cap 1 introducere

1

cap.1 NOT�IUNI INTRODUCTIVE

1.1. Introducere 1.1.1. Clasificarea construct�iilor

Construct�iile sunt produse complexe imobile ale activita�t�ii umane, destinate a ada�posti s�i deservi multiple procese ale viet�ii sociale s�i materiale. Construct�iile au un rol esent�ial în asigurarea calita�t�ii viet�ii s�i datorita� acestui fapt activitatea de construct�ii reprezinta� unul dintre domeniile cele mai importante ale actrivita�t�ii umane.

Clasificarea construct�iilor cea mai des întâlnita� are la baza� criteriul destinat�iei pentru care acestea au fost concepute. Din acest punct de vedere se deosebesc doua� mari categorii: cla�dirile s�i construct�iile ingineres�ti.

Cla�dirile sunt construct�ii închise, cu o anumita� compartimantare interioara� s�i dotate cu

echipamente s�i instalat�ii, destinate prin concept�ie sa� ada�posteasca� s�i deserveasca� o anumita� activitate umana�. în funct�ie de destinat�ia lor cla�dirile de împart în:

• Cla�dirile civile, destinate unei game foarte largi de procese funct�ionale, cum ar fi

cele legate de: locuire, sa�na�tate, ocrotire sociala�, sport, înva�t�a�mânt, cultura�, administrat�ie, comert�, s�.a.;

• Cla�dirile industriale, diversificate datorita gamei largi de procese industriale pe

care trebuie sa� le adpa�osteasca� s�i sa� le deserveasca�. Ele cuprind doua� categorii de cla�diri: cla�dirile de product�ie (uzine, fabrici, hale, ateliere etc.) la care modul de compartimentare s�i dimensiunile spat�iilor sunt determinate de utilaje, instalat�ii, fluxuri tehnologice, circulat�ia interioara� etc. s�i cla�diri auxiliare destinate servirii procesului de product�ie s�i depozita�rii (depozite de materii prime, depozite de produse finite, magazii, rezervoare, posturi de transformare, centrale termice etc.).

• Cla�diri agrozootehnice, sunt destinate diferitelor procese de product�ie din

sectoarele agrovegetal (ra�sadnit�e, sere, fabrici de nutret�uri, crame, sect�ii de vinificat�ie etc.) s�i zootehnic (grajduri, ada�posturi pentru animale s�i pa�sa�ri). Ala�turi de acestea exista� s�i o serie de cla�diri auxiliare product�iei (magazii de cereale, silozuri, remize pentru utilaje agricole, ateliere de reparat�ii pentru utilaje etc.).

• Construct�iile ingineresti grupeaza� toate celelelte categorii de construct�ii care nu

au caracteristicile cla�dirilor s�i cuprind:

- Construct�ii industriale speciale: cos�uri de fum, silozuri, rezervoare, castele de apa�, turnuri de ra�cire, estacade, etc.;

- Construct�ii hidrotehnice s�i energetice; - Ca�i de comunicatie: drumuri, ca�i ferate, poduri, tuneluri, piste, platforme, etc.; - Linii de transport al energiei electrice s�i pentru fluide tehnologice; - Construct�ii pentru alimenta�ri cu apa� s�i canaliza�ri; - Construct�ii pentru telecomunicat�ii: relee, turnuri de televiziune.

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

http://www.verypdf.com/

2

1.1.2. Sistemul cla�dire s�i subsistemele lui O cla�dire se constituie dintr-un ansamblu de elemente interconectete între ele printr-o mult�ime de relat�ii reciproce, precum s�i cu mediul înconjura�tor, care act�ioneaza� în comun pentru realizarea funct�iilor pentru care sunt destinate, alca�tuind un sistem unitar. Sistemul-cla�dire poate fi descompus în subsisteme, mai mult sau mai put�in complexe. Criteriul ce sta� la baza descompunerii este cel funct�ional, fiecare subsistem fiind caracterizat printr-o funct�iune specifica�, dar existând posibilitatea ca un subsistem sa� îndeplineasca� simultan mai multe funct�iuni. Pentru o cla�dire obis�nuita� se pot lua în considerat�ie urma�toarele subsisteme:

- structura – acea parte a sistemului-cla�dire care asigura� rezistent�a s�i stabilitatea ansamblului la act�iunile mediului înconjura�tor sau a celor rezultate din procesul de exploatare; pot fi incluse în acest subsistem fundat�iile, peret�ii de rezistenta�, stâlpii s�i grinzile, plans�eele, elementele structurale ale acoperis�ului, sca�rile;

- anvelopa sau ansamblul elementelor de închidere – port�iunile de cla�dire care separa� spat�iul interior de mediul exterior;

- compartimentarea – ansamblul elementelor care delimiteaza� spat�iile interioare ale cla�dirii pe funct�iuni;

- echipamente – instalat�ii sanitare, electrice, de înca�lzire, de ventilare s�i condit�ionare, de gaze, de telecomunicat�ii, electromecanice, utilaje s�.a., elemente indispensabile funct�iona�rii cla�dirii.

