Nigel Warburton este filosof liber-profesionist, autor de

numeroase lucrdri de introducere in filosofie care au devenit

bestselleruri gi gazdd a podcastului extrem depop'iar Philosophy

Bites. Printre numeroasele sale cdrli se numiri: Philosophy: The

Basics (1992), Thinkingfrom A to Z (1996) qi Free Speech: A Very

Short Introduction Q009).l

NICEL WARBURTON

MICAISTORIE AFILOSOTIEI

Traducere din limba englez6. de

ANA-MARIA DATCU

w*Bucure$ti

2020

A Little History of PhilosoPhY

Nigel WarburtonCopyright @ 201 1 Nigel Warburton

Edilie publicatd pentru prima datA

de Yale University Press

.ry#F'Cafte Pentru Iofl este Partea Grupului Editorial Litera

O.P 53; C.P 212, seclor 4'

Bucuregti, RomAnia

tel.: 021 31 9 63 93: 0752 101 777

Mici istorie a filosofiei

Nigel WarburtonCopyright O 2019Grup Media Litera

pentru versiunea in limba romAnd

Toate drepturile rezervate

Traducere din Iimba englezd:

Ana-Maria Datcu

Editor: Vidraqcu gi fiii

Redactor: Georgiana Harghel

Corector: Olimpia Bdloi

Copertd: Flori ZahiuTehnoredactare qi PrePress:Mihai Suciu

Descrierea CIF a Bibliotecii

Naiionale a RomAniei

WARBURTON, NIGELMicb istorie a filosofiei/ Nigel

Warburton; trad.: Ana-MariaDatcu. - Bucureqti: Litera' 2019

tsBN 978-606-33-4603-3

L Datcu, A,M. (trad.)

s4 (430)

CUPRINS

1. OMUL CARE PUNEA INTNTSARI.socRATE fr PLAroN..... ...............................7

2. FEzucTREA AUTENTICA. ARISTorEL........... .................... 17

3. Nu trIM NIMIC. PYRRHON..... ..............26

4. CALEA GRADrNrr. EprcuR........... ............35

5. ii.rver'L sA NU-TI PESE.

EprcrET, CrcERo, SENECA.......... ............43

6. CrNE TRAGE sFozutE? AucusrlN.................................51

7. CoNSoLAREA FILoSoFIEI. BOETHIUS .......................... 59

8. INSULA PERFEC]AANSELM $r TOMA DrN AQrrNo ...........67

9. VULPEA $r LEUL. Nrccolo MACHIAwLLr .................. 7 4

10. DIFICILA, BRUTALA $I SCURTA.THOMAS HOBBES ......... ..............................82

11. oARE vIsEZr? RENE DESCARTEs.....................................89

1 2. JocuRrLE suNT FAcurE! BLATSE PASCAL.................... 98

13. $LEFUITORUL DE LENTTLE.BARUCH SPrNOZA........ ............................106

14. PRTNTUL tr CrzMARUr.JOHN LOCKE lr THoMAS RErD....................................113

I5. ELEFANTUL DIN iNCAPERE.GEoRGE BERKELEY ($r JOHN LocKE).........................120

16. CEA MAI BUNA DINTRI TOATE LUMILE POSIBILE?VoLTATRE fr GOTTFRIED LEr8Nr2 ...............................I28

1 7. CEASORN ICARUL IMAGINAR DAVID HUME.....,....,. 1 36

1 8. NAscuTr LrBERr. ]EAN-IACaIIES ROUSSEAU............ 1 45

19. REATITATEA PzuN LENTILE ROZ.IMMANUEL KANr (1)........ .......................152

20. ;r DACA roTI AR FACE AsrA?IMIVtANUEL KANr (2)........ ..'..'................'159

