rezolvare finala grile drept international privat
TRANSCRIPT
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
1. Raporturile de drept international privat sunt:a. raporturi de drept privat b. raporturi de drept penalc. raporturi de drept administrativ
2. Raporturile de drept international privat sunt:a. raporturi civile fara element de extraneitateb. raporturi de drept privat cu element strainc. raporturi de drept financiar
3. Raportul de drept international privat se diferentiaza de raportul de drept intern prin:a. existenta unuia sau mai multor elemente de extraneitateb. obiectc. continut
4. Raportul de drept international privat poate fi reglementat cu ajutorul:a. normelor conflictuale b. normelor de drept constitutionalc. normelor de drept administrativ
5. Cu ajutorul normelor materiale se poate reglementa :a. raportul juridic cu element strain b. raportul juridic cu element nationalc. orice raport juridic
6. Prin utilizarea normelor de drept substantial, se poate reglementaa. raportul juridic cu element strain b. raporturi juridice de natura penalac. orice raporturi juridice
7. Care categorie de norme indica doar legea competenta?a. normele conflictuale b. normele materialec. normele substantiale
8. Ce rol au normele materiale ?a. indica doar legea competentab. reglementeaza direct si nemijlocit raportul juridic cu element strainc. nu se aplica în niciun caz direct si nemijlocit raportului juridic cu element strain
1
9) Care norme se aplica direct si nemijlocit raportului juridic cu element de extraneitate?a. normele substantiale b. normele conflictualec. normele juridice constitutionale
9. Metoda conflictualista presupune:a. alegerea sau optiunea legii competenteb. aplicarea legii în raport de totalitatea împrejurarilor de fapt si a articularitatilor pe care le prezintac. aplicarea normelor materiale
10. Ce fel de norma este aceea care solutioneaza conflictul de legi?a. norma conflictuala b. norma de aplicatie imediatac. norma materiala
11. Metoda ,,proper law’’ presupune :a. aplicarea legii care are cea mai mare legatura cu raportul juridicb. aplicarea legii în raport de totalitatea împrejurarilor de fapt si a particularitatilor pe care le prezintac. aplicarea normelor materiale
12. Ce categorie de norme inlatura posibilitatea conflictului de legi?a. normele materiale b. normele conflictualec. normele de drept procesual
13. Legile de aplicatie imediata constituie:a. un aspect particular al metodei conflictualeb. un aspect particular al metodei proper lawc. o componenta a normelor materiale
14. Norma conflictuala este formata din:a. continut b. legaturac. ambele variante
2
15. În cazul în care se precizeaza legea carei tari este competenta sa reglementeze raportul juridic de drept international privat, este vorba de:a. indicare directab. indicare indirectac. indicare secundara
16. În cazul în care cu ajutorul unei formule generale se determina legea competenta, este vorba de:a. indicare directa b. indicare principalac. indicare generala
17. Formula de fixare reprezinta:a. legatura normei conflictuale sub forma indicarii generaleb. legatura normei conflictuale sub forma indicarii directec. legatura normei conflictuale sub forma indicarii secundare
18. Elementele prin care se stabileste legatura dintre un raport juridic si un anumit sistem juridic se numesc:a. formule de fixare b. puncte de legaturac. raporturi juridice
19. Printre cele mai importante puncte de legatura se numara :a. cetatenia b. formula de fixarec. legatura normei conflictuale
20. Teritoriul este:a. un punct de legatura b. o formula de fixarec. o legatura a normei conflictuale
21. Care din urmatoarele elemente constituie puncte de legaturaa. pavilionul unei nave sau aeronave b. marea liberac. apatridia
22. Dreptul international privat:a. este o ramura de sine statatoare a dreptuluib. este o parte a dreptului civilc. este o parte a dreptului international
3
23. Denumirea de “Drept international privat” a fost folosita prima data în anul:a. 1912 b. 1834c. 1929
24. Sunt izvoare interne ale dreptului international privat :a. Constitutia României b. Uzantele comerciale internationalec. Cutuma internationala
25. Sunt izvoare interne ale dreptului international privat :a. Legea nr. 105 din 1992 b. Practica judiciara
26. Sunt izvoare internationale ale dreptului international privat :a. Tratatele internationale b. Practica judiciarac. Uzantele comerciale interne
27. Sunt izvoare internationale ale dreptului international privat din punctul de vedere al României:a. Tratatele internationale, chiar si acelea la care nu participa tara noastrab. Cutuma internationalac. Uzantele comerciale interne
28. Cum se aplica legea straina?a. în virtutea autoritatii sale propriib. in virtutea dispozitiilor normelor conflictuale ale tarii foruluic. depinde de la caz la caz
29. Aplicarea legii straine este, potrivit Legii nr. 105 / 1992a. independenta de conditia reciprocitatii, de regulab. dependenta de conditia reciprocitatii în toate cazurilec. nu are tangenta juridica cu conditia reciprocitatii
30. Au valoare de factori în cadrul calificarii :a. faptul cã notiunile şi termenii au acelaşi sens în si stemele de dreptb. faptul cã sistemele de drept au instituţii juridice proprii, necunoscute celorlalte sisteme de dreptc. faptul cã dreptul international privat contine doar elemente nationale
4
31. Faptul ca unele sisteme de drept au notiuni sau institutii juridice necunoscute altor sisteme constituie:a. un factor care determina calificarea b. un punct de legaturac. o formula de fixare
32. Calificarea poate fi :a. principala b. primarac. tertiara
33. Calificarea secundara se realizeaza :a. ulterior calificarii primare b. anterior calificarii primarec. odata cu calificarea primara
34. Calificarea se poate realiza :a. dupã lex fori b. dupã lex voluntatisc. dupã lex mercatoria
35. Ce presupune teoria calificarii autonome?a. notiunile folosite de norma conflictuala se califica autonomab. notiunile folosite de norma conflictuale nu sunt supuse calificariic. notiunile folosite de norma conflictuale se califica dependent
36. Ce presupune calificarea potrivit "proper law"?a. legea dupa care se face calificarea depinde de la caz la cazb. calificarea se face numai dupa lex foric. calificarea se face numai dupa lex causae
37. Calificarea se realizeazã de regula :a. potrivit lex fori b. intotdeauna dupa lex causaec. intotdeauna autonom
38. Sunt exceptii de la calificarea dupã lex fori :a. autonomia de voinţã b. calificarea primarãc. ordinea publica
5
39. De ce calificarea secundara constituie o exceptie de la calificarea potrivit "lex fori"?a. deoarece constituie o problema de drept internb. deoarece constituie o problema de drept internationalc. calificarea secundara nu constituie exceptie de la calificarea dupa “lex fori”
40. Tratatele internationale constituie exceptii de la calificarea dupa "lex fori"?a. da, deoarece unele norme conflictuale se gasesc în izvoare internationaleb. nu, fiindca nu exista vreo legatura intre tratate si calificarec. nu, deoarece prin tratate internationale se face o calificare dupa “lex causae”