Fiecare dintre aceste subsisteme poate fi descompus în subansambluri, care la

rândul lor se fract�ioneaza� în elemente, iar elementele în componente. De ment�ionat ca� unele subansambluri s�i elemente de construct�ie pot face parte simultan din mai multe sisteme, respectiv subansambluri; astfel, plans�eul curent al unei cla�diri apart�ine s�i subsistemului-structura s�i celui de compartimentare.

1.1.3. Compartimentarea cla�dirilor

Fig.1.1. Alca�tuirea generala� a unei cla�diri

A –infrastructura; B - suprastructura; 1 – fundat�ie; 2 – perete interior; 3 – perete exterior; 4 – plans�eu; 5 – s�arpanta; 6 – învelitoare; 7 – fereastra;

8 – balcon; 9 – soclu; 10 – trotuar; 11 – subsol; 12 – parter; 13 – etaj (nivel curent).



3

Cla�dirile se compartimenteaza� pe îna�lt�ime (compartimentare verticala�) s�i pe acelas�i nivel (compartimentare orizontala� sau în plan).

a) Compartimentarea verticala� se realizeaza� prin subansambluri orizontale (plans�ee) as�ezate la diferite cote, în funct�ie de destinat�ia cla�dirii. Spat�iul dintre doua� plans�ee consecutive se numes�te nivel. în funct�ie de pozit�ia pe care o au în construct�ie, nivelele pot ca�pa�ta diferite denumiri: - subsolul este nivelul situat sub cota ± 0.00 a construct�iei (cota ± 0.00 reprezinta�

cota de referint�a� într-o construct�ie s�i se identifica� cu cota la care se afla� pardoseala finita� a parterului acelei construct�ii); situarea sa în raport cu cota terenului se poate face în totalitate sau part�ial sub aceasta; daca subsolul se afla� part�ial sub cota terenului natural, este destinat locuirii, fiind preva�zut cu ferestre situate peste aceasta� cota, astfel încât sa� permita� iluminarea s�i aerisirea naturala� a înca�perilor de la acest nivel, poarta� denumirea de demisol; un subsol se poate desfa�s�ura în plan sub intreaga construct�ie numindu-se în acest caz subsol general sau numai într-o anumita� zona a ei, caz în care poarta� numele de subsol part�ial; daca� spat�iile din subsol sunt destinate în exclus�ivitate ada�postirii instalat�iilor aferente cla�dirii se numes�te subsol tehnic;

- parterul reprezinta� primul nivel situat în totalitate peste cota terenului natural; - etajele sunt nivelurile situate deasupra parterului.

- Atunci când sunt mai multe subsoluri, acestea se noteaza� de sus în jos. - Cota notata� CTS este "cota terenului sistematizat" din jurul cIa�dirii

(uneori este denumita� "cota terenului amenajat" s�i este notata� CTA). - Cota ±(0.00 este o cota� relativa�, de referint�a�, cu un corespondent precis

în cote absolute (de ex. ±0.00 = +572.50 m ).Toate cotele relative de deasupra cotei ±0.00 sunt însot�ite de semnul +: cele de dedesubtul cotei ±0.00 sunt însot�ite de semnul -.

- Ca regula� generala�, CTS este sub cota 0.00 : valoarea absoluta� a lui CTS este în corelat�ie cu numa�rul de trepte de acces în cla�dire (la nivelul parterului); la cla�dirile fa�ra� subsol, exista� uzant�a prevederii a cel put�in trei trepte de acces (cu îna�lt�imea de cca 15 cm fiecare).

Fig. 1.2

- La cIa�dirile la care exista� subsol, numa�rul de trepte de acces trebuie sa�

fie mai mare, pentru ca acesta sa� iasa� suficient de mult deasupra CTS încât sa� i se poata� asigura iluminarea s�i ventilarea naturala�.



4

Fig. 1.3

Daca� între parter s�i etajul 1 se afla� un nivel cu îna�lt�ime mai mica� decât fiecare dintre

acestea sau daca� parterul este situat peste un demisol, nivelul respectiv se numes�te mezanin.

