re vista final

7/26/2019 Re Vista Final

http://slidepdf.com/reader/full/re-vista-final 1/20

Despre EuropaUniunea Europeană este o uniune economică i politică unică în lume, care reune te 28 deș ș

ări europene i acoperă aproape tot continentul.ț ș

UE a fost creată în perioada care a urmat celui de-al Doilea Război Mondial. În prima

etapă, s-a pus accent pe consolidarea cooperării economice ările implicate în sc!imburiț

comerciale de"in interdependente din punct de "edere economic i astfel se e"ită riscul izbucniriiș

unui nou conflict.

9 Mai, Ziua Victoriei

Semnifcații dierite în vest și înest (eecte)

În urmă cu #$ de ani, la cinci ani de la al Doilea Război Mondial, ministrul dee%terne francez, Robert &c!umann, a ini'iat (omunitatea Europeană a (ărbunelui )i*'elului, primul pas spre Uniunea Europeană. Este moti"ul pentru care celebrăm astăzi, +Mai, iua Europei. Dar în Romnia, "reme de multe decenii, la fel ca în UR&& )i în toate'ările din Est, la + Mai s-a sărbătorit iua ictoriei împotri"a lui /itler. 0ările occidentale

marcau ictoria în Europa pe 8 mai. Moti"ul1 ermania a fost for'ată să-)i semnezecapitularea de două ori. * dată în fa'a 3lia'ilor, la Reims, )i a doua oară în fa'a 4eneraluluiso"ietic 5u6o", la 7erlin. Un episod care a prefi4urat împăr'irea Europei din primulmoment al păcii.

1



a 8mai 1945, premierul britanic9inston

(!urc!illî)i

anun'a na'iunea

că

ermaniacapitulase cu o zi înainte la Reims, cartierul 4eneral al for'elor an4lo-americane :;eri la2.<= diminea'a, la cartierul 4eneralului Eisen!o>er, 4eneralul 5odl, reprezentantulÎnaltului (omandament erman )i marele amiral Doenitz, desemnat )ef al statului4erman, au semnat actul capitulării necondi'ionate al între4ului teritoriu 4erman terestru )imaritim )i aerian, în fa'a ?or'elor 3liate )i, în acela)i timp, în fa'a Înaltului (omandament&o"ietic. *stilită'ile se "or înc!eia oficial la un minut după miezul nop'ii, în aceastănoapte, dar pentru sal"area de "ie'i omene)ti încetarea focului a fost anun'ată încă de ieri

pe întrea4a linie a frontului@.În timp ce ondra celebra sfr)itul războiuluiîn Europa, ermania mai semna o dată capitularea.&talin fusese e%trem de nemul'umit că 4eneralii4ermani e"itaseră să capituleze în fa'a mare)aluluiso"ietic 5u6o", cel care cucerise 7erlinul. 3n4lo-americanii s-au4răbit să îi dea satisfac'ie. Dar cum semnarea de la 7erlin s-a făcut ca )i laReims în toiul nop'ii, diferen'a de fus orar a permis Mosco"ei sădeclare că iua ictoriei este + Mai )i nu A, cnd semnaseră ini'ial3lia'ii, )i nici 8 Mai, cnd (!urc!ill făcuse anun'ul.

3ceste fric'iuni între în"in4ători s-au amplificat în aniiurmători pnă la împăr'irea Europei în două blocuri ostile. ictoriacontra lui /itler a a"ut efecte profund diferite asupra statelor tra"ersate de tă"ălu4ul războiului. ocuitorii 'ărilor undeaBunseseră trupele an4lo-americane, precum bel4ienii sauolandezii, a"eau toate moti"ele de bucurie. ;ar franceziia"useseră parte de sărbătoare cu multe luni înainte de capitulareaermaniei.

2



Eliberarea Parisului3stfel la 25 august 1944, după )ase zile de lupte de stradă, francezii celebraseră

eliberarea Carisului )i întoarcerea 4eneralului (!arles de aulle, trecut pe sub 3rcul deriumf în fruntea trupelor franceze.

:u ne "om ascunde emo'ia adncă )i sacră. 3cestea sunt minute care depă)esc cumult bietele noastre "ie'i. CarisulF Carisul lo"itF Carisul înfrntF Carisul martirizatF Dar )iCarisul eliberatF Eliberat prin propriile for'e, eliberat de oamenii săi cu aButorul armatelor franceze, cu spriBinul )i aButorul între4ii ?ran'e, al ?ran'ei luptătoare, al ?ran'ei unice, al?ran'ei ade"ărate, al ?ran'ei eterneF@, declama .