41. Ce reprezinta retrimiterea?a. procedeul juridic prin care legea straine desemnata ca aplicabila refuzacompetenta ce i se atribuieb. o componenta a calificariic. un punct de legatura
42. Trimiterea la legea straina se realizeazaa. doar la unele ramuri de drept b. doar la unele subramuri de dreptc. la întregul sistem de drept strain
43. În dreptul international privat, ordinea publica:a. împiedica aplicarea legii straineb. implica aplicarea legii strainec. reprezinta ansamblul normelor imperative interne
44. Ordinea publica are urmatoarele caractere :a. apare ca un corectiv în aplicarea legii straineb. nu difera în continut de la legea unei tari la altac. nu este actuala
45. Sunt situatii când poate interveni fraudarea legii :a. în ce priveste statutul personal, prin schimbarea locului contractuluib. în privinta succesiunii, prin mutarea imobilelor dintr-o tara în altac. în ce priveste statutul personal, prin schimbarea domiciliului
46. În care din urmatoarele situatii poate interveni fraudarea legii?a. în ce priveste statutul personal, prin schimbarea cetatenieib. în privinta succesiunii, prin schimbarea domiciliuluic. în ce priveste statutul personal, prin deplasarea pe teritoriul altui stat47. Care sunt conditiile eficacitatii internationale a unui drept :
6
a. dreptul sa nu fi fost creat potrivit legii competenteb. dreptul sa fi îndeplinit cerintele prevazute de legea straina competentac. dreptul dobândit nu poate produce efecte daca în tara în care este invocat nu a aparut o lege noua care creaza un drept nou ce-l include si pe cel invocat
48. Conditiile eficacitatii internationale a unui drept :a. dreptul sa fi fost creat potrivit legii competenteb. dreptul sa nu fi îndeplinit cerintele prevazute de legea straina competentac. dreptul dobândit poate produce efecte daca în tara în care este invocat a aparut o lege noua care creaza un drept nou ce-l include si pe cel invoca
49. Conflictul de lege este o noţiune proprie :a. Dreptului internaţional public b. Dreptului internaţional privatc. Dreptului diplomatic şi consular
50. Metoda « proper law » ca metodã de reglementare a raportului juridic cu element strãin estea. o formã a notificãrii legilor de aplicaţie imediatãb. o formã a metodei folosirii normelor materialec. o formã a metodei conflictuale
51. Care este natura dreptului internaţional privata. Dreptul internaţional privat este o disciplinã de drept internb. Dreptul internaţional privat este o ramurã de sine stãtãtoare a dreptuluic. Dreptul internaţional privat este o disciplinã de drept privat
52. Sunt izvoare interne ale dreptului internaţional privat :a. Doctrinab. Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementare raporturilor de dreptinternaţional privatc. Practica judiciarã
53. Pentru România este izvor de drept internaţional privat:a. Tratatul internaţionalb. Tratatul, convenţia sau acordul la care România participãc. Concordatul neratificat de Statul Român
54. Norma conflictualã:a. cârmuieşte propriu-zis raportul juridic cu element strãinb. nu desemneazã legea competentã a cârmui nemijlocit raportul juridic cuelement strãinc. soluţioneazã conflictul de legi
7
55. Norma conflictualã poate figura :a. În dreptul intern al fiecãrei ţãrib. Numai în continutul unei conventii sau tratat internationalc. Numai în dreptul intern al unui stat
56. Norma conflictualã este formatã din :a. Conţinut b. Legãturãc. Conţinut şi legãturã
57. Legãtura normei conflictuale poate fi :a. Numai cu indicare directã b. Cu indicare directã şi indicare generalãc. Numai cu indicare generalã
58. Cu privire la raportul juridic având un element de extraneitate, se pot ridica unele probleme care prezintã interes pentru aplicarea legii competente. Acestea pot fi :a. Calificarea, Retrimiterea, Ordinea publicã în dreptul internaţional privat,Fraudarea legii în dreptul internaţional privatb. Punctele de legaturac. Formula de fixare
59. Calificarea poate fi:a. Numai primarã b. Numai secundarãc. Calificare primarã şi calificare secundarã
60. Calificarea se poate face numai dupã « lex fori » (legea forului)a. Da b. Nuc. Uneori
61. Ce reprezinta notiunea de strain - persoana fizica?a. persoana care se afla pe teritoriul unui stat, fara a avea cetatenia acestuiab. persoana care se afla pe teritoriul unui stat, avand cetatenia acelui statc. bipatridul
62. Recunoaşterea persoanelor juridice strãine în România se realizeazã:
8
a. Prin convenţie sau tratatinternaţionalb. În temeiul legii c. De plin drept si fara rezerve
63. Starea, capacitatea şi relaţiile de familie ale persoanei fizice sunt reglementate:a. De legile internationaleb. De legea sa naţionalã, afarã numai dacã prin dispoziţii speciale, nu se prevede altfelc. De nici o lege
64. Forma încheierii cãsãtoriei este supusã:a. Convenţiilor internaţionaleb. Legii statului pe teritoriul cãruia se celebreazãc. Lex voluntatis
65. Moştenirea în dreptul internaţional privat este supusã în ceea ce priveste bunurile mobile :a. oriunde acestea s-ar afla, legii naţionale pe care persoana decedatã oavea la data morţii.b. legii locului unde fiecare din aceste bunuri este situat.c. lex rei sitae
66. Moştenirea în dreptul international privat este supusã în ceea ce priveste bunurile imobile :a. oriunde acestea s-ar afla, legii nationale pe care persoana decedatã o avea la data mortii.b. legii locului unde fiecare din aceste bunuri este situat.c. lex personnalis
67. Regula ,,locus regit actum’’ cârmuieşte:a. Forma de publicitate a actului juridic b. Forma exterioarã a actului juridicc. Situatia bunurilor imobile
68. Legea competentã pentru a reglementa condiţiile de fond şi efectele contractului este :a. Lex rei vitae »b. Lex loci delicti commisic. Lex « contractus
9
69. Abordajele maritime şi coliziunea aeronavelor intervenite în marea liberã respectiv în spaţiul aerian de deasupra acesteia, sunt supuse :a. Legii nationale b. Legii pavilionuluic. Legilor internaţionale
70. Divorţul soţilor cetãţeni români aflaţi în strãinãtate este supus:a. Legii statului strãin b. Legii românec. Lex voluntatis
71. Condiţiile de fond pentru încheierea adopţiei sunt stabilite de:a. Legea naţionalã a adoptatorului şi a celui ce urmeazã a fi adoptatb. Legea naţionalã a celui ce urmeazã a fi adoptatc. Legea nationala a adoptatorului
72. Ce criterii exista in definirea legilor de aplicatie imediata?a. criterii conflictualiste b. criterii finalistec. criterii inovatoare
73. Care este acceptiunea oferita de criteriile tehnice în definirea normelor de aplicatie imediata?a. se considera ca sunt legi de aplicatie imediata cele teritorialeb. se considera ca legile teritoriale sunt norme conflictualec. nu exista criterii tehnice in definirea normelor de aplicatie imediata
74. Ce se întelege prin “luarea în considerare a legii straine”?a. situatia în care legea straina nu se aplica delocb. situatia în care legea straina este numai o conditie pentru aplicarea legii propriic. situatia în care legea straina inlocuieste total legea nationala
75. În situatia unor institutii necunoscute legii forului, cum ar fi cea de “trust”, se mai poate pune problema calificarii potrivit “lex fori”?a. nu, deoarece în acest caz exista o exceptie de la calificarea dupa “lex fori”b. da, intotdeaunac. cateodata
