Ar trebui ca cerceHitorii sa accepte sponsorizare pentru a studiacea mai buna cale de a convinge oamenii sa cumpere un produsevident inferior? Ar trebui ca anumite subiecte (e.g., posibileledeosebiri sociale in privinta inteligentei) sa nu fie incluse in studiu?Ar trebui limitata in vreun fel folosirea rezultatelor cerceUirii? Ar

trebui sa fie "pedeps*,' cercemtorii (prin pierderea fondurilor apro-bate, a salariilor, a ~anselor de promovare, a slujbelor) pentru pro-blemele pe care Ie studiaza sau pentru rezultatele cercetarilor lor?

Asociatia Sociologica Americana (organizatia profesionala ceamai importanta a sociologilor din Statele Unite) a stabilit un codde etica pentru a rezolva unele dintre aceste intrebari. Codul prevedeun set de principii etice care exprima sentimentele colective alecomunimtii sociologice fata de aceste chestiuni importante. Acestaeste un indreptar ce trebuie respectat de toti sociologii.

Acest capitol a prezentat procesul de cercetare ca pe unelement important al disciplinei sociologiei. El a accentuatimportanla definirii cauzei presupuse (variabila independenta)~i a efectului (variabila dependenta) ~i a stabilit 0 legaturaadecvata mtre ele ca fiind importanta in metodologia socio-logica. Teoria ~i cercetarea merg mma fn mina. Teoria suge-reaza variabilele adecvate, iar cercetarea verifica acurateleateoriei.

Deseori, procesul de cercetare urmeaza 0 schema stabilita.Mai mtfi, 0 problema sociologica importanta este definita, iarliteratura profesionala existenta este examinata pentru a stabilice este deja cunoscut despre problema.

in lumina aces tor cuno~tinle, ipotezele despre relalia intrevariabile smt explicit prezentate, iar un plan de cercetare adec-vat, care va oferi 0 verificare precisa a ipotezelor, este dezvoltat.Problemele etice importante nu sfnt doar luate in considerare,ci deseori ele injluenleaza tipul ~iforma procedeelor de strm-gere a datelor ce trebuie folosite. Aceste date sint analizate inlumin'a ipotezelor originale ~i a concluziilor adecvate trase.

Metodele cercetarii fundamentale fn sociologie implicaexperimente fie in laborator (mai pulin frecvente), fie pe "te-ren ", situatii din viala de fiecare zi. Metoda experimentala a

46

~tiinlei este folosita pentru a stabili grupele de control ca 0linie de baza m contrast cu grupele experimentale care smtsupuse la 0 anum ita injluenla al carei rezultat este exam inat.

Metoda principala de cercetare a sociologiei este ancheta,m care subieclilor li se cere, fie prin chestionare foarte bineorganizate sau interviuri mai putin organizate (personal, princorespondenla sau, din ce in ce mai mult, prin telefon) sa ras-punda la 0 serie de intrebari despre ei in~i-ri,despre atitudinile,valorile, parerile sau comportamentul lor. Pentru a oblineconcluzii despre populalii mai numeroase este important sa sealeaga un e~antion potrivit. Observalia, fie prin participareacercetatorului la 0 activitate,fie intr-un mod indirect -ri analizadatelor strinse anterior (analiza secundara) smt alte doua me-tode importante ale cercetarii sociologice.

Cercetatorii sociologi se confrunta cu un numar de pro-bleme in organizarea proiectelor de cercetare. Din punct devedere tehnic, ei trebuie sa se asigure cafolosesc crUerii demnede mcredere care vor da rezultate potrivite, indiferent cineefectueaza cercetarea. in plus, ei trebuie sa fie preocupali devaliditatea criteriilor lor, adica de masura in care surprindrealitatea presupusa aft studiata. Din punct de vedere practic,deseori este greu sa convingi oamenii sa coopereze fn cercetare.Mai mult, cercetarea deseori schimba comportamentul aflatm studiu #, 0 data cu faptul ca indivizii sint con-rtienli de eiin-ri-ri-ride acliunile lor -rica astfel se pot schimba ei m#-ri sauactiunile lor, face mai dificila prezicerea comportamentuluiuman dedt actiunea atomilor sau a moleculelor. in cele din

urma, exista dimensiuni politice -ri etice considerabile in orga-nizarea cercetarii sociale, iar cercetatorul trebuie sa Ie ia in

considerare in intocmirea unui anumit proiect -ri m ducerealui la mdeplinire.