(e omitea 4eneralul De aulle în discursul său de "ictorie a fost că recuperareaCarisului intact de la ocupan'ii nazi)ti se datora în primul rnd marii debarcări aliate în ormandia. ?rancezii au fost aButa'i masi" de en4lezi )i americani să-)i elibereze 'ara, iar 4eneralii 4ermani în retra4ere au i4norat ordinul lui /itler de a arunca în aer monumenteleCarisului, începnd cu istoricele poduri de peste &ena.

9 mai- Ziua Independeţei RomânieiÎn data de + mai 2G=# se împlinesc =H+ de ani de cnd Romnia )i-a c)ti4at

independen'a. 3tunci, sesiunea e%traordinară a 3dunării Deputa'ilor a proclamatindependen'a de stat a Romniei.

Proclamarea independen eiț

3



;mperiul *toman a reac ionat la ac iunile politice i militare ale romnilor i a luatț ț ș ș

o serie de măsuri de descuraBare suspendarea diploma ilor romni de la (onstantinopol,ț

sec!estrarea unor na"e romne ti încărcate cu cereale, bombardarea ora elor 7răila iș ș ș

Reni, atacarea pic!etelor de frontieră, .a. În această situa ie, ministrul de război romnș ț3le%andru (ernat a ordonat trupelor romne să riposteze ferm fa ă de orice tentati"ăț

otomană de tra"ersare a Dunării. În cadrul sesiunii 3dunării Deputa ilor din 2+ aprilie i aț ș

&enatului de a doua zi, Carlamentul Romniei declara rupte le4ăturile diplomatice cu;mperiiul *toman i recuno tea e%isten ei stării de război dintre cele două stateș ș ț

Ce + Istil "ec!iJK2= mai Istil nouJ =8AA, Mi!ail Lo4ălniceanu a proclamatindependen a Romniei. 3 doua zi, =G Is"JK22 mai IsnJ, actul a căpătat putere de le4e prinț

semnarea lui de către principele (arol ;. u"ernul romn a !otărt încetarea plă iiț

tributului de +=<.GGG lei, suma fiind direc ionată către bu4etul apărării. ot cu aceastăț

ocazie a fost instituit ordinul na ional &teaua Romniei cu $ clase, care trebuia să fieț

acordat tururor cetă enilor care se distin4eu pe timp de pace sau război. Dacă puterileț

europene au primit cu rezer"ă Croclama ia de ;ndependen ă I?ran aJ sau c!iar ostilitateț ț ț

I;mperiul *toman i Re4atul UnitJ, opinia publică interna ională a fost fa"orabilă lupteiș ț

poporului romn.Mai înainte de începerea luptelor, ;mperiul Rus nu s-a arătat deloc interesat să

coopereze acti" cu Romnia în ac iunile de război, ceea ar fi îndreptă it Crincipatele Uniteț ț

să participe i la tratati"ele de pace care ar fi pus capăt conflictului.ș

4



Știați c!!!Cnă la "enirea comuni)tilor la putere, ziua de =G mai era ziua na'ională a

romnilor. Între anii 18!! "i 194# Icnd a fost proclamată Republica Copulară RomnăJ,re4ele, curtea, o)tenii )i poporul participau, în biserici, la sluBbe de laudă )i mul'umire, iar familia re4ală ie)ea în miBlocul bucure)tenilor, asistnd la celebra bătaie cu flori de la)osea )i la focurile de artificii din (i)mi4iu. &ărbătoarea se mai numea )i :ziua tripleicoroane@, deoarece era le4ată de trei e"enimente cruciale din istoria modernă a 'ării.

În primul rnd, pe 1$ %ai 18!!, (arol ; a "enit în 7ucure)ti, capitala Romniei,unde a depus Burămntul în fa'a Carlamentului. ot în această dată, dar în anul 18##, (arol; proclamă independen'a Romniei. De asemenea, pe 1$ mai 1881, (arol ; a fostîncoronat ca Re4e al Romniei. După 194#, re4imul comunist a încercat să înlătureurmele monar!iei, mutnd iua ;ndependen'ei Romniei pe data de 9 mai. În sfr)it, sănu uităm că pe data de 1$ mai 18## s-a realizat practic unirea Crincipatelor cu Dobro4ea.