76. Ce trebuie inteles prin “lege straina”?a. dreptul strain, indiferent de izvorul saub. doar actele normative strainec. doar cutumele de provenienta straina
10
77. Potrivit carei reguli se vor conduce instantele judecatoresti chemate sa aplice legea straina?a. potrivit “lex fori””b. potrivit “lex causae”c. potrivit “lex mercatoria
78. Care din urmatoarele elemente constituie onditii pentru recunoasterea persoanei juridice straine:a. ordinea publica se opune la recunoastereb. persoana juridica a fost constituita in conformitate cu legea ei nationalac. persoana juridica a fost dizolvata
79. Sunt fapte de stare civila :a. moartea persoanei b. casatoriac. recunoasterea filiatiei
80. Sunt acte de stare civila (negotium) :a. moartea persoanei b. nasterea persoaneic. adoptia
81. Ce se desemneaza prin regula “lex rei sitae”?a. legea personala b. legea situatiei bunurilorc. legea contractului
82. Ce include domeniul de aplicare a regulii “lex rei sitae”?a. executarea silita b. cetateniac. nationalitatea
83. Forma actelor juridice priveste :a. forma exterioara a actului juridic b. teritoriulc. cetatenia
84. Care dintre urmatoarele efecte se datoreaza regulii “locus regit actum”?a. actul juridic încheiat într-o tara straina, în mod valabil, va avea în Romania aceeasi forta probanta cu cea prevazuta in legea tarii unde s-a efectuat actulb. lipsa cetatenieic. aplicarea regulii “lex rei sitae”
11
85. În cazul înscrisurilor sub semnatura privata, ce fel de caracter are regula “locus regit actum”?a. caracter complementar b. caracter obligatoriuc. caracter facultativ
86. În cazul înscrisurilor autentice întocmite de straini în România, ce fel de caracter are regula “locus regit actum”?a. caracter complementar b. caracter imperativc. caracter facultativ
87. Ce se întelege prin “lex contractus”?a. legea care reglementeaza majoritatea problemelor privind conditiile de fond si efectele contractului privite în totalitatea lorb. legea care reglementeaza majoritatea problemelor privind conditiile de fond ale casatorieic. legea care reglementeaza majoritatea problemelor privind succesiunile
88. Cand partile nu-si exprima vointa in privinta legii aplicabile, iar prestatia caracteristica nu poate fi localizata, ce principiu guverneaza determinarea legii aplicabile?a. lex contractus b. lex voluntatisc. lex loci contractus
89. Ce principiu urmeaza a carmui determinarea legii aplicabile, cand partile nu au stabilit de comun acord legea aplicabile, prestatia caracterstica nu poate fi localizata, iar regula “lex loci contractus” este improprie?a. lex voluntatis b. lex contractusc. lex loci executionis
90. Carei legi este supusa materia raspunderii civile delictuale?a. legii nationale b. legii personalec. legii forului
91. Carui statut apartine casatoria?a. statutului personal b. legii foruluic. legii contractului
12
92. În ceea ce priveste efectele casatoriei, daca sotii au cetatenii diferite, ce lege urmeaza a fi declarata competenta?a. legea nationala comuna b. legea domiciliului comunc. legea contractului
93. Carei legi este supus divortul sotilor cetateni romani in strainatate?a. legii romane b. legii strainec. legii alese de parti
94. Cum se stabileste filiatia copilului din afara casatoriei?a. potrivit legii nationale a copilului, de la data nasteriib. potrivit lex contractusc. potrivit lex voluntatis
95. Ce lege guverneaza efectele adoptiei?a. legea nationala a adoptatului b. legea nationala a adoptatoruluic. lex voluntatis
96. Carei legi este supusa desfacerea adoptiei?a. legii personale a adoptatului b. aceleiasi legi ca si efectele adoptieic. lex contractus
97. Carei legi este supusa mostenirea privind bunurile mobile?a. legii nationale b. legii situatiei loculuic. legii contractului
98. Carei legi este supusa mostenirea privind bunurile imobile?a. legii nationale b. legii situatiei loculuic. legii contractului
99. Cum se determina competenta organelor notariale sau a instantelor judecatoresti în materia succesiunii?a. potrivit “lex fori” b. potrivit “lex contractus”c. potrivit “lex causae”
13
100. Care sunt factorii care au determinat apariţia normelor dreptului internaţional privat?a. posibilitatea de a recunoaşte efectele unei legi strãineb. dreptul civil diferit prin conţinut de la un stat la altul sau de la o persoanãla altac. ambele variante sunt corecte
101. Principiile aplicabile în doctrina anglo-americanã normelor de drept internaţional privat sunt:a. principiul teritorialitãtii legilor ”b. principiul personalitãtii legilorc. regula “locus regit actum
102. In sec. XI-XII cutuma ca izvor al dreptului internaţional privat era:a. compatibilã cu recunoaşterea drepturilor strãinilorb. era consideratã ca fiind o normã teritorialãc. avea putere în afara teritoriului unui stat
103. Principiile teroriei statutarilor olandezi sunt:a. aplicarea legii strãine poate fi înlãturatã dacã aduce atingere ordinii localeb. principiul teritorialitãţii legilorc. ambele variante sunt corecte
104. Ce reglementeazã normele conflictuale cu element de extraneitate?a. raportul juridic cu element de extraneitateb. aratã direct ºi nemijlocit drepturile ºi obligatiile raportului juridicc. legea competentã a fi aplicabilã raportului juridic cu element de extraneitate
105. Care sunt elementele de structurã ale normei conflictuale?a. conţinutul normei conflictuale b. legãtura normei conflictualec. ambele variante sunt corecte
106. Elementele prin care se stabileşte legãtura dintre un raport juridic şi lege sunt:a. cetãţenia b. teritoriulc. ambele variante sunt corecte
107. Care dintre normele conflictuale arãtate mai jos, sunt clasificate dupã conţinut?a. norme conflictuale referitoare la raporturi de familieb. norme conflictuale referitoare la raporturi de drept penal
14
c. norme conflictuale unilateral
108. Care dintre normele conlictuale arãtate mai jos, sunt clasificate dupã felul legãturii?a. norme conflictuale cu acţiune dublãb. norme conflictuale referitoare la contractec. norme conflictuale referitoare la proprietate
109. Ce se întelege prin element de extraneitate?a. o împrejurare de fapt în legãturã cu un raport juridic care are legãturã cumai multe sisteme de dreptb. determinã aplicarea normelor materiale interne sau unificatec. ambele variante sunt corecte
110. In ce poate consta elementul de extraneitate?a. obiectul raportului juridicb. locul producerii faptului generator, modificator sau extinctiv al raportului juridicc. nici una din variante nu este corectã
111. Cum poate fi reglementat raportul juridic cu element de extraneitate?a. cu ajutorul normelor materiale ori substantialeb. cu ajutorul normelor conflictualec. ambele variante sunt corecte
112. Metode de reglementare a dreptului internaţional privata. metoda “proper law”b. metoda utilizãrii legilor de aplicatie imediatãc. nici una din variante nu este corectã
113. In ce materii poate fi folositã norma conflictualã?a. în materiile în care pot apãrea conflicte de legib. în privinţa acelor raporturi juridice care sunt reglementate de legea forului în exclusivitatec. în materiile în care nu se aplicã legea forului
