raport confront ro

8/19/2019 Raport Confront Ro

http://slidepdf.com/reader/full/raport-confront-ro 1/80

Contracararea Noilor Forme de Trafic cu Minoride Etnie Romă (CONFRONT)

Counering new forms of Roma children trafficking – Participatory approach CONFRONT

Raport de țar ă - România

–

Proiectul este co-finanțat prin Programul de Prevenire și Combatere aCriminalității al Uniunii Europene

Contracararea Noilor Forme de Trafic cu Minoride Etnie Romă (CONFRONT)

Counering new forms of Roma children trafficking – Participatory approach CONFRONT


–


Countering new forms of Roma children trafcking

– Participatory approach – CONFRONT



Contracararea Noilor Forme de Trafic cu Minori

de Etnie Romă (CONFRONT)

Counering new forms of Roma children trafficking – Participatory approach – CONFRONT


Daniela Tarnovschi


Contracararea Noilor Forme de Trafic cu Minori

de Etnie Romă (CONFRONT)

Counering new forms of Roma children trafficking – Participatory approach – CONFRONT


Daniela Tarnovschi


Countering new forms of Roma children trafcking

– Participatory approach – CONFRONT



Proiectul CONFRONT - Contracararea Noilor Forme de Trafic cu Minori de Etnie

Romă este implementat de un consorț iu de organizaț ii neguvernamentale sau

academice din Austria (Ludwig Bolzmann Association – Institute of Human

Rights/BIM), Bulgaria (Center for the Study of Democracy), Grecia (Hellenic

Foundation for European and Foreign Policy), Italia (Censis Foundation), Slovacia

(People in Need), Ungaria (Center for Policy Studies al Central European University)

și România (Funda ț ia pentru o societate deschisă ).

Coordonare pentru România – Iulian Stoian

Mulț umiri experț ilor care ne-au ajutat:

Ana Mohr

Anca Radu

Cristina Costea

Elena Radu

Sorin Dumitru

Marian Ursan

Funda ț ia pentru o societate deschisă

Raportul a fost iniț ial redactat în limba engleză pentru a fi accesibil tuturor

partenerilor.

Acest proiect a fost finanțat de Comisia Europeană. Conținutul publicației

exprimă exclusiv punctul de vedere al autorului. Comisia Europeană nu este

responsabilă de modul în care este utilizat conținutul publicației.



Rezumat ....................................................................................................................................... 1

1. Introducere .......................................................................................................................... 5

1.1. Metodologie.................................................................................................................. 6 2. Context de ar .................................................................................................................... 9

2.1. Traficul de persoane: date i tendine ........................................................................... 9 2.2. Minorii - victime ale traficului ................................................................................... 18 2.3. Principalele cauze ale traficului de persoane ................................................................. 22 2.4. Cadrul instituional de protecie i asisten a victimelor i cadrul legal ....................... 25

3. Traficului de copii romi ..................................................................................................... 32

3.1. Traficul de copii pentru ceretorie ................................................................................. 36 3.2. Traficul de copii pentru furtul din buzunare .................................................................. 42 3.3. Traficul de copii pentru exploatarea sexual a bieilor ................................................ 44

4. Victimele copii – multiple vulnerabilit i, factori de risc i riscul de a fi trafica i ........... 51

4.1. Multiple vulnerabiliti i abordarea intersecional .................................................. 51

4.2. Vulnerabiliti multiple i risc de traficare ................................................................. 52 5. Procesul de traficare a copiilor ......................................................................................... 54

5.1. Traficul de copii pentru cerit .................................................................................... 55 5.2. Traficul de copii pentru furtul din buzunare ............................................................... 60 5.3. Traficul de copii pentru exploatarea sexual a bieilor ............................................. 60

6. Asisten a victimelor i mecanisme de reac ie pentru protec ia victimelor ........................ 62

6.1. Identificarea victimelor ca o condiie prealabil a asistenei ...................................... 62 6.2. Protecie i asisten ................................................................................................... 63

7. Elemente ale implicrii efective a comunit ii în elaborarea de r spunsuri i mecanisme

mai durabile .............................................................................................................................. 66 8. Concluzii i recomand ri ................................................................................................... 69

9. Anex: Lista exper ilor intervieva i ................................................................................... 72

10. Bibliografie ...................................................................................................................... 74



Fr date, f r probleme?

Rezumat

Raportul prezent analizeaz un subiect delicat i puin investigat în România – traficulde persoane în comunitile de romi, focalizându-se pe traficul de minori pentru cerit,

furt i exploatarea sexual a bieilor. Raportul încearc s concentreze toateinformaiile disponibile cu privire la acest subiect, în absena statisticilor oficiale.

Raportul examineaz profilele victimelor traficului de persoane i dezbatevulnerabilitile comunitilor de romi la trafic. Studiul î i propune s furnizezecunotine obinute empiric despre mecanismele de recrutare i exploatare alevictimelor pentru a oferi informaii necesare în cadrul eforturilor de identificare i alrspunsurilor anti-trafic.

Acest raport reprezint un efort care susine necesitatea colectrii datelor dezagregat, în funcie de etnie, în limitele cadrului legal existent. Acest fapt va permite instituiilorstatului atât îmbuntirea designului politicilor publice anti-trafic în România, cât icontracararea anumitor teze discriminatorii cu privire la romii din România.

O atenie special este acordat politicilor i msurilor de asisten a victimelor.Implicarea activ a organizaiilor rome i a activitilor romi în cercetare prin metodeparticipative a fost menit s le stimuleze implicarea în aciunile anti-trafic i poate îndesignul viitor al politicilor anti-trafic. Implicarea lor i-a ajutat s obin o mai bun înelegere a multiplilor factori de risc existeni, ajutându-i s devin mai contieni i

mai decii s se implice în aciunile anti-trafic din comunitile lor.

Prezentul studiu este dezvoltat în cadrul proiectului CONFRONT – Contracarareanoilor forme de trafic cu minori de etnie rom: abordare participativ, finanat deComisia European.

România este o surs semnificativ de victime ale traficului de persoane în Europa.Numai în 2012 i 2013, 1937 de persoane, ceteni români (aduli i minori), au fostidentificate ca victime ale traficului de persoane, 56% (1092) fiind traficate pe totcuprinsul Europei.Din totalul victimelor traficului de persoane înregistrate în anii raportai (2012 i2013), 34,5% (670) au fost minori i 128 dintre acetia au fost victime ale traficului înEuropa.

Modul predominant de exploatare a minorilor-victime ale traficului în 2012 i 2013este exploatarea sexual a fetelor, urmat de munca forat, apoi de cerit i furt. Încazul adulilor, numrul celor care au devenit victime ale traficului de persoanedescrete din 2010, dar numrul minorilor, victime ale traficului de persoane, este încretere i aproape s-a dublat. Cei mai vulnerabili la trafic dintre minori sunt fetele;

cea mai vulnerabil grup de vârst este între 14 i 17 ani. Aproape toi minorii încauz erau înscrii la coal i locuiau cu familiile lor (mono i bi-parentale); cei maimuli au fost recrutai de prieteni i cunotine.



Autoritile române nu colecteaz date dezagregat, în funcie de etnie, în acest caz (dar în alte cazuri o fac), astfel c raportul furnizeaz numai evaluri ale experilorformulate cu mare pruden. Am corelat afirmaii ale unor specialiti cu informaii dindiverse rapoarte realizate pe acest subiect. În unele forme specifice de exploatare,precum ceritul sau furtul din buzunare, procentul de romi implicai este considerat ca

fiind semnificativ mai mare.Studiul ia în considerare trei forme specifice ale traficului de minori - pentru cerit,comiterea de furturi i exploatarea sexual a bieilor – i încearc s determine felul

în care aceste infraciuni îi afecteaz pe romi ca grup supus acestui risc.

Aceste trei forme de exploatare sunt analizate în prezentul raport pentru a aborda lipsainformaiei i felul în care infraciunile în sine se manifest, mecanismele de recrutarei de exploatare.

În vreme ce furtul din buzunare i ceritul au fost recunoscute ca strategii desubzisten ale familiilor srace, doar recent acestea au fost identificate ca formepoteniale de trafic i au fost incriminate ca atare. Cea de-a treia form de exploatare -traficul pentru exploatarea sexual a bieilor – pentru prima dat înregistrat înRomânia în 2010, este ceva atât de nou încât este nevoie de mai multe informaiipentru a îmbunti identificarea i asistarea victimelor.

Cercetarea pe teren a fost desf urat cu ajutorul metodei cercetrii participative.Se tie foarte puin despre ponderea cetenilor români de etnie rom în rândurilevictimelor traficului, mai ales din surse oficiale. Cu toate acestea, mass-media

(româneti i strine) prezint romii ca având o pondere important printre victimeletraficului de persoane (i în rândul exploatatorilor) i nicio autoritate nu le poatesusine sau contrazice din cauza lipsei datelor. Din nefericire, tot lipsa datelor i ainformaiilor despre acest subiect face s nu existe msuri specifice în actualaStrategie Naional împotriva traficului de persoane pentru perioada 2012-2016.

Studiul afirm clar c nu exist practici culturale specifice, înrdcinate, care s îi fac pe romi vulnerabili la trafic, dar factori precum srcia, omajul larg rspândit inivelele sczute de educaie, ca i rezultatul istoriei de excluziune social a romilor,pot explica posibila lor vulnerabilitate la trafic. Ali factori precum istoria de abuzfizic sau sexual, educaia precar, implicarea prealabil în prostituie, lipsa desusinere sau susinerea deficitar din partea serviciilor de asisten social, mresc deasemenea ansele copiilor de a cdea prad traficului i exploatrii. Concluziile asupraprofilurilor victimelor i asupra mecanismelor de recrutare i exploatare suntstructurate pe marginea celor trei forme de exploatare.

Capitolul despre traficul de copii romi pentru cerit începe cu discuia despre copiiicare ceresc ca fenomen comun în România, cauzat de srcie i lipsa de reacie dinpartea autoritilor statului. Conform opiniilor experilor, romii sunt suprareprezentai

printre victimele traficului de persoane, dar i ca traficani, din cauza srciei, lipseieducaiei, lipsei de perspective i a impactului limitat al politicilor de protecie social.



Minorii sunt traficai în ri vestice (cu precdere în Germania, Italia, Grecia iSpania).

Raportul prezint un caz faimos de trafic pentru cerit – ndrei. Copii din familiisrace, nu numai romi, din ndrei i din zonele învecinate, au fost traficai în MareaBritanie de o reea compus din 78 de membri identificai. Ei au fost obligai s

cereasc, s spele parbrize sau s fure din buzunare. Copiii au fost vândui defamiliile lor sau au fost dai traficanilor în sperana c pot câtiga bani în MareaBritanie i î i pot ajuta familiile rmase acas. Poliia din Marea Britanie i-adescoperit, i-a arestat i i-a tratat ca pe “infractori cu potenial infracional sczut” f r a investiga cazul mai îndeaproape. În cele din urm, reeaua a fost descoperit i,

împreun cu autoritile din România, o aciune impresionant a poliiei a avut loc înMarea Britanie, dar, de asemenea, în România. Din pcate, ani întregi autoritilelocale nu au f cut nimic pentru a împiedica sau a investiga situaia; astfel, muli copiiau devenit victime ale traficanilor, dar i din cauza lipsei de interes a autoritilorlocale.

Fenomenul copiilor victime ale traficului pentru furt din buzunare este extrem dedificil de investigat, de aici i numrul mic de victime înregistrat de autoritileromâne. Furtul din buzunare este deseori asociat cu ceritul i este de asemenea ostrategie de supravieuire folosit de familiile srace: ele î i încurajeaz copiii s furesau îi vând traficanilor.

Copiii ajung în situaii vulnerabile (cerit i furt din buzunare) din cauze precumeducaia precar coroborat cu srcia, atitudinea permisiv fa de cerit, familii

dezorganizate, violen, neglijarea copiilor, familii numeroase cu venituri mici saucare triesc din ajutoare sociale, dezvoltarea activitilor infracionale cu niciointervenie sau intervenie limitat din partea autoritilor locale, lipsa reacieicomunitilor fa de activitile infracionale.

Exist puine informaii cu privire la exploatarea sexual a bieilor, astfel c nu sepoate realiza cu adevrat profilul victimelor. Totui, aceast form de exploatare acopiilor are aceleai rdcini i factori care o favorizeaz ca ceritul i furtul dinbuzunare, cu aceleai meniuni: traficul de copii pentru exploatare sexual esteconsiderat inacceptabil de comunitile locale iar exploatarea sexual a bieilor estecu greu considerat ca fiind real. Cu toate acestea, din cauza lipsei informailor ireaciilor, bieii i familiile lor sunt mai puini protejai.

Raportul descrie diferite strategii de recrutare i exploatare aplicate pentru fiecare dincele trei forme de trafic în cadrul procesului de trafic de copii.

În general, recrutatorul provine din acelai mediu sau dintr-un mediu similar cu cel alvictimei sale. Traficantul, dup ce colecteaz toate informaiile necesare desprefamilie, se prezint victimelor poteniale ca fiind o persoan de succes, o persoan

care poate fi admirat i invidiat de victimele sale. Traficanii fac promisiuniatractive copiilor i familiilor lor i semneaz chiar contracte, dac este necesar (princare prinii î i vând copiii sau îi împrumut contra unui profit). Exploatarea copiilor



pentru cerit i furt din buzunare se întâmpl în spaii publice, în zone aglomerate. Încazul în care copiii refuz s se conformeze, sunt btui i ameninai, înfometai etc.În multe cazuri, traficanii sunt cei care îi înva pe copii s fure deoarece este mailucrativ s exploateze copiii în ambele feluri – pentru cerit i pentru furt dinbuzunare. Au fost descoperii minori care locuiau în condiii precare, erau hrniineregulat i inui sub control strict.

Sunt disponibile puine informaii cu privire la mecanismele de recrutare i exploatarea bieilor victime ale traficului pentru exploatare sexual, având în vedere c cercetarea a concluzionat c au fost raportate puine victime i nimic despre asistenaacordat acestora. Din pcate, foarte puine informaii au fost colectate cu privire lacopiii romi; au fost colectate doar informaii generale despre cum încercau pedofilii s rpeasc minori sau despre metoda “lover boy” folosit de asemenea în traficul de fetei femei pentru exploatare sexual. Italia i Spania au fost menionate ca ri dedestinaie, dar informaia trebuie verificat în continuare de autoritile naionale.

Studiul acord atenie special proteciei i asistenei copiilor victime ale traficului.Copiii victime ale traficului de persoane identificai în strintate sunt predaiautoritilor române i întoarcerea lor în ar este asigurat în conformitate cuMecanismul Naional de Identificare i Referire a Victimelor Traficului de Persoane.Totui, exist anumite decalaje în procesul de identificare a copiilor-victime, decalajecare împiedic accesul la asisten al copiilor aflai în situaii de trafic sau exploatare.Când sunt trimii înapoi, copiii sunt plasai în grija Direciei Generale de Asisten Social i Protecia Copilului pân când este analizat cazul respectiv (situaiafamilial, responsabilul pentru trafic) i este luat o decizie asupra unei soluii finale.

Totui, exist anumite dificulti în combaterea fenomenului i protecia victimelortraficului de persoane de etnie rom din cauza stereotipurilor negative pe carecomunitile de romi i poliia român le au unii despre ceilali. În plus, furnizorii deservicii întâmpin probleme din cauza proastei finanri, a lipsei infrastructurii, alipsei cooperrii între actorii sociali implicai în protecia social i asisten.

Capitolul final al acestui raport este dedicat explorrii posibilitilor unei mai activeimplicri a comunitii rome în asistena copiilor victime ale traficului, ca i înprevenirea re/traficului. Din pcate, tot ceea ce am putut identifica au fost câteva

practici ad-hoc ale comunitilor locale cu impact limitat. Din nefericire, ONG-urilerome vizibile nu sunt implicate în aceast problematic, unele dintre ele refuzândimplicarea motivând c în acest fel evit s adauge un nou stigmat asupra minoritiirome. Totui, experii romi pe care am reuit s-i implicm în cercetarea noastr recunosc c este important s abordeze problema i s informeze comunitile romedespre pericolele traficului de persoane. Unii dintre acetia au spus Ageniei NaionaleÎmpotriva Traficului de Persoane (ANITP) c sunt dispui s ia parte la campanii anti-trafic.



1. Introducere

Dup cum se arat în Raportul cu privire la situaia traficului de persoane pentru 20121 al Ageniei Naionale Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), traficul de persoaneeste una dintre cele mai profitabile/ lucrative activiti de crim organizat în UE.Conform Europol, profiturile din aceast activitate sunt surclasate numai de traficul de

droguri sau de arme.

România, indiferent de faptul c este membru plin al Uniunii Europene, este deseoriconsiderat ca una dintre principalele surse ale traficului de persoane în UE, împreun cu Bulgaria. Este, de asemenea, adevrat c ambele ri sunt cele mai srace din UE ic traficul de persoane se asociaz cu srcia, nivelul sczut de educaie, omajul ilipsa perspectivelor în via.

În cadrul prezentului studiu, echipa de cercetare a vizitat 5 comuniti, a intervievatpersoane f r locuine, a vorbit cu copii i prinii acestora în coli, a vorbit cu copiiaflai în grija statului, cu doctorul dintr-o coal aparinând unei comuniti srace dinBucureti, a organizat interviuri cu experi, reprezentani ai instituiilor statului(asisteni sociali, poliiti, cu un expert pe problematica rom dintr-o primrie2), cuintelectuali i lideri romi. Nu este surprinztor s aflm c traficul de persoane are loc

în comunitile cele mai srace unde violena domestic, neglijarea copiilor,prostituia, consumul de droguri sau alcool, omajul, condiiile de locuire precare,lipsa educaiei, discriminarea sunt cele mai întâlnite caracteristici. Am vizat încercetarea noastr comunitile rome, unele parial segregate, unele dispersate (una cuun procent ridicat de credincioi neo-protestani), altele din Bucureti.

Conform diferitelor3 surse, romii sunt unul dintre grupurile cu risc crescut în ceea ceprivete traficul de persoane în Europa. Când au fost întrebai, reprezentaniiautoritilor române cu responsabiliti în combaterea traficului de persoane au fostreticeni în a oferi o estimare a numrului de victime de etnie rom sau mcar în aoferi o estimare a procentului din totalul victimelor traficate. În Strategia Naional Împotriva Traficului de Persoane pentru 2006-2010, etnicii romi au fost menionai

într-un obiectiv specific ca grup vulnerabil supus riscului de a deveni victime aletraficului de persoane împreun cu alte grupuri vulnerabile (de exemplu, persoanele cu

handicap). În actuala Strategie Naional Împotriva Traficului de Persoane pentru2012-2016, romii sunt menionai ca grup de persoane cu dificulti în accesarea pieei

1 Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane (2013). Raport privind situaia traficului de persoane în 2012, consultat pe 15septembrie 2014 http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/analiza%20victime%202012.pdf

2 În conformitate cu Hotrârea nr. 430/2001, prin Hotrârea nr. 522/2006 expertul local pe problemele romilor a putut fi angajat deautoritile locale având sarcina de a media între comunitile rome locale i autoritile locale.

3 Ungureanu R-N. (2013). Studiul privind exploatarea prin ceretorie în relaie cu traficul de persoane. Agenia Naional împotrivaTraficului de PersoaneInspectoratul General al Poliiei Române, Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane (2009). Manual de cercetare sociologic

în domeniul traficul de copii. Ed. Alpha MDN.Gavril I. G., Tamas A. M. (2009). Traficul de copii în România. Studiu asupra procesului de recrutare. Ed. Alpha MDN.

European Roma Rights Centre and People in Need (2011). Breaking the Silence. Trafficking in Romani Communities. March 2011GRETA (2012). Report concerning the implementation of the Council of Europe Convention on Action against Trafficking in HumanBeings by Romania.

Eurostat (2013). Methodologies and working papers. Trafficking in human beings. Luxembourg: Publications Office of the EuropeanUnion, 2013 ISSN 1977-0375



muncii i care beneficiaz de msurile active implementate de Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc (ANOFM). Se menioneaz în acelai paragraf c guvernul român dezvolt programe informaionale despre piaa muncii, drepturileangajailor, calificri etc. Nu exist nicio meniune cu privire la romi ca grupvulnerabil cu risc crescut de a deveni victime ale traficului de persoane.

În timpul redactrii Strategiei Naionale Împotriva Traficului de Persoane pentru2006-2010, Agenia Naional pentru Romi (ANR)4 a fost parte a grupului de lucru;implicarea lor a fost apreciat ca fiind “tokenistic” în raportul “Breaking the Silence.Trafficking in Romani Communities” (2011)5. La redactarea actualei Strategii 2012-2016 (a se vedea Capitolul - Cadrul instituional legal i de politici publice) ANR nu afost invitat, aa cum nu au fost invitate nici alte ONG-uri rome6.

Riscul ca etnicii romi s devin victime ale traficului de persoane nu a fost luat înconsiderare i nu a fost menionat în multe documente i rapoarte oficiale dedicateproblematicii rome sau care au abordat chestiunea: Strategia Guvernului României deIncluziune a cetenilor români aparinând minoritii romilor pentru perioada 2012-2020 - principala politic guvernamental dedicat incluziunii sociale a romilor;“Achieving Roma Inclusion in Romania” (Raportul Bncii Mondiale, 2014, pregtitpentru a fi folosit în programarea fondurilor europene pentru perioada 2014-2020 i înrevizuirea strategiei incluziunii romilor); Acordul de Parteneriat pentru 2014-2020;proiectul documentului Programul Operaional Capital Uman. Toate aceste documenteprezint problemele cu care se confrunt romii, susinând posibile soluii pentruincluziune social, dar traficul de persoane nu este nici pe departe menionat. Deasemenea, când ONG-urile rome sunt abordate cu privire la acest subiect, pur i

simplu multe refuz s discute. Îi motiveaz tcerea spunând c nu este un subiect pecare ar vrea s îl dezvolte deoarece ar cauza i mai mult discriminare i atitudininegative fa de comunitile rome.

1.1. Metodologie

În acest context, prezenta cercetare a avut dou tipuri de obiective: s colecteze doveziempirice cu privire la cele trei ”noi” forme de trafic de copii romi i s îi informeze is îi pregteasc pe activitii/experii romi pentru ca ei s devin parte activ adezbaterii despre traficul de persoane. În acest sens, am convenit s folosim metodelede cercetare participativ pentru a atinge aceste obiective. Folosind oportunitatea de aimplica intelectuali i activiti romi în proces, am reuit s îi aducem un pic maiaproape de subiect, s le suscitm curiozitatea i s îi informm despre pericoleletraficului de persoane pentru grupul lor etnic, dar i s abordm într-un mod foartedelicat un subiect foarte sensibil.

4 Agenia Naional pentru Romi este un organism specializat al administraiei publice centrale, aflat sub coordonarea SecretariatuluiGeneral al Guvernului. A fost înfiinat în 2004. Conform Regulamentului de Organizare i Funcionare, ANR “aplic,

coordoneaz, monitorizeaz i evalueaz msurile din domeniile sectoriale de intervenie social, cuprinse în Strategia GuvernuluiRomâniei de Incluziune a cetenilor români aparinând minoritii romilor pentru perioada 2012-2020”.5 European Roma Rights Centre and People in Need (2011). Breaking the Silence. Trafficking in Romani Communities. March 20116 În România exist un numr mare de ONG-uri rome puternice i vizibile care activeaz ca actori importani ai societii civile de mai

mult de 15 ani.



Folosind metodele cercetrii participative (focus grupuri, interviuri de grup iinterviuri semi-structurate) i lucrând cu liderii/ activitii/ intelectualii romi, ne-amdorit s obinem în final o mai bun înelegere a comunitilor rome cu ajutorul croraam lucrat, pentru a aborda un subiect sensibil f r teama ca aceste comuniti s sesimt stigmatizate. Am reuit i s îi sprijinim în a contientiza pericolul traficului depersoane i au fost discutate modaliti de prevenie. Am ales de la început s lucrm

cu absolveni romi, activi în ONG-uri rome i ne-rome, înc de la concepereacercetrii comunitilor i pân la colectarea i interpretarea primar ale datelor.

Cercetarea a fost realizat în dou faze: faza preliminar i faza de culegere efectiv adatelor în comuniti. Obiectivele fazei preliminare au fost împrite în trei: i) s-aurmrit s se ajung la o înelegere general asupra dimensiunilor traficului de minori

în ar i asupra instituiilor implicate în implementarea politicilor publice în domeniultraficului de persoane, cu accent specific pe traficul de minori; ii) s se identificelocalitile având comuniti rome vulnerabile; iii) s se evalueze serviciile socialecare ofer suport copiilor în fiecare localitate i s se identifice partenerii poteniali –lideri/ activiti/ intelectuali romi - care s fie implicai în activitile proiectului.

Metodele folosite în faza preliminar au fost analiza literaturii, interviuri semi-structurate cu actori naionali i chestionare electronice de colectare a datelor privindstatistici naionale.

În faza a doua – etapa de colectare a datelor în comuniti - am lucrat cu absolveniromi, activi în ONG-uri rome i ne-rome. La începutul celei de-a doua faze a cercetrii(15 aprilie 2014) am organizat în Bucureti o sesiune de instruire pentru tinerii

absolveni romi pentru a le oferi mai multe informaii cu privire la fenomenultraficului de persoane. Am fost sprijinii de Agenia Naional Împotriva Traficului dePersoane. La sesiune au participat mai mult de 30 de tineri romi din diferite judee aleRomâniei. Ei au discutat i au fost instruii cu privire la combaterea traficului depersoane. Dintre ei au fost selectai viitorii cercettori (tineri romi, absolveni detiine sociale). Împreun cu ei am început s dezvoltm cercetarea: ipoteza, ghidurilepentru interviurile semi-structurate i focus-grupurile, ghidul pentru observareparticipativ. Ne-am propus s aflm mai mult despre: felul în care comunitile/adulii se implic în prevenirea traficului de persoane; ce tiu comunitile despre

traficul de minori, cu accent pe traficul pentru cerit, furt i exploatarea sexual abieilor. Am hotrât tipurile de subieci care urmau s fie abordate pentru realizareaunor interviuri i tipul de instrumente folosite pentru a colecta date. Au fost selectateteme de discuie pentru fiecare grup de subieci: asisteni sociali, poliiti, expert romdin primrie7, mediatori sanitari, reprezentani ai Direciilor Judeene de Asisten Social i Protecia Copilului, persoane f r locuine, elevi, prini, familii carebeneficiaz de programe de asisten social etc.Echipa de cercetare a decis localitile vizate de cercetare pe baza anumitor criterii(prezentate mai jos). Împreun cu cercettori seniori au fost realizate interviuri semi-structurate, interviuri de grup i focus grupuri în diferite localiti i cu diferii

7 În conformitate cu Hotrârea nr. 430/2001 i Hotrârea nr. 522/2006, expertul local pe problematica rom a putut fi angajat deautoritile locale cu sarcina de a media între comunitile rome locale i autoritile locale.



subieci. Unii dintre cercettori au fost la coli (unde directorul le-a permis) i le-auprezentat copiilor câteva filme scurte despre prevenirea traficului de persoane, dup care, împreun cu profesorii, elevii au discutat implicaiile i pericolele de a devenivictime ale traficului.

Cele trei zone au fost alese pe baza urmtoarelor criterii:

- mai multe localiti cu comuniti de romi;- cazuri înregistrate de minori identificai ca victime ale traficului8;- infrastructur de asisten social dezvoltat pentru copiii aflai la risc sau

pentru copiii victime ale violenei sau traficului de persoane;- o organizaie de romi sau un membru al comunitii a fost dispus/ s ia parte la

acest studiu.

Am ales s lucrm în: Judeul Clrai (Spanov – un mic ONG rom i în municipiul Clrai); Bucureti, Sectorul 5/cartierul Ferentari i zona Gara de Nord;

Constana i Cumpna (Judeul Constana).