Războiul de ;ndependen'ă al Romniei IRăzboiul Ruso-Romno-urcJ din 18##-18#8 a fost un pas important al Romniei spre unificarea deplină. ?olosindu-se de luptadintre ;mperiul *toman )i ;mperiul Rus, Romnia )i-a declarat independen'a fa'ă de celedouă mari puteri Iputerea suzerană era ;mperiul *toman, iar puterea protectoare era;mperiul 0aristJ, de"enind o 'ară importantă în 7alcani. După aproape cinci secole deluptă împotri"a domina'iei otomane, proclamarea independen'ei )i recunoa)tereainterna'ională a acesteia au înlăturat le4ăturile de subordonare fa'ă de ;mperiul *toman, punnd capăt oricărei asupriri străine.

Între numeroasele mărturii pri"ind luptele purtate de osta)ii romni pentrucucerirea independen'ei noastre de stat se numără )i scrisorile e%pediate de pe front în anii18## & 18#8 de către căpitanul ri4ore 7ănulescu, întors de pe front cu 4radul de maior.&crisorile sunt adresate so'iei sale )i e"ocă momente dramatice înre4istrate pe tot parcursul războiului. ;ată, spre ilustrare, un fra4ment din scrisoarea e%pediată în ziua de

'1 august 18##, imediat după un mare asalt asupra Cle"nei

Dragă Titza,În scrisoarea aceasta nu vei avea mult de citit, căci din cauză

că mă grăbesc să nu pierd poşta, trebuie să fu mai scurt şi, prinurmare, pentru a termina scrisoarea mai iute sînt silit a-ţi scriemai puţin. Dar îţi voi da, cu toate acestea, cîteva noutăţi care credcă te interesează, căci ele tratează despre cîmpul de luptă. Iată-le în luptele de la !", #$ şi #% august au căzut următorii ofţeri,

parte morţi, parte răniţi& la !" august au căzut răniţi căpitanul'orţun, care va pierde mîna, poate, şi locotenentul 'arinescu din(eg. nr. ) de linie şi sublocotenentul *artel din artilerie, iarăşiuşor rănit. Din gradele in+erioare au căzut peste %#$, între care şicaporalul Iancu astia care, find grav rănit de o bucată de obuz care i-a rupt pîntecele a murit peste trei ore în durerile cele mai

5



mari, însă era de un cura/ +ără egal şi în ultimele momente a murit zicînd 0'or +oarte vesel, căci poziţia reduta s-a luat şi sînt +ericit că putui muri luptîndu-mă pentru ţara mea, +rumoasa mea(om1nie. 2

7iserica *rtodo%ă a a"ut un rol important în sus'inereasolda'ilor romni, cărora preo'ii militari le-au insuflat curaBul )i bărbă'ia, întărindu-le încrederea în "ictorie )i în dreptatea cauzei pentru care luptau. umero)i preo'i încadra'i în ser"iciul reli4ios alarmatei s-au aflat permanent în miBlocul solda'ilor, iar o parte dintreei )i-au dat "ia'a pe cmpul de luptă. (ei care au supra"ie'uit războiuluiau fost decora'i cu medalii N :irtutea militară , : N sau au primit

ordinul :&teaua Romniei în 4radul :(rucea de ca"aler. Meritele deosebite ale cleruluiromn au fost recunoscute )i apreciate )i de conducerea armatelor ruse)ti 'arul 3le%andrual ;;-lea a acordat ordinul :&fnta 3na, în diferite clase, mitropoli'ilor )i ;osif aniescu )iar!im. ;eronim Otefănescu, iar ordinul :&fntul ladimir, episcopului al Dunării de 5os.

rebuie să se )tie că a fost un măcel teribil, căci reduta aceea mare, foarte

importantă pentru turci )i alte pozi'iuni s-au luat mai mult cu pieptul, afară de cite"afocuri ale tră4ătorilor, care împu)cau din mers )i de focul neîntrerupt al artileriei noastre,altfel, cum zisei, s-a luat mai mult cu pieptul la asalt, dar, în fine, s-a luat )i trupelenoastre se men'in în ele făcînd c!iar mult rău turcilor, care au atacat cu multă în"er)unare pozi'iile pe toată linia aliată ruso-romnă c!iar în noaptea de H= au4ust spre = septembrie)i fură respin)i de romni cu mari pierderi, lsînd pe cîmpul de luptă peste HGGG de mor'i)i răni'i, pe care nu-i pot ridica, iar ru)ii au pierdut trei redute cu pierderi enorme PQ, pecînd la noi odă, "ăzînd că mor atît de mul'i ofi'eri, a dat ordin să nu mai iasă to'i în capul