114. Ce presupune metoda conflictualistã?a. aplicarea legii care are cea mai mare legãturã cu raportul juridicb. desemneazã legea unui anumit statc. toate variantele sunt corecte
15
115. Ce deosebeşte metoda conflictualistã de metoda utilizarii legilor de aplicaţie imediatã?a. legile de aplicaţie imediatã exclud aplicarea legii strãine înlãturând înacelaşi timp şi metoda conflictualistãb. legile de aplicaţie imediatã se aplicã în raport de punctul de legãturã cusituaţia juridicã în cauzãc. legile de aplicaţie imediatã au caracter bilateral, iar normele conflictuale aucaracter unilateral
116. Domeniul dreptului internaţional privat este reprezentat de:a. conflictul de jurisdicţii şi conflictul de legib. condiţia juridicã a strãinului tec. ambele variante sunt corecte
117. Care din variantele de mai jos sunt forme sub care se poate prezenta confllictul de legi în timp şi spaţiu?a. raportul juridic se naşte, se modificã, se transmite sau se stinge în cadruldreptului intern al unei anumite ţãri, dar se invocã ulterior într-o altã ţarãb. raportul juridic se naţte, se modificã, se transmite sau se stinge în cadruldreptului internaţional privat şi se invocã ulterior în altã ţarãc. toate variantele sunt corecte
118. Ce se înţelege prin "teoria recunoaşterii drepturilor dobândite"a. situaţia juridicã dobânditã conform unei legi a unei ţãri ce poate firecunoscutã în altã ţarãb. raportul juridic susceptibil de a se aplica în cadrul a douã sau mai multesisteme de drept ce aparţin unor state diferitec. raportul juridic ce face legãtura între douã sau mai multe sisteme de drept
119. Elementele esenţiale ale conflictului de legi sunt:a. conflictele interprovinciale b. sistemele de drept din diferite statec. elementul de extraneitate
120. Care este legea aplicabilã în cazul succesiunii de state?a. legea forului în cazul în care statul a fost desfiinţat prin contopirevoluntarã cu un alt statb regulile de drept tranzitoriu din tratatul de unificare a celor douã state,atunci când un stat se desfiinţeazã prin contopire voluntarã cu un alt statc. regulile de drept tranzitoriu din tratatul de unificare a celor douã state,atunci când un stat a fost desfiiţat prin constrângere
16
121. Care este legea aplicabilã conflictului de legi în cazul statului nerecunoscut?a. legea foruluib. legea statului nerecunoscut nu poate da naştere unui conflict de legic. legea statului strãin
122. Recunoaşterea legii unui stat strãin in cazul conflictului de legi privind statul nerecunoscut duce la:a. consecinte injuste pentru pãrţib. încãlcarea suveranitãţii statului nerecunoscutc. ambele variante sunt corecte
123. Ce se înţelege prin conflict interprovincial:a. conflicte de legi interneb. conflicte de legi care se soluţioneazã conform normelor conflictualeedictate în statele membre ale unei federaţiic. toate variantele sunt corecte
124. Din punct de vedere al naturii conflictelor interprovinciale care sunt problemele care apar comparativ cu conflictul de legi propriu – zis:a. problemele de suveranitateb. excepţia de ordine publicã este inexistentã în cazul conflictelor interprovincialec. element de extraneitate
125. Când apar conflictele interpersonale?a. în cazul statelor membre ale unei federaţiib. între diferite grupuri de indivizi în cadrul aceluiaşi stat, grupuri ce sunt supuse unor legi diferitec. nici una din variante nu este corectã
126. Ce se întelege prin "resortisant"?a. persoana fizicã – cetãţeni ai unui stat, cetãţeni strãini, apatrizib. nici una din variante nu este corectac. persoana juridica care are naţionalitatea unui stat
127. Care este cauza pentru care legile statului nerecunoscut trebuie sa dea naştere la conflicte de legi:a. teoria caracterului constitutiv al recunoaşterii contravine Cartei ONUb. recunoaşterea unui stat este determinatã de considerente economicec. poate sa conditioneze aplicarea legii unui stat de recunoaşterea altui stat
17
128. Ce stã la baza soluţionãrii conflictului de legi în timp şi spaţiu?a. teoria extrateritorialitãţii drepturilor dobânditeb. normele de drept internaţional privatc. nici una din variante nu este corectã
129. Notiunile juridice cu ajutorul cãrora se determinã continutul normei conflictuale sunt:a. starea civilã, capacitatea, forma actului juridicb. forma actului juridic, locul executãrii contractuluic. succesiunea bunurilor mobile, locul încheierii contractului, domiciliul
130. Care sunt factorii care determinã calificarea?a. sistemele de drept folosesc metode diferite pentru ajunge la acelaşi rezultatb. sistemele de drept încadreazã aceleaşi situaţii în categorii diferitec. ambele variante sunt corecte
131. Calificarea se defineşte ca fiind:a. determinarea conţinutului noţiunilor folosite de norma conflictualãb. determinã noţiunile şi termenii ce se regãsesc în diferite sisteme de dreptc. nici una din variante nu este corectã
132. Care sunt noţiunile juridice cu ajutorul cãrora se determinã legãtura normeiconflictuale?a. locul unde s-a produs faptul pãgubitorb. locul executãrii contractului şi raportul obligaţionalc. raportul procesual
133. Importanţa calificãrii se prezintã din punct de vedere:a. al calificãrii noţiunilor din cuprinsul normei conflictualeb. al calificãrii noţiunilor din legãtura normei conflictualec. ambele variante sunt corecte
134. Calificarea secundarã reprezintã:a. conţinutul normei conflictualeb. o problemã a legii interne competente a reglementa raportul juridic, dupã ce a avut loc calificarea primarãc. acea calificare care determinã legea competentã
135. Existã conflict de calificãri atunci când:a. în funcţie de calificare depinde soluţia conflictului de legib. noţiunile folosite de norma conflictualã sunt calificate în mod diferit de sistemele de drept care se aflã în litigiu
18
c. nici una din variante nu este corectã
136. Care este legea dupã care se soluţioneazã conflictul de calificãri?a. legea forului (lex fori) b. lex causaec. ambele variante sunt corecte
137. Calificarea primarã reprezintã:a. legãtura normei conflictualeb. o problemã de drept internaţional privat care determinã legea competentãc. calificarea notiunilor folosite de norma conflictualã pentru a desemnasistemul de drept aplicabil
138. Teoria calificãrii autonome are urmãtoarele particularitãţi:a. conţinutul noţiunilor folosite de norma conflictualã nu poate fi aceeaşi cuconţinutul noţiunilor folosite de legislaţia internãb. noţiunile folosite de norma conflictualã se calificã independent decalificarea noţiunilor folosite de legea materialã internã a unui anumit statc. ambele variante sunt corecte
139. Teoria calificãrii autonome prezintã interes pentru cã ea constituie o criticã:a. a teoriei calificãrii dupã legea foruluib. a teoriei calificãrii dupã lex causaec. a teoriei calificãrii dupã proper – law
140. Excepţiile dupã care se face calificarea atunci când nu se aplicã lex fori sunt:a. retrimiterea b. calificarea primarãc. domiciliul
141. Care este importanţa conflictului de calificãri?a. de soluţionarea conflictului de calificãri depinde soluţionarea unui conflictde legib. determinã legea aplicabilãc. ambele variante sunt corecte