21. BEATITUDINEA PRACTICA. JERTMY BENTHAM ........ 1 67

22. BUFNTTA MTNERVEL GEORG W. F. HEGEL .. ...............17 4

23. FARAME DE REALITAIE.ARTHUR SCHOPENHAUER.................... ..........................182

24. spArIU PENTRU A cREgrE. ]oHN sruART MILL'.'.'190

25. DESIGN NEI NTELIGENT. CHARLES DARWIN ........... 1 99

26. SACRTFICIILE VIETII. sORrN KIERKEGAARD ..........'.208

27. PROLETARI DIN TOAIE TARILE, UNITI-VA!KAR1 MARX.. .....................215

28. $r cE DACA? C.S. PEIRCE fI WILLlAlvt JAMES...........223

29. MOARTEA LUI DUMNEZEU.FRTEDRTCH NIETZSCHE.. .......................232

30. GANOUNT DEGHIZATE. SIGMUND FRIUD.,..............239

31. ESTE ACTUALUL REGE AL FRANTEI CHEL?BERTRAND RUSSELL......... .......................247

32. Huo! URAAA! ATFRED IutEs AYER..............................255

33. ANGOASA TTBERTATII. JEAN-PAUL SARTRE,

STMoNE DE BEAUVoIR lI ALBERT CAMUS................263

34. VRAJIT DE LIMBAJ. LUDWIG WITTGENSTEIN..........271

35. OMUL CARE NU PUNEA iN-rRISARI.HANNAH ARENDT........ ...........................279

36. iwv4erue DIN GRE$ELI.KARL PoppER $I THoMAS KUHN............. ....................287

37. TRENUT SCAPAT DE SUB CONTROL

$r UoLoNISTUL NEDOzuT.PHILIppA Foor $I JUDITH JARVIS THoMsoN ......'297

38. DREPTATE PRIN IGNoRANTA. JOHN RAwts............304

39. PoT COMPUTERELE SA GANDEASCA?AIAN TURING $I ]oHN sEARrE.......................-............312

40. UN rRuN tvtoprnN. PETER SINGER....................'..'....318

INDTSE ...............327

ffiapitel$ux{ ,$

OMUL CARE PUNEA TNTREBART.SOCRATE sI PtAIoN

Cu vreo 2 000 de ani in urm5., in Atena, un om eracondamnat la moarte pentru cd punea prea multe in-trebiri. Mai existaser[ filosofi inaintea lui, insi abia cuSocrate a luat avdnt subiectul realitilii. Dacd ar fi ca

ll losofia si aibi un sfAnt protector, acela ar fi Socrate.

CArn, indesat, ponosit gi cam ciudat, Socrate nuse potrivea deloc niciunde. Degi urdlel din punct de

vcrdere fizic gi cam nespilat, era extrem de charismatic

;i strilucitor de inteligent. Toli atenienii erau de acordt:ir nu mai existase nimeni ca el pAnd atunci gi ci pro-babil nici nu va mai exista. Socrate era unic. Dar era gi

cxtrem de enervant. Se considera unul dintre acei td-rrni cu inlepitura neplicutd, o viespe. Astfel de insectesunt enervante, dar nu fac prea mult riu. insd nu toli

.-il

8 Nigel Warburton

atenienii erau de acord cu asta' Unii il iubeau; alliiconsiderau ce are o influenli periculoasd.

in tinerele, Socrate fusese un soldat curajos inrdzboaiele peloponesiace, impotriva spartanilor 9i a

alialilor lor. Cdnd a ajuns in floarea vArstei, bdntuiaprin piafa cetilii (agora), oprind cAnd 9i cAnd cAte

un om pentru a-i pune intrebiri ciudate. Practic,numai utat fe."" - mai mult sau mai pulin. insiintrebirile lui erau extrem de interesante 9i de im-portante. P[reau cAt se poate de inofensive, dar nu

erau deloc aEa.

Un exemplu in acest sens este conversalia cu

Euthydemos. Socrate il intreabi daci a inqela poate

fi socotit un lucru imoral. Evident cd este, ii rispundeEuthydemos. Lui i se pare ci aqa ceva este evident de

la sine. Dar dacl - il intreabl Socrate - prietenul tdu

s-ar simli foarte deprimat 9i ar ajunge in pragul sinu-

ciderii, iar tu i-ai fura culitul? N-ar fi 9i acesta un act

de ingeldciune? Bineinfeles c[ este. insl nu este mai

degrabi moral, decdt imoral, sd faci una ca asta? Este

un lucru bun, nu este un lucru r6u, in ciuda faptuluicd ar fiun act de ingeldciune. Da, spune Euthydemos,

care deja este prins in corzi. Folosind contraexemple

istele, Socrate tocmai a demonstrat ci afirmalia ge-

nerald a lui Euthydemos, cum ci a ingela este ceva

imoral, nu e valabili in orice situalie. Euthydemos nu

igi diduse seama de acest lucru pdnd atunci-..Socrate a demonstrat, in nenumirate rAnduri,

ci oamenii pe care ii intAlnea in agora nu gtiau, de

fapt, nimic despre ceea ce igi imaginau cd gtiu' Uncomandat militar era in stare sl inceapdL o conversalie