6



coloanei, ci să mear4ă fiecare la plutonul său, căci to'i ofi'erii, cum se da semnalul deasalt, fu4eau înaintea coloanei )i se duceau ca nebunii urma'i ca ni)te eroi de solda'ii to'i, pînă cînd cădeau zdrobi'i de 4loan'ele )i obuzele turce)ti. 3ceastă conduită a ofi'erilor afăcut ca toată armata să fie bra"ă )i să cî)ti4e "ictorii mari asupra turcilor în toate luptele.IQJ@ I&ursa Dumitru ăcariu, oi mărturii pri"ind eroismul osta)ilor romni, (ronicanr. <8 I#=8J, "ineri, 2( decembrie 19##J

)aracteristicile artei române"ti *n R+,boiul de Independen +țÎnc!eierea "ictorioasă a Războiului pentru ;ndependen ă a a"ut o însemnătateț

deosebită în istoria poporului romn.După aproape $ secole de luptă împotri"a domina'iei otomane, după rezisten'a

opusă celorlalte imperii e%pansioniste care au de"astat, au Befuit periodic )i au mutilatteritoriul 0ărilor Romane, după memorabilul act al Unirii Crincipatelor din =8$+, proclamarea independen'ei )i consacrarea ei pe cmpul de luptă, urmat de recunoa)tereainterna'ională, a înlăturat orice le4ături de subordonare fa'ă de ;mperiul *toman, a puscapăt oricărei asupriri străine. &tatul roman a înlocuit statutul de autonomie cu acela aldeplinei su"eranită'i, a"nd posibilitatea să decidă de sine stătător asupra politicii sale4enerale interne )i interna'ionale. 3 fost stabilită autoritatea statului romn asupraDobro4ei, stră"ec!i teritoriu romnesc. În acela)i timp cele trei Bude'e din sudul7asarabiei I(a!ul, 7ol4rad )i ;smailJ, restituite Moldo"ei în =8$#, erau din nouîncorporate Rusiei.

Efortul economic al 'ării în timpul războiului pentru independen'a s-a ridicat laapro%imati" =GG.GGG.GGG lei aur. a aceasta trebuie adău4at efortul militar. a ac'iunilemilitare desfă)urate la sud de Dunăre au participat peste $2.GGG militari romani, din care peste =G.GGG au făcut supremă Bertfa în încle)tările de la Cle"na, Ra!o"a, &mrdan,atar4i6, 7elo4radci6 )i idin.

Războiul din 18##-18#8, ac'iunile militare desfă)urate în cadrul acestei campanii prezintă o importan'ă deosebită în dez"oltarea artei militare romane)ti.

iua ;ndependen'ei sau iua ictoriei reprezintă un bun prileB pentru că fiecaredintre noi să-)i amintească de efortul uria), economic )i militar, al armatei )i al între4 poporului romn, pus în sluBba 'ării, precum )i de Bertfele miilor de eroi căzui'i la datorie, pentru su"eranitatea 'ării. rei di"izii romne)ti au participat la a treia bătălie a Cle"nei, pnă la capitularea ei, ceea ce a însemnat o importantă Bertfă pentru 'ara noastră. La capătul războiului, România devenea un stat suveran, egal în drepturi cu celelalte

state independente, îi erau recunoscute Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor,

obţinând egalitatea juridică cu toate statele suverane, creânduse, ast!el, premisele

pentru "area #nire din $%$&'( I;rina astasiu, Do%olo4iaJ

7



"ndependen#a $om%niei& 9 sau' mai'**+

8

(nd "orbim despre independen'a de stat aRomniei, cu to'ii )tim că ea a fost ob'inută, prinluptă, în anul =8AA. 3)adar, în pri"in'a anului nue%istă dubii. a fel, cu to'ii cădem de acord că luna încare s-a declarat independen'a a fost luna mai.Crobleme apar doar în pri"in'a zilei a fost oare ziuade + mai, cnd declara'ia de independen'ă a fost citităîn Carlament, sau a fost =G mai, ziua în caredomnitorul (arol ; a proclamat independen'a statului1ă propun, acum, să "edem dacă )i ce eni4mă se

În cursul secolului al S;S-lea, în;mperiul urciei *tomane )i ;mperiul Rus0ariste au a"ut loc mai multe războaie. Etoate au afectat din plin "ia'a din Moldo"a0ara Romnească N aceasta, pentru teritoriul romnesc se afla e%act în aria intersec'ie dintre interesele Rusiei )i

urciei pe !arta Europei.