142. Care sunt limitele în cazul în care se face calificarea dupã legea forului?a. analizarea şi caracterizarea noţiunilor şi instituţiilor juridice strãine se facdupã legea strãinã, iar calificarea dupã legea foruluib. adaptarea sau modificarea noţiunilor din dreptul intern are caracter de
19
excepţie, ceea ce dã expresie calificãrii autonomec. ambele variante sunt corecte
143. Care sunt avantajele calificãrii dupã lex causae?a. trimiterea la legea strãinã competentã implicã şi trimiterea la calificarea acestei legib. aceastã teorie are în vedere atât calificarea noţiunilor folosite pentru adetermina conţinutul normei conflictuale, cât şi notiunilor folosite pentrudeterminarea legãturii normei conflictualec. nici una din variante nu este corectã
144. Precizaţi care din variantele de mai jos sunt considerate ca fiind avantaje ale calificãrii dupã proper – law:a. legea dupã care se face calificarea depinde de la o situaţie la alta înraport de particularitãţile fiecãrui caz apreciate de instanţa de judecatãb. este mai flexibilã decât celelalte forme de calificãric. ambele variante sunt corecte
145. Prin legea strãinã se înţelege:a. determinarea efectelor juridice în conformitate cu legea unui stat pentru oanumitã situaţieb. dreptul strãin indiferent care este izvorul sãuc. nici una din variante nu este corectã
146. Aplicarea legii strãine presupune:a. cã legea strãinã nu se impune prin autoritatea ei proprie, ci pentru cãnormele conflictuale ale unui stat reglementeazã aplicabilitatea acesteia înstatul respectivb. un act al unui organ competent prin care se realizeazã prevederile uneilegi strãinec. ambele variante sunt corecte
147. Care sunt caracteristicile drepturilor dobândite:a. aplicarea legii strãine este determinatã de necesitatea respectãriidrepturilor dobândite în strãinãtate sub imperiul legilor competenteb. pentru determinarea drepturilor pãrţilor contractante urmeazã a se ţineseama de legea sub imperiul cãreia a fost încheiatc. ambele variante sunt corecte
20
148. Aplicarea legii strãine conform teoriei recepţionãrii dreptului strãin constã în faptul cã:a. dreptul strãin devine propriu şi se încorporeazã în sistemul de drept alforuluib. aceastã lege îşi pierde caracterul sãu strãin şi devine lege a foruluic. ambele variante sunt corecte
149. Cine are obligaţia de a stabili conţinutul legii strãine?a. organul de jurisdicţie conform sistemului de drept în care sarcina probeirevine pãrţii care invocã legea strãinãb. organul de jurisdicţie sau judecãtorul conform sistemelor de drept în care sarcina probei revine pãrţii care invocã legea strãinãc. nici una din variante nu este corectã
150. Precizaţi care din mijloacele de probã menţionate mai jos pot fi considerate probe reglementate de legea straina?a. expertiza scrisã b. proba cu înscrisuric. nici una din variante nu este corectã
151. Interpretarea legii strãine depinde de:a. de elementul de drept al legiib. organizarea instanţei judecãtoreşti şi a cãilor de atac existente în ţara foruluic. nici una din variante nu este corectã
152. Ce presupune statutul legii strãine în sistemul nostru de drept?a. legea strãinã se aplicã în temeiul normei conflictuale a foruluib. legea strãinã se aplicã cu titlu de element de faptc. legea strãinã se interpreteazã ca în sistemul nostru de drept şi nu ca în sistemul de drept din care face parte
153. Care sunt condiţiile în care se admite aplicarea legii strãine?a. legea strãinã se aplicã în virtutea autoritãţii ei propriib. legea strãinã se aplicã în virtutea dispoziţiilor normelor conflictuale ale ţãrii forului în care se aflã instanţa care soluţioneazã conflictulc. este limitatã şi condiţionatã de principiul reciprocitãţii
154. Precizaţi care din condiţiile mentionate mai jos, reprezintã condiţii aleeficacitãţii internaţionale a unui drept:a. raportul juridic sã fi îndeplinit cerinţele prevãzute de legea strãinãcompetentãb. dreptul dobândit într-o ţarã va produce efecte în altã ţarã dacã în ţaraunde se invocã s-a creat un drept nou care îl include şi pe cel creat în
21
strãinãtatec. nici una din variante nu este corectã
155. Care sunt efectele unui drept dobândit potrivit legii strãine:a. produce toate efectele pe care i le-a dat legea respectivãb. produce efecte în altã ţarã dacã contravine ordinii publice a ţãriirespectivec. produce mai multe efecte în altã ţarã decât ar produce în conformitate culegea potrivit cãreia s-a creat
156. Care din variantele de mai reprezintã dezavantaje ale retrimiterii:a. introduce nesiguranţã în ceea ce priveşte soluţia juridicã, adicã sporeşteincertitudinea în Drept Internaţional Privatb. constituie o excepţie de la cazurile de aplicare a dreptului strãinc. ambele variante sunt corecte dacã se referã la retrimiterea de gradul II
157. Avantajele retrimiterii în gradul II sunt:a. un mijloc de coordonare a sistemelor de dreptb. poate fi un mijloc de coordonare a sistemelor de dreptc. asigurã executarea hotãrârilor judecãtoreşti
158. Care sunt formele retrimiterii:a. retrimiterea fãcutã de legea strãinã la legea foruluib. retrimiterea fãcutã de legea strãinã la legea unei a treia ţãri şi nu la legeaforuluic. ambele variante sunt corecte
159. Menţionaţi care din variantele arãtate mai jos reprezintã explicaţii teoretice ale retrimiterii:a. retrimiterea se justificã prin finalitatea sab. aplicarea legii strãine când se declarã competentãc. nici una din variante nu este corectã
160. Retrimiterea nu se aplicã în urmãtoarele situaţii:a. când se aplicã regula ”locus regit actum”b. când se aplica regula”cercului vicios”c. în cazul teoriei retrimiterii-delegaţiei
161. Care din cele douã forme de retrimitere sunt aplicabile în sistema. retrimitera de gradul IIb. retrimiterea de gradul Ic. în sistemul nostru de drept nu se aplicã nici una din formele retrimiterii
22
162. În conformitate cu dipoziţiile Legii 105/ 1992 norma conflictualã strãinã aplicatã în cazul retrimiterii este:a. element de dreptb. element de faptc. nici element de fapt, nici element de drept , ci drept naţional
163. Ordinea publicã în Dreptul Internaţional Privat reprezintã:a. mijloc de înlãturare a legii strãine normal competenteb. nomã de aplicare imediatãc. situaţia în care legea strãinã nu se poate aplica datoritã unui obstacol deneînlãturat
164. Care sunt caracterele ordinii publice în Drept Internaţional Privat:a. lasã judecãtorului posibilitatea de apreciere dacã o lege strãinã contravineintereselor statului care îi aparţineb. este actualã, în sensul: dacã din momentul naşterii raportului juridic şi pânãapare un litigiu cu privire la acesta, s-a schimbat conţinutul ordinii publice,astfel încât se ia în considerare conţinutul acesteia din momentului litigiuluic. ambele variante sunt corecte
165. Când se poate invoca ordinea publicã în cazul tratatelor internaţionale:a. când existã dispoziţii exprese în tratatele internaţionale care sã prevadã acest aspectb. se poate invoca de una din pãrţi pentru a înlãtura aplicarea legilorceleilalte pãrţic. se poate invoca pentru a refuza recunoaşterea şi executarea hotãrârilorarbitrale strãine
