,. L'n compilator sau un interpretorapiicarie, _ ii

",uri" }"ii -ii,.

ii_f Ji lfl i,&"':ifi?li#,1" #"f, ;ffi jide rinii ohfinure prin asambi;;". il;;'*;'*;r,-"t,i;'tfi.ii^,lni a. prosramobiect dercrmini^un timp *"ilils'a; e-xecu(ie ;i;;;;;;rn mai marede memorie. in general, .; p."3i9 il irrt._rr., program doar anurnitescgmcllt(' :i fie executate-repid, J"-".""", acest- Jeg.r*nt. se l.\rogra-mcazi in limbai de_asarnblar;, ;;r;;rl ,"g*"ni*loi.=" _..rlo in ximbaidc ni'el superior' Ddr"*';;:; :;;"qre n*rnirul si succesrunea clcinstrucrirrni' cod magini, s"""r"t- -ie

o'instructiune'scrisi in rirnbajsul;r'rioi' prin cornpiti." ."lr i"t";;.;;t", nu.se poate carcuta anteriortrmpul turel de exdcufie, ae.i t.eliie'prccaurii f" {iit".*fl carc lucreazi-in timp rt'al. Totod"ia'"" .- i".i. iti exact, adresa din memorie Iacare \ a fi plasatr o instructirl";, ;; atunli .i;;':-"- ffiram"ara inIimbai ..le isamhrare.. Accrsii, -r,".uio";t"re

esacti a numi*i!ui deinstructiuni cocl ma;ini.-;i "'"ai"*ii, g"rr"rot" care rezultiL in ,rryra.cornpilirii sarr interpretiiii unei lr.i...r iuni de nir-er srrperior r.idicr,

i:ii,,y: :ii:ffi $,i"X1,'0 :, *Hil:,' i'.g::, i.i i1 i ; i ;J'),,,,t, y,,,;,,prograrn i" .oj"'nJ;i"r r" ."*

"" ffi;i3::,frJ::HliJ iHliffii:T,S:iristrucfiunea de nivei ."p;;;";;';;;" " pr.r."riit. oe-u.""u, p"rri"roa usura cor.elarea dintre p."grn*.rf ;:: :",r," i;iilf"j sl.perior 9i cexlesta.i in t.od ma;inf,, fr59!r3'*"i ;;;;;""." [a punct tretuic si permira.reie'rea atit ra instruitiuniie 1n iocin-'";rni,'iii ii'r_'iiii.:..,.1iu'oo a"

lilt. :Xn:ll:'Ji;:u1: " s";;; iiJ,.' int",n, edi,-,i numiiur', i .r,l- r, "illtrn r:r;ira accstei paralL.i., coii,pa:"r,..:, gr-,:*,t, orosiranlarea in limba.:f,:.^"T.bi.re;i cca ii u*u.^jil,ii;;l';,,pci-!or, s,.p.,rnL, intrerarca. careca'(c esre iccornandatn? finrncl cont de iendinfa.i.;il;;; a c'sturui::t']1:i n('cesar p.og'o*i.ii i.triiirn,;. a"'"i,is.J,,,j.;;t:'" sciderca ir:cor:rrnuu a costurtri mcrnorit.i r" i,,.o*"nd;,'li, ?irr."r.il-" .,.t.n.,"ro,.pe baziL cle micronroc-esor', fclosir=" i*.L^i.r"i c" "lr,"I;;;;;; iic,iosirea.irui iimbai cle aisambia.! a""i"

"r"i ;tq;i;r*;;';,,*'iiil"ro.luse descrij {oartc"niari care a"pi;"..'l)"f:il r,ir-i,_tiiti'la^'""_1",,i,r, a.:io_rnol'irc,. produsc de larg'.""ru*, 1r,#;i .t. j. 'ir'iii;r;l'i,,

:',.crn .tni: nll( i'op'ocesor, pentru lrn anrimit produi, .rntliiru"l,l'.i, ", pon.r*..

l:.1:: i'ric suporruf sorru.;r:..,

"i;b;;:;"de .ri.:r. ':;.;; t.,..,,r. erisri

7'2' rntegrarea p6r$ii cre sof*ware c{.r cea de hardwareDupS' testarea separatir

,a pir'fii cle hard osi a r.*li"rii softurui pe si_mulator urmeazl" intelr-area torl Testete sepai.ate nu pot fi concludente"Nurnai pe sistemur ir?egrat p"t ii"a"t*tutu .oi,tii.f ".ori""o.,, o. fi,

3lgblerne. de temporizarel, susteptibifil ia zgorno.i, glitch-rri in sem-nalc, er"rri in logica structurii pr6gramului etc. I.entru efectuarea acestor.l3ii

teste cornplexe suportiil profesional cel mai indicat este sistemul dedezvoltare. Resursetre cetre mai neclasice ale sistemului ctre dezvoltare,dar ;i cele mai eficiente , sint emulatorul ;i analizorul logic. Fe un sisternde dezvotrtane' se poate elabora complet'un sistern pJbazi" de micro-procesor in etape, de la proiectare pin5" la prototipul-f'Lrnclional.