9

a fel s-a întmplat )i în primă"anului =8AA. Rusia N doritoare să-)i e%tiinfluen'a în Ceninsula 7alcanică N căuta

prileB pentru a declara război urciei. nstat romn de atunci )i-a dat seama că po profita de acest război.

Crofitnd cu abilitate de conflictulce plutea în aer, pe < aprilie =8AAu"ernul Romniei a semnat o con"en'iemilitară cu Rusia, prin care trupele 'arului puteau trece pe teritoriul nostru pentru aataca urcia pe linia Dunării. otodată,Rusia se obli4a să respecte inte4ritateateritorială a Romniei N ceea ce nu "aface, dar aceasta deBa este o altă istorie.Războiul ruso-turc a început pe =2

aprilie =8AA. &upărată că 7ucure)tiuldăduse drept de trecere trupelor ruse,urcia a bombardat malul romnesc alDunării. Începnd din ultimele zile ale luiaprilie, artileria noastră de la (alafat adesc!is )i ea foc peste Dunăre, asupraora)ului turcesc IatunciJ idin. e4enda

spune că, la auzul primelor focuri aletunurilor romne)ti, domnitorul (arol ; aspus faimoasele cu"inte :3sta-i muzicace-mi placeF@

Romnia mică fusese unită în =8$+ sub domnitorul (uza )i era condusă din =8#domnitorul (arol ;. Dar, cu toată conducerea reformatoare a lui (arol ;, Romnia a"ea totu problemă de re4lat cu ;mperiul *toman. Mai precis, Romnia nu era un stat su"eran, de stătător N ci era într-o stare de dependen'ă fa'ă de urcia.

3)adar, de la sfr)itul lui aprilie =8AA, Romnia s-a aflat în stare de război cu urcia *tomană. Ce + mai=8AA, ministrul de e%terne al 'ării, Mi!ail Lo4ălniceanu,a mers în Carlamentul de la 7ucure)ti)i a citit Declara'iade independen'ă a 'ării. ;ar a doua zi, pe =G mai,domnitorul (arol ; proclama solemn independen'a de

stat a Romniei. 3)adar, care din cele două date este ziua;ndependen'ei noastre1



3de"ărul se află ascuns c!iar în (onstitutia Romniei din acel moment. Cotri"itle4ii, domnitorul numea )i re"oca mini)trii )i orice act al su"eranului trebuia "alidat apoide ministrul de resort.

(u alte cu"inte, pe + mai =8AA a a"ut loc citirea declara'iei de independen'ă decătre ministrul Lo4ălniceanu )i mai apoi discutarea ei în Carlament. Dar intrarea în"i4oare a acestei declara'ii s-a produs după ce, a doua zi, pe =G mai, domnitorul (arol ; a proclamat starea de independen'ă ca stare de fapt. 3)adar, din punct de "edere le4al, ziuaindependen'ei a fost în mod "oit le4ată de ziua de =G mai

3ltfel spus, Lo4ălniceanu însu)i a citit declara'ia în ziua de + mai pentru a-i daocazia lui (arol ; să proclame a doua zi ;ndepeden'a, pe =G mai N de ziua dinastiei.

Colemica dintre sus'inătorii zilei de + mai )i cei ai zilei de =G mai nu este o disputăistorică, ci una politică. Începnd cu anul =+<8, re4imul comunist a insistat "oit pedeclara'ia lui Lo4ălniceanu din + mai, tocmai pentru a-l scoate din istorie pe Re4ele (arol; )i pentru a trece sub tăcere ziua de =G mai, care era ziua Romniei re4ale.

a drept "orbind, Lo4ălniceanu însu)i ar fi fost supărat de maniera ostentati"- politică în care a fost folosită declara'ia lui N cu att mai mult cu ct Lo4ălniceanu n-afost niciodată republicanF

10



11

Ziua Europei

În fiecare an, la + mai, se serbează iua Uniunii Europene, pentru a marca istoricadeclara'ie de la + mai =+$G a ministrului francez de e%terne Robert &c!uman, prin care propunea un plan de colaborare economică între ?ran'a )i ermania, pentru eliminareari"alită'ilor seculare dintre cele două state.