166. Domeniul invocãrii legii publice îl reprezintã:a. ordinea publicã poate fi folositã în toate materiile Dreptului Internaţional Privatb. în cazul statelor federale nu este posibilã invocarea ordinii publicec. ordinea publicã în Dreptul Internaţional Privat se determinã numai pebaza distincţiei normelor juridice în imperativ sau prohibite, supletive sau permisive
167. Efectele invocãrii ordini publice sunt:a. se invocã în materia drepturilor dobânditeb. se recunoaşte într-o altã ţarã sunt decât cea în care a fost invocatãc. nu se invocã în materia creãri de drepturi
23
168. Care sunt deosebirile dintre ordinea publicã din Dreptul Internaţional Privat şi ordinea publicã din dreptul intern:a. toate normele de ordine publicã din drept intern sunt de ordine publicã înDrept Internaţional Privatb. ordinea publicã în Dreptul Internaţional Privat indicã limitele aplicãrii legii strãinec. ordinea publicã în drept intern nu se confundã cu normele teritoriale
169. Ce se înţelege prin frauda legii în Drept Internaţional Privat:a. operaţiunea prin care pãrţile unui raport juridic folosesc mijloace legalepentru a înlãtura aplicarea unor dispoziţii care s-ar fi aplicat dacã nuintervenea frauda legalãb. încãlcare indirectã a legiic. ambele variante sunt corecte
170. În ce materii poate intervenii frauda legalã:a. în materia faptelor juridiceb. în vederea realizãrii unor scopuri licite ale persoanelor juridicec. în privinţa formei exterioare a actelor juridice
171. Deosebirile dintre fraudarea legii în Drept Internaţional Privat şi aceea în drept intern:a. în cazul fraudãrii legii în dreptul intern, nu se rãmâne în sfera de acţiune a aceluiaşi sistem de drept, ci se trece în sfera de acţiune a altui sistem de dreptb. în cazul fraudãrii legii în Dreptul Internaţional Privat, fraudarea legiimateriale se realizeazã nemijlocit prin schimbarea conţinutului faptic alraportului juridicc. în cazul fraudãrii legii în Dreptul Internaţional Privat se înlãturã fieaprobarea legii locale, fie aceea a legii strãine
172. Condiţiile fraudãrii legii în Dreptul Internaţional Privat sunt:a. necesitatea existenţei unui act de voinţã al pãrtilor în folosirea sauaplicarea normei conflictualeb. utilizarea unor mijloace licite de pãrţi cu intenţia de a frauda legea, adicãsã se obţinã un rezultat ilicitc. ambele variante sunt corecte
173. Sancţionarea fraudãrii legii constituie:a. un caz de aplicare a ordinii publice b. un caz de aplicare a retrimiteriic. nici una din variante nu este corectã
24
174. Care sunt deosebirile dintre fraudarea legii şi ordinea publicã:a. în cazul fraudãrii legii se ia în considerare conţinutul legii strãineb. în cazul ordinii publice se ia în considerare activitatea frauduloasã a pãrţilorc. ordinea publicã opreşte aplicarea legii strãine sau eficacitatea unui drept dobândit în strãinãtate, iar fraudarea legii este sancţionatã cainopozibilitatea actului juridic în cauzã
175. Deosebirile dintre fraudarea legii şi abuzul de drept:a. fraudarea legii presupune folosirea unor mijloace licite pentru obţinerea unui scop ilicitb. fraudarea legii înseamnã folosirea dreptului subiectiv în alt scop decâtlegea îl recunoaştec. abuzul de drept presupune schimbarea punctului de legãturã pentru a seaplica altã lege decât cea competentã
176. Cum pot pãrţile sã fraudeze legea:a. îşi schimã domiciliul sau cetãţenia pentru a evita o dispoziţie nefavorabilãprezentã în legea lor personalãb. îşi schimbã locul de încheiere a actului juridic pentru a se schimbadispoziţiile legale privind forma exterioarã a actuluic. ambele variante sunt corect
177. Ce reprezintã retrimiterea?a. procedeul juridic prin care legea strãinã desemnatã ca aplicabilã potrivit normei conflictuale a forului refuzã competenţa de a se aplica şi atribuie aceeaşi competenţã legii unui stat strãin prin norme conflictuale propriib. norma conflictualã care indicã legea competentã a reglementa raportuljuridic cu element de extraneitatec. nici una din variante nu este corectã
178. Ce este starea civilã a persoanelor juridice?a. ansamblul de elemente ce izvorãsc din actele şi faptele de stare civilã şiservesc la identificarea persoanelor în familie şi societateb. totalitatea drepturilor şi obligaţiilor persoanelor fizice în raport juridic cu anumitã uniune familialãc. nici una din variante nu este corectã
179. Cum se înregistreazã actele şi faptele de stare civilã când existã un element de extraneitate ?a. diferã în funcţie de cetãţenia persoanelor cãrora li se aplicã şi de statul încare se aflãb. diferã în funcţie de locul încheierii actelor sau faptelor juridicec. ambele variante sunt corecte
25
180. Aspectele sub care se poate prezenta capacitatea civilã sunta. capacitatea de folosinţã b. capacitatea de exerciţiuc. ambele variante sunt corecte
181. Prin statutul personal al unei persoane fizice se înţelege:a. ansamblul rapoartelor juridice care ţin de statutul persoanei, raporturi ce sunt localizate în funcţie de fiecare persoanã în parteb. mijloc de identificare a persoaneic. nici una din variante nu este corectã
182. Sub ce aspecte se prezintã legea personalã ?a. legea naţionalã (lex patriae)b. legea domiciliului (lex domicilii)c. ambele variante în funcţie de modul cum se determinã capacitateapersoanei fizice
183. Conţinutul capacitãţii persoanei fizice aflate în strãinãtate este determinat de:a. legea statului pe al cãrui teritoriu se gãseşteb. legea statului cãruia persoana apartinec. ambele variante sunt corecte
184. Legile romane privind statul personal urmãresc pe români, atât timp cât:a. nu au pierdut cetãţenia românãb. au pierdut cetãţenia românã, dar au fost cetãţeni românic. nu au pierdut cetãţenia românã, chiar dacã au dobândit şi o altãcetãţenie
185. Legea românã admite ca lex personalis sã fie lex domicilii, în cazul:a. strãinilor cu mai multe cetãţeniib. apatrizilorc. apatrizilor si strãinilor cu mai multe cetãţenii
186. Regimul drepturilor reale privind bunurile incapabilului sunt cârmuite de :a. lex domicilii b. lex rei sitaec. lex personalis
26
187. Legea situaţiei efective a bunului este competenta cu privire la bunurile:a. mobile b. imobilec. atât bunurile mobile cât şi cele imobile
188. Regimul juridic al drepturilor reale accesorii este cârmuit de:a. lex situs b. lex contractusc. lex fiori
189. Ipoteca judiciara este condiţionata de permisivitatea:a. lex situs b. lex contractusc. lex fiori
190. Lex fori reglementeazã:a. regimul juridic al drepturilor reale accesoriib. ipoteca judiciarãc. expropierea pentru cauzã de utilitate publicã
191. Universalitãţile de bunuri nu sunt supuse regulii:a. lex rei sitae b. lex fioric. lex contractus
192. Legea aplicabilã succesiunii imobiliare din punct de vedere al teoriei postglosatorilor:a. lex rei sitae b. lex fioric. lex contractus
193. Modul de soluţionare al succesiunii mobiliare din punct de vedere al teoriei statutarilor francezi:a. lex patriaeb. legea domiciliului defunctuluic. legea românã dacã bunurile se aflã pe teritoriul statului român
194. Care sunt condiţiile pe care trebuie sã le îndeplineascã o persoanã pentru a putea moşteni?a. capacitatea succesoralãb. nedemnitatea succesoralã