Peste ultimul etaj se executa� acoperis�ul. În cazul în care acoperis�ul este realizat cu pante mari, spat�iul dintre acesta s�i ultimul plans�eu al cla�dirii este denumit pod. Daca� podul este amenajat ca locuint�a� cu luarea ma�surilor corespunza�toare de protect�ie termica�, fonica� etc. el poarta� numele de mansarda�.

Într-o cla�dire se identifica� pe verticala� doua� mari zone: infrastructura ca fiind ansamblul tuturor elementelor construct�iei care se ga�sesc sub cota ± 0.00 s�i suprastructura reprezentând totalitatea elementelor de peste aceasta� cota�.

b) Compartimentarea în cadrul aceluias�i nivel cu peret�i în care se preva�d goluri pentru

circulat�ie, cu sau fa�ra� us�i. Compartimentarea poate fi realizata� atât cu ajutorul peret�ilor structurali (daca� structura de rezistent�a� verticala� este pe diafragme de beton sau zida�rie), cât s�i cu peret�i despa�rt�itori. Înca�perile unui nivel pot avea destinat�ii diferite: de locuit sau de lucru (dormitoare, camere de zi, sa�li de clasa�, sa�li de operat�ie, ateliere etc.); înca�peri de serviciu (ba�i, buca�ta�rii, vestiare, spat�ii tehnice pentru instalat�ii, etc.); spat�ii pentru circulat�ie (holuri, vestibule, coridoare, case ale sca�rilor etc.).

1.2. Programe de arhitectura�. Tipuri fundamentale de spat�ii funct�ionale. 1.2.1 Ansamblul sistematizat al funct�iunilor pe care trebuie sa� le îndeplineasca� o categorie de cla�diri poarta� în mod curent denumirea generica� de "program de arhitectura�". El se refera� în special la concept�ia subsistemului "spat�ii închise" al cIa�dirilor ce fac parte din categoria funct�ionala� în discut�ie, respectiv la toate înca�perile ce alca�tuiesc acest subsistem funct�ional-constructiv. Fiecare spat�iu îs�i are propria destinat�ie, propria utilitate în cadrul sistemului s�i pentru a o satisface conform cu cerint�ele utilizatorilor trebuie sa� îndeplineasca� o serie de condit�ii tehnice specifice. Aproape la toate tipurile de cIa�diri civile poate fi avuta� în vedere urma�toarea grupare a spat�iilor:

- spat�ii utile; - spat�ii anexe; - spat�ii de circulat�ie.



5

1.2.2 Spat�iile UTILE sunt spat�iile închise în care urmeaza� sa� se desfa�s�oare activitatea principala�, specifica� a cIa�dirii. Ca exemple pot fi ment�ionate:

- camerele de locuit ale cIa�dirilor de locuit; - camerele de cazare ale hotelurilor; - camerele de spitalizare ale spitalelor; - sa�lile de vânzare ale magazinelor; - sa�lile de spectacol ale teatrelor, cinematografelor.

Aceste spat�ii se dimensioneaza� funct�ie de numa�rul de persoane pe care urmeaza� sa� le deserveasca� s�i de mobilierul minim necesar utiliza�rii. Spat�iile ANEXE sunt spat�iile (înca�perile) în care urmeaza� sa� aiba� loc activita�t�i auxiliare celei principale: ele deservesc s�i completeaza� funct�ional spat�iile utile. Aceste spat�ii sunt în principal:

- buca�ta�ria, ca�mara, baia, camera WC – la locuint�e; - recept�ia, barul, grupurile sanitare - la hoteluri; - sa�lile de operat�ie s�i tratament, laboratoarele, grupurile sanitare, buca�ta�ria,

sa�lile de mese, spa�la�toriile - la spitale; - spat�iile de deservire, spat�iile de depozitare vestiarele s�i grupurile sanitare ale

personalului la magazine; - buca�ta�ria, oficiul, depozitele, vestiarele s�i grupurile sanitare la restaurante s�i

cantine; - foyerul, casele de bilete, scena, cabine actori, cabina de proiect�ie, grupuri

sanitare s�i vestiare la teatre s�i cinematografe. S�i aceste spat�ii se dimensioneaza� dupa� numa�rul de persoane ce trebuie deservite, dupa� mobilierul pe care sa�-I ada�posteasca�, etc. SPAT�IILE DE CIRCULAT�IE sunt spatiile care asigura� lega�tura între spat�iile utile s�i anexe ale unui nivel (circulat�ia pe orizontala�) s�i între nivele (circulat�ie pe verticala�). Circulat�ia verticala� într-o cla�dire este de obicei concentrata� într-un spat�iu închis denumit în mod curent casa sca�rii. Acesta ada�postes�te una sau mai multe sca�ri s�i unul sau mai multe ascensoare (fig. 1.4) Principalele spat�ii pentru circulat�ia pe orizontala� sunt:

- coridoare s�i holuri; - vestibul (antreul); - degajamentul; - windfangul.