Decizia a fost luată de (onsiliul European de la Milano, în =+8$.

Declara'ia &c!uman a stat la baza amplului proces de construc'ie a unei Europe unite.&tatele 7enelu%ului )i ;talia s-au alăturat ?ran'ei )i ermaniei )i, la =8 aprilie =+$=, afost semnat ratatul de la Caris, care instituia (omunitatea Europeană a (ărbunelui )i*'elului I(E(*J între ermania, ?ran'a, 7el4ia, ;talia, u%embur4 )i *landa. 3cestestate au semnat, la 2$ martie =+$A, ratatele de la Roma, care instituiau (omunitateaEconomică Europeană I(EEJ.

iua Uniunii Europene nu înseamnă numai data de na)tere a proiectului european, ci )io zi a bucuriei de a fi împreună, o zi a "oin'ei de solidaritate, o zi a marii comunită'i din

care fac parte to'i cetă'enii UE. Coate fi definită, astfel, ca ziua cetă'enilor unei TEuropeUnite, care s-a construit de-a lun4ul deceniilor ca o unitate în di"ersitate.



12

Ce parcurs, procesul de inte4rareeconomică a fost acompaniat de procesulde inte4rare politică a statelor membre.

Ulterior, la acest comple% proiect deconstruc'ie europeană s-au alăturat ;rlanda,Marea 7ritanie )i Danemarca I=+AHJ,

recia I=+8=J, &pania )i Cortu4alia I=+8#J,&uedia, 3ustria )i ?inlanda I=++$J, iar la =mai 2GG<, noi zece state (e!ia, (iprul,Estonia, etonia, ituania, Malta, &lo"acia,&lo"enia, Colonia )i Un4aria )i la =ianuarie 2GGA 7ul4aria )i Romnia, )iulterior (roa'ia. Uniunea Europeană are în prezent 28 de state membre.

Crintre e"enimentele de diploma'ie publică)i culturală care au loc cu acest prileB senumără manifestările comune or4anizatesub e4ida pre)edin'iei Uniunii Europenemese rotunde, e%pozi'ii de carte )ifoto4rafii, proiec'ii de filme artistice )idocumentare, distribuirea de materiale promo'ionale despre 'ările europene.3c'iunile dedicate sărbătoririi acestei ileeuropene continuă pe tot parcursul luniimai.



13

Lonrad 3denauer democrat pragmatic "i uniicator

neobosit

Crimul cancelar al Republicii ?ederale ermania,

care s-a aflat în fruntea acestui nou stat din =+<+

pnă în =+#H, a sc!imbat mai mult dect oricine

altcine"a ermania postbelică )i cursul istorieieuropene.

* piatră de temelie a politicii e%terne a lui

3denauer a fost reconcilierea cu ?ran'a.

(olaborarea sa cu pre)edintele francez (!arles de

aulle a marcat un moment de cotitură în istoria

Europei în =+#H, ?ran'a )i ermania, odinioară

ri"ale de neîmpăcat, au semnat un tratat de

prietenie care a reprezentat unul dintre cele mai

importante repere ale inte4rării europene.

P+rin ii ondatoriai .EțUrmătorii lideri "izionari au inspirit crearea Uniunii Europene în care trăim astăzi. ?ără en)i moti"area lor, nu am trăi în acest spa iu de pace )i stabilitate pe care îl considerăm ca peț

normal. De la luptători din rezisten ă pnă la a"oca i, părin ii fondatori au fost un 4rup di"eț ț ț

oameni cu acelea i idealuri o Europă pa nică, unită )i prosperă. Ce ln4ă părin ii fondș ș ț

prezenta i mai Bos, e%istă )i mul i al ii care au lucrat )i lucrează neostenit pentru proț ț ț

European, inspirndu-l. 3ceastă sec iune dedicate părin ilor fondatori este, prin urmarț ț

continua e"olu ie.ț



14

5ean Monnet/orţa uniicatoare alat+ la originea .niunii

Europene

(onsilier pe probleme economice )i om politic francez, 5ean

Monnet )i-a dedicat "ia'a cauzei inte4rării europene. 3 fost

sursa de inspira'ie a planului &c!uman, care pre"edea

unificarea industriei 4rele a Europei occidentale.Monnet pro"enea din re4iunea franceză (o4nac. După

terminarea studiilor, la "rsta de =# ani, a călătorit în întrea4a

lume datorită profesiei sale de distribuitor de coniac )i,

ulterior, de banc!er. În timpul celor două războaie mondiale, a

ocupat pozi'ii înalte în domeniul produc'iei industriale, în

?ran'a )i în Re4atul Unit.