27
c. ambele condiţii trebuie îndeplinite cumulativ cu cea de a treia condiţie, aceea a vocaţiei succesorale
195. Pentru a putea fi valabil încheiat, testamentul trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele cerinţe:a. persoana care dispune prin testament sã nu se afle în una din incapacitãţile prevãzute de legeb. sã existe consimţãmântul persoanei care încheie testamentulc. ambele variante sunt corecte
196. Când se transmite activul moştenirii trebuie sã se distingã între:a. posesiunea moştenirii şi dreptul de proprietate cuprins în testamentb. legea nationalã şi legea domiciliului testatoruluic. legea situaţiei imobilului ce formeazã obiectul testamentului şi legealocului unde a fost întocmit testamentul
197. Potrivit legii române, condiţiile de formã ale actului juridic sunt stabilite de legea:a. legea care reglementeazã fondulb. legea locului unde a fost întocmitc. legea domiciliului persoanei care l-a consimţit
198. Regula ,,locus regit actum’’ se aplica pentru:a. testamentul olograf b. testamentul autenticc. atât testamentul autentic cât şi cel olograf
199. Nu sunt exceptate de la aplicare normei locus regit actum:a. forme procedurale b. formalitãţi referitoare la drepturile realec. modalitãţi de redactare a actului
200. Formalitãţile îndeplinite de un funcţionar public trebuie sã fie în conformitate cu:a. locus regit actum b. auctor regit actumc. lex personalis
201. Care sunt formele actelor juridice?a. forma de publicitate, forma de abilitare, forma de procedurã şi formaexterioarãb. numai forma de procedurã şi forma exterioarãc. numai forma de abilitare şi cea de publicitate
28
202. Precizaţi care este scopul formei exterioare a actului juridic:a. de a condiţiona existenţa actului juridicb. de a servi ca mijloc de probã a actului juridicc. ambele variante reprezintã scopul formei exterioare a actului juridic
203. Domeniul de aplicare a regulii "locus regit actum":a. formele de redactare a actelor juridice sau de determinare a persoanelor care intervin în cauzãb. forma exterioarã a actelor juridice, indiferent cã este vorba de formecerute pentru existeţta actului juridic sau pentru proba actului juridicc. ambele variante sunt corecte
204. Excepţiile de la competenţa legii locului încheierii actului juridica. ordinea publicã ca excepţie generalãb. ipotecile constituite într-o ţarã strãinã asupra unor construcţii situate înţara noastrã – ca excepţie generalãc. nici una din variante nu este corectã
205. Care sunt legile aplicabile condiţiilor de fond ale cãsãtoriei în diferite sisteme de drept?a. legea naţionalã a viitorilor soţi b. legea domiciliului viitorilor soţic. ambele variante sunt corecte
206. Precizaţi care din cazurile de mai jos sunt prevãzute de sistemul nostru de drept?a. cãsãtoria între cetãţeni români în strãinãtate se poate încheia în faţa agentului diplomatic sau funcţionarului consularal României în ţara respectivãb. cãsãtoria între un cetãţean român şi un apatrid în strãinãtate se încheie de un organ competent al statului respectivc. nici una din variante nu este corect
207. Legea aplicabilã nulitãţii cãsãtoriei:a. legea competentã a reglementa condiţiile de fond ale încheieriicãsãtoriei, atunci când nulitatea se referã l aceste condiţiib. se aplicã principiul personalitãtii legilorc. se aplicã principiul teritorialitãtii legilor
29
208. Condiţiile de formã prevãzute în cazul încheierii cãsãtoriei între doi cetãţeni români în strãinãtate sunta. se aplicã regula locus regit actum în toate cazurileb. de legea românã când cãsãtoria se încheie în fata reprezentanţilor noştri diplomatici sau consularic. se aplicã numai legea românã
209. Legea aplicabilã în cazul în care unul din soţi este cetãţean român şi ambii îşi au domiciliul în România din punct de vedere al efectelor cãsãtorieia. se aplicã legea statului al cãrui cetãţean este soţiab. se aplicã legea statului al cãrui cetãţean este soţulc. nici o variantã nu este corectã
210. Legea aplicabilã în cazul nulitãţii cãsãtoriei pentru nerespectarea condiţiilor de fond este:a. legea aplicabilã situaţiilor ce privesc încheierea cãsãtorieib. legea românã în toate cazurilec. legii naţionale a soţului
211. În cazul divorţului dintre soţi apatrizi care este legea aplicabilã:a. legea naţionalã a soţului dacã dispoziţiile acestei legi nu contravinprincipiilor fundamentale ale dreptului nostrub. numai legea românãc. nici o variantã nu este corectã
212. În cazul în care pãrinţii şi copiii nu au aceeaşi cetãţenie, iar unul dintre pãrinţi este cetãţean român care este legea aplicabilã raporturilor personalepatrimoniale dintre ei:a. legea naţionalã a copiluluib. legea naţionalã a tatãlui dacã nu contravine principiilor fundamentale de dreptc. legea românã în cazul în care îşi au domiciliul în România
213. Uzucapiunea este reglementatã de:a. legea românã indiferent de locul unde se aflã bunul dacã el aparţine unui cetãţean românb. de legea statului unde se împlineşte durata termenului de posesie albunuluic. de legea statului unde bunul se aflã la începerea termenului de posesieprevãzut în acest scop
30
214. Prescripţia extinctivã a dreptului la acţiune este supusãa. legii care se aplicã dreptului subiectiv însuşib. legea statului unde se aflã bunul la împlinirea termenuluic. nici una din cele douã variante
215. Dreptul de proprietate asupra bunurilor este reglementat de:a. în toate cazurile de legea locului unde se aflã bunulb. de legea locului unde se aflã bunurile , afarã de cazul în care prindispoziţii speciale nu s-a prevãzut altfelc. de legea care se aplicã dreptului subiectiv în cazul bunurilor imobile
216. Dreptul de proprietate ce priveşte un bun destinat exportului este reglementat de:a. de legea statului importatorb. de legea statului exportatorc. de legea statului exportator dacã pãrţile nu au convenit altfel
217. Ce se înţelege prin "lex causae":a. întregul sistem de drept al unui stat contractantb. o anumitã lege substanţialã sau de drept materiale a unui stat contractantc. nici una din cele douã variante
218. Legea contractului este determinatã de :a. numai de voinţa pãrţilor contractanteb. caracterul relaţiilor economice internaţionalec. nici una din variante nu este corectã
219. Contractul care nu poate fi localizat în funcţie de prestaţia caracteristicã a uneia dintre pãrţi este supusa. legii locului unde a fost încheiatb. legii locului unde a fost încheiat, dar numai în ceea ce priveşte condiţiile de fondc. legea ţãrii de domiciliu a celui de la care a plecat oferta de a încheiacontractul
220. Modul de executare a obligaţiilor izvorâte din contract trebuie sã se conformeze:a. legii locului de executareb. legii locului unde s-a încheiat contractulc. legii ţãrii de domiciliu a celui de la care a plecat oferta încheieriicontractului
31
221. Efectele juridice ale tãcerii pãrţii care contestã cã şi-a dat consimţãmântul la încheierea unui contract sunt supuse:a. legii naţionale a persoanei fiziceb. legii statutului organic al persoanei juridice în cauzãc. ambele variante sunt corecte
