la roche proiect limbaj arhitectural

Petcana Ana - Maria Timsa Adriana - Maria | 23I

1.CONTEXT 1.1. Social istoric - Cine?

Petcana Ana Maria | Timsa Adriana Maria - 23I | 1

Ferestre in bandou Plan liber - separarea portant/ purtat Acoperis - terasa

- miscarea internationala: Bauhaus - Germania, De Stijl - Olanda, Constructivismul - Rusia, Le Corbusier - Franta

- functionalism - arhitectii considerau ca odata rezolvate problemele functionale, plastica arhitecturala va rezulta automat.

- influente si contacte: LEplattenier, Auguste Perret, Behrens, W. Gropius.

- calatoriile in est cu diverse experiente culturale.

- limbajul esteticii puriste - Ozenfant

Structura pe piloti - suprimarea parterului

Cele 5 principii fundamentale ale arhitecturii moderne

Fatada libera - fara functie portanta

1.CONTEXT 1.1. Social istoric - Pentru cine?

- Casa La Roche - Jeanneret - Casa dubla proiectata in 1923 pentru un bancher suedez (cu scopul de a gazdui marea colectie de arta a acestuia) si pentru Albert Jeanneret - fratele arhitectului.- una din creatiile timpurii ale lui Le Corbusier,- intr-o lume aflata intr-o perioada de transformare rapida, proiectul marcheaza o schimbare dinamica a arhitecturii.

Influente: - calatoriile in est - o sinteza a diferitelor experiente culturale ale lui LC - prima abordare a ideei de promenada arhitecturala, a conceptului de calatorie.- influentat de miscarea purista, experienta ce conduce la cristalizarea unei noi viziuni - dezvolta principiile miscarii puriste intr-un limbaj arhitectural cu ajutorul caruia sa-si prezinte noul stil .


1.CONTEXT 1.2. Economic (elemente care conditioneaza alegerea formei si a materialelor)

- revolutie industriala , epoca a calculului, a stiintelor , societatea masinista- LC se maturiza intr-o perioada in care masinile si avioanele deveneau mijloace de transport in comun- LC proclama arhitectura silozurilor, podurilor, avioanelor, pacheboturilor, estetica inginereasca superioara celei arhitecturale profesate de scoala academica oficiala.- La Roche este un proiect care sufera de-a lungul timpului mai multe transformari , fiind initial o grupare de 4 vile: La Roche - Perret, apoi de trei case grupate pe partea de nord a Pietei Dr. Blanche - nu obtine autorizatia de constructie-in final totul se schimba, comanditarii, bugetul, programul de arhitectura si chiar forma sitului.

Constrangeri majore:

- impuse de sit - restrictii de limitare a spatiului atat pe inaltime cat si pe suprafata,- orientarea spre N a terenului,- copacii existenti pe care a dorit sa-i pastreze,- aceste restrictii au condus la o planimetrie liniara, paralela cu strada, in forma de L.


1.3. Topo-geografic - conditionari ale terenului/implantarii care influenteaza forma generala

2.FUNCTIUNI PRINCIPALE /SECUNDARE2.1. Organizarea planimetrica si relatii spatiale


- nu exista o diviziune clara intre cele doua vile

- configuratia se divide in doua volume separate, care se conecteaza printr-un nucleu central

- nucleul cu intrarea imparte casa La Roche in doua zone diferite: zona A - zona publica cuprinde galeria de arta si biblioteca, iar zona B - zona privata de locuit

- la parter exista doua scari opuse, una conduce la galerie, este mai expusa si invita , iar cealalta, partial ascunsa de partitia spatiului conduce la dining si apoi la zona de noapte.

-la etaj, cele doua zone comunica printr-o pasarela.

- tripartitia se dezvolta si pe verticala, se face de asemenea o trecere de la spatiul public (al parterului si primului etaj), la spatiul privat (dormitorul de la ultimul etaj)

- holul articuleaza si pe orizontala si pe verticala, ca o coloana vertebrala a intregii case.

- peretii interiori din jurul holului sunt tratati ca niste fatade .