7.V.1. Analizorul logic

. Id.eea analizorutrrii logic a apS.rut din imposibilitatea proiectantuluide-a analiza prin intermediul unei vizualizdri semnaleie si fluxurilede .date la {untfionarea in timp real a unui sistem pe baz\ cte pF. So-Lutia era evident5, ,,captarea" unui anumit traseu

^aI fluxului de date,rnemorarea lor ;i apoi vizualizarea, respectiv captarea succesii.rnii intirnp a .,rro" =.*rr"t", ,rr"*orur"" ;i upbi vizaalizarea. Aga a apirutpentju domeniul dat.a anali,zorul cti stiri logice (Logic stJ.t"isoft*"r.Analyzerj,

"respectiv pentru -domeniul tilr;'p anati,zorwl logic' ete timp(Logic Timing/I{ardx.are Anall'zer). Apoi, cele dou5" au fosl uqite - inwnul singttr - a,nalizorti, logic (Logic Analyzel). Ulterior, analizoruluilogic, p-e lingii ccle doul functiuni de analiib, in domeniul timp ;i data,i s-a. adiugat .o. funcfie de, analiz5. corelatS. a domenir.rlui timp, 'cu do-T"lig dat5-.;i incl unr de evaluare (de catcui) a in{onnalibi culese.Astfel, analizorul logic. printr-o actiune nonintrusivi, ,,deschide c{ereastrir" peniru cxlminerca in timp real a funclionLrii sistemutrui cleelaborat.

Cele ,rrai i.rzuiLle, din i,L'aliz<.rarcle actuale, contin: 1 . l6 triniiADRES-\ pt:'tru culct'ei:ea cuvi'telor dc adrcsir,; Z'+ 8 linii DATApentru cuvintcl.e de daie, acerstea pot fi ata;ate celor c1e adresr. c?nrl.adresarea se face intr-un slaliu mai rnare decit.2i6; 3 + 8 linii EXTERNcare se conecteazi, la sisternul pe bazi de microprocesor pentru a capta,.semnale ananizate in funclle de timp, domeniu timp (acestea pod fifolosite si pentru doineniutr data, pentiu adresi. sau daie,'sau celeb n"ila1e domeniului clata pot fi atagate domeniului tirnp); 4 + 8 linii pent::ucontrol (!On, I,tOff tl,n,TD). clock, declans,are etc. Fraguiile decomutare pentrr-r 1 ;i 0 logic se pot fixa la fiecare giup de linii intre*l-10 V si -10 1-.

Pentru analiza in tlotnetuir,t, t,im,p sint utiiizate intririie EXTtrTtNeventual ;i DATA, iar funciionarea analizorului este asincronS. Rezuit.vlo funcfionare asincronr du'oarece csairtionarea se face de cltre un tactprodus.in interiorul analizorului, care nu este sincronizat cu tactul sis-temului anax zat. Fati de tactul sistemului analizai, {recventa deesantionar,r: irebuie siL {ic de pini" la 5 ori mai mare, adici. in ,qarna20 -- 100 ildHz.

in tlomei,ittl data pot fi utilizate simuitan toate liniile de intrare(32). dar fnnc{ionarea este sincrqnS., adicl tactul folosit de analizor

H

este luat de la sistemul ana-lizat ( 25 x{rtr2. prin aceastE sincronizare'se realizeazd. captarea numai a stl"rilor ." ,"pi"ri"t[ A;t" ,ialide. !

Din fluxul de infcrmalie vehicurat5 de sisternur anarizat trebuieext'a-s,, pentru domeniur data sau domeniul tirnp, Joar- """r ."g*""icare intereseazd.-;i care \ia fi denumit in conti'nuai"*-t ii". pentru

aceasta trebure ticute anumite speci{icatii de traseu, toate aceste speci_ficalii sint incluse in ceea ce se num{r ::te .pt,escrierea d.eclan;itrii (trigge-rdri,'i ). Deoarece de

'rodalitr.lile oe qe'c1ai;arg. iir*;;;;;i"'a.pi"li p?"ri-i)ilitetile de captare a unei airu,rite i"ror,,ruii;,'"r:1i;;;;6r;'actuale ausrste.Jele de declansare. foarte sofisticate. F*nct*l de declaryare iery:l:_:91:1fl:1 l:i" cuvinte.din clmpg-rire ADRESa .*"-nCie flt, I:::t?:"jl] l?tqectrv se prescriu la valorile 0,. tr sau X), prin cuvinte icarepot rr rezultatul unor combinalii ro.gice ale sernnaieior cle timp)' dincimpul EXTER.)I, sau prin fronturiie cresc5toare sau descresci.toareale semnalelor de contriol.

