ACTUALITATE:! Drago[ Bucurenci desprecampania �Salva]i ZidurileNoastre!�: �S-a nimerit s\ ni sereverse nervii simultan�

! Istoricii europeni protesteaz\`mpotriva condi]iilor de cercetaredin Rom=nia

Citi]i-ne online lawww.polirom.ro/supliment.html

1.50 lei15000 lei vechi

NNrr.. 5577 �� 2244 ddeecceemmbbrriiee 22000055 �� 66 iiaannuuaarriiee 22000066 �� SS||PPTT||MM~~NNAALL RREEAALLIIZZAATT DDEE EEDDIITTUURRAA PPOOLLIIRROOMM {{II ��ZZIIAARRUULL DDEE IIAA{{II�� �� AAPPAARREE SS~~MMBB||TTAA �� EE-MMAAIILL:: ssuupplliimmeenntt@@ppoolliirroomm..rroo

citi]i `n PAGINA 2

Cei mai buni dintrecei buni `n 2005

~n acest num\r v\ prezent\mretrospectivele �Suplimentului de cultur\�:

! evenimente culturale ! dosare ! pop-cultur\ ! literatur\ ! teatru ! muzic\ !

arte vizuale ! film ! interviul anului

�Suplimentul de cultur\� ureaz\ colaboratorilor [i cititorilor �S\rb\tori fericite!�. Urm\torul num\r va ap\rea s`mb\t\, 7 ianuarie 2006.

Lucian Dan TEODOROVICI

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:

actualitate ordinea de zi

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 57, 24 DECEMBRIE 2005 � 6 IANUARIE 20062

Drago[ Bucurenci

{i eu, [i echipa PulaFashion a-veam ideea de a face ceva `nleg\tur\ cu reclamele de pe cl\-dirile istorice de mai multe luni,dac\ nu chiar de c`]iva ani. S-animerit s\ ni se reverse nervii si-multan, a[a c\ am pornit campa-nia �Salva]i Zidurile Noastre!�.Ne-a luat vreo dou\ s\pt\m`nis\ o punem la punct [i s\-i d\m

drumul. Ca [i celelalte campaniiPulaFashion, s-a desf\[urat `nprincipal pe Internet [i pee-mail, dar de data asta am avutmai mul]i sus]in\tori `n presascris\. Succesul se datoreaz\ vi-zualurilor foarte puternice alecampaniei, realizate de unuldintre cei mai buni designeri dela PulaFashion. 15.000 de oa-meni au vizitat site-ul `n pri-mele [apte zile ale campaniei [i

peste 1.000 au semnat peti]ia,ceea ce ne-a propulsat `ntre pri-mele 10 cele mai active peti]iidin ̀ ntreaga lume pe site-ul http://www.petitiononline.com/reclame/petition.html.

Libertatea `nseamn\ maimult dec`t hypermarketuri

Primarul Bucure[tiului, AdrieanVideanu, a declarat `n directla Radio Guerrilla ca a `nceputdeja cur\]area Bucure[tiului de�mesh�-urile de pe cl\dirileistorice. Evident, ce altcevaputea s\ declare, c`nd exist\ olege care `l oblig\ s\ protejezearhitectura istoric\ a ora[ului?Nu ne vom opri `ns\ aici. Vomcontinua prin a cere s\ dispar\reclamele luminoase de pe cl\-dirile istorice [i odioasele re-clame gonflabile din preajmacl\dirilor [i monumentelor isto-rice, pentru c\ legea protejeaz\aceste edificii [i interzice ur`]i-rea spa]iului care le `nconjoar\.

Campania �Salva]i ZidurileNoastre!� [i-a propus mai mult

dec`t s\ cure]e cl\dirile istoriceale Bucure[tiului. Am vrut, `nacela[i timp, s\ cur\]\m memo-ria pr\fuit\ a românilor, s\ neaducem aminte, altfel dec`t auf\cut-o p`n\ acum oficialit\]ile`n locul nostru, c\ `n decembrie�89 s-a murit pentru libertate.Am spus c\ libertatea `nseamn\mai mult dec`t hypermarketuri[i superpromo]ii, f\r\ ca prinasta s\ arunc\m anatema asuprasociet\]ii de consum, [i i-am ru-gat pe români s\ aprind\ o lu-m`nare pe 22 decembrie, la ora8 seara, `n memoria celor peste1.000 de victime din decembrie.Prin vocea unor oameni care auie[it atunci `n strad\ f\r\ ca apois\-[i fac\ din asta un capital po-litic, prin aprinderea candelelor`n pia]a din fa]a Universit\]ii deArhitectur\, am vrut s\ ar\t\mc\ s`ngele sp\lat de pe ziduri `nnoaptea dinspre 21 spre 22 de-cembrie nu a fost `nc\ dat uit\-rii. Mesajul cel mai importantpe care am vrut s\-l transmitema fost acela c\ cine uit\ nu me-rit\.

Ana-Maria Onisei

Printr-o scrisoare deschis\ adresat\Parlamentului European, 70 de istorici[i bursieri aten]ioneaz\ asupra condi-]iilor dificile de cercetare cu care seconfrunt\ `n România.

~nc\ din 2003, se precizeaz\ `nscrisoare, regulile privind accesul laarhivele na]ionale de stat au devenitnejustificat de drastice. De asemenea,pe l`ng\ `nt`rzierea livr\rii datelor soli-citate Consiliului Na]ional pentru Stu-dierea Arhivelor Securit\]ii (CNSAS),

se face discriminare `ntre studen]ii ro-mâni [i cei str\ini. Taxa pentru acce-sarea Arhivelor Na]ionale este, `n ca-zul studen]ilor str\ini, `n valoare de 16milioane de lei, `n timp ce studen]ilorromâni li se solicit\ s\ pl\teasc\ o tax\de un milion de lei.

Protestatarii sus]in c\, din pricinaineficientei func]ion\ri a CNSAS saua Arhivelor Na]ionale, majoritatea ini]ia-tivelor `n ceea ce prive[te cercetareatrecutului României au fost blocate. A-ce[tia consider\ c\ o astfel de situa]ieeste inadmisibil\ `ntr-o ]ar\ care va

face, `n cur`nd, parte din Uniunea Eu-ropean\. Semnatarii scrisorii pun ladispozi]ia celor interesa]i un raportcomplet cu date despre problemele cucare se confrunt\ `n România [i cerinstitu]iilor abilitate s\ intervin\ pen-tru a se evita, `n special `n cazul bursi-erilor, discriminarea pe �criterii� dena]ionalitate sau subiecte de cercetare.

Au semnat scrisoarea personalit\]iprecum Dennis Deletant, Sorin Antohisau Marius Oprea, dar [i al]i istoricide la universit\]i de prestigiu din `n-treaga Europ\.

Drago[ Bucurenci despre campania�Salva]i Zidurile Noastre!�:

�S-a nimerits\ ni se reversenervii simultan�

Site-ul www.pulafashion.com a lansat, `n plin\�s\rb\toare� a revolu]iei, campania (anti)social\�Salva]i Zidurile Noastre!�. Nu v\ fie team\, nu trebuiedec`t s\ consim]i]i [i s\ semna]i, c\ nu �g\si]i� nimiceuropean `ntr-un ora[ tapetat cu reclame. Nu trebuiedec`t s\ v\ aduce]i aminte c\, acum 16 ani, pe str\zileBucure[tiului a curs s`nge. Dac\ privi]i `n sus [i nuvede]i nici urm\ de tencuial\ veche, citi]i reclama depe �frontispiciul� cl\dirii. Nu e �Burn�, ci tern [i`mpotriva legii. Echipa PulaFashion nu vrea s\ tolera]ipractica abuziv\ a amplas\rii reclamelor pe fa]adelecl\dirilor istorice [i nici a reclamelor care acoper\integral fa]adele altor cl\diri. Echipa PulaFashiona vrut, `n schimb, s\ v\ aduna]i `n pia]a din fa]aUniversit\]ii de Arhitectur\, `n noaptea de 21 spre 22decembrie, ca s\ nu uita]i c\ s-a murit pentruRomânia. Cea liber\. (Ana-Maria Onisei)

