i sal)eaa umorul sec" care trebuie culti)at pentru ca este un remediu excelentimpotri)a incarcarii ner)oase la care semnul este predispus= Sedentarismul de care suera multi capricorni le

poate accentua starile ne$ati)e= Moderati din ire" capricornii sunt mai de$raba anorexici" decat rubiconi si pot pierde usor cate)a >ilo$rame in conditii de stres=7n corpul omenesc" Capricornilor le corespunde sc8eletul osos in $eneral" cu accent asupra $enunc8ilor" care

se intepenesc cu mare usurinta= Pielea este $u)ernata tot de Saturn" iar dintii si maselele cad tot in curtea lor"deoarece semnul pierde mult calciu din or$anism=Lipsa de exercitiu duce la atroierea inc8eieturilor" ceea ce poate duce in timp la di)erse tipuri de scleroa= Totdin sedentarism decur$ si atroia musculara si reumatismul articular= 7n cauri extreme se poate instaura

paraliia= Scleroa atin$e adesea ner)ul auditi)" ceea ce poate duce la surenie" iar pielea este de cele maimulte ori uscata" cu tendinte de descuamare= ceme de multe tipuri pot sa apara pe un ond de stres prelun$it"iar in cauri mai rare psoriaisul= Ceea ce este remarcabil este cat de reistenti sunt Capricornii la boli" maiales la cele cronice= Paradoxul acestui semn este ca tinde sa ie extrem de bolna)icios in copilarie" iar sanatatease ortiica pe masura ce inainteaa in )arsta=Alimentele cu un eect imediat reconortant asupra Capricornilor sunt cele care contin amidon< cartoi 1ca sialt semn de pamant" cel al Fecioarei" pastele" maltul" o)aul" cele care contin ier ( ca secla rosie si spanacul (

si ciupercile de padure" in mod special 8ribii si manatarcile= Fructul ideal pentru Capricorn este $utuia=Plantele aromatice si medicinale in ainitate cu Saturn sunt< canepa" tataneasa" matra$una 1daca Socrate eraCapricorn" cupa de matra$una i(ar i acut bine si )inetelele 1sau loarea($raului= Mirosul discret de

panselute" de )ita cataratoare si amarant8us are un eect deosebit in aromoterapie= %emediile 8omeopatice de baa sunt< Plumbum" 7ris )esicolor" Silicea= Saturnienii se reac cu a'utorul )itaminei C si L0=

2arsator

xcentricii copii ai lui :ranus au un temperament ner)os cu coloratura bilioasa= Asta inseamna ca acumuleaacu usurinta stresul" mai ales stresul mental" si au probleme in exterioriarea starilor de ner)i si se inc8id in ei"de)enind ursui= Acest semn ix de aer are o ade)arata predilectie pentru racoare si tinde sa se imbrace preausor cand aara este ri$" iar de(aici i se tra$ multe belele= Pentru a se moti)a sa aca exercitii iice" arsatorii

trebuie sa urmee un pro$ram creati)" nu repetiti) sau baat pe rutina=arsatorul $u)erneaa circulatia perierica la ni)elul $ambelor" inc8eietura $lenei" sistemul ner)os simpatic"cortexul cerebral si ner)ul spinal= Problemele de sanatate la care se pot astepta uranienii sunt" in primul rand"de ordin ner)os= ;lumind" Linda ;oodman scria< @arsatorii urnieaa !. dintre nebuni si !. dintre$enii@ 1care nici ei nu sunt prea normali ( n=r==boseala ner)oasa" starile de depresie si an$oasa pot duce la spasmoilie= Toate aectiunile sistemului ner)oscentral cad" de asemenea" in o$rada uranienilor 1encealita" tumori" Par>inson si ne)roe obsesi)e= aricele siarteritele sunt reultatele proastei circulatii perierice= arsatorii sunt predispusi la accidente )iolente= Cel maiindicat aliment pentru arsatori il constituie ructele de toate elurile< ructele exotice ( precum >iJi" man$o (si ructul pasiunii" iar ructele uscate ( caise" curmale" prune sau mere ( ii a'uta oarte eicient sa(si recupereeener$ia ner)oasa=

7n aromoterapie" esentele lorilor de pomi ructieri si discretul parum al or8ideelor au eecte remarcabile=Plantele aromatice si condimentele beneice pentru uranieni sunt cele cu $ust si miros oarte pre$nant" cum ar i ardeiul iute" piperul alb sau ne$ru sau currD= %emediile 8omeopatice sunt :ranium si P8osp8orus= Toate



128

)itaminele din complexul + au un eect tonic si bine)enit asupra sistemului ner)os al arsatorilor=

;esti

%aele lui -eptun ii inestreaa pe nati)ii din Pesti cu un temperament limatic" care poate imbraca orice altacoloratura temperamentala" semnul iind eminamente adaptabil" reusind sa se inte$ree in orice mediu social=5ipersensibilitatea neptuniana este diua" ei intrand in reonanta pana si cu cele mai nesemniicati)e detaliidin mediul incon'urator" cum ar i temperatura" $omotul de ond etc= rice disonanta a mediului le poate

pro)oca simptome iice" dar acestea nu sunt reultate ale ipo8ondriei" ci simptome psi8osomatice" cat se poate de reale= Se poate a'un$e la situatii cu ade)arat $ra)e" pentru ca Pestii sunt rareori acti)i" deci suntreceptori empatici ai lumii incon'uratoare si le lipseste a$resi)itatea naturala= -e)oia de(a se iola de stimulineplacuti ii ace pe multi dintre ei sa se reu$iee in alcool sau dro$uri si de)in oarte repede dependenti=

-eptun stapaneste labele picioarelor" intre$ul sistem limatico($an$lionar si tesutul reticulo(endotelial=italitatea Pestilor este indeobste scauta" ceea ce de multe ori se datoreaa abuului de alcool" ti$ari" sedati)e"tranc8iliante sau dro$uri= Faptul ca or$anismul lor are tendinta de(a retine toxinele inrautateste situatia" ceeace impune necesitatea de(a a)ea un re$im alimentar oarte ec8ilibrat si de(a consuma suiciente lic8ide pentrua(si mentine or$anismul detoxiiat= Pana si la medicamentele prescrise de medici" Pestii pot a)ea reactiiinexplicabile" de aceea se recomanda e)itarea" pe cat posibil" a medicamentelor produse pe cale c8imica= Pestiiar trebui sa manance alimente cu un inalt continut de lic8ide" cum ar i pepenii" do)leceii" castra)etii si salata

)erde=Plantele medicinale si aromatice corespunatoare neptunienilor sunt lorile de tei" cicoarea si musc8iul decopac= Principalele remedii 8omeopatice recomandate Pestilor sunt< Tabaccum" Coea si Petroleum=

Frumusete – #entru un "ar (rumos sisanatos

Frumusete

#lante "entru un "ar sanatos si (rumos

ine din nou prima)ara si ne pre$atim sa umblam cu pletele(n )ant= ;and bun" dar ce ne acem cu parul tesit"in$rasat" uratit de atata lipsa de aer si oxi$en i bine" apelam ca(ntotdeauna la cosmetica naturista= a

su$eram" deci" cate)a retete simple" pentru a )a pune parul in orma si in miscare" in timp cat mai scurt= 3enta stimuleaza pielea capului

Faceti un concentrat puternic din ceai de menta si amestecati(l cu samponul 1o portie pe care il olositi=Masati(l bine pe pielea capului si lasati(l sa actionee= %estul ceaiului puneti(l in apa de clatit=Cresonul intareste radacina

Cumparati creson de la Plaar 1in curand )a aparea si la piata= &upa ce )(ati spalat pe cap si )(ati limpeit"tamponati()a radacina cu o bucatica de )ata inmuiata in inuie de creson= Lasati(o sa actionee 3(4 minute"apoi olositi nul=(rzica #indeca parul gras si #arfurile crapate

Preparati un decoct din urici 1au aparut la piata= Amestecati o parte din el cu samponul 1o portie si intindeti(l bine pe par= Lasati sa actionee cate)a minute= Clatiti()a bine= 7n ultima apa" turnati ceaiul de urica ramas= al#ia hraneste si stimuleaza



12/

Preparati o inuie concentrata de sal)ie= Strecurati(o si puneti(o intr(un )as= &upa ce )(ati spalat pe cap si )(ati clatit" )antati()a parul intr(un prosop= &escurcati(l= 7nmuiati apoi pieptenele in inuia de sal)ie siintindeti(o uniorm pe toata lun$imea lui=

;atrun)elul opreste caderea parului

Pisati bine seminte de patrun'el si pudrati()a din abundenta parul cu pulberea obtinuta 1ca sa a'un$a la pieleacapului" aceti carari= Frictionati()a bine cu )arul de$etelor= Practicati procedeul cate)a ile" in iecare luna"si reultatele nu )or intaria sa apara= Pulberea trebuie lasata pe cap toata noaptea" iar a doua i dimineata )aspalati cu doua $albenusuri de ou batute=

3ugurii de nuc intaresc parul si inlatura matreata

Puneti la iert 3.. $ de untura de porc nesarata 1osana= Cand incepe sa dea in clocot" adau$ati o lin$ura cu)ar de mu$uri de nuc si lasati(o pe lacara o 'umatate de ora= Tra$eti )asul deoparte" mutati compoitia intr(ocasoleta de portelan si amestecati(o bine" pentru a drobi plantele si a obtine un produs omo$en= :n$uentul se

pastreaa in )as de sticla sau de ceramica= Se aplica la radacina" pe parul curat" dupa ce a ost spalat cusampon 1olositi(l in ilele cand nu plecati de acasa= 7n plus< ( dusurile alternati)e pe pielea capului intarescradacina parului= &imineata si seara" aceti dusuri pe cap" la inceput calde" apoi reci" repetand operatiunea demai multe ori= :ltimul dus sa ie cu apa rece" apoi ster$eti()a bine cu un prosop 1dusurile nu trebuie sa ie preaierbinti= ( administrarea re$ulata de dro'die de bere proaspata 1pe cale interna intareste parul" datoritacontinutului bo$at in )itamine=

Retete +e labitBane Fonda+ieta in 1 etapeAre 6. de ani" dar e la el de subtire si $ratioasa ca la 3.=== Poate sa se debrace linistita pe pla'a" c8iar incompania unor actrite mai tinere" iindca trupul ei arata la el ca atunci cand 'uca in marele succescinemato$raic numit @+arbarella @= Si$ur< Bane Fonda a acut aerobic" Do$a si 'o$$in$" ca toate americanceleindra$ostite de itness= &ar ascunsa bine de oc8ii lumii" celebra actrita are si o reteta(minune de alun$at>ilo$ramele" pe care a di)ul$at(o intr(un inter)iu acordat recent unei re)iste de rumusete" @7n StDle @= (ooerim pe $ratis" asa cum am luat(o si noi=

>tapa $

( 2..(3.. calorii pe i ( 0 pui ript sau iert si 0 l suc de portocale" $raperuit sau lamaie 1preparat in casa seimpart in trei portii< micul(de'un ( 0 copan si 2#. ml sucG pran ( pieptul de pui si 2#. ml sucG seara ( al doileacopan si #.. ml suc= &ureaa sapte ile si e partea cea mai $rea a re$imului=

>tapa 0( 6.. calorii pe i ( pe lan$a un pui iert sau ript 1poate i si carne de )aca si suc de ructe" sunt permise< 0 ou

pe i" iaurt" salata )erde cu telina= Alimentele se asocieaa in modul urmator< carne ou ( o i" le$ume 1salata iaurt ( alta i" suc de ructe ructe ( alta i" reluandu(se in aceeasi ordine= &ureaa doua saptamani=

>tapa 1

( 04.. calorii pe i ( se poate manca orice" in aara de paine" a8ar" dulciuri" $rasimi" alcool" paste ainoase"sosuri" rantasuri= &ureaa toata )iata=

'ntam"inati "rimavara cu "roduse cosmetice "re"arate in "ro"riul la%orator

7ata un ade)ar pe care emeile ar i bine sa(l intelea$a< nimic din ceea ce pun pe ata 1arduri" din elul in carese piaptana sau se imbraca nu poate sa inlocuiasca rumusetea pe care le(o da sanatatea= 7n sc8imb" un re$imalimentar ec8ilibrat" practicarea re$ulata a exercitiilor iice" somnul suicient" o munca placuta care sa le deasatisactie" relatiile bune cu cei din 'ur si olosirea produselor cosmetice naturale ii permit iecarei emei sascoata totul din inatisarea ei iica=%etetele pe care )i le propunem in articolul ce urmeaa au rostul de a )a a'uta sa intampinati cu capul sus

prima)ara" sunt ietine si usor de realiat= Cele mai multe in$rediente care )a sunt necesare le )eti $asi in propria d)s= camara" iar pe cele ce )a lipsesc le puteti $asi la armaciile sau la ma$ainele de produse naturale=le nu )or contine nici unul dintre aler$enii 1coloranti" parumuri sau conser)anti c8imici preenti deseori in

produsele cosmetice )andute in comert si" in plus" )eti a)ea satisactia ca produsele pe care le aceti nu au osttestate pe biete animale" in laborator=Ca instrumente de lucru a)eti ne)oie de o baie pe aburi 1bain(marie ( un )as care sa reiste la caldura si pecare il )eti asea intr(o oala cu apa clocotita" ustensile obisnuite de bucatarie" borcane si lacoane= Straduiti()a

sa spalati si sa ster$eti obiectele cu $ri'a inainte de a )a apuca de treaba= Cand cumparati uleiurile esentialerecomandate" asi$urati()a de aptul ca sunt esente pure= &e asemenea" a)eti $ri'a sa nu depasiti numarul de picaturi indicat=



130

-ota< %eactiile aler$ice la produsele cosmetice preparate in casa sunt oarte rare" si un simplu test )a stabilidaca le suportati= Aplicati putina lotiune sau crema pe interiorul palmei si asteptati 24 de ore= &aca nuconstatati nici o reactie" )eti putea olosi toate produsele cu incredere= -u uitati ca toate aceste produseartianale" datorita aptului ca nu contin conser)anti" pot i pastrate mai putin timp decat produsele din comert=Aseati(le intr(un loc uscat si racoros=

olutie hidratanta pentru fata si maini

Amestecati o cantitate e$ala de $licerina si de apa de trandairi si )eti obtine un 8idratant pentru ata si maini=%educeti sau cresteti proportia de $licerina" ca sa obtineti o lotiune mai mult sau mai putin $rasa" adaptata

pielii d)s=Pentru a abrica un $el 8idratant" diol)ati o lin$urita de $elatina in 0#. ml de apa calda" adau$ati o lin$uritade ulei esential de trandairi" de la)anda sau portocale si trei lin$uri de $licerina= 1:leiurile esentiale se $asescin toate marile ma$aine cu compartimente cosmetice=Crema demachianta pentru fata

Faramitati ec8i)alentul a opt lin$uri de ceara de albine 1se $aseste la apicultori cu a'utorul unui cutit de bucatarie sau a unei raatori= Topiti(o la oc mic impreuna cu 4#. ml de paraina lic8ida 1o $asiti la armaciesi lasati amestecul sa se raceasca pana ce a'un$e la #.C= Aduceti in acelasi timp 3.. ml de apa la aceeasitemperatura si )arsati(o incet in amestecul de ceara si paraina" amestecand incontinuu= Lasati solutia sa seraceasca pana ce incepe sa se solidiice si pastrati(o in borcane=

!otiune tonica pentru fataPreparata cu sal)ie" aceasta lotiune intareste pielea" stran$e porii si are o actiune calmanta asupra cosurilor siiritatiilor= Se utilieaa dupa ce )(ati curatat bine pielea si inainte de a aplica o crema 8idratanta= Puneti patrulin$uri de sal)ie uscata sau opt lin$uri de sal)ie proaspata intr(un borcan curat si adau$ati 0#. ml de )odca=7nc8ideti cu $ri'a capacul si lasati produsul la macerat timp de o saptamana= Strecurati lic8idul printr(un tion"

puneti o cantitate noua de sal)ie si lasati(o din nou la macerat timp de o saptamana= &upa acest timp" lotiunea)a mirosi puternic a sal)ie" dar" daca doriti sa obtineti o concentratie si mai mare" repetati inca o data intrea$aoperatie= La inal" strecurati lic8idul cu a'utorul unui iltru de caea" turnati(l intr(un lacon curat si adau$ati oarama de tamaie= 7nc8ideti borcanul ermetic si scuturati(l ener$ic= &aca doriti sa obtineti o solutie mai diluata"adau$ati(i apa distilata sau inlocuiti sal)ia cu o planta care are o actiune mai putin astrin$enta" cum ar imusetelul=

3asca de improspatare;ratie enimelor pe care le contine" ructul de a)ocado elimina celulele moarte de pe obra" racorind sicuratind pielea= Aplicati pulpa de a)ocado pe ata 1taiata asii" pastrati(o timp de cinci minute" apoi clatiti()acu apa rece=

3asti de prima#ara

Au meritul de a curata si toniica pielea" acand(o sa reiste mai bine la intalnirea cu soarele prima)erii= %etetalor este simpla si se baeaa pe doua eluri de in$rediente< solide si lic8ide=7n$rediente solide< lori de an 1cernute" mi$dale rase" aina din $ermeni de $rau" dro'die de bere" ar$ila )erdesau caolin=7n$rediente lic8ide< inuie de musetel si coada(soricelului" albus de ou batut spuma" iaurt natural" suc delamaie 1pentru emeile cu ten $rasG $albenus de ou" miere" smantana" mie de banana" suc de morco)i 1pentru

emeile cu tenul uscatG inuie de romarin" de menta si de urica 1pentru emeile cu ten obosit=Modul de preparare< Luati doua lin$uri si 'umatate din in$redientul solid si amestecati(l cu unul dintrein$redientele lic8ide care con)ine tenului d)s" pentru a obtine o pasta moale= 7nainte de a o intinde pe obra"spalati()a pe ata si aceti o baie de aburi cu musetel" ca sa )i se desc8ida mai bine porii= 7ntindeti apoi masca

pe ata" ara a uita ona $atului si a decolteului" dar e)itati ona ina din 'urul oc8ilor si a $urii= Lasati masca sase usuce intre 2#(3. de minute" apoi spalati()a cu un tampon moale" inmuiat in apa calduta=#arul si "rimavara

Parului d)s= ii lipseste stralucirea A inceput sa cada Prima)ara trebuie sa il in$ri'iti in mod special= steanotimpul propice pentru a(i stimula cresterea" pentru a indeparta neplacerile aparute in perioada de iarna= Totceea ce intreprindeti pentru parul d)s= in aceasta perioada a anului o sa ie rasplatit insutit=

-eplacerile iernii< pro)in" in primul rand" din alimentatie= Mai bo$ata in $rasimi din caua ri$ului" 8rana nu

se exprima numai prin surplusul ponderal" ea poate sa inluentee si )italitatea parului d)s= 7n timpul iernii"alimentele care produc aciditate 1elurile cu sos" carnatii" carnea" ciocolata etc= nu sunt suicient compensate

printr(o alimentatie alcalinianta" care sa se baee pe ructe proaspete" le$ume sau cruditati= Astel" sub pielea



131

capului apar toxine 1$rasimi saturate" care roiesc in 'urul radacinilor capilare ca pestii in apa si impiedicasan$ele sa le iri$e cum trebuie" stopand astel cresterea irelor=Caderea parului la inceput de anotimp< &aca parul d)s= cade mai mult ca de obicei la inceputul anotimpurilor 1mai ales prima)ara si toamna" acest lucru este expresia orolo$iului d)s= iiolo$ic si nu puteti sc8imba preamulte= ricum" in caul unui par sanatos" caderea trebuie sa se opreasca dupa cate)a saptamani" irelecrescand la el de dese precum acelea care au caut= 7n caul in care parul d)s= are tendinta sa se rareasca"aceste caderi seoniere nu )or ramane ara eect< irele nu )or mai creste la el de dese ca mai inainte" elerarindu(se de la anotimp la anotimp=Teste #entru )anatatea #aruluiTest pentru pielea capului

Apucati cu ermitate pielea de pe cap intre de$etul mare si aratator" spre )arul crestetului= Pentru un testcomplet" executati aceleasi miscari si deasupra urec8ilor" acolo unde pielea este mai supla= &aca reusiti saapucati pielea cu usurinta in ambele one inseamna ca san$ele circula cum trebuie si irele care cad cresc laloc ara probleme= 7n sc8imb" daca )a este $reu sa apucati pielea intre de$ete inseamna ca circulatia san$uinaeste intrerupta printr(o slaba eliminare a toxinelor" cresterea parului iind mai scauta=Testul lupei

C8iar inainte de a )a spala pe cap" cand parul este uscat" treceti mana prin el de cate)a ori" apropiind de$etele pentru a aduna cate)a ire= Aseati(le pe toate pe o oaie de 8artie" luand ire din mai multe one ale capului<de pe runte" din crestet" din lateral si de la ceaa= Studiati(le cu atentie cu o lupa de calitate= &aca parul este

sanatos" irele trebuie sa aiba $rosimi e$ale" oricare ar i locul de unde au ost adunate= &aca obser)atidierente de diametru" acesta poate i semnul oboselii sau al stresului pasa$er" dar poate i oarte bine )orba sidespre un simptom durabil" care trebuie identiicat medical si tratat=Cate#a solutii pentru intarirea parului

Masa'ul concentric< Aseati()a mainile una peste alta" cu de$etele intinse si imprimati o presiune suicient de puternica asupra capului" recandu(l printr(o miscare de dute()ino" inainte si inapoi" ara ca palma de 'os saalunece pe par= xercitiul trebuie acut pe parul uscat si pe intre$ cuprinsul capului" urcand de la ceaa sprecrestet" apoi de la urec8i spre crestet= Trebuie insistat asupra onei rontale si in partea superioara= &urata estede 0(2 minute" iar rec)enta" de 2(3 ori pe saptamana" timp de doua luni= &aca pielea capului d)s= este mai$roasa" aceti acelasi masa' aseand intre palme si par un ser)et inmuiat in apa calda si stors= &ierenta dintretemperatura ambianta si cea a ser)etului )a acilita dilatarea )aselor san$uine si astel miscarea )a i mai usor

de acut= re$ula de aur ( alimentatia< pentru a elimina toxinele" supra)e$8eati()a alimentatia= Proitati de prima)ara pentru a consuma cat mai multe ructe si le$ume proaspete" crude sau ierte= 7n ceea ce pri)este carnea" esterecomandat pestele si" in $eneral" carnea alba= %enuntati total la meeluri si la carnea de culoare rosie= sa )asimtiti mult mai bine" si parul d)s= la el=itaminele )a a'uta< &aca" in urma testului acut cu lupa" obser)ati ca unele ire de par au diametrul mai micdecat celelalte" cel mai bine este sa mer$eti la medic" pentru a ala ori$inea anomaliei= 7ndierent de reultat"este indicat sa aceti o cura de )itamine pe cale orala= Complexul de )itamine pe care le )eti lua trebuie sacontina neaparat" intr(un doa' suicient" cele doua elemente esentiale cresterii parului< incul si )itamina +6"

preente in multe produse armaceutice naturale 1P8arma -ord" de exemplu= ampon pe baza de plante

Ale$eti pentru acest tip de sampon o planta care se potri)este cu nuanta parului d)s=< rune de nuc ( dacasunteti brunete" musetel ( daca sunteti blonde" sal)ie ( daca sunteti roscate" sau patrun'el ( o planta care conera)olum parului si care se potri)este cu toate nuantele capilare= 7ntr(un recipient reistent la oc" amestecati olin$ura si 'umatate din planta aleasa cu o lin$urita de +orax pur si trei lin$uri de rune sau radacina desapunarita 1Plaar= Turnati peste in$rediente 4#. ml apa clocotita si amestecati= Acoperiti )asul cu un capac silasati(l sa se raceasca= Lasati sa stea doua ile" amestecand din cand in cand" apoi strecurati lic8idul= Samponuld)s= e $ata=

ampon cu sapun

:n sampon bland si eicient" care se )a clati mai usor decat ma'oritatea sampoanelor din comert" poate i preparat cu a'utorul unui sapun medicinal oarecare 1se $aseste la armacii= &aca a)eti parul blond" puneti intr(un )as / lin$uri de musetel uscat 1sau / lin$uri de sal)ie si oi de nuc" daca sunteti roscate sau brunete" o

lin$ura de menta uscata" 2 lin$uri de romarin uscat si 6.. ml apa distilata= Puneti )asul pe oc si lasati(l saiarba la oc oarte mic" ece minute= &ati )asul deoparte" acoperiti(l si lasati(l sa stea o 'umatate de ora= (Luati un )as mai mare= %adeti in el 6. $ sapun medicinal" )arsati lic8idul strecurat peste sapun si puneti din



132

nou solutia la iert" amestecand cu spatula de lemn" pana ce sapunul se diol)a complet= Luati )asul de pe ocsi lasati(l sa se raceasca= Adau$ati 2 picaturi de ulei aromat de menta" 2 lin$uri de )odca= arsati totul intr(osticla si pastrati(o in apropierea unei surse de caldura" )reme de 2(3 ile=

Frumusete - Elixiruri "entru un "ar

sanatos si %ogat

%amane o eni$ma elul in care natura isi pune cu atata tandrete resursele in slu'ba sanatatii si a rumusetiiomenesti= Fiecare parte a trupului nostru are o planta anume care ii corespunde" care o )indeca sau o incarcade nuri= Fiindca astai )orbim despre bo$atia si sanatatea parului" sa ne amintim cum" inca din ra$edacopilarie" bunicile noastre ne spalau pe cap cu iertura de nuci sau inuie de musetel" cu lori de an sau rune

proaspete de urici= C8iar si ai" in epoca industriei de cosmetice" sin$urele substante care sunt capabile cuade)arat sa intereree si sa dea un plus de rumusete iintei umane sunt cele continute in plante= ste diicil deinteles tainica osmoa care se produce intre rumusetea c8ipului omenesc si delicatetea unei lori" intre)i$oarea unei radacini si cea a parului uman" despre care stramosii nostri credeau ca este depoitarul unei mariener$ii )itale= Ca nu se inselau" o do)edeste capacitatea de dia$nosticare a bolilor cu a'utorul irului de par"

practicata astai pe scara lar$a= Mai mult" stiinta moderna a stabilit corelatii oarte precise intre aspectul pielii"al parului si starea de sanatate si armonie interna" intre aspectul parului si ni)elul de stres= &ar sa )edem incontinuare" cate)a elixiruri ale naturii care ac sa sporeasca rumusetea si sanatatea parului=

>"ista un secret al parului frumos?xista? Si nu doar unul" ci multe= &e ce Pentru ca el este o reultanta a starii noastre de sanatate" dar si a$radului de armonie interioara= Medicii din 7ndia si ;recia Antica erau capabili sa dia$nostic8ee anumite bolinumai dupa aspectul parului= &e pilda" parul cu ir subtire si slab" cu mult sebum" era speciic persoanelor cu

boli renaleG parul rarit" subtire si cu radacina slaba era speciic celor cu probleme 8epato(biliare= &e aici reultasi primul secret< mentineti()a corpul sanatos" pre)eniti din timp ( prin tratamente si re$imuri naturiste ( bolile"si atunci )eti a)ea un par rumos=Cauzele caderii parului

Alimentatia 'oaca un rol oarte important pentru sanatatea parului= Carentele de )itamine 1mai ales 5 si " precum si cele de minerale 1in special de ma$neiu si calciu duc la de$radarea si caderea parului" care sedo)edeste un ade)arat aparat de masura pentru elul mai mult sau mai putin sanatos in care ne alimentam=

Consumati" asadar" nuci si ara8ide nepra'ite" catina" lactate neprelucrate industrial" multe le$ume si ructe proaspete 1toate sunt alimente oarte bo$ate in anterior amintitele minerale si )itamine si )a )eti mentinesanatatea si rumusetea parului=Fireste" au ost descoperite de(a lun$ul timpului si retete care sa produca o crestere a parului" independent destarea de sanatate interna" printr(o stimulare locala a metabolismului= Actualmente" exista substantesemisintetice care determina parul sa creasca pana la 2!. mai des si mai repede" prin stimulare celularalocala= 7nsa aceste substante nu au prea mult succes" din caua eectelor secundare si mai ales a aptului caodata oprita administrarea lor" parul incepe sa cada oarte rapid si se de$radeaa= Plantele medicinale" c8iar aplicate local" actioneaa intr(o cu totul alta maniera< ele inluenteaa a)orabil atat parul si ona pielii capului"cat si corpul pe ansamblu" principiile lor acti)e iind preluate de circulatia san$uina perierica si transportate inintre$ul or$anism=

alta caua a caderii parului este stresul< oarte multi oameni se conrunta cu caderea" intr(un ritm de doua pana la ece ori mai alert a parului" atunci cand sunt tensionati psi8ic= &e altel" ara doar si poate ca multicititori au remarcat aptul ca" atunci cand sunt pusi in incurcatura sau ner)osi" pielea capului produce



133

mancarimi" aparand acel scarpinat ner)os speciic= Si in acest context" plantele pot 'uca un rol de ec8ilibrantner)os extrem de acti)" determinand oprirea caderii parului=7n marea ma'oritate a caurilor" caderea parului e determinata insa de preenta unor suerinte" le$ate mai alesde proasta unctionare a rinic8ilor si icatului= clar ca in asemenea situatii numai eradicarea ocarului bolii

poate restabili si sanatatea parului= Intrebari necesare

0= &e cate ori trebuie sa ne spalam pe saptamanaste o intrebare extrem de importanta" pentru ca spalarile prea dese" la el ca si cele prea rare" sunt o problemaserioasa pentru sanatatea irului de par= -umarul de spalari saptamanale depinde" in primul rand" de elulnostru de par< ( persoanele cu par $ras se )or spala de doua(trei ori pe saptamanaG ( persoanele cu par normalsau cu parul $ras" dar cu ir subtire" se )or spala de doua ori pe saptamanaG ( persoanele cu par uscat si cu irulsubtire se )or spala o data pe saptamana" in mod exceptional de doua ori=2= Care este cel mai bun sampon intrebare diicila" la care am incercat de(a lun$ul anilor sa $asesc raspuns" impreuna cu ec8ipa de medici siarmacisti cu care colabore" acand in primul rand teste pe propriile noastre persoane= %aspunsul s(ar putea sa

para socant si exclusi)ist" dar altul nu exista< nici unul dintre sampoanele din comert" mai ales la persoanelecare de'a au probleme mari cu caderea parului sau cu matreata= ricat ar i de rumos preentate si oricate

plante s(ar spune ca au in componenta" sampoanele sunt probabil cel mai mare inamic al parului= Am )aut

de'a eci si eci de cauri de persoane la care olosirea ormulelor naturale" pe baa de $albenus de ou" s(ado)edit sal)atoare pentru par= Ce)a mai 'os" )om preenta ormulele de @sampon@ natural" care se pot obtinecasnic si care sunt extrem de sanatoase pentru par=3= xista coloranti naturali pentru par&a" exista anumite plante ( relati) de curand accesibile si la noi in tara (" cu a'utorul carora parul poate capatao nuanta net dierita de cea initiala= Pi$mentii din radacina indiana 5enna dau o culoare roscata oarteapropiata de ceea ce se poarta astai" existand si combinatia +lac> 5enna" care da o culoare nea$ra oarteintensa parului= Pentru obtinerea unei nuante de par blond nu s(a descoperit deocamdata nici un el de pi$mentnatural= Trebuie spus ca pi$mentii naturali ai parului nu reista la mai mult de una" maximum trei spalari" insaei nu ataca deloc parul" pe care )opseaua artiiciala il de$radeaa oarte puternic" mai ales in timp= &e altel")opsitul parului in mod repetat" cu substante sintetice" este $arantia distru$erii lui" la el ca si permanentul prea

des repetat=4= Parul se mai poate re$enera o data ce a caut si s(a ormat c8iar cal)itie%aspunsul este airmati)= 7n urma unor experimente in care am olosit drept @cobai@ un amic in )arsta de )reo39 de ani" care a)ea cal)itie in proportie de=== 6#" am sintetiat o tinctura din mai multe plante cu care seaceau rictionari= @Pacientul@ s(a ras complet pe cap si a inceput sa(si aca ilnic rictionari cu solutiarespecti)a= &upa trei saptamani" pe locul unde usese c8elia" aparusera niste ire de par ca un pu in" care insaptamanile ce auurmat s(au transormat in ire de par )i$uroase= Atunci" mi(a ost dat sa )ad pentru prima oara miracolul cuoc8ii< parul se poate re$enera=

>li"iruri pentru regenerarea parului

Tinctura de ardei iute

Ardeiul iute se toaca marunt" se pune intr(un borcan pana la un sert din )olumul acestuia" dupa care secompleteaa restul cu alcool de !.= Se lasa la macerat )reme de 02 ile" dupa care se iltreaa prin tion si setra$e in sticlute mici" inc8ise la culoare= Se ac rictionari la radacina parului" o data pe i" cu solutia obtinutadin o lin$urita din aceasta tinctura si 2(3 lin$urite de apa= Frictionarea se ace )reme de 0. minute" ener$ic" dar cu blandete=Secretul tincturii de ardei iute este ca a)orieaa o circulatie a san$elui extrem de intensa" precum si oacti)are a metabolismului local" care )a atra$e dupa sine o crestere a parului c8iar si in locurile unde initialdisparuse= &ea)anta'ul tratamentului este ca produce o anumita senatie de arsura=Atentie< tinctura este contraindicata persoanelor cu pielea aler$ica la ardeiul iute= Pentru a determina dacasunteti sau nu aler$ic" )eti pune putina tinctura pe o portiune oarte restransa de pe pielea capului si )etiastepta reactia= &aca apar mancarimi intense ori inlamatii" atunci inseamna ca a)eti aler$ie si nu trebuie sa

olositi acest tratament=Tratamentul e"tern cu usturoi



13

ste un tratament popular" eecti) miraculos pentru onele de pe care parul a caut complet= Se ia un catel deusturoi" se curata de coa'a" apoi se taie o eliuta pe latime" iar cu partea proaspat taiata se reaca bine ona de

pe care a caut parul" pana nu mai iese deloc suc= Atunci se ace o noua taietura si se continua s=a=m=d= Pe oona de pe care a caut parul se ace acest tratament )reme de #(0. minute pe i" dupa care se ac ster$erisuccesi)e cu apa de la)anda 12. de picaturi de la)anda amestecate cu 'umatate de pa8ar de apa" se a$ita bineinainte de olosire" ca sa se duca mirosul= ste un tratament nu oarte a$reabil din punct de )edere olacti)"dar cu reultate impresionante< mai intai apare ca un pu in" care apoi incepe sa creasca si sa se intareasca"

pentru ca" in inal" parul sa creasca des" asa cum era inainte= Tratamentul da reultate mai slabe pe arsuri 1pecele oarte puternice nu are eicienta" in sc8imb este excelent pe onele care au suerit inectii= Are eect" deasemenea" la barbatii la care apar $oluri in barba 1asa(numita pelada a barbii=Flori, ierburi si radacini pentru intretinerea parului

Pentru intretinerea" inrumusetarea si stimularea cresterii mai bo$ate a parului exista doua metode care secompleteaa reciproc excelent<0= Spalarea numai cu @sampon@ natural" obtinut casnic din $albenus de ou=2= ectuarea ultimei clatiri cu un extract concentrat din plante" ales dupa necesitatile iecaruia din micul $8id

pe care il $asiti la sarsitul articolului=0= @samponul@ natural%eteta cea mai simpla este combinarea a doua $albenusuri de ou" bine separate de albus" cu doua lin$uri de

coniac si patru lin$uri de apa" urmata de o amestecare ener$ica" asa incat componentele sa se omo$eniee=%eultate mult mai bune se obtin insa prin inlocuirea coniacului cu un amestec in proportii e$ale de tinctura deardei iute 1a carei reteta am dat(o mai sus si de urica 1se prepara la el ca cea de ardei iute" dar se pune dedoua ori mai multa planta la tot atata alcool= Cu aceasta combinatie de $albenus" tincturi si apa" se ace osapunire a parului inmuiat in apa" intocmai ca in caul samponului obisnuit 1)eti obser)a ca ace si clabuc= Seace si o rictionare la radacina parului" dupa care se clateste imediat" ara a lasa sa se intareasca preparatul pe

par= Aceasta clatire este extrem de importanta" deoarece trebuie acuta de doua(trei ori mai constiincios decatin caul sampoanelor din comert" cu apa din abundenta si ce)a mai calda= Foarte multe persoane" mai ales celecare nu obisnuiesc sa se clateasca oarte bine sau care au un par $ras" nu cred ca acest preparat casnic poatecurata si de$resa satisacator parul= ;resit? Acest preparat" cu conditia sa nu uitati de clatitul oarteconstiincios" curata excelent si 8raneste parul" ace sa dispara matreata si mancarimea pielii capului= Persoane

care au olosit cele mai sa)ante sampoane antimatreata au scapat de aceasta pacoste dupa primele doua(treispalari cu samponul cu ou= 7nsa pentru ca tratamentul sa dea reultat" trebuie sa nu mai ie olosit deloc" pentruo perioada macar" un sampon din comert=2= xtracte din plante recomandate pentru eectuarea ultimei clatiriPrepararea extractului< intr(un litru de apa se pun 2(3 pumni de planta uscata si se lasa la macerat )reme decate)a ore" dupa care se iltreaa" punandu(se extractul deoparte= Planta ramasa se ierbe intr(un litru de apa")reme de 3(# minute" dupa care se lasa la racit si se iltreaa oarte bine= 7n inal" se combina maceratul cudecoctul" iar

preparatul reultat se pune intr(un li$8ean in care se )a inmuia parul cu totul" )reme de cate)a minute" dupacare se )a clati=7ata cate)a su$estii de plante<

Pentru toate tipurile de par< combinatia in proportii e$ale de brusture" urica si mesteacan intareste radacina parului" da lexibilitate si un aspect sanatos irului de par si impiedica despicarea acestuia=Pentru parul blond se )a olosi loarea de musetel" care ii )a da o stralucire speciala= &e asemenea" museteluleste oarte eicient contra mancarimilor pielii capului" inlamatiilor si iritatiilor care apar la parul naclait de

pra sau nisip=Pentru parul ne$ru si castaniu sunt recomandate in special runele de nuc" care(i )or da un luciu extrem despecial= Pentru persoanele care au inceput sa albeasca" un remediu excelent este radacina din planta indiana5enna in combinatia numita +lac> 5enna=Pentru persoanele cu parul roscat se recomanda aceeasi radacina de 5enna" de data aceasta ara nici un el deadaos=Pentru persoanele supuse la un ni)el crescut de stres este ideala olosirea unei combinatii de musetel" tei si

la)anda= Aceste trei ierburi" care acum sunt in plin seon" calmeaa si destind psi8icul" elimina starea detensiune" insomnia" senatia de mancarime a capului si opresc caderea irelor de par pe ond de stres=



135

Pentru ac8iitionarea plantelor sau a remediilor indicate in acest articol" puteti apela la irma &acia(Plant din 'udetul Alba" tel= .#/H!3=20=/2 sau .9.H.2=##=9!=

Frumusetea - 'ntar*ierea "rocesului de

im%atranire

Faptul ca imbatranirea iiolo$ica" tradusa la emei prin aparitia climaxului" poate i considerabil amanata numai este o noutate= Problema este insa ca terapia medicamentoasa pentru atin$erea acestui deiderat nu este

doar costisitoare" ci si daunatoare= 7n sc8imb" multe emei care au tinut re$imuri naturiste pentru puriicare sire$enerare sau care au luat anumite plante cu eecte de re$lare 8ormonala au constatat cu surpria si nu rareoricu teama ( din caua neintele$erii enomenului ( re)enirea tineretii" obiecti)ata c8iar prin redeclansareaciclului menstrual la )arste considerabile= 7n sine" procesul reintineririi nu este $reu de declansat si nicicomplicat" $reutatea constand doar in intretinerea lui= alimentatie lacto()e$etariana ec8ilibrata" lipsita de

produse cu $rad ridicat de toxicitate ( cum sunt cele cu aditi)i sintetici" a8ar rainat sau mar$arina (" asi$uraun cadru excelent pentru a prelun$i tineretea iiolo$ica" )reme de !(0. ani= C8iar si in caul in caremenopaua s(a instalat" aceasta orma de re$im s(a do)edit a i extrem de eicienta= %eultate insa cu ade)aratsurprinatoare s(au obtinut atunci cand au ost olosite si radacina si semintele unei plante extrem de puterniceca re)i$orant< branca(ursului=(n reintineritor de e"ceptie/

ranca-ursului 6eracleum spond<lium8

ste o planta care creste mai ales in re$iunile de deal si munte= &espre ea am mai scris pe lar$ in re)istanoastra anul trecut" iind preentata ca un re)i$orant $eneral extraordinar de puternic" care are capacitateac8iar de a relansa acti)itatea o)arelor= Personal" am descoperit(o intamplator" atunci cand" dupa administrareasa ca reintineritor 1este un ade)arat $insen$ romanesc unor emei a'unse de patru" cinci sau c8iar ece ani lamenopaua" acestea au constatat ( alarmate la inceput ( ca li s(a redeclansat ciclul menstrual= Prin cemecanism ste o eni$ma inca= Cert este ca semintele" dar si radacina acestei plante au o actiunereintineritoare deosebit de puternica atunci cand sunt administrate in cure de 2(3 luni si cu un re$im alimentar adec)at=Cum se administreaza branca-ursului

Cea mai simpla orma de administrare este pulberea luata sublin$ual= Planta se macina in" cu rasnita electricade caea" iar pulberea obtinuta se cerne prin sita pentru aina alba" dupa care se depoiteaa intr(un borcaninc8is ermetic= Se ia 0 lin$urita de patru ori pe i din aceasta planta" pe stomacul $ol= Pulberea se tine sublimba )reme de cate)a minute" dupa care se in$8ite cu putina apa= 7ntrucat este o planta aromatica" care pierdeusor prin e)aporare uleiurile )olatile" pulberea nu )a i pastrata mai mult de ! ile" dupa care )a i olosita onoua pulbere" proaspat macinata=0. ;astrarea atributelor tineretii

7n urma cu cate)a decenii" a ost decriptata o parte a mecanismului iiolo$ic al rumusetii eminine< inainte dea se a'un$e la climax" o)arele secreta din belsu$ un 8ormon numit estro$en" sub actiunea caruia pielea de)ineina" catielata si stralucitoare" sanii au ermitate" piloitatile in exces sunt impiedicate sa se de)olte" talia sisoldurile creeaa acel contrast speciic siluetei eminine= Problema era ca la emeile a'unse la menopaua acest