cel rnai intuitiv rnod de fixare ar pu:crur.i de i:rccput de traseuse fac.e pr-i*-dectrani1r9,sianl1.",.. ,,"."'=iri J;;; ; =r,;uiJ specific"tiedin,cirnpurile -\DRESA, D-{TA, EXTERT{ r"., .n"ri8i. -

b;' "-r"-;i;.R"ljii :iTp"li1: -{D_RESA ;i D.{T_{ cuvini,.rt,,r* o*.1r,,;n; ;il,it.jI ./i-,{t ' respcctr'- 37H, pentru cimpul EKTEp.N s-ar putda ]ua {unctiaSAU EXC[-i--SI\- intre liniile zero si u'u, .Oi.i-t,;-i;"';;;;;;;il;X X X X X X01, fie tra_combinafia x x >.,. zi,r10, i*" p";i;'.;h:nalele de contrcl frontul de crestere r"., d" .t"sio.st"re'"r ir""i" dintre--j" _t1,.?lj yrcr :e, cu un crrr-int' din c^tctit i"

-i;;i if-pr.i ;;;'l;;;:rnentll-l ci'd pe flusul cle informatie cures apare pu.'Lciu] de dectransarese comandi inscrierea in memorie,"pina Ia imple'rea

".urelull';#iri;;l: :l::lf care 'rn,eazi, c.a in figu,.a ? i. ;i:l;"!=;;;;i,";"prcitarea

de niemorare pentru fiecare trinie din cele trei ciinoiri cie misurare nntlepiseste t i<Uit.

Specificaliei de declan;are i se poate adiuga o specificalie de se-lectare (traseu selectiv), adic5. din traseu se eliminl acea informaliecare nu este necesarS., rS.minind spafiu de memorare doar pentru infor-malia utili. De exemplu, informalia de selectare poate fi A5XXH cindin traseu vor fi incluse numai stirile din intervalul de adrese A500Hpini la A5FFH. Ca exemple de trasee selective se mai pot ad[uga:se culeg numai citirile de la un anumit port I/O sau RAM, numai succe-siunea de apelare a unor subrutine prin relinerea doar a adreselor deinceput, numai succesiunea cererilor de intrerupere etc.

Punctului de declangare i se poate ataga o specificaliePunctul de armare se specifici prin acelea;i modalitili ca ;ideclan;are. Frin aceasta, dintr-o succesiune de puncte deva declan;a inceperea memoririi numai acela care are lnpunct de armare, ca in figura '7.3,b.

Fig. 7.3. Faci1i,t6,!i pentru: a - declan;are simpli; b _ declansarearmat5; c - post-declanqare; d _ pr6_declangare

de armare..punctul dedeclangare

{a{a sa un

Existi positrilitatea ca traseul sl nu inceapl in punctul de declan-;are ls, ci cu o anurnitS. intirziere t0 + A, ca in figura 1.3, c. Aceastd..intirziere se realizeazS" cu un numlrltor in sens invers cu prescriere Iacare se aplici impulsuri de clock de la sistemul analizat sau de 1a ana-lizor sau prin contorizarea unui num[r de stiri din fluxul de date. DarA poate fi rnicsorat pin5.la zero ;i trecut la valori negative, adicl dindomeniul post-decXan;iivi'i se trece in domeniul pre-declangdrea, figura7.3, d. Pre-declangarea d5" posibilitatea analizei informafiei dinainteadecian;5rii datoriti inregisiririi ,,istoriei". lntirzierea 6ste realizal|.foarte des printr-o specificatie de contorizare a unui evenirnent (adresl,semnale de intrerupere etc.). De e:<emplu, daci se observi" o {uncfionareanormali dupi a 100-a parcurgere a unei bucle, atunci punctui dedeclansare se va iutroduce in buclil, cu specificalia de inceput de traseudoar la a 100-a atingere a lui. In acest erempiu specifica{ia de contori-zare a {ost fd"cut5" asupra cuvintului de declan;are, dar poate fi flcutd,gi asupra altui eveniment (o adresi a instrucfiunii etc.). Specificafiasimpli a punctuLui de declan;are, la care dupi cum s-a vdzgt se potadiuga alte specifica{ii pentru facilit5.fi, nu poate acoperi trasee careintrl sau ies riin puncte de rarnificalie ale progran:iului, bucXe, bucle'suprapuse, subrutine etc.