Marius Oprea, unul dintre semnatariiscrisorii deschise:�Am semnat pentru c\ `i cunosc pe o parte dintre cei care au ini]iat pro-testul, `n special pe Stefano Bottoni. Cunosc piedicile pe care le-au avut `n`ncercarea de a ajunge la documente, ca [i modul uneori jignitor `n care aufost trata]i. Tocmai de aceea m-am al\turat lor, de[i `n ceea ce m\ prive[tenu pot s\ spun c\ am avut vreodat\ probleme la Arhivele Na]ionale. Dar astanu `nseamn\ c\ nu trebuie s\ privesc mai departe de interesele mele [i deaceea m-am declarat solidar cu protestul. Cei ce solicit\ astfel de informa]iis`nt privi]i ca ni[te intru[i de c\tre personalul unei institu]ii care prin de-fini]ie ar trebui s\ fie una public\ [i s\ nu semene at`t de tare cu serviciilespeciale care apar\ secretele statului. Din p\cate, nu am v\zut nici o dife-ren]\ `ntre modul `n care func]ionau Arhivele Statului din vremea lui Ceau-[escu, `mp\nate cu nepo]i [i fini de mili]ieni securi[ti [i modul `n care func]io-neaz\ Arhivele Na]ionale acum, gestionate `nc\ de aceia[i nepo]i [i fini.�

Istoricii europeni protesteaz\ `mpotrivacondi]iilor de cercetare din România

O chestiunede respira]ieUn articol de final de an ar presupune priviri generale, eventualanalitice, asupra politicii, ba chiar [i topuri ale unor personalit\]ipolitice ori ale unor evenimente. {i totu[i, 2005 pare a fi cel maiindicat an pentru un comentariu de final aproape senzorial, c\cidac\ a[teptata schimbare s-a produs, ea a avut loc tocmai la acestnivel � deloc de neglijat, de altfel.

Anul a `nceput cu euforie [i cu c`teva spaime, mai mult saumai pu]in m\rturisite: ne-am temut, f\r\ doar [i poate, de opresta]ie a Alian]ei asem\n\toare cu presta]ia de nu foarte ve-sel\ amintire a Conven]iei Democratice, iar asta, putem spuneacum, nu s-a `nt`mplat; ne-am temut de o implozie a actualeiputeri, ceea ce, de[i `nc\ nu trebuie s\ r\sufl\m u[ura]i, nu a avutloc; ne-am temut de propensiunea pentru spectacol a pre[edin-telui B\sescu [i de gafele aferente, chiar la nivel interna]ional,gafe care, din fericire, `nc\ nu s-au produs; ne-am temut de re-ac]ia unei Europe [i a unei Americi care, s-a `ncercat intens s\ni se livreze la nivel mental, obi[nuite cu P.S.D.-ul [i cu g`ndulprobabilei p\str\ri a puterii de c\tre acest partid, n-ar fi digeratprea u[or schimbarea acestei puteri, `ns\ am v\zut c\ n-a fosta[a; ne-am temut mai ales de dictonul: �La vremuri noi, tot noi�,dar acum parc\ putem `ndr\zni s\ spunem c\, la vremuri noi, auvenit, `n sf`r[it, al]ii.

Dar cel mai mult ne-am temut c\ �sistemul� care l-a `nfr`nt peEmil Constantinescu este inatacabil, incontrolabil, inevitabil.Ne-am temut c\ scandalurile de corup]ie la nivel guvernamental`[i vor urma firescul de p`n\ `n 2004, c\ vom trage `n piept ace-la[i aer `mb`csit, otr\vit, insuportabil. Or, dincolo de orice bilan]uripolitice ori chiar politicianiste ale guvernului sau ale pre[e-dintelui, marea schimbare aici s-a produs: parc\ respir\m altfel.Avem `n continuare probleme sociale, corup]ii no[tri `nc\ apar latelevizor nestingheri]i [i rotunzi, justi]ia noastr\ n-a v`r`t dup\ gratiinici picior de mare mah\r. ~ns\ parc\ respir\m altfel. Politicieniidorm `n continuare `n parlament, scandalurile dintre pre[edinte[i premier ne-au obosit, �dan]ul� lui Traian B\sescu pe l`ng\Constitu]ie ne-a ame]it. {i totu[i, parc\ respir\m altfel.

Chiar dac\ nu ne-a oferit spectacolul luptei `mpotriva �siste-mului tic\lo[it� la cotele pe care ni le-am dorit, iar ]epele dinPia]a Victoriei n-au fost ridicate, actuala putere a reu[it s\ nep\streze speran]a (nu iluzia, s\ n\d\jduim) c\ aceste lucruri sevor `nt`mpla `ntr-un viitor nu foarte `ndep\rtat. {i pentru a[a cevanu a fost nevoie dec`t de un lucru minor: faptul c\ guvernan]ii aureu[it s\ nu mai dea ocazia ziarelor s\-[i fac\ deschiderile cuacel cuv`nt, �corup]ie�, pe care cei mai mul]i l-am vrea p\stratdoar `n dic]ionare. Cu alte cuvinte, dac\ `nc\ n-au reu[it s\ d\-r`me sistemul, m\car par a `ncerca s\-l fisureze [i, `n orice caz,anul 2005 nu ne-a dat nici un motiv s\ credem c\ tocmai ei arputea s\-l consolideze.

O chestiune de respira]ie deci. {i am constatat cu to]ii c\ nuam avut nevoie de foarte mult ca s\ ne potolim aversiunile, cas\ ne mai lini[tim. ~ntr-un bilan] anual onest, ar putea p\reafoarte pu]in. Dar pentru un bolnav grav, cum ne aflam noi, casocietate, la sf`r[itul anului 2004, totul se rezuma tocmai larespira]ie. Pornind de aici, putem s\ ne `nchipuim c\ s`ntem `nconvalescen]\. Dup\ cincisprezece ani de tranzi]ie pe care,dac\ tot am intrat pe t\r`muri medicale, o putem asemui cu ocom\ profund\, ne-am trezit [i am tras ad`nc aer `n piept. Poatec\, p`n\ la urm\, e destul pentru un singur an.

Doi mini[tri ai Culturii [i c`tevascandaluri ne-au ]inut de ur`t `n anul2005, primul �cuprins� `n `ntregime depaginile de actualitate ale�Suplimentului de cultur\�. Un an f\r\vreo �ceart\ a intelectualilor�, `n careliteratura român\ pare s\ fi c`[tigat [imai mult teren, dar `n care au fostv`nz\ri bune [i `n zona chicklit sau DanBrown. Dumitru Gorzo ne-a scandalizatcu expozi]ia sa Mister President is aSexual Object [i a scris cu mult s`rg [i

la �Supliment� despre preocup\rilesale. Ada Milea [i-a lansat `nt`ispectacolul, iar mai apoi discul Quijote,semn c\ Apolodor are un �mo[tenitor�de toat\ isprava. Radu Afrim ne-a mai�pocnit� cu trei produc]ii. IstoriculuiMarius Oprea i s-a reamintit c`t de lunge bra]ul Securit\]ii [i `n zilele noastre.Vladimir Tism\neanu a sus]inutconferin]e `n toat\ ]ara, lans`nd,totodat\, o carte ce avea s\ devin\ `nscurt timp bestseller: Stalinism pentru

eternitate. Ion Barbu s-a pus `nc\ odat\ r\u cu primarul Ilie P\ducel de laPetrila, m`njind pere]ii localit\]ii cu`nscrisuri huliganice compuse denumi]ii Mircea C\rt\rescu, Ioan Es. Pop,Denisa Com\nescu, Marta Petreu... Estedeopotriv\ anul `n care MinisterulCulturii a pl\tit vreo 16 miliarde (de�roli�) pentru �]eapa lui Ghildu[� [i `ncare Alina Mungiu-Pippidi a ajunscelebr\ ca dramaturg, gra]ieteatrologilor Gigi Becali, Corneliu VadimTudor [i Dan Diaconescu Direct. Peultima sut\ de metri, Sergiu Nicolaescu[i-a lansat o carte despre Revolu]ie(eveniment pe care �Suplimentul� l-aratat, fiind cu colegii din Polirom `nteam-building la Vatra Dornei).

Radu Pavel GHEO

ROMÂNII E DE{TEP}I

actualitateSUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 57, 24 DECEMBRIE 2005 � 6 IANUARIE 2006 3

ordinea de zi actualitate

De[teapt\-te, m`nca-]i-a[,din somnul cel de moarte...Pe 1 decembrie 2005, de ziua na]ional\ a României, am avutocazia s\ ascult\m pe un post de televiziune particular interpre-tarea imnului de stat al ]\rii noastre `n diverse variante, apar]i-n`nd unor genuri muzicale diferite, inclusiv un imn-manea. M\`ntreb dac\ mai e cineva care nu [tie � sau n-a ghicit � ce s-a`nt`mplat.