8ormon nu mai era secretat in cantitati suiciente" ceea ce $enera un proces accelerat de imbatranire a corpului=:n medic neJDor>e a a)ut ideea sa creee pilule sintetice cu acest 8ormon" care au dat intr(ade)ar reultatespectaculoase ( nu numai ca intre$ul corp a capatat un el de a doua tinerete" dar c8iar si din punct de )ederecomportamental a aparut o sporire e)identa a eminitatii= 7nsa re)ersul acestui @tratament(minune@ a ost dur<



13-

pilulele cu estro$eni a)orieaa de)oltarea ibroamelor si adeno(ibroamelor mamare si uterine" sporind de 6 pana la / ori incidenta cancerului mamar= Aceste eecte secundare extrem de periculoase nu se inre$istreaainsa atunci cand se administreaa plante care contin acest 8ormon in stare naturala sau care contin substantecomplexe" cu eecte similare cu cele ale estro$enului= Mai trebuie spus ca si alimentatia )e$etariana cu multecruditati 1care are un rol esential mai ales la emeile a'unse la menopaua pre$ateste oarte bine terenul de

pentru plantele cu actiune estro$enica= &ar sa cunoastem si o asemenea planta= 3iracolul frumusetii/!emnul-dulce 6*l<c<rhiza glabra8

Creste spontan in albiile secate ale apelor cur$atoare din onele mai uscate si calduroase de la noi din tara=%adacina lui este extrem de bo$ata in estro$en= Sub actiunea sa" ritmul de crestere al piloitatilor este incetinit"

pielea rede)ine catielata si stralucitoare" sanii isi recapata o buna parte din ermitate 1eect constatat si laemeile care nu au a'uns la menopaua" lubriierea )a$inala este mult mai buna= Multe alte atribute iice aleeminitatii sunt dinamiate sub actiunea acestei plante" care pe buna dreptate poate i numita un miracol derumusete= Cu ea se ac cure de 2(3 luni" urmate apoi de o paua de patru saptamani=Cum se administreaza lemnul-dulce

Cea mai simpla modalitate de administrare este sub orma de pulbere ( radacina plantei se macina in" curasnita electrica de caea" dupa care se cerne= Se ia sub limba o lin$urita rasa" de trei ori pe i" se tine eceminute" dupa care se in$8ite cu apa= Are un $ust dulce oarte puternic 1de unde si denumirea populara" dar siun pic dea$reabil= &in acest moti)" se )a lua impreuna cu o planta menita sa elimine senatia de $reata" dar si

sa re$lee acti)itatea 8ormonala ( sal)ia 1Sal)ia oicinalis= La iecare lin$urita rasa de pulbere de lemn dulcese )a administra concomitent aceeasi cantitate de pulbere de sal)ie" cele doua iind tinute sub limba impreunasi apoi in$8itite cu apa=Contraindicatii ale lemnului-dulce

Lemnul(dulce este contraindicat emeilor care suera de boli tumorale beni$ne 1c8ist" ibrom" adeno(ibrometc= si mali$ne= &e asemenea" persoanele care au predispoitie pentru acest tip de boli nu )or lua lemn(dulce"care este oarte bine inlocuit de semintele de marar" despre care am )orbit si )om )orbi altadata=1. toparea simptomelor neplacute/ bufeuri, palpitatii, ner#ozitate

Fara doar si poate" aceste simptome si altele de acest $en" cum ar i transpiratia intensa" pruritul )ul)ar"insomnia" sunt principalul inamic al emeilor a'unse la menopaua= &e la bun inceput trebuie spus ca nu a ostdescoperita planta(minune care luata sin$ura sa elimine toate aceste maniestari extrem de neplacute= Au ost

insa descoperite combinatii de re$imuri alimentare si amestecuri de plante care au un eect extrem de puternic"reducand simtitor sau c8iar eliminand complet aceste probleme le$ate de )enirea menopauei=Cele patru reguli de aur ale regimului alimentar din perioada menopauzei

0= liminati alimentele daunatoare ( multe din neplacerile menopauei dispar la 2(3 luni dupa renuntarea laalimente cum ar i< carnea si preparatele din carne" a8arul" alimentele cu conser)anti" amelioratori de $ust siculoare ori coloranti sintetici= Fiecare din cate$oriile de alimente mentionate perturba $ra) ec8ilibrul8ormonal" mai ales la )arsta critica a menopauei=2= Atentie la $rasimi si excesul de proteine ( pra'elile" produsele de coetarie si patiserie" carnea $rasa de peste"

braneturile ermentate trebuie consumate cu moderatie= Mai ales in perioada instalarii climaxului" ele trebuiereduse la cel putin o treime ata de cat consumati in mod normal= Atunci cand bueurile" palpitatiile"ner)oitatea de)in extrem de acute" este bine c8iar sa eliminati pentru una sau doua ile si alimente cum ar i

ouale" untul" uleiul" sosurile= 7n sc8imb" )eti introduce cat mai multe cruditati=3= Mai multe cruditati ( putini oameni se pot 8rani ara probleme numai cu salate de le$ume" sucuri si ructe

proaspete" in sc8imb cruditatile pot i introduse in mod iresc in alimentatie prin cate)a mici trucuri= :rmariti"de exemplu" ca iecare masa" cat de neinsemnata" sa o incepeti prin a consuma ructeG propuneti()a ca o data ladoua ile desertul sa ie compus din salate de ructeG aseonati intotdeauna la masa elul doi cu o salata dele$umeG puneti intotdeauna )erdeata in ciorbe si supe in momentul cand le consumati= 7n elul acesta" re$imuld)s= )a i considerabil imbo$atit in le$ume si ructe crude" care au un eect re$lator asupra acti)itatii8ormonale" cardiace si ner)oase=4= Mai multe cereale inte$rale ( in conditiile unei 8rane sarace in $rasimi si in proteine animale" ireste ca este

posibil sa apara un deicit caloric= Acest deicit este pe de o parte oarte bun" deoarece la )arsta aceastatendintele de in$rasare sunt mai puternice ca oricand" iar pe de alta parte este posibil sa )a creee o senatie de

oame destul de persistenta= Pentru a dobandi senatia de satietate este bine sa consumati multe cerealeinte$rale 1cu bobul nedecorticat= Ful$ii de or" o)a si $rau" obtinuti prin presare la rece" painea din ainainte$rala" traditionala mamali$a romaneasca pot i consumate toate in cantitati mari" intrucat )or asi$ura



13.

necesarul de )itamine din complexul + 1extrem de importante la aceasta )arsta" de minerale" precum si deibre alimentare 1care au un rol important in mentinerea sanatatii colonului=%espectand aceste patru re$uli de aur in alimentatie este posibil sa nu mai a)eti ne)oie de nici un alt remediu"

problemele menopauei disparand de la sine= 7n plus" pe ondul creat de o alimentatie sanatoasa" plantelemedicinale au eicienta maxima= &espre ce plante medicinale este )orba" )om )edea in continuare=Cinci plante medicinale redutabile

Se stie ca exista plante medicinale care sin$ure pot ace ade)arate minuni in lupta cu boala" cum ar i spanul"contra cancerului" arnica" in tratarea oricaror aectiuni cutanate" ienuparul" in bolile reno(urinare etc= Mai putincunoscuta si mai eni$matica este puterea unui amestec de plante" care atunci cand este administrat" are cuade)arat o eicienta terapeutica exceptionala= 7ata in continuare plantele din ormula aleasa<( Cretisoara 1Alc8emilla )ul$aris ( una dintre denumirile $ermane pentru aceasta planta s(ar traduce prin@8aina emeilor@" datorita eectelor sale re$latoare 8ormonale" astrin$ente si tonice exceptionale= Se olosesteiarba" adica partea aeriana" cu tot cu rune=( Sal)ia 1Sal)ia oicinalis ( alaturi de cretisoara este o planta emblematica pentru tratarea bolilor speciiceemeilor= Pe lan$a eectul re$lator 8ormonal" ea are eecte racoritoare si antisudoriice 1oarte importante incaul bueurilor si al transpiratiei intense=( Sunatoarea 15Dpericum peroratum ( este o planta miraculoasa pentru combaterea ner)oitatii" anxietatii saudepresiei" simptome care apar rec)ent in timpul instalarii climaxului= Mai mult" asi$urand un climat psi8ic

a)orabil" ea preintampina aparitia unor tulburari or$anice mai $ra)e=( Talpa($astei 1Leonurus cardiaca ( este" de asemenea" o planta calmanta blanda si oarte puternica" la el ca sisunatoarea= a are insa si o actiune de protectie a aparatului cardio()ascular" pre)enind aparitia palpitatiilor sia 8ipertensiunii= &e asemenea" ea este un tonic uterin oarte bun" iind excelenta pentru pre)enirea sicombaterea prolapsului uterin" care este una din marile probleme ale emeilor de )arsta a treia=( Traista(ciobanului 1Capsella bursae(pastoris ( ca actiune terapeutica este un el de incununare a actiunilor celorlalte patru plante preentate pana acum= Fara a intra in alte detalii pri)ind actiunile sale speciice" putemspune despre aceasta planta medicinala ca este un elixir pentru emeile de orice )arsta=

;repararea si administrarea combinatiei de plante

Plantele se macina cu rasnita electrica de caea si se pastreaa iecare intr(un borcan separat= Seara" se ia cate olin$urita din iecare si se pune intr(un )as in care se adau$a 0H2 l de apa" lasandu(se la macerat )reme de /(0.

ore 1de seara pana dimineata= &imineata se strecoara" preparatul obtinut iind pus deoparte" iar planteleramase dupa iltrare iind oparite 1inuate cu inca 0H2 l de apa clocotita" dupa care se acopera si se lasa sa seraceasca la temperatura camerei= 7n inal se iltreaa inuia racita si se combina cu maceratul obtinut anterior=Se consuma acest preparat pe parcursul ilei" in 2(3 reprie" pe stomacul $ol= cura cu aceasta combinatie de plante dureaa minimum trei luni=

Frumusete – Tinerete (ara %atranete

Frumusete& Tinerete (ara %atraneteele mai %une retete "entru a va "astra energia si (orma (i*ica& -

+are cine se gandeste la 2 sau la 5 de ani cum va arata si cum se va simti la 7 de ani, la ; sau la 6

de ani Foarte "utini, si asta este o greseala enorma! #entru ca la orice varsta "utem sa (ac&&&

Tinerete fara batraneteCele mai bune retete pentru a #a pastra energia si forma fizica

( are cine se $andeste la 2. sau la 3. de ani cum )a arata si cum se )a simti la #. de ani" la 6. sau la /. deani Foarte putini" si asta este o $reseala enorma? Pentru ca la orice )arsta putem sa acem ce)a pentru a ne

prelun$i tineretea7mbatranirea incepe la 3. de ani?



138

La 3. de ani" pielea noastra incepe de'a sa(si piarda din elasticitate= a de)ine tot mai subtire" mai ri$ida" iar $landele sebacee produc treptat tot mai putina $rasime= La aceasta )arsta" masa musculara incepe si ea sascada= &aca nu intreprindem nimic" intr(un deceniu dispar cam 3 >$ de masa musculara" ea iind inlocuita detesuturi adipoase= olumul plamanilor se reduce" de asemenea" de la # l 1la 3. de ani la doar 3 l 1la 6. de ani=data cu )arsta" sistemul nostru imunitar produce un numar tot mai mic de anticorpi" noi iind tot mai

predispusi la imbolna)iri=Aceste procese naturale de imbatranire nu pot i impiedicate complet" dar cu si$uranta ele pot i incetinite inmod eicient=

7umarul optim de calorii/ $4

&aca reduceti consumul de calorii cu circa 2#" respectand insa o cantitate suicienta de )itamine si substanteminerale" or$anismul d)s= )a a)ea mai multa ener$ie pentru a orma si re$enera celule= :rmarea< nu )etiimbatrani asa de repede= Americanul %oD Ealord a studiat acest eect mai intai pe soareci= l a obser)at ca lao cantitate redusa de 8rana" acestia a)eau in mod e)ident reactii mai rapide si traiau de doua ori mai mult decatsoarecii 8raniti normal= Ealord este de parere ca re$imul cu 0#.. de calorii este optim pentru or$anismulnostru=

A#eti ne#oie de antio"idanti

bara de ier expusa )reme indelun$ata la ploaie si ri$ incepe repede @sa imbatraneasca@" adica ru$ineste=+ananele co'ite isi modiica rapid culoarea" de indata ce intra in contact cu oxi$enul= Ce le$atura exista oare

intre metale sau ructe si imbatranirea noastra %u$ina de pe metal si culoarea modiicata a ructelor curatatesunt pro)ocate de niste particule a$resi)e" numite @radicali liberi@= Acestia se ormeaa ilnic cu miile inor$anismul nostru" ducand la imbatranirea timpurie=:n antidot eicient< a$entii antioxidanti si in special )itaminele A" C si " betacarotenul si microelementelema$neiu" inc si seleniu= Alimentele bo$ate in antioxidanti sunt< citricele si coacaele 1)itamina C" caisele simorco)ii 1)itamina A" betacaroten" ara8idele" mi$dalele si uleiurile comestibile presate la rece 1)itamina "

pestele" carnea slaba si produsele cereale 1seleniu si inc= 3ancati tinerete cu lingura

-ici un element ( sin$ur ( nu ne poate ace mai tineri si mai sanatosi= xista insa alimente care nu trebuie salipseasca din nici un meniu al unei @cure de tinerete@=0=7aurtul si >eirul

@+auturile batranilor din Cauca@ contin culturi )ii de bacterii olositoare care" stabilite in intestin" ne apara dea$entii pato$eni si e)entual c8iar de cancer= *eirul mai contine si lecitina" un stimulent pentru creier=2 +roccoli" )ara de +ruxelles" conopida" )ara acra" rosiile Contin niste substante care acti)eaa sistemul dedeintoxicare propriu or$anismului nostru" acand posibila eliminarea substantelor noci)e care producimbatranirea=3 )aul Taratele si ul$ii de o)a contin ibre solubile in apa" descompun $rasimile la ni)elul intestinului"oprind astel trecerea lor in )asele san$uine= ste cea mai eicienta protectie impotri)a arterioscleroei=4 Pestele Pestele de mare" bo$at in acii $rasi me$a 3" impiedica ormarea c8ea$urilor de san$e=# :sturoiul Combate bacteriile la el ca antibioticele" dar cu eecte secundare mult reduse= &e aceea" intimpul raboiului" soldatilor raniti li se aplicau partial pansamente cu usturoi= Si pentru ca inectiile repetateaccelereaa procesul de imbatranire" usturoiul ( pe buna dreptate ( poate i denumit @un i)or al tineretii

)esnice@=6 Ceaiul )erde -u contine calorii" dar este bo$at in substante acti)e= Medicii din Baponia si C8ina au constatatca in pro)inciile cu consum mare de ceai )erde" caurile de cancer de piele erau mult mai rare= Substanteleacti)e" asemeni )itaminelor" raneaa procesul de imbatranire si atenueaa eectele noci)e ale raelor solare=

3iscarea prelungeste #iata

rice el de sport" dar cu precadere cel de reistenta 1aler$are" s>i(ond" inot" mers pe bicicleta" poate prelun$iin mod considerabil )iata= :n studiu american do)edeste ca miscarea practicata re$ulat reduce cu 0H3 risculunei morti timpurii= Cu cat incepem mai de)reme" cu atat )a i mai bine= ectul optim este obtinut prinarderea saptamanala a 0#..(2... de calorii 1de exemplu 4(# ore de mers intins= Trebuie insa e)itatasuprasolicitarea" pulsul nu are )oie sa depaseasca @0/. minus )arsta pe care o a)em@=Clubul dietelor de slabit

Reteta/ +e trei ori :7u:- 7u paine, nu dulciuri, nu mese dupa ora $D/&oresc sa )a impartasesc si )oua cum am reusit sa slabesc 04 >$ in doar 3 luni" ara sa am $ri'a dietelor lun$isi obositoare= &ar iata @reteta@<



13/

( -u mancati si nu beti nimic dupa ora 0/<..=( %enuntati total la paine si dulciuri=( +eti ilnic 1pana la ora 0/<.. 2 l de ceai de sunatoare 1#4 de pliculete" daca il cumparati la cutii= linlocuieste orice alt lic8id baut peste i=7n ceea ce ma pri)este" n(am respectat intru(totul dieta" eu iind mare amatoare de dulciuri= &ar cu toate ca mi(am in$aduit doua pra'iturele pe i" am scaut de la masura 44 la masura 36" ara eort" ara inometare"mancand normal= Succes?Cristina 5ancaru> ( str= Tulnici nr= 2" bl= 4!" sc= 0" et= 0" ap= 4" sector 4" +ucuresti

Terapii de la 2aleriu ;opa

Regim, produse apicole si masa)

( Aceste retete sunt la el de eiciente ca si cea de eliminare a pietrelor din )eica biliara" pentru care ati primit)aluri de multumiri din partea celor care au urmat(o===( &esi$ur? Totusi" in ciuda reultatelor pe care" de altel" le(ati preentat si in pa$inile re)istei @Formula As@"numerosi medici contesta eicienta retetei" airmand ca este imposibil sa ie eliminate pietre cu diametrul maimare de # mm= Totusi" prin aplicarea corecta a retetei" ara nici un rabat" canalul coledoc se dilata" putandelimina calculi de pana la 2. mm in diametru= Au ost si cauri 1mai rare" ce(i drept in care pacientii aueliminat calculi de 22 mm" dar" pentru mai multa si$uranta" reteta nu este recomandata celor cu pietre mai maride 2. mm= Acesta este coeicientul de si$uranta pe care l(am stabilit impreuna cu aleriu Popa=( xista anumite principii pe care se baeaa tratamentele d)s=( Tratamentele sunt extrem de simple= ste )orba de re$im alimentar" produse apicole" ceaiuri si masa'relexo$en= Aplicandu(le direct" conorm indicatiilor indi)idualiate" pacientii se insanatosesc mai repede=Tuturor solicitantilor le trimit otocopii cu indicatiile de tratament ( in ce consta re$imul alimentar" planse cuonele relexo$ene si instructiuni reeritoare la te8nica de masa'= ste important sa precie ca masareaonelor relexe din talpi trebuie acuta c8iar de catre bolna) sau de o ruda de $radul 7 a acestuia" altel existandriscul unei incompatibilitati ener$etice= 7n acest ca" masa'ul nu are nici un eect sau" dimpotri)a" poate a$ra)a

boala= %e$imul alimentar este usor de tinut" bolna)ul putand sa(si alea$a 8rana dintr(un meniu di)ersiicat=Pentru orice aectiune exista alimente(medicament" al caror consum re$ulat conduce la ameliorari sau)indecari spectaculoase" dar si alimente interise" care mentin si a$ra)eaa boala ( pe care" din pacate" multi

suerini nu le cunosc=7n caul bolilor $ra)e" cum ar i cancerul sub orice orma" cola$enoele" psoriaisul $eneraliat" boala lui&u8rin$(+roc 1dermaita 8ipertiorma" psi8oa depresi)a" maladia Little 1psi8opatie depresi)a"spasmoilie" comitialitate" scleroa in placi" ne)rita retrobulbara" recomand re$imurile se)ere" elaborate dealeriu Popa= Fiecare re$im trebuie sa ie insa adaptat particularitatilor bolna)ului=( Totusi" re$imul alimentar recomandat pentru o anumita aectiune nu poate a$ra)a o alta boala asociata decare suera pacientul( &e re$ula" bolile de care suera un om au cam aceeasi caua< o alimentatie necorespunatoare" un re$im de)iata deec8ilibrat= Tratand caua" toate bolile se )or )indeca= 7n plus" n(am auit sa i murit cine)a pentru ca atinut o dieta" ba c8iar un post mai se)er" care in ultima )reme e recomandat si de doctori= &esi$ur" in caulunor aectiuni de etiolo$ii dierite" tratamentul )a i elaborat pentru iecare boala in parte si )a incepe cu

re$imul pentru boala cea mai $ra)a= ecretul apei distilate

( &)s= recomandati si @postul@ cu apa distilata pe care il olosea aleriu Popa= Cum se explica eicacitateaacestei cure



10

( oarte simplu= a )oi explica @in$inereste@ cum unctioneaa= Corpul uman contine 4. l de apa" distribuitauniorm in or$ane si tesuturi" care este olosita pentru procesele metabolice= Fiecare molecula de apa dinor$anism poarta cu sine o incarcatura toxica= Acestei ape i se spune @apa nea$ra@= Apa distilata" cand intra incontact cu molecula de apa obisnuita" se comporta exact ca un burete= &in punct de )edere c8imic" ea este

pura ( nu contine saruri minerale sau alte substante= data a'unsa in or$anism" se amesteca prin osmoa cu@apa nea$ra@" ace sc8imb ionic si preia o parte din toxinele acesteia" realiandu(se astel o eicienta puriicarea or$anismului= &aca in prima i bolna)ul consuma 2 l de apa distilata" el )a elimina aceeasi cantitate de apa@nea$ra@ 1cum este si normal" dar cu un continut de toxine mai ridicat 1circa # din totalul toxinelor dinor$anism= Pe masura ce se ace deintoxicarea or$anismului" apa distilata )a elimina mai lent toxineleramase= Calculele pe care le(am acut rele)a ca dupa 0. ile de cura cu apa distilata se elimina 39 din toxine"dupa 2. de ile se elimina 64" in a 42(a i a'un$andu(se la un procent de /! toxine eliminate= &aca acestreultat este consolidat cu o dieta corespunatoare" ara )icii si alte excese" or$anismul )a putea sa(si

porneasca sin$ur mecanismele de auto)indecare" sistemul imunitar iind mult usurat dupa cura cu apa distilata=7nsa aceasta cura trebuie sa ie insotita ilnic de clisme= Altel" o mare parte din toxinele care se elimina printubul di$esti) )or i reintroduse in san$e=( &e experienta d)s= au beneiciat pana acum multi oameni bolna)i= 7n ce boli ati a)ut cele mai bune reultate( -u exista boala care sa nu raspunda la aceste tratamente care" practic" nu costa nimic= 7n)atand sa nealimentam corespunator" sa eliminam din or$anism toxinele pe care ( )rem" nu )rem ( le in$eram ilnic" nu

a)em decat de casti$at si aceasta se relecta in primul rand in starea noastra de sanatate= %eultatele sunt multesi concludente= &e la banala $ripa pana la necrutatorul cancer" toate bolile au leac= &epinde doar de noi" sa)rem cu ade)arat sa ne )indecam= Mi(am dat seama ca )ointa" perse)erenta si increderea sunt esenta oricaruitratament= r$anismul uman are nebanuite resurse de auto)indecare= le trebuie doar reacti)ate= Sanatateadepinde in primul rand de noi insine= &aca a)em obiceiuri nesanatoase" daca acem excese de orice el" si$ur )om da socoteala si )om sueri" mai de)reme sau mai tariu= Trebuie sa in)atam sa traim sanatos" ca sa ne

bucuram de o )iata lun$a si de batraneti linistite=( As dori sa le recomandati cititorilor nostri care se conrunta cu boli $ra)e o reteta eicienta" care sa le alinesuerinta=( Fiind un cititor idel al re)istei d)s= si stiind ca niciodata nu ati publicat reteta +=;= 0 a lui aleriu Popa" asdori s(o ac cunoscuta pentru cei care au ne)oie de ea" eicienta acestei retete iind incontestabila" do)edita de(

a lun$ul )remii= Sute de pacienti ai lui aleriu Popa au urmat(o" iar reultatele au ost uimitoare= Cura in sinenu are contraindicatii si nu interactioneaa cu tratamentul medicamentos" putand i urmata si de bolna)ii decancer care ac citostatice= Florentin #o"a D%l in( o(dan &ictor poate fi contactat

la tel 1-./.6436, 93-4/.395, sau in scris, la adresa: str on erindei nr 1, bl S.., sc D, ap 164, sector

., ucuresti

<eteta lui Valeriu #o"a "entru %olile grave 0/&?& 43Ora %/1 - Terapia Cu (lei

&upa treire" prima $ri'a trebuie sa ie eliminarea sali)ei din $ura= Apoi" o lin$ura de ulei de loarea(soareluise mesteca timp de 2. de minute" stand in otoliu" dupa care se scuipa= Se racleaa limba cu coada unei lin$uride lemn" indepartandu(se stratul albicios($albui depus= Se clateste $ura cu apa sarata 1o lin$ura de sare$run'oasa diol)ata intr(o cana cu apa si se repeta racla'ul limbii de 3. de ori= Apoi se perie de cate)a orilimba cu o periuta de dinti destinata anume acestui scop=( Se pune apa pe oc in doua )ase de 2(3 l si se prepara inuiile pentru clisma 1sau spalatura )a$inala ( undeeste caul=( Se pre$ateste apa calda pentru toaleta intima de dupa clisma=Ora D/ - Terapia Cu 3alai

( Se ia o lin$ura plina cu malai si se mesteca timp de 0.(0# minute" pana incepe sa se scur$a sali)a= Apoi seclateste $ura cu apa sarata=Ora D/1 ' Clisma

( Se strecoara inuia calda de rostopasca in iri$ator 1de dorit la o temperatura cat mai ridicata si" in poitie

$enupectorala" se introduce canula 1dupa ce s(a uns cu ulei de masline= Trebuie olosita toata cantitatea deinuie 12 l= 7naintea deecarii se ace un masa' pe abdomen" in 'urul ombilicului=( Cu apa calda pre$atita dinainte" se ace i$ieniarea locala" bolna)ul stand cu seutul intr(un li$8ean=Ora E/ - palatura 2aginala



11

( Se strecoara inuia calduta de nalba mare in iri$ator si" stand cu seutul in li$8ean 1sau pe un prosop" seintroduce canula in )a$in si se asteapta pana ce se scur$ cei 2 l de inuie din iri$ator=Ora E/1 - arituri ;e 2arfuri

( 7n ata $eamului desc8is se ac 0.. de sarituri pe )arurile picioarelor" miscand bratele si respirand in acelasiritm 1se poate incepe $radat" cu 0.(2. de sarituri=Ora $/ ' Orezul

( 4 lin$uri de ore se spala intr(o cana si se lasa pana la ora 00<..=Ora $$/ - 3asa $

( &in oreul pre$atit cu o ora inainte" se in$8it boabele 1ie intre$i" ie mestecate" dupa care se bea 0H2 l de apadistilata= Se recomanda ca intrea$a operatiune sa duree o ora=Ora $0/1 - ;regatirea 3esei 0

( Se rad le$umele si se amesteca cu o lin$ura de lemn urmatoarele< # lin$uri de $rau incoltit" 2 lin$uri detelina" 2 lin$uri de radacina de patrun'el" 0 lin$ura de $ulie )erde 1nu rosie" 2 lin$uri de secla rosie" 0 lin$urade miere naturala 1)ie" 2 lin$uri de mere=Ora $1/ - 3asa 0

( Toate cele de mai sus se amesteca bine si se ser)esc cu o lin$ura de lemn= Ca desert" se mananca o lin$ura de polen conser)at in miere= bli$atoriu" masa dureaa o ora=Ora $&/

( Se pune in unctiune distilatorul si se ac 2(3 l de apa distilata=Ora $5/ - 3asa 1

( Se bea o cana de inuie de sal)ie neindulcita 12#. ml de apa distilata data in clocot" peste care se adau$a olin$urita de sal)ie=Ora $D/ - 3asa &

( Se mananca 0.. bucati de seminte crude de bostan=( Se bea o cana de inuie de cimbrisor 12#. ml apa distilata data in clocot" peste care se adau$a o lin$urita decimbrisor=Ora $E/ - ;regatirea Infuziilor

Se pre$atesc inuiile pentru clisma si spalatura )a$inala=Ora 0/ - omniferul 7aturist

Se curata patru mere ionatan" iar coa'a se inueaa in 2#. ml de apa distilata 1cand apa clocoteste" capacul seridica" se adau$a repede co'ile pre$atite pe o arurioara si se pune capacul la loc= Se opreste ocul" se lasa)asul deoparte timp de 0.(0# minute 1acoperit cu capac= Se adau$a o lin$ura rasa de miere= Se consuma co'ilede mere ca atare" iar eama se soarbe incet" cu o lin$ura de lemn= Toata operatiunea trebuie sa duree 4# deminute=Ora 0$/

Se ace clisma sau spalatura )a$inala=Ora 0$/1

Culcarea" cu $eamul desc8is primele ece minute" apoi cu $eamul inc8is pe durata noptii= Prepararea inuiei pentru clismaSe clocotesc 2 l de apa distilata intr(un )as de 3 l" se pun doua lin$uri de rostopasca 1in caul bolna)ilor de

cancer si se inueaa timp de doua minute= Apoi se lasa 0. minute acoperit cu capac= 7nuia pentru spalaturi)a$inale 1pentru cancerele cu orice localiari? se ace identic" dar cu doua lin$uri de lori sau radacini denalba mare= Pentru alte aectiuni $ra)e" in unctie de boala si localiare" inuia se )a prepara din dieriteamestecuri de plante=1Acest re$im trebuie sa ie tinut )reme de 42 de ile

<ecu"erare, <econditionare, <e(acere



12

.e trei ori $<$: recu"erare, reconditionare, re(acere- Cum indepartam urmele ghiftuielii '

Cea mai mare problema pe care o ridica )acantele" in special cele de Sarbatori" cand timpul u$e parca mairepede ca oricand" este ca=== se termina= Si odata terminata )acanta" trebuie pe de o parte sa ne adaptam extrem

de rapid la ritmul de munca normal" iar pe de alta ( sa inruntam @consecintele@ Sarbatorilor= Conormultimelor statistici" doi din patru europeni incap mai $reu in 8aine din caua rotun'imilor casti$ate de Craciunsi de Anul -ou" unul din cinci acua o usoara sau mai $ra)a ma8mureala" in timp ce unul din ece seconrunta cu probleme 8epatice sau $astro(intestinale=== Si doar ne(am promis ca anul acesta )om i maicumpatati" dar ce sa acem in ata meselor pline cu tot elul de bunatati" a insistentelor rudelor" prietenilor si

bine)oitorilor Acum" tra$and linia 1ara adarnice remuscari" este timpul sa ne ocupam de @dereticarea@or$anismului" care are neaparata ne)oie de cate)a masuri radicale ca sa(si recapete ec8ilibrul= Si pentru caor$anele cele mai c8inuite au ost icatul 1a)alansa de alimente si alcool l(au pus la $rea incercare" plamanii1umatul si incaperile cu aer statut le(au in$reunat masi) unctia" rinic8ii si colonul 1bietul or$an de epurare incare se )arsa toate toxinele ne )om ocupa de ele pe rand=Ficatul

&e ce l(am pus pe primul loc Pentru ca el este marele @erou@ al tuturor abuurilor noastre alimentare" iltrandcat ii sta in putere toxinele pe care le in$8itim" con)insi ca sunt bunatati= Mai ales daca sunteti mari amatori deripturi" maionee" sarmale si sosuri" daca )(ati acut rati de cruce cu bauturile alcoolice" ie ele si @naturale@"este bine sa adoptati un re$im 1cu o durata de minimum sapte ile de deintoxicare 8epatica" re$im care nueste diicil" dar care )a )a a'uta enorm= 7ata cate)a directii de urmat<7n primul rand" este bine sa(i acordam icatului nostru un inter)al de odi8na" in care sa nu mancam daca se

poate deloc produse din carne" pra'eli si $rasimi" @abuand@ in sc8imb de ciorbele cu multa )erdeata" demancarurile de le$uminoase 1linte" soia" naut" asole" bo$ate in proteine )e$etale" precum si de le$umele siructele proaspete= Acestea din urma ocupa un loc special in cura pentru drenarea icatului" in special sucurileobtinute casnic din morco) si patrun'el iind extrem de eiciente in acest sens" la el ca si salata )erde"consumata in mari cantitati= &intre ructe" in special $raperuitul" lamaia si merele sunt prietenii icatului"

a)and eecte exceptionale atunci cand sunt mancate cu un sert de ora inainte de iecare masa=:n elixir pentru icat< An$8inarea= 7arba de an$8inare 1CDnara scolDmus se $aseste in toate ma$ainele siarmaciile naturiste" iind unul dintre cele mai celebre si eiciente remedii pentru icat= Se oloseste mai alessub orma de pulbere" obtinuta prin macinarea cu rasnita electrica de caea" din care se ia cate o lin$urita rasade doua(patru ori pe i= ste bine sa tineti aceasta pulbere cat mai mult timp sub limba ( este asa de amara"incat o sa )a dea mici risoane" dar )a spunem din experienta ca in acest el )eti beneicia la maximum deeectele sale deintoxicante= 7ar daca tratamentul )i se pare prea dur" atunci puteti opta pentru o )arianta maicomoda< bitterul suede=+itterul Suede ( este un remediu care isi merita celebritatea" printre calitatile sale de exceptie numarandu(se siacelea de protector" drenor si tonic al icatului= Se iau 0(2 lin$urite din aceasta tinctura diol)ate in putina apa"inainte de iecare masa= &intre nenumaratele )ariante de bitter care se $asesc acum in ma$ainele si armaciilenoastre" )a recomandam" la ale$ere" doua dintre ele" ambele romanesti< cel produs de irma baimareana@5Dpericum@ 1acut din plante curate" culese de pe dealurile si din Muntii Maramuresului si cel al

bucurestenilor de la irma @Santo %aael@" care si(au selectionat cu $ri'a plante culese din toata tara" elaborando ormula ori$inala din 32! plante" pe care )a satuim sa o incercati=

;lamanii

Comertul cu ti$ari cunoaste o ade)arata exploie de Sarbatori= stiut ca bautura cur$e mai lesne" taclalele se(ntetesc si caeluta pare mai aromata in preenta ti$arilor= Partea cea mai neplacuta e ca umul a'un$e nu doar in plamanii muce$aiti de nicotina ai umatorilor" ci si in cei ai bietilor neumatori alati de ata= Asa ca nutrebuie sa ne miram daca dupa Sarbatori respiram mai $reu" ne simtim ra$usiti sau ni s(a reacti)at o bronsitamai )ec8e= &in pacate" la persoanele mai sensibile" consecintele a cate)a ile de umat intensi)" c8iar si pasi)"

nu se inlatura in cate)a ore sau ile=Oftati, respirati, oftati

&imineata desc8idem ereastra camerei si lasam sa intre aer proaspat din belsu$= 7n picioare in ata erestrei)om inspira pround" relaxand cat mai mult abdomenul" dupa care )om expira" ca atunci cand otam" tot aerul



13

din plamani= Asteptam doua(trei respiratii sa ne re)ina sulul normal" dupa care )om ace o noua respiratie tipotat= Atunci cand otam" anumiti musc8i" care de obicei nu sunt olositi in procesul respirator" intra inunctiune si a'uta la eliminarea aerului reidual= Practicantii Do$a considera ca acest tip de respiratie permitenu doar eliminarea aerului reidual din plamani si primenirea acestora" ci si eliminarea emotiilor ne$ati)e si astresului" a inertiei acumulate= %espiratia tip otat cu ereastra desc8isa se ace de minimum 0. ori in iecaredimineata=+aia aromatica ( reme de o 'umatate de ora se ace o baie ce)a mai ierbinte" in care se adau$a la inter)ale de0. minute cate 0.(2. de picaturi de ulei de menta" brad sau eucalipt= Acest ulei )a i preluat atat prin piele" catsi direct prin respiratie" patrunand in arborele bronsic si plamani" unde )a a)ea o intensa actiune puriicatoare=7n plus" prin aceasta metoda putem scapa de sacaietoarele bronsite cronice" $uturaiuri sau sinuite" care adesease acti)eaa sub actiunea umului de ti$ara sau pe ondul sedentarismului de sarbatori=

Rinichii

Sunt adesea solicitati peste limita admisibila in timpul Sarbatorilor= Mancarurile bo$ate in carne a)orieaaormarea pietrelor la rinic8i 1a uratilor" consumul de bauturi alcoolice 1c8iar si al berii" care este considerataun bun diuretic altereaa capacitatea lor unctionala" in timp ce ri$ul si oboseala noptilor nedormitea)orieaa aparitia inectiilor= &aca a)eti cearcane ce)a mai pronuntate" daca retineti apa in tesuturi si )atreiti dimineata cu ata sau cu membrele umlate" este semn ca trebuie sa urmati o cura cu diuretice=eaiul de maghiran ( se obtine prin punerea intr(o cana de apa clocotita a 0(2 lin$urite de ma$8iran" care se

lasa la inuat 0# minute" dupa care se iltreaa= Se bea ierbinte" indulcit cu miere dupa $ust= Pentru un eect puternic se beau intr(o i pe stomacul $ol trei cani din aceasta licoare" la inter)al de maximum patrueci deminute una de alta= ste un remediu excelent" mai ales pentru cei care simt ca au racit la rinic8i sau la )eica"care au mictiuni rec)ente ori care au o diurea oarte slaba=Tinctura de ienu"ar ( Se recomanda pentru eliminarea masi)a a apei din tesuturi si pentru o cura de lun$adurata a ortiicarii rinic8ilor= Se prepara din ! lin$uri de boabe de ienupar macinate" peste care se adau$a un

pa8ar de alcool alimentar si se lasa la macerat intr(un borcan bine inc8is" )reme de /(0. ile" dupa care seiltreaa= &in tinctura astel obtinuta se ia cate o lin$urita in 'umatate de pa8ar de apa" de trei(patru ori pe i= 7ncomert se $aseste $ata preparat sub orma de tinctura produsul %enostim" care adau$a la proprietatileienuparului cele ale altor plante tonice si stimulente renale puternice" cum ar i trei(rati(patati saumesteacanul=

Colonul 7ntestinul $ros este poarta de expulare a tuturor toxinelor si materiilor noci)e care au ost in$erate= Multe dinnea'unsurile care apar dupa Sarbatori" de la cresterea necontrolata in $reutate la aspectul incarcat al tenului saula starile de indispoitie si somnolenta" sunt cauate de un colon incarcat de toxine= Mai ales persoanele carese conrunta cu constipatia" dar nu numai ele" ar i util ca dupa Sarbatori sa adopte un mic tratament de

puriicare a colonului" cu o durata de doar sapte ile" dar cu eecte exceptionale asupra ec8ilibrului or$anic=:3aturica: stomacului/ fibrele #egetale

Sunt acele substante continute de le$umele si ructele proaspete" care a'un$ nedi$erate in intestin"constituindu(se intr(o ade)arata @matura@" care absoarbe si elimina toate materiile toxice= 7ata alimentele carecontin oarte multe ibre alimentare< radacina de telina" radacina de morco)" pastarnacul si patrun'elul" )araalba" salata= Toate )or i consumate crude" neprelucrate termic" sub orma de salate= Se mai recomanda taratele

de $rau 12(3 lin$uri macerate intr(o cana de apa" de seara pana dimineata" precum si ul$ii de or si o)a" carein combinatie cu lapte sau cu ructe date pe raatoare constituie un aliment delicios si extrem de sanatos= &acanu a)eti oarte mult timp pentru a )a prepara aceste alimente sau )reti o puriicare mai ener$ica" )arecomandam produsul &iet al laboratoarelor @Planta)orel@ Piatra(-eamt" constituit din $ranule din ibre)e$etale naturale=Laxati)ele din plante ( Cel mai popular remediu" cunoscut inca de pe )remea bunicelor noastre" care(icunosteau utilitatea" este uleiul de ricin= Se ia o lin$urita dupa(amiaa" la orele 06<..(0!<.." pe stomacul $ol"asa incat sa(si aca eectul seara si noaptea" ara a i un impediment pentru acti)itatile ilnice= -u este insaoarte prudent sa aceti tratamentul cu el mai mult de o data pe saptamana" deoarece poate produce perturbariale tranitului intestinal= :n remediu laxati) extrem de prietenos si tot mai popular" datorita extraordinarelor sale eecte in curele de slabire" este tinctura de ructe de soc" din care se iau 3(! lin$urite ilnic" in cure de

minimum o saptamana= Reglarea greutatii corporale



1

7n caul in care ati luat de Sarbatori cate)a >ilo$rame in plus si )(ati 8otarat sa urmati una sau mai multe dinindicatiile date pentru curatarea icatului" rinic8ilor" colonului sau plamanilor" )a elicitam" pentru ca ati luat odeciie extrem de inteleapta= Sa ne explicam<( plantele amare indicate pentru drenarea icatului" luate pe termen lun$" taie apetitul alimentar si ne ac samancam mai putin=( diureticele luate pentru @spalarea@ rinic8ilor duc in mod automat la o eliminare intensa a apei din tesuturi"ceea ce )a duce la o scadere uimitor de rapida in $reutate 1in acest sens sunt binecunoscute eectele tincturii deienupar in curele de slabire=( ibrele alimentare indicate la deintoxicarea colonului ocupa o mare parte din )olumul stomacului atuncicand sunt in$erate si in plus incetinesc aparitia senatiei de oame=( plantele laxati)e intensiica procesele de eliminare si" mai ales pe termen lun$" sunt cel mai eicient mi'loc deslabire 1tinctura din ructe de soc" indicata la puriicarea colonului" s(a do)edit a i un ade)arat @mancator de>ilo$rame@=( 7n ine" puriicarea plamanilor si re$larea respiratiei sunt c8eia unui metabolism corect si a unui tonus iicde in)idiat= eti )edea ca atunci cand plamanii sunt curati si sanatosi" si exercitiile de $imnastica acute acasasunt mai usor de abordat si mai=== imbietoare=7ata asadar ca a)em in mana toate secretele unei cure de slabire sanatoase" sistematice si care mai presus detoate nu constituie o sursa de incrancenare sau de an$oasa= Pentru ca" nu(i asa" Sarbatorile abia au trecut si ar i

pacat sa ne pierdem atat de curand c8eul si buna dispoitie cu care ele ne(au alimentat=