Micd istorie a filosofiei 9

simtindu-se perfect increzdtor in sine ci gtie ce in-seamni curajul, dar, numai vreo doudzeci de minutein compania lui Socrate, putea si plece complet con-fuz. Probabil ci acest tip de experienfiL era foarte de-busolant. Lui Socrate ii pldcea si dea in vileag limitelea ceea ce oamenii igi imaginau ci inleleg qi sd pun[ laindoial[ asumpliile pe baza cdrora ei isi construiauviafa. O conversalie in care toati lumea ajungea sd-gi

dea seama cd nu gtie mare lucru constituia un succes

pentru el. I se pdrea ci este ceva mult mai bun decAt

a continua sd crezi ci inlelegi ceva cdnd, de fapt, nuinlelegi nimic.

in Atena acelor vremuri, fiii oamenilor bogali erautrimigi sd studieze cu sofigtii. Acegtia erau profesoriiscusili gi igi invilau elevii cum si stipAneasc[ artaconstruirii de discursuri. Sofigtii cereau bani mullipentru aceasta. Socrate, insd, nu cerea nimic in schim-bul serviciilor sale. De fapt, el chiar suslinea cd nu Etienimic, aga incAt, la urma urmei, cum ar fi putut sd

predea ceva? insi asta nu-i oprea pe discipoli sd vinila el gi s[ se hrineasci din conversaliile lui. Iar aceastd

atitudine nu-l ficea deloc popular in rAndul sofigtilor.intr-o zi, prietenul sdu Chairephon a mers la ora-

colul din Delfi al lui Apollo" Oracolul era o bdtrdnlinleleaptd, o sibili, care rdspundea la intrebirileoamenilor venili la templu. De obicei, r[spunsu-rile ei luau forma unei enigme sau a unei ghicitori.Chairephon a intrebat-o: ,,Existi: cineva mai inleleptdecAt Socrate?" ,,Nu", a venit rdspunsul. ,,Nimeni nueste mai infelept decAt Socrate."

10 Nigel Warburton

Cind Chairephon i-a povestit lui Socrate despre

rlspuns, acestuia nu i-a venit s[ creadi la inceput'Era chiar nedumerit. ,,Cum de sunt eu cel mai inlelept

om din Atena de vreme ce cunosc atAt de puline lu-cruri?", s-a mirat el. Aga ci gi-a petrecut urm[torii ani

luindu-i pe oameni la intrebiri ca s6 vadd daci existlcineva mai inlelept decdt el. in cele din urm[, gi-a dat

seama ce dorise si spunl oracolul qi cd avusese drep-

tate. Mulli oameni erau buni la diferite lucruri pe care

le ficeau: tdmplarii erau buni la tdmplirie, soldalii se

pricepeau la lupte. ins[ nici unul dintre aceqtia nu era,

de fapt, inlelept. Nici unul nu avea habar cu adevirat

despre ce vorbea.Termenul ,,filosof" provine din cuvinte greceqti

care inseamni ,,iubire de infelepciune". Filosofia oc-

cidentall, tradilia de gAndire in care se inscrie cartea

de fa!i, s-a rispAndit din Grecia Anticl in zone in-tinse gi indepirtate din lume, uneori lssAndu-se infu-

zatd de idei orientale. Felul de inlelepciune pe care ilcultivd filosofia occidental5 preluiegte argumentarea,

raliunea gi punerea la indoiall prin intrebdri, nu sim-

pla credin![ in anumite lucruri doar pentru ci cineva

important !i-a spus c[ ar fi adevirate. Pentru Socrate,

inlelepciunea insemna nu s[ ai multe cunoqtinle sau

si gtii cum se face un anumit lucru, ci si inlelegi ade-

virata naturd a existenfei noastre, inclusiv limitele a

ceea ce putem cunoa$te. $i filosofii din ziua deazifac,mai mult sau mai pulin, ceea ce f[cea Socrate: pun

intreb[ri dure, analizeazi motive 9i dovezi, se luptdsi' rispund[ la unele dintre cele mai importante intre-biri pe care ni le putem pune despre natura realitilii

Micd istorie a filosofiei 11

gi despre cum ar trebui sd ne trdim viala. Totugi, spredeosebire de Socrate, filosofii moderni au avantajul a

cel pulin 2500 de ani de gdndire filosoficd pe care sd

se bazeze. Cartea de fa!5 examineazd ideile cdtorvagAnditori de seam[ care se inscriu in tradilia filoso-lici occidentald, iniliati de Socrate.