Desigur. S-a cerut interven]ia Consiliului Na]ional al Audiovizu-alului, interven]ia organelor legii, amendarea postului TV, bachiar punerea sub acuza]ie a ofensatorilor imnului, care ar putea`ncasa c`teva luni (ori chiar c`]iva ani) de `nchisoare, fiindc\ aujignit `nsemne oficiale ale republicii noastre (s\ tr\iasc\!).

Ce-i drept, nici nu m\ a[teptam la o alt\ reac]ie de la politruciide serviciu, care totu[i pun pariu c\ nu-s `n stare s\ mearg\ curecitarea imnului na]ional mai departe de a doua sau, treac\ dela mine, a treia strof\. Ba chiar `i b\nuiesc de f\]\rnicie pe uniidintre patrio]ii revolta]i [i nu m-a[ mira dac\ `n particular ar fimari consumatori de manele. Dac\ m\ `n[el, `mi cer iertare...Dar Isai-isai bidineaua trebuie c\ le place!

O `ntrebare, dou\, tot a[ avea. Mai `nt`i, m\ `ntreb ce s-ar fi`nt`mplat dac\ imnul de stat al României (De[teapt\-te, române)ar fi fost interpretat ca arie de oper\, de c\tre o sopran\ suav\sau de un bariton b\rb\tos. Ar mai fi s\rit cineva la g`tul inter-pretului, revoltat de batjocorirea `nsemnelor oficiale? Nu prea`mi vine s\ cred. Muzica de oper\ e un gen demn, cu `nalt\ va-loare artistic\, iar manelele s`nt doar o scursur\ subcultural\.Muzica de oper\ mai e [i reprezentativ\ pentru poporul român,care s-a n\scut cu Carmen `n gur\ [i a supt lapte de la Faust.La orice spectacol de oper\ sau operet\, lumea d\ n\val\ `n s\li,iar ]\rani `nveli]i `n saric\ vin cale de sute de kilometri [i dorm petreptele Operei Na]ionale numai ca s\ prind\ bilet la spectacolulde a doua zi. ~n schimb, manelele s`nt at`t de nereprezentativepentru neamul nostru, `nc`t abia dac\ le ascult\ vreo doi dez-axa]i cu probleme de adaptare [i vreo zece pu[ti dezorienta]i.De fapt, mai mult se ascult\ maneli[tii ei `ntre ei... Ce s\ maivorbim? Cam a[a stau lucrurile. Iar c`nd subcultura se atinge deimn, e jale mare! Libertate, libertate, dar nici chiar a[a, s\-[i ia to]il\utarii nasul la purtare!

Aici ar fi `ns\ o problem\: dac\ imnul na]ional e sacru [iintangibil [i n-au voie s\-l c`nte dec`t anumite categorii de inter-pre]i ale[i, s\ ni se spun\ [i nou\ cine e liber s\ aib\ voie [i cinee liber s\ n-aib\ voie. {i, dac\ tot veni vorba, ar fi bine s\ [tim [icine decide care muzic\ popular\ sau l\ut\reasc\ este�autentic\� [i care nu. O decid oare c`nt\re]ii no[tri de muzic\popular\ de la TV, \ia cu cojocul de spectacol proasp\t cur\]at?Sau interpretele `n costum popular de polietilen\, cu ciorapi dem\tase, pantofi cu toc [i unghii date elegant cu oj\? Sau,Doamne fere[te!, or s-o decid\ oamenii de cultur\? Academia?Institutele de Muzic\ Decuplate de la Realitatea Muzical\ Contem-poran\? Sau cine?

~nc\ o `ntrebare [i gata: dac\ imnul \sta e sacru [i intangibil,ce ne facem cu celelalte? C\ `n România am mai avut p`n\ acumvreo patru, dac\ nu m\ `n[el. Tricolorul poate fi f\cut manea?Pies\ punk? Sau c`ntec de leag\n? Dar Tr\iasc\ regele? Fiindc\,zic eu, dac\ imnul regal � adic\ imnul unei Românii re`ntregite,`n forma cea mai bun\ pe care a avut-o ]ara asta vreodat\ � arputea fi manelizat, parodiat, rockerizat, n-ar fi cazul nici ca De[-teapt\-te, române s\ fie tratat diferit doar pentru c\ e imnul de azi.(Oricum, b\nuiesc c\ nu va rezista nici el mai mult de 20-30 de ani.)

{i-apoi, la urma urmei, ce-a fost r\u `n interpretarea imnului`n diverse stiluri muzicale? Eu a[ fi zis c\ e, de fapt, un semn dedestupare la creier, care pe deasupra mai [i ajut\ la popula-rizarea celui mai prost cunoscut imn pe care l-am avut.

De fapt, am eu o problem\ cu `nsemnele astea de stat carese ofenseaz\ din orice. {i cu cei care interzic fiindc\ nu se priceps\ construiasc\. C\ de interzis poate s\ interzic\ orice prost.

Spor la interdic]ii, tovar\[i, pupa-v-a[ imnul vostru!

George ONOFREI

RETROSPECTIVA EVENIMENTELOR CULTURALE

�Suplimentul� a dus vestea `n 2005

! Acum aproape un an, pe 15 ianuarie, la Boto[ani i s-a decernatPremiul Na]ional de Poezie lui {erban Foar]\, cu care �Supli-mentul� a vorbit despre spectacole omagiale [i imaginea �geniuluipoeziei române[ti�: Nu se poate auzi la biseric\: «M`ntuie-l pe ro-bul t\u Mihai Eminescu, poetul na]ional». E ca [i cum ai spune:«Iart\-l, Doamne, pe robul t\u Valentin, general de brigad\»! ~n

fa]a lui Dumnezeu nu exist\ asemenea lucruri! Dumnezeu nu etotu[i Dumnezeul na]ional! El nu recepteaz\ asemenea me-saje... Iar noi vrem s\ intr\m `n Uniunea European\!�.

! Spre sf`r[itul lui ianuarie aflam c\ echipa �Observatoruluicultural� se va scinda. Nr. 257 al revistei era ultimul

realizat `n echipa Ion Bogdan Lefter � CarmenMu[at. Invoc`nd diferen]a de viziune asuprarealiz\rii revistei, cei doi parteneri `n acestproiect au decis s\ se despart\. O s\pt\m`n\mai t`rziu, Carmen Mu[at declara c\ func-]ia de redactor-[ef adjunct va fi preluat\

de jurnalistul Ovidiu {imonca. ~nacela[i timp, 17 personalit\]i alevie]ii culturale din România adresau

o scrisoare deschis\ intitulat\ �S.O.S.«Observator cultural»!�. Despre

con]inutul acesteia, Carmen Mu[at adeclarat c\ �unii oameni au semnat `n ideea c\Bogdan Lefter va reveni. Acest lucru este exclus!Al]ii au semnat-o pentru c\ au crezut c\ revistadispare. Singurul lucru care se modific\ `ns\este ziua de apari]ie: `n loc de mar]i, joi�.

La un an distan]\, Ion Bogdan Lefter se pre-g\te[te s\ lanseze un lunar cultural, iar revista�Observator cultural� s\rb\tore[te 300 de nu-mere.

Cele dou\ schimb\ri recentedin fruntea Ministerului

Culturii, `n viziuneacaricaturistului Jup

�Doamne, m`ntuie-l pe robul t\uMihai Eminescu, poetul na]ional�

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 57, 24 DECEMBRIE 2005 � 6 IANUARIE 20064

actualitate ordinea de zi

Patapievici: �Institutul CulturalRomân a avut o apropiere nepermis\de indica]iile pre[edintelui�

! �Institu]iile fiind fragile, determinan]i s`nt oamenii�, `i declara `nianuarie Horia-Roman Patapievici, noul pre[edinte al InstitutuluiCultural Român, lui Victor Eskenasy. �{ti]i cum se `nt`mpl\, dom-nule Eskenasy? Dac\ `n România conteaz\ foarte mult cine conduceinstitu]ia, atunci institu]ia are profilul celui care o conduce. Asta]ine, pe de o parte, de faptul c\ institu]iile au o anumit\ fragilitate �ceea ce poate c\-i de `n]eles, dac\ ne g`ndim c\ s-au scurs doar 15ani de la pr\bu[irea unui regim care a f\cut totul pentru a distrugetoate institu]iile �, iar pe de alta, de faptul c\ exist\ un ]esut social`nc\ slab `n reac]ii ca s\ sanc]ioneze ce-i de sanc]ionat atunci c`nd estecazul. ~n cazul Institutului Cultural Român, problema institu]iei nuera at`t aceea c\ pre[edintele s\u era numit de c\tre pre[edintele Româ-niei, c`t faptul c\ Institutul a avut o apropiere nepermis\ de opiniile[i, dac\ a fost cazul, indica]iile pre[edintelui.�

! Tot `n ianuarie, la Bucure[ti a ajuns o legend\ a cinematografiei:Francis Ford Coppola.