&icco Mans!oltermier( lupt+tor al re,istenţei "i un

ade0+rat european

&icco Mans!olt a fost fermier, membru al rezisten'ei

olandeze în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, politician la ni"el national )i primul comisar European

pentru a4ricultură. ;deile lui Mans!olt au pus bazele

uneia dintre cele mai importante politici ale Uniunii

Europene, respecti"e politica a4ricolă comună.

Martor al ororilor produse de foametea care a afectat

0ările de 5os la sfr)itul celui de-al Doilea Război

Mondial, Mans!olt era con"ins că Europa trebuie să

de"ină autonomă )i că apro"izionarea stabilă cu

produse alimentare la pre'uri accesibile trebuie să fie

4arantată pentru toată lumea.



15

9alter /allstein

Diploma'ia în spriBinul inte4rării europene

9alter /allstein a fost primul pre)edinte al (omisieiEuropene, în perioada =+$8-=+#+, un Europeandedicate )i un promotor decisi" al inte4răriieuropene.

Încalitate de pre)edinte al (omisiei Europene,/allstein s-a implicat în realizarea rapidă a pie'eicomune. Marele său entuziasm )i putereasa decon"in4ere au ser"it cauza inte4rării europene c!iar )i după înc!eierea mandatului de pre)edinte al(omisiei. Ce durata mandatului său, unificareaeuropeană a cunoscut pro4rese

Caul-/enri &paa6 i,ionarul european cu abilit+ i deț

con0ingere

Un om de stat european N aceste cu"inte ar putea rezuma

îndelun4ata carieră politică a bel4ianului Caul-/enri&paa6.

Caul-/enri &paa6 a contribuit în mod semnificati" la

elaborarea ratatului de la Roma@. a conferin'a de la

Messina, din =+$$, cele )ase 4u"erne participante l-au

desemnat pre)edinte al comitetului de lucru care a pre4ătit

tratatul.

3ltiero &pinelli

un ederalist implacabil

*mul politic ;talian 3ltiero &pinelli se numără

printer părin'ii fondatoriai Uniunii Europene. 3 fost

ini'iatorul unui proiect de tratat pentru instituirea

unei uniuni europene federale, prezentat de

Carlamentul European N a)a-numitul :plan &pinelli@.

3cesta a fost adoptat de Carlament în =+8<, cu o

maBoritate co"r)itoare, )i a reprezentat o sursăimportantă de inspira'ie pentru consolidarea

tratatelor UE în anii V8G )i V+G.



16

3lcide de asperi

un mediator inspirit *n spriinuldemocraţiei "i libert+ ii *n Europaț

Din =+<$ pnă în =+$H, 3lcide de asperi, în

calitate de prim-ministru )i ministru al afacerilor

e%terne, a trasat politica internă )i e%ternă a ;taliei

postbelice.

3 promo"at numeroase initiati"e fa"orabile

unificării Europei occidentale, lucrnd la

realizarea Clanului Mars!all )i crend le4ături

economice strnse cu alte 'ări europene, în special

cu ?ran'a.

9inston (!urc!illPledoarie *n a0oarea cre+rii 3tatelor

.nite ale Europei

9inston (!urc!ill, fost ofi'er de armată, reporter

de război)i prim-ministru al Marii 7ritanii I=+<G-

=+<$ )i =+$=-=+$$J, a fost unul dintre cei care au

propus pentru prima dată crearea :&tatelor Uniteale Europei@. E%perien'ele trăite în timpul celui

de-al Doilea Război Mondial l-au con"ins că doar

o Europă unită poate 4aranta pacea. 0elul său era

eliminarea pentru totdeauna a ideilor na'ionaliste

)i beli4erante.



17

5osep! 7ec!)um poate o ţar+ mica s+ oace un rol

crucial *n integrarea european+

5osep! 7ec! a fost politicianul lu%embur4!ez care a

contribuit la înfiin'area (omunită'ii Europene a

(ărbunelui )i *'elului, la începutul anilor =+$G )i

unul dintre ar!itec ii principali ai inte4rării europene,ț

la sfr itul aceluia)i deceniu.ș

Un memorandum comun al 4rupului de 'ări 7enelu%

a dus la con"ocarea (onferin'ei de la Messina în

iunie =+$$, desc!iznd calea către crearea

(omunită'ii Economice Europene.