47

Cultura: 0 inventie umana,

aIte deprinderi dobindite de om ca membro al unei societati" (Tylor,1871). Totu~i, toate definitiile au unele elemente comune.

Cultura este 0 caracteristidi a unei societati, nu a uriui individ.Cultura este tot ceea ce este invatat in cursul vietii sociale ~itransmisdin generatie in genertie. In cuvintele lui Ralph Linton, ea este"ereditatea sociala a membrilor unei societati".

Goodman ~iMarx (1982:85) au vazuteulturaca fiind "mo~teni-rea invatata ~i socialmente transmisa, a obiectelor mcute de om, acuno~tintelor, a parerilor, a valorilor ~ia perspectivelor, care asiguramembrilor unei societati uneIte pentro a face fata problemelorcurente". Cultura define~te ~i pune la dispozitia membrilor uneisocietati hrana pentro a 0 minca, haine pentro a Ie purta, limbapentro a 0 folosi, valori pentro a face aprecieri, idei pentru a Ieghida comportamentul ~ipractici pentro a Ie uffila.Pe scurt, culturada forma vietii sociale ~i oorganizeaza.

Cultura pare a fi 0 caracteristica eminamente umana. Alte speciinu par sa posede cultura. 0 mare parte din comportamentul animaliceste 0 functie a instinctului sau deriva din invatarea specifica aunui animal in timpul vietii sale.

De ce au cultura fiintele omene~ti? In cursul evolutiei, multedintre instinctele pe care specia umana Ie-a imparta~it cu stramo~iisai mamiferele au fost "selectate" treptat sau pierdute. Cu toateacestea, fiintele omene~ti s-au dezvoltat. De-a lungul timpului, fiin-tele omene~ti s-au transformat intr-o specie complexa ~inumeroasa,intr-un sens specia dominanta pe pamint. De ce?

Raspunsul scurt este "cultura". Cultura da fiintelor omene~ti 0mai buna ~i mai rapida metoda de adaptare la schimbarea fizica,topologica ~iclimatologica dedt ar fi fost posibil doar prin evolutiabiologica. Combinatia intre evolutia anatomidi (dezvoltarea cre-ierului, degetul mare opozabil, mersul biped) ~idezvoltarea culturalaa condus specia umana la starea sa actuala deosebit de dezvoltata.

Relatia intre cultura ~ifiintele omene~ti este reciproca. De~i noicream cultura (i.e., "invent'ind" limbaj ~i valori), noi, la r'indulnostro, sintem umanizati de ea (vezi Cap. 6). Mult din ceea ce

3CULTURA

A

Inaeest capitol, vom examina eoneeptul eheie de eulturei -ee este eloJicum extinde sau limiteza libertatea individuala.Vom examina eomponentele eulturii oJivom face deosebireamtre eultura " ideala" oJieea "reala". Diversitatea eulturata intresocietali oJiin interiorul lor va ji, de asemenea, diseutata, cumvor ji diseutate relativismul cultural oJietnoeentrismul. De la 0privire generala asupra eulturii, ne vom eoneentra asupra eulturiiamerieane, inparticular. Capitolul se va sfiroJieu 0 diseulie despreo noua perspeetiva, sociologia.

CE ESTE CULTURA?

in conversatia obi~nuita, cuv'intul cultura deseori sugereaza 0forma de arta superioara: opera, balet, muzee. 0 persoana cu culturaeste definita ca fiind rafinata, sofisticata, av'ind cuno~tinte despre

arte ~icapacitatea de a Ie aprecia. In acest sens, cultura est~ 0 carac-teristica a individului. Totu~i, sociologii ~i antropologii folosesctermenul'intr-un sens mai largo

o definitie a culturii,Exista multe definitii ale culturii, 'incep'ind de la lapidarol- "un

mod distinct de viata al oamenilor, un model de a trai" (Kluckhohn,1949) - ~imerg'ind p'ina la cel enumerativ - "acel intreg complexcare include cuno~tintele, credinta, arta, morala, legea, obiceiul ~i

48COAL.A 'I INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE 49