~n loc de c\r]i,exponate! Pe 17 februarie, Institutul Cervantes, cusprijinul Ministerului Culturii din Spania,Funda]ia �Anonimul�, `n parteneriat cu�Suplimentul de cultur\� au organizat odezbatere româno-hispanic\ pe tema �Presacultural\ scris\: pres\ sau cultur\?�. Laacest dialog de la Clubul Prometheus dinBucure[ti au fost invita]i o seam\ de respon-sabili ai unor publica]ii culturale din Ro-mânia [i trei personalit\]i marcante ale pre-sei scrise de profil din spa]iul hispanic ac-tual: Ignacio Echevarría, Blas Matamoro [iJuan Carlos Suñén.

! Tot la mijlocul lui februarie, citeam `n�Suplimentul de cultur\� c\ România a tri-mis la Ierusalim, `n loc de c\r]i, exponate:18 februarie a fost ultima zi a T`rgului deCarte de la Ierusalim, manifestare la careRomânia a participat cu un stand propriu de28 de metri p\tra]i. Participarea a fost pus\sub semnul `ntreb\rii p`n\ `n ultimul mo-ment, dat fiind c\ Ministerul Culturii [iCultelor (MCC) decisese cu dou\ s\pt\m`ni`nainte la care dintre t`rgurile tradi]ionale decarte va participa.

! Iulia Blaga ne-a scris despre a 55-a edi]iea Festivalului de Film de la Berlin, o �Ber-

linal\ cu c`ntec�. A fost [i Tim Crouch `ncapital\. Compania de teatru �News fromNowhere� [i Consiliul Britanic au adus pu-blicului românesc spectacolul My Arm al scri-itorului [i actorului britanic. Reprezenta]iile

one-man-show-ului de la Muzeul Na]ionalde Art\ al României (din 17, 18 [i 19 fe-bruarie) au fost urmate de discu]ii despreteatrul contemporan, artele vizuale [i con-ceptul pe care ̀ l propune spectacolul My Arm.

! Pe 9 martie, s-a deschisSalonul de Carte [i Pres\ dela Muzeul Na]ional de Istoriea României, denumit deR\zvan }upa �Salonulnevrozelor de prim\var\�.

! ~n num\rul din 19-25martie, revista noastr\ aduceavestea: �MCC [i-a `nfiin]atun centru de studii [i cercet\ri

culturale�. �Centrul va fiinaugurat `n luna iunie aacestui an, iar concursulpentru ocuparea postului dedirector se va desf\[ura lasf`r[itul lunii martie.� Noin-am mai auzit vreo vestedespre Centru de atunci.Poate n-am fost suficient devigilen]i.

! Pe 22 martie, EugenIstodor `[i lansa volumulVie]a[ii de pe Rahova ap\rutla Polirom la Penitenciarul deMaxim\ Siguran]\ Rahova.Jurnalistul a adunat `n paginilec\r]ii m\rturiile �mesevi[tilor�despre crime [i via]a `npu[c\rie [i a �executat�, lar`ndu-i, �mai bine de jum\tate

de an `n aceast\ pu[c\rie,dac\ adun\m orele [i zilelepetrecute aici�, a[a cum spu-nea, `nainte de lansare, Car-men Mihail, directorul Peni-tenciarului.

! Revista �Cultura� a fost sus-pendat\ de Institutul CulturalRomân (ICR) `n martie.Redac]ia a protestat pe 22martie printr-o scrisoaredeschis\ adresat\ lui Horia-Ro-man Patapievici, pre[edinteleInstitutului Cultural Român,fa]\ de decizia editorului de adesfiin]a s\pt\m`nalul.

! ~n urm\ cu aproape dou\s\pt\m`ni, Augustin Buzura ascos o nou\ revist\ �Cultura�,editat\ de noua sa funda]ie, cudenumire veche: Funda]ia Cul-tural\ Român\. P`n\ la `nchi-derea anului, nu s-a aflat dac\titlul �Cultura� mai apar]inesau nu ICR.

�S-a rupt filmul!�

! ~n num\rul din 2-8 aprilie 2005, �Suplimentul de cultur\�publica o ampl\ anchet\ despre cinematografia româneasc\,ce �are de ales `ntre reform\ [i faliment�: �S-a ruptfilmul!�. �Cu unele excep]ii, situa]ia cinematografieiromâne[ti din 2001 [i p`n\ `n clipa de fa]\ se prezint\

dezastruos. Performan]eleunor produc]ii delungmetraj, scurtmetraj [ichiar debut nu au reu[it s\resusciteze dec`t par]ialsistemul, c\ci de reform\nici nu poate fi vorba.Finan]\rile acordatediscre]ionar, b`lbelelegislative, datoriile unorcompanii de produc]ie,clientelismul [i lipsa uneistrategii coerente au f\cutca, p`n\ `n prezent, treisociet\]i cu capital de stat,Rofilm, Sahia Film [iAnimafilm, s\ aib\ datoriide peste 30 de miliarde delei la buget. Mai mult,acestea [i-au continuatnestingherite activitatea,f\r\ a fi supuse unorcontroale riguroase�, scriaAna-Maria Onisei.

! ~n mai �se d\dea� la televizordocumentarul lui Florin IepanN\scu]i la comand\. Decre]eii.Iulia Blaga: �Filmul lui Iepanle d\ femeilor ceea ce li se cu-venea de mult. 10.000 de femeiau murit `n urma avorturilorclandestine `ntre anii 1966 [i1989, asta dac\ este s\ ne lu\mnumai dup\ cifrele oficiale. Fil-mul face dreptate [i spune r\s-picat c\ exist\ o discriminare

`ntre b\rba]i [i femei, una pro-vocat\ de regim [i acceptat\ departea masculin\.� Tot `n mai aavut loc la Sibiu Festivalul deJazz, de la care a scris R\zvan}upa.

! R. Chiru]\ aproape a dat m`na`n mai la Bucure[ti cu pre[e-dintele Clinton, venit [i s\-[ilanseze volumul de memorii, `ncare Monica Lewinsky avea de-

dicate 30 de pagini, iar Româ-nia, un paragraf.

! Tot `n mai, Caramitru �a pre-luat� teatrul lui S\raru. IonCaramitru a fost c`[tig\torulconcursului pentru postul de di-rector al Teatrului Na]ional dinBucure[ti. Florin Piersic Jr. pre-zenta publicului bucure[teanscurtmetrajul Eminescu vs. Emi-nem.

Am dus vestea `n 2005

M\rturiile �mesevi[tilor�, lansate la Rahova

Clinton a scris un paragraf [i despre România

ordinea de zi actualitate

pop-culturaSUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 57, 24 DECEMBRIE 2005 � 6 IANUARIE 2006 5

)

! A urmat sezonul festivalurilor. ~niunie a fost, la `nceput, TIFF-ul clu-jean. Luiza Vasiliu: �Oamenii seschimb\ la Cluj o dat\ pe an. ~[i daubanii pe abonamente [i bilete nu laautobuz, ci la film, se mut\ `n sala decinema, se hr\nesc numai cu pop-corn[i ap\ plat\. «Poate fac peniten]\»,mi-am spus eu, [i n-am vrut s\-micred amicii clujeni care `mi vorbeaufanatic despre TIFF. P`n\ `n ziua de

vineri, 27 mai, c`nd am capitulat [i amdat ochii cu eviden]a�.

! A fost [i T`rgul de Carte Bucure[tide la Teatrul Na]ional. �Nu se mai nu-me[te Bookarest, pentru c\ Funda]ia«Artexpo» (organizatorul) [i parteneriis-au hot\r`t, `n acest an, c\ e necesar\o schimbare de brand. La deschidere,Mihai Oroveanu a insistat pe dimen-siunea pragmatic\ a T`rgului deCarte: more business without show�,

remarca pentru �Supliment� Constan-tin Vic\.