+steo"oro*a, cancerul si hormonii din"lante

;re#enirea i Combaterea Osteoporozei

Cand )ine )orba despre aceasta aectiune" imi aduc aminte de primul ca )indecat pe care l(am )aut= 7n cauaera d(na C=" proesoara de pian a etitelor unui medic" care a ost martorul obiecti) al acestei reabilitarispectaculoase= La )arsta de !. de ani" biata emeie a'unsese intr(o situatie critica" din caua pierderilor masi)e

de calciu" analiele aratand o reducere drastica a densitatii osoase in special in ona picioarelor" riscul unor racturi iind oarte mare= La acestea se adau$au niste dureri $reu de suportat" diicultate in miscare ( pe timpde iarna" practic deplasarea pe strada ii era imposibila ( si o depresie pro)ocata de boala= Sal)area a )enit intr(un mod cu totul neasteptat din partea unei=== nona$enare cu con)in$eri naturiste extrem de bine inradacinate sicu un tonus psi8ic care ar i acut in)idios si un tanar= Aceasta i(a impus pur si simplu prietenei sale un re$im

pe baa de le$ume si ructe crude" la care a adau$at cate)a tratamente cu plante= 7n primele luni de tratament"reultatele nu au ost extraordinare" ba c8iar pacienta se simtea usor slabita din caua alimentatiei cu care nuera obisnuita= &upa trei luni insa" durerile de picioare s(au redus" iar tonusul psi8ic i(a re)enit= La 'umatate dean" in)esti$atiile osteo(densimetrice au pus in e)identa o imbunatatire e)identa a situatiei" pentru ca dupa unan durerile sa dispara complet" iar oasele sa(si redobandeasca aspectul normal= Mai mult" durerile reumatice s(au redus simtitor" in timp ce mobilitatea articulara s(a marit" pielea si(a recapatat aspectul normal 1petele senile

au disparut" memoria i s(a imbunatatit= &ar sa )edem care au ost secretele tratamentului osteoporoei< Alimentatia in osteoporoza



15

Aceasta aectiune apare pe ondul deicitului de 8ormon estro$en" 8ormon care nu mai este secretat in cantitatisuiciente de o)are" care la menopaua se atroiaa= 7n absenta acestui 8ormon" la emei apar tulburari inasimilarea si ixarea calciului" apt ce duce cu timpul la slabirea oaselor" care la in)esti$atiile radiolo$ice aratanu ca o masa compacta" ci cu o anumita poroitate" de unde si numele de osteoporoa= S(a aratat insa ca acestdeicit de 8ormon estro$en poate i compensat de o alimentatie reintineritoare" menita sa relansee acti)itatea8ormonala= 7n aceasta alimentatie este esentiala renuntarea la produsele toxice" iar aici" la loc de @runte@ seala carnea" a8arul si alimentele cu aditi)i sintetici= Trebuie preparata asa numita 8rana )ie" pe baa dele$ume si ructe proaspete" la care se adau$a cerealele nedecorticate" semintele olea$inoase si le$uminoasele=Mai mult" printre alimentele reintineritoare sunt multe care contin c8iar acest 8ormon estro$en" in starenaturala= 7ata cate)a dintre ele<( maslinele ne$re consumate ca atare si uleiul din masline" obtinut prin presare la rece 1poarta denumireacomerciala de ulei extra)ir$in= Se consuma din belsu$" insa nepreparate termic 1in salate=( $ermenii de $rau ( sunt o ade)arata sursa de 8ormoni naturali= Se consuma 2(3 lin$uri pe stomacul $ol" deobicei in combinatie cu miere" pentru a le da un $ust mai placut= Pentru persoanele care in timpul re$imului cumulte cruditati resimt acut senatia de oame este indicata si adau$area a cate)a lin$urite de nuca rasa la$ermenii de $rau cu miere=( laptisorul de matca ( se iau ."#(2 ml pe i din acest produs apicol extrem de puternic= La ma$ainele apicolespecialiate acest produs se $aseste diol)at in miere sau sub orma de dra'euri 1asa numitul laptisor de matca

lioiliat= cura cu laptisor de matca se tine doua saptamani" dupa care se ace o paua de patru saptamani=Alte alimente esentiale pentru relansarea acti)itatii 8ormonale sunt< radacina de telina cruda si runele )eride telina" soia boabe si mai ales $ermenii de soia" ul$ii de o)a" mieul de nuca" semintele de loarea(soareluinepra'ite" susanul pasta 1asa numita ta8ina si sub orma de seminte nepra'ite=Tinctura de marar 6(n medicament redutabil in lupta cu osteoporoza8

Semintele si lorile unor plante aparent banale au niste eecte 8ormonale care i(au uimit pur si simplu peoamenii de stiinta= Semintele de telina" de pilda" au un eect extraordinar de stimulare a $landelor sexuale sisuprarenale" in timp ce lorile morco)ului sunt un re$lator 8ipoiaro($onadotrop exceptional= Semintele demarar au un eect estro$en redutabil= &espre tinctura de marar am mai )orbit in pa$inile noastre" ea a)andeecte exceptionale si in re$larea ciclului menstrual" dar si in cresterea sanilor si combaterea 8irsutismului1cresterea anormala a parului" in anumite one= Fara a a)ea un eect estro$en extrem de puternic" cum ar i cel

al radacinii de lemn dulce 1amintita in articolul din numarul trecut" tinctura de seminte de marar este oarteeicienta si potri)ita in tratamentul osteoporoei din mai multe moti)e<( este oarte usor de administrat si este asimilata imediat de catre or$anism=( este tolerata si in caul persoanelor cu predispoitie spre aectiuni tumorale beni$ne sau mali$ne 1spredeosebire de remediile cu eect estro$en oarte puternic=( poate i luata in cure de lun$a durata" de ordinul lunilor ( element extrem de important in tratamentulosteoporoei" care este de re$ula de lun$a durata=Cum obtinem tinctura de marar

Tinctura se prepara din 2. de lin$uri de seminte de marar" care se amesteca cu 'umatate de litru de alcoolalimentar de !." dupa care se lasa la macerat / ile si se iltreaa= Se tra$e in sticlute mici" inc8ise la culoare=Cum se administreaza tinctura de marar

Se ia 0 lin$urita de tinctura diol)ata in 'umatate de pa8ar de apa" de 3(4 ori pe i= Tratamentul dureaaminimum 6 luni=#revenirea ancerului

Conorm statisticilor ms 1r$aniatia Mondiala a Sanatatii" alaturi de bolile cardio)asculare" cancerulmamar si cel cu localiare $enitala sunt principalii inamici ai sanatatii pentru emeile a'unse la )arsta a treia= 7nultimele doua decenii" aceste orme de cancer au a'uns o ade)arata obsesie" multe emei recur$and in disperarede caua la pilulele cu 8ormoni= Problema a ost ca aceste pilule nu au a)ut nici pe departe eectul scontat" ciuneori c8iar unul ad)ers=== Care ar i atunci alternati)a naturala la aceste pilule %aspunsul s(ar putea sa iecontrariant" dar este sin$urul )alabil< un stil de )iata sanatos si ec8ilibrat= Si pentru a clariica aceastasinta$ma" )om deini in continuare cele ! puncte care traseaa un stil de )iata sanatos si ec8ilibrat<0= %enuntati la cele doua )icii ma'ore< umatul si alcoolul= &e ce este pus pe primul loc acest indemn Pentru

ca" mai ales la aceasta )arsta" se ac8ita @notele de plata@ pentru acesti doi inamici ai sanatatii" prea putin luatiin serios= Studiile arata" de pilda" ca la emeile care umeaa" riscul cancerului mamar creste cu 4.." iar alcelui uterin cu aproape 3..= Cat despre alcool" el este intre altele marele inamic al sistemului imunitar" c8iar



1-

si doele mici" dar repetate" de alcool diminuand eicacitatea acestuia= r" cele aproape 0... de celulecanceroase care se ala in iecare clipa in or$anismul oricarei iinte umane nu pot i tinute sub control decat inconditiile in care sistemul imunitar unctioneaa perect=2= Faceti controale periodice la medic= :n control o data la 02 luni la medicul de amilie" care sa )a dea atuncicand este caul o trimitere spre institutiile specialiate" este absolut necesar pentru emeile care au depasit

pra$ul )arstei de #. de ani= Solicitati" de asemenea" consultul" imediat ce ati remarcat una sau mai multesimptome de $enul< san$erari ale or$anelor $enitale" aparitia in ona sanului a unor ormatiuni 1dureroase saunu" scaderea in $reutate ne'ustiicata" senatia de oboseala ara moti) aparent" umlarea $an$lionilor= La boalacanceroasa tratata prin mi'loace clasice sau naturiste in aa incipienta sansele de )indecare se maresc cu unordin de marime impresionant ata de persoanele care a'un$ la tratament in aele a)ansate=3= Asi$urati()a o unctionare perecta a colonului= 7n ultimele decenii" au acut o mare )al)a terapiile de)indecare a cancerului care se baeaa pur si simplu pe curatarea intestinului $ros= Fie ca este )orba declismele cu caea ale re$retatului doctor ;erson din Sua" despre cura de puriicare a colonului practicata de dr=+ernard Bensen si pro= uni)= Bo8n 5ar)eD *ello$ de la +attle Cree> Sanitarium din Sua sau de clismele cumusetel din aimosul re$im +$ 0 al re$retatului terapeut roman aleriu Popa" principiul acestor metode esteacelasi< asi$urati o e)acuare perecta a toxinelor pentru a mentine sau a redobandi sanatatea or$anismului=Toate persoanele care nu au o e)acuare 1un scaun la 24 de ore" au ne)oie de un tratament pentru remediereaacestei situatii= 7n ma$ainele de tip Plaar se $asesc nenumarate compoitii de ceaiuri laxati)e" care pot i

olosite cu succes pentru ameliorarea acestei deiciente= Pentru caurile in care remediile clasice nu daureultatele scontate sau nu sunt bine tolerate" am oerit intr(unul din numerele trecute o alternati)a< tinctura deructe de soc 1acum se ala in plin seon de cule$ere" care are un eect bland si puternic in acelasi timp= ;asitiaceasta tinctura impreuna cu modul de administrare la Plaarurile si la ma$ainele naturiste din tara=4= +eneiciati de eectele cu totul speciale ale postului= 7n urma cu multi ani" cand mi(am inceput ucenicia inmedicina naturista" am intalnit un ca care m(a impresionat in mod deosebit si in urma caruia am ramas cudoua in)ataturi extrem de importante= ra )orba despre o doamna in )arsta de !. de ani care mi(a po)estitincredibila sa @a)entura medicala@" pe care )(o redau la persoana intai" asa cum am auit(o atunci<@A)eam cincieci de ani cand mi s(a depistat un cancer la san= Mi s(a propus amputarea si am acceptat ara saeit= &in pacate" la cate)a saptamani dupa amputare" $an$lionii au inceput sa mi se umle si o noua ormatiunetumorala a inceput sa se de)olte= Am mers atunci la d(l aleriu Popa" care mi(a recomandat imediat postul

ne$ru de 6. de ile" cu apa distilata= Am tinut acest post incredibil de lun$" trecand prin incercari din cele mai$rele" dar pana la urma am reistat" iar boala a ost stopata ca prin armec= Am trecut la un re$im )e$etarian pecare l(am pastrat )reme de cati)a ani si pe care l(am intrerupt" in ciuda a)ertismentelor primite de la d(laleriu Popa= :rmarea< in cate)a saptamani" cancerul a recidi)at" trebuind sa mai suport o inter)entiec8irur$icala" dupa care am tinut un nou post ne$ru cu apa distilata" )reme de 4. de ile= Am trecut din nou laun re$im )e$etarian si m(am simtit bine pana cand am inceput sa consum din nou nu carne" ci doar ciorba sisosuri in care iersese carnea= &in nou mi s(a declansat cancerul" pe care l(am sta)ilit cu alte 2. de ile de postne$ru" pe care l(am tinut cu $reu" pentru ca de'a eram oarte slabita= Acum am inteles in sarsit cat dedaunatoare este carnea pentru sanatatea mea" c8iar daca mi(e pota de ea in continuare= &oar &umneeu si d(laleriu Popa mi(au dat taria sa trec prin toate aceste incercari===@ Anii au trecut" doamna care mi(a dat aceastain)atatura s(a stins de batranete" la randul sau" d(l aleriu Popa a trecut in neiinta" insa acest exemplu

ilustreaa extrem de bine respectarea a doua principii<Primul se reera la )aloarea exceptionala a postului" in special a celui ne$ru" care a)orieaa niste procese dereec8ilibrare or$anica si de )indecare cu ade)arat exceptionale= 7ndemnul ar i asadar sa ie tinut post ne$ru oi pe saptamana" c8iar de catre persoanele care nu au aectiuni $ra)e" aceasta terapie a)and eecte de pre)enirecu ade)arat )aloroase=7n al doilea rand" este )orba despre )aloarea alimentatiei lacto()e$etariene" care ( asa cum reiese din intre$acest $rupa' dedicat problemelor )arstei a treia ( este un ade)arat elixir=#= Adoptati o alimentatie sanatoasa= Practic" nici nu mai este necesara reluarea orientarilor in alimentatie" careau ost suicient de mult detaliate" atat in indicatiile de la tratamentul osteoporoei" cat si in cele de latratamentul celorlalte tulburari ale menopauei" din numarul trecut= Sin$urul element care trebuie punctat esteextraordinara importanta a renuntarii la carne si la celelalte produse toxice pentru proilaxia si combaterea

cancerului=6= Faceti cure periodice de deintoxicare= Curele de deintoxicare sunt una dintre armele redutabile pe carenatura ni le(a pus la dispoitie pentru lupta cu bolile de tot elul= Mai ales pentru omul modern" aceste cure



1.

sunt nu un lux" ci o necesitate" poluarea din aer" apa" alimentatie obli$andu(ne sa ne despo)aram periodicor$anismul de toxine=I7n perioada de toamna" consumul a 0(2 >ilo$rame de stru$uri pe i" a unui pa8ar de sucde morco) cu patrun'el inainte de iecare masa" a salatelor de )ara" telina sau ridic8i este un mi'loc pe cat desimplu" pe atat de eicient de deintoxicare inainte de )enirea iernii= &e(a lun$ul timpului" in pa$inile noastream inclus" si )om include si pe )iitor" mi'loacele de puriicare si re$enerare a or$anismului speciice iecaruianotimp si iecarei perioade a anului=!= Asi$urati()a @supape@ pentru stres= ste un imperati) pe care oamenii de stiinta il iau tot mai mult in serios"desi omului ilelor noastre ii este inca $reu sa creada ca an$oasa" iritarea" mania" depresia" anxietatea sunt mai

periculoase" adesea" decat raele ultra)iolete neiltrate prin patura de oon sau decat deseurile radioacti)eimprastiate in atmosera de industria nucleara= &esi pot parea banale" prea simple si prea accesibile" mersulre$ulat in natura" bucuria apropierii de cei dra$i" ru$aciunea" tacerea" scurtele perioade de iolare" aptelecaritabile acute din sulet sunt un spri'in real pentru combaterea acestei boli atat de complexe" care estecancerul= Se pare ca nu raele cu cobalt" citostaticele sau alte pilule minune )or i remediul ma$ic pentrucombaterea cumplitei maladii" ci ec8ilibrul suletesc" asociat unui mod de )iata sanatos= 7ar daca )a indoitiinca de acest lucru" )a recomandam sa recititi pa$inile re)istei noastre sau sa parcur$eti materialul in)ecinat=

Tincturi si uleiuri de "lante

- ezonul de recoltare a plantelor medicinale a inceput. 3a)oritatea florilor au a)uns la maturitate si pot fi

culese pentru uscare sau transformarea lor in felurite produse de sanatate. aptamana aceasta, re#ista

noastra #a prezinta retetarul de tincturi si uleiuri de plante, care nu trebuie sa lipseasca din casele d#s.

daca #reti sa fiti sanatosi. Fie ca le culegeti, fie ca le cumparati de la piata, prepararea lor este simpla, iar

eficienta lor - ma"ima '

Tincturile

Sunt extracte de plante" care se obtin din combinarea lor cu produse alcoolice de cel putin 6.< alcool rainat

alimentar diluat cu apa" rac8iu de ructe sau de secara" )odca= ste strict interisa atat olosirea alcooluluietilic" cat si a spirtului medicinal= Preparatele se pun la soare sau in locuri calde" se scutura ilnic" se lasa)reme de 2(3 saptamani= Cand sunt $ata" se strecoara prin doua bucati de tion" se preseaa bine" pentru casucul sa iasa din plantele macerate" se pastreaa in sticle de culoare inc8isa" inundate bine cu dop de pluta=&oa obisnuita< #(0. picaturi" luate ca atare sau diluate in ceai ori apa ierbinte= xtern" tincturile se olosesc

pentru un$erea locurilor bolna)e ori sub orma de cataplasme=Tinctura de arnica 6Arnica montana8

Principiile sale acti)e" care stimuleaa imunitatea" sunt inrudite cu cele ale ec8inaceei" insa are cate)a calitaticare o indi)idualieaa si care o ac un a'utor nepretuit pe perioada seonului rece= 7n primul rand" eastimuleaa imunitatea nespeciica la ni)elul $atului si al cailor respiratorii superioare" prote'andu(le de inectiisi iind ideala pentru cei care sunt mai mereu ra$usiti" au ami$dalita cronica" arin$ita" sinuita etc= Apoi"olosita extern" ea imbunatateste circulatia" incaleste extremitatile si creeaa o stare de conort iic" iindexcelenta pentru persoanele sensibile la ri$ 1ri$ul iind unul din principalii dusmani ai imunitatii= -u inultimul rand" ea este un a'utor pretios atunci cand boala s(a instalat" intrucat elimina senatiile de slabiciune si



18

ameteala" toniica inima 1care este solicitata mai ales in bolile cu ebra puternica si re$leaa" prin mecanismeinca necunoscute" temperatura corpului= Marele ;oet8e adora aceasta planta" care(i sal)ase )iata atunci cand oinectie respiratorie" cu ebra oarte puternica" nu cedase la nici un alt remediu=Cum se administreaza arnica

7ntern< se iau 3.(4. de picaturi de tinctura de trei ori pe i" diluate in apa" pe stomacul $ol" )reme de 3. de ile" pentru o cura de ampliicare a imunitatii= Atunci cand boala s(a instalat" se pot lua 4" maximum # doe pe i laadulti= La copiii sub ! ani aceasta planta nu )a i administrata decat sub supra)e$8ere medicala" cei pesteaceasta )arsta putand lua #(0. picaturi de trei ori pe i=xtern< 7n tratamentul inectiilor $atului se ace $ar$ara cu arnica< 0(2 lin$urite de tinctura la 'umatate de

pa8ar de apa" dar cu atentie" pentru a nu in$8iti preparatul= Persoanele care au circulatia perierica deicitara"iind oarte sensibile la ri$" )or ace inainte si dupa expunerea la ri$ rictionari ener$ice ale membrelor sitoracelui cu aceasta tinctura" dupa care )or aplica o pelicula subtire dintr(un un$uent natural 1de tataneasa saumusetel pe locurile rictionate=Tinctura de cimbrisor 6Th<mus serp<llum8

Mod de preparare< lorile de cimbru 1salbatic sau de $radina" culese pe soarele amieii de )ara" se toacamarunt si se pun intr(o sticla" umpland(o pana la $at 1ara sa ie presate= &easupra se toarna rac8iu de ructe1prune" pere" mere etc= de 3/(4." care trebuie sa acopere complet lorile= Se lea$a la $ura si se pune la soare)reme de doua saptamani= Se scutura in mod re$ulat= Cand e $ata" se strecoara si se pune in sticle de culoare

inc8isa=+olile pe care le )indeca< incetinirea cresterii la copii 1se un$ picioarele cu tinctura de cimbru" scleroa in placi 1un$erea sirei spinarii cu tinctura de cimbru" tulburari menstruale" inectii ale traiectului urinar" boli dener)i" ne)roe aciale" reumatism" dureri de o)are" boli ale cailor respiratorii" boli de plamani 1pleureii"eniem=Posolo$ie< intern ( 2.(3. picaturi de tinctura de cimbru se iau o data pe i" diluate cu apa=Tinctura de coada-soricelului 6Achillea millefolium8

Mod de preparare< lorile culese pe soare se toaca marunt" se pun intr(o sticla si se acopera cu rac8iu de 3/(4.= Se lasa la soare )reme de 04 ile" scuturandu(se din cand in cand= Se strecoara" se pune in sticle bineinundate" de culoare inc8isa=+olile pe care le )indeca< menstre nere$ulate" menopaua" cancer $enital" inlamatii ale testicolelor" leucoree"

lipsa menstrelor" mi$rene" expectoratii cu san$e" 8emoroii" dureri de stomac" arsuri=Posolo$ie< intern ( 3.(4. picaturi de tinctura se dilueaa cu ceai sau apa= Se iau dimineata si seara" inainte demese=Tinctura de coada-calului 6>uisetum ar#ense8

Mod de preparare< doua maini de coada(calului proaspata" taiata oarte marunt" se pun intr(o sticla si seacopera cu rac8iu curat de secara= Se lasa la soare 04 ile" scuturand sticla re$ulat= Se strecoara" se pune la

pastrat in recipiente de culoare inc8isa=Ce boli )indeca< bolile de rinic8i si de )eica 1inclusi) pietrele" acumulari de apa in tesuturi" rani desc8ise"ulceratii" 8emoroii" picioare transpirate=Posolo$ie< intern ( ca adaos in ceaiuri" 4.(#. picaturi de 2(3 ori pe iG extern ( ca deinectant aplicat peaectiunile pielii si pe picioarele transpirate=

Tinctura de chimen negru 67igelia sati#a8 -i$elia 1-i$elia sati)a este un remediu extrem de )ec8i" adus din tiopia acum mii de ani" dar care in uropaa ost redescoperit de curand= La noi in tara creste in onele sudice" iind un condiment oarte apreciat inanumite alimente 1mai ales in lactate= 7n scop terapeutic" se oloseste ie uleiul esential al acestei plante 1careeste oarte scump si $reu de $asit" ie tinctura" cu care se obtin de asemenea reultate oarte bune= Cu aceasta

planta )(ati intalnit in pa$inile noastre si in iarna ce a trecut" iind recomandata in curele de slabire alaturi deceaiul )erde" pentru calitatile sale de intensiicare a metabolismului si de re$lare a apetitului= Studiile acute inultimii ani au demonstrat ca administrarea acestei plante in cure de 02(20 de ile este eicienta nu numai in

pre)enirea $uturaiului" bronsitelor sau a $ripei" ci a unei $ame impresionante de boli" in care sistemul imunitar 'oaca un rol esential" inclusi) in cele tumorale beni$ne sau mali$ne= Iata cum folosim aceasta planta/ Administrarea tincturii de nigelia

Se iau #. de picaturi de tinctura in 'umatate de pa8ar de ceai )erde rece sau caldut 1in nici un ca ierbinte" de patru(sase ori pe i= Amestecul de ceai )erde si ni$elia are un $ust si o aroma extrem de placute" in)iorand sieliminand slabiciunea de moment= Pentru persoanele care nu suporta ceaiul )erde 1care este el insusi un



1/

stimulent oarte bun" dar si puternic se recomanda diol)area tincturii in ceai de sunatoare sau talpa($astei= cura pentru intarirea imunitatii dureaa minimum 02 ile" putand i acuta o data pe luna=Tinctura de galbenele 6Calendula officinalis8

Mod de preparare< doi pumni de lori se pun intr(un litru de rac8iu si se lasa 04 ile la soare= Se strecoaralic8idul si se pune in sticle de culoare inc8isa=Ce boli )indeca< rani" san$erari" rupturi si intinderi musculare" tumori canceri$ene" scur$eri )a$inale=Posolo$ie< extern ( comprese cu tinctura de $albenele" indoita cu apa iarta si racita 1in aectiunile pielii" 2.(3. de picaturi adau$ate in ceaiul pentru spalaturile )a$inale=Tinctura de traista-ciobanului 6Capsella bursa-pastoris8

Mod de preparare< planta intrea$a ( tulpina" rune si lori ( se toaca marunt si se ba$a intr(o sticla de un litru1pana la $at" acoperindu(se cu rac8iu de secara sau de ructe 13/(4.= Sticla se pune apoi la soare" )reme dedoua saptamani" a$itandu(se permanent= Se strecoara si se tra$e in sticle de culoare inc8isa=Ce boli )indeca< imbolna)iri ale musc8ilor" lene)irea sincterului si a musc8ilor care inc8id traiectul urinar si)a$inul" cadere de intestine=Posolo$ie< intern ( 4. picaturi de tinctura" luate de trei ori pe i" in ceai de cretisoara 1o lin$urita de planta"oparita cu un sert de litru de apa in clocot" se inueaa scurt" se strecoaraG extern ( masarea onelor dureroase=Tinctura de "ro"olis

)e pun intr(o sticla de culoare inc8isa #. $ propolis solid 1cumparat de la apicultori" #.. ml alcool alimentar in dilutie de 3.= Se tine sticla intr(o oala cu apa calda cate)a ore= Apoi se a$ita ilnic" timp de o saptamana" pana se topeste= Se beau 3. de picaturi" intr(o cescuta cu 0.. ml apa calda" de trei ori pe i" inainte de masa=ste contraindicata administrarea lui cu orice el de ceai" doar apa simpla" care in contact cu picaturile se acelaptoasa= 7ntern< se recomanda pentru toate inectiile renale" calculi si nisip" c8iar si la )eica biliara= A'uta lainmultirea anticorpilor si re)italieaa icatul= Pentru aectiuni di$esti)e se iau doar 0. picaturi" dupa masa=xtern< se tamponeaa ecemele" ranile inectate" intepaturile de insecte" locurile cu iritari aler$ice ale pielii=Se un$ inc8eieturile cu dureri reumatice si $atul" in ca de raceala" bronsite si larin$ite= xtern" se poate olosila copii numai dupa )arsta de trei ani= bine sa constientiati puterea propolisului ( un ade)arat miracol

produs de albineTinctura de spanz 6eleborus purpurascens8

Mod de preparare< radacina proaspata se taie marunt si se pune intr(un borcan pana se umple pe 'umatate"dupa care se completeaa cu alcool de 6. pana la umplerea completa= Se lasa la macerat trei saptamani" dupacare se se iltreaa si se tra$e in sticlute mici" inc8ise la culoare=Ce boli )indeca< reumatism" reumatism de$enerati)" dureri musculare" rani $reu )indecabile" tumoriexterioriate=Posolo$ie< extern ( se ac rictiuni pe onele dureroseG in caul ranilor si al tumorilor exterioriate" se ac

pensulari pe locurile aectate=Atentie< tinctura de span este oarte toxica" moti) pentru care se depoiteaa in locuri si$ure" departe de copii"cu o etic8eta de a)ertiare= Se oloseste numai extern=Tinctura de sunatoare 6<pericum perforatum8

Mod de preparare< doi pumni de lori culese pe soare se pun intr(o sticla" dupa care se acopera cu rac8iu= Se

lasa trei saptamani la soare= Se strecoara si se pune in sticle de culoare inc8isa=Ce boli )indeca< boli de ner)i" inlamatii ale ner)ilor" ne)roe" insomnii" slabiciuni pro)ocate de ner)i"8epatita" inlamatii ale colecistului 1colecistita=Posolo$ie< intern ( se iau o data pe i 0.(0# picaturi de tinctura" intr(o lin$ura de apaG extern ( tinctura se un$e

pe locurile dureroase=Tinctura de valeriana 0Valeriana o((icinalis3

Mod de preparare< radacina uscata se drobeste marunt in piua sau se macina cu rasnita electrica de caea"dupa care se pune intr(un borcan pana se umple pe trei serturi" iar restul se completeaa cu rac8iu= Se lasa treisaptamani la macerat" dupa care se strecoara= Se tine in sticlute mici" inc8ise la culoare=Ce boli )indeca< insomnia 1da un somn pround" ara a da insa si senatia de somnolenta matinala pe care odau somnierele de sintea" palpitatiile cardiace" 8ipertensiunea" starile de ner)oitate" tulburarile de

menopaua=Posolo$ie< se iau 2.(4. de picaturi in 'umatate de pa8ar de apa" seara" inainte de culcare=Tinctura de urzica 6(rtica dioica8



150

Mod de preparare< runele plantei" proaspat culese" se spala bine cu apa" se taie marunt" se pun intr(o sticla=Se toarna deasupra rac8iu de secara curat 13/(4." astel ca planta sa ie acoperita= Se lasa la loc cald" )remede 04 ile=Ce boli )indeca< caderea parului" eceme" ulceratii" bataturi dureroase" micoe" pete pe piele" sciatica"inlamatii ale ner)ilor=Posolo$ie< se un$ repetat locurile bolna)e cu tinctura de urici=(leiurile

Prepararea< 7n mare parte" uleiurile de plante se prepara in modul urmator< se pun doi pumni de lori sau planteintre$i taiate marunt intr(o sticla" umpland(o pana la $at 1ara a le indesa" iar deasupra se toarna ulei demasline" de porumb sau do)leac" presate la rece 1preparare industriala" astel ca untdelemnul sa depaseasca cudoua de$ete plantele= Se pun sticlele )reme de 04 ile aara" la soare" sau in apropierea sobei de $atit=(leiul de sunatoare6<pericum perforatum8

Mod de preparare< lorile de sunatoare culese pe soare se pun intr(o sticla si se acopera cu untdelemn= +ineinc8ise" sticlele se pun la soare sau in bucatarie" lan$a soba de $atit= &upa cat)a timp" untdelemnul secoloreaa in rosu= La doua saptamani implinite" se iltreaa lic8idul printr(un tion" se preseaa bine plantele"ca sa(si lase esenta" se pune uleiul de sunatoare in sticle de culoare inc8isa=+olile pe care le )indeca< uleiul de sunatoare nu trebuie sa lipseasca din nici o casa= Se prepara usor si e)alabil doi ani= Se oloseste cu mult succes in urmatoarele cauri< rani desc8ise 1pla$i" luxatii recente"

inlamatii ale $landelor si $an$lionilor" obra iritat" dureri de spate si sale" sciatica" reumatism" spondiloa"arsuri de soare" dureri de burta la copii 1se un$e pantecul cu ulei" orice aectiuni ale pielii=Mod de intrebuintare< se maseaa locul dureros cu ulei" pana ce patrunde adanc in piele= lin$ura luata pe stomacul $ol din acest ulei este utila in caurile de iere lenesa" de pietre la )eica

biliara" precum si in caul durerilor de cap care apar la persoanele care au probleme biliare=

(leiul de musetel 63atricaria chamomilla8

Mod de preparare< se cule$ lorile de musetel pe soare= Se pun intr(o sticla mai mica" se acopera cu untdelemnde masline presat la rece= +ine astupata" sticla se pune la soare" )reme de 04 ile= Se strecoara" se pastreaa lari$ider=+olile pe care le )indeca< inca din Antic8itate" uleiul de musetel se olosea pentru )indecarea ne)ral$iilor si a

mancarimilor pielii" a reactiilor aler$ice" a durerilor de urec8i" a 8emoroiilor" a scrantelilor" pentru in$ri'ireatenului=Mod de intrebuintare< se un$ locurile cu probleme si se maseaa incetisor= Contra durerilor de urec8i" se puncu pipeta picaturi de ulei incalit" in conductul auditi)=(leiul de cimbru 6Th<mus serp<llum8

Mod de preparare< inlorescentele plantei se cule$ la pran" pe soare puternic" se pun in sticle" se acopera cuuntdelemn= Se lasa 04 ile la soare sau la loc cald=+olile pe care le )indeca< lo)ituri" scleroe multiple" paraliia membrelor" imbolna)iri ale musc8ilor"reumatism=Mod de intrebuintare< se maseaa locurile bolna)e cu ulei de cimbru=

Unguiente din #lante

Unguente .in #lante Medicinale- Culesul ierburilor si al florilor de leac e in toi. ;ana de anziene, forta

lor este ma"ima. +aca sunteti adeptii farmaciei la domiciliu, dati fuga prin cranguri si pa)isti si nu uitati

acasa retetele din :Formula As: ' 7n toiul lui iunie" natura se transorma intr(un ierbar urias cu plante medicinale= -umai cine nu le cunoaste

puterea trece pe lan$a ele nepasator= Aromatul musetel" auriile saniene" tataneasa cu runele sale aspre silori roalii" marul(lupului" cu mirosul amar si patrunator ( toate minunile naturii inloresc in luna lui ciresar=



151

Acum e momentul sa ne completam armacia casei cu leacurile cele mai puternice" care sa ne a'ute sa ne pastram )i$oarea si sanatatea pe parcursul intre$ului an= 7n numarul trecut am )orbit despre tincturi si uleiurimedicinaleG acum )om )orbi despre o parte cu totul speciala a armaciei naturii ( un$uentele si mixturile

pentru u extern= Cu aceste preparate pot i obtinute reultate excelente nu doar in probleme dermatolo$ice" ci( asa cum )om )edea ( intr(o $ama extrem de di)ersa de aectiuni=Cum se prepara un unguent?

btinerea casnica a unui un$uent presupune doua ae< 0= btinerea asa(numitei bae" in care )a i apoiinclusa planta= 2= 7ncluderea in baa de un$uent a plantei sau a extractului de planta=7n ceea ce pri)este baa de un$uent" cea mai obisnuita este cea obtinuta din untura de porc" existand insa sialternati)e" cum ar i rasina combinata cu ulei si cu ceara de albine" untul" untul clariiat= 7ntrucat untura de

porc se altereaa usor si=== miroase cam neplacut" )a satuim sa recur$eti la untul clariiat=Obtinerea untului clarifiat

Pentru a obtine aproximati) 0.. $ de unt clariiat se procedeaa astel<( se ia un pac8et de unt 12.. $ si se pune intr(o oala pe oc=( se lasa pana ce untul se topeste si incepe sa iarba in clocot mic" luandu(se cu o lin$ura spuma ormata=( la un anumit moment 1dupa 0#(2# de minute" spuma alba pana atunci de)ine rosiatica si apare un usor mirosde arsG obser)am ca untul si(a pierdut tulbureala si a de)enit oarte limpede" asa incat ne permite sa )edemundul )asului in care a ost pus= 7n acel moment" se ia oala de pe oc" se toarna untul clariiat intr(un alt )as"

cu atentie sa nu se strecoare nici o impuritate si se lasa sa se raceasca= &epunerile ramase in primul )as nu seolosesc" ci se arunca 1ele nu sunt indicate nici in alimentatie= Acest unt clariiat este o baa de un$uentexcelenta" a)and un miros placut" intrand oarte usor in piele si a)and o conser)abilitate excelenta=Topul Alifiilor +in Ierburi i Flori(nguentul de sanziene galbene 6*allium #erum8

Cum se preparaSe toarna untul clariiat proaspat obtinut" ierbinte peste o mana de inlorescente proaspete" tocate oartemarunt= Se amesteca totul cat mai bine" dupa care se lasa sa se raceasca )reme de !(/ ore= Se pune apoi )asulin care s(a acut amestecul la oc mic si se asteapta pana isi recapata consistenta lic8ida" dupa care se iltreaa

prin tion" obtinandu(se un un$uent cu tenta )eruie" care se )a pastra la ri$ider=La ce olosesteSanienele $albene sunt extrem de eiciente in inectiile pielii" a caror )indecare treneaa= :n$uentul de

saniene mai este indicat pe cicatricele )ec8i" inestetice" precum si in caul petelor ramase pe piele in urmainectiilor ori a contactului cu dierite substante c8imice=bser)atiiSanienele $albene sunt unele dintre cele mai bune plante cosmetice= Cea mai importanta actiune a lor esteaceea de curatare a pielii de pete" de micile semne ramase in urma arsurilor" a acneei" a iritatiilor= :n$uentul se

poate olosi insa numai pentru tenul uscat sau normal= Pentru tenul $ras" este indicata aplicarea pe oneleaectate de comprese cu inuia obtinuta din trei lin$urite din aceasta planta" la o cana de apa ierbinte=

(nguentul de marul-lupului 6Aristolochia clematitis8

Cum se preparaPlanta uscata se macina in cu rasnita electrica de caea" dupa care se cerne de doua ori printr(o sita de aina

alba= Se iau trei lin$urite din aceasta pulbere extrem de ina si se pun in untul clariiat" atunci cand acesta areconsistenta semilic8ida" amestecandu(se oarte bine" pana se omo$enieaa perect= Si acest preparat se

pastreaa la ri$ider=La ce oloseste:n$uentul de marul(lupului este un cicatriant si un antiinectios redutabil" iind olosit pentru $arieturi" raniinc8ise 1inclusi) cele ramase de pe urma operatiilor c8irur$icale" arsuri" ulcere pe piele" inclusi) ulcere)aricoase= &e asemenea" este util in tratarea tumorilor beni$ne si mali$ne= Se aplica pe onele aectate" dedoua(trei ori pe i= 7n inectiile extinse" se oloseste un decoct concentrat 13 lin$urite la cana" cu care se accomprese=bser)atii&eoarece eectul cicatriant al acestei plante este oarte puternic" este bine ca inainte de a aplica un$uentul pe

rani sa se aca o deinectie oarte buna cu alcool a locului aectat= Stratul de un$uent nu trebuie sa ie prea$ros" ci atat cat sa ie absorbit de piele" asa incat sa nu ramana o pelicula care sa impiedice porii sa respire sausa a)oriee instalarea inectiilor= Planta este toxica pentru u intern" moti) pentru care )a i manipulata cu



152

$ri'a si nu )a i lasata la indemana copiilor= &e asemenea" un$uentul nu )a i aplicat pe rani desc8ise" mai alesatunci cand au o intindere mare=Unguentul cu Tateneasa

Cum se preparaMai intai se ace o tinctura de tataneasa astel< intr(un borcan se pun 0. lin$uri rase de radacina uscata simacinata de planta si un pa8ar si 'umatate 13.. ml de alcool de !.G se lasa la macerat 0. ile" dupa care seiltreaa= 7n untul clariiat ierbinte 1cantitatea obtinuta dintr(un pac8et se pune o lin$urita de ceara de albinecurata 1se $aseste in piata la apicultori si se amesteca pana se diol)a complet" dupa care se lasa la racit=Atunci cand amestecul de unt clariiat cu ceara are o consistenta semisolida" se adau$a treptat tinctura detataneasa" amestecand ener$ic" pentru a se omo$enia= Se pune atata tinctura cat poate untul sa absoarba 1inmomentul in care am pus destula tinctura" apare o pelicula de alcool care nu se mai in$lobeaa in un$uent"oricat am amesteca= 7mediat dupa preparare" un$uentul se pune la ri$ider" unde )a i pastrat tot timpul=La ce oloseste:n$uentul cu tataneasa este un remediu care nu ar trebui sa lipseasca din armacia casei= l a'uta la reacerearapida a pielii dupa rani" arsuri" inter)entii c8irur$icale= &e asemenea" a)orieaa consolidarea articulatiilor dupa entorse si luxatii" iar in caul racturilor" accelereaa reacerea tesutului osos si consolidarea oaselor= Maitariu" in perioada de toamna(iarna" masa'ul cu acest un$uent pe tot corpul" dupa baie" )a i excelent pentru

pre)enirea reumatismului si a problemelor pielii $enerate de ri$= Pentru persoanele cu o constitutie ira)a"

bolna)icioase" masa'ul cu un$uent de tataneasa are eecte )italiante exceptionale=bser)atii:n$uentul de tataneasa este extrem de util pentru cicatriarea estetica" iind aplicat imediat dupa inc8iderearanilor si incetarea supuratiilor=

O alta reteta cu tataneasa

Se cule$ )aruri de tataneasa inlorite" cu tot cu rune" si se usuca la umbra" in strat oarte subtire= Plantauscata se macina in cu rasnita electrica de caea" dupa care se cerne prin sita ina= Pulberea reultata seamesteca cu apa calda" pana capata consistenta unei paste= Pasta astel obtinuta se oloseste imediat dupa

preparare" contra candidoei )a$inale" a ranilor in ona $enitala 1care de obicei sunt oarte $reu )indecabile"ca ad'u)ant in tric8omonas" inectii bacteriene= &e asemenea" se oloseste ca ad'u)ant in caul cancerului de

piele" al pla$ilor atone si al cicatricelor c8eloide=bser)atiiAcest preparat este extrem de indicat in inectiile si leiunile cu localiare $enitala= Spre deosebire de altesubstante si plante antiseptice" tataneasa nu leeaa lora normala" ci actioneaa mai de$raba prin eectul saure$enerati) si prin stimularea capacitatii de aparare locala=(nguent de tataneasa pentru protectia pielii fata de actiunea razelor solare

Cum se preparaSe obtine intocmai ca si un$uentul de tataneasa" cu unt clariiat" atat doar ca se pun doua lin$urite de ceara inloc de una si se adau$a si doua lin$urite de ulei de catina 1se $aseste in ma$ainele naturiste=La ce olosesteCombinatia de tataneasa cu ulei de catina este redutabila" ea prote'and pielea nu doar de actiunea noci)a a

raelor solare din timpul )erii" ci si de cea a )antului" a ri$ului ori a umeelii= Se intinde un$uentul pe piele in pelicula oarte subtire" inaintea expunerii la soare sau la intemperii= &e asemenea" este oarte bun in tratareaarsurilor de $ra)itate mica" in dierite aectiuni $inecolo$ice 1candidoe" iritatii )a$inale=(nguentul de sunatoare 6Crepis foetida8

Cum se prepara7nlorescentele uscate de sunatoare se maruntesc in piua sau cu rasnita electrica de caea= Se pun patru lin$uride sunatoare maruntita intr(un )as si se toarna deasupra unt clariiat incins 1cantitatea obtinuta dintr(un

pac8et" amestecandu(se apoi bine" pana ce compoitia se raceste" dupa care se lasa )reme de !(/ ore= Se puneapoi )asul in care s(a acut amestecul la oc mic si se asteapta pana isi recapata consistenta lic8ida" dupa carese iltreaa totul prin tion" obtinandu(se un un$uent cu tenta rosiatica" care se )a pastra la ri$ider=La ce oloseste

&aca alte plante au asupra pielii doar eecte )indecatoare" sunatoarea are un rol important si in combatereasenatiilor de durere" usturime sau mancarime= a este prin excelenta o planta calmanta" iind extrem de utilain diminuarea suerintelor" dar si pentru )indecarea arsurilor de $ra)itate mica si medie 1inclusi) cele solare" a



153

aler$iilor si a altor aectiuni dermatolo$ice insotite de mancarime puternica si usturimi= bser)atiiPentru combaterea mancarimilor pielii si a usturimii se adau$a in un$uentul de sunatoare ece picaturi de ulei)olatil de menta 1se $aseste in Plaaruri si armacii naturiste ( eectul )a i exceptional=(nguentul cu ardei iute