5o!an 9illem 7eWenun plan pentru o pia + comun+ț

7anc!er, om de afaceri )i politician

interna ional, 5o!an 9illem 7eWen aț

fost un om politic olandez care, prin

propunerea :Clanului 7eWen@, a adus un

suflu nou în procesul de inte4rare

europeană, la miBlocul anilor =+$G.

7eWen este unul dintre membrii mai

pu'in cunoscu i ai 4rupului de părin'iț

fondatori ai UE. (ei care l-au cunoscut

l-au admirat pentru farmecul său,

orientarea sa interna ională i calită ileț ș ț

sale sociale deosebite.



18

Declara'ia &c!uman a stat la baza amplului proces de construc'ie a unei Europe unite. &tatele7enelu%ului )i ;talia s-au alăturat ?ran'ei )iermaniei )i, la =8 aprilie =+$=, a fost semnatratatul de la Caris, care instituia (omunitateaEuropeană a (ărbunelui )i *'elului I(E(*J întreermania, ?ran'a, 7el4ia, ;talia, u%embur4 )i*landa. 3ceste state au semnat, la 2$ martie =+$A,ratatele de la Roma, care instituiau (omunitateaEconomică Europeană I(EEJ.

Robert &c!umanritectul proiectului de integrare

european+

*mul de stat Robert &c!uman, Burist eminent )i

ministru francez al afacerilor e%terne în perioada=+<8-=+$2, este considerat unul dintre părin'ii

fondatori ai Uniunii Europene.

În colaborare cu 5ean Monnet, a elaborate planul

&c!uman, celebru în lumea întrea4ă, pe care l-a

prezentat la data de + mai =+$G, considerate astăzi

data na)terii Uniunii Europene. Clanul propunea

e%ercitarea unui control comun asupra produc'iei de

cărbune )i o'el, materiile prime cele mai importante

pentru industria armamentului. ;deea de bază era

aceea că o 'ară care nu de'ine controlul asupra

produc'iei de cărbune )i o'el nu "a a"ea miBloacele

necesare pentru a lupta într-un război.



6ibliograie

!ttpKKeuropa.euKabout-euKbasic-informationKsWmbolsKeurope-daWKsc!uman-declarationKinde%Xro.!tm!ttpsKKistoriire4asite.>ordpress.comK2G=2KG$KG2Kdata-proclamarii-independentei-nationale-a-romanieiK!ttpKKstiri.co"asnamedia.roK2G=$KG$KG8K+-mai-ziua-independentei-de-stat-a-romanieiK!ttpKKeuropa.euKabout-euKeu-!istorWKfoundin4-fat!ersKinde%Xro.!tm!ttpKK>>>.armWacademW.roKe-learnin4K>or6in4KcapitolX$.!tmlYcaracteristicile!ttpsKKirinamonica.>ordpress.comK2G=<KG$K=GKziua-independentei-romaniei-sunt-fericit-ca-putui-muri-luptandu-ma-pentru-tara-mea-frumoasa-mea-romanieK

19

http://europa.eu/about-eu/basic-information/symbols/europe-day/schuman-declaration/index_ro.htm


https://istoriiregasite.wordpress.com/2012/05/02/data-proclamarii-independentei-nationale-a-romaniei/


http://stiri.covasnamedia.ro/2015/05/08/9-mai-ziua-independentei-de-stat-a-romaniei/http://europa.eu/about-eu/eu-history/founding-fathers/index_ro.htm


http://www.armyacademy.ro/e-learning/working/capitol_5.html#caracteristicile

https://irinamonica.wordpress.com/2014/05/10/ziua-independentei-romaniei-sunt-fericit-ca-putui-muri-luptandu-ma-pentru-tara-mea-frumoasa-mea-romanie/






http://www.armyacademy.ro/e-learning/working/capitol_5.html#caracteristicile







)uprins

+ Mai, iua ictoriei. &emnifica ii diferite în "est i în estQQQQQ..=ț ș

+ mai- iua independe'ei romniei............................................................H

;ndependen'a Romniei + sau =G mai =8AA1............................................A?ormarea (omunită ilor Europene..........................................................=Gț

iua Europei............................................................................................=<

Embleme..................................................................................................=#7iblio4rafie........................................... ..................................................=+

20

re vista final

Documents