Pe parcursul cercetrii, echipa a realizat 10 interviuri semi-structurate cu experi iar întimpul vizitelor în comunitile selectate am reuit s organizm 10 focus grupuri, 10interviuri de grup i 10 interviuri semi-structurate (a se vedea mai multe informaii înAnex). Respondenii au fost: elevi, prini, o familie (doi prini i cei doi copii ailor) care locuiesc în condiii de srcie extrem, persoane f r locuine, copii caretriesc în instituii ale statului, asisteni sociali, medici, poliiti, experi romi,profesori. De asemenea, în acest raport am folosit interviurile deja realizate cu

reprezentanii instituiilor de stat (Inspectoratul General al Poliiei de Frontier;Inspectoratul General al Poliiei Române - Centrul pentru Cooperare Internaional aPoliiei; Inspectoratul General al Poliiei Române - Institutul pentru Cercetare iCombatere a Infraciunilor; Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane -ANITP; Direcia pentru Protecia Copilului); intelectuali romi, lideri romi,reprezentani ai ONG-urilor care lucreaz pentru prevenirea traficului de persoane (ase vedea tabelul din Anexe).

În timpul cercetrii, am reuit, de asemenea, s colectm date din discuiile informalecu diferii actori mai mult sau mai puin implicai în problematica traficului depersoane. Am notat, de asemenea, observaii în timpul sesiunii de instruire organizate

în Bucureti, observaii pe care le-am folosit mai târziu în raportul nostru (informaiifurnizate de expertul ANITP, de participani, în timpul discuiilor informale care auavut loc în pauze – comentarii, întrebri, observaii împrtite de participani într-uncadru mai informal).

8 Salvai Copiii, Italia, Agenia Naional împotriva Traficului de Persoane (2011). REACT Raising awareness and EmpowermentAgainst Child Trafficking – Rezultatele studiului din România, Agenia Naional împotriva Traficului de Persoane.

Ungureanu R-N. (2013). Studiul privind exploatarea prin ceretorie în relaie cu traficul de persoane. Agenia Naional împotrivaTraficului de Persoane.Inspectoratul General al Poliiei Române, Agenia Naional împotriva Traficului de Persoane (2009). Manual de cercetare sociologic

în domeniul traficul de copii. Ed. Alpha MDN.Gavril I. G., Tamas A. M. (2009). Traficul de copii în România. Studiu asupra procesului de recrutare. Ed. Alpha MDN.



2. Context de ar

2.1. Traficul de persoane: date i tendine

În conformitate cu Raportul Departamentului de Stat al SUA “2013 Trafficking inPerson Report”9 , “România este o surs, o ar de tranzit i de destinaie pentrubrbai, femei i copii supui la munc forat i pentru femei i copii supui traficului

pentru exploatare sexual. Românii reprezint o surs semnificativ de victime aletraficului în Europa. Brbaii, femeile i copiii români sunt supui muncii forate înagricultur, servicii la domiciliu, hoteluri i producie, precum i obligai s cereasc i s fure în ri europene […]. Brbaii, femeile i copiii din România sunt victime aleprostituiei forate în ri europene, inclusiv Belgia, Cipru, Finlanda, Frana, Germania,Grecia, Ungaria, Malta, Olanda, Portugalia, Slovenia, Spania, Suedia i Elveia.”

Cu toate acestea, datorit rezultatelor eforturilor f cute de Guvernul României(raportul menioneaz totui c “Guvernul României nu îndeplinete în totalitatestandardele minime pentru eliminarea traficului”), România este considerat o ar derangul 2 înc din 2002 10 . Conform raportului, autoritile române “continu s identifice un numr mare de victime” i exist un mecanism naional de identificare ireferire a victimelor pentru a se asigura c poliia trimite victimele ctre asistenapotrivit. Acelai raport afirm: “Cu toate acestea, pentru al patrulea an consecutiv,Guvernul nu a asigurat finanare ONG-urilor care ofer asisten victimelor traficuluide persoane i nu a oferit servicii printr-un adpost specializat în Bucureti pentruaduli i copii”.

În România sunt interzise toate formele de trafic de persoane (Legea 678/2001) cu

pedepse de la 3 la 15 ani de închisoare. Noul Cod Penal (intrat în vigoare în februarie2014) prevede câteva schimbri cu privire la sanciunile aplicate pentru trafic depersoane i prevede, de asemenea, c asigurarea consimmântul iniial al victimei(indiferent dac victima este adult) nu schimb cu nimic infraciunea de trafic depersoane.

România nu este înc o ar de destinaie pentru traficul de fiine umane, doar câtevaastfel de cazuri fiind raportate de-a lungul anilor de Agenia Naional ÎmpotrivaTraficului de Persoane (ANITP), principala instituie responsabil pentru coordonareapoliticilor anti-trafic i pentru mecanismul naional de identificare i referire. Conformraportului Eurostat (2013)11, România i Bulgaria sunt rile din UE cu cel mai mareprocent al victimelor traficului de persoane i traficani suspectai. Acelai raportaccentueaz faptul c România conduce (urmat de Bulgaria, Slovacia i Ungaria) înierarhia statelor din UE cu cel mai mare numr de victime ale traficului de persoane cucetenie specific.

9

US State Department (2013). “2013 Trafficking in Person Report” http://www.state.gov/j/tip/rls/tiprpt/2013/ consultat pe 15octombrie 2014.10 Idem11 Eurostat (2013) Methodologies and working papers. Trafficking in human beings. Luxembourg: Publications Office of the European

Union, 2013 ISSN 1977-0375.



Tabel. Distribuia românilAn Cetenia ro

2008 17 ri2009 15 ri2010 15 ri2011 22 ri

Not: datele pentru 2008-20raportul anual al Ageniei N În fiecare an, autoritilemecanismul de identificarenumrul real al victimelor

îmbuntite în 2007, anulMonitorizare i Evaluare a

în ce mai profesioniti înimplicai în combaterea feaderrii României la Uniune

Dup cum se poate observpersoane descrete în timp,aceast cretere este crizaRomânia, dar al crei impac Grafic. Dinamica victimel

Note:Datele pentru 2008traficului de persoane2014).Datele pentru 2004-2“Evaluarea situaiei tra

12 Eurostat (2013) Methodologies and worki

Union, 2013 ISSN 1977-0375.13Agenia Naional împotriva Traficului de15 septembrie 2014. http://teste.mixfab

14 Agenia Naional împotriva Traficuluiconsultat pe 15 septembrie 2014. http:

Nu

or, victime ale traficului extern de p ân identificat în ri europene (plus

10 provin din raportul Eurostat (2013)1

ionale mpotriva Traficului de Perso

române încearc s înregistrezevictimelor, f când eforturi s se aprotraficului. Eforturile lor au început în care au început s foloseasc S

ictimelor Traficului de Persoane. Cu îndeplinirea responsabilitilor lor,omenului (de asemenea, datorit pr

a European în 2007).

în graficul de mai jos, numrul viccu o cretere vizibil în 2010. Unuleconomic (care a fost resimit upersist).

r traficului de persoane începând c

ân în 2013 sunt din “Situaia sta n 2013”13 (documentul a fost elabora

007 sunt de pe vechiul website dicului de fiine umane în România în

ng papers. Trafficking in human beings. Luxembourg: Publ

Persoane (2014). Situaie statistic a victimelor traficului drik.ro/aitp/docs/studii/GRAFICE%202013.pdf.e Persoane (2011). Evaluarea situaiei traficului de pers

/teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/evaluare%202010.pdf.

rul victimelor traficului de persoane identificate

rsoaneTurcia)

12

; celelalte sunt dinne (2011).

victimele folosindpie în înregistrri de în 2004 i au fostistemul Integrat detimpul, devin din ceiind, de asemenea,esiunilor externe i

imelor traficului deintre motive pentru

pic mai târziu în

2004

istic a victimelor în 2014, 10 martie

n raportul ANITP010”14.

ications Office of the European

persoane în 2013, consultat pe

ane în România în anul 2010,



Din graficul urmtor se poa

dac la începutul perioade

raporteze indicatorii în ace

numrul de victime ale trafi

demonstreaz c autoritile

au mrit eficiena aciunitraficului de persoane. De a

dintre momentul când o pe

identificat, însemnând c s

care merit menionat se r

traficului de persoane dar

sperana c autoritile rom

de persoane. Chiar i cel m

Trafficking in Person Repo

acelai timp încurajându-lec exist mult loc pentru îm

Grafic. Evoluia numrulu

Not: Datele pentru 2008

traficului de persoane în 201

Primul document al ANITP

situaia traficului de fiine uscad considerabil cantitate

Definiiile de mai jos sunt

persoane pentru 201218

.

15 US State Department (2013). “2013 T

octombrie 2014.16 Agenia Naional împotriva Traficului d

pe 15 septembrie 2014. http://teste.mi17 Agenia Naional împotriva Traficului d

septembrie 2014 http://teste.mixfabrik.18 Agenia Naional împotriva Traficului d

septembrie 2014. http://teste.mixfabrik.

Numrul

Numrul

e observa c ambii indicatori au tendi

de raportare (începând cu 2008,

st fel) decalajul între numrul de vi

ului era mare (919), apoi s-a stabiliza

române s-au familiarizat cu mecanis

or structurilor implicate în prevenemenea, este un indicator al eforturilo

soan devine victim a traficului i

încearc reducerea perioadei de expl

fer la faptul c, începând cu 2012,i victimele identificate au sczut c

ne se implic mai mult în prevenirea

i recent raport al Departamentului de

t”15

- a ludat autoritile române pen

s fac mai multe eforturi în aceast untiri.

i victimelor traficului de persoane 2

pân în 2013 sunt din “Situaia st

3” (documentul a fost elaborat în 201

care a raportat datele în acest fel a f

ane pentru 201217. Din pcate, în 20 datelor care sunt f cute publice.

date de ANITP în Raportul privind

rafficking in Person Report”. http://www.state.gov/j/tip/r

e Persoane (2014). Situaie statistic a victimelor traficului

fabrik.ro/aitp/docs/studii/GRAFICE%202013.pdf.e Persoane (2013). Raport privind situaia traficului de pe

ro/aitp/docs/studii/analiza%20victime%202012.pdf.

e Persoane (2013). Raport privind situaia traficului de pe

.ro/aitp/docs/studii/analiza%20victime%202012.pdf.

adulilor identificai, victime ale traficului de pers

minorilor, victime ale traficului de persoane

na de scdere i c,

NITP a început s

time identificate i

din 2009. Scderea

ul de identificare i

irea i combaterear de a reduce timpul

omentul când este

atare. Un alt aspect

numrul victimelor

nsiderabil, nscând

i stoparea traficului

tat al SUA - “2013

tru eforturile lor, în

irecie, considerând

08-2013

tistic a victimelor

, 10 martie 2014)16

.

st Raportul privind

13, ANITP a ales s

ituaia traficului de

ls/tiprpt/2013/ consultat pe 15

de persoane în 2013, consultat

rsoane în 2012, consultat pe 15


ane



Victima identificat desemneaz orice persoan fizic vtmat despre careexist informaii c a fost supus infraciunilor privind traficul de persoaneprevzute de Legea nr. 678/2001, cu modificrile i completrile ulterioare, carea fost identificat de autoritile judiciare în anul de raportare i pentru caretraficarea sau experiena de trafic a avut loc ori în anul de raportare, ori în aniianteriori.

Victim traficat desemneaz orice persoan fizic vtmat despre care exist informaii c a fost supus infraciunilor privind traficul de persoane prevzute deLegea nr. 678/2001 pentru prevenirea i combaterea traficului de persoane, cumodificrile i completrile ulterioare, care a fost identificat de autoritile

judiciare în anul de raportare i traficat în cursul aceluiai an.Exemplu: numrul total al victimelor traficului de persoane identificate în 2012 =victime traficate în 2012 + victime traficate în anii anteriori i identificate în2012.

ANITP a ales s raporteze datele în acest fel începând cu 2012 pentru a face maivizibile eforturile de identificare cât mai timpurie a victimelor traficului de persoane.În acest fel, s-au putut scoate în eviden cât de rapide i eficiente sunt autoritile în aidentifica i rspunde la cazurile de trafic de persoane (la modul ideal, ar trebui s fiecapabile s identifice o victim în acelai an în care a fost traficat). Este adevrat c victimele traficului de persoane pot fi identificate de ONG-uri, care apoi informeaz ANITP despre acest fapt.

Datele din tabelul de mai jos arat c numai în 2008 au fost traficai mai muli brbaidecât femei, dar, în perioada 2009-2013, femeile au fost supuse unui risc mai mare de

a fi traficate, dac datele se raporteaz la cazurile identificate i nu la victimeletraficului. Din 2009, victimele brbai au început s fie din ce în ce mai puine, ceamai mare concentrare fiind atunci când vorbim despre exploatarea pentru munc i, încazul femeilor, când este vorba despre exploatare sexual.

Tabel. Victime ale traficului în funcie de sex, 2008-2013

An

Numr de

victime

identificate

Numr al

victimelor

traficate

Brbai Femei% femei din

victime

2008 1240 321 626 614 492009 780 322 360 420 542010 1154 626 504 650 562011 1048 606 383 665 63

2012 1041 554366

(identificai)169 (traficai)

675(identificate)

385 (traficate)

65(identificate)69 (traficate)

2013 896 419319

(identificai)94 (traficai)

577(identificate)

325 (traficate)


Note:Datele din tabel se refer atât la aduli, cât i la minori.



Datele din 2013 sunt din "Situaia statistic a victimelor traficului de persoane în2013" (documentul a fost elaborat în 2014, 10 martie 2014)19 ;Datele din 2012 sunt din Raportul privind situaia traficului de persoane în201220;Datele din 2011 sunt din Evaluarea anual privind situaia traficului de persoane

în 201121;

Datele din 2010 sunt din Evaluarea situaiei traficului de persoane în România înanul 201022;Datele din 2009 sunt din Evaluarea situaiei traficului de persoane în România înanul 200923;Datele din 2008 sunt din Fenomenul social al traficului de persoane – Analiz cantitativ pentru anul 2008 i primele dou luni ale anului 200924.Datele pentru perioada 2008-2010 au fost de asemenea comparate cu dateleEurostat (2008 - 2010)25.

Profilurile victimelor traficului de persoane în 2013În 201326 , profilul victimelor traficate (419) include persoane cu un nivel de educaiesczut: 69% din victimele traficului de persoane în 2013 au absolvit cel mult 8 clase,31% erau în curs de a absolvi sau absolviser liceul sau coala profesional i doar unadintre victime absolvise studii universitare. Dintre victime, 220 proveneau din mediulrural i 199 din mediul urban. Pentru 227 recrutatorul era un cunoscut sau un prieten,pentru 117 era cineva necunoscut înainte, pentru 28 era partenerul de via, pentru 19era un vecin, pentru 12 era un proxenet i pentru 17 era o rud. În 396 de cazuri(94%), recrutatorul a abordat victima direct cu promisiuni false (oportuniti de slujbebune în strintate - 153 sau în România - 65) sau cu câtiguri bune din prostituie(112). Din totalul victimelor traficului, 77% au fost femei (132 adulte i 193 minore)i 33% brbai (86 aduli i 8 minori). Exploatarea sexual conduce în ierarhia tipurilorde exploatare (66%); ierarhia continu cu 24% dintre cazuri pentru munc silnic,doar 15 cazuri pentru cerit, 7 pentru pornografie i 2 pentru furt, restul fiind încercride trafic. Din pcate, ANITP a furnizat foarte puine date despre situaia victimelortraficului de persoane în 2013 (raportul anual nu era înc terminat la finalul anului2014).

19 Agenia Naional împotriva Traficului de Persoane (2014). Situaie statistic a victimelor traficului de persoane în 2013, consultatpe 15 septembrie 2014. http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/GRAFICE%202013.pdf.

20 Agenia Naional împotriva Traficului de Persoane (2013). Raport privind situaia traficului de persoane în 2012, consultat pe 15septembrie 2014. http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/analiza%20victime%202012.pdf.

21Agenia Naional împotriva Traficului de Persoane (2012). Evaluarea anual privind situaiei traficului de persoane în anul 2011,consultat pe 15 septembrie 2014. http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/analiza%20victime%202011.pdf.

22 Agenia Naional împotriva Traficului de Persoane (2011). Evaluarea situaiei traficului de persoane în România în anul 2010,consultat pe 15 septembrie 2014. http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/evaluare%202010.pdf.


24 Agenia Naional împotriva Traficului de Persoane (2009). Fenomenul social al traficului de persoane – analiz cantitativ pentruanul 2008 i primele dou luni ale anului 2009, consultat pe 15 septembrie 2014.

http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/analiza_cantitativa_2008.pdf.25 Eurostat (2013) Methodologies and working papers. Trafficking in human beings. Luxembourg: Publications Office of the EuropeanUnion, 2013 ISSN 1977-0375




Numrul victimelor identificate – trafic intern

An Femei Brbai Fete Biei Total

2012 99 95 266 37 4972013 65 44 219 16 344

Not: datele sunt din Raportul “Support Services for Victims of Human Trafficking inRomania and Norway”, Asociaia Pro-Refugiu i Organizaia Pro Sentret27. Datele au

fost furnizate de ANITP; exist totui diferene pentru 2013 i 2012 fa de dateleraportate de ANITP pe propriul website.

Numrul victimelor identificate – trafic extern

An Femei Brbai Fete Biei Total

2012 249 228 61 6 5442013 234 253 59 6 552

Not: datele sunt din Raportul “Support Services for Victims of Human Trafficking inRomania and Norway”, Asociaia Pro-Refugiu i Organizaia Pro Sentret 28. Datele aufost furnizate de ANITP; exist totui diferene pentru 2013 i 2012 fa de datele

raportate de ANITP pe propriul website.

Din tabelele de mai sus se poate observa urmtorul tipar: adulii sunt exploatai maimult în strintate (deopotriv brbaii i femeile) iar minorii în România (mai multfetele decât bieii).

Principala ar de destinaie în 2013 pentru adulii i minorii victime ale traficului depersoane este, dup România (trafic intern), Germania, cu aproape 40 de victime. Pe adoua poziie, dac lum în considerare numai traficul extern, sunt Italia i Spania (cunumrul victimelor între 21-40). Victimele traficului în 2013 proveneau din judeul

Mure (mai mult de 40 de victime), urmat de judeele Iai, Bihor, Timi, Dolj, Olt iBraov (între 21-40 victime).

Nu putem stabili cu precizie principalele regiuni din care provin victimele traficului depersoane deoarece, dup cum a afirmat unul dintre ofierii ANITP, “traficanii suntfoarte inventivi i gata s fac orice pentru a nu fi prini. Astfel, î i schimb locurilede recrutare frecvent, în special dac un astfel de loc a fost deja în atenia poliiei caurmare a cazurilor de trafic de persoane raportate” (Octombrie, 2013).

În 2013, profilul victimelor identificate (896) este foarte similar cu cel stabilit anterior:cele mai multe victime sunt din mediul rural, cu educaie precar, 66% sunt aduli(299 femei i 297 brbai) i 34% sunt minori (278 fete i 22 biei). Victimele au fostrecrutate cu promisiuni de slujbe mai bune în strintate (446) sau acas (132), dar, deasemenea, cu câtiguri din prostituie (154). 439 victime au fost exploatate sexual i375 au fost traficate pentru munc forat, 38 pentru cerit, 11 pentru pornografie, 3pentru furt, iar 30 au rmas numai încercri. În cazul victimelor identificate, principalaar de destinaie (alta decât România – trafic intern) a fost Grecia (120 de victime),urmat de Germania (95 de victime), Italia (78), Spania (77), Turcia (39), Marea

27 Pro-Refugiu Association and Pro-Sentret Organization (2014). Support Services for Victims of Human Trafficking in Romania andNorway. Pro-Refugiu Association..

28 Pro-Refugiu Association and Pro-Sentret Organization (2014). Support Services for Victims of Human Trafficking in Romania andNorway. Pro-Refugiu Association..



Britanie (36), Austria (24), Portugalia (22), Frana i Olanda, fiecare cu câte 17victime.

- Forme de exploatare:Când lum în considerare înregistrarea formelor de exploatare a victimelor traficuluide persoane trebuie s recunoatem eforturile depuse de ctre autoritile române

pentru utilizarea Sistemului Integrat de Monitorizare i Evaluare a VictimelorTraficului de Persoane (SIMEV), care a devenit complet funcional în 2007. SIMEVeste folosit ca principal instrument pentru monitorizarea asistenei acordate victimelortraficului, pentru a înelege dimensiunea fenomenului i tendinele traficului depersoane în i din România, pentru a disemina datele ctre toate instituiile interesatei pentru a concepe strategii noi.

Principalele forme de exploatare a victimelor traficului de persoane înregistrate sunt (ase vedea în tabelul de mai jos): exploatare sexual (principala form, conform custatisticile începând cu anul 2011); munc forat (principala form de exploatare pân

în 2010, inclusiv); tentative (din pcate, nu exist detalii cu privire la modalitatea încare traficanii plnuiau s î i exploateze victimele); cerit forat; pornografie i furtdin buzunare. Exploatarea sexual a bieilor este un fenomen nou înregistrat deautoritile române pentru prima dat în 2010 (a se vedea mai multe informaii încapitolul dedicat minorilor traficai pentru exploatarea sexual a bieilor).

În ceea ce privete investigarea acestor forme de exploatare, autoritile române i-auinvestit eforturile în a afla mai mult despre exploatarea sexual a femeilor (inclusiv afetelor), dedicându-i mai mult spaiu în fiecare raport anual al ANITP, dar, deasemenea, muncii forate, o alt form de exploatare cu un numr mare de victime. În2009, eforturile lor s-au concentrat pe elaborarea studiului dedicat analizei procesuluide recrutare a minorilor i, în 2013, ANITP a publicat, cu susinerea financiar aProgramului de Cooperare Elveiano-Român pentru Reducerea DecalajelorEconomice i Sociale într-o Uniune European Lrgit, raportul privind traficul pentrucerit. Sunt înregistrate i prezentate puine informaii despre furtul din buzunare saufurturi mrunte, dup cum se menioneaz în rapoartele anuale ale ANITP.

Tabel. Principalele forme de traficului de persoane care afecteaz cetenii

români în ultimii ani

201329

201230

201131

201032

Exploatare sexual 439 526 506 482Munc forat 375 410 408 503Tentative 30 20 32 0Cerit forat 38 48 81 112Pornografie 7 31 11 6Furt din buzunare 3 6 11 6

29 Agenia Naional împotriva Traficului de Persoane (2014). Situaie statistic a victimelor traficului de persoane în 2013, consultatpe 15 septembrie 2014 http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/GRAFICE%202013.pdf.

30 Agenia Naional împotriva Traficului de Persoane (2013). Raport privind situaia traficului de persoane în 2012, consultat pe 15

septembrie 2014. http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/analiza%20victime%202012.pdf.31 Agenia Naional împotriva Traficului de Persoane (2012). Evaluarea anual privind situaiei traficului de persoane în anul 2011,consultat pe 15 septembrie 2014. http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/analiza%20victime%202011.pdf.




Luând în considerare datele raportate de ANITP pentru 2007, 2008 i 2009, se poateobserva c exploatarea sexual a fost a doua form de exploatare a victimelortraficului de persoane dup munca forat. Totui, în 2011, tendina s-a schimbat iacum autoritile române se lupt cu aceast form - exploatarea sexual, care este

într-un fel mai lucrativ i mai profitabil pentru traficani, dar cu atât mai dificil de

oprit. În raportul Breaking the silence33

(2011: 66) un asistent social a subliniat foarteclar faptul c prostituia este “un <sector de munc puternic informal> cu protecie ischeme de dependen informale, dar sofisticate”. De la prostituie la trafic este un pasmic i, astfel, cei care presteaz servicii sexuale pot uor deveni victime ale traficuluide persoane. Un aspect important care trebuie menionat pentru a înelege mai binefenomenul este c, în conformitate cu legislaia româneasc, prostituia este ilegal ieste pedepsit de lege i acest lucru are efecte importante asupra felului în care deseorivictimele traficului de persoane raporteaz situaiile de trafic.

Tabel. Numrul victimelor traficului de persoane exploatate sexual

Exploatare sexual 201334 201235 201136 201037 200938 200839 200740

Toate victimele 439 526 506 482 320 386 724

În Report for the Study on Typology and Policy Responses to Child Begging in theEU (2012: 5), comandat de Comisia European, se accentueaz chiar în capitolul deIntroducere c “copiii care ceresc reprezint o imagine obinuit în orae precumBudapesta, Sofia, Paris sau Varovia”. Aceeai afirmaie este adevrat când vorbimdespre adulii care ceresc, în special în cazul românilor. De la ceritul pe strzile dinRomânia la ceritul în strintate nu este o distan atât de mare. Când intervin

traficanii i exploateaz persoanele care ceresc, situaia devine una de cerit forat.Ceritul este o activitate foarte vizibil, dar, în mod surprinztor, doar recent au

început autoritile din UE s îi acorde atenie cu intenia de a aborda, analiza, evaluai stopa fenomenul.

Din datele furnizate de rapoartele anuale ale ANITP cu privire la numrul cetenilorromâni identificai ca fiind victime ale traficului de persoane i ale exploatrii pentrucerit, se poate remarca uor tendina descendent. Totui, ceritul forat este o form de exploatare care apare mai ales peste hotare dup cum se evideniaz în Studiul

33 European Roma Rights Centre and People in Need (2011). Breaking the silence. Trafficking in Romani Communities, March 2011.34 Agenia Naional împotriva Traficului de Persoane (2014). Situaie statistic a victimelor traficului de persoane în 2013, consultat

pe 15 septembrie 2014. http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/GRAFICE%202013.pdf.35 Agenia Naional împotriva Traficului de Persoane (2013). Raport privind situaia traficului de persoane în 2012, consultat pe 15

septembrie 2014, http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/analiza%20victime%202012.pdf.36 Agenia Naional împotriva Traficului de Persoane (2012). Evaluarea anual privind situaiei traficului de persoane în anul 2011,

consultat pe 15 septembrie 2014. http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/analiza%20victime%202011.pdf.37 Agenia Naional împotriva Traficului de Persoane (2011). Evaluarea situaiei traficului de persoane în România în anul 2010,

consultat pe 15 septembrie 2014. http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/evaluare%202010.pdf.38 Agenia Naional împotriva Traficului de Persoane (2010). Evaluarea situaiei traficului de persoane în România în anul 2009,

consultat pe 15 septembrie 2014. http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/evaluare%202009.pdf.39 Agenia Naional împotriva Traficului de Persoane (2009). Fenomenul social al traficului de persoane – analiz cantitativ pentru

anul 2008 i primele dou luni ale anului 2009, consultat pe 15 septembrie 2014.http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/analiza_cantitativa_2008.pdf.40 Agenia Naional împotriva Traficului de Persoane (2009). Fenomenul social al traficului de persoane – analiz cantitativ pentru

anul 2008 i primele dou luni ale anului 2009, consultat pe 15 septembrie 2014.http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/analiza_cantitativa_2008.pdf.



privind exploatarea prin ceretorie în relaie cu traficul de persoane (2013: 9) alANITP: “Traficul de persoane în scopul obligrii la ceretorie s-a dezvoltat cuprecdere în strintate. Aceast caracteristic este explicat prin profiturile mari ce seobin din acest tip de criminalitate în rile cu nivel ridicat de trai, dar i cu lacunelelegislative care scad riscul traficanilor de a fi identificai i pedepsii.”