Cum se prepara7n untul clariiat incins 1cantitatea obtinuta dintr(un pac8et se pun 3(4 lin$uri de ardei iute taiat marunt 1maiales partea cu seminte si se amesteca oarte bine la oc mic" )reme de 0. minute" dupa care se lasa un$uentulsa se raceasca putin si se iltreaa= :n$uentul se pastreaa la rece=La ce olosesteAre eecte excelente antireumatice" de intensiicare a circulatiei san$uine perierice si de redare a mobilitatiiarticulatiilor= Se oloseste in artrite" poliartrite reumatoide" la masa' usor in ne)ral$ie si in criele delombosciatica" pe articulatiile dureroase" in caul sec8elelor ramase din traumatisme mai )ec8i= Pe perioadaanotimpului rece" )a i de un real a'utor persoanelor ri$uroase" care au extremitatile corpului reci" cucirculatia slaba=bser)atiiAcest un$uent nu este suportat de toata lumea" capsicina din ardeiul iute putand declansa reactii aler$icese)ere= &in acest moti)" inainte de a olosi un$uentul" se )a ace o proba" intinandu(l pe o portiune mica de

piele= &aca apar inlamatii" senatii de mancarime sau usturime intensa inseamna ca a)eti sensibilitate aler$ica

la acest produs si" in consecinta" nu il )eti utilia=(nguentul cu rasina de pin sau de brad

Cum se prepara%asina de pin sau de brad o $asim din abundenta in aceasta perioada in padurile de coniere= a este@medicamentul@ adus cu darnicie de catre arbore" in locul unde scoarta i(a ost ranita= Ma'oritatea copacilor delan$a traseele turistice sau de lan$a drumurile si exploatarile orestiere au asemenea rani" in prea'ma carora s(acolectat din belsu$ rasina= Aceasta se ia de pe copac cu un bricea$" dar ara a o raui" pentru a nu produce noi)atamari= Pentru a obtine un un$uent" a)em ne)oie de untul clariiat obtinut dintr(un pac8et" de 2(3 lin$uritede rasina de pin si de ceara de albine de marimea unei alune= 7n untul clariiat incins se pun rasina si ceara si seamesteca oarte bine" dupa care se strecoara 1deoarece de obicei rasina are si bucati de scoarta intr(un borcansi se lasa la racit=

La ce oloseste%asina de pin are asupra pielii si a altor tesuturi ale or$anismului uman exact aceleasi eecte pe care le are siasupra copacului" adica a'uta la inc8iderea ranilor si la reacerea tesuturilor distruse= Ca atare" este utila inarsurile si ranile de $ra)itate medie(mica" in ulcere )aricoase" in tratarea luxatiilor" entorselor si racturilor= &inacest un$uent se pot modela si niste supoitoare extrem de eiciente in tratarea 8emoroiilor si a ranilor inona anusului si rectului 1inclusi) a istulelor=bser)atii%eultate deosebite se obtin cu acest un$uent si in aectiunile $inecolo$ice" a)and un eect exceptional decicatriare si de reacere a tesuturilor= Se pot trata cu succes si cer)icitele si ranile pe col=

eacuri "o"ulare din Al"ii (rance*i

ontra consti"atiei

Tratamentul cu ulei de masline:n pa8ar de untdelemn de masline se introduce in intestin sub orma de clisma" cu a'utorul unei canule=%epetat seara" )reme de o saptamana" tratamentul duce la re$ulariarea ritmului intestinal=Tratamentul cu prune



15

Florile de prun 1Prunus domestica" inuate intr(o cana de lapte iert" clocotit" sunt un pur$ati) excelent=Sase prune uscate se lasa o noapte sa se inmoaie intr(o 'umatate de cana de apa= A doua i dimineata" se bealic8idul incet" lin$urita cu lin$urita" iar la urma se consuma si ructele=7n ca de constipatie cronica" se recomanda prune coapte" cat se poate de proaspete" care se consuma penemancate" dimineata" cu paine de secara=&ecoct laxati) din rune de prun< ierbeti" )reme de 0. minute" 3. de rune de prun intr(un litru de apa= +eticate o ceasca dupa iecare masa" )reme de # ile=Tratament "entru dia%etici

Pe lan$a un re$im alimentar strict" se recomanda urmatoarele @re$uli@<( sa se bea cantitati mari de inuie de ain 10 lin$ura de rune se inueaa 3. de minute intr(o cana de apaclocotitaG( sa se ia de trei ori pe i cate o lin$urita de boabe de mustarG( sa se rada cat mai mult 1se presupune ca rasul reduce ni)elul a8arului din san$e=

+ecoct din pastai de fasole uscata

Si pastaile de asole au proprietatea de a diminua cantitatea de a8ar din san$e= 7nmuiati" )reme de doua ore"0.. $ de pastai uscate" taiate marunt" intr(un litru si 'umatate de apa= Lasati(le sa iarba pana ce lic8idul sereduce la 'umatate" apoi puneti(le la macerat toata noaptea= +eti peste i lic8idul" intre mesele principale=Tinctura de laptuci 6salata #erde8

Tinctura de laptuci se obtine punand la macerat timp de 4 ile o cantitate e$ala de laptuci proaspete si dealcool de 9. 1de exemplu< 0H2 >$ salata )erde si 0H2 l alcool= Strecurati lic8idul printr(un tion" apoi turnati(lintr(o sticla inc8isa la culoare" pe care(o astupati cu un dop= -u aceti o cantitate prea mare= Se administreaa6. de picaturi in putina apa" de trei ori pe i" inainte de mesele principale= Acest leac ace sa scada cu 3.ni)elul $licemiei diabeticilor=eacuri contra diareei

7n primul rand" se administreaa un pur$ati) puternic 10 lin$ura de ulei de ricin pentru adulti" 0 lin$urita pentrucopii" dupa care se bea 0 lin$ura de suc de lamaie=Se opareste 0 lin$ura de mie de nuca pisata cu 0H2 l apa clocotita" timp de 2. de minute" apoi se strecoara= Se

bea cate un pa8arel de lic8id o data pe i" dimineata=Se inmoaie paine uscata de secara in apa calda" timp de 2. de minute= Se bea terciul obtinut" in decurs de o i"

lin$urita cu lin$urita=Pentru diareea cronica ( se ierbe la oc mic o lin$urita de coa'a macinata de ste'ar" intr(o cana si 'umatate deapa" timp de 0. minute= Se ia cate o lin$ura" de trei ori pe i=Alte remedii<( puneti la iert" )reme de 0. minute" un pumn de co'i de ceapa" intr(un litru de apa= &in lic8idul astel obtinutconsumati circa 0H2 l pe i= Pentru su$ari< opariti 3 cepe taiate cu 0 l de apa iarta si lasati(le sa se inuee)reme de doua ore= 7ndulciti lic8idul= Se pun 0. picaturi in biberon=<emedii "entru su(erintele la rinichi

Pentru intretinerea si curatirea $enerala a rinic8ilor se recomanda urmatorul remediu< 0 lin$ura de seminte dein se ierbe cu o cana de apa" )reme de # minute= Se lasa sa se raceasca= Lic8idul reultat" destul de cleios" sedilueaa cu apa iarta si racita= Se ia cate o 'umatate de cana la doua ore" doua ile consecuti)= -u se adau$a si

nu se mananca a8ar sau miere pe durata tratamentului=Piatra la rinic8i< 0 pa8ar de seminte de canepa se da prin rasnita de caea si se ierbe cu 3 pa8are de lapte

proaspat" pana ce lic8idul scade la 0 pa8ar= Se strecoara si se bea ierbinte inainte de masa de dimineata=Procedeul se repeta # ile consecuti)" se tine o paua de 0. ile" apoi tratamentul se reia= Se continua asa)reme de un an" a)and maxima eicienta atat pentru rinic8i" cat si pentru icat=7nsuicienta renala< 3. $ radacina de an$8inare transormata in pulbere se pune la macerat in 0H2 l de )in alb"natural" )reme de o saptamana= Se strecoara" se bea un pa8arel de lic8ior de trei ori pe i" inainte de mesele

principale=%etentii de urina" colici neritice" cistite" tulburari renale" calculi" $uta= Porumbul este unul dintre cei mai

puternici diuretici naturali= Se recomanda administrarea lui" pentru eliminarea deseurilor or$anice si impotri)aretentiei de urina= Porumbul exercita un eect sedati) asupra cailor urinare si tripleaa secretia de urina in 24

de ore= Se recomanda in ca de calculi renali" colici neritice" cistite cronice si in toate aectiunile care necesitao crestere a )olumului de urina 1$uta" reumatism=



155

%eteta< se inueaa 2.(2# $ de matase de porumb intr(un litru de apa clocotita= Se strecoara si se indulceste cumiere= &in aceasta inuie se beau 4 cani in 24 de ore= -u se depaseste 0 l de ceai pe i=eacuri "entru normali*area hi"ertensiunii

Cel mai important lucru in pre)enirea 8ipertensiunii este re$imul alimentar= Carnea 1de porc si alimentelecare contin amidon 1asolea" maarea trebuie e)itate pe cat posibil= Painea proaspata se inlocuieste cu cea

pra'ita" dulciurile si $reutatea corporala peste cea normala trebuie e)itate= Sare oarte putina" nu alcool" nucondimente?Consumul unui catel de usturoi in iecare dimineata are ca reultat scaderea presiunii san$elui= :sturoiul sein$8ite" nu se mesteca" dupa care se bea putina apa= Acest tratament inceteaa cand presiunea san$elui a a'unsla normal= La ne)oie" tratamentul se repeta=&ecoct de co'i de cartoi= Co'ile de la 4(# cartoi" bine spalate" se ierb in 0H2 l de apa" timp de 0# minute=&ecoctul reultat se strecoara= Se beau 0(2 cani pe i=um se com%ate insomnia

eama de la muraturi de castra#eti

:n pa8ar de eama" indulcit cu 0 lin$ura de miere si luat cald" cu 0# minute inainte de culcare" produce unsomn adanc=

-ota< Persoanele cu basica urinara @slaba@ )or reduce portia la 'umatate" pentru a nu se trei noaptea saurinee=

Alte remedii 7nsomniile sunt cauate de cele mai multe ori de boli ner)oase= 7ata cate)a remedii<( puneti sub perna o mana de 8ameiG( puneti sub perna un manunc8i de ramuri de mesteacanG

In cazuri e"treme

Aceasta metoda a ost recomandata de practicieni in caurile de insomnie cronica= Toate lucrurile olosite caasternut de noapte" cum ar i< paturi" cearsauri" plapumi" perne" pi'amale" sa ie acute din material ne$ru= &easemenea" peretii camerei sa ie )opsiti in ne$ru ( nu in ulei= Metoda produce reultate uimitoare c8iar si incele mai $ra)e cauri de insomnii cronice=Un vechi remediu im"otriva (urunculelor

Luati o ceapa si coaceti(o bine= Taiati(o apoi in 'umatate si aplicati(o cu partea taiata peste abces= Apoi

banda'ati(o strans= Ceapa trebuie sa ie calduta= Sc8imbati(o la patru ore" pana cand urunculul coace si sedesc8ide=Arsuri

Pentru arsurile locale" urmatoarea metoda este oarte eicienta= Spar$eti un ou" bateti(l bine si turnati(l pesterana= Apoi )arsati incet si alcool= &easupra arsurii se )a orma o po'$8ita care )a opri durerea si )a )indecaarsura=Pentru arsuri $ra)e" partea aectata trebuie unsa cu untura de capra sau de bou= +asicutele de apa se )or spar$ecu un ac steriliat in oc" apoi )or i acoperite cu coca de secara ermentata= Coca se sc8imba la 3(4 ore=&aca $atul este oparit de bauturi ierbinti" putina apa amestecata cu albus de ou opreste durerile==evralgii

Pentru a alina durerile ne)ral$ice" se recomanda urmatoarea metoda< se taie in doua un ou iert tare" iar cele

doua elii se aplica calde" pe partea aectata= Cand oul se raceste" durerile dispar=

eacuri #o"ulare <usesti 0)travechi3

#racticate de sute de ani, din )i%eria si "ana in u%an



15-

/oli )tomatologice

.ureri de dinti

R Pe dintele dureros se aplica un tampon de )ata imbibat cu suc de ceapa=R Se prepara un amestec din suc proaspat de morco)i si )odca" in cantitati e$ale= Pe dinte si pe $in$ie se aplicaun tampon de )ata imbibat cu lic8idul reultat= Amestecul se pastreaa intr(o sticluta intunecata" bine inc8isa=7ntarirea $in$iilor si combaterea retractiei acestoraSe mesteca ilnic cate o bucatica de radacina de 8rean=)tomatite

Se prepara un amestec din 2#. ml apa" 2 lin$uri de miere de albine si eama de la o lamaie=/olile )e*onului <ece ?ri"a

R Peste doua cepe de marime mi'locie taiate marunt se toarna #.. ml apa clocotita si se lasa sa se inueetimp de 2. de minute= Se administreaa indulcita cu miere de albine" cate 2.. ml inuie de trei ori pe i" intremese si inainte de culcare= Tratamentul dureaa 0. ile=R Pentru a combate $ripa indelun$ata care se incapataneaa sa nu treaca" se recomanda sa consumati numaimere proaspete" date pe raatoare" cate 0(0"# >$Hi= Tratamentul dureaa 2(3 ile=Tuse convulsiva

R Peste 3. $ lori de $utui 1sau #. $ rune de $utui se toarna 0 l de apa clocotita si se lasa sa se inuee timpde 0# minute= 7nuia se strecoara si se administreaa cate 0..(2.. ml de trei ori pe i sau in timpul accesului

de tuse" care )a i calmat rapid=R Peste cate)a radacini de 8rean taiate in rondele se presara a8ar si se lasa sa stea peste noapte in locintunecos= Siropul reultat se administreaa cate 0(2 lin$uri pe i=Astm, tuse convulsiva, digestie lenta, s"asme intestinale

Peste o lin$urita de seminte de anason se toarna 0.. ml apa clocotita si se lasa sa se inuee timp de 0.minute=Se administreaa cate 0.. ml inuie" de trei ori pe i" dupa masa=?uturai si sinu*ita

R &e cate)a ori pe i se toarna in nas cate)a picaturi de eama de lamaie=R Se prepara un amestec dintr(o lin$urita de suc proaspat de ceapa si o 'umatate de lin$urita de miere de albine1de preerat miere de salcam= Cu o pipeta se toarna in iecare nara 1osa naala cate 2 picaturi" iar restul

compoitiei se bea= &oua(trei proceduri sunt suiciente pentru insanatosirea completa=Faringita

Peste 0 l de apa clocotita se toarna o mana de ructe de ain si se lasa sa iarba pana scade la 'umatate= 7n cade stomatite si arin$ite se clateste $ura si se ace $ar$ara=Acelasi decoct se oloseste sub orma de comprese in ca de 8emoroii sau la spalarea ecemelor=/oli .e )tomac )i 'ntestine

onsti"atie

Peste 3. $ cicoare uscata si maruntita se toarna 0 l apa clocotita si se lasa sa se inuee timp de 0.(0# minute"dupa care se strecoara= 7nuia se administreaa cate 2.. ml dimineata sau cate 0.. ml de doua ori pe i"inainte de masa=.iaree

7ntr(un litru de apa clocotita se pune o mana de oi maronii de ceapa si se lasa sa iarba timp de 0. minute= Seadministreaa cate #.. ml pe i=.iaree, scor%ut si a(ectiuni catarale

Peste 0.. $ aine se toarna 0 l de )odca si se lasa sa se maceree in loc intunecat si racoros timp de douasaptamani= Se administreaa cate 0#(2. $ de tinctura=Ulcer gastro-duodenal

R Timp de o luna se bea de patru ori pe i cate 0.. ml suc de cartoi crui= Se poate adau$a suc de morco)i saumiere de albine dupa $ust= Sucul se administreaa cu 0. minute inainte de masa=R Timp de o luna se consuma suc de )ara proaspata" cate 0#. ml de trei ori pe i" cu 0. minute inainte demasa=

Alte A(ectiuniMigrene

R Se aplica pe runte cataplasme cu elii de ceapa cruda= Mi$rena dispare in cel mult 3. de minute=R Pe tample se pun comprese cu eama de lamaie=



15.

+tita

data pe i se toarna in urec8e cate 0(2 picaturi de eama de lamaie=Menstruatii insotite de dureri

Peste 3. $ radacini de anason se toarna 0 l de apa clocotita si se lasa sa iarba timp de 0# minute= &ecoctul sestrecoara si se administreaa cate 0.. ml" de trei ori pe i" dupa mesele principale=<emediu vermi(ug

Se drobesc coa'a" pulpa si semintele unei lamai= Lamaia drobita se lasa sa se maceree timp de doua ore in3.. ml de apa iarta" la care s(au adau$at 2(3 lin$urite de miere de albine= Lic8idul reultat se strecoara si se

bea inainte de culcare=?uta

R Se bea ilnic cate ."# ( 0 l de compot din mere" indulcit cu miere de albine dupa $ust=R Se coace in cuptor un nap cu tot cu coa'a= &upa ce s(a racorit putin" napul se taie in doua si cu 'umatatile luise rictioneaa locul aectat de $uta=R Se iau lori de musetel uscate si maruntite si ulei de masline in proportie de 0</= 7n$redientele se incalesc

prin metoda @bain(marie@ timp de o ora sau se toarna intr(o sticla" care nu se inc8ide ermetic" si se lasa sa semaceree la soare timp de 4 ile" dupa care se strecoara= :leiul reultat se oloseste la rectii=.ureri reumatice

Peste o capatana de usturoi data pe raatoare se toarna 2.. ml ulei de masline si se lasa sa se maceree timp de

2(3 ile= Maceratul reultat se utilieaa la rectii ale locurilor dureroase=.ureri reumatice, litia*a urinara, menstruatie neregulata

Peste #. $ seminte sau radacini de patrun'el se toarna 0 l de apa clocotita" se lasa sa iarba timp de # minute"dupa care se mai lasa 0# minute sa se inuee= Se administreaa cate 0.. ml de doua ori pe i" inainte demasa=Frumusete

ra"aturi ale sanilor

Peste o mana de samburi de $utui se toarna 0#. ml apa clocotita si se lasa sa se inuee timp de 2#(3. deminute= 7nuia se aplica pe sanul aectat sub orma de compresa=#istrui

R Pielea se rictioneaa cu suc proaspat de ceapa=

R Peste o ceapa taiata marunt se toarna 0.. ml otet de mere si se lasa sa se maceree timp de 2(3 ile= Cumaceratul reultat se rictioneaa pielea de 2(3 ori pe saptamana=R Peste 2(3 castra)eti de marime mi'locie" taiati in cubulete" se toarna #.. ml lapte crud si se lasa sa semaceree timp de trei ile= Maceratul reultat se aplica de cate)a ori pe piele si pistruii )or disparea ara urma==egi

R -e$ii se un$ de doua ori pe i cu eama de papadie=R Coa'a de la doua lamai se lasa sa se maceree timp de / ile in #.. ml otet de ructe= -e$ii se umeesc dedoua ori pe i cu maceratul reultat= Procedura se repeta pana la disparitia lor=Masca "entru "ori dilatati

Se prepara un amestec din seminte macinate de castra)ete" do)leac si pepene $alben" luate in proportii e$ale=Peste 2(3 lin$uri de amestec se toarna doua lin$uri de smantana si se amesteca pana de)in ca o pasta= Masca se

aplica pe ata si se lasa sa actionee timp de 3. minute" dupa care ata se clateste cu apa calduta=eac "entru unghii s(aramicioase, care se ex(olia*a

&e doua ori pe i" timp de 0. ile" un$8iile se un$ cu eama de lamaie sau suc de ceapa=otiune astringenta "entru ten gras si "entru com%aterea ridurilor

Co'ile de la doua $utui se lasa sa se maceree cate)a ile in 3.. ml )odca= Se aplica pe ata de doua ori pesaptamana=eac "entru com%aterea acneei

Peste !# $ rune de laptuca se toarna 0 l de apa clocotita si se lasa sa iarba timp de 2.(3. de minute" dupacare se strecoara= &ecoctul reultat se aplica pe ata si se lasa sa actionee timp de 2. de minute" dupa care seclateste cu apa calduta=4 eacuri a 'ndemana +ricui

- #utine alte "o"oare au "astrat atat de %ine ca rusii, tainele vindecarilor taranesti – R eac "entru insomnie, "al"itatii si agitatie nervoasa



158

Se prepara un amestec din plante uscate si maruntite de talpa($astii" lori de paducel si radacini de )aleriana"luate in cantitati e$ale= Peste o lin$ura de amestec se toarna 2.. ml apa clocotita" se lasa sa se inuee timp deo ora si se strecoara= 7nuia se bea calduta" cate #. ml de patru ori pe i ( inainte de mesele principale siinainte de somn=R eac "entru agitatie nervoasa si irita%ilitate marita

Se prepara un amestec din plante uscate si maruntite de menta" radacini de )aleriana si conuri de 8amei" luatein proportie de 2<0<0 1doua lin$uri din prima planta si cate una din celelalte= Peste o lin$ura de amestec setoarna 4.. ml apa clocotita" se lasa sa se inuee pana se raceste si se strecoara= Se administreaa cate 2.. mlde inuie" de doua ori pe i=R eac "entru in(lamatii ale mucoasei a"aratului res"irator

Peste o lin$ura de lori uscate si maruntite de soc se toarna 2.. ml apa clocotita" se lasa sa se inuee timp de3. de minute si se strecoara= 7nuia se bea calda" cate #. ml de 3(4 ori pe i" inainte de masa=R Emolient "entru gargara in ca* de in(lamatii ale cavitatii %ucale

Peste o lin$ura de rune uscate si maruntite de sal)ie se toarna 2.. ml apa clocotita" se lasa sa se inueetimp de 3# de minute si se strecoara=R <emediu sudori(ic "entru raceli

Se prepara un amestec din lori uscate si maruntite de tei si meur" luate in cantitati e$ale= Peste o lin$ura deamestec se toarna 2.. ml apa clocotita" se lasa sa se inuee timp de 0# minute si se strecoara= Se

administreaa ierbinte" cate 0.. ml inuie" de 3(4 ori pe i=R Ex"ectorante "entru %oli ale cailor res"iratorii

H Se prepara un amestec din plante uscate si maruntite de nalba mare" rune de podbal si so)ar" luate in proportie de 2<0<0= Peste o lin$ura de amestec se toarna 4.. ml apa clocotita" se lasa sa se inuee pana seraceste si se strecoara= Se administreaa cate 0.. ml inuie calduta de 3(4 ori pe i" dupa masa=H Peste o lin$urita de rune uscate si maruntite de patla$ina se toarna 2.. ml apa clocotita" se lasa sa seinuee timp de o ora si se strecoara= Se administreaa cate o lin$ura de inuie" de 3(4 ori pe i=R eac analge*ic si antiin(lamator "entru %oli ale gatului

Se prepara un amestec din scoarta de ste'ar si lori de tei" luate in proportie de 2<0= Peste doua lin$uri deamestec se toarna 2.. ml apa clocotita" se lasa sa se inuee timp de 0# minute si se strecoara= Seadministreaa cate 0.. ml inuie" de doua ori pe i=

R eac "entru he"atite si colecistitaSe prepara un amestec din plante uscate si maruntite de siminoc" menta si seminte de coriandru" luate in

proportie de 2<2<0= Peste o lin$ura de amestec se toarna 4.. ml apa clocotita" se lasa sa se inuee timp de 3.de minute si se strecoara= Se administreaa cate 0.. ml de inuie de trei ori pe i" cu 3. de minute inainte demasa=R eac "entru reglarea activitatii %iliare

Peste o lin$urita de radacini uscate si maruntite de papadie se toarna 2.. ml apa clocotita" se lasa sa seinuee cel putin o 'umatate de ora si se strecoara= Se administreaa cate #. ml inuie" de 3(4 ori pe i" cu 3.de minute inainte de masa=

.in ex"erienta de veacuri a taranilor si%erieni'n )reme ce medicina naturista din %omania e in$radita si amenintata prin le$i" impinsa sistematic in umbra"constransa sa 'oace rolul Cenusaresei" medicina populara din %usia este recunoscuta oicial= Continuandtraditia poiti)a inceputa inca pe )remea tarilor" ondul urias de leacuri si terapii practicate mai ales in sateledin tai$aua siberiana au ost adunate si studiate ca o comoara de pret" introduse ca metode alternati)e inspitale" in )reme ce )indecatorii cu mare si recunoscuta experienta au ost incura'ati sa(si practice mai departetratamentele naturale= Spre lauda ei" atitudinea medicinei oiciale din %usia ata de traditia populara a ost sieste una de toleranta si interes" multi medici recunoscand" astai" oicial" superioritatea )indecatorilor populariin ceea ce pri)este capacitatea de tamaduire cu plante= Literatura pri)ind terapiile naturale cunoaste in %usia o)eritabila exploie" toate cartile publicate a)and aprobarea autoritatilor medicale= Leacurile bune" @babesti@"sunt populariate si se ac cunoscute la cel mai inalt ni)el medical= Concludenta" in sensul acesta" este

scrisoarea unui celebru medic rus" dr= 7$or Sa)its>i" directorul 7nstitutului ncolo$ic din Mosco)a" care"constatand )indecarea uneia din pacientele sale cu a'utorul maceratului de aloe 1procedeul recomandat a acutepoca" a publicat reteta intr(o presti$ioasa re)ista cu caracter medical= Pentru ediicare" iata un ra$ment dinscrisoare si reteta completa" publicata si republicata in pa$inile re)istei @Formula As@<



15/

Maceratul de Aloe@Pacienta Sabir Maria a ost tratata la acest institut" pana in iulie 09#!" pentru cancer uterin in ultima aa= 7 s(adat drumul din spital" iind considerata un ca incurabil" dar in octombrie al aceluiasi an s(a intors la institut

pentru consultatie= &upa examinare s(a constatat ca nu mai a)ea nimic= 1a casti$ase intre timp 22 >$ in$reutate= Maria Sabir s(a tratat acasa olosind urmatoarea medicatie<R 0"# >$ planta de aloe in )arsta de 3(# ani" data prin masina= Plantele nu trebuie udate cu # ile inainte detocare prin masinaGR 2"# >$ miere puraGR 3"# >$ de )in rosu" cu o tarie cam de 0/(2. si dulce= Toate in$redientele de mai sus se pun intr(un )as desticla de culoare inc8isa" se amesteca complet si se lasa intr(un loc intunecos si rece timp de # ile inainte deolosire= asul trebuie sa ie bine inc8is= Amestecul a ost luat dupa cum urmeaa<Pentru primele #(! ile cate o lin$urita" de trei ori pe i" cu doua ore inainte de mese= 7n ilele urmatoare" doaera crescuta cu o lin$urita" luata de trei ori pe i" cu o ora inaintea mesei=Cura de tratament este de minimum doua saptamani= Preerabil este sa se tina o luna si 'umatate= Aceeasimixtura" cu acelasi doa'" este recomandata pentru tratament in Tbc pulmonar" ulcer stomacal si pentru alteor$ane aectate prin procese inlamatorii ulceroase= Punctul principal al acestei medicatii consta in aceea ca"incepand c8iar din primele ile" toti pacientii au o enorma pota de mancare=Aceasta medicatie este considerata a i atat curati)a" cat si proilactica= Actiunea ei este adesea oarte rapida=

An$ina" $ripa" de exemplu" sunt de obicei )indecate in una sau doua ile" c8iar caurile cronice= a esteimportanta pentru tratamentul multor aectiuni" printre care artrita" astm" scleroa" tensiune crescuta" trombo(lebita" sciatica" septicemie" $uta" paraliie" reumatism" multe tulburari cardiace" aectiuni ale rinic8ilor" aleor$anelor $enitale" ale plamanilor si multe altele=@ declaratie indraneata Fara indoiala" daca procedeul n(ar i ost testat clinic" sub indrumarea mareluicancerolo$= &e altel" aloe este o planta oarte populara in %usia si Siberia" atribuindu(i(se insusiri)indecatoare de exceptie= &emna de remarcat in scrisoare este onestitatea cu care un distins proesor recunoaste nereusita tratamentului clasic ata de reusita unui tratament naturist= Si$ur" se poate presupune ca lami'loc a ost o $reseala de dia$nostic" dar atitudinea doctorului Sa)its>i relecta atitudinea medicinei oicialedin %usia ata de medicina populara" ata de intelepciunea ei" acumulata printr(o experienta de secole= Multedintre terapiile medicale de )ar" practicate astai in %usia" de mare ecou international" se baeaa pe metode

si remedii ale medicinei populare" apeland c8iar la practici @biare@" samanice" cum ar i de exemplu @)orbireaara intrerupere@" o terapie sonica ancestrala" baata pe aptul ca anumite sunete ale )orbirii aecteaa proundunctiile iiolo$ice ale corpului omenesc" inclusi) sistemul ner)os= -imic din ceea ce(i poate i de olossanatatii nu este reuat si proscris pe moti) ca nu e @stiintiic@= aloriicarea traditiei populare a adus scoalaruseasca de medicina in a)anta'= Ca o incununare a celor airmate pana acum" leacurile pe care )i le oerim incontinuare ac parte dintr(o antolo$ie alcatuita de un medic< dr= Pa)el +urilo)=Astmul

Se spune ca aceasta boala dureroasa si neplacuta nu poate i )indecata total= Totusi" )indecatorii rusi s(auocupat de ea in dierite moduri" obtinand unele ameliorari remarcabile=&e re$ula" astmaticii erau supusi unui re$im )e$etarian" carnea si ainoasele iind total eliminate= :nii

permiteau produsele lactate" altii insistau pe )e$etale si ructe= 7ata cate)a remedii simple si tratamente=eai de ghim%ir7nuia de $8imbir era considerata ca iind una dintre cele mai bune leacuri= Modul de preparare< se spala" seco'esc si se rad 4.. $ $8imbir" se pun intr(o sticla de un litru" care se umple apoi cu alcool= Se tine la cald douasaptamani" a$itand din cand in cand" pana ce amestecul are culoarea unui ceai slab= Se strecoara prin tiondublu" storcand bine reiduul= Se lasa o i sa se depuna sedimentul si se trece inuia limpede in alta sticla= Seia de doua ori pe i cate o lin$urita in 'umatate de pa8ar cu apa calda" dupa mese= Folosirea re$ulata a inuieiaducea adesea o ameliorare radicala si permanenta=rean "re"arat cu suc de lamaie

ste oarte eicace cand este luat in mod re$ulat= Se rad aproximati) 2#. $ 8rean proaspat si se pune peste elsucul a 2(3 lamai" ormandu(se un amestec $ros care trebuie tinut la rece= &oa< 0H2 lin$urita de doua ori pe i"dimineata si dupa(amiaa= -u se bea nici un el de lic8id cel putin o 'umatate de ora dupa luareamedicamentului= La inceput" pacientul )a lacrima puternic dupa luarea doei" dar aceasta reactie )a descrestesi apoi )a disparea cu totul= Amestecul se poate pastra un timp la rece" pana cand 8reanul incepe sa se oxidee=



1-0

5reanul trebuie sa ie totdeauna proaspat" niciodata in$8etat= olosire prelun$ita a leacului dadea cele mai bune reultate=eai de a(ine

Toti astmaticii erau satuiti sa bea cantitati mari de ceai de aine= Aine uscate si rune se ierb 0. minute inapa" iar ceaiul reultat se bea ierbinte si neindulcit" a'un$andu(se pana la 0. cesti pe i= 7n cauri usoare" acestceai aducea o usurare rapida" in cauri $ra)e" adau$andu(se alte tratamente='nhalatie cu ace de "in

Se ierb bine cam 0H2 >$ ace si conuri de pin in aproximati) 4 litri de apa si se in8aleaa apoi aburul ierbinte"tinand un prosop deasupra capului= &oua sedinte de 0# minute" in iecare i" se spunea caAduceau ameliorari radicale='nhalatie cu carto(i (ierti

7n8alatia cu aburul de cartoi ierti 1dupa ce se arunca apa se acea ca si cea de mai sus" durand pana candcartoii nu mai scoteau abur" dar in8alatia cu ace de pin era socotita mai eicace=eai de (run*e de ur*ica

lin$urita de rune uscate de urica se ierbe intr(un pa8ar cu apa si se bea de 2(# ori pe i= Se ierbe in )assmaltuit=Alte metode< se oloseau baile de mesteacan sau cataplasmele de mustar aplicate pe pulpe si inc8eieturilemainilor" care usurau atacurile acute de astm=

Ec*eme+olile de piele pot i cauate de o proasta unctionare a intre$ului sistem sau pot a)ea o natura externa" cauatade murdarie" iritatie a pielii etc= C8iar si dermatolo$ii specialisti incearca cate)a remedii pana cand a'un$ lareultatul dorit= Practicienii populari au in arsenalul lor o multime de remedii= re$ula $enerala este de a seeri partea aectata de lumina si soare si de a purta un banda' cu unsoare sau balsam protector= 7n caul uneieceme umede" este de preerat a se e)ita apa= ,onele aectate se spala cu decoct de coa'a de pin sau ste'ar= 7nunele cauri" acesta poate i un tratament care duce la )indecarea completa= 1&aca este necesara olosirea apei"aceasta trebuie sa ie iarta si olosita numai oarte ierbinte=Adesea" airma practicienii" este necesar un re$im prelun$it" care in unele cauri este suicient pentru a)indeca ecema= Se mananca numai )e$etale si sucuri de ructe= Se recomanda urmatoarele aliii acute incasa<

Ulei de gal%enus de ou;albenusurile de la niste oua ierte tari se inteapa cu o sarmulita subtire si se tin deasupra unei lacari delumanare= La supraata $albenusurilor )or aparea niste picaturi= Acestea trebuie culese cu $ri'a= uale se potolosi mai departe pentru mancare= Aceste picaturi sunt olosite ca @ulei@ pentru un$erea locurilor aectate=Tratamentul s(a do)edit a i oarte eicient= Se oloseste seara" la culcare=/alsam din usturoi si miere

Se ierbe usturoiul" se arama si se amesteca cu o cantitate e$ala de miere= Se aplica pe ona aectata seara" laculcare" apoi pe deasupra se aplica o elie de ceara= Se banda'eaa le'er= &imineata se indeparteaa cu sapun)erde 1sap= )iridis sau petrol si se banda'eaa= Tratamentul se repeta si in noaptea urmatoare= &upa cate)a ilereultatele sunt excelente=Unsoare din cenusa de "i"a

Cenusa de la o pipa este deseori olosita ca un balsam si este oarte eicace impotri)a 8erpesurilor si aecemelor=Tratament cu (run*e de geranium

Frunele proaspete de $eranium ierte in apa timp de o ora sunt un bun remediu pentru eceme si 8erpes=Partea aectata se spala cu apa in care runele au ost ierte sau in aceasta apa se inmoaie o bucatica de )ata sise tine pe acea parte bolna)a=<emedii "entru u* intern

#entru ec*eme si alte iritatii ale "ielii" in Cauca era olosit sucul de lamaie= Tratamentul se administraastel< in prima i se lua" in cate)a doe" sucul a # lamai= Apoi" in iecare i se adau$au # lamai" pana cand sea'un$ea la 2# de lamai= &upa aceea se descrestea in acelasi el= Aceasta metoda este oarte eicace= Se poaterepeta la ne)oie=

Flori de soc 1Sambucus si de coada(soricelului 1Ac8illea milleolium" in proportii e$ale" se ierb timp de 2.de minute 10 lin$ura de amestec la un pa8ar cu apa si se ia o cana pe i= Curata ecema si 8erpesul intr(untimp oarte scurt=



1-1

/oli .e #ar 4& Ec*ema uscata, caderea masiva a "arului

data pe saptamana" parul se spala cu apa iarta de i)or" de antana sau cu apa de ploaie" dupa care radacinile parului se rictioneaa timp de 0# minute cu sare de bucatarie iodata= S(a constatat ca 6 proceduri suntsuiciente pentru combaterea deiniti)a a bolii= Cu toate acestea" pentru proilaxie" tratamentul trebuie repetat

periodic= &aca toti oamenii ar urma acest tratament" nu ar exista nici o persoana care sa suere de cal)itie= -u)a spalati parul cu apa tratata c8imic de la robinet" nu )a spalati cu apa ierbinte" ci doar cu apa calda" si eriti()a pielea capului de arsita si $er" pentru a nu se usca radacinile parului=2& Matreata

Coa'a de la 4 lamai se ierbe timp de 0. minute intr(un litru de apa si se strecoara= Cu iertura reultata seclateste parul proaspat spalat" o data pe saptamana= Tratamentul combate deiniti) matreata=5& #entru intarirea radacinilor

Toamna tariu sau la inceputul prima)erii se scot din pamant radacini de brusture de un an" se spala si sestoarce sucul= Toate acestea trebuie acute oarte repede" pentru ca atat radacinile" cat si sucul se oxideaa si seinne$resc oarte repede= Pielea capului se rictioneaa ener$ic cu suc" de doua(trei ori pe saptamana= &easemenea" sucul proaspat de radacini de brusture poate i amestecat 1in proportii e$ale cu )odca" in caulacesta reistand mai mult= 7nainte de intrebuintare" amestecul se combina in proportii e$ale cu apa= Se

rictioneaa radacinile=&oua lin$uri de miere se diol)a intr(un litru de apa clocotita= Se lasa sa se raceasca si se rictioneaa pieleacapului" de doua ori pe saptamana= Amestecul intareste bine radacinile parului si a'uta la cresterea lui rapida sirumoasa=Pentru ca parul sa creasca rumos" sa nu cada si sa ie des" pieptanati(l in iecare i timp de 0#(2. de minute cuun pieptan cu dinti de lemn=1& <ecolorarea "arului carunt

Sucul obtinut din stoarcerea unui >ilo$ram de coacae ne$re se amesteca cu 4 $ de sulat de ier si se aduce lastarea de ierbere= Cu lic8idul reultat" se umeeste parul ilnic" timp de doua saptamani=7& ontra "arului gras

Pentru a trata seboreea" se prepara o iertura din 2.. ml scoarta maruntita de ste'ar si 0 l de apa= La 2.. ml de

iertura se adau$a o lin$urita de miere= Lic8idul reultat se aplica pe toata lun$imea parului masand usor= Selasa sa actionee 3.(4. de minute si se clateste cu apa iarta" racita= Tratamentul se ace de doua(trei ori pesaptamana=/oli .e Urechi

4& .ureri "uternice

7n iecare urec8e se picura cate 3(# picaturi de suc proaspat de ceapa" amestecat cu 3(# picaturi de laptematern=2& 'n(lamarea urechii miBlocii

a se picura cate 2 picaturi de tinctura de propolis de 3." de doua ori pe i 1dimineata si seara" inainte deculcare= 7nainte de procedura" trebuie curatat canalul auditi)= Tratamentul dureaa 0. ile=

b 7n iecare urec8e se picura cate !(0. picaturi de suc proaspat" preparat din rune de busuioc= Se aplica de

doua(trei ori pe i= Tratamentul dureaa !(0. ile=5& Cgomot in urechi

a picurati in iecare urec8e cate 0(2 picaturi de suc proaspat de ceapa= Se pune de doua ori pe i" timp de osaptamana=

b se ia o ceapa de marime mi'locie si in mi'loc se ace cu cutitul o adancitura= 7n adancitura reultata se toarnao lin$urita de seminte de c8imen si se astupa cu mie de paine= Ceapa se lasa sa se coaca bine in cuptor si" catinca e ierbinte" se stoarce sucul prin doua straturi de tion= Se toarna cate)a picaturi din sucul reultat inurec8e si se astupa cu o bucatica de )ata= Procedura se ace de doua ori pe i" pana la insanatosirea completa=Acest tratament combate $omotul si pocniturile din urec8i" imbunatateste auul si elimina dopurile de ceara=1& <aceala

7ncaliti o caramida" in)eliti(o cu un prosop sau cu o bucata de pana si tineti(o la urec8e" timp de doua ore= 7n

timp ce )a incaliti urec8ea" beti o cana de ceai sudoriic din plante=7& =evrita a nervului auditiv si scadere a au*ului



1-2

:n catel de usturoi bine pisat se amesteca cu 2(3 picaturi de ulei de ricin= Amestecul reultat se toarna pe o bucatica de tion si se introduce in urec8ea bolna)a" se mentine pana la aparitia unei usturimi usoare" dupacare se scoate= Procedura se ace in iecare seara" inainte de culcare=;& #entru im%unatatirea au*ului

Consumati ilnic cate 0H4 de lamaie" cu tot cu coa'a=8& +tita tita apare" adesea" din caua unui simplu $uturai= 7n acest ca" o compresa calda este oarte

bine)enita=a un$eti cu )aselina sau cu o crema pentru copii pielea din 'urul urec8ii= Apoi preparati un amestec din #. mlspirt medicinal sau camorat si #. ml de apa si incaliti( l= Cu amestecul cald udati o bucata de tion 1sau unser)et dintr(o tesatura moale" stoarceti(o si aplicati(o impre'urul urec8ii" pe ona unsa cu )aselina sau cucrema= Pa)ilionul urec8ii si canalul auditi) trebuie sa ramana descoperite= &ecupati un cerc din 8artie cerata"cu o $aura in mi'loc= Aplicati cercul peste tion= Si acum" pa)ilionul urec8ii si canalul auditi) trebuie saramana descoperite= Peste 8artie" puneti o bucata de )ata si ixati(o bine cu tion= Lasati compresa sa actioneetimp de una(doua ore= %epetati procedura ilnic" pana la insanatosirea deplina=

b picurati in urec8i cate 2(3 picaturi de suc proaspat preparat din rune de leurda=c aplicati comprese oparite cu tintaura 1i se mai spune @ri$urica@ sau @ierea(pamantului@= Procedura serepeta ilnic" pana la insanatosire=d mestecati cate 2 $ de propolis pe parcursul unei ile=

e inainte de somn" in iecare urec8e se picura cate o picatura de tinctura de propolis de #= Tratamentuldureaa doua saptamani= picurati in iecare urec8e cate 2(# picaturi de suc de lamaie proaspat" de doua(trei ori pe i=6& +tita cronica "urulenta

Se prepara un amestec din suc proaspat de usturoi si apa iarta si racita" luate in proportie de 0<3= Se curataurec8ile inainte si in iecare din ele se picura cate 0. picaturi de amestec= &upa 0# minute" bolna)ul trebuie sa(si intoarca capul in asa el" incat sucul de usturoi din urec8i sa se scur$a aara= Procedura se ace de trei ori pei" timp de doua saptamani=ernie A%dominala )i 'nghinala

a in aa incipienta" se clateste ilnic locul cu apa rece amestecata cu otet de mere" dupa care se aplica" timpde 2. de minute" o compresa cu iertura din scoarta de ste'ar si )in rosu de casa= lin$urita de scoarta de

ste'ar bine maruntita se ierbe timp de 2. de minute in 4.. ml )in= b inuie din radacini de coada(racului 1Potentillia Anserina= Se prepara dintr(o lin$urita de radacini uscate simaruntite si 2.. ml apa clocotita= Se inueaa timp de doua ore si se bea in trei reprie" inaintea meselor

principale=c inuia din radacini de coada(racului" preparata in acelasi mod ca in reteta precedenta" amestecata cu laptede )aca nede$resat si nepasteuriat" trateaa si scorbutul" tuberculoa si numeroase boli $astrice si 8epatice=