6

Fig. 1.4 Reprezentarea schematica� a casei sca�rii

a) Coridorul este un spat�iu închis cu lungime mare s�i cu la�t�imea de minim 1.20 m care deserves�te înca�peri dispuse pe una sau ambele laturi. Us�ile acestor înca�peri se preva�d cu deschiderea spre interior (fig. 1.5).

Fig. 1.5 Reprezentarea schematica� a unui coridor

b) Vestibulul este înca�perea care separa� un apartament (locuint�a) de casa sca�rii (fig.1.6). El asigura� lega�tura locuint�ei - spat�iu privat - cu spat�iul comun al casei sca�rii s�i accesul în toate înca�perile adiacente. Este o înca�pere cu multe us�i s�i trebuie sa� aiba� dimensiunile astfel încât sa� permita� amplasarea unui mobilier de tip cuier s�i o circulat�ie comoda�. Deschiderile us�ilor vestibului trebuie prevazute înspre înca�peri. Când are dimensiuni mai mari este denumit HOL.

Fig. 1.6



7

c) Degajamentul este un spat�iu de mici dimensiuni care are rolul de a decomanda circulatoriu doua� sau mai multe înca�peri sau/s�i de a crea un spat�iu tampon între înca�peri cu funct�iuni diferite (fig. 1.6). În general are forma în plan foarte apropiata� de un pa�trat cu latura de cel put�in 1.20 m.

d) Windfangul este un spat�iu tampon între accesul în cla�dire s�i casa sca�rii sau holul de

stat�ionare al cla�dirilor social-culturale. Rolul sa�u este acela de a împiedica pa�trunderea directa� a aerului rece exterior (în momentul deschiderii us�ii de acces) în spat�iile înca�lzite ale cla�diri (fig. 1.7).

Fig. 1.7

1.2.3 Principalele programe de arhitectura� din zona cIa�dirilor civile sunt cele care se refera� la:

- cIa�diri de locuit (locuint�e); - cIa�diri holeliere; - cla�diri s�colare; - cla�diri spitalices�ti; - cla�diri pentru alimentat�ie publica�; - cla�diri pentru birouri.

Pentru fiecare exista� scheme funct�ionale s�i rezolva�ri concrete - de ansamblu s�i de detaliu - verificate de-a lungul anilor, precum s�i reguli de proiectare specifice. Proiectarea funct�ionala� trebuie sa� fie intercorelata� cu cea a structurii, a elementelor de anvelopa� s�i a celor de compartimentare.



8

1.3. Tipuri clasice de sisteme structurale 1.3.1. Cla�diri cu peret�i Cel mai cunoscut tip de cla�dire, din punctul de vedere al modului concret în care sunt realizate elementele structurale verticale, este cel denumit "cla�dire cu peret�i portant�i". Este vorba de cla�diri la care subsistemul structura� are ca elemente verticale peret�i structurali, interiori s�i exteriori, formând subansambluri structurale de tip diafragme dispuse, de regula�, dupa� doua� direct�ii ortogonale. (fig.1.1)

Fig. 1.8 Cla�dire cu peret�i structurali

Observat�ii s�i comentarii: a) Distant�ele dintre doua� diafragme succesive sunt relativ mici (3.00-6.00m), ceea ce

face ca fiecare "ochi" de plans�eu sa� poata� fi rezolvat fa�ra� grinzi intermediare. b) Acest sistem de dispunere a diafragmelor este cunoscut sub denumirea de "sistem

FAGURE"; el confera� structurii cla�dirii o mare rigiditale la fort�e orizontale s�i o buna� capacitate de rezistent�a�, dar are marele dezavantaj ca� "îngheat�a�" partiul de arhitectura� (compartimentarea este realizata� aproape exclusiv cu peret�i structurali, fiind obligatoriu aceeas�i la toate nivelurile s�i neputând sa� fie modificata� în timp).

c) Peret�ii structurali pot fi realizat�i dintr-o zida�rie groasa� "de rezistent�a�" (de regula� din ca�ra�mida� plina� arsa�) sau din beton armat turnat pe s�antier (monolit) sau sub forma� de panouri mari prefabricate.

d) Deoarece diafragmele exterioare - în special cele lungi – sunt puternic perforate de goluri "de lumina�" (pentru ferestre s�i us�i exterioare) s�i trebuie sa� aiba� o alca�tuire puternic termoizolanla�, la sistemele cu diafragme din beton armat monolit s-a utilizal mult solut�ia reprezentata� schematic în fig.1.9