Tabel. Numrul victimelor traficului de persoane pentru exploatare prin ceritExploatare prin

cerit2013

41 2012

42 2011

43 2010

44 2009

45 2008

46 2007

47

Toate victimele 38 48 81 112 109 91 146

Dup cum am menionat anterior, exploatarea victimelor traficului de persoane prindeterminarea lor s comit mici furturi nu este înc bine explorat în România.Probabil, numrul victimelor nu este suficient de mare pentru a determina autoritiles se angajeze în studierea fenomenului sau poate c lipsa studiilor se datoreaz faptului c, atunci când e vorba de furturi mrunte, poliia întâmpin dificulti mari în

investigarea cazurilor, mai ales când este un minor implicat. În timpul unei discuiiinformale cu un reprezentant al ANITP, am aflat informaii despre problemele crorapoliia i procurorii trebuie s le fac fa când încearc s urmreasc i s instrumenteze astfel de cazuri: minorii nu recunosc fapta i nici situaia de exploatarei, în astfel de situaii, nu pot fi sancionai; este dificil s dovedeti c un adultghideaz copilul i beneficiaz de rezultatele infraciunilor acestuia...

Tabel. Numrul victimelor traficului de persoane pentru exploatare prin furt din

buzunare

Furt din buzunare 201348

201249

201150

201051

200952

200853

Toate victimele 3 6 11 6 ? 4



43 Agenia Naional împotriva Traficului de Persoane (2012). Evaluarea anual privind situaiei traficului de persoane în anul 2011,consultat pe 15 septembrie 2014. http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/analiza%20victime%202011.pdf.



46 Agenia Naional împotriva Traficului de Persoane (2009). Fenomenul social al traficului de persoane – analiz cantitativ pentruanul 2008 i primele dou luni ale anului 2009, consultat pe 15 septembrie 2014.http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/analiza_cantitativa_2008.pdf.

47 Agenia Naional împotriva Traficului de Persoane (2009). Fenomenul social al traficului de persoane – analiz cantitativ pentruanul 2008 i primele dou luni ale anului 2009, consultat pe 15 septembrie 2014http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/analiza_cantitativa_2008.pdf.



50 Agenia Naional împotriva Traficului de Persoane (2012). Evaluarea anual privind situaiei traficului de persoane în anul 2011,consultat pe 15 septembrie 2014. http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/analiza%20victime%202011.pdf.

51 Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane (2011). Evaluarea situaiei traficului de persoane în România în anul 2010,consultat pe 15 septembrie 2014. http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/evaluare%202010.pdf.

52

Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane (2010). Evaluarea situaiei traficului de persoane în România în anul 2009,consultat pe 15 septembrie 2014. http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/evaluare%202009.pdf.53 Agenia Naional împotriva Traficului de Persoane (2009). Fenomenul social al traficului de persoane – analiz cantitativ pentru




Conform tuturor rapoartelor anuale ale ANITP (2013-2008), traficanii care recruteaz

i exploateaz ceteni români sunt în numr covâritor români ei înii. Raportul

Departamentului de Stat al SUA “2013 Trafficking in Person Report”54

subliniaz

faptul c traficanii “caut de obicei victime din acelai grup etnic sau din propriile

familii”, dar nu este furnizat nicio alt informaie care s susin afirmaia (raportul

are un format redus care nu permite prezentri extinse). Dup cum a afirmat unuldintre reprezentanii ANITP în cadrul întâlnirii de la Bucureti, din mai 2014, cu

tinerii lideri i intelectuali romi, traficanii exploateaz victime în România înainte de

a le transporta peste hotare pentru prostituie sau munc forat. Un alt aspect care

merit menionat este c traficanii devin din ce în ce mai contieni cu privire la

eforturile pe care le fac autoritile în lupta împotriva traficului, astfel c î i schimb

locurile de recrutare, dar i modalitile folosite pentru transportul victimelor ctre

diferite ri din Europa.

Dup cum se poate observa din tabelul de mai jos, se poate uor interpreta c Iai,cunoscut ca un jude srac, este una dintre principalele surse de victime ale traficului

de persoane. Cu toate acestea, în 2010 Bucureti a condus în ierarhie, urmat de Bihor,

Arad i Timi, toate judee bine dezvoltate, dar aproape de granie. Ce este constant

este faptul c mai mult de jumtate dintre victime provin din zone rurale (mai puin

dezvoltate, cu acces mai mic la oportuniti de munc, la servicii sociale, la informaii,

la coli bune) i au un nivel de educaie sczut. Chiar i rile în care se produce

exploatarea variaz, traficanii folosindu-i toate resursele i conexiunile în eforturile

lor de a nu fi prini. Desigur, opiunile le sunt limitate, aa c Germania, Italia, Spania

i chiar Grecia sunt în ierarhia rilor de destinaie, dar numerele victimelor se

schimb în fiecare an.

54 Departamentul de Stat al SUA (2013). „2013 Trafficking in Person Report” (Raport 2013 privind traficul de persoane),

http://www.state.gov/j/tip/rls/tiprpt/2013/ consultat pe 15 octombrie 2014.



Tabel – Principalele caracteristici ale victimelor traficului de persoaneProfilul întregii populaii de

victime ale traficului de

persoane

201255

201156

201057

Judee unde victimele traficului

de persoane sunt recrutate maifrecvent

Iai

Mure BacuOltTimi

Iai

Mure Arge IlfovTimi

Bucureti

BihorAradTimi Bistria Nsud

Mediul rural 57% 57% 52%Principala grup de vârst încazul victimelor traficului depersoane

14-25 18-2514-17 i 26-40

14-26

Trafic extern (% din victimeleexploatate în strintate din

totalul victimelor traficului depersoane în anul respectiv)

71%Principalele

ri dedestinaie:GermaniaItaliaSpania

72%Principalele

ri dedestinaie:SpaniaGermaniaItaliaGrecia

74%Principalele ri de

destinaie: SpaniaItaliaRepublica Ceh CipruFrana

Nivel de educaie 65%educaieprecar

56% educaieprecar

Mai ales educaieprecar

Cazurile de ceteni strini traficai identificai în România sunt izolate. Rapoarteleanuale menioneaz doi aduli în 201358, patru victime în 201259 , dou cazuri în201060 (dou femei - una din Ungaria i cealalt din Grecia).

2.2. Minorii - victime ale traficuluiRaportul Departamentului de Stat al SUA “2013 Trafficking in Person Report”61 scoate în eviden c “este posibil ca cel puin o treime a victimelor traficului depersoane, ceteni români, s fie minori”, ceea ce este adevrat, în special începând cu2010 pân în prezent. Graficul arat variaiile numrului victimelor adulte i minore.

Ceea ce poate fi observat este c, în cazul victimelor adulte ale traficului de persoane,

55 Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane (2013). Raport privind situaia traficului de persoane în 2012, consultat pe 15septembrie 2014. http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/analiza%20victime%202012.pdf.

56 Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane (2012). Evaluarea anual privind situaiei traficului de persoane în anul 2011,consultat pe 15 septembrie 2014. http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/analiza%20victime%202011.pdf.


58 Pro-Refugiu Association and Pro-Sentret Organization (2014). Support Services for Victims of Human Trafficking in Romania andNorway. Pro-Refugiu Association.

59 Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane (2013). Raport privind situaia traficului de persoane în 2012, consultat pe 15

septembrie 2014, http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/analiza%20victime%202012.pdf.60 Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane (2011). Evaluarea situaiei traficului de persoane în România în anul 2010,consultat pe 15 septembrie 2014, http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/evaluare%202010.pdf.

61 Departamentul de Stat al SUA (2013). „2013 Trafficking in Person Report” (Raport 2013 privind traficul de persoane),http://www.state.gov/j/tip/rls/tiprpt/2013/ consultat pe 15 octombrie 2014.



valorile scad în timp, iar, îdovedesc nevoia unei interv Grafic. Evoluia numr

preluate din rapoartele an

Din datele din raportul anuafete. Fetele i bieii românsunt vulnerabili la traficulraportul pentru 2012 al ANvulnerabile sunt femeile cu

62 Agenia Naional mpotriva Traficului dpe 15 septembrie 2014. http://teste.mixfabriAgenia Naional împotriva Traficului de

septembrie 2014. http://teste.mixfabrik.Agenia Naional împotriva Traficului de

consultat pe 15 septembrie 2014, http:Agenia Naional împotriva Traficului d

consultat pe 15 septembrie 2014. http:Agenia Naional împotriva Traficului d

consultat pe 15 septembrie 2014. http:Agenia Naional împotriva Traficului de P

2008 i primele dou lhttp://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studiDatele pentru 2008-2010 au fost de asemen63 Agenia Naional mpotriva Traficului d

septembrie 2014. http://teste.mixfabrik.

Numr

Numr

n cazul minorilor, valorile sunt consinii hotrâte a autoritilor statului.

lui victimelor traficului de pers

ale ale ANITP)62

l al ANITP se poate observa c major i, în particular cei ai cror prini lu

pentru exploatare sexual pe cuprITP63 se afirm c, în cazul exploatrârste între 14 i 25 de ani.

e Persoane (2014). Situaie statistic a victimelor traficului.ro/aitp/docs/studii/GRAFICE%202013.pdf.Persoane (2013). Raport privind situaia traficului de per

.ro/aitp/docs/studii/analiza%20victime%202012.pdf.Persoane (2012). Evaluarea anual privind situaiei trafic

/teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/analiza%20victime%20 Persoane (2011). Evaluarea situaiei traficului de perso

/teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/evaluare%202010.pdf.Persoane (2010). Evaluarea situaiei traficului de perso

/teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/evaluare%202009.pdf.ersoane (2009). Fenomenul social al traficului de persoane

uni ale anului 2009, consultat pe 1i/analiza_cantitativa_2008.pdf.a comparate cu Eurostat (2008 - 2010)e Persoane (2013). Raport privind situaia traficului de pe.ro/aitp/docs/studii/analiza%20victime%202012.pdf.

ul victimelor traficului de persoane identificate, a

ul victimelor traficului de persoane, minori

derabil mai mari i

ane (datele sunt

tatea minorilor suntreaz în strintate,insul României. Înii sexuale, cele mai

de persoane în 2013, consultat

soane în 2012, consultat pe 15

ului de persoane în anul 2011,011.pdf.



– analiz cantitativ pentru anul

septembrie 2014.


uli



Tabel. Situaia victimelor adulte i minore ale traficului de persoane

An

Numrul

victimelo

r

identifica

te

Numrul

minorilor

% din

minoriBiei Fete % din fete

2008 1240 186 15 23 163 88200965 780 176 23 32 144 822010 1154 307 27 37 270 88201167 1048 319 30 29 290 912012 1041 370

(identificai)242(traficai)

36(identificai)23(traficai)

43(identificai)30(traficai)

327(identificate)212(traficate)


201369 896 300(identificai)

201(traficai)

33(identificai)

22(traficai)

22(identificai)

8(traficai)

278(identificate)

193(traficate)

93(identificate)

96 (traficate)

Reprezentantul Direciei pentru Protecia Copilului (DPC) a sugerat c, atunci cândlum în considerare relatrile privind traficul de copii din mass media, numereleprezentate sunt exagerate. Aceast afirmaie a fost f cut cu privire la statisticilecolectate de DPC i ANITP.

“Aceeai situaie a fost în Frana acum câiva ani. Semnalau atâia copii traficai,dar când, folosind canalele oficiale, li s-a solicitat s ne trimit situaia exact, nu

am primit nimic i dintr-o dat problema a disprut”. (reprezentant al Direcieipentru Protecia Copilului)

În conformitate cu ANITP, este greu s stabilim o regiune specific / un anumit jude ca principal surs a traficului de persoane. Principalul motiv este c traficanii(reeaua infracional) schimb localitile de recrutare de îndat ce realizeaz c esteposibil s fie pui sub observaie de ctre poliie. Dac în anii anteriori, mai multevictime ale traficului erau din anumite judee (regiunea Moldovei, cea mai afectat desrcie), în foarte scurt timp (1-2 ani), acest tipar s-a schimbat i acum fenomenul s-a

mutat ctre Transilvania (considerat mai puin afectat de srcie).

64 Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane (2009). Fenomenul social al traficului de persoane – analiz cantitativ pentruanul 2008 i primele dou luni ale anului 2009, consultat pe 15 septembrie 2014.http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/analiza_cantitativa_2008.pdf.



67 Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane (2012). Evaluarea anual privind situaiei traficului de persoane în anul 2011,

consultat pe 15 septembrie 2014. http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/analiza%20victime%202011.pdf. 68 Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane (2013). Raport privind situaia traficului de persoane în 2012, consultat pe 15septembrie 2014. http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/analiza%20victime%202012.pdf.

69 Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane (2014). Situaie statistic a victimelor traficului de persoane în 2013, consultatpe 15 septembrie 2014. http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/GRAFICE%202013.pdf.



“În judeul Ialomia exist câteva puncte <fierbini>, dar nu avem nicioinformaie cu privire la etnia copiilor traficai” (reprezentant ONG).

Judeul Ialomia a fost de asemenea menionat în timpul interviului de ctrereprezentantul Direciei pentru Protecia Copilului. S-a menionat faptul c, de când afost prezentat cazul (cazul ndrei - a se vedea mai multe informaii despre acesta în

capitolul dedicat exploatrii prin cerit, f cut cunoscut public de mass media dinMarea Britanie), experii din Marea Britanie i Frana, împreun cu experii de laDirecia de Asisten Social i Protecia Copilului au lucrat cu ajutorul comunitii.De asemenea, Direcia de Investigare a Infraciunilor de Criminalitate Organizat iTerorism (DIICOT) s-a implicat i a început s investigheze cazul, stopândexploatarea ulterioar a copiilor (cazul ndrei).

Din datele furnizate de ANITP în rapoartele sale anuale, nu putem identifica tipul deexploatare cel mai frecvent în cazul traficului extern, dar putem deduce c minorii ceimai vulnerabili la trafic sunt adolescenii cu vârste între 14 i 17 ani. Ei sunt traficaimai ales în România, dar “traficul intern reprezint pentru victime <coala> pentru celextern, fiind piatra de temelie pentru a <avansa>. Multe dintre victime vor fi apoitraficate în strintate, dac reuesc s <absolve> traficul intern, astfel încât ele vorajunge în Italia, sau Germania, sau Spania, sau Grecia unde vor fi implicate înprostituie, cerit sau furturi mrunte. Cei mai în vârst ar putea, de asemenea, s devin victime ale muncii forate” (reprezentant ANITP).

Tabel. Profilul minorilor victime ale traficului de persoane201270 201171 201072

Principala grup de vârst în cazulvictimelortraficului depersoane

14-17 14-17 14-17

Traficul internversus traficulextern

Traficul intern –82%Trafic extern:Principalele ri dedestinaie:

ItaliaGermaniaGrecia

Traficul intern

Trafic extern:Principalele ride destinaie:

SpaniaItaliaGermania

Traficul intern -71%Trafic extern:Principalele ride destinaie:

ItaliaSpaniaGermania

Din pcate, instituiile statului au furnizat prea puine informaii despre minoriivictime ale traficului de persoane, indiferent de eforturile noastre. În timpul interviuluicare a avut loc la DPC, am aflat c în primele luni ale anului 2013, din 59 de minori

70 Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane (2013). Raport privind situaia traficului de persoane în 2012, consultat pe 15

septembrie 2014. http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/analiza%20victime%202012.pdf.71 Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane (2012). Evaluarea anual privind situaiei traficului de persoane în anul 2011,consultat pe 15 septembrie 2014. http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/analiza%20victime%202011.pdf.




traficai (trafic intern), 7 au fost exploatai prin munc forat (6 biei i o fat), 39 de

fete, cu vârstele între 14-17, au fost exploatate sexual, au fost înregistrate 8 cazuri de

infraciuni mrunte (7 biei), restul fiind cazuri de fete, dar f r s se specifice forma

de exploatare.

Numrul victimelor identificate în funcie de forma de exploatare

Forma de exploatare Femei Brbai Fete Biei Totalminori

2012 Exploatare sexual 235 9 299 10 309

Exploatare prin

munc

94 275 14 27 41

Exploatare prin

cerit

8 27 9 4 13

Furturi mrunte 0 1 1 2 3

2013 Exploatare sexual 202 0 246 0 246

Exploatare prin

munc

73 276 7 19 26

Exploatare prin

cerit

10 17 9 2 11

Furturi mrunte 0 1 1 1 2

Not: Datele sunt din Raportul “Support Services for Victims of Human Trafficking in

Romania and Norway”73

. Datele au fost furnizate de ANITP; exist totui diferene

pentru 2013 i 2012 fa de datele raportate de ANITP pe propriul website.

O alt surs de informaii utilizat pentru acest raport au fost articolele din mass

media. Astfel, cutând articole dup sintagme precum “trafic/are”, “exploatare

sexual”, la finalul anului 2013 (folosind cutarea Google, am selectat toate articolele

publicate în 2012 i 2013 în ziarele naionale i locale) rezultatele sunt: judeele

Teleorman i Dâmbovia (fete); Bucureti (fete), Sector 1 (fete); judeul Bacu (fete);

judeul Constana (fete); Reia (biei - sex i pornografie); Vaslui (2 fete); Bârlad (o

fat); Ilfov i Clrai (numr neprecizat, orae neprecizate); Bucureti (o fat de 11

ani); Ploieti (fete, numr neprecizat); Olt (trafic extern, sex i cerit, 200 de victime,

numr neprecizat de copii). Aceste date nu ar trebui s aib prioritate fa de datele

ANITP deoarece sunt împrite aleator pe o perioad de doi ani. De asemenea, în

România, din ce în ce mai des, autoritile statului implicate în problematica luptei

împotriva traficului sunt din ce în ce mai precaute în privina protejrii identitiivictimelor, mai ales în cazul minorilor.

Salva i Copiii România (2014)74

a desf urat o cercetare recent în Bucureti care a

artat c din 701 tineri i copii care locuiesc pe strzi, pentru 58% dintre ei, aceasta

este o situaie permanent. Din totalul celor 701 tineri (copiii inclui) identificai de

cercetare, 58% sunt biei, cu vârsta medie de 21 de ani (17, pentru cei care locuiesc

temporar pe strzi). Din întregul eantion, 41% sunt minori; 7% sunt sub 7 ani, 19% -

între 8-13, 19% - între 14-18, 23% sunt între 19-25 i restul (32%) sunt peste 26 de

73Pro-Refugiu Association and Pro-Sentret Organization (2014). Support Services for Victims of Human Trafficking in Romania and

Norway. Pro-Refugiu Association.74 Salvai Copiii, România (2014). Evaluarea fenomenului „copiii i tinerii strzii”, consultat pe 15 septembrie 2014.



ani i pân în 35. Din pcate, numrul copiilor care locuiesc pe strzi în Bucureti estesubestimat. Aa cum afirm raportul, aproape 100 de copii sub vârsta de 5 ani nu aufost înregistrai în baza de date (nu au putut fi intervievai corect). Din numrul total(701), 56% au declarat c sunt de etnie rom i 42% români.

Studiul relev faptul c cei mai muli copii sub 7 ani (aproape 100 identificai în

timpul cercetri) au fost folosii de un adult (în general o rud) pentru cerit. Cerituleste de departe cea mai important surs de venit pentru aceste persoane: 61% dintrecei care locuiesc permanent pe strzi au afirmat c ceresc. A doua modalitate princare î i câtig existena este colectarea deeurilor, 33% dintre ei alegând aceast variant; este urmat de munca cu ziua (27%). Din totalul persoanelor care locuiescpermanent în strad, 21% admit c fur (furturi mrunte); 24% cer bani pentru afurniza locuri de parcare. Doar 6% practic prostituia din numrul total (14% dintrefemeile din acest eantion i mai puin de 1% din brbai/ biei). Când sunt întrebaidac le dau altora banii lor, 34% admit, 13% dintre ei o fac pentru ca sunt obligai,dar, cum subliniaz raportul, pentru c întrebarea abordeaz o chestiune foartedelicat, numrul real este mult mai mare, copiii/minorii admiând c, dac nu le daudin bani adulilor, vor fi molestai de ctre acetia.

2.3. Principalele cauze ale traficului de persoane

Nu este o noutate pentru instituiile statului c srcia, excluziunea social, segregareaspaial, analfabetismul, educaia precar sau lipsa educaiei, discriminarea etnic i degen sunt factori cheie de vulnerabilitate care supun anumite grupuri unui risc mai marela trafic75. Acestea sunt cauzele principale care pot explica câteva estimri f cute dediferii experi i prezentate de anumite rapoarte76 care susin c numrul copiilor romi

este suprareprezentat în numrul total al victimelor traficului de persoane (a se vedea,de asemenea, concluzia cercetrii de teren prezentate în capitolul dedicat fenomenuluitraficului de copii romi).

Conform ultimului Recensmânt al Populaiei i Locuinelor (noiembrie 2011),numrul cetenilor români care se declar romi a fost de 621.57377. Acesta reprezint 3,3% din totalul de 18.884.831 pentru care a fost înregistrat etnia (totalul populaieiRomâniei este de 20.121.641 conform Recensmântului din 2011, dar pentru1.236.810 dintre ceteni apartenena etnic nu a putut fi înregistrat deoarece nu a

75 Gavril I. G., Tamas A. M. (2009). Traficul de copii în România. Studiu asupra procesului de recrutare. Ed. Alpha MDN.Ungureanu R-N. (2013). Traficul de persoane pentru cerit – Studiu despre cazul României. Agenia Naional Împotriva Traficului dePersoaneAgenia Naional Împotriva Traficului de Persoane (2013). Raport cu privire la situa ia traficului de persoane în 2012, consultat pe 15septembrie 2014 - http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/analiza%20victime%202012.pdf Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane (2012). Evaluarea anual privind situaiei traficului de persoane în anul 2011,consultat pe 15 septembrie 2014. http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/analiza%20victime%202011.pdf. Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane (2011). Evaluarea situaiei traficului de fiine umane în România în 2010, consultatpe 15 septembrie 2014- http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/evaluare%202010.pdfAgenia Naional împotriva Traficului de Persoane (2010). Evaluarea situaiei traficului de persoane în România în anul 2009,consultat pe 15 septembrie 2014. http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/evaluare%202009.pdf.76 Gavril I. G., Tamas A. M. (2009). Traficul de copii în România. Studiu asupra procesului de recrutare. Ed. Alpha MDN.Ungureanu R-N. (2013). Studiul privind exploatarea prin ceretorie în relaie cu traficul de persoane. Agenia Naional împotriva

Traficului de Persoane.European Roma Rights Centre and People in Need (2011). Breaking the silence. Trafficking in Romani Communities, March 2011.Reprezentantul unui ONG care ofer servicii victimelor traficului de persoane, a se vedea în Anex.77Institutul Naional de Statistic, Recensmântul Populaiei i Locuinelor, http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/, consultat

pe 15 septembrie 2014



fost declarat). În conformitate cu “Un Cadru UE pentru Strategiile Naionale deIntegrare a Romilor pân în 2020” (COM 2011, 173 din 15 aprilie 2011), numrulromilor din România (estimarea media) este 1.850.000, luând în considerare minimum1.200.000 i maximum 2.500.000. Ultima cercetare care i-a propus s identifice,folosind metoda bulgrelui de zpad, numrul total al romilor din România este din1998 (Institutul de Cercetare a Calitii Vieii) i rezultatele au fost: 1.588.552 de

persoane au fost hetero-identificate ca romi, dintre ei 65,3% auto-identificându-se.

Raportul privind incluziunea social în România în anul 2010 realizat de MinisterulMuncii78 a artat c mai mult de 1.110.000 români triau în srcie absolut i peste3.683.000 triau în srcie extrem, adic un total de 4.793.000 (25% din întreagapopulaie a României). Cele mai mari rate ale srciei au fost înregistrate la etniciiromi – 31,4%, mai mare decât cea la nivel naional.

Analfabetismul i abandonul colar timpuriu afecteaz copiii romi mai mult decâtmajoritatea (13,8 % din totalul gospodriilor rome cu cel puin un copil cu vârsta între6 i 16 ani declarau c fiii /fiicele lor nu merg la coal). Elevii romi continu s fiesubiectul tratamentului discriminatoriu în sistemul de educaie din România. 25%dintre romi sunt analfabei i 49% au absolvit maximum 4 clase, neatingândstandardele de acces la cursurile de calificare pentru a obine o slujb stabil 79 .Conform Roma Early Childhood Inclusion (2012)80, 60% dintre copiii înregistrai însistemul de educaie special sau în colile segregate sunt copii romi. Din pcate, înRomânia, nu este disponibil nicio informaie cu privire la plasamentul eronat alcopiilor romi în sistemul de educaie special. În 2011, un studiu comandat de RomaniCriss i UNICEF pe un eantion de coli a evideniat c mai mult de 60% dintre copiii

romi înscrii la coal în primele patru clase studiau în clase segregate; i mai mult de50% dintre elevii romi înscrii la coal în urmtoarele patru clase erau în clasesegregate. Un fapt menionat în studiu este c segregarea în coli este mai rspândit

în mediul rural81 (Surdu, 2011: 95).

În 2011, rata omajului printre romi era de 48,6% i la nivelul majoritii era de 7,4%.Este mai probabil ca romii s lucreze în economia informal i cu predilecie înagricultur, construcii i industrie (cei mai muli având slujbe necalificate). Ei seconfrunt adesea cu discriminarea în accesul la locuri de munc82. Acelai studiu al

Fundaiei Soros România (actualmente Funda ia pentru o societate deschis) a artatc: 10% dintre respondeni au lucrat continuu în precedenii doi ani, 6% au lucratperiodic, lungi perioade, 32% au lucrat sporadic i 52% nu lucraser deloc înprecedenii doi ani (datele au fost colectate în conformitate cu indicatorii Ancheteiasupra forei de munc în gospodrii – Labor Force Survey).

78 Ministerul Muncii (2010). Raport privind incluziunea social în România în anul 2010. www.mmuncii.ro 79 Preoteasa A., Serban M., Tarnovschi D. (2012). “Situaia romilor în România, 2011. Între incluziune social i migraie”, Fundaia

Soros România, 2011. Datele au fost colectate pentru un eantion reprezentativ de romi din România, auto-identificai .80

Bennerr J. (2012). Roma Early Childhood Inclusion. Open Society Foundations, Roma Education Fund and UNICEF81 Surdu, L. (coord.) (2011). Participarea, absenteism colar i experiena discriminrii romilor din România. Romani Criss i UNICEF.Bucureti: Vanemonde

82 Preoteasa A., Serban M., Tarnovschi D. (2012). “Situaia romilor în România, 2011. Între incluziune social i migraie”, FundaiaSoros România, 2011. Datele au fost colectate pentru un eantion reprezentativ de romi din România, auto-identificai.



Mortalitatea i morbiditatea sunt semnificativ mai mari printre romi decât la nivelulpopulaiei generale (prevalena tuberculozei, a HIV/SIDA i a hepatitei virale estedisproporionat mai mare printre romi). Condiiile precare de trai conduc frecvent lalipsa vitaminelor, la malnutriie, la anemie, la distonie i rahitism. Sperana de via aromilor este de 63-64 de ani fa de 70 pentru etnicii români; mortalitatea infantil estede patru ori mai mare; peste 40% dintre copiii romi în România sunt malnutrii. Doar

jumtate dintre romi au asigurare de sntate i acces complet la serviciile medicale(în 2009, 97% dintre cetenii români aveau acces la asisten medical) 83.

O parte important a romilor se confrunt cu o gam de probleme în ceea ce privetelocuirea: lipsa locuinelor; condiii precare de locuire; lipsa actelor de identitate i deproprietate etc. Din cauza condiiilor precare de trai, unii romi i-au pierdut contractelede închiriere cu autoritile locale, sau le-au abandonat nefiind capabili s acoperecosturile utilitilor. Dou treimi (67%) locuiesc în comuniti segregate cu oomogenitate etnic ridicat i izolate de alte comuniti84.

Discriminarea etnic fa de romi a sczut în ultimii 10 ani. În 2011, 34% dintrerespondenii romi din eantion (cercetare a Fundaiei Soros România) au declarat c s-au simit discriminai în precedentele 12 luni85. Cu toate acestea, 42% din romii careau participat la cercetare au raportat c au fost discriminai în timpul interviurilorpentru angajare. Mai mult, prezenta criz economic i retorica rasist a oficialilor (ia mass media) pot scdea gradul de toleran al societii româneti.