Ticuri =ervoase

Pentru a scapa de ticurile ner)oase" se ace un amestec din plante uscate si maruntite de sunatoare" conuri de8amei si radacini de )aleriana" luate in cantitati e$ale= Se prepara o inuie in elul urmator< peste o lin$ura deamestec se toarna 2.. ml apa clocotita si se lasa sa se inuee timp de 0# minute la bain(marie= Se

administreaa cate 3(4 lin$uri de inuie inaintea meselor principale si inainte de culcare" timp de o luna=Tratamente cu ulei de migdale

Picurati de doua ori pe i" in iecare urec8e" cate 2(3 picaturi de ulei caldut de mi$dale= ste un oarte bunremediu pentru bolile de urec8i" iind olosit in mai multe eluri=&aca in urec8e s(a ormat un dop din ceara intarita" picurati in acea urec8e 6(! picaturi de ulei de mi$dale siastupati urec8ea cu o bucatica de )ata= %epetati procedura in iecare i" pana la insanatosirea completa=&aca din caua racelii sau a crielor reumatice )(a slabit auul" procedati in elul urmator< in prima i turnati!(/ picaturi de ulei de mi$dale intr(o urec8eG in a doua i ( in cealalta urec8e" astupand de iecare data canalulauditi) cu o bucatica de )ata= &upa cate)a ile de tratament" urec8ile trebuie clatite cu apa calda" cu a'utorulunui pul)eriator=&aca in interiorul urec8ii s(a ormat o umlatura insotita de o inlamare puternica si de ebra" urec8ea trebuie

masata bine cu ulei de mi$dale ( el calmeaa durerea acuta si scade ebra=



1-3

eacuri "o"ulare rusesti contra durerilorde stomac

Se apropie prima)ara si suerinii de boli di$esti)e se $andesc cu $roaa la neplacerile care )or re)eni<arsuri de stomac" $ae" inlamatii intestinale" crampe" stari de suocare" dureri= Cotate printre cele mai)ec8i si eiciente remedii ale naturii" leacurile rusesti ( care se bucura de o popularitate crescanda in lume( oera solutii ietine si rapide de ameliorare a problemelor di$esti)e= i le recomandam" urandu()a sa )aie de a'utor=(lcerul

Terapie cu cartofi 7n toate caurile de ulcer" cel mai important lucru este re$imul alimentar= 5rana trebuie sa ie usoara (

piure de )e$etale" produse lactate" $ris sau ore iert in lapte= -u se consuma carne" alimente pra'ite sauaspre= Totul se consuma iert= :n re$im curati) sunt cartoii ( asa cum declara practicienii rusi si siberieni=7n $eneral" sunt olosite urmatoarele metode<( Cartoii crui" necuratati" bine spalati" se rad si sucul lor se stoarce= Se ia din acest suc" de 2(3 ori pe i"cate un pa8ar= 7n unele cauri" se poate adau$a si putin ulei )e$etal=7n caurile acute" cand se obser)a san$erari" se ace un tratament de # ile" dupa cum urmeaa<( Pacientul nu mai mananca nimic 24 de ore= Se curata bine intestinele cu a'utorul clismei 1un amestec deapa calda cu sare= Apoi" pacientul trebuie sa stea la pat= ste 8ranit numai cu cartoi ierti ara sare" lacare se adau$a $albenusuri de oua ierte tari= Se iau 4(# mese pe i= -u se adau$a unt sau ulei= Amestecultrebuie sa ie pe cat posibil uscat= Pe timpul acestui tratament" lic8idele trebuie cat mai mult reduse= Cand

pacientului ii este sete" i se da putina apa calda" in care se inmoaie si putina paine de secara= Astel" sein8iba peristaltismul si se produce constipatia ( un lucru important de urmarit in respecti)ul tratament= Celmai indicat ar i tratamentul in care pacientul sa nu aiba nici un scaun in timpul acesta= l trebuie sa ieincura'at sa se abtina sa iasa aara= &upa doua ile" aceasta senatie dispare= &upa cinci ile" pacientului ise ace o clisma si" treptat" acesta poate re)eni la o alimentatie normala= -u se iau nici un el de laxati)e"iar daca constipatia persista" se mai administreaa clisme cu ulei )e$etal" adau$andu(se apa= Acti)itateanormala intestinala se reace de la sine si nu trebuie $rabita cu laxati)e=Terapie cu aloe

Aceasta planta este un bun a$ent medicinal pentru tratarea ulcerului= Cu o 'umatate de ora inainte de

mesele principale" se mesteca rune de aloe" sucul se su$e" iar ibrele ramase de la runa se arunca 1sescuipa= :rmatorul leac este" de asemenea" oarte eicient ( un pa8ar de suc de aloe 1care poate i strecuratin prealabil se combina cu 3H4 pa8ar de miere" precum si cu o cantitate e$ala de ulei de masline= Acest

preparat se pune intr(o sticla si se lea$a bine $atul acesteia= Se ierbe la bain(marie 1sticla se introduceintr(un )as cu apa care ierbe incet" timp de 3 ore= Se raceste si se pastreaa la loc racoros= &oa ( olin$ura dimineata" inainte de masa= Se a$ita sticla inainte de intrebuintare= Acest medicament se pastreaala ri$ider 1dar sa nu in$8ete timp de o saptamana=

ucul de #arza

Sucul de )ara proaspata este un excelent medicament pentru ulcer= Se obtine prin maruntirea )erei prinmasina de tocat" apoi sucul se strecoara printr(un tion= Se beau 4(# pa8are pe i" inainte de masa saudupa= -u se consuma alt lic8id timp de cel putin o saptamana" dar" daca este necesar" cura cu suc de )ara

se poate prelun$i=Terapie cu ghimbir

:n amestec de $8imbir cu apa este considerat un bun medicament in tratarea ulcerului= La un litru de apase pune o lin$urita de radacina de $8imbir macinata= Se ierbe timp de 3. de minute" se strecoara si se



1-

raceste= Se poate adau$a putina miere pentru $ust= Se beau 3(4 pa8are pe i" in timpul mesei sau dupamasa= 7n America" suerinii de ulcer iau un el de apa $aoasa cu $8imbir= %eultatele s(au do)edit a ioarte bune=(n bun remediu pe baza de amestec de plante

:rmatorul preparat pe baa de amestec de mai multe plante este recomandat in toate caurile de ulcere" precum si ca un remediu pre)enti)= Se ia o cantitate e$ala 1o lin$urita de rune de menta" $entiana1;entiana lutea" sal)ie 1Sal)ia oicinalis si cimbru 1Sature'a 8ortensis= Se ierbe amestecul timp de o

'umatate de ora intr(un litru de apa= Se raceste" se strecoara si se beau 2 pa8are de decoct" de doua ori pei" intre mese=*astrita

:rmatorul tratament este considerat eicace< se in$8it ilnic seminte de mustar cu apa" incepand cu osamanta si mer$and pro$resi) pana la 2. de seminte= Apoi cantitatea descreste cu cate o samanta pe i= Serepeta tratamentul dupa o saptamana daca este necesar=:n tratament pentru $astrita cronica< se rad doua mere )eri cu coa'a 1numai pulpa si se consumaimediat= Pacientul nu trebuie sa mai manance nimic # ore inainte si # ore dupa mancarea merelor=Tratamentul este bine sa ie repetat de patru ori" la inter)al de o saptamana" reducand la patru ore timpulde abtinere de la mancare si bautura 1dupa doua saptamani= Tratamentul pro)oaca uneori exces de $aein stomac si este recomandat pacientului un re$im adec)at" e)itand ructele si le$umele crude" )ara sub

orice orma" axandu(se pe carne si le$ume ierte=Colita

Colita este o aectiune obisnuita" o usoara inlamare a intestinului= Cand de)ine cronica" este suparatoaresi necesita un lun$ tratament= Se recomanda o dieta stricta" din care sunt excluse< carnea" ouale sialbuminoidele= Sunt permise lactatele" piureurile de cereale si le$umele" mai ales cartoii" cu unt= Se

permite si sucul de morco)i 1un pa8ar pe i= Alimentatia trebuie sa ie abundenta" colita pro)ocanddes8idratare=Tratament ( se ac doua clisme= Prima" cu 3(4 pa8are de apa calda= 7mediat dupa scaunul produs" se ace adoua" compusa dintr(un pa8ar de eama de ore" amestecata cu 3. $ a8ar lactic= Aceasta trebuie saramana in or$anism toata noaptea= Faptul ca pro)oaca $ae in stomac este o reactie normala"nein$ri'oratoare= &upa o saptamana de tratament" simptomele de colita dispar" dar este indicat sa se

urmee tratamentul inca o saptamana" apoi sa se ia a8ar lactic inca o saptamana 1de doua ori pe i" cate3. $= 7mpreuna cu tratamentul de mai sus" se mai prescrie urmatoarea reteta ( se pune intr(un ibric o canade apa si se ierbe 0# minute cu o lin$urita din amestecul< sal)ie uscata 1Sal)ia oicinalis )inetele1Centaura ni$ra lori de musetel 1Matricaria C8amomille= Se strecoara si se ia cate o lin$ura la 2 ore"in timpul ilei= Tratamentul poate i continuat dupa ne)oie" scaand treptat doele si marind inter)aleledintre ele= Medicatia aceasta este considerata drept cea mai buna in toate tulburarile $astrice si di$esti)e=*azele +in tomac

Putine $ae in stomac sunt necesare pentru di$estie" dar marirea )olumului lor pro)oaca disconort"uneori dureri de cap si c8iar palpitatii" aceste simptome putand capata un aspect cronic=7ata cate)a medicatii populare<( lin$urita de seminte de anason si o lin$urita de miere se ierb cu 2.. ml apa" timp de 0. minute" se

racesc si se strecoara= &oa este de 0(2 lin$uri pe i=( Se pune in toate mancarurile o mica cantitate de pelin pisat ( a'uta la diminuarea )olumului de $ae=( :n decoct de pelin pisat sau rune si miere luate dimineata se spune ca are un eect rapid= Proportiile (aceleasi ca la decoctul de anason de mai sus=( Se pun seara in apa seminte de patla$ina= Peste noapte" se ormeaa o masa $elatinoasa= Se ia dimineatao lin$ura inainte de micul de'un=( 7n toate caurile in care $aele caueaa tulburari de respiratie" se recomanda inuia de rune de)iolete= Se pune o lin$urita de rune intr(un pa8ar de apa calda si se lasa sa se inuee timp de 02 ore=&oa< 2 cesti pe i" inainte sau impreuna cu mancarea= ioletele sunt plante medicinale puternice" atatlorile" cat si runele" proaspete sau uscate=( 7n caul cand excesul de $ae pro)oaca colici si palpitatii" o clisma din 6 pa8are de apa amestecata cu

musetel aduce usurare= racii oloseau uneori un pa8ar de apa cu sapun" care pro)oca pacientului" dupa ceo bea" o )oma puternica" urmata de usurare= 7 se punea apoi o compresa calda pe abdomen= Metoda cu apasapunita era utiliata si in ca de presupusa otra)ire= Se olosea sapun de mena'" care este cel mai



1-5

inoensi)=( lin$urita de seminte de marar ierte 0# minute cu o cana de apa= Se strecoara si se bea lic8idulierbinte=( Se spune ca olosirea re$ulata a ceaiului de mu$uri de mesteacan controleaa excesul ormarii de $ae instomac= 7n lipsa lor" se pot utilia rune uscate de eucalipt" dar numai din cand in cand" dimineata" inaintede micul de'un=( Se recomanda in toate bolile $astro(intestinale supra)e$8erea re$imului alimentar" care este de mareimportanta=

Arsuri +e tomac i Ragaieli

Aceste simptome sunt semnele unor tulburari di$esti)e" deci in)esti$atiile trebuie acute in aceastadirectie= 7n caurile necontrolabile de ra$aieli rec)ente" practicienii medicinii populare recomanda laptelede capra 13 cesti pe i" dimineata" la pran si seara" care se spune ca elimina arsurile si ra$aielile= Ceicare suera de rec)ente arsuri la stomac trebuie sa isi controlee re$imul alimentar" e)itand $rasimileor$anice= Sa consume pe i 3(# pere proaspete sau uscate" inmuiate in apa" niciodata ierte si" in iecaredimineata" piure de 8risca=

colioza copiilor poate fi pre#enita

:n )ar al meu are scolioa= Suera enorm si ar da oricat sa(si mai )ada o data spatele drept si coloana)ertebrala elastica= 7 se tra$e de la )arsta scolara= -u cunoaste caua bolii" dar stie ca" daca un

>iropractician ar i actionat la timp" in copilarie" poate n(ar mai a)ea parte de suerintele actuale=Astai" tot mai multi ele)i acua probleme asemanatoare= in acasa cu dureri de cap" tarand dupa ei" ca saie @la moda@" di)erse $enti si posete= &upa 03 ani" aproape nici unul nu mai poarta $8iodan ( atat denecesar inca pentru sanatatea spatelui= &r= Maria *ant din +ucuresti" secondata de iul sau" dr= Alexandr Pauto)" a initiat o colaborare cu unele inspectorate scolare de sector" in )ederea cercetarii starii desanatate a ele)ilor= 7n cadrul unui inter)iu acordat re)istei noastre" cunoscutii terapeuti tra$ un semnal dealarma ce merita luat in seama=( Ce este" mai exact" scolioa" doamna doctor( de)iatie laterala a coloanei )ertebrale" la care deseori se adau$a rotatia in plan oriontal a corpurilor )ertebrale si deormarea accentuata a structurii osoase= &e)iatiile pot aparea inca de la nastere si cunosc oaccelerata de)oltare pana la pubertate= inutil sa descriem cum arata un copil cuprins de aceasta boalaG

in corpul lui se produc modiicari dramatice si dere$lari accentuate< deormarea coloanei si a toracelui"scaderea unctiei plamanilor si a inimii" prabusirea psi8ica" uratirea etc= &urerile permanente de cap"irascibilitatea" dere$larea somnului si a concentrarii" oboseala" scaderea memoriei" durerile la maini si la

picioare sunt semnele clare ca aceasta boala este pe cale sa se instalee=( Cine trebuie sa constate primele simptome( Familia si medicul scolii" dar" din pacate" acesta din urma nu mai exista decat la marile unitati scolare1un medic la trei(patru licee=( Ce recomandari aceti d)s=" ca specialisti in >iroterapie si bioener$ie( Proilaxia bolilor coloanei sa inceapa inca din perioada de)oltarii atului= &upa nastere" copiluluitrebuie sa i se eectuee un masa' pe spate ilnic" cum aceau bunicile noastre= &e la )arsta de 4 ani panala pubertate" mamele sa tina sub obser)atie starea coloanei copilului" sa aiba $ri'a sa primeasca aportul de

calciu necesar= 7n scoala" pe cat posibil" bancile sa ie inlocuite cu scaune" ca in tarile apusene 1obser)atiin ilme" spre a se e)ita sederea prelun$ita intr(o poitie conditionata de ri$iditatea bancilor= Paturile moisa ie inlocuite cu paturi tari" mult mai sanatoase= &intre sporturi" sa nu ie ocolite sc8iatul pe teren plat"

'ocul cu min$ea" inotul=



1--

eacuri sasesti din Ardeal

Transmise din generatie in generatie, leacurile de sanatate ale (emeilor din satele sasesti din Ardeal

re"re*inta un te*aur inestima%il dar, din "acate, instrainat& #astrate sute de ani, in la*i "ictate cu (lori

sau "rintre ru(ele din credent, "resarate cu levantica, retetele satencelor din <ot%av, Ii%ert, Ungra,

Vur"ar sau /iertan au "lecat in exil, odata cu sta"anele lor& <edesco"erite si "u%licate in reviste si carti,

asta*i ele se %ucura de un interes deose%it in ?ermania, tara de "o"as a sasilor transilvani

/alonari

+alonarile apar ca urmare a aerului inc8is in intestin" iar presiunea pro)ocata de acesta este destul dedureroasa uneori=Tratamentul< eaiul de anason este leacul cel mai eicient 1c8iar si pentru bebelusi= Se toarna 0H4 l de apaclocotita peste 0 lin$urita de seminte macinate ori drobite" se lasa sa se inuee 0. minute 1cu capac si se

bea o ceasca de ceai dupa masa=E(ectul< :leiurile eterice ale anasonului linistesc crampele si stimuleaa di$estia mancarurilor $rase=

/ataturiAcolo unde creste batatura" s(a in$rosat stratul cornos al pielii" de obicei din caua pantoilor care ne bat=Tratamentul< Se aplica o (elie de cea"a pe batatura" pana ce se desprinde @mieul@ dureros" dupa care se tin

picioarele in apa calda" se ster$ si se un$e locul cu aliie de $albenele=E(ectul< Sulidele din ceapa inmoaie stratul cornos al pielii" iar aliia contine tinctura de $albenele" un leacmiraculos pentru orice el de rana=/ronsita

Tratamentul< Sursa aburilor care calmeaa bron8iile iritate este oala cu a"a pusa pe oc in bucatarie= Pentruo in8alatie se ierb 3(4 l de apa" in care se introduc 2 lin$uri cu lori de musetel si 2 lin$uri cu cimbru" si selasa 0. minute sa se patrunda= Se acopera capul cu un prosop si se tine ata circa 0. minute deasupra aburilor=Se respira alternati)" pe nas si pe $ura= &upa in8alatie" se recomanda odi8na 1neaparat si se interice cate$oric

contactul cu aerul rece de aara=E(ectul< Cimbrul contine tDmol" o substanta acti)a antibacteriana si decontractanta" dupa cum au demonstratstudiile eectuate= 7ar musetelul" cu eectul lui antiinlamator" calmeaa mucoasele iritate=elulita

Pielea de @portocala@ de pe coapse" ese si picioare nu repreinta un pericol si" totusi" este o problema pentruemei" pentru ca are un aspect di$ratios= ste )orba de o dere$lare a depunerilor de $rasime" preenta aproapeexclusi) la emei" deoarece structura tesutului lor con'uncti) este mai lasca=Tratamentul< + lingura de "atrunBel se amesteca cu o ceasca de a"a (ier%inte" dupa care se strecoara= Se

bea ilnic o ceasca de ceai= %eteta nu le este recomandata emeilor $ra)ide si bolna)ilor de rinic8i=E(ectul< Fiind diuretic" patrun'elul a'uta la eliminarea reiduurilor=istita

Fri$ul 1de ex= picioarele reci a)orieaa ixarea bacteriilor in )eica urinara= ste o aectiune de care sueramai ales emeile" al caror canal urinar este mai scurt" astel ca bacteriile a'un$ mai usor la @destinatie@=Tratamentul< Strabunica recomanda sucul de merisor 1coaca de munte sau ain rosu ori de coacae sisalata de nasturel 1-asturtium oicinalis= Si multe lic8ide=E(ectul< Sucurile contin ( in aara )itaminei C 1imunostimulatoare ( si cantitati mari de la)onoide antibiotice=:leiul de mustar din nasturel are un eect antibacterian asemanator cu cel al penicilinei= Lic8idele baute incantitati mari a'uta la eliminarea directa a a$entilor pato$eni=onBunctivita

c8ii sunt rosii si iritati" lacrimeaa si ustura= Caua< leiuni" iritatii" reactii aler$ice" bacterii sau )irusuri=Tratamentul< xista o planta speciala pentru )indecarea con'uncti)itei" si anume" silurul 1up8rasia stricta=Se opareste 0H2 lin$urita de planta cu 0 ceasca de apa clocotita si se lasa sa se patrunda 0(2 minute= &upa ce s(a racit" se aplica o compresa pe pleoapele inc8ise si se tine #(0. minute 1de mai multe ori pe i=E(ectul< Silurul contine ( printre altele ( aucubina (" care are eect antiinlamator=



1-.

.iaree

Prin ea" or$anismul se prote'eaa de substantele reiduale care trebuie eliminate= &e aceea" diareea de scurtadurata este mai bine sa nu ie tratata cu substante care constipa" ci pe cai naturale=Tratamentul< )u"a de *ar*avat $alcalina$ preparata de Aura ;rete este un balsam pentru mucoasa< se taiemarunt 2 cartoi si 0 morco)" se ierb 2. de minute intr(un sert de litru de apa" dupa care se sarma si sesareaa putin 1nu se adau$a piper?=E(ectul< Cartoii si morco)ii contin pectine" care extra$ lic8idul resturilor alimentare existente in intestin=.ureri de %urta

Tratamentul< 7n caul durerilor de burta 1crampe" remediul cel mai bun este com"resa calda cu musetel< setoarna 0H2 l de apa clocotita peste 2 lin$urite cu musetel" se lasa sa stea 0. minute" se inmoaie un prosop de inin inuia ierbinte" se stoarce bine si se aplica pe abdomen= Se acopera cu alt prosop mai $ros sau cu o paturasi se lasa sa actionee 0# minute" cat timp compresa mai este calda= 7n paralel" se bea ceai de musetel=E(ectul< Caldura destinde si amelioreaa iri$area cu san$e= Astel" substantele nutriti)e si oxi$enul a'un$ maiusor in ona dureroasa" acti)and ortele de auto)indecare= :leiurile eterice ale ceaiului de musetel au eectantiinlamator=.ureri de ca"

Substanta acti)a cea mai rec)ent olosita impotri)a durerilor de cap este acidul acetilsalicilic" pe care(lcontine" de pilda" aspirina= &ar remedii au existat si inainte ca acest medicament sa i ost descoperit=

Tratamentul< Se pune o lin$urita de scoarta de rachita al%a 1Salix alba intr(un sert de litru de apa rece" selasa sa se inierbante pana aproape sa dea in clocot" apoi sa se patrunda # minute" dupa care se strecoara si se bea ceaiul= Sau se maseaa usor tamplele si ceaa cu ulei de menta= Sau un ceai de hamei, menta si

ro*marin 10 lin$urita de amestec de plante la o ceasca de apaG sau o "erna um"luta cu levantica, sunatoare

si roinita=E(ectul< %ac8ita alba contine salicina 1un pre(acid acetilsalicilic" menta dilata )asele" sunatoarea stimuleaa

producerea substantelor calmante=.ureri de gat

Tratamentul< 7n loc de medicamente" (emeile (oloseau com"rese reci cu %ran*a de vaci= Se ia un ser)et dein" se intinde pe el un strat $ros de brana de )aci" se stropeste cu putin otet si se aplica pe $at cu stratul de

brana in 'os= Se lea$a deasupra un ular si se tine ( de preerat ( toata noaptea sau" daca nu" cel putin pana ce

se usuca brana= 7n paralel" se bea ceai de patla$ina" cu in$8itituri mici=E(ectul< +rana racoreste si deumla" iar patla$ina calmeaa mucoasa=.urere de sale 0lum%ago3

Musc8ii ineriori ai spatelui se contracta la socuri" relex care prote'eaa coloana )ertebrala de alte )atamari"dar care aecteaa" in acelasi timp" iri$area san$uina" producand astel dureri puternice=Tratamentul< +unica recomanda in acest ca %aia (ier%inte cu adaos de "lante ( #.. $ de lori de an"macerate 3. de minute in apa rece" se strecoara si se toarna in apa din cada=E(ectul< Caldura ace bine la )asele san$uine 1in$ustate din musc8i" stimuland" in plus" iri$area cu san$e=.ureri de urechi

7nsotesc adeseori racelile" si daca nu exista o inlamatie serioasa a urec8ii medii 1otita" durerile pot i alinate prin metode empirice=

Tratamentul< ea"a este un remediu stra)ec8i si $arantat< se inasoara 0(2 cepe taiate marunt intr(un ser)et"se incalesc putin deasupra aburilor" se pun pe urec8i si se ixeaa e)entual cu o basma sau cu un banda'= Setin circa o ora= Aplicatiile" de 2(3 ori pe i=E(ectul< Ceapa calmeaa durerile si stopeaa inectiile=Fe%ra

Febra nu este o boala" ci mecanismul natural de aparare a or$anismului impotri)a a$entilor pato$eni= La otemperatura de peste 3/C" ma'oritatea bacteriilor si )irusurilor nu se mai inmultesc= &e aceea ebra nu trebuieneaparat combatuta=Tratamentul< eaiul de cim%ru, de tei si de musetel sustin incercarile de aparare ale or$anismului= Si" deasemenea" compresele 1impac8etarile reci pe $ambe= Acestea sunt remediile clasice pentru scaderea ebrei"ara a(i in$radi insa eectul )indecator= Pentru comprese" se inmoaie un prosop in apa rece 1la temperatura

camerei" se stoarce usor" se inasoara in 'urul $ambei si se tine 0. minute" nu mai mult= Se procedeaa la elde 2(3 ori=E(ectul< Compresele cu apa rece reduc direct temperatura san$elui=



1-8

?uturaiul de (an

data cu aparitia polenului" se instaleaa si rinita aler$ica< nasul incepe sa cur$a si mancarimea de)ine denesuportat= Persoanele care suera de aceasta aectiune produc prea multe 8istamine pentru a se apara de

polen< mucoasa este prea iri$ata cu san$e" se inlameaa si preseaa in nas apa din tesuturi= +oala se maniestaca un $uturai" iar bron8iile se in$usteaa atat de tare" incat pot aparea probleme respiratorii=Tratamentul< Ca prim a'utor temporar ( se trage a"a rece "e o nara= Si" ceea ce lumea satului stia de pe(atunci< ardeiul" painea inte$rala pra'ita" castra)etele" ridic8ile si painea de secara contin oarte mult ma$neiu (iind recomandate in cura antirinita=E(ectul< Apa trasa pe nas deumla mucoasa si elimina polenul" iar ma$neiul stopeaa producerea8istaminelor=er"es

ste un )irus pe care(l a)em cu totii in stare latenta" dar care nu @se maniesta@ intotdeauna" el aparand mai cuseama atunci cand sistemul imunitar este slabit=Tratamentul< <oinita si sunatoarea ierte 1inuate si aplicate direct pe ona aectata sub orma decomprese 1sau c8iar pliculete de ceai inmuiate in apa calduta= 7n ca de recidi)a< inasurati un cub de $8eataintr(o batista si apasati(l in locul unde simtiti urnicaturile" semn ca 8erpesul )a @ibucni@ din nou=E(ectul< %emediile bunicii stopeaa inlamatiile si inectiile" iar plantele au o actiune anti)irala=

i"ertensiune arterial&

7n caul unei predispoitii la tensiune arteriala ridicata" inima si )asele san$uine sunt solicitate mai mult si poti mai usor )atamate=Tratamentul< Usturoiul curata cel mai bine )asele san$uine" dar numai in cantitate mare 10(2 catei proaspeti"ilnic=E(ectul< :sturoiul contine sulide care reduc ni)elul colesterolului=i"otensiune

La persoanele 8ipotensi)e" inima pompeaa san$ele cu putere scauta= Pentru intarirea puterii de pompare" serecomanda o reteta a pastorului *neipp=Tratamentul< Turnati 3H4 l de vin al% tare peste 2. $ rune de romarin" lasati sa stea # ile si beti apoi inmod re$ulat" cate un pa8arel" la pran si seara= 15ipotensiunea este mai putin $ra)a decat 8ipertensiunea=

E(ectul< %omarinul re$leaa puterea de pompare a inimii si" la el" o substanta acti)a 1camp8en din )in='nte"aturi de insecte

7ntepaturile de tantar nu sunt periculoase" umlaturile disparand" de obicei" de la sine= Mai rele sunt cele dealbine si de )iespi" care pot produce inlamatii $ra)e sau reactii aler$ice= 7n caul unor astel de simptome"trebuie mers la doctor" dar altel" ne putem @)indeca@ sin$uri=Tratamentul< Mai intai se spala locul intepaturii cu a"a rece" dupa care se aplica o compresa cu cuburi de$8eata" pentru ca umlatura sa nu se mai produca= Si o ceapa taiata in doua reduce inlamatia si mancarimea=E(ectul< Apa rece impiedica inlamatiile $ra)e" iar sulidele din ceapa sunt antibiotice si absorb apa din tesut=i"sa de (ier

Persoanele cu ier insuicient in san$e obosesc repede" sunt mai iritabile" au un$8iile casante" parul pleostit sitenul palid si uscat= 7n mod normal" printr(o alimentatie corecta" se asimileaa o cantitate suicienta de ier" dar

dupa e)entuale 8emora$ii" in caul unei menstruatii abundente sau in timpul sarcinii" acest lucru nu mai este)alabil=Tratamentul< eaiul de ur*ica poate i de mare olos in asemenea situatii< se opareste o lin$urita cu runede urica cu o ceasca de apa ierbinte" se lasa sa stea # minute" se strecoara si se beau ilnic 3 cani cu ceai=Prima)ara" salata de paralute proaspete stimuleaa 8ematopoiea 1ormarea san$elui si" in plus" este si oarteapetisanta=E(ectul< Substantele amare din paralute 1+ellisperenis stimuleaa" in aara de ormarea san$elui" simetabolismul=Mahmureala

&upa o seara @stropita@ din belsu$" urmeaa dureri de cap" stare de $reata si ameteala" pentru ca alcoolul aa$resat membrana celulelor=Tratamentul< Tarancile stiau sa(si treeasca sotii= le puneau pe masa" la micul de'un" scrumbie marinata"eama de )ara acra sau er=E(ectul< Ma$neiul din alimente stabilieaa membrana celulei=



1-/

=eurodermita

ste o boala ereditara" cu o componenta psi8ica puternica" care nu poate i )indecata deiniti)" starea putand iinsa ameliorata printr(o in$ri'ire atenta a pielii" ara a(i aecta pelicula protectoare=Tratamentul< %eacerea $rasimii se poate obtine cu a'utorul bailor cu adaos de ulei 1de soia" de pilda= +ailese pot ace ilnic< se toarna circa 0. ml de ulei in apa calda 13!(3/C" se sta 0. minute in cada" dupa care semaseaa usor pelicula uleioasa in piele= 7mpotri)a mancarimilor se ac spalaturi cu otet de mere< se amesteca o

parte de otet cu 2 parti de apa si se tamponeaa ona aectata cu o bucatica de )ata umeita=E(ectul< ;rasimile si uleiurile reac supletea pielii si calmeaa mancarimea= tetul de mere stabilieaa stratulacid protector al pielii=

+chi o%ositi

La tele)ior" la )olan sau in ata computerului" oc8ii sunt suprasolicitati si la un moment dat @capoteaa@<ustura" ima$inile nu mai sunt oarte clare" apar durerile de cap= Caci prin suprasolicitare" producerea lic8iduluilacrimal scade" pleoapele acopera mai rar oc8ii" iar acestia se irita=Tratamentul< )ilurul este o binecu)antare pentru oc8i= Sub orma de ceai cald si comprese reci= Ceaiul< seopareste o lin$urita de silur cu o ceasca cu apa ierbinte" se inueaa 2 minute" se strecoara si se bea=Compresele< in ceaiul racit se inmoaie o bucatica de )ata si se aplica pe pleoapele inc8ise=E(ectul< Substantele din silur calmeaa oc8ii iritati=

#icioare si maini reciMainile si picioarele reci pot i si o urmare a starii de teama si de incordare" dar de cele mai multe ori" reactiaeste pro)ocata de iri$area deicitara cu san$e cauata de sedentarism" de 8ipotensiune sau de circulatie proasta=Tratamentul< .us rece la "icioare" dupa metoda *neipp= Se poarta un 'et de apa de la $lena spre coapsa" peata si pe dosul piciorului" de trei ori=E(ectul< @Cura *neipp@ intareste )asele de san$e" care reactioneaa mai lexibil la stimulii reci si cali=<aceala

Tratamentul< 7n unctie de centrul de $reutate" aectiunea poate i tratata cu o serie intrea$a de remedii laindemana= &e exemplu" "entru durerile de gat ( ceai de sal)ie" "entru guturai ( apa sarata trasa pe nas"

pentru tuse ( ceai de ceapa 1se ierbe o 'umatate de ceapa taiata marunt intr(un sert de litru de apa si seindulceste cu putina miere= #entru caile res"iratorii in(lamate" se recomanda baia ierbinte cu lori de an=

Florile de tei si ceaiul de soc pro)oaca si ele transpiratia si intaresc sistemul imunitar= 7ata un ceai pentruraceala< se amesteca 2. $ de macese" 04 $ lori de soc" 04 $ musetel" 04 $ lori de tei" 00 $ rune de mur" 0. $scoarta de sal)ie si # $ lori de 8ibisc 1amosita" se ace o inuie din 2 lin$uri de plante si 0H4 l de apa si selasa sa se patrunda 0. minute=E(ectul< Toate plantele sunt calmante" expectorante si imunostimulatoare= Sal)ia" de pilda" este planta cueectul antiinlamator cel mai puternic= 7ar apa sarata este remediul cel mai si$ur pentru nasul inundat=<aguseala

Tratamentul< Cand )ocea cedeaa" remediul cel mai eicient este gargara cu ceai de salvie sau de

"atlagina= Se dau in clocot 2 lin$urite de planta cu 0H4 l de apa" se lasa sa se patrunda 0. minute si se ace$ar$ara de cate)a ori pe i= Si inca ce)a< tacerea e de aur 1a'uta la reacerea coardelor )ocale a$resate=E(ectul< Ambele plante stopeaa inlamatia si sporesc reistenta coardelor )ocale la a$entii pato$eni=

<iduri%idurile nu sunt o boala" ci o urmare ireasca a inaintarii in )arsta= Cu toate acestea" ele dau mari batai de cap"mai cu seama emeilor= &in pacate" nu exista nici un remediu miraculos care sa transorme peste noapte pielearidata intr(una neteda" ca de bebelus= Se poate ace totusi ce)a pentru incetinirea ( pe cat posibil ( a procesuluide imbatranire a pielii=Tratamentul: + masca cu ingrediente din "ro"ria camara ( se amesteca 0 $albenus cu 2 lin$uri de ulei din$ermeni de $rau si cu un bob de dro'die si se intinde intr(un strat subtire pe ata si pe $at= Se lasa sa actionee3. de minute" dupa care se clateste ata cu multa apa=E(ectul< Lecitina din $albenus neteeste si intinde pielea" iar )itaminele din dro'die o prote'eaa de eecteledaunatoare ale mediului incon'urator=

)ciatica7n decursul anilor" discurile dintre )ertebre isi pierd din elasticitate= :rmarea< deplasarea acestora" stri)irea siinlamarea ner)ului sciatic=



1.0

Tratamentul< Pentru ca buiota de apa este prea mica pentru supraata aectata" se ruleaa un "roso", se uda

cu a"a (ier%inte si se a"lica imediat pe ona dureroasa= Se tine pana cand incepe sa se raceasca=E(ectul< Prosopul ierbinte decontracteaa" relaxeaa si accelereaa eliminarea produselor de metabolism care

produc durere=)tari de"resive

Tratamentul< Paracelsus recomanda inca din secolul al )i(lea sunatoarea impotri)a @ricii si a )iselor urate@=Astai" conirmarea eicientei acestei plante le apartine oamenilor de stiinta< cand starea suleteasca este la

pamant" sunatoarea inter)ine" restabilind ec8ilibrul 8ormonal= Si in Ardeal" tristetea se alun$a cu @po'arnita@=Se ia de 2(3 ori pe i" cate(o ceasca cu ceai de sunatoare si una c8iar inainte de culcare=E(ectul< Sunatoarea bloc8eaa receptorii din creier responsabili pentru starile depresi)e= Si se pare caimpiedica descompunerea serotoninei" 8ormonul ericirii=Urcior

La inceput" se simte o durere ca si cand sub pleoapa s(ar ala un bob de nisip= :lterior" urciorul colecteaa puroi si dupa cate)a ile se @$oleste@ de la sine=Tratamentul< Pentru ca procesul sa decur$a mai repede" se pot aplica com"rese cu seminte de in= Seamesteca 2 lin$uri de seminte macinate cu 2 cesti cu apa clocotita si se lasa putin sa se umle= Se inmoaie untion sau o bucatica de )ata si se tine 2. de minute pe pleoapa inlamata= &urerile pot i alinate cu terci decartoi< se drobeste cu urculita un carto iert" curatat de coa'a" si se amesteca cu 0 $albenus si putin lapte

ierbinte" pana se obtine un terci" care se intinde apoi pe un tion sau o pana si se tine 2. de minute pe oc8i=Se repeta de 2(3 ori pe i=E(ectul< Cartoii sunt antiinlamatori" iar semintele de in accelereaa ( prin uleiul pe care(l contin ( coacereaurciorului=Varice

7n ilele noastre" )aricele sunt considerate o boala @populara@= Apar atunci cand suntem predispusi ( ereditar"cand imbatranim" cand stam mult in picioare" cand peretii )aselor sunt prea subtiri si cand ibrina ( substantacare luidieaa san$ele ( nu se mai descompune in suicienta masura= aricele pot i operate" dar putemactiona si noi" intarind peretii )enelor=Tratamentul< 7n aara de miscare 1inclusi) simpla ridicare pe )aruri" eiciente sunt astai extractele decastan salbatic" care se $asesc $ata preparate in armacii= 7n trecut" se aceau< impac8etari reci cu otet de mere

si tinctura de arnica 1in proportie de 0<9 si subtiat cu apa sau cu sare de mare 10 lin$ura diol)ata in 0H4 l apa=Si atentie la alimentatie< )itamina C intareste peretii )enelor" ceapa" usturoiul si piperul reduc productia deibrina=E(ectul< 7mpac8etarile desac bloca'ele" stimuleaa iri$area san$uina" stabilieaa circulatia" iar castanulsalbatic @etanseaa@ peretii )enelor=Varsaturi

Cand simtim ca ni se stran$e stomacul" n(a)em ce ace si )omam= ste ca un relex de autoaparare alor$anismului" prin care se separa substantele noci)e= &e aceea este bine sa nu reprimam senatia de $reata=Tratamentul< Pentru ca stomacul a$resat sa se poata reace" ar trebui sa apelam la remediul clasic< ceai dementa si pesmeti sau biscuiti uscati= Sau o supa mucila$inoasa de o)a< se pun 2. $ de ul$i de o)a in apaierbinte si se lasa sa dea in clocot=

E(ectul< Ceaiul de menta este un tampon pentru acidul $astric excedentar" iar pesmetii" care contin 8idrati decarbon" alimenteaa or$anismul cu ener$ie" ara sa(l impo)aree=Vanatai

Lo)iturile sunt nu numai dureroase" ci ele sunt insotite adeseori de aparitia unor pete albastre< )anataile=Tratamentul< Se pune o lin$urita de acetat de aluminiu sub orma de ar$ila intr(un pa8ar cu apa" se amestecasi se inmoaie o bucatica de )ata" care se aplica pe ona dureroasa= Alternati)a< aliie sau $el de arnica=E(ectul< Ar$ila reduce umlatura" iar arnica contine uleiuri eterice care bloc8eaa ormarea in or$anism asubstantelor care pro)oaca dureri si inlamatii=



1.1

Fumatul ! - <emedi contra Fumatului

<emedii contra (umatului "e care le gasim in maga*inele naturistePornind de la icala romaneascaconorm careia @cui pe cui se scoate@" producatorii de medicamente au realiat ca cel mai simplu mod de ascapa de dependenta de iarba dracului" cum este numit tutunul" este tot utiliarea unor ierburi" insa de dataaceasta bune" de leac= 7n ultimii ani" pe piata romaneasca de remedii si suplimente nutritionale au aparut maimulte retete cu plante care )ieaa doua scopuri< deobisnuirea de umat si anularea eectelor noci)e aleacestuia=Cu preciarea ca" din pacate" desi toate aceste remedii sunt oarte in$enioase" nu pot tine loc de )ointasi de asumare constienta 1care sunt conditii sine ua non pentru renuntarea la orice )iciu" )a oerim incontinuare cate)a date extrem de utile despre remediile antitutun pe care le $asiti in acest moment in comert=

Antita%ac #lant

ste un remediu redutabil al irmei @Plantxtra>t@ Clu'(-apoca" oarte simplu ca structura" dar care a datreultate bune= La el ca si preparatul anterior preentat" se $aseste sub orma de tinctura" care de data aceastaeste obtinuta din doua plante<

( carmaul 1P8Dtolacca decandra ( este o iarba de leac cu neobisnuita proprietate de a a'uta la depasireadependentei de umat" pro)ocand o reactie de de$ust in contact cu nicotina din umul de ti$ara=( Caladium se$uinum ( este o planta de import" adusa in %omania extrem de recent" care nu a capatat inca odenumire romaneasca= Trateaa simptomatolo$ia speciica dependentei de tutun=Cum se administreaa< se iau 0. picaturi de trei(patru ori pe i" diluate in putina apa= Perioada de tratament)ariaa in unctie de $ra)itatea caului" intre o luna ( la cei care umeaa in mod obisnuit mai putin de 0. ti$ari

pe i" pana la trei(patru luni ( la cei care umau mai mult de 3. de ti$ari ilnic=Tinctura de "edicuta 0co"odium clavatum3

$asim $ata preparata in ma$ainele si in armaciile naturiste" la noi in tara existand in momentul de ata maimulte irme specialiate care produc aceasta tinctura=Cum se administreaa< se iau 3. de picaturi in putina apa de #(6 ori pe i 1de re$ula o data la 2(3 ore" )remede doua saptamani" dupa ce ne(am lasat de umat= Apoi" rec)enta administrarii se reduce< in saptamanile treisi patru dupa ce ne(am lasat de umat )om lua 3. de picaturi de patru(cinci ori pe i" pentru a a'un$e la #. de

picaturi de trei ori pe i in luna a doua si a treia dupa ce ne(am lasat de umat=Cum actioneaa< La multi oameni" )reme de o ora(doua dupa administrarea pedicutei" apare o intoleranta latutun= 7mediat ce au ost trase cate)a umuri se declanseaa o stare de ameteala si )oma" care se intensiica inmomentul in care ne incapatanam sa umam in continuare= Mecanismul acesta nu apare la toata lumea1personal cunosc cauri in care a unctionat" dar si cauri in care a dat $res" iar pe de alta parte" nu acesta este

principalul rol al tincturii de pedicuta= Mai )aloroasa este actiunea sa ampla de deintoxicare si de eliminare atulburarilor care apar dupa renuntarea la nicotina 1tremuraturi ale membrelor" ner)oitate" apetit alimentar excesi)" probleme circulatorii etc== &e altel" in acest scop a ost creat un remediu ce)a mai complex" remediucare a aparut de curand pe piata romaneasca<