Ceea ce il ficea pe Socrate sd fie atAt de inleleptera faptul c[ nu contenea si adreseze intrebiri Ei cdera mereu dispus si-gi puni in disculie ideile. Viala,spunea el, meritd trditd numai daci te gdndegti cuadevdrat la ceea ce faci. O existenld neexaminatl estesuficient de bunl pentru un animal, dar nu qi pentruf iinlele umane.

Cu totul neobignuit pentru un filosof Socrate a re-firzat sd-gi noteze vreunul dintre gAnduri. El consideraci a comunica prin viu grai este mult mai benefic decAta comunica prin scris. Cuvintele scrise nu-ti pot ris-punde, nu-!i pot explica nimic atunci cAnd nu inlelegiceva din ce-!i comuniciL ele. Socrate sustinea cd dia-krgul fa![ in fa([ este cu mult mai bun. in cadrul uneiconversa{ii, putem si linem cont de tipul de persoand('u care st5,m de vorbd gi si ne adaptdm modul de a

vorbi astfel incAt mesajul nostru sd ajungd la celilalt.intrucdt Socrate a ref'tzat sd lase ceva scris, cu-

noastem destul de multe despre ceea ce a g6ndit Ei a

rrrgumentat acest mare om prin operele celui mai ilus-trLr discipol al sdu, Platon. Acesta a notat mai multet'onversalii care au avut loc intre Socrate qi oamenii

l)c care el ii lua la intrebdri. Aceste scrieri sunt cunos-cute azi drept ,,dialogurile platoniciene" gi constituieo rlagnifici operl deopotrivd literard gi filosoficd;

-a

12 Nigel Warburton

din anumite perspective, Platon a fost un Shakespeare

al vremurilor sale. Citind aceste dialoguri, aflim cAte

ceva despre cum era Socrate, despre cdl eta de iste! 9i

de enervant, uneori.De fapt, lucrurile nu sunt deloc atAt de limpezi, in-

trucAt nu ne putem da seama cAnd scria Platon despre

ceea ce credea cu adevirat Socrate sau cAnd igi punea

propriile idei in gura personajului pe care il numegte

,Socrate", idei care ii apar{in in realitate lui Platon'

Una dintre ideile despre care oamenii cred ci iiaparline, de fapt, lui Platon, nu lui Socrate, este aceea c[lumea nu este deloc ceea ce pare a fi. Existi o diferenli

semnificativd intre aparenli 9i realitate. Majoritatea

considerim aparenla ca fiind realitate. Credem ciinfelegem, dar, de fapt, nu inlelegem nimic' Platon con-

sidera ci numai filosofii pot inlelege cum este lumea cu

adevdrat. Ei descoperi natura reahtelii prin gAndire, nu

bazAndu-se pe ceea ce Ie spun propriile simfuri'

Pentru a-gi demonstra punctul de vedere, Platon

descrie o pegterl. in aceastd peqterd imaginard existinigte oameni legali in lanluri 9i linufi cu fala la un

perete. Ei pot si vadd in fala lor numai nigte um-

Lre tremurltoare, pe care le consideri a fi adevira-

tele lucruri. insl ele nu sunt aqa. Ceea ce vld ei sunt

numai umbre aruncate de obiecte linute in lumina

unui foc aflat in spatele 1or. AceEti oameni igi petrec

toat[ viala crezdnd c[ umbrele proiectate pe perete

constituie lumea reali. Apoi, unul dintre ei reuqeqte

si se elibereze de lanlurile sale Ei se intoarce cu fala

spre foc. Privirea ii este inceloqatd la inceput, dar

apoi incepe si-gi dea seama unde se afli. Se indreaptd

Micd istorie a filosofiei 13

irnpleticindu-se spre iegirea din pegteri gi in cele dinurmd ajunge s[ poati privi direct Soarele. CAnd se

intoarce in peqterd, nimeni nu crede ceea ce spune el

clespre lumea de afar[.Filosoftrl este precum acest om care se elibereaz[.

Hl vede dincolo de aparen{e. Oamenii obignuili nu-gidau prea multe seama despre realitate intrucit se

rurultumesc si priveascl numai la ce se afli dinainteaochilor lor, in loc sd se gAndeasci in profunzimelarealitate. insi aparenlele sunt ingelStoare. Ceea ce vddastfel de oameni sunt umbrele, nu realitatea.