! �Mai lung cu o zi, mai dens dec`t `nal]i ani, mai lipsit de spa]ii importantede joc � Pia]a Mare [i Pia]a Mic\ seafl\ `n curs de reamenajare �, Festi-valul Interna]ional de Teatru de laSibiu (FITS) are mai mul]i vizitatorica de obicei. Un amestec de limbi,rase, na]ionalit\]i, un Turn Babel mo-dern. O viermuial\ continu\ de oa-meni care vin, joac\ teatru sau c`nt\ [inu pleac\ `nainte de a socializa laclubul festivalului�, scria `n iunieOana Stoica, `ntr-o coresponden]\ dela Sibiu.

! ~n iunie a venit `n România,invitat de Asocia]ia ECUMEST,regizorul Andrei {erban. R\z-van }upa a petrecut atunci patruore cu �un vorbitor care faces\li pline�. {erban a sus]inut oserie de conferin]e la Bucure[ti[i Cluj-Napoca [i a citit din vo-lumul pe care `l preg\te[te pentruEditura Polirom.

! De ce iubim femeile, volumullui Mircea C\rt\rescu, a fost de-semnat succesul anului de Aso-cia]ia Editorilor din România [ide �Ziarul de Ia[i�. La PremiileAER, cea mai bun\ colec]ie afost desemnat\ �Ego. Proz\� aEditurii Polirom.

! �O singur\ Uniune, maimul]i salvatori� titra �Supli-mentul de cultur\� `n iunie.Urmau alegerile pentru desem-narea pre[edintelui UniuniiScriitorilor din România (USR).�Demisia lui Eugen Uricaru, unapel al intelectualilor c\tre al]iintelectuali, candidatura nespe-rat\ a lui Nicolae Manolescu,precum [i un recent proces decalomnie intentat de Cezar Iv\-nescu lui Nichita Danilov auconstruit tabloul de dinaintea«marii b\t\lii» din 17 iunie.�

! �La Uniune, birjar, la U-niune!�, ne `ndemnau Constan-tin Vic\ [i R. Chiru]\ `n num\-rul din 25 iunie-1 iulie. Ei aufost pe 17 iunie la alegerile de la

USR, c`[tigate de Nicolae Mano-lescu.

! Pe 11 iunie, la Centrul Cul-tural German, Emilia Chiscopasista la una dintre primele dez-bateri organizate de Grupul pentruDialog Social Ia[i. �S`mb\t\, 11iunie, Marius Oprea [i CristianP`rvulescu au fost `nt`mpina]i laCentrul Cultural German de osal\ arhiplin\. «Securitatea [imetamorfozele ei» a fost prilejde a analiza cei 15 ani de tran-zi]ie româneasc\ din perspectivatarelor trecutului. Pornind de lamineriada din iunie 1990, dis-cu]iile au atins inclusiv mo-mentul crizei ostaticilor românidin Irak.�

! �Guvernul cade [i nu cade.Pictura francez\ e sigur\!� eraunul dintre titlurile paginii 1 a�Suplimentului de cultur\� din16-22 iulie 2005. Vernisat\ pe15 iulie, la Muzeul Na]ional deArt\ al României (MNAR) dinBucure[ti, [i deschis\ p`n\ pe 2octombrie 2005, expozi]ia �Um-bre [i lumini� a acoperit patrusecole de pictur\ francez\ (XVII �XX) [i a reunit arti[ti celebriprecum de la Tour, Poussin,Chardin, Ingres, David, Dela-croix, Corot, Cézanne, Matisse,Picasso, Braque.

! Din acela[i num\r aflam c\ eaproape gata �kitschul lui Ghil-

du[�. �~n ciuda tuturor criticiloraduse proiectului, ministrulCulturii [i Cultelor, MonaMusc\, spune c\ institu]ia pecare o conduce nu poate lua nici

o m\sur\ `n leg\tur\ cu acestmonument, `ntruc`t nu au fostdescoperite nici un fel deilegalit\]i `n demersurile pentruconstruirea acestuia.�

! Pe 30 iulie ap\rea `n �Supliment� un interviu cu profesorulAndrei Corbea-Hoi[ie, noul ambasador al României `n Austria,realizat de Alex Savitescu: �Am f\cut parte dintr-o involuntar\«diploma]ie cultural\»�.

! La sf`r[itul lunii iulie s-a `ncheiat ministeriatul �Musc\� laCultur\. Mona Musc\ a demisionat din func]ie joi, 28 iulie, `ncadrul [edin]ei Executivului. Domnia sa a declarat c\ ar fi oinconsecven]\ �catastrofal\� pentru ea dac\ nu ar demisionadup\ ce a votat `mpotriva lui T\riceanu la Delega]ia Perma-nent\ a Partidului Na]ional Liberal de pe 26 iulie. �Ar `nsemnac\ fac exact ca el, una s\ vorbesc [i alta s\ votez�, a explicatMona Musc\. A urmat la [efia MCC Adrian Iorgulescu, carese pare c\ l-a surclasat `n competi]ia neoficial\ pentru acest postpe liberalul Adrian Cioroianu.

! ~n august lucrurile erau deja clare: �Nu e ]epu[\, e pi-ramid\. Nu e cartof, e coroan\�. �Memorialul rena[terii�, de-dicat eroilor Revolu]iei din decembrie 1989 [i amplasat `n fa]asediului Senatului, a fost prezentat presei luni, 1 august, chiarde autor, Alexandru Ghildu[. O piramid\ `ncoronat\, �Pira-mida Izb`nzii� � astfel [i-a definit [i denumit artistul contro-versata lucrare, a[ezat\ `ntr-un complex cemai cuprinde un grup statuar, un Zid alAmintirii � pe care s`nt `nscrisenumele celor peste 1.000 de vic-time ale evenimentelor din de-cembrie 1989 �, un Parc al ~n\l-]\rii, Calea Biruin]ei [i �ele-mente de mobilier [i iluminare�,cum se arat\ `n prospectul deprezentare. Totul grupat sub titlul�Memorialul rena[terii� � 56 demiliarde de lei, impozabili.

! ~n august s-a desf\[urat [i cea de-adoua edi]ie a Festivalului Independentde Film �Anonimul�, al c\rui invitatde onoare a fost regizorul Peter Green-away. �Eu cred c\ România este o]ar\ invizibil\�, `[i provoca Green-away interlocutorii... �Pute]i s\ m\convinge]i c\ nu este a[a? Ce vre]is\ face]i ca s\ schimba]i situa]iaasta?�, a r\spuns el z`mbetului re-semnat care ap\ruse pe fe]ele celorstr`n[i `n jurul s\u. Au scris de laSf`ntu Gheorghe, din Delt\, IuliaBlaga [i R\zvan }upa.

! Au venit alte asigur\ri `n sep-tembrie:�}epu[a cu cartof va fip\zit\ de entuziasmul popular�!�Monumentul Revolu]iei Românerealizat de Alexandru Ghildu[ vabeneficia de paz\ non-stop. Iliescu`l aseam\n\ cu Turnul Eiffel.Drepturile de autor se cifreaz\ la16 miliarde de lei. DirectorulMNAC propune d\r`marea «bibe-loului»�.

! ~n septembrie, Horia-Roman Pata-pievici cerea dublarea bugetului Insti-tutului Cultural Român. �România cheltu-

ie[te anual pentru imaginea sa `n lumedoar un milion de euro. Comparativ, bu-getul unei singure edi]ii a Festivalului«George Enescu» poate atinge cifra depatru milioane de euro.�

! Luna octombrie aducea la MinisterulCulturii 0.15% din PIB.

! O alt\ veste din octombrie: �Asocia]iaEditorilor din România (AER) a hot\r`t s\organizeze un t`rg na]ional de carte `nspa]iul de la Romexpo. Evenimentul, ceva avea loc cel mai probabil `n luna iuniea anului viitor, este deocamdat\ `n faz\ deproiect, `ns\ a iscat deja dispute `ntreFunda]ia «Artexpo» � organizatorul dep`n\ acum al T`rgului de Carte Bookarest �[i editori, care se pl`ng de lipsa de spa]iupentru expunere. Doina Marian, directo-rul executiv al AER, sus]ine c\ ini]iativaasocia]iei nu face concuren]\ neloial\celor de la «Artexpo» [i este spre binelepie]ei de carte din România�.

! ~n noiembrie a avut loc Festivalul Na-]ional de Teatru �I.L. Caragiale� de laBucure[ti, o edi]ie dedicat\ regizorului,a[a cum a precizat criticul de teatru [idirectorul artistic al Festivalului, MarinaConstantinescu.