Ta%acsto"

ste o creatie a bucurestenilor de la irma @Santo %aael@" care include cate)a plante excelente in lupta cuumatul<( obli$eana ( un sedati) extrem de subtil" care reduce starea de neliniste si rustrare pe care toti umatorii

in)ederati au simtit(o atunci cand s(au lasat de )iciul care(i domina=( )inarita ( o loare care creste la umbra padurii" care are un parum imbatator" de unde si numele sau= Contineunele substante odoriante ce ne ac sa respin$em instincti) umatul si in acelasi timp au un eect usor calmant" reducand ne)oia de tutun=



1.2

( menta si sal)ia ( sunt doua plante aromatice cu actiune directa asupra arborelui bronsic si plamanilor" a'utandla deintoxicarea mai rapida a acestora=Cum se administreaa< modul de preentare a acestui produs este sub orma de pulbere" din care se tine sublimba de patru ori pe i" pe stomacul $ol" cate o lin$urita= Tratamentul dureaa minimum o luna din momentulin care am renuntat la umat" iar eectele sale sunt completate de o tinctura produsa de catre aceeasi irma"tinctura numita Tabacprotect=Ta%ac"rotect

Contine o combinatie de extracte 8idroalcoolice din plante cum ar i podbalul" nalba(mare" iarba(mare"cunoscute pentru actiunea lor de pre)enire a cancerului pulmonar si al cailor respiratorii" precum si a altor bolispeciice umatorilor" cum ar i bronsita cronica" astmul" arteritele" 8ipertensiunea etc=Cum se administreaa< este un remediu care se ia pe termen lun$ 1minimum trei luni" cate #. de picaturi sau olin$urita de tinctura de trei ori pe i= %emediul se administreaa diluat in putina apa" de preerinta penemancate= inormatie oarte utila< in caul in care nu $asiti aceste remedii la armaciile sau ma$ainele de proil dinorasul d)s=" le puteti cere prin posta de la irma specialiata din +ucuresti @%adix@ S=%=L=" tel= .20H434=2/=26".!44H4!=94=44" .!22H3!=!0=##'storia (umatului-.e la "i"a "acii la mar(a de consum

#.. i=5r=< Cea mai )ec8e repreentare $raica a unor umatori este una cu preoti MaDa umand pipa pacii=

049!< Columb este primul european care )orbeste despre tabacul )aut in America=0#6.< Medicul si ambasadorul rance Bean -icot aduce planta de tutun in uropa= &upa numele sau" ea este boteata @-icotiana Tabacum@=0#60< La Curtea Frantei" priatul tabacului de)ine moda< este cea mai )ec8e orma a consumului de tutun inuropa=062#< 7n An$lia se introduce impoitul pe tutun si se iniinteaa monopolul de Stat=06!.< 7n Austria" tabacul de)ine simbolul ran$ului socialG la Curte se prieaa ele$ant" soldatii umeaa pipa"iar marinarii olosesc tabacul de mestecat=0/6#< Fumatul ti$arilor de)ine o moda in uropa=0//0< 7n America apare prima masina de abricat ti$ari ( 2.. de ti$ari pe minut=090.< 7n uropa sunt inre$istrate 2.=... de marci de ti$ari 1patentate=

Un dar al Al%inelor - Mierea

Un dar al al%inelor, "rea "utin (olositAm )aut de curand" intr(o padure de mesteceni" un stup de albine salbatice pradat de urs= Pentru om" unasemenea stup ar i ost in)iibil" iind plasat la baa unei buturu$i batrane si prelun$indu(se adanc in pamant"asa incat abia i se )edea intrarea= :rsul insa a simtit mirosul de miere" care l(a atras atat de puternic" incat s(aincumetat sa de$roape stupul" luptand apri$ cu albinele= Presupun ca in cele din urma lupta a ost casti$ata deurs" care a reistat stoic la ecile de intepaturi" prada sa de raboi iind )reun >ilo$ram de miere" pe care l(aconsumat pe nerasulate" cu tot cu a$ure= Pri)esc urmele luptei ( un crater maricel" sapat de Mos Martin cu otruda considerabila" si ma intreb ce orta ireistibila exercita mierea asupra ursilor" daca(si risca pentru ea c8iar si )iata= Sa ie doar $ustul dulce si parumat Cu intuitia lor" care o depaseste pe(a omului" animalele stiu camierea este o sursa de 8rana" dar si de ener$ie" ara de care n(ar putea reista in conditiile" dure adesea" alemediului in care traiesc= @inormatie@ simpla" pe care ele o preiau si(o transmit ara nici un eort" la oameniare ne)oie de experiente" de studii" de eci de conirmari= %ein)atam oarte $reu lectia simpla a naturii=Tocmai de aceea ne(am propus sa )orbim pe lar$ despre miere" un dar $ratuit al albinelor" dar prea putinolosit=



1.3

e este mierea

;recii antici spuneau despre miere ca este un dar al eilor" care este adunat de catre albine din roua de pe lori"iind o ramasita de la ospetele nocturne ale nimelor= 7ndienii considerau mierea o materialiare a raelor delumina" materialiare care 8raneste nu doar corpul" ci si mintea si suletul" iind din acest moti) cel dintaidintre alimente= 7n )ul Mediu" se credea ca mierea este sintetiata de catre albine dintr(o esenta subtila alorilor" pe care doar ele a)eau puterea sa o captee si apoi sa o transorme in acel lic8id c8i8limbariu= Prinsecolul al ix(lea" s(au acut primele analie care au stabilit ca mierea este o combinatie de a8aruri simple"incercandu(se inlocuirea sa cu a8ar din trestie si" mai apoi" din secla= Multa )reme s(a acut in mod als oec8i)alare intre miere si a8ar" cele doua iind insa extrem de dierite= Mierea este mult mai complexa= :n

bioc8imist american" += 5= Eeller" airma ca @nici cu aparatura supersoisticata din secolul al xi(lea nu poatei inca sintetiat un produs care sa se apropie prin compoitia sa bioc8imica si prin calitatile biolo$ice demiere" care constituie inca un mare mister pentru stiinta@=Mierea si *aharul

Mentionam aptul ca in secolul al ix(lea s(a acut o ec8i)alare total incorecta intre a8ar si miere" elenea)and aproape nimic in comun" in aara aptului ca ambele 'oaca rolul de indulcitor= ,a8arul este ormatdintr(o sin$ura substanta" in timp ce mierea este o combinatie de aproape o suta de substante or$anice1conorm ultimelor studii" dintre care unele" cum ar i 8ormonii de crestere sau enimele" au o marecomplexitate" neputand i reproduse in laborator prin mi'loacele actuale= Apoi" eectele biolo$ice ale

consumului celor doua produse este undamental dierit= Mierea este un produs )iu" natural" care poate iconsumat in mari cantitati" ara a produce tulburari de sanatate" in timp ce a8arul este o substanta desemisintea" care pe termen lun$ nu poate i metaboliata de or$anism decat cu niste costuri considerabile

pentru starea de sanatate= &e pilda" din momentul in care a ost inlocuita mierea cu a8arul" numai rec)entacariilor dentare a crescut de patrueci de ori" iar cea a diabetului" de peste o suta de ori= 7n 0#. de ani"dulciurile au de)enit din delicatesa un aliment de baa pentru societatea de consum" ceea ce si explicamultitudinea de probleme de sanatate a omului modern" de la banalele mi$rene si sensibilitati" la inectii" laobeitate si tulburarile imunitare $ra)e= Mult prea complexe si importante" eectele ne$ati)e ale a8aruluiasupra sanatatii )or i obiectul unui articol separat= 7n cele ce urmeaa" )om )orbi strict despre eectele mieriiin terapie" atat ca medicament de sine statator" cat si ca inlocuitor al a8arului" calitate in care are cele mai

puternice eecte terapeutice=

Mica (armacie cu miereMierea ca exci"ient

xcipientii sunt acele in$rediente ale medicamentelor care au un rol de transportor pentru substanta acti)a=Fara doar si poate ca mierea este cel mai bun excipient din lume" pentru ca nu are nici un el de reactii ad)erse"se combina usor cu orice el de extract si" important" ace remediile mai usor asimilabile= Atunci candadministram uleiuri )olatile din plante" tincturi 1de propolis" rasina" mu$uri etc=" laptisor de matca" sucuri de

plante" mierea este un intermediar de neinlocuit" iind un )e8icul mult mai bun decat apa= Se amesteca oricaredin aceste extracte cu 0(2 lin$urite de miere si se administreaa pe stomacul $olG nu numai ca $ustul )a i mai

bun" dar eectele )or i considerabil mai puternice= &in armacia casei nu trebuie sa lipseasca acest produs alstupului" care accentueaa actiunea remediilor=idromelul

7ntr(o sticla de 'umatate de litru se pun 3(4 lin$uri de miere lic8ida" un sert de lin$urita de polen de albine sise completeaa restul cu apa de i)or= Se inc8ide sticla ermetic si se lasa la macerat )reme de doua ile" latemperatura camerei" a$itandu(se din cand in cand= %eulta o bautura acrisoara" oarte slab alcooliata" cueecte stimulente si tonice cu totul deosebite=Mierea "ro"oli*ata

ste un remediu antiinectios exceptional pentru $at si pentru caile respiratorii medii" a)and si eecteimunostimulatoare oarte puternice= Se obtine punand in / lin$uri de miere polilora ( 4 lin$urite de tinctura de

propolis 1se $aseste in ma$ainele naturiste si apicole" dupa care se amesteca bine" pana se omo$enieaa= Seia cate o lin$urita din acest preparat de 4(6 ori pe i" pe stomacul $ol= Fiecare lin$urita de miere se tine in $ura

pana se diol)a si aluneca incet pe $at" asa incat sa(si exercite din plin eectele antiinectioase asupra acesteione=Unguentul cu miere:n pac8et de unt este incalit intr(o cratita" la oc mic" pana se incin$e" apoi se ierbe )reme de 0.(0# minute

pana cand de)ine limpede" asa incat sa se )ada undul )asului de ierbere= Se ia de pe oc si se toarna ara



1.

sedimentele de pe undul cratitei intr(un )as separat= Cat untul este ierbinte" se mai adau$a o lin$urita de cearade albine 1se $aseste la apicultori" dupa care se lasa sa se raceasca= Cu putin timp inainte ca untul cu ceara sase intareasca" se adau$a 4 lin$urite de miere si se amesteca bine" dupa care preparatul se pune intr(un borcan=ste un excelent un$uent de intretinere a pielii" cu o putere de patrundere ara e$al" in comparatie cu produselede acest $en= Se poate combina si cu dierite tincturi" din care se amesteca cate 0. picaturi la o lin$urita deun$uent< musetel pentru aectiuni aler$ice" sunatoare pentru arsuri" arnica pentru sensibilitate la ri$" tataneasa

pentru entorse si luxatii etc=Utili*ari 'nterne Ale Mierii

aria dentara ( acum aproape sapte ani" impreuna cu un prieten" am luat 8otararea de a manca numai mieresi produse indulcite cu miere" ara a mai consuma deloc a8ar" sub nici o orma= Si pentru ca lucrurile sa ieclare" ne(am abtinut c8iar din acea i de la toate bunatatile care contineau a8ar" perormanta mentinuta panain preent= Sincer sa iu" am acut acest lucru mai mult ca exercitiu de )ointa decat din con)in$ere" insareultatele care au aparut m(au con)ins ca renuntarea la a8ar in a)oarea mierii nu este o simpla @superstitienaturista@= Primul care a remarcat eectele alimentatiei cu miere a ost dentistul meu" care a obser)at ca" incati)a ani" cariile alate in ormare au sta$nat in marea lor ma'oritate" ara a mai e)olua" iar alte carii noi nu auaparut= Acest lucru a ost remarcat si la prietenul meu si" mai recent" la=== dentistul meu" care a ost atat deimpresionat de reultatele obtinute" incat a renuntat si el" de trei ani" la a8ar in a)oarea mierii= Mai ales ceicare au probleme dentare $ra)e ar i bine sa adopte dieta cu miere" care este un ade)arat elixir de sanatate

pentru dinti=#revenirea dia%etului ( un $rup de cercetatori americani a studiat pe doua loturi a cate 2.. de )oluntari" totia)and parinti diabetici si deci a)and o puternica predispoitie $enetica spre diabet" eectele inlocuirii totale aa8arului cu miere= %eultatele i(au uluit pe cercetatori< dupa 2. de ani" rata imbolna)irii de diabet era . lalotul de consumatori de miere" in timp ce la lotul martor" 4. dintre participanti suereau in dierite $rade dediabet= Mai mult" studii acute pe bolna)ii cu diabet de tip 7 si 7i au aratat ca boala da mult mai putinecomplicatii la cei care au inlocuit complet a8arul cu mierea decat la cei care au continuat sa aiba o dieta cua8aricale" c8iar masurata strict=onsti"atia ( un excelent mi'loc de re$lare a tranitului intestinal este consumul pe stomacul $ol a doua(treilin$urite de miere" dimineata" imediat dupa treire= Prin enimele pe care le contine" mierea este un bunacti)ator al proceselor de eliminare" a)and si un eect de re$lare a lorei intestinale=

Frigiditatea si im"otenta ( un remediu excelent este 8idromelul" obtinut dupa reteta de mai sus" care areeecte tonice" arodiiace si c8iar usor euoriante" ceea ce explica olosirea sa pe scara lar$a" in traditiileanumitor popoare meridionale= Se beau 2(3 pa8are pe i" de preerinta pe stomacul $ol=+%oseala, irita%ilitatea "sihica ( mai ales dupa un eort intelectual sau iic intens" doua lin$urite de miereluate cu putina apa ac minuni in recapatarea ortelor si in imbunatatirea tonusului psi8ic='nsomnia ( un leac traditional pentru un somn bun si odi8nitor este o cana de lapte cald" indulcit cu 2(3lin$urite de miere lic8ida= &aca adau$am si o 'umatate de lin$urita de pra de seminte de enicul" somnul )a)eni ne$resit=+%e*itatea ( in timpul curelor de slabire" doua lin$uri de miere lic8ida luate pe stomacul $ol" cu putina apa"accelereaa procesul pierderii in $reutate si diminueaa considerabil stresul curelor de inometare= Pe termenlun$" inlocuirea a8arului cu miere a'uta la dobandirea si pastrarea unei $reutati corporale ec8ilibrate=

iclul menstrual dureros sau cu sangerari a%undente ( cu cinci ile inainte si pe toata perioada ciclului" nuconsumati deloc a8ar sau produse cu a8ar" ci olositi doar miere= &aca in acest inter)al de timp renuntati sila pra'eli" la produsele de ori$ine animala" este oarte posibil ca ciclul sa se re$lee de la sine" ara nici un altmedicament=Tusea, durerile de gat, gri"a in (a*a inci"ienta ( se consuma sase lin$urite pe i de miere propoliata1obtinuta dupa reteta de mai sus=<etete .e Frumusete u Miere

Tenul cu "ori dilatati, "atat sau o%osit ( se ace o baie de aburi )reme de 0. minute deasupra unei inuiiierbinti de musetel si sal)ie" dupa care se aplica pe obra un strat subtire de miere lic8ida" care se pastreaa)reme de 3.(6. de minute" dupa care se ster$e cu un tampon inmuiat in lapte=Tenul sensi%il ( se aplica o masca ormata din doua lin$urite de miere lic8ida" 2 lin$urite de smantana si un

$albenus de ou= Se tine )reme de o ora" dupa care se indeparteaa cu un tampon inmuiat in inuie de musetel=#entru cresterea "arului ( se ace un masa' la radacina parului cu miere diluata cu apa cat sa de)ina lic8ida=



1.5

&upa masa'" se lasa mierea sa actionee )reme de 3. de minute la radacina parului" dupa care se spala parul"dar nu cu sampon" ci cu o combinatie de $albenus de ou si coniac in proportii e$ale='ntretinerea "ielii uscate ( imediat dupa baie" se aplica un$uentul din unt si miere" a carui reteta am descris(omai sus= Acest preparat 8raneste pielea si o prote'eaa" acand(o catielata si mult mai reistenta la actorii demediu a$resi)i= Masa'ul pe tot corpul cu acest preparat acut dupa baie este un oarte bun mi'loc de intarire asanatatii" mai ales la )enirea seonului rece=

+chii si tratamentele naturale

#lantele din $?radina lui .umne*eu$ nu su%stituie tratamentele medicale, dar le s"riBina su%stantial

La el de pretiosi ca )iata" iindca prin ei )edem lumea in care traim" oc8ii sunt extrem de expusi conditiilor precare de mediu din mileniul trei= Poluarea" proasta alimentatie" excesul pri)itului la tele)ior" lipsadeprinderii de a mer$e re$ulat la un consult medical sunt numai cati)a dintre actorii declansatori de bolioculare= &upa ce intr(un numar trecut am preentat punctul de )edere al medicinii alopate" acum )a preentamoerte de )indecare culese din @$radina lui &umneeu@= Cei mai importanti practicieni ai tratamentelor naturiste )a oera remedii de mare eicienta=

$+ cau*a (recventa a %olilor oculare sunt su(erintele (icatului si ale rinichilor$&upa ani indelun$ati de in)esti$atii" noi consideram ca bolile de oc8i isi au caua principala in disunctiilerenale si 8epatice= Cand rinic8ii nu unctioneaa corespunator" terenul 1structura psi8ico(iica este slabit"ceea ce permite a$entilor iritanti 1iici" c8imici" microbieni sa atace partea cea mai delicata a corpului (c8iul= Tratamentul Fa)isan este conceput in )iiune 8olistica= Latura interna 1dieta" ceaiuri" alte preparate din

plante restabileste unctia renala" intareste terenul" $rabeste raspunsul imun prin deintoxicare= Aplicatiileexterne se adreseaa atat partii bolna)e" cat si or$anismului in intre$ul sau= 7ata cate)a din produsele noastrecu eect $arantat<R eaiurile "entru rinichi 0he"atic si cel hi"ocolesterolemiant3 se administreaa intern si a'uta larestabilirea unor unctii importante din or$anism= @c8ilibrantul ener$etic@ re$leaa tensiunea intraoculara"ec8ilibreaa sistemul $landular si normalieaa circulatia san$uina= &upa ca" dupa ce luam in considerare

anumite date speciice iecarui pacient in parte" administram si tincturi de sal)ie" de propolis" de $rau" de$ermeni de $rau" or" o)a" care contribuie la relansarea unctiei renale si ec8ilibreaa sistemul endocrin" ca o

premisa a )indecarii oc8ilor=data ce ne(am ocupat de sanatatea intre$ului" ne concentram pe tratamentele pentru ona oc8ilor" iar aici )a

punem la dispoitie mai multe preparate pentru u extern<R #re"aratele din gama $Vedevital$ 1pulbere si un$uent ( spala" reconorteaa si ortiica oc8ii" extra$ dintesuturi substantele pato$ene si $rabesc )indecarea=R )alvamin 0crema de circulatie3 ( contribuie la reacerea circulatiei san$uine si la intarirea capilarelor inona pleoapelor si in )ecinatatea oc8ilor=R Tonicul Fvs 4 0lotiune cu e(ect revitali*ant3 ( se oloseste atat intern" cat si extern= 7ntern" ec8ilibreaasistemul ner)os" treeste @medicul din interior@ in stimularea metabolismului" in timp ce extern" sub orma decomprese" relaxeaa oc8ii si acti)eaa circulatia=a propunem deci un pro$ram de )iata sanatoasa" cu o dieta adec)ata" cu anumite proceduri menite saimplineasca ne)oia noastra de ec8ilibru= Astel" intre$ul se mobilieaa si )indeca partea ( oc8ii= 7nsotim



1.-

tratamentul natural cu inormatii clare si complete" retete si alte saturi care )or duce la reacerea armonieicorpului= Cura cu produse naturale Fa)isan dureaa 3(6 luni si se poate expedia si prin posta=

!aboratoarele :Fa#isan:, str. C.+. !oga nr. 15, !ugo), )ud. Timis, cod 144, tel. 045G14.55.E5.H e-mail/

fa#isanmail.dnttm.ro

.r& Gata .o%re, dr& orneliu .orin #o" 0$#lantavorel$ - #iatra-=eamt3

$Extractele din (ructe de "adure sunt un adevarat elixir "entru ochi$

7nainte de a a'un$e sa combatem aectiunile oculare" este mult mai usor sa le pre)enim= Cum Printr(oalimentatie corecta" prin e)itarea pri)itului excesi) la tele)ior" prin eectuarea re$ulata a consultului lamedicul otalmolo$" prin administrarea pe cale interna a unor remedii naturale care maresc acuitatea )iuala si

pre)in o serie intrea$a de aectiuni oculare= &in $ama de produse cu actiune de pre)enire a aectiunilor oculare)a atra$em atentia asupra a trei dintre ele" toate pe baa de ructe de padure" care" prin continutul lor de)itamine" minerale" oli$oelemente si alte substante acti)e" sunt un elixir pentru oc8i si nu numai<Mrtela 1pe baa de ructe de ain ( a)orieaa circulatia la ni)el retinian" imbunatateste )ederea nocturna1extractele din acest ruct sunt olosite c8iar si de pilotii militari in acest scop" a'uta la normaliarea $licemiei1diabetul aectand $ra) )ederea= S(a constatat la persoanele care lucreaa mult in ata ecranului calculatoruluica extractul din acest ruct a'uta la pastrarea acuitatii )iuale si la indepartarea oboselii oculare=evisol 1pe baa de ructe de catina ( daca este sa ne $andim doar la bo$atia in )itamina A 1cu eecte beneice

recunoscute asupra )ederii a acestui ruct" ne dam seama de eicienta sa= 7nsa catina este o ade)arata poli)itamina naturala" cu eecte beneice mult mai complexe asupra oc8ilor" care o ac eicienta si in bolileoculare inectioase" in cele care apar odata cu inaintarea in )arsta sau in corelatie cu anumite procesede$enerati)e= Se recomanda in mod special copiilor in crestere" persoanelor in con)alescenta dupa boliinectioase" celor care depun eort iic si intelectual intens" care lucreaa in mediu poluat=<o*avit ( este un preparat din ructe de maces" pro)enite de la dierite specii= Se recomanda ca tonic $eneral"re)i$orant" in tulburari de )edere= ste de retinut si actiunea sa extrem de beneica in con'uncti)ita si inaectiuni oculare de ori$ine aler$ica=7ata cate)a remedii speciice pentru dierite aectiuni oculare<onBunctivite )i /le(arite .e Etiologie 'n(ectioase 0%acteriana, virala sau micotica3

Pentru u extern )a recomandam" pe lan$a inuiile de lori de albastrele 1CDani los" lori de patla$ina

1Planta$inis los si rune de patla$ina 1Planta$inis olium" cu eecte antiinlamatoare si antiinectioase" o planta cu totul speciala< silurul 1up8rasiae 8erba= ste numit popular si @iarba de oc8i@ si are eecte oarte bune in toate tipurile de boli inectioase oculare" dar si in caul oc8ilor obositi" in'ectati" a tulburarilor pasa$erede )edere" care apar in caul surmena'ului= Toate plantele recomandate extern se olosesc sub orma deinuie" cu care se ac spalaturi si se aplica comprese pe ona oc8ilor= &upa aplicatiile externe este bine saaceti un masa' in al pleoapelor cu un$uentul @&umasen@" care are o puternica actiune antiinlamatoare"cicatrianta si antiexudati)a= Tratamentul extern insa nu are eecte durabile daca nu este stimulata din interior capacitatea de lupta a or$anismului impotri)a inectiilor=7ntern" )a recomandam tinctura de ec8inacea 1c8inacea purpurea si produsul @;ripec @" acesta din urmaiind un stimulent imunitar rapid" eicient in inectiile se)ere" cum ar i aceea cu )irusul $ripal" asa cum o aratasi numele=

onBunctivite )i /le(arite .e Etiologie AlergicaPentru u extern" )a recomandam compresele cu inuie din iarba de trei(rati(patati 1iolae tricoloris 8erba=7ntern se )a olosi un preparat cu proprietati imunostimulatoare si imunore$latoare< @7muno)it@" la care seadau$a si preparatele cu ructe de padure descrise mai sus" care au de asemenea proprietati imunore$latoare=)tra%ismul poate crea probleme mai ales la copii" deoarece corectarea lui se ace cu diicultate" in timpindelun$at= %eultate bune se obtin prin tratament 8omeopatic= Anumite remedii ( A$aricus" Cicuta" Cina"CDclamen" P8Dsosti$ma etc= ( prescrise numai de medicul specialist" pot a'uta la corectarea acestei deiciente"insa e)ident ca $radat si in timp=Tratamentul cu produse 8omeopatice" prescrise de medicul specialist" poate a'uta si in aectiuni cronice"intariind e)olutia lor si ameliorand unele simptome" ca in caul blearospasmului" cataractei" $laucomului"surmena'ului ocular" al tulburarilor de acomodare" in unele retinopatii 1in special cea secundara tensiunii

arteriale si in desprinderea de retina= 7n toate aceste situatii este necesara si consultatia medicului otalmolo$"care )a precia leiunile oculare si intensitatea lor= Tratamentul 8omeopatic poate i asadar beneic dar"



1..

important" numai dupa consultul 8omeopatic" care )a indi)idualia remediile pentru iecare ca= Pentru a puteacere satul specialistilor nostri" )a punem in continuare la dispoitie si cate)a teleoane utile<Centrul +e Cercetare i ;relucrare A ;lantelor 3edicinale :;lanta#orel: .A. ;iatra-7eamt, tel.

011G0$.1.D., 0$.&.10 e-mail/ pl#planta#orel.ro

+r. Jata +obre - medic specialist, competenta in fitoterapie, acupunctura, radiestezie, refle"oterapie, tel.

%0&G00.5%.E0.

+r. Corneliu +orin ;op - medic primar oncolog, competenta in homeoterapie, tel. %&&G4E.$$.41.

.r& Maria Filimon 0$=atura$ - Arad3

$'n tratarea ochilor, "lantele se (olosesc ca adBuvant$

Plantele medicinale pot i utiliate cu succes ca tratament ad'u)ant in unele aectiuni oculare" alaturi detratamentul alopat prescris de medicul otalmolo$= 7ata ce recomandam in caul unor aectiuni oculare oartedes intalnite in ilele noastre" cand stresul" oboseala" alimentatia si poluarea produc ade)arate deec8ilibre inor$anism=?laucomul este o aectiune $ra)a" ce ocupa primul loc in caurile de orbire la adulti= 7n mod normal" orice

persoana cu )arsta peste 3# de ani trebuie sa aca un control otalmolo$ic macar o data la trei ani" pentru adepista din )reme cresterea presiunii intraoculare= Primele semne ale aectiunii sunt< in mod brusc" dimineataori dupa eort iic sau ocular" bolna)ul simte o durere puternica in oc8i" )ederea ii de)ine tulbure" oc8iulde)ine con$estionat" corneea se tulbura si pupila se dilata= Pot aparea $returi si )arsaturi" iar in acest ca"

preentarea la medic este obli$atorie= ste necesar tratament continuu si consult medical periodic=<ecomandari:

R se )a bea ilnic 0 litru de ceai preparat din urica" $albenele" coada(calului" mesteacan si )entrilicaGR se )a bea in iecare dimineata 0 litru de suc proaspat de morco)i si bolna)ul )a manca in iecare seara$ermeni de $rau cu lactateGR se )or e)ita alcoolul si excesul de caeaGR se )or consuma aine" morco)i si ceapa= +chii +%ositi ( pentru a combate inrosirea si oboseala oc8ilor serecomanda urmatoarele<R se toarna #.. ml de apa iarta peste o le$atura de patrun'el )erde si se acopera )asul timp de o ora= Sestrecoara" se raceste la temperatura camerei si se aplica pe oc8i o compresa" timp de 3. de minute=R Se ierb 3 minute 2 lin$urite de seminte de enicul= Cu ceaiul racit se procedeaa ca mai sus= Se beau ilnic

2(3 cani de ceai de coada(soricelului=/le(arita ( este o inlamatie a mar$inii libere a pleoapelor" caracteriata printr(o con$estie la acest ni)el" cuormare de scuame si ulceratii= 7n orma $ra)a pot aparea oliculite" cruste" caderea cililor= <ecomandari:

R se )or bea ilnic #.. ml de suc de morco) cu patrun'el" timp de trei saptamaniGR se )or pune pe oc8i comprese cu inuie din< albastrele" patla$ina" sulina" sunatoare" turita(mareGR se aplica timp de 2. de minute comprese si pensulari la ni)elul pleoapelor cu decoct de seminte de $utui=onBunctivita Acuta consta in inlamarea con'uncti)ei= %ecomandari<R se )or aplica pe oc8i comprese reci" la temperatura camerei" cu ceai preparat din< enicul 1seminte" coada(soricelului" albastrele si sulinaGR se aplica strict pe pleoapa suc proaspat de rostopasca" dar ( Atentie ( ara a intra in oc8i?)"asme #al"e%rale 0li"iri .ese Ale #leoa"elor3& <ecomandari:

R comprese pe pleoape timp de 2. de minute cu decoct de eniculGR se )or bea ilnic 3 cani cu ceai preparat din ienupar 1ructe" matase de porumb si coada(caluluiGR se )a consuma ilnic $rau incoltit=ataracta este determinata de opaciierea totala sau partiala a cristalinului= La inceput" se maniesta prin

perceperea de puncte sau linii care se @plimba@ in ata oc8ilor" ca si prin dublarea ima$inilor= Cu timpul" pupilacapata o culoare alb(cenusie" de aceea aectiunea se mai numeste popular si @albeata@= Cataracta poate i senila1de batranete" con$enitala" traumatica" diabetica" proesionala" din caua $landelor cu secretie interna=Tratamentul este eicient doar in stadiul incipient al bolii si consta in<R bai de abur oculare cu inuie in parti e$ale din soc" )aleriana" $albeneleGR comprese pe oc8i cu ceai preparat din enicul 1seminte" morco)i 1seminte" rostopasca 1rune" $albenele1lori= Semintele se ierb timp de 0# minute" iar restul plantelor se inueaa timp de 0. minute= Cu ceaiul

strecurat si racit se aplica comprese timp de 3. minuteG se beau ilnic 3(4 cani de ceai preparat din ain1rune" catina" macese 1ructe" urica" coada(calului=

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]



1.8

3agazinul :7atura:, str. !ucian laga nr. $4, Arad, cod 1$01, tel. 04%G0D.E.&5.

Cabinet dr. 3aria Filimon, str. 7icolae *rigorescu nr. &G5, et. $, Arad, cod 1$1$, tel. 04%G00.D4.00.

Miracolul din %o%ul de grau

$#ainea cea de toate *ilele$, intre %oala si sanatate

7n satele din Ardeal exista credinta ca boabele de $rau au inscrise pe ele ima$inea lui 7isus= &e asta" painea esanta" @painea cea spre iinta@ din cea mai puternica ru$aciune" @Tatal -ostru@= -ici o mirare ca $raul erasocotit planta sacra" simbolul soarelui si al pamantului" a)and )irtuti tamaduitoare si ma$ice= Si cate ritualurinu existau le$ate de boabele de $rau< cu ele se aceau amulete care aduceau ertilitatea si asi$urau stabilitateacuplurilor" cu aina obtinuta din boabele primelor spice secerate se cocea o paine care era impartita copiilor din

sat pentru ca $raul sa ie curat ca suletul de copil" apoi se aceau turte in care erau amestecate ierburi pentrualun$at spiritele rele= Micile boabe de cereale nu erau doar 8rana" ci si medicament" remediu ma$ic si simbolal )ietii= %itualuri stra)ec8i pe care timpurile moderne le(au in$ropat= 7ata insa ca dupa aproape un secol"miracolul din bobul de $rau incepe sa ie redescoperit" de data aceasta pe o cale dierita< cea stiintiica=?raul integral

%edescoperirea $raului ca medicament a inceput in anii !." cand medicii au remarcat cresterea alarmanta anumarului de persoane bolna)e de isc8emie cardiaca" colita" diabet" cancer di$esti)" obeitate" litiaa biliara"dermatoe si alte asemenea aectiuni= Caua< modiicarea alimentatiei" in e$ala masura o desatare a simtului$ustati) si o otra)a pentru corp= Alimentele omului contemporan sunt in mare masura rainate" aditi)ate siconser)ate" pierandu(si o seama din substantele necesare pentru or$anism si perturband in sc8imb asimilatia"di$estia" acti)itatea 8ormonala si cardiaca= 7n aceasta situatie" au luat nastere doua orientari in medicina< una"

prin care s(a dorit crearea de noi si noi medicamente costisitoare si toxice pentru a @acoperi@ aceste boli" sicealalta" care a cautat sa descopere radacinile problemei" cautand cai de reintoarcere la simplitatea si armonianaturii= Pe aceasta ultima cale s(a a'uns si la redescoperirea unui aliment cu eecte extraordinare asuprasanatatii< $raul= S(a plecat de la premisa ca aceasta cereala a constituit alimentul de baa al europeanului)reme de mii de ani" aliment care i(a asi$urat necesarul caloric si de elemente nutriti)e in conditiile in care8rana era mult mai simpla si mai putin di)ersiicata decat in preent= mana de $rau contine )itamine dincomplexul +" osor" ma$neiu si calciu pentru o i intrea$a= Alimentatia pe baa de $rau curata si prote'eaatubul di$esti)" re$leaa de la sine $reutatea corporala" imbunatateste asimilarea mineralelor necesareor$anismului si conera tonus psi8ic si intelectual= 7nsa" atentie" este )orba de $raul inte$ral" cu tot cu coa'a" sinu de )ariantele prelucrate" din care s(au indepartat aproape toate )itaminele si mineralele cu eecte curati)e=Un ex"eriment inedit

7n spitalele rancee s(a acut un experiment pe doua loturi de pacienti suerind de dierite tulburari di$esti)e<un lot a ost 8ranit cu paine nea$ra si preparate din $rau inte$ral" iar lotul martor a urmat re$imul alimentar cu

paine si produse ainoase obtinute din aina alba= %eultatele au ost uimitoare< la pacientii care au consumat produse cu $rau inte$ral )reme de cate)a saptamani s(a remarcat nu doar o reol)are mult mai rapida a problemelor di$esti)e 18ipoaciditate" dis>ineie biliara" colita etc=" ci si o re$lare a $reutatii" disparitia unor probleme dermatolo$ice croniciate" precum si o stare de )ioiciune si tonus psi8ic care nu s(a obser)at la lotulmartor= 7n urma acestui studiu si a altora de acest $en s(a a'uns la concluia ca simpla lasare a $raului in ormasa naturala si consumarea preponderenta a painii ne$re ar duce la in'umatatirea problemelor di$esti)e si nudoar a lor= &ar sa )edem mai precis care ar i a)anta'ele inlocuirii painii albe cu cea nea$ra=/ene(iciile consumului de "aine neagra

xista mai multe )arietati de paine nea$ra< de la cea obtinuta din aina de $rau inte$rala" la specialitatile de tip$ra8am" care sunt combinatii de aina de $rau" secara" or etc= Toate aceste tipuri de paine nea$ra sunt netsuperioare celei albe" deoarece contin coa'a boabelor care este de pana la 0. ori mai bo$ata in ma$neiu" de



1./

2"# ori mai bo$ata in osor si in calciu" continand in plus )itamine din complexul + si ibre )e$etale=Consumul de lun$a durata de paine nea$ra are urmatoarele eecte<R "revine cancerul tu%ului digestiv ( aceasta datorita ibrelor )e$etale pe care le contine" care absorbmateriile toxice de pe traseu si le transporta pentru a i eliminate" pastrand astel @curatenia@ acestui tronson"care este oarte )ulnerabil la boala canceroasa in conditiile alimentatiei moderne=R "revine si com%ate consti"atia si colita" in special colita de putreactie= 7n colita de ermentatie este indicatterciul de $rau" despre care )om )orbi putin mai tariu=R "revine %alonarea ( in special la persoanele care consuma multa carne" $rasimi animale si multe lactate=R duce la scaderea s"ontana in greutate ( pe lan$a aptul ca painea nea$ra este mai saraca in calorii" ibrelealimentare din componenta sa a'uta la atin$erea mai rapida a senatiei de satietate=R "revine si ameliorea*a dia%etul ( mecanismele de actiune inca nu sunt complet identiicate" insa cert esteca toate produsele cu cereale inte$rale sunt mult mai sanatoase pentru pancreas decat cele cu aina alba=R aButa la tratarea %olilor de "iele ( prin eectul de deintoxicare exercitat de ibrele alimentare dincompoitia painii ne$re=R "revine ischemia cardiaca" ateroscleroa si impotenta )asculara ( prin continutul in minerale si )itamine"$raul inte$ral a'uta la mentinerea in stare oarte buna a )aselor de san$e pana la )arste inaintate=#recautii la consumul de "aine neagra< 7n ultimul timp au aparut pe piata romaneasca o multime de soiuride paine nea$ra extrem de $ustoasa si cu un termen de )alabilitate oarte mare" care insa" pe lan$a aina

inte$rala" contin o serie de aditi)i sintetici pentru aanare" $ust" aroma" conser)are" care o ac mai toxica decat painea alba obisnuita= )itati aceasta paine" care de obicei este ambalata" a)and pe etic8eta si continutul sau deaditi)i" preerand painea nea$ra simpla" obtinuta prin mi'loace mai putin soisticate" dar mult mai naturale= alta problema care poate aparea este calitatea ainii inte$rale" care nu reista decat putin timp la depoitare"enimele din compoitia sa acand(o sa intre destul de rapid intr(un proces de ermentatie= Painea nea$raacuta cu aina usor alterata are un $ust acru" este de obicei coapta necorespunator si in consecinta este $reudi$erabila= -u o consumati=Persoanele care suera de $astrita 8iperacida si de anumite orme de colita de ermentatie nu tolereaa bine

painea nea$ra" care produce aciditate si a$ra)eaa simptomele bolii= 7n caul lor se recomanda terciul de $rauinte$ral=+ varianta la "ainea neagra - terciul de grau

Se obtine oarte simplu" din aina inte$rala de $rau" care se prepara intocmai ca mamali$a obtinuta din malai<se pun 2(3 maini de aina intr(un litru de apa clocotita si se lasa la oc mic" amestecand incontinuu pentru a nuse prinde de undul cratitei si a nu se orma cocoloase= &upa circa 'umatate de ora" terciul este iert si seadau$a sare dupa $ust= Se consuma in acelasi el ca mamali$a de porumb< cu produse lactate" ciorbe" tocaniteetc= ste oarte sanatos pentru persoanele care suera de colita de ermentatie" balonare" constipatie" di$estiediicila" aectiuni biliare=

?raul incoltit 0germinat3

Prepararea $raului incoltit< luati doua(trei lin$uri de $rau inte$ral 1nedecorticat si netratat c8imic" pe care il$asiti in ma$ainele naturiste" si spalati(l bine" in mai multe ape= Puneti apoi $raul spalat intr(o arurie adanca"adau$ati apa cat sa(l acopere" puneti un capac si lasati(l apoi )reme de o i 124 de ore la temperatura camerei=

&upa trecerea acestui timp" spalati din nou $raul si lasati(l asa umed" dar neacoperit complet cu apa" in aruriaadanca )reme de doua(trei ile" clatindu(l in iecare i= 7n a doua sau a treia i )om remarca aparitia unui punctalb pe bobul de $rau ( este semnul ca a inceput sa $erminee si de'a poate i consumat=Administrarea graului incoltit este simpla< se iau in iecare i 2(3 lin$uri de boabe de $rau $erminat" care)or i rontaite pur si simplu pe stomacul $ol= &aca a)eti probleme cu dentitia" puteti da $raul $erminat prinmasina de tocat" dupa care il )eti combina cu putina miere" obtinand o pasta delicioasa si extrem de 8ranitoare=&e re$ula se ac cure de !(0# ile" urmate de doua saptamani de paua=E(ectele graului incoltit ( inainte de a )orbi despre ele" ar i util sa spunem cate ce)a despre uimitoarelemodiicari care se petrec in bobul de $rau in cele cate)a ile de $erminare= &in punct de )edere c8imic" in

bobul minuscul se produc reactii care nu pot i reproduse nici in cele mai soisticate laboratoare din ilelenoastre< prin procese de transmutatie biolo$ica se dubleaa cantitatea de osor si calciu" in timp ce ma$neiul

se tripleaa" sunt sintetiati 8ormoni de crestere" cu eecte reintineritoare exceptionale" si enime= &in punct de)edere bioener$etic" aparatele *irlian au inre$istrat ade)arate exploii" aura bobului de $rau capatand inmomentul in care acesta incepe sa $erminee dimensiuni de pana la patru(sase ori mai mari decat cele initiale



180

1a se )edea oto$raia= Aceasta oarte sumara trecere in re)ista a modiicarilor din bobul de $rau este menitasa explice si sa aca credibile uimitoarele sale eecte terapeutice= 7ata pe scurt indicatiile curei cu $ermeni de$rau<R tul%urari hormonale la (emei: hirsutism, a%senta ciclului menstrual, insu(icienta ovariana ( se acecura cu $ermeni de $rau cate 0# ile pe luna" )reme de sase luni=R meno"au*a si andro"au*a ( sunt mult intariate de o alimentatie preponderent baata pe le$ume si ructecrude" la care se adau$a cure cu $rau incoltit acute re$ulat< cate 0. ile la inceputul iecarei luni= Cei care auurmat acest tratament au putut constata c8iar re)enirea tineretii biolo$ice" tradusa prin re)enirea cicluluimenstrual la emei si re)enirea potentei la barbatii care intrasera de'a la andropaua=R sarcina, ala"tare ( $ermenii de $rau administrati in aceste perioade asi$ura o buna )italitate mamei" care seconrunta cu un urias consum de resurse )itale=R crestere ( administrati copiilor in cure de 0(2 saptamani" $ermenii de $rau le asi$ura o crestere corporala si ode)oltare mentala mai rapida= 7n caurile de ra8itism" anemie" slabiciune corporala" cura cu $ermeni de $rause repeta lunar" iind administrate 2(3 lin$urite de pasta de $ermeni de $rau obtinuta prin masina de tocat" iniecare i" )reme de doua saptamani=R tu%erculo*a "ulmonara, intestinala, osoasa etc& ( este mult ameliorata de curele cu $ermeni de $rau de 0.(0# ile pe luna" repetate pana la )indecare=R re*istenta la in(ectii ( este imbunatatita de administrarea de $rau $erminat" care este oarte bo$at in minerale

si )itamine" ce a'uta acti)itatea sistemului imunitar=R re(acerea du"a %oala, accidente etc& ( este mult mai rapida atunci cand se consuma $ermeni de $rau" careaccelereaa procesele de reacere a pielii dupa taieturi sau arsuri" a)orieaa consolidarea oaselor" a'uta laredobandirea rapida a tonusului iic si psi8ic=R %olile de "iele ( )indecarea lor este accelerata de cura cu $ermeni de $rau" care au un eect cu totul specialasupra pielii=#recautii si contraindicatii la tratamentul cu grau germinat