2.4. Cadrul instituional de protecie i asisten a victimelor i cadrul legal

- Cadrul institu ional

În mai 2006, prin Hotrârea de Guvern Nr. 1584/2005 din 8 decembrie 2005, a fost înfiinat Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) cu intenia dea aciona ca organism specializat de administraie public cu personalitate juridic,

înlocuind fostul Oficiu Naional de Prevenire a Traficului de Persoane. Fostul Oficiu afost redenumit i responsabilitile sale au fost extinse pentru a acoperi i alte domeniide aciune împotriva traficului, pe lâng prevenirea i monitorizarea asisteneiacordate victimelor. ANITP funcioneaz sub coordonarea Ministerului AfacerilorInterne.

ANITP are urmtoarele responsabiliti: coordonare, evaluare i monitorizare la nivelnaional ale aplicrii politicilor în domeniul traficului de persoane de ctre instituiilepublice, precum i ale celor din domeniul proteciei i asistenei acordate victimeloracestuia. Agenia are, de asemenea, sarcina de a elabora strategiile naionale îndomeniu i coordoneaz implementarea lor de ctre instituiile publice i ONG-uri.ANITP a dezvoltat Sistemul Integrat de Monitorizare i Evaluare a VictimelorTraficului de Persoane (SIMEV), care a devenit complet operaional în ianuarie 2007.Cu ajutorul acestuia, ANITP colecteaz, proceseaz i analizeaz datele prin

83 Preoteasa A., Serban M., Tarnovschi D. (2012). “Situaia romilor în România, 2011. Între incluziune social i migraie”, Fundaia

Soros România, 2011. Datele au fost colectate pentru un eantion reprezentativ de romi din România, auto-identificai.84 Preoteasa A., Serban M., Tarnovschi D. (2012). “Situaia romilor în România, 2011. Între incluziune social i migraie”, FundaiaSoros România, 2011. Datele au fost colectate pentru un eantion reprezentativ de romi din România, auto-identificai.

85 Preoteasa A., Serban M., Tarnovschi D. (2012). “Situaia romilor în România, 2011. Între incluziune social i migraie”, FundaiaSoros România, 2011. Datele au fost colectate pentru un eantion reprezentativ de romi din România, auto-identificai.



administrarea Sistemului Integrat de Monitorizare i Evaluare ale Traficului dePersoane. ANITP monitorizeaz, de asemenea, funcionarea Mecanismului Naionalde Identificare i Referire a Victimelor Traficului de Persoane i acioneaz ca punctde contact naional pentru organizaiile internaionale care activeaz în domeniul deaciune împotriva traficului.

SIMEV poate fi accesat numai de utilizatori autorizai de la ANITP, Biroul deMonitorizare, Evaluare i Coordonare, centrele Regionale ale ANITP, ca i de anumiiutilizatori de la Direcia de Investigare a Infraciunilor de Criminalitate Organizat iTerorism i de la Inspectoratul General al Poliiei Române de Frontier. Sistemulcolecteaz de asemenea date de la ONG-uri, Direcia pentru Protecia Copilului(Direcia General pentru Asisten Social i Protecia Copilului - DGASCP), iInspectoratele colare Judeene.

România are un mecanism echivalent de raportare conectat cu Mecanismul Naionalde Identificare i Referire a Victimelor Traficului de Persoane. În procesul deidentificare a victimelor sunt implicate diferite instituii: Parchetul General, AgeniaNaional Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), Centrele Regionale ale ANITP,Direcia General pentru Protecia Copilului, organizaii internaionale, InspectoratulGeneral pentru Imigraie, Inspectorii de Munc, alte agenii guvernamentale, misiunidiplomatice i consulate, TelVerde (linii telefonice gratuite), ONG-uri, alte instituiistrine. Sistemul Integrat de Monitorizare i Evaluare a Victimelor Traficului dePersoane poate fi accesat numai de profesioniti ai ANITP, uniti de lupt împotrivacrimei organizate i poliia de frontier, care au acces pentru a introduce date privindvictimele traficului de persoane.

În raportul “Support Services for Victims of Human Trafficking in Romania andNorway” (2014) 86 , Asociaia Pro-Refugiu i Organizaia Pro-Sentret accentueaz faptul c exist cazuri când ONG-uri strine care ajut victimele traficului de persoaneprefer s trimit victimele (cu cetenie român) direct ctre ONG-uri româneti.

Conform Raportului GRETA (2012)87, înainte de crearea Mecanismului Naional deIdentificare i Referire a Victimelor Traficului de Persoane (MNIR) în 2007,identificarea victimelor în România era f cut caz cu caz, f r nicio procedur formal care trebuia s fie urmat de actorii relevani. Aceast identificare era mai degrab reactiv decât proactiv, bazându-se în principal pe auto-raportarea victimelor i peeficiena instituiilor sau a ONG-urilor care ar fi putut identifica întâmpltor o victim a traficului.“ANITP are 15 centre regionale (unul pentru fiecare curte de apel) care monitorizeaz implementarea politicilor naionale împotriva traficului de persoane la nivel local isusin Agenia în proiectarea de msuri preventive i de evaluare a situaiei victimelortraficului de fiine umane la nivel local, cu scopul de identificare a mijloacelor deasisten de specialitate. Aceste centre regionale joac, de asemenea, rolul de

86 "Support Services for Victims of Human Trafficking in Romania and Norway" (2014). Pro Refugiu Association and Pro SentretOrganization. ProRefugiu Association.

87 GRETA (2012). Report concerning the implementation of the Council of Europe Convention on Action against Trafficking inHuman Beings by Romania.



intermediari între ageniile de aplicare a legii i furnizorii de asisten în cadrulMNIR” (Raportul GRETA 2012: 1388).

Grupul Inter-ministerial de Lucru pentru Coordonarea i Evaluarea Activitilor dePrevenire a Traficului de Persoane, creat prin Hotrârea de Guvern Nr. 299/2003, afost ulterior redenumit Grupul Inter-ministerial de Lucru pentru Combaterea

Traficului de Persoane (GIL). În prezent, urmtoarele instituii sunt membre alegrupului de lucru: Ministerul Justiiei; Ministerul Afacerilor Externe; MinisterulAfacerilor Internelor; Ministerul Public; Ministerul Muncii, Familiei i ProtecieiSociale; Ministerul Sntii; Ministerul Educaiei.

Instituiile statului de mai sus au luat parte la elaborarea Strategiei Naionale împotrivaTraficului de Persoane 2012-2016 împreun cu mai multe ONG-uri: Salvai CopiiiRomânia; ADPARE – Asociaia pentru Dezvoltarea de Practici Alternative deEducaie i Reintegrare; Asociaia Caritas Bucureti; Asociaia Ecumenic aBisericilor din România; Centrul Român pentru Copii Disprui i Copii Exploatai

Sexual – FOCUS, Asociaia Terre des Hommes, Centrul Raiu pentru Democraie,Organizaia Internaional pentru Migraie – Misiunea pentru România.

- Protec ia i asisten a victimelor

Protecia i asistena victimelor sunt reglementate de Hotrârea de Guvern nr.1238/2007, care aprob standardele naionale pentru asistena specializat i proteciavictimelor traficului de fiine umane, cu principii sistemice i cuprinztoare i msuricare trebuie luate pentru a acorda asistena adecvat. Mecanismul Naional deIdentificare i Referire a Victimele Traficului de Persoane (MNRI)89 stabilete cadrul

i principiile generale aplicabile pentru identificarea i referirea victimelor traficuluide persoane. MNRI vine cu un set de msuri i aciuni pentru coordonarea instituiilorde stat i varii organizaii neguvernamentale, pentru a proteja drepturile fundamentaleale victimelor i pentru a se asigura c nevoile lor de asisten i protecie sunt

îndeplinite. Victimele traficului de persoane sunt îndreptite s primeasc asisten indiferent de tipul de exploatare cruia i-au fost supuse în timpul traficului.

Când este identificat un copil-victim, indiferent de ara sa de origine, reprezentantulDireciei Generale pentru Asisten Social i Protecia Copilului (DGASCP) estenotificat pentru a lua msuri speciale pentru protecia copilului în conformitate cu

Mecanismul Naional de Identificare i Referire a Victimelor Traficului de Persoane(Ordinul 335/2007). Victimele traficului de persoane identificate în alte ri suntrepatriate prin Ministerul Afacerilor Externe, informând, de asemenea, Direcia pentruProtecia Copilului (DPC) i Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane(ANITP).

DGASCP are responsabilitatea de a se asigura c strategia de asisten social îndomeniul proteciei sociale acordate copiilor i familiilor, persoanelor singure,dizabilitate sau la nevoie este implementat în toate judeele i sectoarele

88 GRETA (2012). Report concerning the implementation of the Council of Europe Convention on Action against Trafficking inHuman Beings by Romania.

89 Ordinul nr. 335/2007 pentru aprobarea Mecanismului Naional de Identificare i Referire ale Victimelor Traficului.



Bucuretiului. În cazurile în care victima este un copil strin, el va avea dreptul f r discriminare la aceleai msuri specifice de susinere i protecie la care au dreptul toicopiii victime ale traficului.

În conformitate cu Mecanismul Naional de Identificare i Referire, principaleleinstituii de stat pregtite pentru identificarea, referirea, susinerea i monitorizarea

unui copil-victim sunt urmtoarele: Inspectoratul General al Poliiei Române (IGPR)– prin structura sa special pentru combaterea crimei organizate i ANITP; DireciaGeneral pentru Asisten Social i Protecia Copilului i Inspectoratul Generalpentru Imigrri sunt implicate în cazurile de copii strini care sunt victime aletraficului.

Modul în care funcioneaz instituiile româneti este bine descris în Manualul de

cercetare sociologic în domeniul traficului de copii al ANITP (2009: 31, 32):“Inspectoratul General al Poliiei Române (IGPR) i Inspectoratul General al Poliieide Frontier vor contacta reprezentantul DGASCP responsabil de asistena copiilor,victime ale abuzului, neglijrii i traficului de persoane, i pe reprezentantul centruluiregional al ANITP pentru evaluarea nevoilor de asisten ale victimei, copil, i pentrua menine contactul cu aceasta. Reprezentantul DGASPC responsabil de asistenacopiilor, victime ale abuzului, neglijrii i a traficului de persoane, va asigura referireacazului ctre un centru specializat pentru asistena copiilor, victime ale abuzului,neglijrii i a traficului de persoane i va menine contactul cu partenerii din echipainter-instituional. Reprezentantul centrului regional al ANITP va pstra legtura cureprezentantul DGASPC în vederea monitorizrii cazului”. În cazul în care minorulneînsoit este strin, vor fi implicate Inspectoratul General pentru Imigrri i

organizaiile naionale i internaionale specializate în domeniul proteciei copiluluipentru a stabili statutul legal aplicabil copiilor, în conformitate cu prevederileOrdonanei Guvernamentale de Urgen 194/2002 cu privire la regimul strinilor înRomânia.

În România, ONG-urile joac un rol cheie în prevenirea, protecia i asistena acordatevictimelor traficului de persoane. Autoritile române se bazeaz pe serviciilefurnizate de ONG-uri (asistena victimelor), dar nu le ofer nicio finanare. În timpulinterviurilor noastre cu aceste ONG-uri, am aflat c fondurile lor provin de la donatori

strini i c este dificil s gseasc finanare adecvat pentru a continua s furnizezeservicii de calitate victimelor traficului de persoane.

“Guvernul Român nu finaneaz / nu susine serviciile oferite de ONG-uri(adposturi, campanii)”. (reprezentant ONG)“Exist probleme când vine vorba de a oferi servicii victimelor traficului. Exist un numr limitat de locuri în adposturi iar multe dintre victime au un nivel deeducaie foarte sczut (adulii) i din aceast cauz este foarte dificil s îi ajutms se integreze pe piaa muncii”. (reprezentant ONG)



În cazul serviciilor oferite de instituiile de stat victimelor traficului de persoane,Raportul Departamentului de Stat al SUA “2013 Trafficking in Person Report”90 afirm c în 2012 nu existau în Bucureti adposturi care s ofere servicii specializateadulilor i copiilor. Acelai raport semnaleaz faptul c în termeni de calitate aserviciilor pentru victime (“asigurarea de asisten psihologic, reabilitare i alteservicii de asisten pentru victime”), aceasta trebuie s se îmbunteasc, însemnând

c nu au fost convini de calitatea serviciilor oferite victimelor traficului de persoane.

Principalele probleme ale cadrului instituional, atunci când lum în considerare lupta împotriva traficului de persoane i oferirea de protecie i de servicii victimelortraficului de persoane, sunt prezentate în documentul Strategiei Naionale împotrivatraficului de persoane pentru 2012-2016 (aprobat prin Hotrârea de Guvern nr. 1142din noiembrie 2012), fiind aproape aceleai ca cele prezentate în Raportul GRETA(2012)91:“1. Felul în care este perceput traficul de persoane de ctre public i mass media –Mass media sunt mai degrab interesate de fapte senzaionale i sunt înclinate s prezinte fapte incomplete perpetuând stereotipuri negative cu privire la profilulvictimelor. Publicul nu este informat i nu contientizeaz pericolele cu privire latrafic din cauza comunicrii slabe între public i autoriti, f r niciun ajutor din parteamass media.

2. Vulnerabilitatea crescut la trafic a anumitor persoane din cauza dificultilorfinanciare – Condiiile precare de trai i lipsa oportunitilor reale în identificarea unuiviitor mai bun genereaz lips de încredere în propriul viitor. Cei mai expui acestuirisc sunt minorii, în special cei din familii srace, numeroase, cu venituri sczute,

educaie precar i puine oportuniti pentru identificarea de locuri de munc.

3. Numr limitat de servicii care ofer asisten specializat victimelor traficului idecalaje în organizarea lor – Dup cum meniona Raportul Departamentului de Stat alSUA “2013 Trafficking in Person Report”92 , în România nu exist un numr suficientde centre specializate care acord servicii victimele traficului de persoane, acesteinstituii fiind aceleai care au responsabiliti în oferirea de consiliere fotilorinfractori, devenind dificil sau chiar imposibil pentru victimele traficului s accesezeastfel de servicii din cauza fricii.

4. Funcionarea ineficient a serviciilor de protecie a copiilor care sunt victime aletraficului i deficienele cooperrii inter-instituionale între instituiile responsabile cuprevenirea traficului de minori – Centrele de tranzit pentru protecia i asistenacopiilor victime ale traficului nu au capacitatea s rspund nevoilor aprute din cauzalipsei de finanare, sarcinile lor fiind preluate de centre pentru copii abuzai, dar carenu au servicii specializate pentru victimele traficului.

90 Departamentul de Stat al SUA (2013). “2013 Trafficking in Person Report” (Raport 2013 privind traficul de persoane)

http://www.state.gov/j/tip/rls/tiprpt/2013/ consultat pe 15 octombrie 2014.91 GRETA (2012). Report concerning the implementation of the Council of Europe Convention on Action against Trafficking inHuman Beings by Romania.

92 Departamentul de Stat al SUA (2013). “2013 Trafficking in Person Report” (Raport 2013 privind traficul de persoane).http://www.state.gov/j/tip/rls/tiprpt/2013/ consultat pe 15 octombrie 2014.



5. Capacitatea redus de implementare a Mecanismului Naional de Identificare i

Referire a Victimelor Traficului de Persoane - Lipsa standardelor de evaluare a

riscului, lipsa standardelor de repatriere asistat întârzie identificarea celor mai bune

msuri de protecie i asisten. De asemenea, procedurile de identificare a minorilor

victime ale traficului de persoane sunt înc insuficient cunoscute de instituiile

responsabile cu implementarea lor.

6. Capacitatea restrâns la nivelul autoritilor statului de a evalua, anticipa i

rspunde activitilor de trafic – Problemele financiare i logistice limiteaz inovaia i

iniiativa investigatorilor care se ocup de traficul cu fiine umane.

7. Dificulti în colectarea i diseminarea datelor cu privire la traficul de fiine umane

pentru autoritile responsabile cu implementarea politicilor din domeniul traficului de

persoane.

8. Lipsa raportrii sau raportarea târzie i incomplet a instituiilor cu responsabiliti

în combaterea traficului de persoane privind activitile desf urate i rezultateleobinute.

9. Lipsa unui mecanism obiectiv de monitorizare pentru evaluarea i formularea de

recomandri în ceea ce privete eficiena i sustenabilitatea demersului anti-trafic.

10. Fonduri insuficiente pentru activitile de combatere a traficului de persoane.

11. Creterea numrului de victime ale traficului cu cetenie român în alte state”.

- Legisla ia român Conform Raportului GRETA (2012: 10)93, “la nivel internaional, pe lâng Convenia

Anti-Trafic a Consiliului Europei, România este parte a Organizaiei Naiunilor Unite

Convenia împotriva criminalitii organizate transnaionale i a protocolului privind

prevenirea, reprimarea i pedepsirea traficului de persoane, în special femei i copii,

ratificat la 4 decembrie 2002. România este, de asemenea, parte a Conven iei ONU

privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor, a Conveniei

privind drepturile copilului i a Protocolului su adiional privind vânzarea copiilor,

prostituiei copiilor i pornografiei infantile, precum i a Conveniei ILO pentru

eliminarea celor mai rele forme de munc la care sunt supui copiii. Mai departe,România a aderat la un numr de convenii în domeniul criminalitii ale Consiliului

Europei, care sunt relevante pentru aciunea împotriva traficului de persoane”.

Articolul 11(2) al Constituiei României stipuleaz c “tratatele ratificate de Parlament

potrivit legii, fac parte din dreptul intern”, în timp ce Articolul 20(2) prevede c “dac

exist neconcordane între pactele i tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale

omului, la care România este parte, i legile interne, au prioritate reglementrile

internaionale, cu excepia cazului în care Constituia sau legile interne conin

dispoziii mai favorabile”.

93 GRETA (2012). Report concerning the implementation of the Council of Europe Convention on Action against Trafficking in

Human Beings by Romania.



Legea 678/2001 privind prevenirea i combaterea traficului de persoane d definiiatraficului de persoane i de minori în conformitate cu regulamentele Protocoalelor dela Palermo adiionale Conveniei ONU împotriva Crimei Organizate Transnaionale:

Art. 12. (1) “Constituie infraciunea de trafic de persoane recrutarea,transportarea, transferarea, cazarea sau primirea unei persoane, prin ameninare,

violen sau prin alte forme de constrângere, prin rpire, fraud ori înelciune,abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se aprasau de a-i exprima voina, ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea debani ori de alte foloase pentru obinerea consimmântului persoanei care areautoritate asupra altei persoane, în scopul exploatrii acestei persoane, i sepedepsete cu închisoare de la 3 la 12 ani i interzicerea unor drepturi”94.

În legislaia româneasc, infraciunea de trafic de minori este definit ca:Art. 13. - (1) Recrutarea, transportarea, transferarea, gzduirea sau primirea unuiminor, în scopul exploatrii acestuia, constituie infraciunea de trafic de minori ise pedepsete cu închisoare de la 5 ani la 15 ani i interzicerea unor drepturi.(2) Dac fapta prevzut la alin. (1) este svârit prin ameninare, violen saualte forme de constrângere, prin rpire, fraud ori înelciune, abuz de autoritatesau profitând de imposibilitatea minorului de a se apra ori de a-i exprima voinasau prin oferirea, darea, acceptarea ori primirea de bani sau de alte foloase pentruobinerea consimmântului persoanei care are autoritate asupra minorului,pedeapsa este închisoare de la 7 ani la 18 ani i interzicerea unor drepturi.(3) Dac faptele prevzute la alin. (1) i (2) sunt svârite în condiiile prevzutela art. 12 alin. (2) sau de ctre un membru de familie, pedeapsa este închisoare de

la 7 ani la 18 ani i interzicerea unor drepturi, în cazul prevzut la alin. (1), i închisoare de la 10 ani la 20 de ani i interzicerea unor drepturi, în cazul prevzutla alin. (2). 95.

În 2010, un nou articol 2 (3) a fost introdus în Legea Anti-Trafic, conform cruia“victima traficului de persoane este acea persoan fizic care este subiect pasiv alfaptelor descrise la articolul 12 alineatul (traficul de fiine umane), articolul 13(traficul de copii), articolul 15 (tentativa de a comite traficul de persoane), articolul 17(facilitarea intrrii i ederii cetenilor strini victime ale traficului) i articolul 18

(pornografie infantil), indiferent dac el / ea particip în cadrul procedurilor penale încalitate de parte vtmat".

Legea nr. 272/2004, cu privire la protejarea i promovarea drepturilor copilului,interzice exploatarea i prevede drepturile copiilor împotriva oricrei forme deexploatare96.

Ca o concluzie general, se poate afirma c legislaia naional româneasc cu privire

94

Art.12, Legea Nr. 678/2001 cu privire la prevenirea i combaterea traficului de persoane, cu toate amendamentele ulterioare.95 Articolul 12 al Legii Nr. 678/2001 cu privire la prevenirea i combaterea traficului de persoane.96 Legea 272/2004 privind protecia i promovarea drepturilor copilului prevede aciunile care trebuie derulate pentru a protejadrepturile copiilor împotriva exploatrii, exploatrii economice i a oricrei forme de exploatare, împotriva abuzului, neglijenei i împotriva rpirii sau a oricrei forme de trafic.



la traficul de persoane este cuprinztoare i prevede existena unei strategii naionale

de combatere i prevenire a acestui tip de infraciuni. Cu toate acestea, Raportul

GRETA (2012: 20)97

afirm: “ONG-urile care lucreaz în domeniul au solicitat

clarificarea statutului de victim a traficului de persoane, în particular deoarece în

practic protejarea i asistarea victimelor depinde prea mult de participarea lor în

fazele urmririi juridice”.

De asemenea, Raportul GRETA (2012: 21)98

“consider c autoritile române ar

trebui s adapteze legislaia secundar aferent, inclusiv dispoziiile Mecanismului

Naional de Identificare i Referire, în scopul de a asigura faptul c definiia victimei

traficului de persoane i aplicarea ei sunt pe deplin în conformitate cu definiia

prevzut de Convenia Anti-Trafic. Autoritile trebuie s notifice, de asemenea,

toate prile interesate de coninutul definiiei din Legea Anti-Trafic”.

97 GRETA (2012). Report concerning the implementation of the Council of Europe Convention on Action against Trafficking in

Human Beings by Romania.98 GRETA (2012). Report concerning the implementation of the Council of Europe Convention on Action against Trafficking in




3. Traficul de copii romi

- Dificult i în culegerea datelorNu exist statistici pe care s ne putem baza, dezagregate în funcie de etnie, cu privirela traficul de persoane în România. Nu se colecteaz date dezagregate în funcie deetnie în ceea ce privete persoanele traficate în România. Agenia Naional Împotriva

Traficului de Persoane din România – ANITP nu include etnia ca indicator în baza sade date, dei aceasta are muli indicatori.99.

În timpul numeroaselor dezbateri publice, reprezentanii instituiilor româneti i-aumotivat refuzul de a colecta date dezagregate în funcie de etnie, în general, susinândc legea interzice acest lucru. În cazul traficului de persoane (un fenomen foarte dificilde abordat i discutat), colectarea datelor etnice din rândul persoanelor traficate estechiar i mai sensibil. În acest caz, ageniile relevante în domeniu au chiar i maimulte motive s refuze colectarea. Totui, România are legislaie care ar permitecolectarea acestui tip de date i sunt, conform cunotinelor noastre, câteva instituiiale statului care fac acest lucru: Ministerul Educaiei prin Inspectoratele colare,Ministerul Muncii, Agenia Naional de Ocupare a Forei de Munc, Direcia deProtecie a Copilului, Ministerul Afacerilor Interne, Autoritile de Management aFondurilor Structurale.

“Nu putem colecta date despre etnia copiilor deoarece, din punctul de vedere alcopilului, ar putea fi considerat discriminare. Toi copiii sunt egali. Exist i altestate care nu colecteaz date despre etnia copiilor deoarece este o chestiunedelicat. Toi copiii trebuie s aib aceleai drepturi” - reprezentantul Direciei

pentru Protecia CopiluluiMulte dintre instituiile statului implicate în prevenirea i combaterea traficului depersoane sunt reticente s abordeze subiectul traficului de persoane, mai ales când estevorba de etnicii romi. Poliia de Frontier i Inspectoratul General al Poliiei Române -Centrul de Cooperare Poliieneasc Internaional au refuzat s ofere interviuri. Aupreferat s î i trimit rspunsurile în scris (nimic altceva decât citate ale unor articoledin lege). Inspectoratul General al Poliiei Române - Institutul pentru Cercetare iPrevenire a Criminalitii i-au negat implicarea în prevenirea i combaterea traficuluide persoane. Au afirmat în timpul întâlnirii c din 2009 acesta este domeniul ANITP.Direcia de Combatere a Criminalitii Organizate, o instituie cu responsabiliti clare

în combaterea traficului de persoane, a refuzat s rspund întrebrilor noastre sau s ne primeasc pentru un interviu. Au afirmat c toate informaiile, toate datele privindactivitile lor sunt în rapoartele anuale ale ANITP.

- Romii, victime ale traficului de persoaneRaportul GRETA (2012: 7, punctul 106)100 menioneaz c autoritile române iorganizaiile neguvernamentale i interguvernamentale active în domeniul combateriitraficului de persoane fac “eforturi substaniale”. Dar exist în continuare o necesitate

99 Interviu cu reprezentanii ANITP, Bucureti, 12 noiembrie, 2013.100 GRETA (2012). Report concerning the implementation of the Council of Europe Convention on Action against Trafficking in




semnificativ de “a lua msuri pentru a combate stereotipurile i prejudecile fa devictimele traficului, în special femei i romi”. Aceste eforturi trebuie s fac partedintr-o “abordare pe termen lung, menit s abordeze cauzele principale ale traficului,

în special prin favorizarea accesului la educaie i la locuri de munc pentru grupurilevulnerabile”.

În acelai raport (punctul 105), menionând Strategia Naional împotriva traficului depersoane pentru 2006-2010, se afirm c “printre problemele cu care se confrunt populaia de etnie rom i care ar trebui s fie abordat ca o form de prevenire atraficului de fiine umane este eliberarea de certificate de natere101”. Soluia ar cacertificatele de natere s fie emise în mod gratuit. Acestea nu sunt singurele dou locuri în care romii sunt menionai ca fiind vulnerabili la traficul de persoane.Raportul GRETA consider, de asemenea, “atitudinile negative adânc înrdcinateexistente i prejudecile fa de victimele traficului, inclusiv cele de origine rom”(punctul 146) care trebuie s fie combtute.

Acelai raport care citeaz raportul European Roma Rights Centre and People inNeed, Breaking the Silence: Trafficking in Romani Communities (2011) afirm c “doar un numr sczut al etnicilor romi traficai beneficiaz de asisten în România,una dintre explicaii fiind faptul c acetia nu au încredere în oficialii responsabilipentru acordarea de asisten i prefer s evite orice contact cu acetia”.

De la începutul activitii sale (în anul 2006), ANITP a început s organizeze campaniianti-trafic i s-a adresat i comunitilor de romi. Pentru prima Strategie Naional

împotriva Traficului de Persoane 2006-2010, Ministerul Afacerilor Interne (ANITP

este o structur din cadrul Ministerului Afacerilor Interne) a organizat consultripublice i a invitat ONG-uri active în domeniu i ONG-uri rome. Conform unuipersoane intervievate, reprezentantul unui ONG-ului rom (parte a grupului de lucrupentru conceperea strategiei) a refuzat colectarea datelor dezagregate pe etnie,temându-se de stigmatizarea negativ i de discriminarea romilor.