222. Contractul dintre pãrţi care îşi au domiciliul sau sediul în state diferite se considerã încheiat:a. la data dând ofertantul a înaintat ofertab. la data când acceptarea a ajuns la cunoştinţa ofertantuluic. la data la care contractul a fost semnat de pãrţi
223. Dacã pãrţile nu au convenit o lege aplicabilã în cazul în bunurilor mobiliare, contractul este supus:a. legii statului în care la data încheierii contractului cumpãrãtorul îşi aredomiciliul, reşedinţa ori fondul de comerţb. legii statului în care la data încheierii contractului vânzãtorul îşi are domiciliu, reşedinţa, ori fondul de comerţ sau sediul socialc. nici una din variante nu este corectã
224. În contractele de executare de lucrãri dacã pãrţile nu au convenit altfel se aplicã:a. legea sediului antreprenoruluib. legea sediului beneficiaruluic. legea ţãrii unde se aflã bunul la care or fi executate lucrãrile contractate între pãrţi
225. În contractele de asigurãri, dacã pãrţile nu au convenit şi asupra legii aplicabile sunt incidente dispoziţiile:a. legii sediului asiguratorului b. legii domiciliului sau sediuluiasiguratuluic. legii nationale a asiguratorului
226. În cazul contractului de donaţie, dacã pãrţile nu au convenit asupra legii aplicabile sunt incidente dispoziţiile:a. legii naţionale a donatorului b. legii domiciliului donataruluic. ambele variante sunt corecte
32
227. Normele conflictuale cu privire la faptele juridice se referã la.a. rãspunderea civilã contractualã b. rãspunderea civilã delictualãc. nici una din variante nu este corectã
228. Pretenţiile de reparaţii întemeiate pe o atingere adusã personalitãţii de cãtre mass-media sunt reglementate la alegerea persoanei lezate de:a. legea statului în care îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana lezatã cu condiţia ca autorul daunei sã se aştepte ca efectele atingerii aduse personalitãţii sale sã se producã în acest statb. legea statului în care s-a produs rezultatul pãgubitor cu condiţia ca autorul daunei sã se aştepte ca efectele atingerii aduse personalitãţii sale sã se producã în acest statc. ambele variante sunt corecte
229. Cine stabileşte dacã un fapt juridic constituie un act ilicit:a. legea statului unde are loc faptul juridicb. legea statului persoanei prejudiciatec. legea statului în care autorul faptului juridic îşi are domiciliul sau sediulsocial
230. Pretenţiile de reparaţii întemeiate pe un defect al produsului sau pe o descriere defectuoasã de naturã sã creeze confuzii sunt supuse, la alegerea celui prejudiciat:a. legii domiciliului sau reşedintei obişnuite a celui prejudiciatb. legii statului de unde a fost dobândit produsulc. nici una din variante nu este corectã
231. În caz de concurenţã neloialã pretenţiile de reparaţii sunt supuse:a. legii statului pe a cãrei piaţã s-a produs rezultatul dãunãtorb. legii statului în care îşi are domiciliul sau sediul social persoanaprejudiciatãc. legii contractului dintre pãrţi, dacã actul de concurenţã neloialã a adusprejudicii raporturilor dintre ele
232. Îmbogãţirea fãrã cauzã a unei persoane fizice sau juridice este supusã în dreptul internaţional privat:a. legii statului unde îşi are domiciliul sau sediul social persoana fizicã saujuridicãb. legii statului unde s-a produs îmbogãţirea fãrã cauzãc. nici una din variante nu este corectã
33
233. Rãspunderea izvorâtã dintr-un abordaj survenit într-un port sau în apele teritoriale este supusã uneia din urmãtoarele legi:a. legii naţionale a navei avariate b. legii naţionale comune a navelorc. legii locului abordajului
234. Daunele cauzate pe sol de o aeronavã sunt supuse:a. legea statului pe al cãrui teritoriu s-au produs dauneleb. legea statului cãruia îi aparţine aeronavac. legea rãspunderii izvorâte dintr-un abordaj
235. Ce categorii de rãspundere civilã delictualã reglementeazã "lex loci delicti commisi"?a. rãspunderea pentru fapta altuiab. rãspunderea directãc. rãspunderea comitentului pentru fapta prepusului
236. Ce reglementeazã legea delictului civil?a. elemente constitutive ale delictului civilb. rãspunderea pentru atingeri aduse personalitãţii unei persoanec. rãspunderea pentru produse
237. Ce lege se aplicã pentru actele de asistenţã şi de salvare a persoanelor şi bunurilor?a. legea locului evenimentului dacã s-a produs în apele teritorialeb. legea pavilionului dacã evenimentul s-a produs în marea liberãc. nici una din variante nu este corectã
238. Care sunt domeniile în care se aplicã legea locului delictului civil?a. capacitatea delictualã b. condiţiile şi întinderea rãspunderiic. ambele variante sunt corecte
239. Dacã fapta generatoare de rãspundere este sãvârşitã într-un stat, iar prejudiciul este produs în alt stat, care este legea aplicabilã?a. legea locului unde s-a sãvârşit faptul ilicitb. legea locului unde s-a produs prejudiciulc. nici una din variante nu este corectã
240. Ce instanţã este competentã sã soluţioneze raporturile juridice dintre pãrţi în cazul în care pârâtul îşi are domiciliul sau sediul social în Româniaa. instanţa de la domiciliul sau reşedinta reclamantuluib. instanţa românã de la domiciliul sau sediul social al pârâtului
34
c. nici una din variante nu este corectã241. Raporturile de drept internaţional privat referitoare la încuviinţarea adopţiei în cazul în care cel adoptat este cetãţean român, apatrid sau are domiciliul în România sunt soluţionate de:a. instanţa naţionalã a adoptatorului în cazul în care acesta este cetãţeanstrãin sau apatrid cu domiciliul sau reşedinta în Româniab. instanţa nationalã a celui ce urmeazã a fi adoptatc. ambele variante sunt corecte
242. Competenţa jurisdicţionalã de a soluţiona procesele intervenite între pãrţi în cazul în care acestea au stabilit prin convenţie instanţa ce urmeazã a solutiona litigiile dintre ele revine:a. instanţei române în cazul în care instanţa stabilitã este una strãinã, iar litigiul intrã în competenţa exclusivã a unei instanţe româneb. instanţei strãine în cazul în care instanţa stabilitã de pãrţi este instanţa românã, dar litigiul dintre ele intrã în competenţa exclusivã a unei instanţe românec. nici una din cele douã variante nu este corectã
243. În cazul în care o jurisdicţie strãinã se declarã necompetentã sã soluţioneze o acţiune formulatã de un cetãţean român, acţiunea respectivã poate fi introdusã la una din urmãtoarele instanţe:a. instanţa românã cu care procesul prezintã cele mai strânse legãturib. instanţa de la domiciliul pârâtuluic. instanţa de la locul unde a avut loc prejudiciul cauzat cetãţeanului româncare a formulat acţiunea
244. Capacitatea procesualã a fiecãrei pãrţi din proces este reglementatã de :a. legea de la domiciliul pârâtului b. legea sa naţionalãc. ambele variante sunt corecte
245. Hotãrârile strãine sunt recunoscute de plin drept în România dacã:a. se referã la statutul civil al cetãţenilor statului unde au fost pronunţateb. pronunţate într-un stat terţ au fost recunoscute mai întâi în statul de cetãţenie al fiecãrei pãrţic. ambele variante sunt corecte
246. Ce intereseazã atunci când se aplicã regula "lex rei sitae"?a. dacã bunurile sunt considerate "ut singuli"b. dacã bunurile sunt corporale sau incorporalec. ambele variante sunt corecte
35