&esi este recomandat uneori ca un el de panaceu" $raul incoltit trebuie administrat cu prudenta in anumitesituatii= prima restrictie se aplica in caurile de 8ipermenoree 1ciclu menstrual abundent" precum si inmomentele in care simptomele debutului menopauei sunt oarte puternice= +arbatii cu tendinta de in$rasaresau eeminare este bine de asemenea sa e)ite acest remediu=

7n ceea ce pri)este tumorile beni$ne si cancerul" parerile sunt impartite asupra oportunitatii administrarii$ermenilor de $rau= Se pare ca in anumite cauri" ito8ormonii si acidul olic din compoitia lor a)orieaainmultirea celulelor cu di)iiune rapida" dintre care ac parte si cele care ormeaa tumorile= Pe de alta parte"$ermenii de $rau sunt un re)italiant rapid si mobilieaa sistemul imunitar care este direct responsabil delimitarea raspandirii celulelor mali$ne" moti) pentru care unii pacienti raspund oarte bine la tratamentul cu$ermeni de $rau= Solutia este administrarea pe o perioada limitata a acestor $ermeni 1in 'ur de sapte ile" dupacare se asteapta doua(trei saptamani pentru a )edea e)olutia bolii" iar in caul in care raspunsul la tratament e

bun" cura se reia pentru inca sapte ile" dupa care se ac doua(trei saptamani de paua= Cura se poate relua=

/itterul )uede* – Un elixir universal

.e la #aracelsus, "ana in mileniul trei

A ost redescoperit in urma cu doua decenii" odata cu aparitia extraordinarei carti @Sanatate din armacia&omnului@ a itoterapeutei de ori$ine austriaca Maria Treben= :n remediu despre care experimentatacunoscatoare a plantelor spunea ca )indeca aproape orice boala= -u era departe de ade)ar= Prin timp"



181

miraculoasa tinctura ( o )eritabila @antolo$ie@ de ierburi tamaduitoare ( a do)edit ca are eecte beneice asuprasanatatii" dobandindu(si rapid o celebritate meritata= Milioane de lacoane cu pretiosul elixir" in tot elul deormule si dilutii" au ost )andute anual pe tot mapamondul" bitterul suede de)enind intre altele si un simbolal rein)ierii traditiei de )indecare cu plante= &ar care este" de apt" ori$inea acestui remediu Care dintre ecilede ormule care se $asesc acum pe piata este cea buna 7si merita" oare" bitterul celebritatea+riginea %itterului suede*

Se pare ca aceasta tinctura a ost descoperita in )ul Mediu de catre le$endarul sa)ant si alc8imistT8eop8rastus +ombastus on 5o8en8eim" is Paracelsus" care a )rut sa creee un elixir din plante care sa

prelun$easca tineretea= &upa un succes ulminant" elixirul(minune a caut in uitare" iind pastrat si transmisdin tata in iu doar intr(o amilie de medici suedei" pe nume Samst= Se pare ca elixirul de )iata lun$a al luiParacelsus era cu ade)arat eicient" pentru ca toti membrii respecti)ei amilii au a'uns la )arste impresionante=*laus Samst" rectorul acultatii de medicina din :ppsala" caruia i se datoreaa repunerea in circulatie atincturii" a a'uns" de pilda" la )enerabila )arsta de 0.4 ani" cand a murit subit" din caua=== unei caaturi de pecal= %epopulariat prin cartea Mariei Treben" bitterul suede si(a do)edit din nou eicienta intr(o serieimpresionanta de boli" de la indi$estii si mi$rene la boala canceroasa si maladiile de piele $reu )indecabile= Auaparut tot elul de )ersiuni ale bitterului suede" in aara celei cu 32 de plante< cu 06 plante" cu 02 plante" cu /

plante" dar si cu 0/. de plante" asa cum il prepara compatriotul nostru -ica Micu" taran din comuna 7)esti";alati=

e este de (a"t %itterul suede*ste un extract 8idroalcoolic sau" altel spus" o tinctura din plante medicinale amare= &e altel" este uneorinumit si @aperiti) amar suede@= &e ce amar Pentru ca plantele si $ustul amar au o importanta deosebita interapia naturista= %emediile naturale amare sunt un drenor puternic pentru icat si )eica biliara" stimuleaa

procesele de eliminare prin ampliicarea peristaltismului di$esti)" acti)eaa di$estia prin sporirea secretiei desucuri $astrice= &in punct de )edere psi8o(mental" $ustul amar este asociat deama$irii ( o sinta$ma care"analiata din punct de )edere etimolo$ic" inseamna descoperirea" eliberarea de ama$ire= &e aceea" in medicina8olistica" remediile amare au in plan psi8olo$ic rolul oarte interesant de a a'uta la eliminarea con)in$erilor siideilor alse" cu alte cu)inte" a ama$irilor" care conduc la boala= Practic" nu se poate )orbi in medicina naturistade un proces de deintoxicare eicient si complet in care sa nu ie olosit $ustul amar= i bine" dieritele)ariante de bitter suede sunt o colectie ara e$al de plante amare" cu dierite nuante= Astel" acest bitter

contine plante amare pure 1$entiana" tintaura" an$8inare" amare aromatice 1pelin" coada(soricelului" coa'a de portocal amar" amare saline 1cicoare" papadie" amare mucila$inoase 1lic8en de 7slanda etc= &in acest moti)"acest elixir amar este un drenor si detoxiiant extraordinar" ceea ce si explica eectele sale )indecatoare intr(o$ama extrem de mare de boli=Formula cea mai %una de %itter suede*

7n ciuda popularitatii sale ca leac" nici pana in preent nu se stie cu preciie care este reteta ori$inala de bitter suede= &e apt" anumite componente ale sale" cum ar i t8eriacul )enetian" sunt c8iar ormule obtinute prin

procedee alc8imice" procedee care nu mai sunt cunoscute in preent= xista" astel" mari probabilitati ca astaisa nu mai poata i preparat bitterul ori$inal pe care l(a creat Paracelsus in )ul Mediu= &ar asta nu excludeeicienta lui= %e)enind la una dintre intrebarile puse la inceputul acestui articol< @Care este cea mai bunaormula de bitter suede@" trebuie sa recunoastem ca raspunsul este oarte diicil de dat= Personal" am ost

oarte curios sa alu in mod practic cu care )ersiune a bitterului suede dintre cele existente in preent la noi incomert se obtin cele mai bune reultate= Marturisesc ca am ost surprins de aptul ca )ersiunile obtinute din

plante romanesti sunt net mai puternice si mai nuantate ca actiune ata de ma'oritatea importurilor= Cum este posibil acest lucru 7n primul rand" prin calitatea plantelor ( mai ales lora medicinala spontana a %omanieieste extrem de bo$ata in plante medicinale amare si aromatice" cu eecte oarte puternice" care" incluse inreteta acestui remediu" ac ade)arate minuni= Apoi" concentratiile de principii acti)e de la bitterurile romanestisunt mult mai mari decat la cele aduse din strainatate" unde" in mod curios" se pune mai mult accent pe $ustul

placut al remediului decat pe actiunea sa terapeutica= 7n ine" se pare ca in domeniul terapiei cu plante"creati)itatea auto8tona a $asit un teren oarte bun de exprimare" asa incat au ost $asite niste retete de bitter care pun oarte bine in )aloare principiile care stau la baa alcatuirii acestui remediu=

#re"ararea casnica a %itterului suede*7ata o reteta ce)a mai simpla" compusa din doar douaspreece plante" dar care pune oarte bine in )aloare

principiile care stau la baa alcatuirii bitterului suede<



182

R intr(un borcan cu ilet" cu o capacitate de 2 l" se pun cate 2 lingurite din urmatoarele plante sub orma de pulbere 1obtinuta prin macinare cu rasnita electrica de caea< pelin 1Artemisia absint8um" an$8inare 1CDnarascolDmus" lori de salcam 1%obinia pseudoacaccia" oi de dain 1Laurus nobilis" iarba de troscot1PolD$onatum a)iculare" rune de rasin 1Fraxinus sp=" radacina de an$elica 1An$elica arc8an$elica" boabede ienupar 1Buniperus communis=R se adau$a apoi cate 4 lingurita de pulbere de rasina de brad 1Abies salba" seminte de enicul 1Foeniculum)ul$are" radacina de urica 1:rtica dioica si o 'umatate de lin$urita de pulbere de soran 1Curcuma lon$a=R dupa ce am pus toate plantele" adau$am un litru si 'umatate de alcool alimentar de #.(6. de $rade si lasamtotul sa maceree )reme de minimum doua saptamani=R la sarsitul timpului de macerare" se iltreaa preparatul prin tion si se pune la pastrare intr(o sticla inc8isa laculoare" intr(un loc intunecos si rece=Se administreaa de re$ula 0(2 lin$urite din acest preparat" inainte de mesele principale" diluate in apa platasau ceai= 7n ce boli Lista este atat de ampla" incat ar ocupa probabil eci de pa$ini= om urmari in cele ceurmeaa sa sintetiam cat mai bine actiunile acestui remediu=/oli in care este (olosit cu succes %itterul suede*

#e cale interna:

R 'ndigestie, %alonare, dischine*ie %iliara ( Se ia cate o lin$urita de bitter" diluata in 'umatate de cana de apa"de patru ori pe i" inainte de masa= 7n caurile de indi$estie" se poate administra imediat ce apar simptomele

neplacute o doa mai mare de bitter ( 2 lin$urite intr(un pa8ar cu apa=R A(ectiuni he"atice cronice ( Plantele amare ale bitterului actioneaa cu mare putere in sensuldecon$estionarii si re$enerarii icatului= Se administreaa cate o lin$urita" de 3 ori pe i" intr(o cana de apa12#. ml" pe stomacul $ol= Se )or ace cure de cate 2(3 saptamani" urmate apoi de o saptamana de paua=R Anorexie, anorexie "sihica ( 7nca din primele ile ale administrarii bitterului se declanseaa o senatienaturala de oame" simultan cu treirea unui neobisnuit tonus psi8ic si a potei de )iata" stari care trebuie dealtel sa caracteriee orice om sanatos= Aceasta conduce la o normaliare ponderala $radata" prin ec8ilibrareaunctiilor di$esti)e" ca si a starilor emotionale= Se )or lua 3 mese pe i" bitterul iind administrat cu 2. deminute inainte de iecare masa" in doa de 0(2 lin$urite la o cana cu apa=R /oli de "iele ( Se ace o cura de o luna cu bitter suede" din care se administreaa cate o lin$urita intr(un

pa8ar cu apa" de trei ori pe i" pe stomacul $ol= ectele se instaleaa $radat" dar sunt persistente" apt ce )a i

usor constatat la cei predispusi la eceme ori acnee" precum si la cei care nu pot sa scape de unele inectii cuciuperci sau bacterii cu localiare pe piele= Tratamentul intern se asociaa oarte bine cu aplicatiile externedescrise mai 'os=R A(ectiuni alergice ( +itterul se oloseste in cure de doua luni= Se administreaa de patru ori pe i" cate olin$urita de bitter diluata intr(un pa8ar cu apa= Modul de actiune a preparatului in caul acestor aectiuni nueste inca pe deplin elucidat" se pare insa ca eectul toniiant si puriicator puternic asupra principalelor or$anede eliminare si drenare din corp 1icat" rinic8i" plamani" conduce $radat la o re$lare a reactiilor imunitare aleor$anismului=R Tul%urari menstruale 0ciclu menstrual neregulat, dureros, a%undent3 ( Administrarea se realieaa intr(un mod aparte< cu 4(# ile inaintea menstruatiei" se administreaa cate o lin$urita de trei ori pe i" iar in

primele doua ile in care ciclul menstrual s(a declansat" se administreaa cate o 'umatate de lin$urita de #(6 ori

pe i" diluata intr(un pa8ar cu apa=R istita, in(ectii renale ( Sunt aectiuni in care bitterul exercita printre cele mai puternice eecte= Seadministreaa cate o lin$urita de patru ori pe i in 2#. ml de apa 1se consuma astel ilnic un litru de apa cu

preparat= 7n caurile de cria" se )or aplica suplimentar comprese calde cu bitter pe ona )eicii urinare sau arinic8ilor" dupa ca=R Viermi intestinali ( Se administreaa de trei ori pe i cate o lin$urita de bitter suede" diluat intr(un pa8ar cuapa=R ?uturai 0raceala3, gri"a ( +itterul se administreaa din trei in trei ore" pe intrea$a durata a ilei" in doa deo 'umatate de lin$urita ( o lin$urita la un pa8ar cu apa= Are eecte de eliberare treptata a cailor respiratorii" dereducere a inlamatiilor si a durerilor $atului" de usurare a respiratiei si re$lare a temperaturii in ca de ebra=&e asemenea" are eecte de stimulare imunitara=

R Fe%ra ( ste recomandat ca bitterul sa ie administrat c8iar de la inceputul declansarii starilor ebrile= 7naceste cauri" in primele ile se )a administra din doua in doua ore cate o lin$urita la o 'umatate de pa8ar cuapa= Alimentatia trebuie sa ie oarte usoara in acest inter)al" baata mai mult pe le$ume" ructe si bauturi



183

naturale 1sucuri proaspete din citrice sau apa plata= data cu reducerea temperaturii" remediul seadministreaa normal" cate o lin$urita de trei ori pe i=R )tari de greata dimineata, migrene ( Se administreaa atat pre)enti)" cate o lin$urita de trei ori pe i" cat sica ad'u)ant in caul in care au aparut aceste stari ( cate o lin$urita din ora in ora" dar nu mai mult de #administrari ilnic=R <eumatism, guta ( +itterul are un eect @cu bataie lun$a@ in caul acestor boli" prin declansarea proceselor de mobiliare si eliminare a toxinelor din tot corpul= Se )a olosi in cure de lun$a durata 13 luni" timp in carese administreaa de patru ori pe i cate o lin$urita de preparat la o cana cu apa" pe stomacul $ol= &upa o pauade o luna" cura se poate relua de mai multe ori=R /oli cardiace, asociate cu valori crescute ale colesterolului ( +itterul suede reduce )alorile colesterolului"a'uta la mentinerea tineretii si lexibilitatii )aselor de san$e" a)and si eecte tonice cardiace= Se administreaain tratamente de minimum doua luni" timp in care se iau cate 3 lin$urite pe i=R /oli ale "ancreasului, adBuvant in dia%et ( Se iau 3(4 lin$urite de bitter pe i" diluate in apa= Planteleamare din compoitia sa au eecte tonice si antiinlamatoare asupra pancreasului=R AdBuvant in %oala canceroasa ( ste recomandat mai ales pentru stimularea potei de mancare" reducereasenatiei de $reata si" e)entual" a ebrei= 7n plus" are eecte de stimulare a imunitatii" moti) pentru care poate iun a'utor pretios in acesta aectiune= Se ia o lin$urita diluata in 'umatate de pa8ar cu apa" inaintea iecareimese=

#e cale externa:R .ureri de ca", tul%urari nervoase "osttraumatice ( Se pune pe ceaa o compresa cu bitter suede" care setine minimum 3. de minute=R <ani, cicatrice "ersistente ( Se spala ranile cu un tampon bine inmuiat in preparat= Se stoarce apoitamponul de )ata inmuiata in bitter suede deasupra locului tratat" asa incat pe ona aectata sa se ormee ocrusta de preparat=R Arsuri usoare si medii ( Se aplica cu a'utorul unui tampon de )ata bitter pe locul aectat=R Trom%o(le%ita ( Se pun comprese cu bitter suede pe ona aectata=R uxatii, entorse ( ,ilnic" se tine )reme de doua ore o compresa pe ona articulatiei accidentate=R 'nte"aturi de insecte ( Se scoate acul" dupa care se aplica o compresa inmuiata in bitter=

#recautii si contraindicatii la tratamentul cu %itter suede*'ntern, datorita concentratiei destul de mari de alcool" nu )a i de re$ula administrat nediluat= xceptie )or ace doar caurile in care este contraindicat aportul masi) de lic8ide in corp= 7ntrucat contine plante cu eecteaborti)e 1pelin" an$elica" nu )a i administrat intern emeilor $ra)ide=Extern, )a i olosit sub orma de compresa" dupa ce se da in prealabil un strat protector cu crema de$albenele pe portiunea de piele care )a i tratata= &e asemenea" dupa aplicarea pe portiunea de piele" )a ilasata la aer macar un sert de ora" pentru a se )anta= 7n caul in care apar senatii de arsura ori maceratia

puternica a te$umentelor" tratamentul )a i intrerupt temporar=.oua (ormule valoroase de %itter "e care le gasim in comert

$Votis$

ste o ormula cu douaspreece plante" inspirata de cea olosita de Maria Treben" produsa de laboratoarele

@Planta)orel@ din Piatra(-eamt= Are eecte blande de stimulare a di$estiei" de re$lare a secretiei de sucuri$astrice si a metabolismului" iind un excelent tonic di$esti)= Fiind moderat ca intensitate a eectelor" esteexcelent in curele de lun$a durata pentru mentinerea sanatatii" pentru stimularea si re$larea apetituluialimentar" pentru tratarea unor aectiuni cum ar i indi$estia" dispepsia" bolile 8epatice si biliare usoare= &easemenea" are eecte de re$lare a acti)itatii ner)oase si a celei endocrine=$Elixir .acic$

Sub acest nume este produs un bitter din treieci si doua de plante de catre laboratoarele @&acia Plant@ dinSebes(Alba= Formula este destul de apropiata de cea considerata ori$inala a bitterului suede" continand in

plus si plante romanesti din lora spontana" oarte puternice ca actiune= &in acest moti)" remediul are eecteintense antitoxice" tonice amare" antiinectioase si cicatriante= ste in mod special destinat )indecariiaectiunilor de'a existente" iind un remediu cu actiune rapida= A)and oarte multe plante in componenta" are si

un spectru lar$ de actiune" atat intern" cat si extern" iind recomandat practic in principalele $rupe de aectiunimentionate in acest articol=



18

Farmacia Al%inelor

- are sunt cele mai a"reciate "roduse a"icole

( Mierea este produsul apicol cel mai cunoscut si mai apreciat din cele mai )ec8i timpuri= &upa o perioada incare a8arul o eclipsase" mierea re)ine in alimentatia oamenilor" iindu(i apreciate tot mai mult calitatilenutriti)e si terapeutice= Mierea proaspata se preinta de obicei sub orma unei substante dense" semilic8ide"semitransparente" care incepe treptat sa se cristaliee si sa se intareasca= Culoarea mierii diera ( de la incolor

pana la ne$ru= -u intotdeauna mierea de culoare desc8isa este superioara celei de culoare inc8isa= Aromamierii este determinata de continutul in uleiuri eterice si depinde de speciile de plante din care pro)inenectarul= Mierea acuta de albinele 8ranite cu sirop de a8ar sau cea direct alsiicata" iind lipsita in mare

masura de substante or$anice )olatile" nu )a a)ea aroma intalnita la mierea naturala= 7n $eneral" aroma tuturor sortimentelor de miere este placuta" dar cea mai accentuata aroma o are mierea din a$uri sau mierea proaspatextrasa= &intre sorturile noastre de miere" cele mai pronuntate arome le au mierea de tei si cea de aneata dedeal" iar cele mai discrete ( de salcie" castan si rapita= &in punct de )edere bioc8imic" mierea contine< apa"$lucide 1$lucoa" ructoa" a8aroa" maltoa" dextrine" acii or$anici" aminoacii" enime" saruri minerale")itamine" uleiuri )olatile" la)onoide=ectele terapeutice ale mierii sunt determinate de proprietatile plantelor )iitate de albine" respecti) de

principiile acti)e ale acestora= 7ata cate)a din proprietatile armacolo$ice si indicatiile unor sorturi de miere<R mierea de tei 1sedati) ner)os" antispastic" ortiiant al cordului ( indicata in tuse uscata" insomnii" bronsite"larin$ite" tra8eite" astm bronsic" tuberculoa pulmonara" dis>ineie biliara 8ipertona" rani purulente si arsuriGR mierea de menta 1carminati)a" anal$eica" tonica" antiseptica ( indicata in spasme pilorice" dis>ineii

biliare si $astrointestinaleGR mierea de salcam 1expectoranta" excelent calmant al tusei" antiseptica" diuretica" antidiareica ( se poateolosi" in doe mici 1pana in # $rame pe i" c8iar si in diabet" desi$ur cu acordul diabetolo$ului si reducereaaportului altor $lucide din alimentatieGR mierea de (loarea-soarelui ( indicata in ateroscleroa" tulburari de dinamica sexualaGR mierea de "omi (ructi(eri 1antimicrobiana" indeosebi ata de bacteriile ;ram poiti)e si ;ram ne$ati)e (indicata in maladii $astrointestinale si ale rinic8ilorGR mierea de coni(ere ( actiune antiseptica si antiinlamatoare atat pentru caile respiratorii" cat si pentru celeurinare" actiune diureticaGR mierea de munte ( indicata in aectiunile inlamatorii si aler$ice ale cailor respiratoriiG in tratarea ranilor

purulenteG deiciente imunitareGR mierea "oli(lora ( antiseptica" sedati)a=

amenii care consuma acest ade)arat miracol al naturii trebuie sa stie ca" pe lan$a multiplele beneicii adusesanatatii" mierea poate a)ea si contraindicatii=%etineti< consumul de miere este contraindicat pentru toti bolna)ii la care este necesara limitarea $lucidelor sau care au o 8ipersensibilitate ata de miere= -u se recomanda celor cu tulburari $licore$ulatorii sau cu diabeta8arat" precum si celor cu insuicienta pancreatica exocrina= Tratamentul cu aerosoli de miere estecontraindicat" de exemplu" bolna)ilor de astm bronsic aler$ic" insuicienta cardiaca" cord pulmonar" dere$larima'ore ale miocardului" stari ebrile" 8emora$ii repetate ale cailor respiratorii=ste diicil sa aci o clasiicare precisa a produselor stupului dupa eectele terapeutice pe care le au= Putem

spune ca produsele apicole" in totalitatea lor" se completeaa reciproc si oera astel eecte terapeuticeampliicate= &r= Constantin -eacsu" unul din marii specialisti romani in apiterapie" citeaa numeroase cauri incare produsele stupului sunt olosite cu reultate remarcabile=



185

R /oli res"iratorii ( mierea poate i olosita cu succes in bronsite cronice" bronsite astmatiorme" astm bronsic"tra8eite" bronsiectaii" rinite" rinite aler$ice" arin$ite" sinuite" larin$ite= 7n Tbc pulmonar si bronsic" utiliarea

propolisului 1unt cu propolis 0#" propolis in solutie alcoolica 2. da reultate oarte bune= Asocierea propolisului cu antibiotice $rabeste resorbtia ocarului de boala= Polenul poate i utiliat in tratamentul asociatal bron8opatiilor cronice=R /oli cardiovasculare ( se utilieaa mierea cu adaos de extract de propolis 12" polen ( eicienta acestuiado)edindu(se remarcabila in ateroscleroa si in combaterea atero$eneei= Prin administrarea propolisului suborma de solutie alcoolica 3. s(au obtinut eecte terapeutice oarte bune in maladiile 8ipertensi)e stadiile 2si 3< diminuarea cealeei" oprirea )erti'urilor" a $omotelor in urec8i" a palpitatiilor=R /oli dermatologice ( propolisul este olosit rec)ent atat ca ad'u)ant in terapiile speciice" cat si pentru

proprietatile terapeutice proprii= ste utiliat in tratarea micoelor 1Candida albicans" in asociere cumedicamente aplicate local" in piodermite 1Stap8Dlococcus pDo$enes= 7n tratamentul tuberculoei pielii" laormele )aricoase si cele de iniltratie" olosirea extractului de propolis #." a propolisului brut amestecat cuunt din lapte de )aca sau a propolisului diol)at in alcool a dus dupa 2(3 luni la disparitia secretiei purulente siresorbtia totala a iniltratului= &esi tratamentul cu propolis nu poate i considerat mi'loc principal intratamentul tuberculoei pielii" totusi" anal$eia la distru$erea nodulilor tuberculosi" accelerarea )indecariiulceratiilor si aspectul cosmetic al cicatriarii asi$ura superioritatea certa a propolisului ata de alte remedii=ste de preerat olosirea un$uentelor cu propolis de catre bolna)ii care trebuie sa aca tratament prin iradiere

1pentru pre)enirea aparitiei reactiilor tesuturilor cutanate" dar si dupa iradiere= :n$uentul cu propolisinluenteaa a)orabil atenuarea reactiilor la iradiere" ceea ce reduce durata tratamentului bolna)ilor si permiteaplicarea doelor necesare ara intrerupereGR -umeroase psi8one)roe reactioneaa bine la tratamentul cu laptisor de matca= Acesta stimuleaa stari

psi8ice poiti)e 1orientare catre optimism si relaxare si diminueaa emoti)itatea= ste indicat" de asemenea"in neuroastenie 1etapa de oboseala ner)oasa predominanta" in stari depresi)e minore" in tulburari ale starii

psi8ice= ste utila si includerea apilarnilului ca tratament" sub aspectul toniiant si psi8otonic in patolo$iane)roelor" a depresiilor" a asteniilor iice" psi8ice" precum si a celor care interereaa cu tulburari dedinamica sexuala la barbati= Pentru unele aectiuni neuro(psi8ice trebuie mentionat si propolisul" pentru ca areo inluenta poiti)a de neta$aduit" datorita implicarii componentelor sale la)onice si la)onoidice inmetabolismul neuronal= Pe lan$a laptisor de matca" apilarnil si propolis" tratamentele cu produse apicole pot

include mierea si polenul" pentru adolescentii cu probleme de inadaptare amiliala" scolara si sociala=Tera"ia cu venin de al%ine

A e)oluat mult in ultimii #. de ani= &e la intepaturile practicate relati) la intamplare in trecut" aceasta terapie presupune acum cunoasterea precisa a meridianelor ener$etice si a punctelor de acupunctura" pentru tratareamai eicienta a or$anului(tinta= 7ndustria armaceutica produce preparate cu )enin de albine" ceea ce ace cadoarea acestuia sa se realiee in mod stiintiic= Tratamentul cu )enin de albine poate i beneic in aectiunireumatice 1poliartrite" miopatii" cardiopatii" reumatisme" poliartrite inectioase nespeciice" spondilartroadeormanta" aectiuni ale sistemului ner)os perieric" inlamatii ale ner)ilor 1sciatic" emural" acial" ne)ral$iiintercostale" irite si irido(ciclite" sindromul mi$renos si alte aectiuni= eninul de albine are numeroase

proprietati" dintre care se pot enumera<R eect 8ipotensor 1dilata capilarele cerebrale si amelioreaa" in doe terapeutice" microcirculatiaG

R pro)oaca de)oltarea dieritelor relexe protectoareGR eect de stimulare a unctiei oliculinice la emei" prin acti)area $landelor suprarenaleGR eect anti)iral 1inclusi) contra 5i)" antimicrobian" antiinlamator=- <emarca%ilele calitati ale "roduselor stu"ului au e(icienta si in %oli grave, "recum cancerul

( 7n topul listei bolilor cauatoare de deces" cancerul ocupa locul al doilea" dupa bolile cardio)asculare= Caresunt cauele de'a stiute ale cancerului Sa le enumeram< tendinta ereditara spre cancerG $reseli ma'ore de dieta"de exemplu" consumul in exces al produselor animale 1carnea" laptele crud si braneturile" carnea de porc$rasa" 8rana prelucrata" conser)anti c8imici" lipsa )itaminelor" a ibrelor antioxidante 1celuloa din 8rana

proaspataG sistem imunitar slabitG probleme psi8o(emotionale in exces 1in$ri'orari" obsesii" depresii ner)oase"tristete" neliniste" lipsa )ointei si a capacitatii psi8ice de a lupta cu diicultatile )ietiiG expunerea la di)ersesubstante c8imice" radioacti)eG dierite )irusuri" bacterii" paraiti intestinaliG unctionarea @lenesa@ a or$anelor

interne" cu acumulare de reiduuri in interiorul si in aara celulelor" deicit de oxi$en etc=Ma'oritatea acestor actori conduc la o intoxicare lenta a celulelor si la o alimentare redusa cu substantelenecesare )ietii 1apa" oxi$en" nutrienti" )itamine" enime" minerale" oli$oelemente= Problema principala este



18-

insuicienta circulatie a san$elui sanatos la si de la tesuturi" care )a creste in cele din urma riscul detransormare a celulelor sanatoase in celule canceroase=+aandu(ne pe aceste lucruri" putem sa intele$em cum albina si olositoarele produse ale stupului pot sa a'ute"deoarece in aara de e)identierea multor proprietati poiti)e" sa)antii din intrea$a lume au do)edit ca<R )eninul de albine imbunatateste circulatia san$uina in or$anismGR mierea aduce in trupul uman cea mai buna ener$ie 1combustibil @curat@GR propolisul a'uta sistemul imunitarGR laptisorul de matca si polenul aduc cele mai bune nutriente si )itamine la celule= &esi$ur" in caul bolna)ilor de cancer" tratamentul cel mai bun este cel indi)idualiat" dar se pot oeri totusi cate)a principii $enerale=Terapia cu )enin de albine ar trebui sa ie administrata numai de doctori specialiati in apiterapie=R Produsele apicole trebuie sa ie oarte proaspete" in special laptisorul de matca si polenul de albine1administrarea lor ideala este cea sublin$uala=R Propolisul trebuie sa ie administrat in toate modurile posibile 1crud" tincturi" supoitoare" aliii etc==R Alaturi de produsele apicole ar trebui sa se oloseasca" in unctie de situatia speciica iecarui pacient" plantemedicinale si alte remedii naturale=R buna psi8oterapie poate sa aca minuniG discutiile ar trebui sa ie orientate spre iubirea naturii si asemenilor" pentru a aduce mai multa lumina" optimism si moti)e pentru a trai mai mult si mai sanatos=R %e$imul alimentar este" de asemenea" oarte importantG ideal este un re$im predominant )e$etarian"

proaspat" 0.. @bio@ si plin de ener$ie=R Puriicarea corpului" a suletului si a mintii" in orice mod posibil" sunt imperati)e? Apicultorii 1care olosesctoate produsele apicole sunt persoane lon$e)i)e si rareori am auit de )reunul bolna) de cancer=- e s(aturi le dati cititorilor nostri, care doresc sa (oloseasca "rodusele stu"ului "entru tratarea

anumitor %oli

( 7nainte de inceperea oricarui tratament cu produsele stupului" asi$urati()a de urmatoarele lucruri<R ca a)eti un dia$nostic clar si si$ur" stabilit de medicii specialistiGR ca nu a)eti aler$ie sau intoleranta la substantele preente in produsele apicoleGR ca produsele apicole pe care le olositi sunt oarte proaspete" corect procesate si ambalate" ara pierdereaexcesi)a a principiilor acti)eGR ca tratamentul )a este coordonat de o persoana specialiata in apiitoterapie sau a)and cel putin o mare

experienta personala atestata prin numeroase )indecari recunoscute oicial de personalul medicalGR ca olositi apiterapia ca pe o )aloroasa metoda complementara" alaturi de orice alta terapie care )a poate ide olos" dupa satul mediculuiGR ca a)eti suicienta )ointa si rabdare de a olosi produsele apicole pana la )indecare ori cel putin pana laameliorarea neta ori stabiliarea bolii 1retineti ca apiterapia nu este un panaceuGR inainte de a incepe orice tratament apiterapic" inormati()a la modul cel mai detaliat despre cum ar puteaactiona produsele apicole in caul d)s= speciic 1educatia medicala" si in acest ca" )a poate i de mare olosGR apelati la terapia cu )enin de albine" relati) @dura@" numai daca celelalte terapii si(au do)edit in mod repetatineicientaGR iti optimisti" iubiti albinele si ceea ce ac de milioane de ani pentru om si natura" respectati si a'utatiapicultorii si )eti obtine nu numai o )indecare iica" ci si una suleteasca" de mult mai mare )aloare===

&(l dr= Stean Stan$aciu poate i contactat la Centrul Medical de &ia$nostic si Tratament @AlD CrDs Med@" str=%osia Montana nr= 6" bl= !" sc= +" ap= 6" sector 6" +ucuresti" tel= .20H43.=33=6#

#olenul

#entru "rima data in <omania se gaseste #olen Medicinal Mono(lor 0extras dintr-o singura (loare3

#olenul" supranumit de unii autori @o minune a )ietii@" constituie una dintre marile dileme ale lumii )e$etale=Fiecare $rauncior de polen repreinta un concentrat alimentar si" in acelasi timp" o armacie a naturii oarte

bine pusa la punct= Cu alte cu)inte" un @concentrat@ datator de )iata= Polenul este un aliment extraordinar de8ranitor" dar" datorita compoitiei sale extrem de di)erse" poate i olosit si ca remediu natural" iind un produsoarte bine tolerat= Astel" polenul a'uta la cresterea reistentei or$anismului ata de a$resiuni externe de tip

iic" c8imic ori biolo$icG ne oera din abundenta substante necesare sistemului ner)os pentru a putea reista"cu o lexibilitate mai mare" stresului ilnicG in practica medicala curenta" este olosit in special in scop

proilactic 1de pre)enire a bolilor" dar si terapeutic ( pentru ameliorarea ori c8iar )indecarea a numeroase



18.

aectiuni=Cand )orbim despre polen" a)em in minte repreentarea polenului polilor ( un )eritabil curcubeu de culori"

pro)enind de la di)erse plante= 7n literatura de specialitate s(a discutat insa" inca din anii !." despre polenurilemonolore= Alin Caillas" unul din cei mai cunoscuti autori rancei de carti apicole" ace in lucrarea sa@Polenul@ o clasiicare a acestora si a proprietatilor lor" dupa cum urmeaa< polenul de salcam ( bun pentrustomac si calmantG polenul de busuioc ( stimuleaa stomacul si unctiile $astriceG polenul de albastrita (a)orieaa diureaG polenul de limba(mielului ( actioneaa beneic asupra aparatului pulmonarG polenul de)isin ( este un excelent diureticG polenul de castan dulce ( decon$estioneaa icatul si prostata si a'uta laretra$erea )aricelorG polenul de rapita ( actioneaa asupra ulcerelor )aricoaseG polenul de mac ( eicace contratusei in $eneral si in special contra bronsitelor" a an$inelor si c8iar a tusei con)ulsi)eG oarte usor narcotic"deoarece contine putin opium" se recomanda persoanelor ner)oase" care suera de insomniiG polenul dela)anda ( actioneaa a)orabil asupra stomacului si in caurile de inapetenta 1lipsa potei de mancareG polenulde papadie ( diuretic" depurati) si usor laxati)G polenul de mar ( intaritor $eneralG are actiune beneica asuprainimiiG polenul de mur ( este pretios ca tonic $eneral" eicace in diaree si dienterieG polenul de sal)ie (diuretic" re$ularieaa menstreleG polenul de salcie ( tonic" sedati) si anarodisiacG polenul de cimbrisor (

pretios pentru acti)area circulatieiG tonic" usor arodisiacG polenul de tei ( un calmant indicat pentru persoanelener)oase si suerinde de insomnieG polenul de paducel ( tonic cardiac" ec8ilibrant al sistemului ner)os sisedati)" util in ameteli" palpitatii" tulburari circulatorii" an$ina pectorala=

are este cel mai %un "olenCel mai bun polen este acela care se potri)este cu necesitatile or$anismului uman= Pentru o persoanasanatoasa" cel mai bun polen poate i cel polilor" uscat traditional= Persoanele care suera insa de di)erseaectiuni" in special cronice" este bine sa consume polenul proaspat recoltat si imediat ba$at la con$elator siHsau conser)at in miere=Suntem bucurosi sa anuntam ca" pentru prima data in %omania 1si printre primii in lume?" in mod or$aniat si

pastrand o calitate maxima" s(a inceput recoltarea polenului medicinal monolor= )idiu +odea" un tanar intreprinator din +aia Mare" a demarat un amanuntit studiu al polenului apicol romanesc" destinattratamentelor dieritelor boli= Studiul are ca scop identiicarea si sortarea polenurilor in unctie de culoare"

pro)enienta si perioada in care a ost culesG ulterior" in colaborare cu armacisti si medici" se studiaaamanuntit eectele speciice in tratarea dieritelor aectiuni=

&omnul +odea oera" in "remiera in <omania, "olen "roas"at 0nu uscat3, conservat la rece 0congelator3,imediat du"a colectare& As"ectul, gustul, mirosul sunt superioare ata de ale celui uscat" eectele terapeuticeiind mult superioare='nainte de a cum"ara si consuma "olen, este %ine sa stim urmatoarele lucruri:

R polenul este un produs natural" recoltat natural" dar poate caua uneori reactii ad)erseG consultati()a mediculcurant 1ideal sa ie specialiat in apiitoterapie inainte de a incepe o cura cu polenGR polenul este in mod normal oarte bine tolerat de or$anism" in special daca se ia in primele !(0. ile dupamese" bine diluat in iaurt sau lapte prinsGR se poate asocia cu alte terapii clasice ori naturisteGR este usor de administrat si se inte$reaa usor in alimentatia ilnica=#entru comen*i de "olen "roas"at, d-l +vidiu /odea "oate (i contactat la tel& 811>72&17&68, e-mail:

"ollenJ"ollen&ro

Tera"ia naturii si %olile vasculare



188

A"a, "lante, gimnastica: e mai %ine sa "reintam"ini %oala, decat sa te lu"ti cu ea

Tera"ia externa cu a"a

'n perioada )erii" cand din caua caldurii bolile )asculare cunosc o a$ra)are sensibila" apa ( un a$ent de raciresi de re)i$orare ( este un remediu ideal pentru tratarea si" mai ales" pentru pre)enirea acestui tip de aectiuni=7n sanatoriile din ;ermania" l)etia" Franta" terapia cu apa" aplicata pentru toniierea si mentinerea sanatatii)aselor de san$e" se practica cu un succes extraordinar= Multe din aplicatiile externe cu apa pot i acute siacasa sau in aer liber 1atunci cand plecam in )acanta" iind la indemana iecaruia dintre noi= &in multitudinea

procedurilor cunoscute" le(am ales pe cele mai simple" pe care le putem utilia oricand=.usurile reci in(erioare

Asa cum arata si numele" aceasta aplicatie se ace pe ona membrelor inerioare" pe care se lasa sa cur$a 'etulde apa al dusului 1i se demonteaa capul )reme de 2(# minute= Apa trebuie sa ie cat mai rece= Se porneste dela $lene si se urca in sus" spre coapse" pe ata si pe dosul picioarelor" de mai multe ori" succesi)= 7mediat dupadus" picioarele se tamponeaa cu un prosop uscat" dupa care ne )om imbraca si )om ace cate)a exercitiiusoare" de $imnastica" )reme de ece minute 1$enulexiuni" sarituri pe )aruri" aler$are usoara" ridicari si lasari

pe calcaie etc==

&e re$ula" aceasta procedura se ace dimineata" la putin timp dupa treire= Pe lan$a eectele sale beneiceasupra )aselor de san$e ale picioarelor" are si un eect in)iorator deosebit= Prin aceasta metoda este acti)atacirculatia perierica din ona inerioara 1lucru sesiabil prin incalirea puternica a picioarelor" care apare lacate)a minute dupa eectuarea dusului" sunt toniiate )enele" pre)enindu(se astel ormarea )aricelor saua'utand c8iar la estomparea celor existente=Mersul "rin a"a "ana la genunchi

ste o metoda care se poate practica in albia unui parau sau rau sau pe malul marii= &esculti" mer$em prin apa)reme de 0.(2. de minute" intr(un tempo ce)a mai rapid" dar ara sa aler$am= &upa aceea ne uscam picioarele

prin tamponare cu un prosop si" mai ales daca aara este racoare sau pamantul este rece" ne incaltam pentru ane incali picioarele= ectul procedeului este deosebit= ectul beneic al apei reci se combina cu cel almasa'ului eectuat de ea la ni)elul $ambelor si cu masa'ul relexo$en al talpilor" care are loc atunci cand

mer$em desculti= Ca urmare" circulatia perierica la ni)elul picioarelor se imbunatateste rapid" pre)enindormarea )aricelor= Procedeul are si eecte de pre)enire si combatere a arteritelor= &e asemenea" aceasta procedura este si un exercitiu iic bland si eicient" a'utand la intarirea intre$ului sistem cardio()ascular"re$ulariand ritmul cardiac si a'utand la mentinerea tensiunii arteriale la )alori normale= Conditia este ca el saie repetat cat mai des= alternati)a la el de eicienta" care li se recomanda celor ce nu au posibilitati saa'un$a pe malul marii sau pe mar$ini de rauri" este @calcatul apei@ in cada= Se lasa apa cat mai rece" pana la$enunc8i" si se paseste pe loc" in ea= Timpul de pornire este de 0 minut" crescand pro$resi) pana la # minute=#recautii

Procedurile 8idroterapeutice care olosesc apa rece nu sunt recomandate persoanelor cu boli cardio()ascularedecompensate" precum si celor care sunt oarte slabite" anemice" care pe moment se conrunta cu senatia deri$ accentuat= 7n caul dusurilor reci" pentru a nu crea un soc or$anismului" se )a porni cu apa calduta"

scaandu(i apoi $radat temperatura=Mo(etele

Sunt emanatii naturale ale unui $a cu compoitie complexa 1in principal o combinatie de dioxid de carbon siradon" emanatii )enite din adancurile pamantului si care au eecte extraordinare asupra )aselor de san$e= Ceamai spectaculoasa actiune a acestor moete este cea )asodilatatoare" utila mai ales in insuicientele circulatoriisi in reacerea dupa accidentele )asculare= :nde $asim aceste moete 7n doua statiuni romanesti" celebre

pentru resursele lor naturale< Co)asna si +uias= Tot aici se ala si medici specialisti care indruma sisupra)e$8eaa tratamentele" intr(un cadru or$aniat= Aceasta orma de tratament este recomandata mai ales inarterita 1inclusi) in cea obliteranta" in insuicienta circulatorie perierica" in reacerea dupa accidentele)asculare" in tratarea isc8emiilor cardiace compensate= Cei $ra) bolna)i )or apela la aceasta orma detratament numai dupa ce au primit acceptul medicului cardiolo$ si" e)ident" sub indrumarea personalului

autoriat din statiunile respecti)e=#recautii

Tratamentul cu moete este contraindicat in caul 8ipertroiei prostatei" precum si in bolile tumorale beni$ne si