! Pe 3 noiembrie, George Banu a fostprezent la Centrul Cultural Francez dinIa[i pentru a discuta cu publicul despretendin]ele actuale din lumea teatrului euro-pean. Venirea sa `n România a fost prile-juit\ [i de decernarea titlului de DoctorHonoris Causa al Universit\]ii de Arte�George Enescu� [i de lansarea volu-mului Peter Brook. Spre teatrul formelorsimple, ap\rut `n coeditare la Polirom [iUnitext.

! ~ntre 23 [i 27 noiembrie, la Bucure[tis-a desf\[urat T`rgul de Carte Gaudeamus ��Carte de `nv\]\tur\�, ajuns, anul acesta,la a XII-a edi]ie. Dac\ n-ar fi fost Tur-cescu sau Cioroianu la t`rgul acesta (au-tori cu cert succes la publicul feminin),poate c\ am fi fost cu totul dezam\gi]i...

T`rguri [i festivaluri

Nu e ]epu[\, e piramid\.Nu e cartof, e coroan\

�Suplimentul de cultur\� a mai scris pe larg despre scandaluldin jurul concursului de la Centrul Na]ional al Dansului,despre piesa Alinei Mungiu-Pippidi pus\ `n scen\ la AteneulT\t\ra[i din Ia[i, despre �Les Belles Etrangères�, relansareaC|R}II ROMÂNE{TI, Festivalul �George Enescu�, turneul HerteiMüller `n România, Gala Premiilor UNITER.

Gaudeamus cu Turcescu [i Cioroianu

3 august 2005 � zi de gratuitate la �Umbre [i lumini.Patru secole de pictur\ francez\�. ~n plin\ canicul\, mii debucure[teni s-au a[ezat r\bd\tori la coad\ pentru a profita desingura zi `n care nu se pl\tea bilet la expozi]ia deschis\ p`n\ `noctombrie la Muzeul Na]ional de Art\ al Rom=niei.

© fo

to: R

. Chi

ru]\

�La Uniune, birjar, la Uniune!�

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 57, 24 DECEMBRIE 2005 � 6 IANUARIE 20066

E o misiune imposibil\ s\ puicap la cap un top a ceea ces-a `nt`mplat sub umbrelapop-culturii de-a lungul unuian, chiar dac\ e vorba doardespre LAMERICA. A[a c\vom l\sa `nt`mpl\rile s\ seprezinte singure, unul l`ng\altul, f\r\ preten]ii ierarhice.{ti]i deja care ar fi primeleevenimente `ntr-un topclasic: Codul lui Da Vinci, cutot scandalul provocat `n cares-a implicat [i Vaticanul [i cuni[te cifre ame]itoare dev`nz\ri, [i Harry Potter, multprea a[teptatul, cititul [iascultatul. ~i l\s\m dreptbestsellers `n primul paragraf[i trecem la alte categorii.

! Printre aniversa]ii anului s-aunum\rat Lolita (50 de ani de lapublicare), Don Quijote (400 deani de lupte cu morile de v`nt),John Lennon (25 de ani de laasasinat) [i o poz\ celebr\ din1945. ~n ziua capitul\rii Japoniei,fotograful Alfred Eisenstadt apozat `nt`mpl\tor un marinarcare tocmai s\ruta o sor\ medi-cal\. Fotografia cunoscut\ a de-venit anul acesta o statuie dealuminiu, ridicat\ `n New Yorkcu ocazia anivers\rii a 60 de anide la `ncheierea r\zboiului cuJaponia. Vedetele inaugur\riistatuii au fost protagoni[tii s\ru-tului. Doamna Edith Shain, 87de ani, fosta sor\ medical\, s-aar\tat foarte timid\ [i greu deconvins s\ repete s\rutul cele-bru. ~n schimb, fostul marinarCarl Muscarello, 78 de ani, a f\-cut c`teva `ncerc\ri de a repetamomentul. Una singur\ a reu[it,la cererile ziari[tilor.

! Evenimentul absolut pentruorice iubitor de benzi desenates`nt operele complete Calvin [iHobbes desenate de Bill Watter-son [i publicate `n diverse ziare

din 1985 p`n\ `n 1995. Cele treivolume includ toate benzile cub\ie]elul de [ase ani Calvin [itigrul lui Hobbes, cel ce se arat\de plu[ pentru adul]i [i un ade-v\rat tigru pentru Calvin [icititori. Calvin [i Hobbes aur\mas un fenomen aparte maiales datorit\ deciziei lui Watter-son de a nu vinde drepturilepentru nici un fel de produs cuimaginile celor doi. Cele 1440de pagini `i arat\ pe cei doi lafel de plini de vitalitate, f\r\nici un fel de experien]e de v`n-dut asigur\ri de via]\, precum lis-a `nt`mplat altor personaje deBD-uri.

! Anul acesta, Bill Clinton af\cut din nou istorie: este pri-mul pre[edinte american carec`[tig\ unul dintre premiile Au-dies, un fel de Oscaruri pentruc\r]ile audio. ~nregistrarea unorfragmente din autobiografia MyLife, citite de Clinton, a fostconsiderat\ de Audio PublishersAssociation cartea audio a a-nului. Premiul a provocat `ntre-b\ri legate de cine ar trebui s\

`nregistreze asemenea c\r]iaudio. S\ fie de preferat chiarautorul c`nd este `n via]\, sau s\le fie rezervate lecturile acto-rilor? A doua variant\ pare lafel de potrivit\, dup\ cum oarat\ premiul acordat la cate-goria biografie lui Sean Penncitind din memoriile lui BobDylan.

! Statele Unite nu l-au avutanul acesta ca pre[edinte doarpe W. Telespectatorii au pututalege `ntre pre[edintele Bartlet(Martin Sheen) din serialul WestWing [i Mackenzie Allen (GeenaDavis) `n noul serial Comman-der in Chief. Ba chiar [i `ntredoi candida]i pentru func]ia luiBartlet, republicanul Arnold Vi-nick (Alan Alda din M*A*S*H)[i democratul Matthew Santos(Jimmy Smits). Candida]ii au sus-]inut [i o dezbatere live, asem\-n\toare celor reale, difuzat\ la oor\ de audien]\ maxim\. Semnc\ uneori filmul serial reu[e[tes\ umple lipsurile vie]ii politice

[i poate chiar s\ reabiliteze ima-ginea unei institu]ii.

! Hollywoodul nu se mai temedoar de Bollywood. Lansat `n2004, Nochnoy dozor (Paznic denoapte), primul blockbuster ru-sesc, a primit din ce `n ce maimult\ aten]ie anul acesta. Fil-mat `n Rusia, Nochnoy dozorurmeaz\ cu fidelitate regulileblockbusterului american. Eparte dintr-o trilogie, e adapta-rea unui roman SF (rusesc) [iare actori cunoscu]i, ru[i [i ei.~ns\ nu are un buget exorbitant[i s-a filmat `n Moscova. Suc-cesul filmului la lansarea `n Ru-sia i-a f\cut pe distribuitoriiamericani, Fox Films, s\ propu-n\ ca partea a treia s\ se filmeze`n englez\. Cartea lui ValeryPosniko, B\ie]elul Harry [ic`inele lui Potter (cu Harry [iPotter scris cu litere mult maimari) este un alt exemplu de tra-ducere a fenomenelor america-ne `n contextul rusesc.

Suplimentul lui JUP

Adriana BABE}I

ARS COQUINARIA

Casiana IONI}|

LAMERICA

Bilan]ul troficTitlul \sta u[chit nu-i al nostru. Ni l-a v`ndut un prieten ce sezbenguie printre cuvinte ca noi prin crati]e [i oale. Frate, i-amzis, sun\ bine pentru ce vor b\ie]ii de la �Supliment�, da� are le-g\tur\ cu cochin\reala? Amuuu, a r\spuns el `n timp ce asistala geneza unor salbe de c`rna]i `n jud. Arad, m\, soru]\, io [tiuc\ lan]u� trofic `i ceva cu hrana care s\ leag\... oarecumva... `nt\t\ natura. Na. Numa� nu te strofoca mult cu [tiin]a d\ carte, c\-ss\rb\tori [i omu-i buiac, nu pricepe. ~n]\les-ai?

Ceva-ceva am `nceput s\ `ntrez\rim, vorba unui banc despreemanciparea muliereasc\ la români, `ns\ demonul savanterieipedante, ba[ca zelul de albinu]\ gospodin\ ne d\dur\ ghes prindic]ionare grece[ti [i de neologisme `n c\utarea lui trofi [i trofo.{i ce v\zur\m? C\ titlul nostru sun\ la marele la fix, chiar dac\`n familia lan]ului trofic intr\ cumva [i surorile vitrege atrofia, dis-trofia [i hipertrofia. S\ ne bil\n]uim a[adar, `nainte de spartulchefului pe 2005. S\ c`nt\rim cuminte [i ordonat, pe categorii,ce intr\ri [i ie[iri avem a raporta de c`nd trudim la rubricu]\. Cene-a reu[it [i ce am rasolit. Iar `n final s\ punem totul `n balan]\spre a socoti cu ce-am r\mas [i dac-am `nfr`nt.