Aceasti poveste cu pegtera are legS'turi cu ceea ce

rrvea si fie cunoscut ulterior drept ,,teoria platoniciania Formelor/Ideilor". Cel mai simplu mod de a o inlelegecste prin intermediul unui exemplu. Gdndegte-te latoate cercurile pe care l-ai vizut in viala ta. Era vreunulrlintre ele un cerc perfect? Nu. Nici micar unul dintrecle nu era perfect la modul absolut. intr-un cerc per-lbct, fiecare punct de pe circumferin![ se afld la exactaceeagi distanf[ de centru. Cercurile reale nu indepli-nesc niciodati aceasti condilie. Dar tu ai inleles ceea

c:e am vrut sd spun atunci cdnd am folosit cuvintele,,cerc perfect". Agadar, ce este un cerc perfect? Platonar spune cd ideea de cerc perfect este Forma/Ideea deCerc. Daci vrei si inlelegi ce este un cerc, ar trebui sd-!iindrepfi atenlia asupra Formei/Ideii de Cerc, nu asu-pra cercurilor propriu-zise pe care le poli desena saupe care le poli experimenta prin simlul v[zului, cdcil'iecare dintre acestea este imperfect din cel pulin unpunct de vedere. Tot astfel, gdndea Platon, daci vrei siin{elegi ce este binele, atunci trebuie sd te concentrezi

14 Nigel Warburton

asupra Formei/Ideii de Bine, nu asupra exemplelor par-

ticulare de bine pe care le observi. Filosofii sunt oame-

nii cei mai potrivifi pentru a se gAndi la Forme/Idei inacest mod abstract; oamenii obignuili se lasi adeseori

indugi in eroare de lume deoarece sebazeazd prea multpe simlurile lor.

intrucdt filosofii sunt atdt de pricepufi la a gAndi re-

alitatea, Platon considera cd ei ar trebui sl conduci 9i slde[ind toati puterea politicd. in Republica, cea rnai cu-

noscuti dintre operele sale, el descrie o societate imagi-

narl perfectd. Filosofii ar trebui si se afle in fruntea ei

qi ei ar beneficia de educalie special[; insi va trebui ca

ei si-gi sacrifice propriile pliceri de dragul cetilenilorpe care i-ar conduce. La nivelul inferior lor s-ar afla

rlzboinicii, antrenali si-Ei apere patria, iar la nivelul

imediat inferior acestora se vor afla lucr[torii. Aceste

trei categorii de oameni ar urma sd se afle intr-un echi-

libru perfect, se gAndea Platon, un echilibru care ar fiprecum o minte bine echilibratd, cu partea ei ralionali

lindnd sub control emoliile qi dorinfele' Din plcate,

acest model de societate este profund antidemocraticgi i-ar line pe oameni sub control printr-o combinalie

de minciuni gi for![. Platon ar fi intetzis intr-o ast-

fel de cetate majoritatea artelor intrucAt considera c[ele oferd o falsi reprezentare a realitdlii. Pictorii zu-

grlvesc aparenle, iar aparenlele sunt copii inqelitoare

ale Formelor/Ideilor. in republica ideall a lui Platon,

fiecare aspect al vielii ar fi controlat strict de citre cei

aflali la conducere. Adici o astfel de cetate ar fi ceea

ce numim acum stat totalitarist. Platon considera cd

a-i lisa pe oameni s5' voteze echivaleazi cu a-i l5sa

Micd istorie a filosofiei 15

pe pasageri sd conducd o corabie: este mai bine s5-i lagila cdrmi pe oamenii care chiar se pricep la asa ceva.

Atena secolului al V-lea i.Hr. era destul de dife-riti de societatea pe care s,i-a imaginat-o Platon inIlepublica. Era un fel de democralie electivd, degi nu-nrai 10% din populafie avea drept de vot. Femeile gi

sclavii, de pildl, erau exclugi din start. ins[ cei carerrveau statut de cetifeni erau egali in fala legii gi existarun sistem elaborat de alegeri prin tragere la sorli pen-tru a asigura faptul cd toli au $anse egale de a parti-cipa la adoptarea tuturor deciziilor politice.