“Nu cunosc problema (traficul copiilor romi) ca fenomen, nu am auzit niciodat de 100 de cazuri, dar trebuie s admit c exist o problem”. (intelectual rom)

“Instituiile statului nu difereniaz copiii (traficai) pe baza apartenenei lor

etnice. Dar ANITP include romii între cele mai vulnerabile categorii la trafic.”(reprezentant ONG)

“Nu este un subiect popular de discutat. (…) Nu suntem pregtii s abordmproblema traficului în comunitile de romi. i nu suntem pregtii s abordmaceast problem atunci când vine vorba despre termenul <rom>”. Discutmdespre trafic, dar când se ajunge la a face ceva specific, nu putem face. Este multmai uor s vorbim despre cstorii timpurii decât despre trafic (intervievatul se

101

La începutul anului 2001, Guvernul României a confirmat în “Strategia Guvernului României de îmbun tirea situaiei romilor”2001-2011 c lipsa documentelor de identitate a fost o problem cu care s-au confruntat comunitile de romi din România.Eforturile conjugate ale ONG-urilor i ale Guvernului României au rezolvat problema pentru aproape toi romii (sfâritul anului2011). Totui, în anul 2014, exist în continuare câteva cazuri de copii care nu au fost înregistrai de ctre prini i nu aucertificate de natere.



refer la faptul c i cstoriile timpurii trebuie considerate apropiate deinfraciunea de trafic i tratate în consecin)”. (intelectual rom)

“Ne aflm într-un context în care criminalitatea este asociat cu etnia rom i nucred c liderii romi au curajul de a întreprinde ceva planificat i intit”.(intelectual rom)

“Acestea (autoritile statului) sunt reticente la a eticheta aciunile de infraciune,poate pentru a nu generaliza”. (intelectual rom)

În câteva cercetri coordonate de ANITP, exist unele referine (au fost citai experi)despre faptul c: copiii romi sunt victime mai frecvente ale traficului de persoane(acetia ceresc împreun cu prinii lor) (Traficul de copii în România – Studiuasupra procesului de recrutare, 2009: 65); i despre modul în care unele reelecriminale au prins via i apoi au exploatat oamenii sraci (care ceresc) i copiii lordin acea comunitate (Studiul privind exploatarea prin ceretorie în relaie cu traficul de

persoane, 2013: 66-69).

Dar exist percepii larg rspândite c romii sunt afectai de traficul de persoane i c romii sunt suprareprezentai în mod semnificativ printre persoanele traficate în uneleri, România conducând în ierarhie. Totui, lipsa datelor este considerat de ctreintelectualii/liderii romi ca un regres.

“Nu exist nicio informaie, nicio dat, niciun caz”. Dac nu avem date, nu avemfenomenul”. (intelectual rom)

Cercettorii care au lucrat pentru raportul Breaking the Silence: Trafficking in RomaniCommunities (2011: 11)102 au reuit s obin estimri privind reprezentarea romilor întraficul de persoane. Prin urmare, furnizorii de servicii au estimat c 15% dintrevictimele traficul de persoane pentru exploatare sexual sunt de origine rom; 50% încazul muncii forate în conformitate cu estimrile poliiei. În raport se menioneaz deasemenea c romii sunt prezeni în cazul ceretoriei forate, al infraciunilor mrunte ial datoriilor.

De asemenea, raportul Breaking the Silence: Trafficking in Romani Communities

(2011: 32)103

a menionat contribuia ANITP la Raportul US Trafficking in Persons2009 (TIP), unde se afirm c “majoritatea autorilor provine din familii de romi saudin grupuri criminale”. Se pare c, în timp, instituiile statului au decis s nu maiabordeze subiectul i s nu mai fac nicio estimare.

Acelai raport din 2011 (2011: 35) a menionat c un ONG furnizor de servicii dinBucureti a declarat c a asistat 29 de ceteni români de etnie rom din anul 2008pân în anul 2010, dintre care 15 au fost traficai pentru exploatare sexual, 11 pentruceretorie i 3 pentru munc forat, toi acetia reprezentând 15% din numrul total de

persoane asistate. De asemenea, Direcia de Crim Organizat din Iai a declarat c a102 European Roma Rights Centre and People in Need (2011). Breaking the Silence: Trafficking in Romani Communities.103 European Roma Rights Centre and People in Need (2011). Breaking the Silence: Trafficking in Romani Communities.



întâlnit un numr sczut de romi printre victimele traficul de persoane pentruexploatare sexual, dar un numr mare pentru ceretorie i infraciuni mrunte, dar ipentru munc forat.

Raportul Background Research Report – Trafficking for the Purpose of Exploitation

through Begging (2013: 39)104 afirm c “o mic minoritate a acestei populaii este

implicat în traficarea cu scopul exploatrii prin ceretorie, atât în calitate de persoanetraficate, cât i uneori în calitate de f ptai. Cu toate acestea, dup cum a comentat unadintre persoanele intervievate pentru aceast cercetare, nu etnia victimei potenialeeste în general relevant pentru exploatator sau traficant, ci mai degrab oportunitateade a profita de situaii i condiiile de vulnerabilitate. Aceste vulnerabiliti pot figsite printre unele persoane de etnie rom, dei nu exclusiv”.

Lipsa datelor dezagregate pe criteriul etnie are efecte negative asupra elaborrii depolitici, dar nu numai. De multe ori autoritile române au fost acuzate pentru faptul c numeroi copii romi sunt traficai în rile vestice, dar lipsa datelor i a dovezilor clarei-a lsat f r nicio posibilitate de a rspunde sau de a se apra. Aceast lips a datelornu afecteaz numai lupta împotriva traficul de persoane, ci i toate msurile ipoliticile care sunt destinate s îmbunteasc situaia comunitilor de romi dinRomânia. Lipsa datelor oficiale despre numrul romilor i despre problemele acestoraconstituie în continuare o piedic în modul în care politicile publice sunt elaborate,implementate, dar în principal monitorizate.

- Vulnerabilit ile comunit ilor de romi la traficul de persoaneÎn prezent, nu am putut descoperi nume sau locuri specifice de unde provine

majoritatea victimelor traficului de persoane de etnie rom (exist anumite cazuridocumentate, dar aceasta nu înseamn c situaia a rmas aceeai i c traficanii nu aufost prini de ctre poliie). Îns, pe baza documentaiei noastre (rapoarte ANITP, alterapoarte citate deja, o bun cunoatere a situaiei romilor, interviurile realizate cureprezentani ai instituiilor implicate în lupta împotriva traficului, dar i cureprezentani ai mai multor ONG-uri care furnizeaz servicii pentru victimeletraficului de persoane), putem realiza un profil al comunitilor de romi vulnerabile latraficul de persoane. Cel mai probabil, victimele traficului de persoane de etnie rom pot proveni din comuniti rome foarte srace, cu speran foarte redus sau f r

speran de angajare, trind din ajutoarele de la stat (venitul minim garantat i alocaiapentru copii), izolate spaial, din zone urbane, dar i din zone rurale, cu nivel sczut deeducaie a adulilor, dar i a copiilor care se confrunt cu izolarea în coal, cu acceslimitat la servicii sociale, discriminai i marginalizai.

Exist cazuri, conform experilor intervievai (evaluarea de ctre experi –reprezentani ai ANITP, dar i intelectuali romi intervievai în timpul discuiilorinformale), când o comunitate de romi tradiional, compact i srac, cu regulifoarte stricte, a devenit o comunitate traficat din motive economice. Traficul a

104 Healy C., Piotrowicz R., (2013). Background Research Report – Trafficking for the Purpose of Exploitation through Begging.Raportul a fost întocmit în cadrul proiectului Strengthening the Fight Against Forced Begging: A Multidisciplinary Approach,HOME/2011/SEC/AG/TFU/4000002192.



devenit pur i simplu un mod acceptabil de via, femeile fiind exploatate de propriilelor familii (so, tat, frate). Reprezentantul Direciei de Protecie a Copilului aconsiderat c minorii romi traficai provin atât din comuniti de romi tradiionale, câti netradiionale, srace, dar nu atât de mult, c “fiecare caz este diferit”.

Conform studiului ANITP Studiul privind exploatarea prin ceretorie în relaie cu

traficul de persoane (2013: 39), unii experi au estimat c majoritatea victimelortraficului sunt de etnie rom, în funcie de caracteristicile locale sau regionale, dar aliiau afirmat c este imposibil de estimat raportul statistic al anumitor etnii atunci cândvine vorba despre victimele traficului de persoane. Concluzia studiului este c afiliereaetnic nu este o vulnerabilitate în sine, ci asocierea sa cu anumite caracteristici socio-economice: „În cazul anumitor persoane de etnie rom, singura surs de venit oconstituie alocaia copiilor, iar pentru c unele familii au pân la 12 copii, acestea î isigur existena numai pe baza acestui venit i prin cerit” (interviu cu un expert înservicii sociale)”.

3.1. Traficul de copii pentru ceretorie

Din pcate, fenomenul ceritului de ctre copii este destul de obinuit în România înoraele mari. Copiii ceresc singuri pe strzi, în transportul public (autobuze, tramvaie,metrou), chiar i în trenuri. Nimeni nu ar putea spune câi sunt singuri sau pe câi îisupravegheaz un adult de la distan. Exist cazuri în care sunt utilizai de ctreprinii lor pentru cerit i este corect s spunem c nu în toate cazurile acetia suntagresai de ctre prinii lor. Nu exist nicio îndoial c minorii care ceresc pe strzisau copiii utilizai de ctre prinii lor ca “sprijin” pentru ceretorie ar putea fi vzui

ca o form de exploatare a copiilor i c acest fapt ar trebuie abordat de ctreautoriti.

Raportul Background Research Report – Trafficking for the Purpose of Exploitation

through Begging 105 accentueaz faptul c “implicarea prinilor în ceritul de ctrecopii trebuie prin urmare examinat cu atenie, de la caz la caz, pentru a trasa o linieclar între exploatare i supravieuirea de baz i lipsa accesului efectiv la asigurrisociale, îngrijirea copiilor i educaie.” (2013: 34). Raportul citeaz un alt raport

întocmit de ctre Salva i copiii Albania 2007 care afirm c înainte de a etichetafamiliile drept exploatatoare ale propriilor copii, trebuie inut cont de situaia familiei.Exist o linie fin care separ exploatarea de supravieuirea copiilor i este foartedificil s se afirme cu claritate ce trebuie pedepsit i ce nu.

Acelai raport accentueaz faptul c “este necesar s se fac diferena între copiiistrzii care ceresc ca mijloc de subzisten i copiii care sunt exploatai i/sautraficai. În plus, dei este posibil ca unii copii ai strzii s nu fie în curs de a fiexploatai la momentul identificrii, acetia se afl într-o poziie de vulnerabilitatepersonal i de context de a fi exploatai în viitor, din cauza lipsei unei persoane cares-i aib în grij i din cauza prezenei continue pe strzi” (2013: 40).

105 Healy C., Piotrowicz R., (2013). Background Research Report – Trafficking for the Purpose of Exploitation through Begging.Raportul a fost întocmit în cadrul proiectului Strengthening the Fight Against Forced Begging: A Multidisciplinary Approach,HOME/2011/SEC/AG/TFU/4000002192.



Cercetarea menionat mai sus accentueaz faptul c nu toi copiii (romi sau nu) careceresc sunt victime ale traficului. România este o ar în care ceritul este înc cevafoarte obinuit (din pcate), indiferent dac în aceasta sunt implicai aduli sau minori.Exist cazuri în care srcia este atât de grea, încât prinii î i trimit copiii s cereasc (iar copiii fac acest lucru, considerând-o ca pe o activitate normal, abandonând

coala, stând pe strzi aglomerate sau în mijloacele de transport public, indiferent devreme). Din pcate, autoritile statului nu sunt foarte prezente în rezolvareaproblemei, iar puini copii sunt ajutai i reuesc s scape de srcie.

“Numeroi copii romi sunt exploatai (munc, furt din buzunare i ceretorie).Prinii lor îi exploateaz, f cându-i s lucreze, dar în acelai ora” (deci acestanu ar putea fi considerat trafic). (reprezentant ONG)

Raportul ANITP (Ungureanu, 2013: 12) începe prin prezentarea celor trei forme deceretorie: ceretorie voluntar; în al doilea rând, exploatarea ceretoriei voluntare; i,

în cele din urm, traficarea de persoane cu scopul exploatrii prin ceretorie forat.Raportul afirm c dintre toate formele de traficul de persoane, ceretoria forat estecea mai vizibil deoarece are loc în locuri publice aglomerate, iar în numeroase locuriaceasta este tolerat din cauza anumitor atitudini.

Principalele cauze care conduc la traficul de persoane sunt (în conformitate cu raportulmenionat mai sus, 2013: 17): marginalizarea; excluziunea social; srcia;experienele traumatizante; lipsa nivelului sczut de educaie; disfunciile din familie;lipsa familiei (victima a provenit dintr-un sistem instituionalizat de protecie a

copiilor); absena angajrii; apartenena etnic. La toate acestea se pot aduga alifactori generali precum deschiderea frontierelor, diferenele mari dintre nivelurile detrai din rile vestice în comparaie cu cel din ara din care provin victimele,deficienele din sistemul de protecie social.

Minorii sunt cele mai expuse victime i foarte vulnerabili la a fi traficai pentru ceriti furturi mrunte. Acetia pot proveni din zone urbane sau rurale (datele statistice nuarat niciun model în acest domeniu), caracterizate prin srcie extrem. Statisticilearat (date din 2011 i 2012) c aceti minori ar putea proveni din familii cu ambiiprini (22 de cazuri), apoi cu numai un printe (8 cazuri), f r niciun printe (8cazuri) (Ungureanu, 2013: 38106).

Conform aceluiai studiu despre ceretorie coordonat de ctre ANITP107 (Ungureanu2013: 67), ofierul de poliie intervievat a declarat c “grupuri organizate careacioneaz în principal în domeniul traficului pentru ceretorie sunt în majoritateacazurilor grupuri de etnici romi”. Raportul European Roma Rights Centre Breaking

the silence of Roma trafficking - Trafficking affecting Romani communities in

Bulgaria, Czech Republic, Hungary, Romania and Slovakia108

menioneaz de

106

Ungureanu R-N. (2013). Studiul privind exploatarea prin ceretorie în relaie cu traficul de persoane. Agenia Naional ÎmpotrivaTraficului de Persoane.107 Ungureanu R-N. (2013). Studiul privind exploatarea prin ceretorie în relaie cu traficul de persoane. Agenia Naional Împotriva

Traficului de Persoane.108 European Roma Rights Centre and People in Need (2011). Breaking the Silence: Trafficking in Romani Communities.



asemenea suprareprezentarea romilor printre victimele sau traficanii activi înexploatarea prin cerit.

Raportul (Ungureanu, 2013) consider ca principale cauze pentru numrul mare depersoane de etnie rom care ceresc (voluntar) sau sunt implicai în exploatarea itraficarea pentru cerit: srcia, lipsa educaiei, iluzia de a avea o via mai bun prin

plecarea în strintate, problemele economice cu care se confrunt economiaromâneasc i impactul limitat al politicilor de protecie social. Acetia suntconsiderai de ctre autori ca factori generali implicai în creterea riscului ca opersoan s devin victim sau s fie implicat în trafic (Ungureanu, 2013).

Acelai raport (Ungureanu, 2013:42) afirm c “în cazurile care implic minori,acetia nu au avut alt opiune în afar de cerit, deoarece erau influenai de ctreprinii lor” i c “în anumite cazuri, singura surs de venit pentru familie o reprezint alocaia copiilor i ceritul”.

„În comunitatea rom (cea tradiional), tatl este cel care decide viitorul copiilorsi (dac acetia vor fi sau nu traficai)” (intelectual rom).

Statisticile din rapoartele anuale ale ANITP indic faptul c în ciuda eforturilor f cutede ctre autoritile române pentru a controla i a reduce traficul de persoane cu scopulceritoriei forate, cifrele nu scad atunci când vine vorba despre minori. Din pcate,dup cum s-a afirmat în rapoartele ANITP, traficul de persoane pentru ceretorieforat este mai profitabil dac are loc în strintate. Prin urmare, chiar dac nu avemcifre referitoare la copiii traficai în strintate cu scopul ceretoriei forate, ne putem

imagina c cifrele nu sunt mici. Din pcate, cifrele nu sunt defalcate pe etnie. Tabelulde mai jos arat c numrul de minori identificai ca victime ale ceretoriei forate nuvariaz foarte mult, spre deosebire de cazul victimelor adulte.

Tabel. Evoluia numrului de victime ale ceretoriei forate

Ceretoria forat 2013109

2012110

2011111

2010112

2009113

2008114

Minori 11 (9 fete) 13 (9 fete) 21 19 ? 10Toate victimele 38 48 81 112 109 91

În timpul cercetrii noastre pe teren, am reuit s aflm de la persoanele pe care le-am

intervievat c traficul de copii pentru ceretorie forat este obinuit printre cele maisrace comuniti de romi din România. Fenomenul este prezent în toate comunitile în care s-a realizat cercetarea calitativ, la diferite niveluri, definit de ctre respondeni


110 Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane (2013). Raport privind situa ia traficului de persoane în 2012, consultat pe 15septembrie 2014. http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/analiza%20victime%202012.pdf.



113

Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane (2010). Evaluarea situaiei traficului de persoane în România în anul 2009,consultat pe 15 septembrie 2014. http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/evaluare%202009.pdf.114 Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane (2009). Fenomenul social al traficului de persoane – analiz cantitativ pentru

anul 2008 i primele dou luni ale anului 2009, consultat pe 15 septembrie 2014.http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/analiza_cantitativa_2008.pdf



de la câteva cazuri la o problem major a comunitii. Conform respondenilor notri,principala cauz a problemei este srcia. De fapt, mai muli subieci subliniaz faptulc protejarea copiilor reprezint un obicei tradiional al romilor, dar condiiile socio-economice împiedic familiile s se comporte în consecin. Totui, aceste tipuri dedeclaraii trebuie luate în considerare cu atenie deoarece am întâlnit de asemeneapercepii combinate privind ceritul.

Atitudinile fa de cerit sunt mult mai permisive dac este considerat ca singurul modde a-i câtiga existena. Un copil, biat, de 13 ani, i-a spus intervievatorului: “Însituaia în care cineva trebuie s cereasc pentru c nu are bani … nu este atât deru”. Un adult i-a explicat c “nu fur i nu ucid … nu fac altceva decât s cereasc”.În timpul unui interviu în grup, copii au discutat deschis despre un caz cunoscut dinvecintate: “Da, tim. Sunt acei copii de la blocul 36, care sunt luai de ctre mama lorla cerit în Drumul Taberei [cartier din Bucureti]”. Copiii nu vd ceva greit în cerit,dar acetia dezaprob faptul c “mama cumpr tot ce vrea pentru ea, iar copiii mor defoame”. Ei vd ca un semn de justiie divin faptul c “odat, un drogat a btut-o,deoarece a cumprat cafea pentru ea, iar copiii cereau mâncare i acesta [drogatul] s-a

înfuriat.”

În aceste împrejurri de etic ambigu, familia foreaz adesea copiii s cereasc, iarceritul devine singura îndeletnicire pe care familia o poate avea pentru a se întreine.Au existat diferite situaii în care familiile folosesc copiii pentru cerit:

- exist prini cu venit redus (sau cu niciun venit) care î i utilizeaz copiii pentrucerit. Copilaii i copiii mai mici ceresc împreun cu mama lor, dar alii sunttrimii s strâng bani singuri;

-

fraii mai mari î i fac fraii mai mici s cereasc (sau chiar s fure din buzunaresau s întreprind mici astfel de activiti);

- copiii lsai în grija rudelor (bunici, unchi, mtui etc.) sau a altor persoane suntdeosebit de vulnerabili.

Am observat, în timpul cercetrii noastre pe teren, dar i în timpul activitii extinsedin comunitile de romi de-a lungul anilor, c acest tip de atitudine permisiv fa decerit, în special atunci când implic copii, este mai puin întâlnit în comuniti maitradiionale sau la aceia care s-au convertit recent la neo-protestantism – cazuri în care

întreaga comunitate a renunat la practicile cretin-ortodoxe tradiionale pentru celeneo-protestante.

Problema devine sistemic atunci când reelele criminale sesizeaz potenialulprofitabil al exploatrii copiilor i acioneaz în consecin. Din raportrile agenilorde poliie, ale lucrtorilor sociali i chiar ale membrilor comunitii, am putut vedea unmodel în care gruprile criminale cumpr pur i simplu copii de la familiile lor i îiintegreaz în reelele de cerit, acas, într-o localitate diferit sau în strintate.Cazurile colectate nu permit o evaluare a dimensiunii fenomenului sau a rutelor detrafic. Au fost menionate o dat sau de dou ori ri precum Spania i Frana, dar

suspectm c destinaiile sunt mai diverse.



Ceritul poate lua forme diferite, iar în numeroase ocazii micile treburi sunt asociate îndeaproape cu acesta. În timpul discuiilor cu prile interesate, situaii precum“splatul geamurilor” sau “parcarea” au fost menionate în acelai context cu ceritul,adic a face ceva pentru a se întreine. “Splatul geamurilor” se efectueaz în zoneurbane, la intersecii. În timp ce mainile ateapt culoarea verde la semafor, copiiiofer serviciul de splare a geamurilor, care este de fapt o form de cerit. “Parcarea”

are loc în zone urbane aglomerate, unde aduli i copii în acelai mod “rezerv” locuride parcare pe care le ofer oferilor pentru un anumit tarif. “Parcarea” tinde s devin o industrie controlat îndeaproape de elemente criminale din cauza veniturilorpotenial ridicate. Unii respondeni, atât aduli, cât i copii, au menionat “ceritul debunvoie”, însemnând c persoana implicat face acest lucru ca o alegere proprie.

- Cazul nd rei

Cazul ndrei a fost foarte mult prezentat i discutat de mass media, în special dinMarea Britanie. Conform raportului ANITP (Ungureanu, 2013), copiii au fost traficainu numai spre Marea Britanie, ci i spre Spania, Italia i Frana. Îns, aa cum sesubliniaz în raport, “cazul trebuie tratat exclusiv i nu reprezentativ pentru fenomenulceretoriei, fiind singurul de aceast amploare sesizat pân în prezent” (Ungureanu,2013: 67).

ndrei este un ora mic de 13.219 de locuitori în judeul Ialomia (un jude care esteprezent de multe ori în rapoartele anulate ANITP ca fiind origine pentru victimeletraficului de persoane). Conform Recensmântului Populaiei i Locuinelor din anul2011, 65,47% dintre locuitorii si sunt etnici români, 10,86% sunt romi, pentru restulapartenena etnic nefiind cunoscut (în România, din motive istorice, romii au

tendina s nu-i declare etnia la recensmânt).

Acesta este oraul din care au provenit cei 78 de membri identificai ai reeleicriminale care a traficat persoane între anii 2002 i 2006 în Marea Britanie, în special,dar i în Spania, Frana i Italia. Dup cum afirm raportul ANITP (Ungureanu, 2013),acest caz trebuie tratat singular din cauza dimensiunii, fiind îns relevant pentru a

înelege factorii care au încurajat dezvoltarea reelei de trafic.

Dup cum a descoperit poliia, reeaua s-a format în jurul anumitor familii saupersoane influente din cadrul comunitilor de romi. În anii 90, unii etnici romi dinaceste familii au emigrat în Marea Britanie i apoi au revenit înapoi cu banii obinuidin ajutoarele sociale, dar i din infraciunile comise. Acetia au reuit s-i ajute irudele s emigreze, împreun cu copiii lor, cu scopul de a încasa alocaiile de la stat,dar au i cerit i s-au îndeletnicit cu furturi mrunte. În timp, acetia au început s racoleze pentru exploatare copii din familiile srace din ndrei, pe care îi duceau înMarea Britanie cu promisiunea de a câtiga bani i de a-i trimite familiilor lor. Fiind oactivitate rentabil i profitabil, membrii reelei de infractori au început s caute copiidin alte orae srace învecinate.

Pentru a li se permite s treac grania româneasc cu minori care nu f ceau parte dinfamilia lor, membrii reelei de infractori au solicitat sprijinul unor persoane care lucrau

într-un birou notarial i care i-au ajutat s obin documentele contraf cute necesare.



Acetia au utilizat de asemenea anumite persoane, f r cazier judiciar, pentru a însoicopiii în strintate.

Cel mai sczut risc pentru aceast operaiune a fost acela de a trafica minori cuvârstele cuprinse între 8 i 16 ani cu documente contraf cute (certificate de natereunde schimbau numele prinilor). Copiii erau adui în rile vestice cu autobuzul i

atât transportul, cât i prsirea rii erau controlate de membrii reelei din Arad.În timp, reeaua criminal a început s recruteze membri de diferite naionaliti(slovaci, cehi i polonezi, în principal de etnie rom). Reeaua controla minorii careerau trimii s cereasc, s spele geamurile mainilor sau s fure din buzunare. Ani înir, autoritile române nu au f cut nimic s opreasc reeaua, raportul ANITP(Ungureanu, 2013) subliniind c aceast atitudine s-a datorat sistemului slab de

înregistrare a veniturilor (pentru colectarea impozitelor).

“Procurorii din cadrul Direciei de Investigare a Infraciunilor de Criminalitate

Organizat i Terorism (DIICOT) au afirmat c reeaua aranja transportul idocumentele false pentru a aduce copiii în Marea Britanie i apoi îi inea ostatici

într-o serie de case sigure.Unii erau învai cum s fure bani din magazine i restaurante, în timp ce altorali se ddeau instruciuni despre spargeri, sub supravegherea constant din parteaunui membru al bandei, indic documentele instanei.Un purttor de cuvânt al poliiei a afirmat: “Copiilor li se spunea c familiile vorfi supuse anumitor riscuri dac ar încerca s fug, iar familiilor li se spunea c minorilor li se va face ru dac fac plângere la autoriti”.115

“Sunt semnate contracte legale între o familie care vinde un copil i traficantulcare preia controlul asupra tânrului”. “Este un aranjament formal de afaceri. Untraficant va plti 20.000 £ pentru fiecare copil deoarece acesta poate obine înschimb sume uriae. El aranjeaz ca copilul s mearg într-o <vacan> cu rudele în Anglia”. “Acetia sunt introdui pe furi în ar, în calitate de vizitatori, i stau în casele bandelor traficante din Slough, Londra, Manchester sau oricare dintreoraele mari”. “Copiilor li se poate da un nume fals i un certificat de naterefalsificat. Muli sunt mutai frecvent prin ar, utilizând acte de identitate falsepentru a face mai multe solicitri de beneficii sociale pentru copii”116.

Raportul ANITP (Ungureanu, 2013: 70) a subliniat faptul c au existat unele problemecu abordarea acestui caz. Poliia britanic a arestat anterior unii dintre copiii traficaipentru infraciuni mrunte, înregistrându-i precum “contravenieni care prezint pericol social sczut”, dar nu au luat în considerare posibilitatea ca acei minori s fifost victime ale traficului. “Dac autoritile strine ar fi f cut mai multe investigaii,probabil c situaia de trafic ar fi fost mai devreme sesizat i sancionat, iarfenomenul nu ar fi ajuns s ia o astfel de amploare.”

115 http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/europe/romania/8027694/Romanian-gipsy-gang-snatched-200-children-from-homes-to-use-them-as-beggars.html), consultat pe 11 februarie 2014.

116 http://www.dailymail.co.uk/femail/article-1290072/The-Romanian-gipsy-teenage-daughter-sent-beg-Britain-s-streets.html?ito=feeds-newsxml consultat pe 11 februarie 2014.



Autoritile române sunt, de asemenea, responsabile deoarece, dup cum a indicatraportul, a fost un caz de “limitare în interveniile autoritilor locale” (Ungureanu,2013: 69): “lipsa de finalitate a controalelor asupra bunurilor nejustificate” i “lipsaunor investigaii privind bunstarea financiar afiat de emigranii întori în ar”.