Ia, hai, ca aperitiv: izb`nzi [i rateuri `n buc\t\rie. Disciplinat,pe feluri, dup\ cum urmeaz\. Cu ce-am biruit cel mai bine `n2005 la sectorul antreuri? F\r\ doar [i poate, cu salata de rucola(ulei de nuci, o]et balsamic, cuburi mo]arelice, plus crutoane),dar [i prin salata de sepie cu grep. S\ trecem la lichidit\]uri, c\ciaicea, `n Banat, dup\ zup\ e[ti judecat. Ei bine, la �ceast\ sec-]iune curg\toare d\dur\m lovitura cu o sup\ crem\ de ciuperci[i cu una de sparanghel, de s\-]i ba]i copiii (iaca o tem\ deac]iune pentru oengeurile de resort). Am st`rnit `ns\ [i ]unamiuride saliv\ prin fostul Imperiu cu o ciorbi]\ vioaie, f\cut\ ca-n Ve-chiul Regat, cu bor[ [i leu[tean (semn c\ marile culturi nu se`ncontreaz\, ci se `mbuc\, voin]\ bun\ s\ fie!).

S\ trecem la cestiune [i s\ bif\m felul doi. Nimic n-a putut`ntrece `n 2005 rulada de curcan pe care o s-o facem `n 31 dec.a.c. pentru revelion. V\ dezv\luim, purlabonbu[, doar o partedin umplutur\: prune [i caise uscate. Dar s\ nu uit\m de `nc\-perea numit\ [pais (c\mar\, pt. jud. IS, SV, BC, DB, DJ, MH [cldin sud [i est) [i s\-i `nchin\m c`ntarea c\mara noaaastr\, cui-bu[or de nebunii. O micu]\ oper\ artistic\ v-ar `nt`mpina voiosdac\ i-a]i deschide u[a. Cu ce v-a]i desf\ta pupila&papila? ~nprimul raft (de jos) v\ a[teapt\ mur\t\niile mixte, `ntr-o cromatic\m\iestrit cump\nit\, de [coal\ flam`nd\. N-arat\ r\u nici dolofa-nele gavanoase, unde ro[ii uscate sub soarele Umbriei se scald\`n ulei de m\sline, busuioc [i schije de usturoi sau `n care `noat\prin o]et `mb\ls\mat [i tarhon cep[oare de Turda. Ele-s pe loculdoi. Nu vorbim despre gemuri [i compoturi, c\ci zilele ni-s `ndul-cite `nc\ de mama.

Dar oare ce-am rasolit la capitolul m`nc\ruri f\cute cu m`-nu]ele astea dou\, din care una bate chiar acum, v`rtos, pe tastai, iar cealalt\ `nv`rte alene cu o lingur\ de lemn `n salata de vi-nete (iertare, Bill!)? Ce trece cu minus `n bilan]ul nostru trofic?P\\\\i, un aspic fle[c\it, care a ruinat c`te 14 flori de salc`m [ide dovlecel, o crem\ de avocado br`nzit\ din prostie, un borcande mere murate mici [i verzi care s-au stricat (de ce?! de ce?!),ni[te prepeli]e caramelizate `n exces, dou\ ou\ moi prea tari.

Asta-i tot? Nici vorb\. C\ci vrem a contabiliza nu numaice-am g\tit, ci [i ce am m`ncat. Un bilan], s\ zicem, al celor maifrumoase [i gustoase pr`nzuri trecute la activ `n 2005. De neuitatr\m`n, dup\ curgerea lunilor, g`sca umplut\ de la pensiunea luiGeza din Mini[ (ziua prieteniei, august), bruschetele mixte de laoenoteca Fonte gaia din Siena, sc\ldate `ntr-un Brunello diMontalcino (ziua progeniturii Oana, septembrie) [i legumele gra-tinate de la Casa del Sole (ziua noastr\, noiembrie). Am [i ratat`ns\ ceva, chestie care trece la mari pierderi: c`]iva lango[i un-suro[i h\p\i]i la dou\ guri pe ruta P-]a Libert\]ii � Bd. M. Vitea-zul, ni[te felii de p`ine neagr\, moale, cu untur\ [i boia, un castronde gri[ (orez) cu lapte, pres\rat cu cacao, plus zah\r tos [i opor]ie de t\ie]ei cu varz\ u[or piperat\.

Deci care-i soldul? Cu ce-am r\mas? a) cu 4 kg `n plus; b) cu256.500 de semne (with spaces) `ntinse ca o peltea pre] de 57s\pt.; c) cu n\dejdea nutrit\ aprig c\ 19.475 de gurmanzi [i gur-me]i s-au `nfruptat [i s-au s\turat cu ce i-am servit; d) cu gurac\scat\ dup\ ce 137 de consumatori ne-au spus/scris s\rum`napentru mas\, la care 2 apropia]i au ad\ugat: unu � hai, Babette,bag\ gaz [i frige-ne-o mai cu foc, c\ se sleie[te [i doi � haidi,bre, mai perpele[ti-o pu]`n `nainti di sarbatori, s` m\n`n[i lumeapi saturati [` cu poft`.

pop-cultura teorie [i practic\

)

Tip�topmini pop

! Oprah Winfrey a fost `n centrul non-evenimentului anului.Dup\ ce `n vara lui 2004 a f\cut ca noua traducere a AnneiKarenina s\ se v`nd\ peste orice a[tept\ri, Oprah a ales un

alt autor canonic pentru vara lui 2005:Faulkner. Pachetul Faulkner cu

[tampila Oprah Book Club a inclusromanele Pe patul de moarte,

Zgomotul [i furia [i Lumin\ deaugust. S-a `nt`mplat aceea[idesf\[urare de for]e precum `ncazul lui Tolstoi, de la unwebsite cu lec]ii introductive [i

tot felul de pove[ti despre via]a[i stilul lui Faulkner, p`n\ la

spoturi c`t mai atr\g\toare. ~ns\campania nu a avut deloc

succesul verii trecute. Se pare c\audien]a lui Oprah era mult mai

preg\tit\ s\ intre `n Rusiasecolului al XIX-lea dec`t`n Yoknapatawpha luiFaulkner.

Edith Shain poz`nd l`ng\ sculptura lui Seward Johnson, Unconditional Surrender, un omagiuadus celebrei fotografii, realizat\ pe 14 august 1945, `n ziua `ncheierii r\zboiului cu Japonia

Vedeta lui 2005locuie[te la Cotroceni

Tare invidioas\ eram pe ame-ricani, `n urm\ cu opt ani, c\ eiaveau un pre[edinte care se `m-br\ca `n

pulover, c`nta la saxofon [i seh`rjonea cu angajatele prin CasaAlb\. Al nostru purta numaicostum, d\dea mult din m`ini [icel mai tare banc al lui era petema �meandrelor concretului�.Recent votat �Omul anului� derevista �VIP�, c`[tig`nd titlul `nfa]a lui Mircea C\rt\rescu [iCristi Puiu, pre[edintele TraianB\sescu a fost adev\rata vedet\a anului 2005. A fost primulpre[edinte pe care nimeni nu s-agr\bit s\-l urasc\, a `mpro[cat

mul]imea cu [ampanie de Re-velion, a devenit iubit detineri fie [i pentru simplu

motiv c\ portocaliul a fost lamare mod\, a r\mas celebrupentru cele 14 vizite ale sale lapodul de la M\r\cineni, pentru`nt`mpinarea lacrimogen\ a zi-ari[tilor elibera]i din Irak [ipentru c\ a ag\]at medaliile deargint la g`tul handbalistelor ro-mânce. Iar B\sescu-vedeta var\m`ne `n memoria lui 2005 maiales prin:

! {uvi]a: Devenit\ celebr\ cuocazia vizitei la Londra,[uvi]a lui B\sescu, subiectde campanie radio a luiAndrei Gheorghe, a inspirat

chiar [i o melodie a gru-pului umoristic Spitalu� 9:�Hei, sexy B\se/ Asum\-]ichelia/ Ce mama m\-sii/R`d to]i de România�. ~nluna februarie, era subiectde importan]\ na]ional\:dac\, pe de o parte, staffuldin campania electoral\ alui B\sescu spunea c\ aufolosit [uvi]a drept vector deimagine, mai mul]i stili[ti,psihologi [i exper]i `nimagine l-au sf\tuit s\ [i-otund\. Fapt care s-a [i`nt`mplat, B\sescuschimb`ndu-[i look-ul `nmijlocul crizei jurnali[tilorr\pi]i `n Irak. Ulterior,frizerii au trebuit s\ `nve]eun nou stil de tunsoare, �ŕla B\sescu�, cu pre]ul de[ase lei noi.