9

Fig. 1.9. Rprezentarea schematica� a unei

cla�diri cu structura din peret�i portant�i din beton armat Evaza�ri!e de la capelele diafragmelor transversale (bulbii) formeaza� împreuna� cu grinzile de fat�ada� doua� cadre nestructurale longitudinale purta�toare ale peret�ilor exteriori. Din punctul de vedere al partiului de arhitectura�, aceasta� varianta� structurala� nu ofera� nici un avanlaj. O reprezentare explicita� a unei cla�diri cu peret�i din zida�rie s�i din beton armat, sunt prezentate în continuare:

Fig. 1.10 Cla�dire cu structura de rezistent�a� din zida�rie portanta�

1 – perete structural exterior; 2 – perete structural interior.



10

Fig.1.11. Cla�dire cu structura din diafragme de beton armat monolit

1 – perete structural exterior; 2 – perete structural interior.

e) O alta� varianta� a sistemului structural "cu diafragme " este cea în care acestea sunt dispuse în "sistem celular" , adica� la distant�e mai mari astfel încât sa� închida� între ele nu o înca�pere ci un ansamblu de înca�peri (de exemplu un apartament). Acest sistem încearca� sa� realizeze un anumit compromis între exigent�ele de rezistent�a�-stabilitate s�i cele de ordin funct�ional-arhitectural; mai precis încearca� sa� diminueze efectul de înghet�are al partiului.

Fig. 1.12. Reprezentarea schematica� a unui sistem celular



11

1.3.2. Cla�diri în cadre Un al doilea tip de cla�dire, din punctul de vedere al modului doncret în care sunt realizate elementele structurale verticale este cunoscut sub denumirea de "cla�diri cu schelet" sau "cla�diri în cadre" (fig.1.13). Dimensiunile elementelor structurale ale cadrului se pot estima cu ajutorul urma�toarelor relat�ii:

• pentru grinzi

l121...

101hgr ⋅

= s�i grgr h

31...

21b ⋅

≥ (1.1)

unde l: valoarea deschiderii grinzii

• pentru stâlpi

c

b RnNA⋅

= (1.2)

unde: N – valoarea înca�rca�rii, preluata� de stâlp, provenita� din gruparea fundamentala�; Ab - aria sect�iunii de beton; Rc – valoarea rezistent�ei la compresiune a betonului; n – coeficient de corect�ie ce t�ine cont de pozit�ia stâlpului în cadrul structurii (spre exemplu are valori de 0.20, 0.25, 0.30 daca� stâlpul este pozit�ionat la colt�, la fat�ada�, la interior);

Fig. 1.13 Reprezentare schematica� a unui sistem cadre



12

a)

b)

Fig. 1.14. Cla�diri cu structura cu schelet în cadre din beton armat a) plan de arhitectura� pentru o cla�dire de locuit cu structura în cadre;

b) sect�iunea transversala� a unei cla�diri în cadre; 1 – fundat�ie cu bloc s�i cuzinet; 2 – cuzinet din beton armat; 3 – bloc din beton simplu;

4 – placa suport a pardoselii parterului; 5 – stâlp marginal; 6 – stâlp central; 7 – grinda principala� (rigla cadrului transversal); 8 – grinzi secundare curente (nervuri);

9 s�i 10 – grinzi principale longitudinale (riglele cadrelor longitudinale); 11 – placa plans�eului nivelului curent; 12 – pardoseala�; 13 – placa plans�eului

peste ultimul nivel; 14 – învelitoare



13

1.3.3. Cla�diri duale O solut�ie care îmbina� avantajul flexibilitat�ii de organizare a spat�iilor (oferit de structurile în cadre) cu avantajul unei flexibilita�t�i moderate la fort�e orizontale (oferit de structurile cu diafragme) este cea de tip "dual". Un astfel de sistem structural asociaza� unui ansamblu de cadre plane un numa�r de diafragme dispuse izolat sau grupat.

Fig.1.15 a Structura� duala� cu diafragme izolate

a) b)

Fig.1.16 b Structura� duala� cu diafragme grupate cu nucleu a) nuclee rigide Iaterale; b) rigid central;

care înglobeaza� spat�iile destinate sca�rilor, lifturilor, traseelor de instalat�ii, etc. 1 – stâlpi; 2 – diafragma independenta�; 3 – nucleu central rigid.



cap 1 introducere

Business

purchase pdfcamp

denumirea

grupurile

unei cladiri

cladiri

cota 0

fig

rezervoare