Atena nu-l preluia pe Socrate la fel de mult pe cAtI a prefuit Platon. Ba dimpotrivi. Numerogi atenienit'onsiderau cd Socrate este periculos gi ci le submi-ncazl intenlionat legitimitatea de a participa la con-rlucerea cetetii. in anul 399 i.Hr., cAnd Socrate avea70 de ani, unul dintre atenieni, Meletos, l-a dat injrrclecatS,. El pretindea c[ Socrate ii nesocotegte pezcii atenieni gi ci ar introduce zeinoi. De asemenea,cl sugera cd Socrate ii invald pe tinerii atenieni sd

sc poarte inadecvat, incurajdndu-i sb se intoarci irn-potriva autoritdlilor. Aceste doui acuzafii erau ex-trcrn de grave. Este dificil si ne dim seama acum cdtlrau de justificate la vremea aceea. Poate ci Socratet lriar isi incuraja elevii s[ nu urmeze religia oficiali1i cxistl dovezi ce demonstreazd ci ii plicea si-gi batl1ot: cle democralia ateniani. Ar fi fost ceva pe mS,sura( irracterului siu. insl este cert ci numeroqi atenieni,rrr c:rezut in aceste acuzatli.

l,li au votat pro sau contra vinoviliei lui. Pu{in peste

;rrrniitate din cei 501 cetd{eni care formau imensa Curte

16 Nigel Warburton

de jurali l-au considerat vinovat gi l-au condamnat la

moarte. Daci Socrate ar fi vrut, probabil c[ ar fi reugit

sd-i convingd si nu-l condamne la moarte' insi el, pe

misura reputa{iei sale de tiun, i-a iritat pe atenienichiar mai mult, argumentAndu-le cl nu fbcuse nimicriu gi cl ei ar fi trebuit, de fapt, sd-l recompenseze, ofe-

rindu-i mese gratuite pentru tot restul viefii in loc sd-l

pedepseasc[. Nu le-a picat prea bine nici asta. '.Aga cI Socrate a fost nevoit sd bea o otravi ficuti

din cucutd, o plantd carc paralizeazi corpul treptat.Socrate s,i-a luat rimas-bun de la solie gi de la cei treicopii ai sii, apoi gi-a adunat imprejur discipolii. Daciar fi ales si-gi trdiasci restul zilelor discret, firi simai adreseze intrebiri sAcAitoare, atunci nu ar maifi fost nevoit si ia otrava. insi el prefera s[ moard inloc si aibd o astfel de existen![. intotdeauna a spus c[are o voce interioari care ii zice sd nu inceteze nicio-datd sd puni la indoiald totul gi ci nu-gi putea tridaaceastd voce. Aqa ci a bdut cupa de otravl. CurAnddupd aceea, a murit.

insd Socrate continui sd tri'iascd prin Dialogurilelui Platon. Acest om dificil, care punea intotdeaunaintrebiri Ei care a preferat sd moari in loc s[ renunlela a se gdndi cum sunt lucrurile in realitate, a rimasde atunci o sursi de inspiralie pentru toli filosofii'

Impactul imediat al lui Socrate s-a simlit in primulrAnd asupra discipolilor s[i. Platon a continuat sd pre-

dea in spiritul lui Socrate gi dupd moartea maestruluisdu. Cel mai impresionant dintre discipolii sii a fost'de departe, Aristotel, un tip de gAnditor foarte diferitat6t de Socrate, cdt qi de Platon.

ffiag:*toltxtr X

FEmctnrA AUTENTICA.ARrstotEr

,,Cu o rAndunicl nu se face primdvari." Poate crezi

cd fraza aceasta ii aparline lui William Shakespeare

sau vreunui alt mare poet. Sunl de parci numai unpoet ar fi putut-o formula astfel. De fapt, provine dincartea Etica nicomahicd, alui Aristotel, intitulatd astfel

intrucAt ii este dedicatd fiului slu Nicomachos. Ideea

pe care voia s-o evidenlieze este ci, aqa cum e nevoie

de mai mult decAt de sosirea unei singure rAndunici

pentru a socoti cd este primivari - Ei de mai mult de-

cdt o singuri zi c[lduroasd -, tot aqa nu sunt suficiente

cdteva momente de pllcere pentru a obline fericirea

autenticS,. Pentru Aristotei, fericirea nu este ceva echi-

valabil cu bucuria pe termen scurt. in mod surprinz5-

tor, el considera despre copii ci nu pot fi fericifi. Suniabsurd. in condiliile in care copiii nu pot fi fericili,