Articole recente (24 i 25 septembrie 2014117

) afirm c zeci de copii români au fostsalvai din situaia de trafic în timpul operaiunii denumite “Arhimede” i coordonatede ctre Europol. În timpul operaiunii, 1.027 de persoane au fost arestate i acuzate detrafic de persoane i de droguri. Poliia a confiscat cantiti uriae de droguri i a salvat30 de copii români care, în caz contrar, ar fi fost trimii în alte ri pentru a fiexploatai prin ceretorie forat sau munc forat. Operaiunea “Arhimede” s-aconcentrat pe nou arii de infracionalitate enumerate în platforma european multidisciplinar împotriva ameninrilor criminale cu scopul de a distruge crimaorganizat i infrastructura acesteia din Europa. Operaiunea a constat în cel puin 300de aciuni individuale în aeroporturi, zone de grani i porturi din toat Europa, dar idin Australia i Columbia. Operaiunea poliiei nu s-a concentrat asupra traficului depersoane, ci a fost orientat spre numeroase alte activiti infracionale (trafic dedroguri, medicamente contraf cute, prostituie, sclavie). Nicio informaie legat deacest caz nu este prezentat pe site-ul ANITP.

3.2. Traficul de copii pentru furtul din buzunare

“Este foarte dificil atunci când vine vorba despre înregistrarea (idescoperirea/identificarea) victimelor traficului pentru furtul din buzunare

deoarece copiii nu pot fi trai la rspundere pentru infraciunile lor, iar prindereatraficanilor este dificil întrucât, înainte ca poliia s reueasc s-i aresteze,acetia reuesc s scape, lsând copiii în urm”. (reprezentant ANITP)

Prin urmare, se scrie i se analizeaz foarte puin despre aceast form de exploatare atraficului de persoane. Chiar i statisticile sunt slabe sau acest lucru se datoreaz modului în care autoritile din România sunt obinuite s raporteze date. Esteadevrat c afirmaia reprezentantului ANITP reflect cu claritate lipsa cazurilor

înregistrate sau dimensiunea limitat a acestora, dar i lipsa de comunicare între

ANITP i Direcia pentru Protecia Copilului. Conform datelor furnizate de ultimainstituie menionat, numrul minorilor era de 8 pentru prima jumtate a anului 2013,dar ANITP a raportat numai 3 victime (minori i aduli împreun) pentru tot anul2013, dup cum se poate remarca în tabelul de mai jos. De asemenea, numeroaserapoarte afirm c furtul din buzunare se asociaz foarte bine cu ceretoria forat,dup cum se poate vedea foarte bine din cazul ndrei prezentat anterior, în seciuneadedicat copiilor traficai pentru ceretorie forat.

117

https://www.europol.europa.eu/content/organised-crime-networks-targeted-huge-law-enforcement-operation-europe;http://www.mediafax.ro/social/diicot-a-retinut-13-persoane-si-a-identificat-37-de-victime-in-cadrul-operatiunii-arhimede-13341391; http://www.realitatea.net/diicot-a-retinut-13-persoane-si-a-identificat-37-de-victime-in-cadrul-operatiunii-arhimede_1532684.html; http://www.hotnews.ro/stiri-esential-18179271-operatiunea-arhimede-europol-puternica-lovitura-infractionalitatii-organizate-arestand-peste-1-000-suspecti-salvand-30-copii-romani.htm; consultat pe 20 noiembrie 2014.



Tabel. Evoluia numrului de victime ale furtului din buzunare

Furturi din

buzunare

2013 2012118

2011119

2010120

2008121

Minori 8122 (primele 6 lunidin 2013, numai traficintern)

2 (conform datelorANITP123)

3 2

Toate victimele 3124 6 11 6 4

Conform informaiilor colectate în timpul cercetrii noastre pe teren, putem afirma c exist asemnri între exploatarea pentru furtul din buzunare i exploatarea pentrucerit (ceretorie forat), dar cu dou diferene majore. Asemnrile sunt c furtul dinbuzunare este obinuit printre anumite comuniti srace, segregate de romi dinRomânia, iar fenomenul este prezent în toate comunitile în care s-a realizatcercetarea calitativ, la diferite niveluri.

Totui, diferenele provin din faptul c în primul rând, furtul din buzunare sau alteforme de furt nu sunt considerate în mod deschis acceptabile, nici mcar ca mod desubzisten; iar în al doilea rând, furtul din buzunare nu este asociat întotdeauna cusrcia. În unele cazuri, furtul reprezint o surs important de venit i devine o

îndeletnicire de familie rentabil („[o anumit familie] a f cut avere din furturi înstrintate i i-au luat copiii s lucreze acolo cu ei” – comentarii ale persoanelorintervievate în timpul cercetrii pe teren).

Implicarea copiilor în furtul din buzunare urmeaz aceleai dou rute principale caceritul:

- familia îi duce la furat, ca mod de via (nu trafic);- reele criminale foreaz copiii s fure. Copiii ajung în grija reelelor criminale

fie prin vânzarea de ctre familiile lor, fie în unele cazuri sunt rpii.

O situaie de rpire euat a fost descris de ctre una dintre persoanele pe care le-amintervievat (femeie adult): “Într-un parc din apropiere de Obor [pia mare dinBucureti], au oprit un copil, l-au ras în cap i i-au schimbat hainele. Biatul lips afost raportat, iar infractorul s-a gândit la aceast strategie de a-i schimba înf iarea.

[…] gardianul din parc nu a f cut nimic, iar Poliia nu a rspuns apelului surorii meleSora mea a recunoscut biatul, deoarece îi vânduse un sifon înainte s fie ras”. În acest


119 Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane (2012). Evaluarea anual privind situaia traficului de persoane în anul 2011,consultat pe 15 septembrie 2014. http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/analiza%20victime%202011.pdf.


121 Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane (2009). Fenomenul social al traficului de persoane – analiz cantitativ pentruanul 2008 i primele dou luni ale anului 2009, consultat pe 15 septembrie 2014.http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/analiza_cantitativa_2008.pdf

122

Interviu la Direcia pentru Protecia Copilului în data de 29 noiembrie 2013.123 Pro-Refugiu Association and Pro-Sentret Organization (2014). Support Services for Victims of Human Trafficking in Romania andNorway. Pro-Refugiu Association.

124 Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane (2014). Situaie statistic a victimelor traficului de persoane în 2013, consultatpe 15 septembrie 2014. http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/GRAFICE%202013.pdf.



caz, biatul a fost salvat de ctre familia sa, care a fost chemat rapid. Dar povestireasubliniaz faptul c astfel de situaii nu sunt neobinuite, c exist copii rpii care numai sunt gsii niciodat i c, cel puin în unele cazuri, rspunsul poliiei nu esteadecvat. Totui, aceasta este o întâmplare furnizat de o persoan i nu au fostcolectate alte informaii din alte surse (cercetarea noastr s-a concentrat în principal pecreterea gradului de contientizare a comunitilor privind pericolele traficului de

persoane i nu pe colectarea i verificarea informaiilor despre anumite cazuri). Totui,aceast întâmplare ar putea oferi o idee în legtur cu ce s-ar putea utiliza ca strategiide recrutare pentru furtul din buzunare i pe care poliia ar trebuis-o investigheze.

Furtul din buzunare este mai riscant, dar mai profitabil. Tocmai de aceea are tendinade a se transforma în activitate infracional. În dou comuniti diferite, subieciinotri au raportat povestiri despre aduli care î i câtig existena din furturi înstrintate (ri nemenionate), apoi se întorc acas pentru a recruta copii pentruaceast îndeletnicire. În ambele cazuri, acetia au început cu minorii rudelor srace is-au extins i la alte familii srace din comunitate. Familiile i-au dat copiii înschimbul banilor.

Sintetizând informaiile primite din diferite surse (rapoarte de cercetare, interviuri cuexperi, interviuri cu diferii subieci), putem realiza profilul celor mai importanifactori care conduc la punerea copiilor în situaii vulnerabile (ceretorie, ceretorieforat i furt din buzunare):

- srcie (nu în totalitate responsabil pentru anumite cazuri de furturi mrunte,dup cum am discutat anterior);

-

educaie primar redus, legat îndeaproape de srcie, conform ateptrilor;- atitudine permisiv fa de cerit prezent în comunitate;- familii dezorganizate, violen, neglijarea copiilor;- familii mari, cu numeroi copii;- dezvoltarea de activiti infracionale în comunitate, f r intervenia prompt a

autoritilor.

Atunci când reelele criminale încep s recruteze copii, dac nu exist niciointervenie, dup un timp, aceast situaie începe s fie vzut ca “normal” i mai

multe familii srace sunt tentate s-i înroleze copii. Un profesor din zona rural i-aspus intervievatorului nostru:

“A suna la poliie, dar în multe cazuri Poliia este mân în mân cu criminalul.Dac Poliia ar aciona, fenomenul nu ar fi prezent.”

Cercetarea noastr a inclus o component care a avut în vedere copiii strzii ipersoanele f r adpost din Bucureti. Douzeci de interviuri individuale i de grup auaruncat o oarecare lumin asupra acestei lumi care î i are propriile reguli i propriaordine. Toate problemele menionate mai sus, care se refer la comunitile srace, dar

în sensul clasic al cuvântului, se înmulesc atunci când avem de-a face cu “lumea gri”a persoanelor care triesc pe strzi. Aici traficul este bine organizat, infractorii cunoscbine zonele i vulnerabilitile persoanelor în aceast situaie. Adesea, aceste grupri



de traficani iau copiii din comunitile rurale srace. Copiii nscui pe strzi au puineanse la o alt via în afara traficului – cerit, furt, chiar infraciuni mai grave precumcontrabanda cu droguri sau jafurile. Consumul de droguri i incidena HIV/SIDA suntridicate.

Majoritatea copiilor într-o astfel de situaie provin din familii dezorganizate, au un

istoric de abuzuri, nu merg la coal i nu cunosc alt via. Rspunsul autoritiloreste incomplet. Copiii salvai de la reelele de trafic sunt adui la adposturi de ctrePoliie, dar cel mai adesea acetia fug i se întorc la viaa de pe strzi.

3.3. Traficul de copii pentru exploatarea sexual a bieilor

Despre acest subiect se cunosc foarte puine. Conform reprezentantului ANITP,aceast form de exploatare este nou, înregistrat (statistic, consultai tabelul de mai jos) ca atare în ultimii trei ani – au fost semnalate cazuri ctre ANITP. Victimele sunttraficate în strintate.

Dup cum se poate deduce din lipsa de informaii i de cazuri, nu exist nicio referin care s ne permit s alctuim profilul bieilor care pot deveni victime ale traficuluipentru exploatare sexual. Datele furnizate de ANITP în rapoartele sale anuale

înregistreaz câteva - 8 cazuri în anul 2012 i 14 în anul 2010 (cu meniunea c minorii au fost exploatai cu predilecie în România), nemenionându-se nimic în anul2011 sau înainte de anul 2010. Foarte puine astfel de informaii pot proveni de lamass media, dar aceasta nu este o surs de date de încredere atunci când vine vorbadespre victimele traficului de persoane, deoarece mass media este întotdeauna încutarea informaiilor senzaionale, iar în acest proces datele ar putea fi alterate. Unele

astfel de cazuri raportate de mass media au prezentat cazurile unor biei (etnia nu afost menionat) descoperii ca fiind exploatai sexual de ctre aduli sau cazuri deaduli crora li s-a deschis proces pentru exploatarea sexual a copiilor (inclusivbiei). Din pcate, nu avem nicio informaie despre acest tip de exploatare legat deetnia rom.

Table. Evoluia numrului de victime ale exploatrii sexuale

Exploatare

sexual

2013125

2012126

2011127

2010128

2009129

2008+2007130

Biei 0 8 255 14 138Fete 246 271 212 144Toate victimele 448 526 506 482 320 724




128 Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane (2011). Evaluarea situaiei traficului de persoane în România în anul 2010,consultat pe 15 septembrie 2014. http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/evaluare%202010.pdf

129

Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane (2010). Evaluarea situaiei traficului de persoane în România în anul 2009,consultat pe 15 septembrie 2014. http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/evaluare%202009.pdf130 Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane (2009). Fenomenul social al traficului de persoane – analiz cantitativ pentru




“În Italia i Spania sunt grupuri de persoane care doresc biei/copii, iar acetia,cu ajutorul anumitor reele, plaseaz solicitri speciale traficanilor. Victimelesunt recrutate în special din orfelinate i sunt recrutate cu promisiunea unei vieimai bune <putei câtiga bani, putei avea o via mai bun>. Bieii sunt apoitrecui peste grani cu ajutorul documentelor false (chiar prin mituirea poliiei defrontier). Dac minorul are <succes> în satisfacerea clienilor si, el este pstrat

pentru aceast form de exploatare, dac nu, este trimis s cereasc pe strzi”.(reprezentant ANITP)

“Dac la vârsta de 14-16 ani bieii sunt exploatai pentru munc, mai devreme învia acetia sunt exploatai pentru sex, la vârsta de 8-12 ani, atunci când sunt celmai vulnerabili”.

“(Dac) exist un mare numr de copii romi f r adpost în zonele urbane, bieiise implic în prostituie”

În timpul cercetrii noastre pe teren, am descoperit c rdcinile exploatrii sexuale ifactorii care o favorizeaz sunt de aceeai natur ca în cazul ceretoriei i furtului dinbuzunare (a se vedea mai sus). Dar exist câteva caracteristici specifice ale traficuluide copii pentru exploatare sexual care au fost dezvluite de cercetarea noastr.

Mai întâi, traficul cu copii în vederea exploatrii sexuale este respins ferm ca fiindnedrept de ctre toi subiecii. Este considerat inacceptabil chiar i atunci cândreprezint singura surs de venit. Persoanele implicate în aceast îndeletnicire sunt atâttemute, cât i dispreuite, chiar i atunci când locuiesc în continuare în comunitate.

Cercetarea arat c numeroi respondeni, la începutul discuiei, asociaz traficulexclusiv cu prostituia, considerând celelalte forme de trafic ca “munc”. În al doilearând, exist diferene importante de atitudine între exploatarea sexual a fetelor i abieilor. În timp ce exploatarea sexual a fetelor este recunoscut i discutat pe larg,situaia bieilor este neclar. Conform acelorai respondeni, astfel de cazuri nicimcar nu exist. Alii recunosc faptul c exist pedofili care atrag bieii, dar nuconsider traficarea bieilor ca fiind o problem.

Aceast atitudine este prezent i în rândul copiilor cu care am discutat. Atunci cândsunt întrebate despre comportamentul lor online, multe fete spun c nu accept

“prieteni” necunoscui pe reelele de socializare, în timp ce bieii mai probabil araccepta pe oricine (biat, în vârst de 13 ani: “Eu, doamn, accept pe oricine. Vorbesccu persoane necunoscute, nu e nimic ru în asta”). Acest comportament se extinde înafara reelelor virtuale. “Nu ne este team, suntem biei, strinii nu ne pot face nimicru”, a afirmat un biat de 14 ani în timpul unui interviu de grup, fiind susinut atât debiei, cât i de fete. În alt interviu, o declaraie asemntoare: “Bieii au putere i sepot apra singuri, dar fetele nu pot lupta cu un traficant”.

În cazul fetelor, este larg rspândit metoda “lover boy”: fata se îndrgostete, îl

urmeaz pe iubit în strintate i este traficat pentru prostituie. Cazul unei victime învârst de 14 ani este povestit de o rud: “tria cu el [ca un cuplu] de trei ani, au uncopil împreun… dar s-au hotrât s se duc în Spania, chemai de sora lui, pentru a



gsi de lucru la buctrie într-un restaurant. Acolo, el a abandonat-o, a luat nite banide la proprietarul restaurantului, astfel încât ea s danseze i s fac sex cu clienii.Sora lui era implicat în trafic, furniza fete pentru proprietar”. Aceast povesteindividual nu a fost atât de rea pe cât ar fi putut fi, deoarece victima a insistat pelâng proprietar i acesta din urm i-a permis s lucreze în schimb în buctrie, dup patru ani lucrând în acelai loc. Dar femeia implicat în trafic are, de asemenea,

aceeai îndeletnicire, patru ani mai târziu.

Membrii comunitii au tendina de a da vina pe srcie i pe lipsa de oportuniti.“Dac fetele i-ar gsi de lucru, ar sta în ara lor. Am auzit de fete care s-au dus s culeag cpuni, iar acolo unul sau altul le-au forat i acum sunt prostituate”. Acesttip de abordare, care era obinuit în numeroase comuniti, dezvluie o blamareimplicit i periculoas a fetelor: acestea pleac de bunvoie, iar la un anumit momentaleg sau sunt forate s se prostitueze. Astfel de percepii împrtite de numeroimembri ai diferitelor comuniti diminueaz rolul reelelor criminale i, într-o anumit msur, contribuie la protejarea acestora.

Acelai mecanism de blamare a victimei poate conduce la o spiral vicioas careatrage victima. Odat ce o fat este etichetat drept “murdar”, “uuratic” sau“prostituat”, este dificil s î i mai construiasc o via diferit, chiar dac rmâne încomunitate. În timpul unui interviu de grup, copiii de clasa a opta discutau despre ofat de aceeai vârst: “este acea fat, s-a mritat cu acest tip… vreau s spun, a fugitcu el. Apoi el a abandonat-o, iar acum ea iese cu ali biei deoarece vrea s se mrite.Dar nimeni nu o vrea. Acum ia droguri i ali brbai o dezbrac la intrarea blocului”.

În cazul bieilor, nu am cules poveti similare. Un agent de poliie i-a spusintervievatorului c este la curent cu cazuri de trafic pentru exploatarea sexual, atât afetelor, cât i a bieilor, dar a refuzat s ofere vreun detaliu. Dar a confirmat, deasemenea, c metoda “lover boy” (“uneori traficantul ofer siguran i proteciepentru victim pentru o perioad de timp, pân când o ademenete s-l urmeze”), seutilizeaz i în cazul bieilor.

Ali subieci sunt contieni de problema pedofiliei i o recunosc. “Acum am auzit c exist aceti întârziai mintal care atac sau agreseaz bieii. Nu îneleg. Unii vin înfaa blocului i le promit bieilor bomboane i haine, apoi încep s-i ating. Amvorbit cu mai muli vecini care au ieit afar s plimbe câinele [dup cum fac i eu] iam urmrit ce f ceau aceti ticloi cu bieii. Apoi am sunat la poliie. Acum bloculeste vizitat zilnic de o main de poliie. Acei indivizi nu apar, dar m uit în continuarela ce se întâmpl cu copiii din faa blocului.” În alte cazuri, oamenii reacioneaz laastfel de situaii, artând furie fa de pedofilie i o respingere puternic a acesteia.Dar este mai puin probabil ca acetia s confirme existena reelelor de traficare abieilor.

Un biat în vârst de 13 ani ne spune povestea sa: “Mi-e team, am fost urmrit de un

tip. M-a prins pe scrile dintre etaje; m-a atins i mi-a spus c vrea s fac fotografiicu mine. Mi-a fost foarte fric, dar am reuit s fug. Apoi m-a prins din nou alt dat,dar a ieit un vecin i a fugit. De atunci, unchiul meu st pe scri i-l ateapt. Nu l-am



mai vzut de atunci. Unchiul meu a spus c sunt prea drgu i a vrut s fac fotografiicu mine”. În acest caz, nici familia i nici vecinul nu au anunat poliia. Comunitatea areacionat, dar nu a luat în considerare c este posibil s existe mai mult decât un“ticlos” care s fac necazuri.

Traficul pentru exploatarea sexual este recunoscut într-o foarte mare msur ca

problem, iar în toate comunitile vizitate au existat campanii de informare organizatede coal i de poliie pentru educarea copiilor i familiilor lor. Rezultatul imediat alacestor msuri de prevenire este c acele persoane sunt mai bine informate în legtur cu ameninarea. Nu este îns clar care este impactul în ceea ce privete reducereafenomenului, sau dac exist un astfel de impact.



4. Victimele copii – multiple vulnerabilit i, factori de risc i riscul de a fi

trafica i

Acest capitol are drept scop asigurarea unei mai bune înelegeri a situaiei copiilor,victime ale traficului în scop de cerit, furt din buzunare i exploatare sexual încomunitile de romi, examinând factorii multipli ai vulnerabilitii care expun copiii

riscului de a fi vândui i traficai atât intern, cât i în strintate. Am considerat înanaliz factorii socio-economici, mediul familial i practici culturale i, cel maiimportant, interconexiunile dintre acestea. Factorii au fost identificai prin utilizareacercetrilor anterioare ( Breaking the Silence, Trafficking in Romani Communities

2011131, Studiul privind exploatarea prin cer etorie în rela ie cu traficul de persoane, 2013, Traficul de copii în România, 2009, Rapoartele anuale ANITP, RaportulGRETA 2012132), dar i a cercetrilor de teren întreprinse de ctre echip.

4.1. Multiple vulnerabiliti i abordarea intersecional

Copiii supui riscului de a deveni victime ale ceritului, ale furtului din buzunare sauale exploatrii sexuale sau care sunt atrai în aceste activiti ar putea deveni foarteuor victime ale traficului de persoane în strintate pentru aceleai scopuri (mairentabile i care furnizeaz venituri mai mari pentru traficani). Aceti copii seconfrunt cu numeroase riscuri care sunt interconectate ca o pânz de pianjen sau,mai cunoscut, cu cercul reproducerii srciei din care este atât de greu de scpat.

Factorii de vulnerabilitate sunt înrutii semnificativ în cazul romilor, din cauza, pede o parte, a eecului sistemelor de asisten social naionale de a reduce i a eliminasituaia vulnerabil în care se regsesc multe dintre comunitile de romi (în principal

din cauza lipsei de interes din partea politicului fa de problematica romilor), iar pede alt parte a barierelor (discriminarea este cea principal) care împiedic romii s acceseze servicii publice precum coli, servicii de sntate, servicii de angajare i alteservicii sociale133.

Raportul Breaking the silence (2011: 41) semnaleaz faptul c factorii cei maifrecveni care cresc vulnerabilitatea persoanelor de a deveni victime ale traficului depersoane sunt: srcia i excluziunea social; educaia limitat i absena acesteia sauanalfabetismul; creterea minorului în instituiile de protecie a copilului; îndatorareafa de cmtari i medii de familie în care au fost prezente violena i/sau abuzul dedroguri. La acestea se adaug i discriminarea de sex i cea etnic.

În raportul ANITP Studiul privind exploatarea prin cer etorie în rela ie cu traficul de

persoane (Ungureanu, 2013), sunt luai în considerare ali factori care au influen în aface din copii inte uoare pentru a deveni victime ale traficului de persoane. Prinurmare, din punct de vedere psihologic i fizic, minorii sunt mai fragili, au ocapacitate redus de a evalua i a anticipa aciunile agresorilor, plus imaturitatea înevaluarea persoanelor i a situaiilor (acetia sunt mai naivi), indiferent dac au crescut

131 European Roma Rights Centre and People in Need (2011). Breaking the Silence: Trafficking in Romani Communities.132 GRETA (2012). Report concerning the implementation of the Council of Europe Convention on Action against Trafficking in

Human Beings by Romania.133 European Roma Rights Centre and People in Need (2011). Breaking the Silence: Trafficking in Romani Communities.



într-o familie sau pe strzi. Raportul anual ANITP 2011 ( Evaluarea anual privind

situa ia traficului de persoane în 2011) a accentuat de asemenea ali factori: emigrareaprinilor pentru munc, utilizarea de droguri, apartenena la o “gac” marginal,depresia, absena stimei de sine sau o stim de sine deficitar, dorina de independen,lipsa sprijinului familiei, înclinaia spre delicvena juvenil, absena supravegherii dinpartea prinilor minorilor.

Raportul ANITP Traficul de copii în România (2009: 49) afirm c, în conformitate cuevalurile experilor, copiii romi sunt expui la un risc mai mare de a fi traficai dincauza unui numr de factori socio-economici i demografici care contribuie la acesta:mobilitatea mai mare a familiilor de romi, rata mare de nateri, rata mai ridicat asrciei, rata mai ridicat de abandon colar.

„Un reprezentant a declarat c marea majoritate a copiilor care sunt exploataiprin ceretorie, provin din familii rome, sunt foarte mici i au anse minime de aiei din aceast situaie. Adesea, familiile rome nu au acces la protecia social astatului deoarece nu au acte de identitate, fapt care complic i mai mult oriceintervenie social în caz de abuz al minorilor sau de activiti infracionale.”(2009: 49)

Raportul Bncii Mondiale din anul 2014 “Achieving Roma Inclusion in Romania”(întocmit cu scopul de a fi utilizat pentru programarea fondurilor europene 2014-2020)(2014: 10) prezint “excluderea socio-economic a romilor din România ca rezultat almai multor factori care interacioneaz i care au drept rezultat o inegalitate total deoportuniti, care începe devreme în via”. De asemenea, acelai raport afirm cu

claritate c “chiar i atunci când caracteristicile generale sunt meninute constante,doar faptul <de a fi rom> rmâne un determinant cheie pentru traiul în srcie” (2014:7).

- S r cia i omajul în familie

În raportul ANITP Studiul privind exploatarea prin ceretorie în relaie cu traficul depersoane (Ungureanu, 2013: 36) se evideniaz cu claritate, ca rezultat al interviuriloratât cu experi, cât i cu victime, c majoritatea victimelor traficului de persoane au„<o via trit la limita existenei>, caracterizat de srcie extrem i amplificat delipsa locurilor de munc stabile”.

Atunci când ne referim la romi, condiiile nu sunt departe de victimele traficului depersoane (nicio referire la etnia acestora nu s-a f cut în raportul ANITP). Romii, dincauza lipsei educaiei, calificrii oficiale i discriminrii, au tendina de a avea veniturisczute i neregulate, iar multe gospodrii de romi sfâresc prin a se baza pe alocaiilecopiilor i pe fluxuri neregulate i sczute de venit neoficial. În unele cazuri, seconsider c cei mici, de vârst colar trebuie s contribuie la venitul familiei. Dar înnumeroase familii, alocaia copiilor i, poate, venitul minim garantat, nu acoper nevoile zilnice ale întregii familii. Conform Raportului Bncii Mondiale din anul 2014

(2014: 9), procentul gospodriilor de romi români care se confrunt cu lipsurimateriale grave este alarmant de ridicat (90%), iar acest aspect trebuie luat înconsiderare împreun cu faptul c aproape jumtate dintre gospodriile de romi din



România au o intensitate mai sczut a muncii.

Un procent semnificativ al romilor se confrunt cu o gam de probleme în ceea ceprivete locuirea: absena locuinelor; condiii proaste de trai; lipsa actelor deidentitate i a celor de proprietate etc. Din cauza nivelului sczut de trai, unii romi i-au pierdut contractele de închiriere cu autoritile locale sau le-au abandonat, nefiind

capabili s acopere costurile utilitilor. Dou treimi (67%) locuiesc în comunitisegregate etnic i izolate de alte comuniti134. Situaia locuirii în cazul multor romi în2011 ar putea fi caracterizat dup cum urmeaz: lipsa unui confort de baz, spaiilesupraaglomerate, segregarea spaial, riscul de evacuare forat.

- omajul i lipsa de perspective

Conform Raportului Bncii Mondiale din anul 2014, “Achieving Roma Inclusion inRomania” (2014: 71), brbaii i femeile de etnie rom sunt angajai chiar mai puinfrecvent decât brbaii i femeile din alte grupuri etnice. Participarea forei de munc aromilor cu vârste active (57% dintre brbai i 34% dintre femei) este mai sczut decât cea a vecinilor care nu sunt romi (67% dintre brbai i 42% dintre femei).Ratele de ocupare în cazul romilor sunt foarte sczute. Studiul Fundaiei SorosRomania135 din anul 2011 arat c rata de angajare global printre romi era de numai36%, în timp ce 36% î i cutau o slujb, iar 28% erau inactivi. De asemenea, romiiromâni se confrunt cu rate mai ridicate ale omajului, însemnând c muli dintreacetia î i caut de lucru f r a fi capabili s gseasc. În plus, dintre cei care suntangajai, posturile pentru cei mai muli sunt instabile i f r contract de munc. 10%dintre respondeni lucraser continuu pe parcursul ultimilor doi ani (conform culegeriidatelor realizat în 2011), 6% lucraser periodic, pentru perioade îndelungate de timp,

32% lucraser sporadic, iar 52% nu lucraser deloc în ultimii doi ani. Situaia nu s-aschimbat mult fa de 2011: majoritatea romilor sunt înc cei mai vulnerabili înaccesarea pieei muncii – nivel sczut de educaie, absena calificrii formale,discriminarea la angajare i în ceea ce privete accesul la angajare, în timp ce unprocent considerabil al romilor nu este, în continuare, implicat în economia oficial. Înplus, romii se confrunt cu discriminarea atunci când încearc s acceseze piaamuncii.