2.2. Dispunerea functiunilor si relatiile dintre ele / organizarea circulatiilor


Plan parter1. Hol intrare2. Camera personal2.1. Camera de zi 3.Bucatarie4. Garaj

- LC a intentionat ca tema casei sa fie o calatorie in spatiu si timp. A creat o sinteza a artelor, o fuziune a arhitecturii cu pictura si cu design-ul interior.

- este o calatorie a mintii si a trupului, unde cladirea devine calatoria.

- promenada incepe afara si se continua inauntru, conform ideilor lui Ruskin, ca arhitectura poate fi vazuta numai de omul aflat in miscare; astfel cladirile pot fi clasificate in a avea viata sau nu in functie de aplicarea (sau neaplicarea ) acestei reguli a miscarii.

-calatoria incepe din strada, unde totul este deschis si se muta gradual din spatiul public in spatiul privat. Trecand de pragul proprietatii, vizitatorul urmeaza o carare in serpentina, printre spatiul verde si geometria coloanelor, trece pe sub galeria suspendata care, psihologic, face o trecere intre spatiul exterior si cel interior. Trecand de intrarea principala a vilei, patrunde intr-un vestibul (comprimare) si apoi, trece intr-un spatiu nou, cu inaltimea tripla fata de a vestibulului (decomprimare), intens iluminat de fereastra de deasupra usii. Inaltimea mare a intrarii si lumina puternica, iti dau sentimentul ca nu esti complet inauntru, asa cum nu esti nici afara.

-balconul cubic suspendat, pasarela, cele doua scari, invita imediat la miscare. Totul se invarte in jurul ideii de miscare. Sunt doua scari opuse, una conduce la galerie si biblioteca, iar cealalta( partial ascunsa de partitia spatiului) la locul de luat masa, zona de noapte si gradina suspendata de pe acoperis.


Plan etaj 1


5. Galerie6. Pasarela7. Bucatarie 8. Loc de luat masa9. Terasa

-balconul proeminent atrage vizitatorul pe scara (comprimare),iar din balcon se deschide spatiul galeriei(decomprimare).Intrarea in galerie este marcata prin schimbarea culorii pardoselii, ca pentru a atrage atentia asupra importantei spatiului care urmeaza. La capatul galeriei, se afla cel de-al doilea balcon purist, cele doua balcoane ocupa pozitii strategice, incurajand meditatia, si asigurand o vedere ampla asupra spatiului interior, respectiv exterior.

- in cele mai multe proiecte ale lui LC, spatiile care relationeaza cu mintea, meditatia, contemplarea, cititul sau visarea sunt reprezentate prin linii drepte si forme geometrice pure, in timp ce spatiile destinate miscarii au forme elastice, organice.

-cele doua zone ale casei sunt conectate printr-o pasarela (decomprimare) - un element complex: forma alungita invita la miscare dar, la mijlocul ei este plasat un chaiselong, creand sugestia unei terase - loc ce invita la repaos si reflectie. Face astfel o unificare a existentei fizice cu mentalul (psihicul), deoarece in acest caz, experientele fizice (plimbarea) stau la baza formarii emotiilor.

-podul este un simbol al trecerii peste locuri, facand in acelasi timp parte din ele. Aici podul ofera conexiune si vedere panoramica, relationare si separare a spatiilor. In acelasi timp, pasarela face legatura intre doi poli opusi - exterior si interior, vizitatorul este in acelasi timp observator si observat.

- locul de luat masa (comprimare) este spatiul dominant din cealalta parte a casei, pe acest nivel. Are o forma pura, dreptunghiulara, cu peretele din dreapta larg deschis spre strada printr-o banda de ferestre, in timp ce partea cealalta este complet inchisa, cu exceptia unei usi de acces pe terasa. Este deservit de o bucatarie mica, iar culoarul ce se deschide de aici, conduce catre zona privata a dormitorului.


Plan etaj 2


10. Hol intrare11. Garderoba12. Baie13. Dormitor.

-din cel de-al doilea balcon, o rampa curba conduce la biblioteca (comprimare) si traseul se termina la etajul 2, exact deasupra punctului de pornire de la parter

-biblioteca invita la o sinteza finala intre miscare si meditatie, ofera loc de odihna trupului, in timp ce permite mintii sa analizeze si sa sintetizeze explorarea. O combinatie a luminii indirecte(dinspre S-E), din ferestrele laterale, cu lumina zenitala, directa, a luminatorului din tavan favorizeaza visarea .