Fentru deciangare secvenfial5, speci{icafia cuprinde o selie de punctedin program care trebuie parcurse, lnainte de inceperea traseului, intr-oordine deJinitl (contur). De exeraplu, in figura '1.4, o declan;are seprodtrce in punctul de adresi. 2942 rltilr.ai in cazul cind s-a parcursanterior'contilrul puilctat care trece pr:in adresele 2153, 28AF gi 2942.Se obline o posibilitate de declangare foarte eficienti. dacl la specifi-caliile secvenliale se adaugl si cele de contorizare a uuor evenimente.Cu astfel de specificalii se poate ridica traseul din figura '7.4, b. Bucla J.

se parcurge de 17 ori, iar br-rcla rl se parcurge de 11 ori la fiecare ape-lare din bilcla I ;i apoi se iese prin adresa 28C8. Fenti'u un traseu ince-pind cu acl.resa 28A5 la a cincea parcurgere a buclei J la a opta apelaredin bucla 1 se specificS, urmd.toarea secventir de declangare: 2887 ,.

339

CA FA''- TITEA DE 5]CCAR E

.338

itSr28AE

28A5I

TRASEU i

it

]SC E

b)

BU'L,A IiJ{r7 0Rrl

Fig. 7.4. SpecilicaSii pentru cleclan-farea sec/r nliajd: o _ >pecificafii decor:tur; & - specrJicalii de conturcomurrrate cu ccle dc contorizare;c- specificatii de anulare a"cl""ga.".

(.11,., :

F.,,ii:

c,

cjFig. i.5. \i'zelurile semnalelor culese de analizor; a - exernplude .raiiatie in timp a semnalului pe iinia Al3: b - reprezen_tarea salturilol cele inai O;1"#i33jt" pentru liniile magistralei

Datele culese pe intririle ADRESA, DATA, pentru analiza in do-rneniu data, cel mai {recvent sint reprezentate pe ecran sutr formade listd, figLrriie 7.1,-7.11 sj 7.12, sau sub formX de graf, figurile 7.6 ;i7.8. Lista incepe cu specificaliiie traseului ;i continu;r cu datele colei-tate expuse sutr {orme de coloane. ExistS" coloane pentru numlrul linieicurente (stare curenti), adrese, programul obiect si eventuai pentrutimpii consurnafi pentru fiecare linie. Uneori programul obiect esteclezasamblat (asamblare inversS.), oblinind programulin limbaj de asam,blare. Coloana adreselor cuprinde toate cuvintele culese de cimpulADRESA, adicir intre adresile instrucfiunilor sint inserate si adreselevirfului stivei, a1e perifericelor, de sa'lt.

Reprezentarea sub formiL de graf este redati" in figura 7.6. Totali-tatea adreseior' 21s poate fi asociat:i, pe ecranul analizorului, cu mul-timea punctei.or obfinute prin interseclia a 256 linii ','erticale si 256linii orizontale. Peniru fieiale plinct, din ceie 216 de pe ecran, coordo-natele se obiin din adresa locatiei de memorie corespunzS-toare in felulurmdtor: uXtimele doul cifreherazecimale din adresS. sint reprezentatepe abscisi {1{), iar primele douir cifre sint reprezentate pe ordonata (y'),figura 7.6, o. Pe mirsr-rri,L ce un prograin este rulat sint luminate punctele

Fi;. 7.1J. ileprezentaree slb formi, de gra{ a informatieisioratii in Inernorie: o - pentru 64K; b - extindere

penti:r zo:ra 0000H-3F3FH

bj

AI

lgucri,DE

LUi..lGIl'1iZTRO,'troa*l

c) l

28AE intilniti.de 8 ori,2gA5 intilnit,l cre 5 ori (in totatr cle"g x 11ai r.=rt^l: chiar cu aceste combinafii a" .p."ri.?1i, .r,.,."n, esre sreui:le p'rns anumitc trasec, cum ar fi ."i" ."." i,,;;;;ilrcrc de ,,runsimezero", ca in figura j.4, c. La "d."r" z<sO a"c,i'ii..,l'l

"trrn.i salt _nrin

bucta de ,,rung-im_c ,"ro" u i&".. z<si-r";;'; i";"r traseui. Se*.cnta"l"i::rii;"

r e la.5_0, 2451 d;te 1l par.cursi a rit

_ pe llu'girnc a r"ro,., citsr prn adresa Z45l (la car-e este instructiuncu Si;e .tf..Eii.tr ,.i"ri".;:ficalii de anulare a rinei;;;;;";;-e;d;:;":"D""; pr'r pr.escriereasecvenliali se parcurge ,rr, ,orriu, i;";;;..,."" r#l"l;,e un punct cu'specificafie de

-a'uiaie, a".tr"s"r"" nu se rnai reJzeaz:1. prescriindsecvenla z4s0 2451 2452, dar

"'dr"* za5l fiinJ co ,p"crr;."tia de anu-L1'&i'.'J':1i?r*:'::1"11'"* t"' z1 I ;; ;', ;i; ; "#

;;i ;;' ,* il;l;Pe ri'gd moclaritirire de decransare c\puse

'i cculb,i'afii intrcaccstea, sistemerc de decrausat"