Aceast absen a angajrii, dar i a perspectivelor de a gsi un loc de munc sunt

principalele motive pentru care romii se hotrsc s plece în strintate s lucreze,ignorând avertismentele de posibil exploatare.

- Educa ia i riscul de abandon colar

Analfabetismul i abandonul colar timpuriu afecteaz copiii romi mai mult decâtmajoritatea (13,8 % din numrul total de gospodrii de romi cu cel puin un copil cuvârsta cuprins între 6 i 16 ani au declarat c copiii lor nu merg la coal), iar elevii

134 Preoteasa A., Serban M., Tarnovschi D. (2012). „Situaia romilor din România, 2011. Între incluziune social i migraie”, FundaiaSoros Romania, 2011. Datele au fost colectate pentru un eantion reprezentativ de romi auto-identificai din România.




romi se confrunt în continuare cu discriminarea în cadrul sistemului educaional dinRomânia136.

Studiul regional despre romi al UNDP/Banca Mondial /Comisia European (2011)evideniaz un nivel ridicat de segregare în clase în ceea ce îi privete pe elevii romi.Datele arat c aproape un sfert dintre copiii romi care sunt în ciclul primar sunt în

clase în care majoritatea copiilor sunt romi. Printre vecinii lor ne-romi i care auparticipat la cercetare, numai 9% sunt în clase cu copii în principal romi137 (2014: 37).Studiul Fundaiei Soros Romania138 din anul 2011 a relevat faptul c 25% dintreadulii romi sunt analfabei, iar 49% au absolvit maximum 4 ani de coal, neajungândla standardele necesare pentru accesarea cursurilor de calificare i obinerea uneislujbe stabile.

- Migra ia pentru munc

Dup cum s-a menionat mai sus, lipsa perspectivelor de obinere a unei slujbe,cuplat cu srcia i discriminarea în accesarea pieei de forei de munc, îi determin pe romi s caute de lucru în strintate. Acetia se bazeaz extrem de mult pe reele derude i prieteni, colectând foarte puine informaii înainte de a pleca. Cu puinecunotine despre ara în care reuesc s ajung, f r a înelege i a vorbi limba, romiisunt adesea înelai i pot ajunge uor în situaii de exploatare, fiind chiar traficai.Studiul Fundaiei Soros Romania139 din anul 2011 arat c intenia migraiei pentrumunc se concentreaz la nivelul populaiei tinere - 26% dintre respondeni, cu vârstecuprinse între 16 i 18 ani, iau în considerare posibilitatea de a prsi România înviitorul apropiat.

- DiscriminareaConform Raportului Bncii Mondiale din anul 2014 „Summary Report. AchievingRoma Inclusion in Romania” (2014: 21), peste un sfert dintre romi au rspuns c înanul 2011 (anul culegerii datelor) au experimentat discriminarea din cauza etniei lor.În timpul aceleiai cercetri, gospodriile de romi raporteaz experimentarea celor mairidicate niveluri de discriminare atunci când caut s cumpere sau s închirieze oproprietate (31%) sau atunci când caut o slujb (30%).

- Accesul la serviciile de asisten social

„Summary Report. Achieving Roma Inclusion in Romania” (2014: 21) a indicat, carezultat al focus-grupurilor i al interviurilor individuale, c practicile discriminatoriifa de pacienii romi se manifest în spitale prin “evitarea contactului fizic cupacienii; neimplicarea pacienilor i a familiilor acestora în alegerea tratamentului;omiterea explicaiilor privind riscurile de administrare a unui anumit tip de tratament;utilizarea de proceduri agresive”.


137 Raportul Bncii Mondiale (2014). “Achieving Roma Inclusion in Romania”.

http://www.worldbank.org/content/dam/Worldbank/document/eca/romania/OutputEN.pdf , consultat pe 13 iunie 2014.138 Preoteasa A., Serban M., Tarnovschi D. (2012). „Situaia romilor din România, 2011. Între incluziune social i migraie”, FundaiaSoros Romania, 2011. Datele au fost colectate pentru un eantion reprezentativ de romi auto-identificai din România.




De asemenea, din cauza constrângerilor financiare, dar i din cauza distribuieifondurilor ctre aa numita clas de mijloc dintr-o municipalitate (conform unorprimari, “este foarte ieftin s cumperi romii în timpul alegerilor, deci din acest motivtrebuie s ne utilizm resursele cu atenie i s le direcionm ctre pltitorii deimpozite”), furnizorii de servicii nu au resursele necesare pentru a rspunde nevoilor

comunitilor de romi pentru asigurarea de servicii decente. La aceasta trebuie s adugm i lipsa înelegerii contextului local al comunitilor rome de ctre furnizoriide servicii, ceea ce conduce la subminarea calitii serviciilor. În aceste cazuri, romiinu beneficiaz de serviciile de sntate aa cum ar trebui i nici de sprijin isupervizare din partea lucrtorilor sociali i a mediatorilor colari.

- Dezintegrarea familiei, violen a i abuzul în familie

Raportul Breaking the silence (2011) semnaleaz c violena i abuzul desubstane/droguri sporesc vulnerabilitatea la traficare. Rapoartele anuale ale ANITPafirm, pe baza analizei datelor statistice, c familia cu doi prini pare a fi principalultip de familie de origine pentru victime minori, urmate îndeaproape de familiile cu unsingur printe. Surprinztor este faptul c nu atât de multe cazuri de copii din sistemulde protecie de stat sunt înregistrate ca victime ale traficului de persoane, dup cum searat rapoartele anuale ANITP citate mai sus.

Raportul Traficul de copii în România (2009: 52) accentueaz faptul c violena iabuzul în familie, abuzul emoional, fizic sau chiar sexual sunt vzute precumcaracteristici principale care predispun copiii la recrutare pentru trafic, indiferent decondiiile de via economice i sociale. O familie abuziv pregtete terenul pentru

forme de abuz diferite, dar constante, pe care copiii trebuie s le suporte atunci cândsunt traficai. În plus, se estimeaz c exist o legtur puternic între probabilitatea cao persoan s fie traficat i statutul su în calitate de observator sau obiect al violeneidomestice. În timpul cercetrii noastre pe teren, unii dintre subieci ne-au povestitdespre comportament abuziv i violent din partea prinilor sau a membrilor familiei,chiar abuz de droguri. În astfel de cazuri, minorul se obinuiete cu violena i începes-o considere ca parte din via, riscul de a deveni victim a traficului de persoanefiind foarte ridicat.

- Experien anterioar în prostitu ie i/sau consum de droguriCu privire la traficul pentru exploatarea sexual în special, s-a raportat c experienaanterioar în prostituie este relevant. În raportul anual ANITP 2011140, se afirm c minorii, victime ale traficului de persoane exploatate sexual în strintate, erau dejaimplicai în practicarea prostituiei în România, acceptând ofertele de a prsi ara ide a practica prostituia în strintate pentru câtiguri financiare mai bune. Au fostademenii de perspectiva de a câtiga muli bani, nefiind contieni c ar putea fiexploatai, umilii, silii s triasc în condiii de srcie extrem.




4.2. Vulnerabiliti multiple i risc de traficare

Analizând rapoartele aprute pân în prezent i luând în considerare informaiile

rezultate în urma cercetrii noastre pe teren, nu putem concluziona c exist un factor

de vulnerabilitate unic special pentru etnici romi sau c traficul este o “practic

cultural” specific romilor. Din contr, romii sunt mai vulnerabili la trafic decât alte

grupuri etnice din cauza discriminrii etnice, a srciei i a excluziunii sociale, aabsenei educaiei sau a nivelului sczut al acesteia, a nivelului ridicat al omajului i

din cauza accesului limitat la serviciile sociale. Factorii de vulnerabilitate discutai mai

sus, precum violena domestic, abandonul colar, lipsa locuinelor, complicitatea

membrilor familiei în traficarea copiilor lor, toate acestea sunt asemntoare atunci

când analizm situaia altor grupuri marginalizate i vulnerabile de pe întregul glob.



5. Procesul de traficare a copiilor

Mecanismul general pentru recrutarea copiilor141 poate fi descris foarte uor: cel carerecruteaz provine cel mai adesea din acelai mediu cu victima sa sau dintr-un mediuasemntor. Acetia î i urmresc victimele – colecteaz informaii despre familie, înspecial despre problemele sale (financiare, emoionale), despre prietenii copilului.

Persoanele care recruteaz se prezint potenialelor victime drept persoane care ausucces, convingând copiii s-i admire, apoi încep s fac promisiuni foarte atractive(foarte muli bani, o via foarte confortabil) minorilor sau familiilor acestora. Celmai adesea, persoanele care recruteaz fac parte din reeaua de traficare. În raportulanual ANITP 2010 142 , se semnaleaz faptul c minorii sunt mult mai facil demanipulat s întreprind anumite aciuni i nu cer explicaii privind rezultatul iobiectul aciunilor, ceea ce uureaz sarcina recrutorilor.

În unele cazuri, prinii sunt implicai în traficarea propriilor copii, fiind de acord s-i împrumute sau s-i vând copiii. Exist cazuri în care prinii î i dau acordul scrisnecesar astfel încât copilul s treac grania româneasc f r prinii si. În Traficul de

copii în România (2009: 64), se menioneaz de ctre experii intervievai c “Familiile de romi cu numeroi copii, din cauza srciei, î i trimit copii s cereasc pentru a contribui la sprijinirea familiei”, dar nu se nominalizeaz niciun ora /sat.

“În unele cazuri familia este implicat în recrutare, prinii, fraii trimit copiii s cereasc, s câtige bani, dar este din disperare, din cauza srciei”.(reprezentant ONG)

“Apartenena la un grup etnic nu este o vulnerabilitate. Traficanii ptrund încomunitile srace, iar familia este de acord s dea copilul sau chiar s-l însoeasc pentru a face nite bani”. (reprezentant ANITP)

În tabelul de mai jos, am reuit s reunim informaiile (2010-2012) disponibile despreprocesul de recrutare a minorilor pentru traficul de persoane, despre cine a fostpersoana care a recrutat i despre cele mai frecvente motive utilizate. Toate acesteinformaii au provenit din baza de date a ANITP, SIMEV.

141 Inspectoratul Generale ale Poliiei Române, Agenia Naional împotriva Traficului de Persoane (2009). Manual de cercetaresociologic în domeniul traficul de copii. Ed. Alpha MDN.




Tabel. Procesul de recrutare

Anul 2012143

2011144

2010145

Persoanacare arecrutat

Recrutarea pentrutrafic s-a f cutmai frecvent(57% din cazuri)de ctre prietenii cunotine aleminorilor,artând cât deuor pot fiinfluenai cupromisiuni falsef cute de cinevaapropiat sau chiarprieten.

Cel mai frecventminorii au fostrecrutai de ctrepersoane care îicunoteau directsau de ctreprieteni din cercullor de prieteni.

Minorii au fost recrutai prinabordare direct de ctrerecrutor în 93% dintrecazuri.În 58% dintre cazuri,recrutorul a aparinutcercului apropiat de prietenisau de cunotine aleminorilor, iar în 23% dintrecazuri recrutorul a fost opersoan necunoscut. Înprocesul de recrutare, auexistat cazuri în care rudeale minorului sau un vecinau fost implicai în recrutaresau au acionat ca recrutori.

Motivele Cel mai frecvent,majoritateaminorilor au fostpclii învederea traficriicu promisiuneaunor condiii mai

bune depracticare aprostituiei sau cupromisiunea unorslujbe mai bune

în România sau în strintate.

Cel mai frecvent,recrutorul le-apromis slujbe saucondiii mai bune(i de asemeneacâtiguri mai bune)pentru practicarea

prostituiei. Pentrual doilea grup,recrutorul i-aselectat victimeledintre cele carepracticau dejaprostituia înRomânia.

34% dintre victimele minoreale traficului de persoane auacceptat oferta pentrupracticarea prostituiei, 33%au fost recrutate cupromisiunea unei slujbe maibune în România sau în

strintate. Au existat cazuri în care minorii au fostpclii cu promisiuni decstorii de convenien, cucltorii sau cu cerit.

5.1. Traficul de copii pentru cerit

Traficarea pentru cerit este a treia form de exploatare (conform datelor ANITP) ieste foarte profitabil în afara României. Traficanii sunt de obicei persoane cuantecedente penale i care acioneaz în grupuri organizate. Victimele (care ceresc icare fur din buzunare) câtig sume considerabile de bani în fiecare zi, dar acesteasunt colectate de ctre traficani, iar în cazul minorilor acetia sunt meninui în trafic

143 Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane (2013). Raport privind situa ia traficului de persoane în 2012, consultat pe 15

septembrie 2014 http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/analiza%20victime%202012.pdf144Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane (2012). Evaluarea anual privind situaiei traficului de persoane în anul 2011,consultat pe 15 septembrie 2014. http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/analiza%20victime%202011.pdf.




mai mult timp decât adulii (care au anse mai mari de a scpa din situaia de trafic)(Ungureanu, 2013).

Raportul Traficul de copii în România (ANITP, 2009) ne ofer unele informaiidocumentate despre procesul de traficare pentru cerit de ctre minori. Din pcate,datele utilizate în studiu provin din anul 2008, totui unele modele rmân aceleai. În

conformitate cu studiul, jumtate dintre victime au fost recrutate de ctre cunotine iprieteni, iar în 35% dintre cazuri de ctre o persoan necunoscut. În 5 cazuri,traficanii au fost o rud apropiat, în 6 o rud, iar în 8 un iubit sau soul.

Conform raportului editat de Ungureanu (2013) (raportul de cercetare a fost întocmitutilizând baza de date SIMEV i 28 de interviuri cu victime i profesioniti carelucreaz cu victimele traficului de persoane), copiii sunt pui s cereasc în zoneaglomerate – intrri în magazine, supermarketuri, coli, biserici, gri, pieeaglomerate, atracii turistice. Cei care refuz s cereasc sunt btui, ameninai (cu

privire la vieile lor sau a familiilor lor), inui f r mâncare etc. Unii dintre acetia audeclarat c au fost forai s-i priveasc pe alii cum erau torturai/btui pentrunesupunere fa de traficani. Copiii trebuie s stea pe strzi pentru cerit între 8 i 14ani ore pe zi, uneori chiar 18 ore i sunt monitorizai îndeaproape. De la cerit la furtuldin buzunare nu este un drum lung. Conform aceluiai raport, copiii i brbaii tinerisunt forai s fure din buzunare i din magazine, traficanii învându-i cum s procedeze i ce s ia. În aceleai cazuri, acetia au fost forai s se prostitueze pentrudiferii clieni furnizai de ctre traficani.

Minorii au fost gzduii în condiii foarte proaste: apartamente închiriate împreun cutraficanii lor, caravane, case prsite, chiar în parcuri. Unii dintre acetia au declaratc au primit mâncare o dat pe zi, cel mai adesea seara. Unii traficani, conformdeclaraiilor victimelor, au considerat c nu a fost responsabilitatea lor s-i hrneasc victimele. În cazurile minorilor, perioada de exploatare, conform raportului ANITP(Ungureanu, 2013), depinde mult de capacitatea autoritilor de a interveni.

“Victimele traficului pentru cerit sunt gzduite împreun, 15-20 de persoane înacelai apartament mic, f r nicio libertate de micare. Acetia sunt monitorizai

în mod constant. Ceritul este, dup exploatarea sexual a fetelor/femeilor, ceamai profitabil <afacere>, în special atunci când vine vorba despre traficulextern. Copiii, persoanele cu handicap, femeile cu copii mici sunt plasai în locurituristice. Acetia sunt de asemenea monitorizai îndeaproape, iar venitul lor estecolectat de dou ori pe zi de ctre traficani.” (reprezentant ANITP)

Un bun exemplu privind modul în care victimele sunt recrutate, traficate i exploatatear putea fi vzut în cazul ndrei (prezentat în subcapitolul 3.1. Traficarea copiilorpentru cerit).



5.2. Traficul de copii pentru furtul din buzunare

Identificarea copiilor victime ale traficului pentru furtul din buzunare este dificil:“Atunci când vine vorba despre victimele înregistrate (i descoperite/identificate)ale furtului din buzunare, este foarte dificil deoarece copiii nu sunt rspunztoripentru infraciunea lor, iar prinderea traficanilor este dificil, înainte ca poliia s

reueasc s-i aresteze, acetia reuind s scape, lsând copiii în urm”(reprezentant ANITP).

De asemenea, este dificil, aproape imposibil s dovedeasc implicarea prinilor înexploatarea propriilor copii, atunci când astfel de cazuri au avut loc. În majoritateaacestor cazuri, copiii nu consider c au fost victime ale familiilor lor. Ca i în cazulceritului (cele dou forme de exploatare se potrivesc foarte bine împreun – minoriiar putea fi implicai în cerit, dar i în furtul din buzunare), minorii sunt fericii, chiarmândri s-i ajute familiile i s asigure un anumit venit suplimentar.

În timpul cercetrii noastre pe teren, am aflat despre cazul unui minor care a fost rpitde ctre traficani i pus s comit furturi mrunte. De asemenea, raportul ANITP(Ungureanu, 2013) semnaleaz faptul c ceritul forat (nu numai cel voluntar) este iacesta asociat cu furtul forat din buzunare, ambele efectuate sub aceeai constrângerepe care traficanii o aplic pentru a-i exploata victimele pentru cerit. Traficaniii-au învat victimele cum s fure i ce articole, copiii sunt manipulai s fureutilizând antajul emoional sau cu fora, sau ambele. Din cauza numrului limitat decazuri raportate (consultai statisticile prezentate în subcapitolul 3.2. Traficareacopiilor pentru furtul din buzunare), autoritile române nu au un rspuns bine stabilit,iar cazurile nu sunt bine cercetate.

5.3. Traficul de copii pentru exploatarea sexual a bieilor

Este dificil s se furnizeze informaii despre strategiile de recrutare i despre metodelede exploatare ale victimelor traficului pentru exploatare sexual, biei romi. Nu exist nicio dat, iar în timpul cercetrii noastre pe teren, nu am putut afla i documentaastfel de cazuri din cauza stigmatului cu care se asociaz în comunitile rome (pentruunii dintre respondenii notri, astfel de cazuri nici mcar nu exist). Ceea ce am pututafla au fost câteva poveti despre pedofili care încearc s rpeasc biei/ copii(ademenind copiii cu bomboane i cu jucrii) cu intenia de a–i exploata sexual. Unpoliist intervievat ne-a prezentat opinia despre acest subiect subliniind faptul c metoda “lover boy” de recrutare a fetelor funcioneaz i când vine vorba desprebiei. Din pcate, toate povetile colectate au fost despre traficul intern i nu s-adiscutat nimic despre cel extern. Totui, dup cum am menionat anterior, principalulscop al cercetrii noastre a fost de a contientiza comunitile în legtur cu pericoleletraficului de persoane, i doar în secundar de a colecta i verifica informaii despreanumite cazuri, astfel încât acestea s poat fi considerate ca poveti care necesit

investigare suplimentar.



Chiar despre exploatarea minorilor, biei, pentru exploatare sexual, se cunoatefoarte puin în general. Conform reprezentantului ANITP, aceast form de exploatareeste nou, înregistrat (statistic) ca atare în ultimii trei ani – cazurile au fost semnalatectre ANITP (consultai tabelul cu datele din seciunea de mai sus 3.3). Victimele sunttraficate în strintate.

“În Italia i Spania exist grupuri de persoane care doresc biei/copii i acetia,utilizând anumite reele, plaseaz cerine speciale traficanilor. Victimele sunttraficate, în principal, de la orfelinate i sunt recrutate cu promisiunea unei vieimai bune <putei câtiga bani, putei avea o via mai bun>. Bieii sunt apoitrecui peste grani utilizând documente false (chiar prin mituirea poliiei defrontier). Dac minorul are <succes> în mulumirea clienilor si, este pstratpentru aceast form de exploatare, dac nu, este trimis s cereasc pe strzi”.(reprezentant ANITP)

Studiul privind exploatarea prin ceretorie în relaie cu traficul de persoane(Ungureanu, 2013: 54) indic faptul c în anumite cazuri “victimele forate s cereasc au fost, în anumite momente ale zilei sau ale nopii, forate de asemenea s practice prostituia pentru diferii clieni ai acelorai traficani. Victimele au fost, îngeneral, forate s practice prostituia în locuri publice precum parcuri”.



6. Asisten a victimelor i mecanisme de reac ie pentru protec ia victimelor

6.1. Identificarea victimelor ca o condiie prealabil a asistenei

În timp ce acest capitol se concentreaz asupra asistenei i proteciei victimelor copiiromi ale traficului, este important s se remarce c accesul la asisten este disponibil

numai dup identificarea efectiv a victimei. Acest studiu a stabilit mai multe lipsurisemnificative în procesul de identificare a victimelor copii, care împiedic minoriiaflai în situaia traficrii i exploatrii s obin acces la asisten. Acest capitolfurnizeaz informaii despre asistena i protecia minorilor în România, cu puineindicii despre victimele traficului de persoane, copii romi, din cauza lipsei datelor i areticenei autoritilor române de a discuta despre subiect:

“Pentru noi, toi copiii sunt la fel i le oferim aceeai protecie i grij. Nudiscriminm i nu îi tratm diferit din cauza apartenenei etnice. Aceasta ar fi

discriminare.” (reprezentantul Direciei pentru Protecia Copilului)

Revenind la analizarea cazului ndrei, se poate observa c autoritile responsabilede aplicarea legislaiei în România au fost pasive fa de ceea ce s-a întâmplat acolocâiva ani la rând, timp în care numeroi copii, romi sau nu, au fost traficai iexploatai în diferite ri vestice. Poliia local nu a dorit i nu a considerat c estenecesar s afle modul în care traficanii reuesc s aib astfel de venituri într-un timpatât de scurt. A fost necesar implicarea poliiei din Marea Britanie i conjugareaeforturilor cu cele ale Direciei de Investigare a Infraciunilor de CriminalitateOrganizat i Terorism (DIICOT) pentru investigarea cazului i descoperirea reeleicriminale. O intervenie efectuat mai devreme de ctre poliia local ar fi putut atrageatenia DIICOT, iar vieile a numeroi copii ar fi fost scutite de comarul de a fivictime ale traficului de persoane.

În raportul Breaking the silence (2011: 60), este menionat aceeai inactivitate apoliiei în investigarea cu eficien a traficului de persoane, în special în legtur curomii, utilizând acelai exemplu – cazul ndrei. În acest caz i nu numai, resurselelimitate ale serviciilor de asisten social (i în unele cazuri lipsa lor de interes pentrucomunitile de romi) fac situaia chiar mai dificil pentru victime sau victime posibile– acetia trebuind s abordeze poliia i s semnaleze cazul de trafic. În cazul romilor,relaia cu poliia român nu este dintre cele mai bune, din cauza stereotipurilornegative pe care ambele grupuri le au unul despre altul. De-a lungul anilor, uneleONG-uri au încercat s schimbe mentalitatea poliiei române i chiar au convinsMinisterul Afacerilor Interne s angajeze romi în calitate de ofieri de poliie. Totui,exist o cale lung de parcurs înainte de a stabili o relaie de încredere întrecomunitile de romi i poliia român. Din cauza acestei situaii, este chiar mai dificilpentru victimele rome s contacteze poliia local i s semnaleze situaii de trafic.

Studiul privind exploatarea prin ceretorie în relaie cu traficul de persoane(Ungureanu, 2013: 59) accentueaz faptul c intervenia autoritilor române înidentificarea cazurilor de trafic este crucial, în special pentru minori, deoarece în



absena unei astfel de intervenii ei “pot petrece un timp îndelungat în trafic”. Minorii, în funcie de vârst, mediul de provenien, nivel de educaie, team fa de traficani,timp petrecut în trafic i ali factori ar putea s aib sau nu capacitatea de a-i înelegesituaia ca exploatare, astfel încât capacitatea lor de a semnala situaia autoritilor estemult mai limitat decât în cazul adulilor.

6.2.

Protecie i asisten

Din cauza Mecanismului Naional de Identificare i Referire, atunci când un copil esteidentificat ca fiind victim a traficului de persoane, indiferent de ara sa de origine,Direcia General pentru Asistena Social i Protecia Copilului (DGASPC) este

întiinat s ia msuri speciale pentru protecia sa. DGASPC este responsabil pentruimplementarea strategiei de asisten social furnizat copiilor, adulilor i întregilorfamilii. Chiar i copilul strin, victim a traficului de persoane, este îndreptit laacelai sprijin i protecie ca toi copiii români.

Reprezentantul Direciei pentru Protecia Copilului a menionat c exist problemeprivind cooperarea între state atunci când vine vorba despre semnalarea prezeneiminorilor neînsoii pe teritoriul lor. Nu întotdeauna exist o bun coordonare întreautoritile române (care au declarat c au implementate toate procedurile necesare) iautoritile corespondente din alte ri.

În sprijinul acestei solicitri efectuate de ctre reprezentantul Direciei pentru ProteciaCopilului (DPC) au fost discuiile din timpul unei conferine organizate în Bucureti

(„Strengthening the fight against forced begging: a multidisciplinary approach

146

).Procurorii români de la Direcia de Combatere a Criminalitii Organizate din diferite judee au prezentat problemele care exist în legtur cu mecanismul de coordonarepentru returnarea copiilor, victime ale traficului. Italia i Frana au fost rilemenionate cu care autoritile române au probleme cu returnarea minorilor, victimeale traficului.

Conform reprezentantului Direciei pentru Protecia Copilului, autoritile române suntpregtite (au toate procedurile necesare) s repatrieze toi minorii neînsoii descoperii

în alte ri (nu toi aceti minori sunt victime ale traficului). Copiii, suspectai a fivictime ale traficului, sunt urmrii de ctre Direcia General pentru Asisten Social i Protecia Copilului (din fiecare jude), care lucreaz îndeaproape cu poliia local (unde locuiete familia minorului). Poliia local, împreun cu asistentul social, ausarcina de a efectua cercetarea preliminar pentru a afla dac minorul, odat întors înfamilia sa, este în continuare în pericol de a fi traficat (dac familia este implicat întrafic sau dac cineva apropiat de familie pune în pericol copilul etc.). Acetia sunt ceicare decid dac este sigur ca minorul s revin la familia sa. În caz contrar, minorul

146 proiect implementat de ctre autoritile române – Ministerul Public, Ministerul de Interne, Inspectoratul General al Poliiei Române

i Biroul Belgian al Procurorului Federal, Ministerul Federal de Interne, Austria, Ministerul Justiiei i Libertii, Frana. Proiectula fost finanat de ctre DG Home Affairs în vederea stabilirii parteneriatului dintre procurori, poli ie i societate civil, cu scopulde a schimba bune practici despre combaterea traficul de persoane cu accent pe cer itului forat. La conferin au participat iAmbasada Italian din Bucureti, Ministerul de Interne, Polonia, Biroul Olandei de Nord, procuror din Spania, ofier de legtur din Republic Ceh, Comisia Naional pentru Combaterea Traficului de Fiine Umane, Bulgaria.



este gzduit în unitile DGASPC i trimis ulterior în plasament. În tot acest proces,reprezentantul ANITP este informat i trebuie s monitorizeze cazul.