- in zona privataa casei, etajul 2 este la fel de simplu ca si primul, dar spatiul dominant este acum dormitorul cu baie proprie si dressing.

- fereastra in banda se muta pe peretele din stanga, spre curtea interioara, pentru intimitate, in timp ce spre strada exista doar o fereastra mica patrata.

-coridorul din afara camerei, formeaza o terasa rectangulara, cu vedere spre holul de intrare si conduce la gradina suspendata de pe acoperis (foarte simpla). LC termina calatoria pe terasa de pe acoperis.

-contrastul continuu intre miscare si meditatie, ce insoteste vizitatorul pe durata intregii promenade se finalizeaza, ca si in partea opusa a casei cu acest ultim loc de meditatie.

3.TEHNICI CONSTRUCTIVE / MATERIALE / STRUCTURA3.1. Adecvarea tehnicilor la materiale / structura/scop (economie si adecvare)

Petcana Ana Maria | Timsa Adriana Maria - 23I |9

Fatada libera Ferestre in banda Plan liber Acoperis - terasaStructura pe piloti - partial

- structura respecta cele cinci principii fundamentale ale arhitecturii moderne, fara a avea claritatea proiectelor ulterioare- suprimarea parterului apare partial in dreptul galeriei- fereastra in banda apare pe fatada principala numai la etajul 1, in timp la nivelul superior golurile mici, patrate din fatada asigura intimitatea necesara zonei de noapte.- planul liber al casei- terasa suspendata pe acoperis fatada libera

- materiale simple, austere:- pavele de ciment, parchet (ulterior schimbat in urma unui accident cu o pardoseala cauciucata), tencuiala alba atat la interior cat si la exterior, lipsa completa a ornamentelor.LC spune ca la Vila La Roche, s-a decis sa faca frumusete prin contrast, pentru a face oamenii sa se gandeasca si sa reflecteze.

-

4.EXPRESIA ARHITECTURALA DE ANSAMBLU 4.1. Compozitia - elemente care o organizeaza


Am sa demonstrez cum forme geometrice simple ne vor produce intense senzatii arhitecturale (Le Corbusier)

- toate proiectele sale timpurii, atat in biroul mentorului sau LEplattenier cat si mai tarziu cu fratii Perett sau in biroul lui Behrens, s-au supus legilor simetriei - ca element esential pentru frumusetea formei.

- LC descopera ca simetria nu trebuie sa fie fixa si poate fi bazata pe miscarea in jurul unei axe, ca la masinariile moderne, dandu-i astfel dinamism.

- in final, ajunge la concluzia ca axele ordoneaza c o m p o z i t i i l e s i s t a u l a b a z a arhitecturii,asigurand dinamism , miscare in locul imobilitatii statice. O axa trage o linie de separatie intre doua directii diferite, tensiunea dintre doua parti opuse creand un echilibru si o directie a privirii.-la villa Roche axa uneste impreuna volumele principale clar delimitate unul fata de celalat.

-el spune despre vila La Roche ca are o simetrie non-arida. Aici axele leaga volume clar distincte, iar forma finala de L, desi per total asimetrica, este constituita din cateva forme simetrice.( mai ales in variantele initiale ale proiectului).

4.2.Elemente de plastica( materiale, lumina, culoare, decoratie)

4.3.Factorii determinanti pentru expresia de ansamblu( exaltarea chestiunilor functionale, structurale, tehnici constructive, expresie simbolica, estetica)