"r" """iir;;i";;; iitrrrt" pot.fi multmai exrinse. oricc ""uliroimJi "* si di;;ii;i;"j" *^iuu.ore a tirnpuruipentru fiecare stare, pentro

"tr-"no*it^num'.r de stiri, cu firarea' ori_ginii de mdsurar-e in 6ricire ;"";i pt9. in ,r;;;;i;ectra*;irii pe unadin liiri'c grupurui o" .o"t'dil""turin" ;,; ;;;;;r-i#* poot* fi forositin sisternul analizat p."1i" .o*""al p";;;;;;;'i6ro ..r.Pcntrrr ana,za iu domeniu timp tJatcic .,rr.r* prir: tiniiie cimpuruiEXTEIRN si depus.e i" ---lri"'q;q ti .",iri"'p" J#,, .,.b forma dedia grarne r'i ti*i,, fis;iri" ijs,'ill ;i -r-. ii."c*ritfi ;.,,: s, mnalul reset,i'rrerupei'ea otdr.ti;ii p;t iiai.. pi"u"*" i; f;r;T;;;"r., sistemurui,i ar eliniinarea sau modificarea-dur","tgF ili:.i;il [:'."ntrol pot ducela mociificarea funcfio"e'ii ;;;;ie. cere ;r;i r;;;;;te probreme care'se intilnesc pe. partea de haid ;* a;'ttl'rli,]fflr'or (impulsuriscurte sau dubL'- t;'anzitii ra trccerea piin pragrir de comutafie). trnereanalizoare r.u posi biritni", -J"'

i,iri i".r"'o,l".ir. ";ir;i.u,--'a.ntratr de apa_ri{ia uirui glitch pe.,;; ;;""'iin;ii" -n-tiERi.'J't'np,...",,,^rea

criulrgura r.5, b estc -o imagine irtirrii"a

" ;;,s,;r;r.,i,,r"t*to.rogic,,di,cirnpul ADRES-{. nrr"iE *tti."i" ."."rpund sarturui r:rrre cea :nairidicati varoare .de. tensiune ;;';;;.". ? ;i qg* mai coborit' valoare instarea l, din variatia in timp "..i"orufri, fig";;;.;lf. .c..rrti rcpre_zentare poate fi o indicalie ; ;"-rdiiiliirif;i"r" Z;;i;:,

.310

H

,l

I

t

Jl t

corespunzitoare adreseror de memorie referite. cind apar saituri inprogram acestea oot fi observate pe ecran ca ramuri ae si"r rur" ;n"..cliferite puncte. F*izic, aceasti rcpiezentare sub formi dc graf se obtincpri n intro du cc rea varor'or . pri #i;; -d-;" r .ir* ^ii'

rr ti;'"fl ;;;,i li #;irexazecimale ale adi'csei rcf,lriri in do]re convertoar-c ttutnericf attarogi ce,iar ie;irite acestora se aplicir-;rG;t*'p" "*tir"ia-i"i iti" orizontarl"(F1)' Pentru a ohtine o iczoluti"'.oi.'rpun zitoare pe

"'cran nu sc Doatcafi;a toaii ha.ta't.rr 6.i Ii . ,n"'.,o,1iJi,..;ru;;;"p"ir;;,,f i, carc inrr,izona de interes, ca i'figura r.6,b. ii aceasti. fid;r,i;;;^"r,p.r, graf'l

:::lt^qgt prin e:tecutareairnei ir.rit"' .i"^poogram. Bucia incepe ra adresat,S,.tdrI, iar ci:rd aignsc le oSOcit{ .a;"t.;:J;; ;#ir';ii;..-siuolrJc ia a.lrcse 0sr0k e'-'.;;;;ir.;;. rula un scgrn,,jLr conrirr,.ru cu-;'riirs int:'e adresere '0Fz0i{ ;i oni<i-1, -aroi rc:,iil;..;;., ia ,urrclui0800H. Instrrctiunea din p.t*t"r opz-otr

"st" src a8-;;;i.Atti- varianra au.g.ni-si;bri;; ;;; p" veiticaid r" l"i.oa*r" adiesa,j.rr l" crizonrali. grditr"a.tl"i""1lfir care aceasta este relcriid, ca inltgura 7.8 {dc'umrt^,,,ltOPz;.,.A"p."zentirile s"U formj ie grai sirri{oarte utile' in icrenii!icarea ' discdnii*uitiliior -in ,,curgcrca., pr ugra-mriui sa* pentru a v-edea u.nde se ro,rt.,*e ti-p"r a" fi;;" i;" exernotru,carc adrcso sau pcrilericc sint ,ltilirai-i-P'in functia cre ru,!,t,rn,,c li ciert-r,r misur-atc, e-xis,eenti p: une.i.^eual,zoare, se Doato obtinc o ,i"j"r.^i" nnru",blu asupr-a rroilului cum