1/0

ultima iind o ade)arata aspirina )e$etala" care impiedica ormarea c8ea$urilor de san$e si are un usor eect)asodilatator= %eultatul acestei asocieri este un excelent remediu contra trombolebitei" 8emoroiilor")aricelor si ra$ilitatii )asculare" cu care se ac cure de cate doua luni" mai ales in seonul cald=?in@go "lus

Capsulele produse de irma @Parap8arm@ sunt un amestec de extracte de gin@go %ilo%a, "aducel si "assi(lora

( trei plante renumite pentru eectele lor protectoare )asculare" re$latoare ale tensiunii arteriale si)asodilatatoare= %emediul este recomandat in mod special in insuicientele circulatorii" in arteriopatii" intromboe" precum si pentru pre)enirea accidentelor )asculare si inlaturarea sec8elelor acestora=)timuven "lus

&e data aceasta" este )orba de un produs de u extern" un un$uent al Laboratoarelor timisorene @x8elios@"care contine" pe lan$a celebrul s"an*, extracte de (ruct de castan sal%atic si de hamammelis ( doua remediicertiicate pentru tratarea bolilor )enoase= :n$uentul se aplica printr(un masa' usor" eectuat de doua(trei ori

pe i" pentru tratarea )aricelor" trombolebitei" a ec8imoelor=)ta"anul inimii

&enumirea acestui extract alcoolic )ine de la numele unui meridian celebru in acupunctura c8inea< Stapanulinimii" care controleaa din punct de )edere ener$etic intrea$a circulatie san$uina= Produsul" o combinatie de

plante romanesti si exotice" abricat de irma bucuresteana @)anto <a"hael@" armonieaa acest meridianener$etic" inluentand a)orabil intre$ sistemul cardio()ascular= Cura de lun$a durata 1trei luni minimum cu

aceasta tinctura" administrata de 3(4 ori pe i" are eecte )indecatoare in tratarea arteritelor" a isc8emieicardiace" a insuicientei circulatorii cerebrale si $enerale" a 8ipertensiunii" a tuturor bolilor )asculare sicardiace care apar pe ond psi8ic=Tonic venos

ste o tinctura" produsa de irma @.acia-#lant@ din Sebes(Alba" a carei @tinta terapeutica@ o constituie bolile)enelor" in special )aricele si 8emoroiii= Plantele antiinlamatoare" tonice )enoase si stimulente ale circulatieidin compoitia acestui remediu au eecte exceptionale in tratarea acestor aectiuni" atat in aa incipienta" cat siin ae a)ansate= Se recomanda curele de minimum sase saptamani cu aceasta tinctura extrasa din mai multe

plante romanesti" care se administreaa de patru ori pe i" pe stomacul $ol=

Mainile si sanatatea – .in medicina hine*a

ercetarea atenta a mainilor re"re*inta o metoda straveche de diagnostic in medicina chine*a&

'nvatati si dvs& sa va a"reciati singuri starea de sanatate, in (unctie de (orma unghiilor si a liniilor

din "alma

=u exista c8ine bolna) care sa nu(i intinda mana medicului" nu din politete" ci pentru ca acesta sa(iexaminee cu atentie orma" structura pielii" de$etele" un$8iile" cutele si liniile mai pronuntate sau maisterse din palma= Pentru medicii c8inei mana este o 8arta a intre$ului or$anism" cu a'utorul careia sperasa puna un dia$nostic=Aceasta metoda de dia$nosticare" cunoscuta inca din Antic8itate si in 7ndia" ;recia si $ipt" se numestec8irolo$ie 1de la $recescul @c8ir@ N mana si @lo$ie@ N in)atatura= 7n preent" ea este practicata in uropa"mai ales de terapeutii specialiati in cele peste 0#. de semne" din care se pot tra$e importante concluiimedicale= i nu se baeaa in mod exclusi) pe ele" ci incearca sa combine di)erse metode pentru a(si aceo ima$ine completa asupra starii de sanatate a pacientului= &ar mana ii poate a'uta sa(si dea seama de

anumite predispoitii la boli sau de sensibilitati mostenite din nastere=Cele trei linii principale din palma le oera si neinitiatilor ( care le pot recunoaste cu usurinta ( indiciiimportante le$ate de sanatatea lor=4& inia vietii 1in medicina c8inea" @linia pamantului@



1/1

Spune cate ce)a despre constitutia persoanei respecti)e= &aca este lun$a" )iibil pronuntata si araintreruperi" persoana este robusta= %amiicatiile existente la baa ei 1in directia inc8eieturii mainii ar

putea indica probleme in ona $enitala= &aca linia )ietii seamana cu un lant compus din multe )eri$i" este posibil sa existe o sensibilitate a traiectului $astro(intestinal=2& inia ca"ului 1la c8inei" @linia omului@&upa parerea c8irolo$ilor" se ala in stransa le$atura cu creierul" sistemul ner)os si simturile= +ine

pronuntata" indica si ea ( ca si linia )ietii ( o constitutie robusta= @insula@ situata pe aceasta linie 1sedesparte si pe urma se uneste din nou ar putea indica mi$rene mostenite din nastere" iar o @insulita@situata sus" in apropierea de$etului aratator" o )edere slaba conditionata $enetic=5& inia inimii 1la c8inei" @a cerului@&upa cum arata si numele" aceasta linie se ala in stransa le$atura cu inima si cu )asele de san$e= Candeste oarte pronuntata" ea ar putea indica o anumita predispoitie la aectiunile )asculare= Predispoitiacatre 8ipotensiune se poate recunoaste dupa doua linii drepte si scurte care intretaie linia inimii inapropierea inelarului= 7ndierent de cata incredere acorda oamenii medicinei alternati)e sau celei clasicealopate" merita cu prisosinta ca ei sa(si examinee mainile" si daca )ad )reo modiicare" mai ales ade$etelor" sa se adresee unui specialist=Tabelul pe care )i(l preentam mai 'os arata semnele" modiicarile posibile si cum pot i ele interpretate=R )im"tomul< :n$8ia se bombeaa" aratand ca sticla unui ceas=

au*a "osi%ila< :n$8iile bombate din nastere sunt" in $eneral" inoensi)e= &ar cand bombarea lor se produce in timp" caua poate i aparitia unor aectiuni pulmonare $ra)e sau cardiace=)olutii< Consultati medicul=R )im"tomul< :n$8ie in$usta" in orma de lin$ura" arcuita in sus" adeseori casanta=au*a "osi%ila< :n$8iile pot i asa din nastere si nu repreinta un pericol" dar daca apar brusc" caua

poate i lipsa de ier si anemia=)olutii< 7n ca de anemie" trebuie consultat medicul=7n ce pri)este lipsa de ier" ea poate i urmarea uneialimentatii $resite si se compenseaa consumand or$ane de )ita 1splina" icat" cereale inte$rale" patrun'el"suc de o)a sau o)a incoltit=R )im"tomul< :n$8ia se arcuieste in 'os si" uneori" se in$roasa= Seamana cu o $8eara=au*a "osi%ila< &aca nu sunt ereditare" un$8iile($8eara pot i indicii pentru dere$lari ale iri$arii

san$uine= &aca @$8eara@ apare doar la un$8ia aratatorului" poate i )orba de o predispoitie la astm saulipsa de calciu=)olutii< &ere$larile iri$arii san$uine trebuie tratate de medic= Pentru lipsa de calciu se recomandale$uminoasele 1asole" maare" linte" nucile" produsele lactate" calciul natural obtinut din co'i de oua

pisate" multa apa=R )im"tomul< :na sau mai multe adancituri aparute de(a lun$ul un$8iilor=au*a "osi%ila< Cea mai rec)enta este manic8iura prost acuta sau o boala care a impiedicat pentruscurta )reme cresterea un$8iei= &aca exista si o pata" inseamna ca un$8ia a ost stri)ita sau lo)ita cand)ain acel loc=)olutii< :n$8ia se reace in 03.(0/. de ile" timp in care adancitura dispare de la sine= 7n ceea ce pri)estemanic8iura< atentie la radacina un$8iei= Pielita trebuie impinsa usor cu un betisor moale=

R )im"tomul< Striuri )erticale care se intind de la radacina la )arul un$8iei= Sau dun$i albe care apar subun$8ie=au*a "osi%ila< Aceste striuri apar" in $eneral" la persoanele cu pielea uscata si sunt inoensi)e= &ar ele

pot i si semnele unui psoriais ce urmeaa sa se instalee sau semnele artritei= &un$ile albe si lun$i pot iun semn ca e )orba de o ciuperca 1micoa=)olutii< :neori e suicient sa consumati mai multe lic8ide= &aca sunt permanente" striurile pot iinlaturate pilind cu $ri'a un$8ia= 7n ca de micoa" trebuie consultat medicul= Cu cat mai repede" cu(atatmai bine=R )im"tomul< Pete de culoare inc8isa sub un$8ie=au*a "osi%ila< Caua cea mai rec)enta sunt san$erarile pro)ocate de raniri 1intepaturi= Mai rar"

punctele si petele ne$re indica preenta mare de toxine in or$anism=)olutii< 7n caul cand e )orba de un exces de toxine in or$anism" apelati la ile de post cu lic8ide" cel

putin o data pe saptamana" beti sucuri de le$ume si ructe" luati detoxiiant din plante 1irma @&acia Plant@din Sebes(Alba=



1/2

R )im"tomul< Pete $albene pe un$8ie sau dedesubtul ei=au*a "osi%ila< La umatori sunt urme de nicotina" dar daca un$8ia de)ine casanta si se in$roasa" pricina

poate i o micoa sau o dere$lare a unctiei icatului sau a ierii=)olutii< Petele produse de nicotina se indeparteaa cu apa si otet sau lamaie= &aca moti)ul aparitiei

petelor este neclar" trebuie consultat medicul=R )im"tomul< :mlarea temporara a de$etelor" mainilor si inc8eieturilor=au*a "osi%ila< La emei" daca procesul inlamator se produce intre iua a 24(a si a 2/(a a ciclului" s(ar

putea sa ie )orba de retinerea lic8idelor= 7n $eneral" daca umlaturile se instaleaa permanent" in caua pot i probleme le$ate de circulatia limei si trebuie consultat medicul=)olutii< &epunerile de apa se reol)a cu=== apa< beti cel putin 2 litri de apa plata pe i sau ceaiuri de plante1urica" teci de asole" reduceti drastic sarea" luati potasiu 1banane si tinctura de ienupar=R )im"tomul< &e$ete si maini reci" c8iar si cand aara e cald=au*a "osi%ila< &ere$lari ale circulatiei san$elui sau 8ipotensiune= &aca de$etele de)in brusc reci ca$8eata si palide" caua ar putea i asa(numitul sindrom %aDnaud" dar dia$nosticul trebuie sa(l punamedicul=)olutii< 7n ca de tulburari de circulatie" renuntati la ti$ari si caea si aceti permanent miscare= Pacientiicu sindromul %aDnaud suera" adesea" de an$oase si stres= Li se recomanda te8nici de relaxare=

Mugurii de %rad si de "in

.aruri de sanatate in luna iunie: nu costa nimic si vindeca o gramada de %oli

Anul acesta" )ara urca spre crestele muntilor ara sa se $rabeasca" abo)ind indelun$ la poale= Ploileabundente ale sarsitului de prima)ara s(au transormat la altitudini mari in ninsoare= Culmile inalte asteaptaasadar rabdatoare man$aierea )anturilor ce)a mai calde si a raelor soarelui pentru a(si incepe spectacolul deculori si miresme= 7n sc8imb" in padurile mai 'oase" capisoanele )eri ale mu$urilor de brad si de molid au iesitde'a la lumina" spre bucuria iubitorilor de natura" care le apreciaa atat $in$asia" cat si puterea de(a )indeca=&aca nu )a numarati printre ei" urmati(le pilda= 7n padurile de brad )eti $asi" pe lan$a liniste si aer curat" omultime de minuni )e$etale $ata sa )a incante si sa )a )ina in a'utor=Mugurii .e /rad

u si$uranta ii stiti ( cresc in )arul cetinilor si au culoarea aceea )erde crud" care in)eseleste padurile de pe

)ersantii muntosi" ornandu(i ca pentru sarbatoare= Sunt ra$ei si" daca ii drobesti intre dinti" au un $ustacrisor si raspandesc o aroma extraordinara= Ciobanii cule$ mu$urii de brad si(i mesteca in timpul lun$ilor lor

pere$rinari prin munti ca sa le tina de sete" sa(i ereasca de bolile de piept si de spiritele rele= Fiertura dinmu$uri de brad o dau animalelor slabite ca sa se intremee" dar cu masura" pentru ca acest leac are taria lui sidat prea mult" poate imbolna)i= Cand mu$urii au de'a doua de$ete lun$ime" se cule$ si se prepara din ei" dedata aceasta pentru oameni" tot elul de siropuri si licori )indecatoare" ale caror retete sunt usor de realiat=Mica (armacie cu muguri de %rad

)iro"ul

Varianta '< se ierbe un >ilo$ram de mu$uri de brad in doi litri de apa )reme de cincispreece minute" dupacare se lasa sa se raceasca= &upa ce se raceste" se adau$a doua >ilo$rame de a8ar" se ierbe pana da in clocot"dupa care se iltreaa si se tra$e in sticla= Acest sirop nediluat se administreaa pentru tratarea tusei iritati)e sia tusei uscate" diluat cu apa de i)or" ca racoritor si antiebril=Varianta 'i< intr(un borcan de sticla sau" mai bine" intr(un )as de lut cu capac se pun alternati) un strat demu$uri de brad" un strat de miere 1iecare cu $rosime de aproximati) doua de$ete" pana se a'un$e la $ura



1/3

recipientului" unde se pune ultimul strat de miere= Se inc8ide ermetic )asul si se lasa la intuneric si racoare sauin$ropat in pamant )reme de patru(opt saptamani= &upa trecerea acestui inter)al" se iltreaa continutul" iar siropul obtinut se tra$e in sticle inc8ise la culoare=Tinctura

Cincispreece lin$uri de mu$uri tocati marunt se pun intr(un borcan" dupa care se adau$a 2 lin$uri de rasinade brad si un pa8ar si 'umatate de alcool alimentar de 9. de $rade" nediluat= Se inc8ide borcanul ermetic si selasa continutul la macerat )reme de ece ile" dupa care se iltreaa= Tinctura astel obtinuta se tra$e in sticlutemici" inc8ise la culoare= Se administreaa de re$ula cate o lin$urita de tinctura diluata intr(un sert de pa8ar deapa" de 3(4 ori pe i=Mugurii cru*i

Pusi in pun$i de 8artie" mu$urii se pastreaa la ri$ider )reme de !(0. ile" timp in care pot i consumati caatare" pentru re$larea potei de mancare" deinectarea $urii si improspatarea respiratiei= Se mananca #(6mu$uri" pe stomacul $ol" cu un sert de ora inainte de masa='nhalatia

Peste o mana de mu$uri )eri 1este bine sa ie lun$i de 4(# centimetri in momentul cule$erii" pentru ca atuncisecreta mai mult ulei )olatil se toarna o 'umatate de litru de apa clocotita= Se acopera capul cu un prosop si seapleaca deasupra )asului" )reme de #(0. minute= &upa in8alatie" capul se tine acoperit macar 'umatate de ora"dupa care nu ne )om expune la ri$ si curent" )reme de inca trei ore= ste un tratament care desunda si curata

caile respiratorii" opreste in asa racelile" acti)eaa circulatia si reda tonusul pielii la ni)elul etei=ateva recomandari

Tusea, %ronsita cronica ( se iau ilnic 6(0. lin$urite de sirop de brad preparat la rece in miere= Acest preparatare eecte deinectante" calmante si a'uta la re$enerarea tesuturilor leate de inectii= Suplimentar" se ace$ar$ara cu doua lin$urite de tinctura de mu$uri de brad diluate intr(un sert de pa8ar de apa=Anemia, deminerali*area, de%ilitatea ( se ace o cura de doua saptamani" timp in care se iau cu un sert deora inainte de iecare masa cate 2(3 lin$urite de sirop de mu$uri de brad obtinut in miere= Mu$urii de brad aueecte )itaminiante" stimuleaa si re$leaa metabolismul" a)and eecte re$enerante miraculoase= Tratamentuleste recomandat in mod special copiilor" care sunt oarte recepti)i la preparatele obtinute din tesuturile)e$etale tinere=Anorexia, li"sa "o(tei de mancare ( inainte de iecare masa se bea o 'umatate de pa8ar de sirop de brad cu

miere" diluat cu apa minerala carbo$aoasa= Luat cu 0.(0# minute inainte de masa" acest remediu are eecteexcelente de stimulare a di$estiei=Migrena, sen*atia de voma ( se consuma 4(# mu$uri de brad proaspeti" mestecandu(i indelun$= 7n lipsaacestor mu$uri in stare proaspata" se poate bea putin sirop in miere diluat cu apa de i)or= Se ace concomitentun masa' usor pe tample si pe runte" cu tinctura de mu$uri de brad=+%oseala intelectuala ( se iau cate)a lin$urite de sirop de brad pe stomacul $ol= Acest preparat naturalredreseaa rapid )alorile $licemiei si re$leaa acti)itatea ner)oasa" a)and un eect tonic si reconortant oarteintens=?astroenterita ( se inmoaie o bucatica de paine intr(o lin$urita de tinctura de mu$uri de brad si se in$8ite pestomacul $ol= Se iau 4 asemenea doe ilnic" tratamentul durand minimum 02 ile= Tinctura de mu$uri de brad

preparata dupa metoda de mai sus are eecte antiinlamatoare" antiinectioase si cicatriante=

Utili*ari externeo"iii care se im%olnavesc usor ( )or ace baie doua(trei saptamani la rand cu inuie de mu$uri de bradobtinuta astel< doua maini de mu$uri proaspeti se ierb 2(3 minute in cinci litri de apa" dupa care se lasa sa seraceasca= Se iltreaa si se amesteca apoi cu apa de baie in care )a i scaldat copilul= Aceste bai au eecteexcelente de toniiere a or$anismului" iind un leac stra)ec8i de medicina populara romaneasca=.urerile articulare ( mu$urii de brad se oparesc cu apa ierbinte" apoi se inasoara cat sunt inca ierbinti 1lalimita suportabilitatii in tion si se aplica pe locul dureros" dupa care se aplica deasupra o bucata de nailon siun material textil oarte calduros= Cataplasma se tine )reme de 3.(4. de minute" dupa care se indeparteaa" iar locul tratat )a i tinut la caldura )reme de inca 0.(0# minute=Tenul "alid ( se trateaa cu o baie de aburi de mu$uri de brad acuta dupa metoda de mai sus 1in8alatia=Acest procedeu se aplica de doua ori pe saptamana" a)and eecte beneice atat asupra tenului" cat si asupra

cailor respiratorii superioare=+ "reci*are im"ortanta



1/

7n padurile noastre creste" pe lan$a brad 1Abies alba" si molidul 1Picea abies" cu care se aseamana oarte multsi care are proprietati terapeutice practic identice= Ambele specii pot i olosite la tratamentele descrise maisus=Mugurii .e #in

Var bun cu bradul" pinul este mai bo$at in rasina decat acesta si are o putere terapeutica mai mare= Mu$uriisai" care apar aproape concomitent cu cei ai bradului" sunt o ade)arata colectie de substante )indecatoare cueecte deinectante" detoxiiante" stimulente ale rinic8ilor" reintineritoare $enerale= Mu$urii de pin se preparaintocmai ca si cei de brad si" in plus" au aceleasi indicatii terapeutice" la care se mai adau$a urmatoarele<istita, microlitia*ele urinare, ne(rita ( se trateaa cu tinctura de mu$uri de pin" din care se ia cate olin$urita diluata intr(un pa8ar de apa" de 3(4 ori pe i= cura dureaa 0. ile" putandu(se relua de cate ori estene)oie= Persoanele care au rinic8ii sensibili la racirile bruste ale )remii sau care au predispoitie spre cistita ar i bine sa(si prepare din timp aceasta tinctura 1se ace intocmai ca si cea de mu$uri de brad" pentru a le i laindemana la ne)oie==evralgie ( se iau pe stomacul $ol 4(# lin$urite de sirop nediluat de mu$uri de pin= 7n plus" se aplica pe loculaectat o compresa cu tinctura de mu$uri de pin" care se tine )reme de un sert de ora= &aca ne)ral$iile apar caurmare a sensibilitatii la ri$" se tine deasupra compresei o sticla cu apa ierbinte=+ cura de sla%ire (oarte interesanta este aceea in care consumam 2(3 mu$uri de pin proaspeti cu cinciminute inainte de iecare masa= Foarte bo$ati in rasina" cu un $ust aromat puternic" mu$urii de pin mestecati

indelun$ taie ca prin armec apetitul alimentar= Totul este sa a)eti rabdare si perse)erenta pentru a lua inaintede iecare masa acesti mu$uri" care la un moment dat au un $ust amar nu oarte placut" dar care au )irtuti dere$lare a apetitului aproape miraculoase=<eumatism articular ( se ace o cura cu sirop de mu$uri de pin 1obtinut in miere diluat cu apa de i)or" dincare se beau 0(2 litri pe i= Mu$urii proaspeti de pin preparati in miere 1dupa reteta de la brad au eectediuretice" depurati)e" antiinlamatoare= :n tratament de 0(2 saptamani cu acest sirop de mu$uri are eecteexceptionale" mai ales atunci cand este combinat si cu bai ierbinti cu iertura de ramuri tinere de pin< 3(4maini de )aruri de cetini de pin se ierb )reme de cinci minute in cinci litri de apa" dupa care se iltreaa si seadau$a in apa ierbinte din cada='nsu(icienta ovariana, adBuvant in sterilitatea "rimara si secundara la (emei ( se iau ilnic 0.(0# lin$uritede sirop de mu$uri de pin in miere" in cure de minimum 3. de ile= Concomitent" in caul in care a)eti

probleme cum ar i anexita" inectiile renale" )eti ace cat mai des bai de seut cu iertura de ramuri tinere de pin 1dupa reteta de mai sus= Studiile acute au demonstrat ca uleiul esential si ito8ormonii continuti de pin auun puternic eect de stimulare a $onadelor" redand in multe cauri ertilitatea=Utili*ari externe

#entru cicatri*area ra"ida a ranilor si "entru "revenirea in(ectiilor ( se aplica pe locul aectat tinctura demu$uri de pin= ste bine sa curatam locul inainte cu un tampon de )ata inmuiat in preparat" dupa care )om

picura tinctura direct din sticluta pe rana" scaldand putin ona tratata si lasand sa se ormee o peliculacicatrianta din rasina pe care tinctura o contine=Tenul iritat si inrosit ( se trateaa cu o masca din sirop de mu$uri de pin" care se aplica direct pe obra" in

pelicula subtire" dupa care se lasa )reme de 0# minute= 7n inal masca se indeparteaa cu un tampon de )atainmuiat in lapte si se lasa pielea sa se )ante in aer liber" ara a ace si o spalare cu apa

Farmacia din cerdacul %unicii

- eacuri "o"ulare din Maramures –



1/5

Am a)ut norocul si bucuria sa cresc in casa bunicii din Maramures" departe de oras" lan$a o padure uriasa" alcarei capat nu l(am )aut nicicand= +olile copilariei" ranile si accidentele inerente )arstei le(am depasit nu cumedicamente si doctorii de la oras" ci cu leacuri pe care atunci" in )remea copilariei" le cunostea orice emeie=Toate leacurile bunicii s(au do)edit potri)ite cu bolile pe care le(am a)ut si" mai ales" erau apropiate de lumeain care traiam" le cunosteam" imi erau amiliare" erau blande" nu dureau ca in'ectiile de ai= Mai putin" poate"sarea presarata pe 'uliturile $enunc8ilor )esnic @inceputi@= &ar si pentru asta era leac< @7nc8ide oc8ii" poruncea+una" si tine(te strans de scaun?@= Ca sa(mi aduc aminte de ilele acelea" a ost suicient sa inc8id oc8ii si sama $andesc la curtea +unii" la )ecinele ei" la po)estile lor" la ierburile si runele care stateau )esnic la uscat"

prinse de $rinda bucatariei" la @credentul@" dulapul de lemn in care traiau in ratie licori colorate de coacae side aine" arome de poame uscate" din care se acea compot cand erai slabit dupa )reo boala" uleiul crud dedo)leac" de uns pe painea calda" abia scoasa din cuptor si mancata cu rune de leurda" ca sa creasca pota demancareG siropuri $roase de mu$uri de brad" tinute in sticle burtoase cu torti" pentru ilele in care eramra$usita" saculeti cu lori uscate de padure" de pus lan$a perna" ca sa am somnul dulce" boabe aurii de porumb

pentru iertura cu care se ama$eau racelile iernii= Si cine stie cate minuni mai erau in pun$ile de 8artie maroniesi ce licori in sticlele acelea $roase" butucanoase" din care +una imi dadea sa beau cate un dop" cand i se pareaei ca nu sunt c8iar in apele mele ori ca ma uit prea $ales= Sunt ani multi de atunci" dar credentul bunicii imistaruie si astai in amintire" iar leacurile incuiate in el imi sunt si astai de olosinta asa cum le(am mostenit=#entru raguseala

R Se luau 2 $albenusuri proaspete de ou de $aina si se recau cu 3 lin$uri de a8ar sau miere pana cand sedesc8ideau la culoare si cresteau ca o crema= Cateodata" se punea lapte cald peste $albenusuri=

R Se ierbeau doua maini de lori de tei in lapte= Laptele trebuia sa depaseasca doar cu putin lorile= Seierbeau pana cand scadea laptele la 'umatate" apoi se lasa )asul acoperit" ca sa se raceasca= Se strecura laptelesi se incalea si se bea indulcit cu miere=R Se ierbea laptele proaspat cu unt proaspat= La o cana de lapte se punea o bucata de unt cat o nuca= Canduntul era topit" se amesteca bine cu o lin$ura de miere si se bea cald" nu ierbinte= &aca nu era unt" se puneauntura de $asca sau de porc=R Se scobea o ridic8e nea$ra de mie" in asa el incat ramaneau numai peretii ridic8ii" $rosi de cel putin unde$et= Se umplea $aura cu miere sau cu a8ar si se lasa la intuneric" e)entual acoperita cu o oala= &upa cate)a

ore" se orma un sirop care se bea de mai multe ori pe i= &upa ce se bea siropul" se punea iar a8ar in $aura=Se putea olosi asa o ridic8e de cel mult # ori" apoi se lua alta=

#entru rani "roas"ete care sangerau, "entru taieturi si inte"aturi

R Se presara rana cu un pra de sare $run'oasa" pentru oprirea 8emora$iei si pentru deinectare" apoi se punea peste sare o bucata de slanina de porc= Slanina putea sa ie si aumata= Peste slanina se puneau rune de patla$ina lata= %ana se le$a apoi strans= Pansamentul acesta se sc8imba in iecare dimineata" pana cand rana seinc8idea= &upa aceea" pana la )indecarea totala" se puneau numai slanina si patla$ina" nu se mai punea saresub pansament=#entru a%cese, rani in(ectate

R ,iua se puneau peste rana mai multe oi albe de ceapa" coapte in cuptor pana cand se in$albeneau= Se le$a

ceapa cu un pansament care s(o tina ixa pe locul aectat= Ceapa a'uta sa se maturee abcesul= Seara" sedesacea pansamentul si se punea in locul cepei o turta acuta din ceapa rasa proaspata" amestecata cu untura siaina alba de $rau= Peste aceasta turta se puneau rune de podbal si apoi se le$a cu pansament= &imineataurmatoare se arunca turta si se punea din nou ceapa coapta= 7n cel mult 2(3 ile" abcesul ceda si dureriledispareau=l Se punea pe rana" pe abces" o pruna bistriteana desacuta" dupa ce i s(a inlaturat samburele= Mieul pruneitrebuia sa ie aseat exact peste abces= Peste pruna se punea o bucata de mamali$a calda si apoi se le$a stranslocul= Se sc8imba compresa aceasta in iecare dimineata= &upa ce se inlatura compresa )ec8e" se spala loculaectat cu aramita 1prima tuica" oarte tare" care iese la caanul de iert tuica= atat de tare si de amara" incatnu se bea" se oloseste doar in scopuri medicinale" pentru deinectarea unor rani sau pentru un$ereaarticulatiilor reumatice=#entru %u%e si rani de origine necunoscutaR Se spala locul aectat" de mai multe ori pe i" cu urina celui bolna)=#entru reumatism



1/-

R &in prima)ara pana in toamna" in iecare i" se urica inc8eietura bolna)a" seara si dimineata= 7n timpuliernii" in iecare seara" bolna)ul isi tinea picioarele intr(o oala mare" in care oparea loare de an= Apa trebuiasa ie cat mai calda" atat cat putea sa suporte omul" iar loarea de an nu se arunca din oala= Se putea olosi maimulte seri la rand" cu conditia sa ie incalita de iecare data= &aca reumatismul aecta inc8eieturile mainilor"se ba$au si mainile in apa aceea sau se punea o compresa calda" din plantele care au ost oparite" si apoi sele$a strans" pana dimineata=R Cei care suereau de reumatism beau in iecare prima)ara suc de mesteacan" pe care(l obtineau taind ocren$uta $roasa" de cel putin un de$et= La locul taierii cren$utei le$au de mesteacan un pa8ar si peste noaptese aduna se)a din belsu$= +atranii beau si se)a de ste'ar si de a$" in cantitate mai mica" cel mult o lin$ura pei" ca sa le sporeasca puterea=#entru dureri de ca"

R Se puneau pe partea dureroasa a capului rune de patla$ina" )ara sau brusture si se le$au neaparat cu ocarpa de culoare alba=R Se reca tot obraul cu ceapa sau cu usturoi" mai ales in ona runtii" a urec8ilor si a nasului=R +atranele se le$au la cap cu rune de nuc si de telina" de cand incepea )ara si pana toamna" pentru a seapara de durerile de cap pro)ocate de caldura=#entru %ronsite

R Se umplea un ciorap mai mare cu sare $run'oasa si se incalea in cuptor" apoi se punea pe pieptul

bolna)ului=R Se incalea un capac de oala si se inasura intr(un ster$ar si apoi se punea in ona bron8iilor= +olna)ultrebuia sa stea culcat" bine acoperit" si sa aiba neaparat ciorapi de lana in picioare=#entru scaderea (e%rei

R Se acea masa' pe tot corpul cu otet de mere" apoi bolna)ul era acoperit cu un cearcea inmuiat in otet demere" iar in picioare i se puneau sosete umplute cu ceapa proaspata" taiata marunt" sau cu cartoi crui rasi=Trebuia sa stea acoperit" in pat" cel putin o ora" dupa care procedurile se repetau" daca ebra nu scadea= Ceapasi cartoii se sc8imbau=#entru raceala

R Se tineau picioarele in apa ierbinte sarata" pana cand apa aproape ca se racea" apoi bolna)ul se ba$a in pat sise acoperea bine= 7si acoperea si capul cu un sal $ros= &in cand in cand" bea cate o $ura dintr(o iertura de

8rean ras=#entru tu%erculo*a si silico*a 1boala de care au murit cei mai multi dintre minerii din Maramures+olna)ii beau mult lapte de capra" amestecat cu unt sau untura de $asca=R 7n loc de apa beau numai ceai de o)a=R 7n iecare i" mancau cate doua lin$uri de 8rean amestecat cu miere=R Mancau multe nuci si alune=#entru arsuri

R Locul ars se un$ea imediat cu albus de ou sau cu miere de albine=#entru calcaie cra"ate

R Se un$eau seara" dupa spalare" calcaiele cu unt" cu slanina sau cu smantana=R Se tineau picioarele in lapte cald amestecat cu untura=

R Se le$au calcaiele cu rune de )ara unse cu ulei crud" nerainat=R Se ba$au calcaiele intr(un )as cu urina=#entru $rac$ 0cancer3

R Se bea multa moare de )ara si se manca )ara acra cat mai multa=R Se beau ceaiuri din lori de trioi 1alb si rosu si de rostopasca=R &in radacina de brusture sau tataneasa uscata si aramitata" amestecata cu ulei sau cu untura" se acea o turtacare se punea pe locul aectat=R Se mancau in iecare dimineata cate trei catei de usturoi si se bea un pa8arut de tuica tare" acuta din secarasau porumb=R Se mestecau cat mai mult mici bucati de propolis si apoi se in$8iteau=R Se puneau pe locul aectat comprese din radacini de rostopasca" tinute in tuica iarta de doua ori=#entru greata, $ciumurleala$R Se tinea sare $run'oasa in $ura si se reca bolna)ul cu usturoi la tample si la inc8eieturile mainilor= Se recaumainile cu otet=



1/.

Alimente-medicamente: ura cu sucuri de

legume

#racticata corect, este cel mai "uternic tratament al medicinii naturiste )ub soarele bland al sarsitului de au$ust" ma'oritatea le$umelor au atins maturitatea" dobandind calitati)indecatoare exceptionale= :sor de asimilat de catre or$anism" bo$ate in )itamine" enime si minerale"sucurile obtinute casnic din aceste le$ume sunt mai de$raba medicamente decat alimente= Cu a'utorul lor ne putem mentine sanatatea si )i$oarea" ne putem trata cu succes de boli" de la cele usoare la cele mai$ra)e= Cum" cand si in ce aectiuni olosim aceste @medicamente@ )om )edea in continuare" pentru ca inacest articol )om )orbi despre unul din cele mai puternice tratamente din medicina naturista< cura cu

sucuri de le$ume=um "re"aram sucurile de legume

Varianta ' - cu storcatorul centri(ugal

ste cea mai simpla metoda si presupune sa a)em un storcator de ructe centriu$al 1cum se $asesc incomert= Le$umele se spala bine" e)entual recandu(le cu o perie aspra" dar ara a le raui cu cutitul"intrucat astel s(ar pierde anumite )itamine si enime pretioase" continute de coa'a subtire= &upa spalare"le$umele se pun la stors 1nu se tin inainte in apa sau la ri$ider" iar sucul care reulta se consuma imediatsau se pune intr(o sticla cu dop si se lasa la racoare= Se bea in maximum 3. de minute de la preparare"conorm sc8emei de administrare speciice iecarei le$ume in parte=7mportant< Sucurile de le$ume obtinute prin simpla drobire cu mixerul 1blenderul electric nu suntrecomandate pentru aceasta cura" intrucat prin acest procedeu nu este eliminata partea celuloica"

nedi$erabila" care ulterior )a impiedica asimilarea unor substante )indecatoare=Varianta 'i - "rin tocare urmata de (iltrare manuala

Le$umele se spala si se taie marunt" dupa care se toaca prin masina manuala pentru carne= Pasta astelobtinuta se iltreaa printr(un tion pus in doua" asa incat sucul obtinut sa ie cat mai limpede= Sucul se

pune deoparte" iar reiduul se oloseste in scopuri culinare sau se arunca= Administrarea se ace" deasemenea" la scurta )reme 1maximum 3. de minute dupa obtinerea sucului=um administram sucurile de legume

7n timpul curei de sucuri se beau de re$ula 4..(6.. de ml 12(3 pa8are pe i" dimineata pe nemancate= 7ncauri speciale" se a'un$e la doe de pana la doi litri pe i" sucurile iind in acest ca si aliment de baa=Sucul nu se bea de obicei intr(o sin$ura repria" ci pe indelete" trecand pe sub limba iecare in$8ititura"asa incat sa aiba eecte maxime= :na(doua ore dupa ce s(a baut ultima portie de suc nu se consuma niciun alt aliment=



1/8

&urata unui tratament cu sucuri )ariaa de la ! ile 1pentru intretinerea sanatatii si tratarea aectiunilor usoare la 42 de ile 1pentru tratarea maladiilor cronice sau oarte $ra)e= Pe perioada curei nu seconsuma carne" produse cu aditi)i sintetici 1(uri" alimente conser)ate" alcool=)ucul de morcovi

ste un ade)arat campion al )itaminei A" )itamina utila pentru tratarea aectiunilor oc8ilor" a celor respiratorii si inectioase" pentru stimularea cresterii si de)oltarii normale a copiilor= Foarte bine tolerat"usor asimilabil si cu un $ust placut" sucul de morco) este considerat in$redientul obli$atoriu al dieritelor combinatii de sucuri obtinute din alte le$ume" asa cum )om )edea in continuare= Aceasta licoare se

preteaa oarte bine in curele de lun$a durata" intrucat nu produce decat arareori intoleranta" iinddeopotri)a un remediu bland si puternic= 7ata cate)a dintre indicatiile sale<Tul%urari de vedere la "ersoane in varsta, sla%irea vederii nocturne, conBunctivita cronica ( se aceo cura de o luna" timp in care se beau in iecare i 2(3 pa8are 14..(6.. ml de suc de morco) pe stomacul$ol= Pentru o asimilare mai buna a )itaminei A" se ia dupa iecare pa8ar de suc un sert de lin$urita de uleide masline=/oli res"iratorii cronice: bronsita" astm" pneumonie recidi)anta ( intr(un pa8ar de suc de morco) se

pune un $albenus de ou proaspat si doua lin$urite de miere= Se amesteca bine toate componentele si se bea in$8ititura cu in$8ititura intrea$a doa" cu minimum o ora inainte de masa= ,ilnic se beau doua pa8are din aceasta combinatie=

Arsuri stomacale ( se iau atunci cand este ne)oie #(6 lin$uri de suc proaspat de morco)" din sert in sertde ora= Sucul de morco) este puternic alcalin si inlatura prompt senatia de arsura" in ma'oritateacaurilor=Tul%urari de tran*it intestinal 0diaree, consti"atie3, colita de "utre(actie ( se ace o cura cu suc demorco) de 3. de ile" timp in care se )or bea 0(2 pa8are inaintea iecarei mese=Anemie, rahitism, astenie (i*ica si nervoasa, surmenaB ( se beau dimineata 0(2 pa8are de suc demorco)" in cure de 42 de ile= Pentru cei care nu tolereaa bine $ustul" se )or adau$a la iecare pa8ar 0(2lin$urite de miere si cate)a picaturi de suc de lamaie=#erioada lactatiei ( se consuma ilnic un litru de suc de morco)" preerabil pe stomacul $ol= Aceastalicoare stimuleaa lactatia" sporeste calitatile nutriti)e ale laptelui matern" a)and eecte oarte bune siasupra su$arului=

ateva "reci*ari im"ortante:( s(a constatat ca morco)ii tineri" proaspat culesi si puternic colorati au eectele terapeutice cele mai

puterniceG( partea )eruie de la capatul morco)ului nu se oloseste pentru obtinerea sucului" intrucat poate a)eaeecte iritati)e asupra tubului di$esti)G( sucul de morco) aplicat ilnic pe piele )reme de 3. de minute intinereste tesuturile" le da elasticitate si

prospetime=)ucul de telina

Fara indoiala este unul din cei mai buni re$latori 8ormonali si reintineritori dintre remediile naturale= Are"de asemenea" o aima binemeritata de re)i$orant" arodisiac si stimulent al capacitatii naturale de apararea or$anismul" apt explicat prin 8ormonii )e$etali pe care radacina de telina ii contine= Are atat de multe

indicatii terapeutice" incat nu )om putea reda decat o scurta sintea</oli de "iele< acnee" psoriais" sclerodermie" aler$ie cutanata ( se bea o 'umatate de pa8ar de suc de telinadimineata pe stomacul $ol si unul seara" cu o ora inainte de culcare= Tratamentul dureaa )reme de doualuni si se coreleaa cu un re$im strict lacto()e$etarian=Vitiligo ( se ace acelasi tratament de la bolile de piele si in plus se pun comprese cu suc de telina peonele depi$mentate= &e re$ula compresa se tine )reme de o ora pe i=)terilitate la (emei si %ar%ati, im"otenta, (rigiditate ( se bea 'umatate de pa8ar de suc de telina inainteaiecarei mese principale= cura dureaa minimum o luna si se poate repeta la inter)ale de douasaptamani=Tul%urari de ciclu menstrual ( imediat dupa terminarea ciclului menstrual se ac trei saptamani de curade suc de telina" timp in care se iau #(6 lin$uri cu o 'umatate de ora inaintea iecarei mese principale= Pe

perioada tratamentului se elimina din alimentatie dulciurile cu a8ar 1ciocolata" pra'ituri" sucuri dincomert etc=" )or i consumate )reme de macar 3 luni mai putine alimente bo$ate in $rasimi si proteine<carne si preparate din carne" braneturi=



Tul%urari s"eci(ice meno"au*ei 0%u(euri, "rurit vulvar, ingrasare etc&3 ( se ace o cura de 3 luni cusuc de telina" timp in care se )a consuma un pa8ar" un pa8ar si 'umatate pe i=<eumatism, guta ( timp de 3(4 saptamani se )a ace un tratament cu suc de telina< 2 pa8are pe i" baute

pe stomacul $ol" in combinatie cu suc de morco)=.is(unctii ale glandelor su"rarenale traduse "rin trans"iratie (oarte a%undenta, a"aritia unor

ec*eme, ingrasare necontrolata etc& ( se bea suc de radacini si rune de telina< un sert de pa8ar" o 'umatate de pa8ar ilnic= :n tratament dureaa o luna si se reia la ne)oie dupa o paua de ! ile=ateva "reci*ari im"ortante:

( sucul de telina se administreaa de obicei diluat in suc de morco) in proportie de 0<3 1o parte telina latrei parti de suc de morco)= Morco)ul completeaa actiunea telinei" ii da un $ust mai placut si o ace maiusor de asimilatG( cele mai puternice eecte se obtin daca odata cu radacina se pun in procesul obtinerii sucului si cate)arune de telinaG( sucul de telina olosit extern" sub orma de comprese tinute 3.(6. de minute pe locul aectat" este oarteutil pentru tratarea de$eraturilor" inlamatiilor oculare 1compresele se pun pe pleoapele inc8ise"cancerului te$umentar=)ucul de "atrunBel

Are o actiune terapeutica atat de intensa" incat nu se oloseste niciodata nediluat" ci doar amestecat cu suc

de morco)" cu care se combina oarte bine= Sucul de radacina de patrun'el este un puternic stimulentimunitar si al unctiei 8epatice" are eecte antibiotice si anti)irale= 7ndicatiile sale terapeutice sunturmatoarele<

terapii naturiste - cure

Documents