- LC considera decoratiile inutile, nejustificate, folosite de cele mai multe ori pentru a ascunde defectele.-regulile purismului conduc la cunoasterea universala, cea mai simpla expresie a puterii geometriei conferind logica, claritate si simplitate, fiecare element al cladirii apare in cea mai simpla forma, fara ambiguitati decorative.- la fel si in fatade, ferestrele si usile nu au rame decorative sau ancadramente.Pentru un maxim de puritate intreaga fatada a fost vopsita in alb, considerat de LC o culoare internationala, simbol al puritatii, celebrat de lumina soarelui.-suprafata exterioara pare o membrana protectoare ce protejeaza organele interioare-LC spune ca la vila Roche ,s-a decis sa faca frumusete prin contrast, facand oamenii sa reflecteze.-singurele suprafete colorate apar in interiorul galeriei, planuri colorate unitar care fac suprafetele sa avanseze sau sa se retraga, avand un rol important in metoda compozitionala.-culoarea este folosita ca element complementar.-in galerie, templu al picturii avangardiste, fiecare perete are o culoare diferita.

firmitas - se exprima discret, la galeria ridicata pe piloti, la planul liber si la fatada cu ferestrele in banda. -in urma unui accident la instalatia de incalzire, spatiul galeriei a fost deteriorat grav. La Roche a profitat de acest lucru

pentru a solicita mai multe imbunatatiri, la instalatia de iluminat, de care nu era complet satisfacut, putem astfel spune ca atributul firmitas nu a fost indeplinit integral.utilitas - prevaleaza,

- practic prin adecvarea constructiei la scopul pentru care a fost creata: acela de a gazdui marea colectie de arta a beneficiarului si prin dimensionarea corecta a spatiilor , fluiditatea circulatiilor si modul interesant in care se face legatura intre zona publica si cea privata a casei

- ideal - psihologic prin fuziunea arhitecturii cu pictura si cu designul interior pentru a crea spatiul perfect pentru o expozitie de arta; prin legatura interiorului cu natura care asigura bunastarea fizica si psihica a locatarilor; prin experientele pe care le genereaza promenada arhitecturala.-apare o sublimare a lui utilitas , astfel incat omul care se bucura de rationalitate si functionalitate are si o bucurie artistica, placerea estetica venustas rezultand din geometrie, proportii, ergonomie, functionalitate; dintr-o forma cat mai confortabila rezulta o forma frumoasa, iar functionalitatea creeaza placere estetica

- ideal simbolic - apare ideea de elevatie spirituala, de la baza (de la pamant) catre varf, un loc al puritatii spiritului( catre lumina) - simbol al scarii lui Iacob, care leaga Pamantul cu Raiul.

4.4.Relatia cu implantarea/ exteriorul si organizarea fatadelor( elemente determinante)

4.5.Ideea proiectului

- LC a intentionat ca tema casei sa fie o calatorie in spatiu si timp. A creat o sinteza a artelor, o fuziune a arhitecturii cu pictura si cu design-ul interior.- este o calatorie a mintii si a trupului, unde cladirea devine calatoria.-fiind prima incercare de promenada arhitecturala, scenele dramatice nu au claritatea schemelor folosite mai tarziu si nici nu este la fel de purista precum creatiile ulterioare.-nu este un obiect autonom, prin volumele ei defineste un spatiu si o strada, nu este o casa obiect ci o casa tipica unui tesut urban.-creatiile lui LC sunt creatii mentale, rationale, pe care le plaseaza in natura, spre deosebire de Frank Lloyd Wright , care camufleaza cladirile sale, integrandu-le in mediul inconjurator.