:*l.jl,:::,_q i'.r;1:o '-,,"i ,.lnu.*i" i^ ii-p";i;;;";;fi"";r..sistcrnurui(Dercrr-1na-rt<) dec:i gi nodifrc5.rile care n" irrrprrr.. nL

"""r"pfo, p""tr*un grup de sublutine care participiL ra un program se poa,te obline ohistogramd cu tirnpul .otr.i-ut oi,ipti*.t rn proceirte pentru fiecare

$ iff ,i;; ; 1:1*1 J':it:J:"H "u

" t'

" i'*i" n a; i

"'r i" | *' "'' J"'i'l ; d'' t i ;;"

Functia de ana.riz.ri c6rer,ztd a clorneniutrui dati" cu domeniutr timp(ADRESA' DATA si,trXTERi\y ".t" ."r *oi i,rai"oil p""t* integrarea-"[tu]ui iq lrardui sist,-murui d"'"i.t orul. ln efcctuarci fu,rcl.iei d,e ana_xizi. coretatiL la unur crin domenii ;;[il.t^;:r;*#'il j".ii,r;u." .".",:olic cr'r :;t': o specificaiie de arrnar" sr.,.hiu, a" a., lrn1r,.c si pen_i'* cr'tilatl rtomeniu. De esempru. ti;;;tri d" J".rirr.:"'li'io.",,iutri

"l'r1a^noa1c rrmA s:ru tJcrlans".'Jo,{,'"iur ti;p, p,,;;iiina'ori,., accestaca ,,ferca:rtra de tir.p" sl fie cit mai- apr""# A;;;r*" it"al.ti. ciintloq-,.riirl ciata. r'i.c.r, clccrlns.iouo- air.' d"fi;"i"I "t"iffi frrr.xori.,, .".gcneral"ii- ,:ll glitcir-.rr-i) poate a6.na sau decnansa .lorr,.-,'iutr data obti_

:i::,^Ut;:n ^Uj: :'.t.. c::Li:c sir fie cit ,,.nai tegat de probtrein"l" d";;;;_oratc' lil cor-rtirrrrre se \roi: expune dou5, e,.;emple de anaiizii. corelatS."ntiiizinctr uu anaiizor tip Vp-3620 L3Zl.

T)coarcce un anarizor este el i".uri un sistem baza!. pe un rnicro_nr o('e(()r cxi:1i r,osiijirqtrtr,a ca otraii lo "ri;"i"" r"t"1*#ili pe ecransi i'dice o1-.eratorului si conditiile fixate pentru efectuarea misurlrii.9 to

Canalele cimpului ADRESA sint indicate prin litcr-.,]e i"(:-i15-;181.C(:A1-A0). a1e cimpului DATA prin litera B(:D7-D0), iar aiecimpului EXTERN prin litera ,4. Pentru simbolurile inciuse'in paran-teze drepte, Ia irceputul rnisurirrii, operatorul trebuie siL fixeze o va-loare sau o sper:riicatie. A,;:oi, aceste r.'alori introduse, aDar pe ecran,in chenar dreptunghiular. l:.ristd dou5. cursoale C ;i 1l {r.efer1n!i).

Exentplul 1. La un sis';ern pe bazl de microprocesoi il faza de e1a-borare apar erori in citirea si inscrielea rnemoriei RAI,I numai cindeste apelatl subrutina cu adresa de inceput 445DH. Se conecteazi- ana-lizorul in rnodutr 16ch+Ech+8ch, a<iicl grupui DC Ia magistiala dr.adrese, grupul B la magistrala de date, iar grupul A si colecteze semnalede la memoria RAM. Deoarece subrutina in cauz5" incepe la adresa445DI-I aceastS- adresS, se plescrie ca punct de declan;are.-I)atele colec-tate sint redate lil figilra 7.7 (cu asarnblare invcrsX). Graful programuiuicolectat este leprezentat in figura 7.8, semnul X corespuncie punctuluide declan;are, adrcsei 445DI{. De tra pozilia curentS. t0O puniteie Sira-f ului nu mai sint in plan deoarece apare un salt la adresa 1SCZ >-i,iFF.\rariafiile in tinep ale semnatrelor culese de la RAlt, cind apare funcfio-narea incorectS., sint reprezentate in figura 7.9; decian;area grupului,{este comandati. de c5-tre gruputr DC prin cur.intul de adresi" 4+SCU.Aceste diagranae indici faptui ci,L in canaleie 6 gi 7, care sint linii ale