Totui, serviciile furnizate tuturor copiilor români, indiferent de etnie (dup cumdeclar reprezentantul Direcia pentru Protecia Copilului) au unele problemereflectate nu numai în rapoarte internaionale (Departamentul de Stat SUA 2013

Trafficking in Persons Report ; Raportul GRETA 2012, Breaking the silence 2011), cii în cercetrile coordonate de ctre ANITP (Traficul de Copii în România, 2009) i înStrategia Naional împotriva Traficului de Persoane pentru 2012-2016 (consultaisubcapitolul 2.4. Cadrul instituional de protecie i asisten a victimelor i cadrullegal).

În Traficul de Copii în România (2009), se evideniaz existena diferitelor neajunsuriprivind sprijinul instituional sau social, lipsa infrastructurii, a cooperrii între actoriiimplicai în protecia social, resursele limitate disponibile pentru comuniti i

regiuni. La toate acestea, experii au adugat lipsa reelelor de asisten social, asistemelor de protecie social i a resurselor umane specializate. Din cauzaconstrângerilor financiare, numrul de asisteni sociali i de psihologi din anumiteregiuni, în special din zonele rurale, este sczut, deci eforturile acestora în asistareavictimele traficului de persoane sau de prevenire a traficului sunt disparate i limitate.

Atunci când vine vorba despre a oferi asisten victimelor traficului de persoane deetnie rom, raportul Breaking the silence (2011) subliniaz c numrul romilor carebeneficiaz de asisten în România este sczut, explicaia fiind acea lips de încrederepe care romii o au în autoritile române (chiar mai mare decât o au românii, i care,conform cercettorilor, este destul de sczut în comparaie cu alte ri). ConformRaportului GRETA 2012 (nr. 143) absena încrederii în sistemul de asisten social este mai general atunci când vine vorba despre victimele traficului de persoane,indiferent de background-ul lor etnic. De asemenea, se menioneaz c exist cazuri devictime care prefer s primeasc asisten în rile în care au fost descoperite sau c ONG-urile din acele ri prefer s refere victimele direct ctre ONG-urile româneti,evitând contactul cu autoritile române (consultai tabelul privind numrul de victimeasistate de ctre autoriti i de ctre ONG-uri).

Tabel. Victime – Ceteni români – asistai în anii 2012 i 2013147

Instituii/ONG-uri Femei Brbai Fete Biei Total

2012 ANITP (identificai ireferii)

348 323 327 43 1041

DGASPC 38 12 82 17 149ONG-uri 94 28 41 16 178

2013 ANITP (identificai ireferii)

299 297 278 22 896

DGASPC 38 8 107 13 166

ONG-uri 134 21 29 9 193147 Pro-Refugiu Association and Pro-Sentret Organization (2014). Support Services for Victims of Human Trafficking in Romania and

Norway. Pro-Refugiu Association



Not: Este important s se considere c ANITP are singura responsabilitate s identifice i s refere victimele traficului de persoane ctre instituii i ONG-uri careofer servicii sociale.

Dup cum se menioneaz chiar în Strategia Naional împotriva Traficului depersoane pentru 2012-2016, victimele traficului de persoane se confrunt, în procesul

de reintegrare, cu prejudecile i stereotipurile negative care exist în societatearomâneasc, în special în cazul celor care au fost exploatai sexual sau al celor deorigine rom (dup cum se menioneaz în Raportul GRETA 2012). Acelai raportmenioneaz c ONG-urile se zbat s gseasc locuri de munc pentru victimeletraficului de persoane, dar succesul lor depinde foarte mult de capacitatea de a ascundede viitorul angajator trecutul victimei. În cazul minorilor, reintegrarea acestora însistemul colar este chiar mai dificil.

Totui, Raportul GRETA 2012 a evaluat c în domeniul prevenirii, ANITP împreun

cu ONG-uri naionale i internaionale au f cut progrese semnificative. De asemenea, în timpul cercetrii noastre, reprezentanii ANITP au fost foarte interesai s lucrezecu tineri romi, absolveni ai diferitelor universiti din ar care i-ar putea ajuta s transmit mesaje anti-trafic în comunitile de unde provin. Dup întâlnirea pe care amorganizat-o i la care au participat peste 30 de tineri romi, am furnizat listele cucontactele acestora (participanii au fost de acord cu aceasta), în sperana colaborrilorviitoare. Unii participani aveau studii superioare de drept, alii de asisten social,alii de tiine sociale, astfel încât au fost foarte interesai de subiect i doritori s desf oare campanii anti-trafic.



7. Elemente ale implic rii efective a comunit ii în elaborarea de r spunsuri i mecanisme mai durabile

Este important de tiut c în România exist câteva ONG-uri rome puternice ivizibile, foarte implicate în implementarea fondurilor europene, dar i în procesulelaborrii politicilor publice. Atunci când este necesar, au o voce puternic, iar în

ciuda diferendelor, în momente importante, gsesc resurse pentru a se uni i a avea opoziie comun. În primul capitol (Introducere) s-a semnalizat deja c ONG-urile romenu se fac auzite în dezbaterea anti-trafic i în elaborarea politicilor publice aferentedomeniului, opiunea lor fiind explicat prin teama de stigmatizare negativ. Deasemenea, instituiile statului nu fac eforturi pentru a-i implica în activiti anti-trafic.Scopul proiectului nostru este de a-i aduce împreun: adunând laolalt tineriintelectuali romi i oferindu-le prilejul de a afla mai multe despre traficul de persoanei de a deveni interesai s se implice în campanii anti-trafic; facilitând întâlnirea întreacetia i reprezentanii ANITP; încurajând ANITP s îi implice pe tineri în viitoarele

campaniile anti-trafic; lucrând cu comuniti de romi selectate i sprijinindu-i s realizeze pericolele traficului de persoane.

“Prevenirea trebuie efectuat la nivelul fiecrei comuniti. Am dori s întrimrelaiile cu comunitile, cu autoritile publice locale. Acestea din urm suntresponsabile pentru colectarea datelor despre trafic (pericolul de trafic), iar uniidintre ei nu desf oar o activitate corespunztoare i ar trebui sancionai pentruacest lucru. Asistentul social ar trebui s cunoasc situaia pentru fiecare familie(cu probleme)”. (reprezentatul Direciei pentru Protecia Copilului)

Totui, exist numeroase probleme, dup cum s-a descris deja, atunci când se facereferire la asisten i la reintegrarea victimelor traficului de persoane, dar i când vinevorba despre prevenire. S-ar putea obine mai multe beneficii în cazul în carecomunitile locale se implic în prevenirea traficului de persoane, iar dac se va

întâmpla acest lucru, mai puini copii vor deveni victime ale traficului de persoane.Dac vor fi informai copiii împreun cu prinii lor, dac vor afla poveti reale alevictimelor copii, despre cum au trit sub exploatare i despre cât de greu le-a fost s se

întoarc acas. Este adevrat c în coli se desf oar campanii de informare pentru a-ieduca pe copii i pe familiile acestora, dar atunci când ne referim la familii srace, cuminori care nu merg la coal, vedem golul, exact acolo unde se afl persoanelesupuse celui mai mare risc de a fi traficate.

În timpul activitii noastre pe teren, am reuit s observm c exist foarte puin implicare din partea comunitii în prevenirea traficului de persoane în comunitilevizitate (zone rurale i urbane) sau c aceasta lipsete cu desvârire. Traficul pentruexploatarea sexual este recunoscut ca problem, iar în toate comunitile vizitate auexistat campanii de informare derulate de coal i de poliie pentru a-i educa pe copiii pe familiile acestora. Rezultatul imediat al acestor msuri de prevenire este c

oamenii sunt mai bine informai în legtur cu ameninarea. Nu este îns clar impactul în ceea ce privete reducerea fenomenului, sau dac exist un astfel de impact.



De asemenea, un alt aspect important care trebuie luat în considerare este acela c, înconformitate cu politicile promovate de Direcia pentru Protecia Copilului, se faceforturi pentru a reda copilul (victim sau victim potenial a traficului de persoane)

în sânul familiei sale. Dar aceasta înseamn c poliia împreun cu asistentul socialtrebuie s afle toate informaiile necesare care le-ar putea permite s ajung laconcluzia c familia copilului nu a fost implicat în procesul de traficare. Resursele

limitate puse la dispoziie pentru asistena social a familiilor srace, lipsa lucrtorilorsociali calificai i motivai fac foarte dificil procesul de asigurare a unui mediu siguri monitorizat pentru copilul reîntors în familie. La aceasta putem aduga istereotipurile negative cu care se confrunt etnicii romii reflectate în atitudinile pe carelucrtorii sociali le au fa de familiile rome.

În România, nu putem discuta despre un model de succes al implicrii comunitii în împiedicarea traficului, ci mai degrab despre succese locale disparate, unele dintreacestea sprijinite de ONG-uri. ANITP i alte ONG-uri (naionale i internaionale)

organizeaz de mai muli ani campanii de prevenire (naionale, regionale i locale). Aufost desf urate campanii de informare cu ajutorul diferitelor canale de comunicare:mass media (filme scurte, filme animate pentru copii), medii de socializare, postere,piese de teatru, informri directe în coli care au avut drept int elevii i profesorii loretc.

Din pcate, în România, lucrtorii sociali trebuie s îndeplineasc diferite sarcinipentru diferite instituii publice, dar sunt angajai i pltii de ctre consiliul local. Înunele comuniti am putut afla despre reele ad-hoc de practici, din care fac partediferii actori interesai (asisten social, mediator, coal, poliie) i care faciliteaz intervenia sau prevenirea traficului. Aceste intervenii ad-hoc nu urmeaz nicioprocedur, provin din iniiative individuale i sunt organizate într-un mod informal.Nu exist nicio regul de informare a comunitii sau un mod în care ar trebui s aib loc schimbul de informaii. În general, am descoperit c prinii, în timpul întâlnirilorcu prinii la coal sau în timpul altor întâlniri locale, fac schimb de informaiiprivind posibilele pericole pentru copiii lor i modaliti de a le oferi siguran. Totui,acest domeniu al bunelor practici ad-hoc în prevenirea traficului de fiine umanetrebuie investigat în continuare pentru a afla mai multe bune practici care ar putea fiutilizate de ctre comuniti i autoritile statului. Din pcate, în comunitile pe carele-am vizitat, acest tip de cooperare este mai curând excepia. Pentru a face s creasc numrul acestor exemple, sunt necesare protocoale de comunicare clare i eficiente

între instituiile implicate în domeniu.

Un bun exemplu l-a constituit o întâlnire pe care am avut-o la coal în timpul uneiedine cu prinii, în cursul creia am fost invitai s prezentm riscurile traficului depersoane. La un moment dat, în clas a intrat o un brbat i am observat c discuiaanimat pân atunci s-a oprit, iar prinii au devenit mai reticeni în a-i exprimaopinia privind subiectul. Dup câteva minute, respectivul a prsit încperea (greise

sala) i am întrebat participanii dac tiau respectiva persoan. Aa am aflat c uniidintre ei tiau de la ali prini c respectivul fusese implicat în traficarea de femeitinere pentru prostituie în Spania. Discuia a continuat concentrându-se pe temerile lor



legate de fiice cu care discut despre pericolele de a fi exploatate i chiar traficate, dectre brbai care pozeaz drept “lover-boy”.

La jumtatea lunii aprilie 2014, am organizat o sesiune de instruire pentru tineriintelectuali romi pentru a le trezi interesul pentru problematica traficului de persoane.Am invitat un expert de la ANITP s ne ajute cu instruirea. La sfâritul sesiunii, i-am

întrebat pe participani dac doresc s coopereze în viitor cu ANITP i dac sunt deacord s î i dea datele de contact. Toat lumea a fost de acord i am încurajatreprezentantul ANITP s-i considere pe aceti tineri romi ca viitori parteneri pentrudiseminarea mesajelor anti-trafic în comunitile lor.

Un aspect important care trebuie luat în considerare atunci când se vorbete despreimplicarea comunitii în prevenirea traficului de persoane este c atunci când vinevorba despre cerit i furt din buzunare, apar obstacole serioase. Ceritul în special,dar i furtul din buzunare sunt strategii de supravieuire ale celor mai sraci i

marginalizai. Cât timp nu se face nimic (sau se face foarte puin) pentru a îmbuntivieile acestor persoane, copiii, dar i adulii, vor fi în continuare supui unui riscridicat de a deveni victime ale traficului de persoane. De asemenea, din cauza srciei,numeroi membri ai comunitii accept ceretoria i chiar furtul ca fiindcomportamente acceptabile în anumite împrejurri. În ultimii ani, au fostimplementate mai multe campanii de sensibilizare, direcionate ctre exploatareasexual i care au avut un anumit succes. Este necesar s se continue i s se extind activitile de sensibilizare pentru toate formele traficului de persoane i pentru aajunge la cât mai multe persoane.

Ca rezultat al cercetrii de teren putem afirma c multe comuniti devin lipsite deputere atunci când reelele de traficani devin active; rar membrii comunitii gsescresursele necesare pentru a se împotrivi unor astfel de reele. Tendina este de a leevita i de a le accepta drept un ru care nu poate fi schimbat. Un bun exemplu estecazul ndrei, unde nici mcar instituiile de stat nu au intervenit pe parcursul maimultor ani.



8. Concluzii i recomand ri

Fr date, f r probleme?

0. În niciunul dintre rapoartele oficiale despre traficul de persoane nu se face nicio

estimare referitoare la dimensiunea traficului de persoane în România, analizeleconcentându-se doar pe numrul victimelor identificate.

1. Din anul 2007, România este membr a Uniunii Europene, dar rmâne în continuareuna dintre principalele surse de trafic de persoane din Europa, alturi de Bulgaria.Dac, în ce privete adulii - victime ale traficului de persoane se înregistreaz scderiseminificative ale numrului acestora, nu acelai lucru se poate afirma despre minori,a cror proporie în totalul victimelor crete începând cu 2011.Recomandare: Autoritile române trebuie s ia în considerare alocarea resurselor cuprioritate pentru combatarea traficului de minori.

2. Autoritile române nu investesc suficiente resurse în combaterea stereotipurilornegative i a prejudecilor fa de victimele traficului de persoane, în special femei iromi.Recomandare: Ar trebui concentrate mai multe eforturi pentru combatereastereotipurilor negative i a prejudecilor fa de victimele traficului de persoane, înspecial cele foarte vulnerabile (femei i romi).

3. Exist în continuare probleme legate de numrul limitat de servicii specializate care

ofer asisten victimelor traficului de persoane i discrepane în organizarea acestora.ONG-urile furnizeaz servicii mai multor victime ale traficului de persoane decâtinstituiile statului, f r îns a beneficia de asisten financiar din partea autoritilorromâne.Recomandare: Guvernul român trebuie s considere o schem de finanare pentruONG-urile care ofer asisten victimelor traficului de persoane.

4. Ceritul cu i de ctre copii (nu numai traficul pentru cerit) reprezint în continuareun fenomen rspândit în România, în special în marile orae. Eforturile pentru

studierea i gsirea de soluii sunt disparate i f r sustenabilitate.Recomandare: Este necesar un plan de aciune pentru combaterea ceritului cu i dectre minori i monitorizarea minorilor aflai în situaie de vulnerabilitate pentru apreveni riscul de a fi traficai i exploatai. Aceste aciuni trebuie corelate cu strategiaanti-srcie.

5. Implicarea minorilor în furturile din buzunare, exploatarea i traficarea minorilorpentru furturi mrunte sunt fenomene puin investigate i, prin urmare, autoritileromâne au puine soluii pentru a ajuta minorii implicai.

Recomandare: Este necesar un plan de aciune pentru combaterea furturilor în caresunt implicai minori, conectat cu planul de aciune pentru combaterea ceritului (celedou fenomene se intersecteaz de multe ori) i însoit de monitorizarea minorilor



aflai în situaie de vulnerabilitate pentru a preveni riscul de a fi traficai i exploatai.Aceste aciuni trebuie corelate cu strategia anti-srcie.

6. Cazul „ndrei”148 a dovedit c autoritile locale arat foarte puin interes sauchiar deloc pentru situaia grupurilor vulnerabile. Implicarea lor ar fi trebuit s

împiedice creterea i dezvoltarea unei reele criminale atât de mari i care poate avea

atât de mult succes.Recomandare: Autoritile locale trebuie s se implice în implementarea politicilor deincluziune social a grupurilor vulnerabile, dar i în atenta monitorizare a minoriloraflai în situaie de vulnerabilitate pentru a preveni riscul de a fi traficai i exploatai.

7. Exist foarte puine informaii despre traficarea bieilor pentru exploatarea sexual.Exist de asemenea concepii greite la nivelul publicului general c numai fetele arputea deveni victime ale traficrii pentru exploatare sexual, dei numeroi biei arputea s ajung cu uurin victime din cauza lipsei de informaii i a supravegherii

îndeaproape.Recomandare: Trebuie colectate mai multe informaii despre acest fenomen pentru aavea posibilitatea de a concepe mai bine campanii anti-exploatare i anti-trafic.

8. Agenia Naional împotriva Traficului de Persoane (ANITP) prezint în continuaredate din SIMEV (Sistemul Integrat de Monitorizarea i Evaluare a VictimelorTraficului de Persoane) neclar, nestandardizat, dificil de îneles, ceea ce nu permiterealizarea unor evaluri independente.Recomandare: ANITP trebuie s respecte principiile promovate de Parteneriatulpentru o Guvernare Deschis i s prezint informaiile statistice într-un modstandardizat, transparent i cu acces liber. România a semnat Parteneriatul pentru oGuvernare Deschis în anul 2011 i are un plan de aciune pentru implementareaprincipiilor Cartei Datelor Deschise.

9. Exist o foarte mic implicare a comunitilor locale sau chiar deloc (romii nu facnicio excepie) în prevenirea traficului de persoane.Recomandare: Autoritile naionale i locale ar trebui s ia în considerarecomunitile locale ca fiind unul dintre aliaii strategici în lupta împotriva traficului depersoane, iar eforturile ar trebui direcionate ctre activarea i implicarea acestora înproces. De asemeni, traficul de persoane, în special al minorilor, poate fi prevenitprintr-o bun coordonare i cooperare între autoritile publice locale i comunitate.

10. Fr date, f r probleme?Atunci când vine vorba despre înregistrarea etniei victimelor traficului de persoane,muli dintre reprezentanii autoritilor române declar c legislaia român nu permiteacest lucru. Totui, România are legislaia care permite colectarea datelor dezagregateetnic în scop statistic i numeroase instituii ale statului colecteaz astfel de date.În absena datelor dezagregate etnic:

148 O reea criminal extins i foarte bine organizat implicat în traficarea copiilor în rile vestice cu scopul de a-i exploata pentrucerit i furt din buzunare – seciunea 3.1



profilul victimelor traficului de persoane este incomplet; nu se tie dac sunt necesare msuri anti-trafic specifice; nu se tie dac sunt necesare servicii specifice/direcionate; nu exist date de încredere pentru a contesta relatrile pe care mass media (din

România i din celelalte ri) le prezint despre profilul etnic al victimelortraficului de persoane;

ONG-urile de romi nu sunt implicate suficient în msurile anti-trafic –conceperea strategiei anti-trafic i a campaniilor anti-trafic i a serviciilorfurnizate victimelor.

Recomandare: Instituiile statului ar trebui s colecteze i s raporteze date etnicedezagregate în scop statistic, în baza cadrului legal al proteciei datelor cu caracterpersonal. Cu ajutorul datelor, instituiile statului, împreun cu reprezentanii societiicivile ar putea concepe mai bine Strategia Naional împotriva Traficului de Persoane,dar i Strategia Naional Anti-Srcie.

Trebuie observat c exist o bun suprapunere între profilul comunitilor afectate detraficul de persoane i multe din comunitile de romi din România. Dar absenadatelor nu permite cercettorului s concluzioneze c traficul de persoane afecteaz înmai mare msur comunitile srace de romi. În schimb, colectarea datelordezagregate etnic s-ar constitui într-un bun indicator al vulnerabilitii anumitorcomuniti i ar semnala succesul sau eecul politicilor de incluziune social implementate de ctre instituiile statului.



9. Anex: Lista exper ilor intervieva i

Persoanaintervievat

Departamentul Metoda Regiunea

10 interviuri semi-structurate (IS)

cu experi

Expert senior Direcia pentru Protecia Copilului IS Bucureti

Expert senior Agenia Naional împotriva

Traficului de Persoane (ANITP) IS

Bucureti

Expert seniorInspectoratul General al Poliiei

Române de Frontier

ISBucureti

Expert senior

Inspectoratul General al Poliiei

Române – Centrul pentru

Cooperarea Internaional a Poliiei

IS

Bucureti

Expert senior

Inspectoratul General al Poliiei

Române – Institutul pentruCercetarea i Prevenirea

Infraciunilor

IS

Bucureti

Expert senior 3 intelectuali romi IS Bucureti

Expert senior

Reprezentant al ONG care

furnizeaz servicii victimelor

traficului de persoane

ISCluj-

Napoca

Expert seniorReprezentant al ONG implicat în

campanii anti-trafic

ISBucureti

Expert seniorReprezentant al ONG carefurnizeaz servicii persoanelor f r

adpost

ISBucureti

Interviuri, focus-grupuri iinterviuri de grup realizate încomunitile selectate

10 focus-grupuri (FG)

Expert senior (rom)Asisteni sociali la Primria

Cumpna1 FG

Cumpna,

Constana

Expert (rom) 2 grupuri de elevi (în vârst de 13-16 ani)

2 FG Clrai

Expert (rom)2 grupuri de elevi (în vârst de 13-

18 ani)2 FG

Spanov,

Clrai

Expert (rom) 1 grup de elevi (în vârst de 12 ani) 1 FG Bucureti

Expert (rom)

3 grupuri de copii (în vârst de 10-

14 i 14-19 ani)

într-una dintre unitile DGAPC

pentru copii

3 FG Bucureti

Expert (rom) Aduli, în coal, dup întâlnireaprinilor cu profesorul 1 FG Bucureti

10 interviuri de grup (IG)



Expert (rom)5 brbai i 1 femeie f r adpost

(interviuri individuale)1 IG Bucureti

Expert (rom) 3 profesori, în coal 1 IGSpanov,

Clrai

Expert (rom)7 grupuri de femei i brbai, cerit,

prostituie, parcare de maini etc.7 IG Bucureti

Expert (rom) Aduli, în coal, dup întâlnireaprinilor cu profesorul

1 IG Spanov,Clrai

20 de interviuri semi-structurate

Expert (rom)Femeie, printe, în timpul vizitei la

coal IS

Constana


coal

IS Constana


coal

ISBucureti

Expert (rom) Femeie, printe, în timpul vizitei lacoal

IS Bucureti

Expert (rom) ProfesorIS Spanov,

Clrai

Expert (rom) Mediator sanitarIS Spanov,

Clrai

Expert (rom) Asistent socialIS Spanov,

Clrai

Expert (rom)

Asistent social la Direcia General

pentru Asistena i ProteciaCopilului (DGAPC), Sectorul 5

IS

Bucureti

Expert (rom) Poliist IS Bucureti

Expert (rom)Expert local rom la Primria

sectorului 5

ISBucureti

Expert (rom) Medic dintr-o coal IS Bucureti

Expert (rom)ONG care furnizeaz servicii

persoanelor f r adpost

ISBucureti

Expert (rom)

Psiholog într-una dintre unitile

Direcia General pentru Asistenai Protecia Copilului (DGAPC)

pentru copii

IS

Bucureti

Expert (rom)

Terapeut i instructor într-una

dintre unitile DGAPC pentru

copii

IS

Bucureti

Expert (rom)4 aduli, în coal, dup întâlnirea

prinilor cu profesorul

ISClrai

Expert (rom)2 aduli, dup întâlnirea prinilor

cu profesorul

IS Spanov,

Clrai



10. Bibliografie:

• Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane (2009). Fenomenul socialal traficului de persoane – analiz cantitativ pentru anul 2008 i primele dou luni ale anului 2009, consultat pe 15 septembrie 2014http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/analiza_cantitativa_2008.pdf

• Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane (2010). Evaluarea situaiei

traficului de persoane în România în anul 2009, consultat pe 15 septembrie2014 http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/evaluare%202009.pdf

• Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane (2011). Evaluarea situaieitraficului de persoane în România în anul 2010, consultat pe 15 septembrie2014 http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/evaluare%202010.pdf

• Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane (2012). Evaluarea anual privind situaiei traficului de persoane în anul 2011, consultat pe 15 septembrie2014 http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/analiza%20victime%202011.pdf

• Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane (2013). Raport privind

situaia traficului de persoane în 2012, consultat pe 15 septembrie 2014http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/analiza%20victime%202012.pdf

• Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane (2014). Situaie statistic avictimelor traficului de persoane în 2013, consultat pe 15 septembrie 2014http://teste.mixfabrik.ro/aitp/docs/studii/GRAFICE%202013.pdf

• Departamentul de Stat al SUA (2013). „2013 Trafficking in Person Report”(Raport 2013 privind traficul de persoane)http://www.state.gov/j/tip/rls/tiprpt/2013/ consultat pe 15 octombrie 2014.

• European Roma Rights Centre and People in Need (2011). Breaking the

Silence: Trafficking in Romani Communities• Eurostat (2013) Methodologies and working papers. Trafficking in human

beings. Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2013 ISSN1977-0375

• Gavril I. G., Tamas A. M. (2009). Traficul de copii în România. Studiu asupraprocesul de recrutare. Ed. Alpha MDN.

• GRETA (2012). Report concerning the implementation of the Council ofEurope Convention on Action against Trafficking in Human Beings byRomania.

•

Healy C., Piotrowicz R., (2013). Background Research Report – Trafficking forthe Purpose of Exploitation through Begging. Raportul a fost întocmit în cadrulproiectului “Strengthening the Fight Against Forced Begging: AMultidisciplinary Approach, HOME/2011/SEC/AG/TFU/4000002192”.

• Inspectoratul General al Poliiei Române, Agenia Naional împotrivaTraficului de Persoane (2009). Manual de cercetare sociologic în domeniultraficul de copii. Ed. Alpha MDN.

• Institutul Naional de Statistic, Recensmântul Populaiei i Locuinelor,http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/, consultat pe 15 septembrie

2014



• International Centre for Migration Policy Development, ECORYS, Save theChildren – Denmark (2012). Report for the Study on Typology and PolicyResponses to Child Begging in the EU (2012). European Commission.

• Preoteasa A., Serban M., Tarnovschi D. (2012). “Situaia romilor în 2011. Întreincluziune social i migraie”, Fundaia Soros Romania, 2011. Datele au fostcolectate pentru un eantion reprezentativ de romi auto-identificai din

România.• Pro-Refugiu Association and Pro-Sentret Organization (2014). Support Services

for Victims of Human Trafficking in Romania and Norway. Pro-RefugiuAssociation.

• Raportul Bncii Mondiale (2014). “Achieving Roma Inclusion in Romania”http://www.worldbank.org/content/dam/Worldbank/document/eca/romania/OutputEN.pdf, consultat pe 13 iunie 2014.

• Report concerning the implementation of the Council of Europe Convention onAction against Trafficking in Human Beings by Romania, Group of Experts on

Action against Trafficking in Human Beings, Strasbourg, 31 May 2012• Salvai Copiii, Italia, Agenia Naional împotriva Traficului de Persoane

(2011). REACT Raising Awareness and Empowerment Against ChildTrafficking – Rezultatele studiului din România, Agenia Naional împotrivaTraficului de Persoane.

• Salvai Copiii, România (2014). Evaluarea fenomenului “copiii i tineriistrzii”, consultat pe 15 septembrie 2014

• Surdu, L. (coord.) (2011). Participare, absenteism colar i experienadiscriminrii în cazul romilor din România. Bucureti: Vanemonde

•

Ungureanu R-N. (2013). Studiul privind exploatarea prin ceretorie în relaie cutraficul de persoane. Agenia Naional Împotriva Traficului de Persoane

raport confront ro

Documents