-fatada vilei releva modul de compartimentare a planului. Este guvernata de o simetrie flexibila: partea din dreapta iesita in afara este contrabalansata de intrarea din stanga, retrasa. - partea centrala, la fel ca si aripile laterale, luate individual sunt simetrice, prin retragerea si avansarea anumitor parti din fatada se creeaza senzatia de dinamism, caracteristica intregului spatiu- fiecare din cele doua aripi, una inalta si subtire, proiectata spre exterior, iar cealalta mai scunda, lata si retrasa la interior are axa de simetrie individuala, iar impreuna formeaza o simetrie dinamica.-fiecare etaj, tratat diferit, are propria dispunere de plin-gol, in timp ce toate nivelurile sunt supuse unei simetrii generale a intregului.-continuitatea fatadei este date de banda neintrerupta de ferestre, aranjate alternativ, patrate si dreptunghiulare.- ideea de continuitate este data si de liniile regulatoare care trateaza cele doua vile ca un intreg.-natura este adusa in interiorul cladirii ca un element sanatos si meditativ in acelasi timp, LC considerand ca soarele, aerul si verdeata sunt necesare pentru bunastarea fizica si emotionala a locuitorilor casei.-integrarea naturii in functiunea cladirii se face prin retragerea peretelui cladirii , pentru a face loc salcamului, idee intalnita ulterior si la pavilionul LEsprit Nouveau - unde acoperisul este strapuns pentru a face loc unui copac.-copacul, lasat intact in ambele cazuri, ca sursa de meditatie, dar si ca punct focal al relatiei cladirii cu natura. LC era convins ca, copacii joaca un rol important in mentinerea echilibrului uman, impresionat de faptul ca, de-a lungul istoriei, copacii au fost considerati sacri- ca martori ai momentelor de iluminare spirituala a omenirii.-scarile si rampele din interiorul cladirii curg in jurul planului, atentia este atrasa de cei doi salcami care apar proeminent la toate nivelurile,parand a avea o importanta fundamentala la conceptul casei, ca puncte de orientare.

- LC impreuna cu Pierre Jeanneret si Charlotte Perriand au dorit sa demonstreze ca mobila lor, facuta din materiale inovatoare pentru secolul 20, poate deveni mai mult decat o constructie metalica - a fost o adevarata reusita atat din punct de vedere al designului cat si pe plan comercial.

- Chaislong-ul este fabricat si in prezent de Cassina.

1.2. Economic (elemente care conditioneaza alegerea formei si a materialelor)

dimensiuni: 160 x 57 x73-81 cm

1.CONTEXT 1.1. Social istoric - Cine? / Pentru cine?

- LC impreuna cu Pierre Jeanneret si Charlotte Perriand - in 1928 - au colaborat cu mici artizani ( tapiteri) pentru a crea mobilierul destinat vilelor La Roche si Church (Avray)

- chaiselong-ul LC4, numit si masina pentru repaos, reprezinta fara indoiala cea mai cunoscuta piesa si a avut un succes rasunator de-a lungul anilor, devenind un clasic al mobilierului modern.

- influente - balansoarul Thonet - 1870


3.TEHNICI CONSTRUCTIVE / MATERIALE / STRUCTURA3.1. Adecvarea tehnicilor la materiale / structura/scop (economie si adecvare)

- balansoarul are o structura din otel tubular cromat, asezata pe o baza din lemn, vopsit negru, iar sezutul este din piele neagra.-forma special conceputa pentru a se adapta formei corpului uman aflat in repaos- este reglabil in orice directie, permitandu-i utilizatorului o infinitate de pozitii, stabilitatea structurii fiind asigurata , la toate unghiurile de inclinatie, de catre garniturile de cauciuc, prinse de baza.

- LC foloseste si la proiectarea mobilierului acelasi mod de subordonare si proportionare de la arhitectura:-proportia scaunului se refera la subdivizarea armonica a dreptunghiului de aur. Latimea patratului devine diametrul arcului de cerc care este cadrul scaunului. Suportul este, de asemenea, in relatie directa cu subdivizarea armonica. La fel este calculata si lungimea scaunului.-linia discontinua a scaunului creeaza un contrast elegant cu curba care o sustine.-sunt vizibile inluentele puriste,-la fel ca in cazul cladirii, prevaleaza utilitas:- scaunul este adecvat dimensiunilor umane, formei corpului in repaos, e supranumit si masinaria de repaos-frumusetea rezulta din geometrie, din proportii, ergonomie si functionalitate-scaunul LC4 este perfect adaptat spatiului vilei La Roche si pare la fel de proaspat si original si in prezent.

4.EXPRESIA ARHITECTURALA DE ANSAMBLU


Page 1Page 2Page 3Page 4Page 5Page 6Page 7Page 8Page 9Page 10Page 11Page 12Page 13Page 14Page 15

la roche proiect limbaj arhitectural

Documents

divide in doua volume

roche in doua zone diferite

si prezinte noul stil

fiind initial o grupare

maria timsa adriana

a gazdui marea colectie

nord a pietei dr

limitare a spatiului