l-10C 16 cl-

c L 0 Lli

TRIG6EAAqE

8r:l-.8ch llOi-:ENTUL DATA-pRItiarpAl

ry1 I @! iNTIRZTERE [rLB] frac-lcrccxstB I ryr_ ir. r ffiii;ii;LA I -50

nsE-[!{-Bl ii;o[n ] rcoLr E, ATRSI{ i-l

A:ilElA 03:Eii

(.8= R-t.-86it <[j-:-

lA tEIt E lOP'OOE CPERANC,/'ATA EXIERIi

10001 1102: tNX H 100cttt07E tlcv A,t,t t00ott1o

<R!A:l >. -15 10001111A? ANA ; iccl]1l0lcArL r?L 1.i0r1101

1ac0tt01t)(,'tD MVI 8.13 10001100trrCrli00!11 5uB 3 i0!.i0iiii,

i2i1:3i )117 l.ilti rCC!1jl()Clti,l 0tct1i'r:0C141

i'tr\' :,.i t001010iuir'. tr :: ;oo,to1o1

t,tr.CCi Ci': i:-- ' rl lN0lilll)

il-':-c: )l'.7 !ii- :i0t0tiiic000rc0

Er oRA lcoor'l1cl- 1C00110il:::l 6U.i ;! t090tr0i

lcccr10iirhrm:L1iei pentru donreniul data sub fornir de iistiL

SOILI015B05i80168r17

er"

Tlir?7

F8 F8ac:9

Slll

Reprezenta.rea

&

J.1.,

mopEXT(

fgjtrF

16{:hr8cF!+8,:Fr rltrE0C$$lgA !(*

3ffiS >445p C{ OCI f:t 't '?tU

generatoare a acestor giiich-uri (cuplaje capa-citive parazite intre liniile de contrbl, neadap-tare de impedanle, cuplaje electromagneticeetc.).r ..1 Exenr,plu,l' 7. La un sistem in faza cle ela-borare, prin palcurgerea conturului A-B--C-E,-tigura 7.10, aplre intermitent funcli-onare eronatl la un periferic, din cauza proce-sului .8. Se coir.ecteazir analizorul in modull6chf8chf 8ch, grupul ,4 r'a culege semnaLede la perifericul in cantzi. Pentru parcurgereaacestui contur se fac specificaliile de declan-sare secvenfiall prin adresele 8002, 800F, 801d,iar 8027 este punctul de declan;are. Pentru ofunclionare norrnall inforrnalia este stocatl inmemorie, reprezentirile in dorneniu data sitimp fiind iir figurile 7.11 ;i 7.13. Analizorrilposedind funclia RESET IF poate comparainformalia de Ia funcfionarea normall ;i sto-

Fig. 7.10. Exemplu de spe-cificafie de contur pentru

declangare secvenfialS

Fig. 7.8. Reprezeirtarea in{ormatiei sub formi de graf

magistralei de date, apar gritch-uri, deci datd. cititi. eronatl. Data ero_nat5. este o conseci'{ir. a- faptului ci apar glitch-uri-i.it,irtuto"." i'riniire 0,1,2 (linia 0 este F_site r" Oiip'ser";i,li"i"^i i"tFu, iar linia2 la poarta de citire RAMJ. pasul .ri-atoo este determinarea cauzei

r,mgt 1S{S a@@ agi6x

MOD l6ch,8ch,8chclocK " I so"sEclSECVENTA ]6523210TRIGGERARE < 2OO>11100110

]50 r7q

DCM€NIuL rrvp pRrNCt pal InE€-l I v;7|TNTTRZiERE [-eoolclocxs

< 7,5/_iS >

0't

2

3

2

5

67

cat5. anterior in memorie cu cea de la o misurare curentS. indicindfie:, fie *. Se exploateazl. attorr'at repetitiv acest traseu gi la a 15-a

M00 15ch +8ch+8ch D0l'lElliut_ IATA-PRINaIPALRESET :F = T5'

cLocK tDc I [i--rt--l INTtRZIERE iDiBl frTol tLocxs[B ] Fr [A ] reror[a ] ttq .-.s-e-CtnrcorirRe [oce] 100 .. c < T36*l> p-q :-86

[A ] 1oo R T-[-1>tc m.To'FSF-]l [A I€TilTF-l]

CURTiIT ACRESA OBIECI CP[OOE OPERANO,/OATA EXTERN

1 00 0111 08014 ?1 lNX H 1000111080'1 5 7t Mov A,l'1 1000111180518016 A,? ANA 0 100011018017 EAI( JPt 10001101

x 1ooo11cl801A 0670 I,1VI 8,70 10oo1r0o

r 10000100801C 90 suB B 100001008010 c22680 JNZ 8A26 0o0oo1oo

r ' 00000101* 000c0101

8026 LF t'10V C,A 00000101T8027 DBFS IN FA 00000101

' 00000100FBFO <lN>=-F7 CC0001008029 C33?80 JMP 8032 0C000100

, c000010000001i01

8032 81 oRA t 000011018033 D3F9 oUT F9 00C01141

' oi)(,cllcl

c 86878889909192939t,9596979899

100'1 01142103104105

1A7108

344

Fig. T.9.Ileprezentarea informafiei sub formd de diagrame in timp Fig. 7.11. Iteprezentarea infolmafiei sub form5 de list5 (funclionare corecte)

345

Y0C 16rh.8ch'8ch CCili III I] L CAIA - PRIi.ICIPALde FF. Diferenfa se poate observa in momentul declangirii si pe dia-gram,ele in timp, linia a gaptea din figura 7.14 comut[ la valoareazero falI de val.oarea unu corespunz|ioare funcfionS.rii normale.

( i0tX

TRIG6ERART

iLL J LE^., '- lNTlpZ,tF(le I trr,rr'l[A ] tr!.ia-i: Bl roc c<fq1l -tA ' .(t r -lt|!'Io @,atrjl]

AiRtSA CBr:tT Cit0[i

[crB] Tsool rLocKslA i tq!fl rlorKs

R - C . 22

lA tB txa0 l{,PERAi]:,/CAIi\ EXTFRIJ

IUREI'IT

c 9c91929l9l'9595979899

lCCtC;iC:t0_l1Cit C51C61C7106109'tt011',]

R 112

Fig. 7.12.

2li1

8€

(2ai Li

TF

Ii8.i:6

3:i!tA

<'rRllE:-:FF.:,\'RiiE:-:FFY<R!,il r'.r:?: REAt :' :,FF

I'i!!

r110111:rrt01lt111t 011I l11101111111011111110111111101I0111101101'l'1101101r I 1011 01r'1 10110110101101'r010r101101011€1r010110110r01r111010111110101111101011111010111i10101111101011111! 10111i

t :.'i,y:';

<tR.lt:,.".!<',!RlI: > :60

R! T .i

-:,\ K

< ,ii i i ::, .l-SJlli- j6S!

sIA CC C t,

parcurgere, indicatd. prin RESET IF: 15 in figura j.12, apare dife-renfa fatd de funclionarea normald. comparinJ"a"l"r" sl' Jbserva cila adresa F8F8, adicd de la perifericJ-F$.. ;tt"rJ;"-il;ri"lz i' io.

Reprezentarea informaliei sub formd, de listi, (funclionare eronat5)

lvlOD16ch*6ch+ 8chCLOCK I s0; sEcl

SECVEI.iTA 7651,321C

TRIOGERARE <100 >000c0101n ..

DOi'iEi\]JL.JL TIi\1P- FRINCIPAL I H,A TVA:iiiiRZiER: T sc0-*l cLOCKS

c<l-jo--l> R_ cR<r-T_l >

5C 75 lm

.-36<1,.3C-us>

125

fJ

01

2

3

5

6

7

7.13. Reprezentarea informaliei sub forni, d.cdiagrame in timp(funcfionare corecti.)

Fig. 7.14. Reprezentarea infornrr!iei su:j"",:itU de diagrame in timp (funcficnare

7.2.2. Slstemul de dezvoltare

Toate instmmentele utilizate in electr:onica cablatS" sint instru-mente de atalizl. In electronica prograrnat5. instrumentui profesional,ce acoperS. toate fazcle elaborlrii unui sistem pe bazL de microprocesor,este s'istenowl de dezaoltare (SD) care are utilil,atea unui instrumentde sintez5". De fapt, SD nu este al.'tceva decit un calculator dedicat pen-tru procesul elaboririi sisternelor pe bazir de rnicroprocesor. Considerindnucleul format din procesol (gazdl), circuitele de ceas, mernoria RAl,t,ROIII ;i consola operator cu inteifala necesari, in general, unsistem de dezvoitare intr-o coniigurafie uzual5. mai dispune derumS,toarele resurse hardware: disc, imprimantl, emulator , arLalrzorlogic, plogramator FROM ;i interfafl pentru utilizS.ri generale (pen-tru transrnisie serie, pentru convertoare N/A ;i AiN, pentru intrarefiesi:re prin voce etc.), figura 7.15. Pe partea de software, pe lingl pro-gramul monitor, sistemuJ de dezvoltare trebuie s5. posede toate progra-nele care slnt necesare 1a eiaborarea softului si pe un calculator de uti-Iizare general5., cum ar fi: editorul, asambLorul, editorui de legituri,programul pentru programatorui cle PRON[-uri (;i altele). Daci scriereaprc,gramelor surs5. se face in limbaj de nivel superior sint necesare corn-piiatoare sau interpretoare. Spre deosebire de sistemele de calcul deutilizare generalS", unde pentru punerea la punct a programelor apli-cative este necesar un rnodul simulator, la sistemele de dezvoltare actu alc

l.,lCD 16cn - Bch . 8ch DOIE\IUL Til.1P PRlsiClP,lL |F;8-l lv;2lcLCl( lGc n sall I'ITTRZTERE l-36d1 crocxs

T-861 , R-c=- 8sfl-l ><4.30pS>125

J+O

T:; O

347