! Dansul: De[i pre[edintelenu se poate l\uda c\ ar fiinventat [i un nou stil dedans, o na]iune `ntreag\ aurm\rit o [tire de aproxi-mativ 10 minute despreb`]`iala lui Traian B\sescu laFestivalul de la Mamaia.L-am v\zut, `n luna iulie, [i`n Pia]a Constitu]iei, laconcertul destinat str`ngeriide fonduri pentru victimeleinunda]iilor. {i-a donat, separe, salariul pe o lun\.

M-am g`ndit mult ce a f\cut anul �coolturist� 2005s\ se deosebeasc\ de 2004, de 2006, de to]i aniicare i-au precedat [i cei care vor urma. Anul 2005a `nceput cu cel mai mare concert caritabil allumii, `n sprijinul victimelor tsunami-ului din Asia,a continuat cu sarcina lui Britney Spears, s-azb`n]uit estival pe hiturile lui Marius Moga, [i-apus sonerie polifonic\ [i wallpaper cu o broscu]\, l-aadus pe Ceau[escu la un photoshooting al\turi deCosmina P\s\rin [i s-a `ncheiat cu nebuniacump\r\turilor de cadouri. Dar nu se poatespune c\ toate acestea ar face ca anulcare a trecut s\ fie cu adev\ratunic pentru români. Partea luioriginal\ poart\ un nume, [i`nc\ unul de pre[edinte:

Traian B\sescu.

cei mai buni...SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 57, 24 DECEMBRIE 2005 � 6 IANUARIE 2006 7

Salut\ri de la Petriladdee ION BARBU

Alex SAVITESCU

LA LOC teleCOMANDA

Conjura]ia telefililorCe face omul c`nd n-are ce face? Poate s\ nu fac\ nimic, darasta, de la Seinfeld citire, se [tie c\ este periculos: ocupat fiind cu�mint rubbing�, ri[ti s\ te g`nde[ti c-ar fi timpul s\ te apuci de ceva,ceea ce te determin\ s\ la[i totul balt\. Sau... sau, fiind sf`r[it dean, po]i salva aparen]ele realiz`nd retrospective. Ceea ce am `ncer-cat [i eu s\ fac, amintindu-mi ce t`mpenii am scris pe parcursulultimelor dou\[pe luni. A meritat? Dac\ m\ g`ndesc la un camaradro[covan translat cu arme [i pistrui `n Capital\, care m\ face s\m\ simt genial `n fiecare convorbire transcarpatic\, se pare c\ a[aeste. Dac\ m\ g`ndesc, din nou, la c`t de vast-pestri] este teritoriulpatriei noastre telecolorate, iar\[i, cred c-a meritat s\ rumeg, s\pt\-m`nal, becaloizi, andrele-marine [i vadimu[te. Ceva totu[i m\face s\ m\ simt perfect inutil `n mi[carea haotic\ a acestor pl\citectonice cu reprezentare pixelat\ (`mi cer scuze pentru fraza demai sus: recitind-o, nu [tiu nici eu dac-am `n]eles exact ce vreaus\ zic). Oric`]i cronicari teve [i-ar rupe pixurile prin redac]ii, televi-ziunile noastre nu se vor schimba niciodat\. Cred c\ noi, \[tia,sem\n\m mai cur`nd cu ni[te clone ale lui Ignatius Reilly (perso-najul fabulos al lui J.K. Toole), care-[i scriu �marea oper\� pe buc\-]ele de h`rtie, ce, norocul nostru!, nu r\m`n aruncate sub vreunpat, ci s`nt publicate prin tot felul de col]uri de pagin\. Din norocul\sta chior de care am profitat pot s\ trag acum, c`nd se aud dejape-afar\ pocnitorile lui 2006, dou\ concluzii televizuale, `nadev\ratul spirit al Uraniei [i Mamei Omida la un loc:

� 2005 a fost Anul S`nului; `n fapt, s-a perfec]ionat ceea ceposturile noastre ini]iaser\ de c`tva timp `ncoace; `nceputurile aufost mai timide (vezi emisiunile cu Mama Natur\ and co.), dar, pem\sur\ ce patina timpului s-a l\sat asupra domni[oarelor ce-auap\rut la televizor (vezi telenovelele autohtone), gradul de dispa-ri]ie a sutienelor a crescut direct propor]ional cu urcarea `npreferin]e a lui Dan Diaconescu [i-a emisiunii sale deja celebre;s\ fie \sta un semn pentru DD?; s\ fie oare, la mijloc, o strategiede abatere a aten]iei publice de la Cazul Prim\verii, domnu� Dan?;sau, pur [i simplu, moderatorul-director-fondator de la OTV, acestTicu Isarie al `ntregii ]\ri, va trebui s\ cheme, `n emisiunea �dintreani�, c`nd nici nu se va fi f\cut de 1 ianuarie, dar nici nu vom fi fostsc\pa]i de 31 decembrie, un celebru bioenergetician, care va pre-vesti, citind `n cutele din nurii Nicoletei Luciu, c`te valuri de inun-da]ii vor trece peste gospod\riile oamenilor prin anul ce va s\ vin\?;

� 2005 a fost, totodat\, Anul Sp`nului; vedeta incontestabil\ ajurnalelor [i talk-show-urilor fuse [i va fi, cred, `n continuare,Traian B\sescu; Il �Presidente Che G`lceava va encontrar un popu-laridad muy crescendo� ar spune, `ntr-un �desperanto� aproxi-mativ dintr-un serial sud-american, domni[oara Pepe-Z\voranu;dup\ ce, `n finalul lui 2004, Omul Sp`n l-a biruit pe ~mp\ratul Ro[u,anul \sta, personajul nostru a fost foarte-aproape de a demonstrac\ Harap Alb, c\l\rind un Harley Davidson, a furat s\l\]ile din gr\-dina Ursului, l\s`nd `n urma sa o d`r\ de petrol ultra-rafinat, uit`ndc\ pe rochi]a Elenei se vede o pat\ de benzin\ premium plus;�Super-B\se�, vorba colegilor mei L\z\rescu & Teodorovici, a intrat`n prim\var\ cu o criz\ a ostaticilor pe cap, rezolvat\ la musta]\ `nbine, [i a-ncheiat anul, �leidiz end gentl\men, pliz ghiv mi sam mini]to contr\ciuleit au\r silv\r g\rls�, trop\ind `ntr-o sal\ de sport dinSankt Petersburg, aidoma Marelui Maestru al Combina]iilor pe dou\[pescaune cu diamante.

Mi[to ]ar\ avem, doamnelor [i domnilor. Nu `nt`mpl\tor, ac-tivitatea românului pe sticl\ poate fi rezumat\ prin dou\ imagini(vezi detaliile de mai sus): ]`]a Nicoletei [i ]`fna pre[edintelui. A[as\ nu ne ajute Dumnezeu `n 2006. La anul [i la mul]i ani, b\i ro-mâne! H\-h\-h\!

teorie [i practic\ pop-cultura)

M\d\lina COCEA

COOLTURISME

De c`nd `la[teptam peBill Clinton...

22.12.2005Am avut sincera dorin]\ s\ m\ arunc pebalcon acu� vreo dou\ zile c`nd, la [tiri, maito]i copiii de liceu `ntreba]i nu mai avuse-ser\ loc pe hard s\ `nve]e lucruri elementaredespre hulita [i iubita noastr\ revolu]ie. Pro-babil [i-au alocat prea mult timp b\t`nd pro-fesorii de istorie [i viol`ndu-se reciproc prin[coli. C\ ce le trebuie lor, dom�le, at`ta isto-rie? Ce, nu se poate copia? De asta `l iubimpe Gu]\, c\ el nu ne `ntreab\ nimic.

Prin urmare, m\ simt obligat s\ fac acestexerci]iu de istorie local\ [i s\ expun poke-monilor ce s-a `nt`mplat `n Dorohoi, ba[tinamea. C\ la televizor, ce-i drept, cam d\ cu

virgul\, [i din fostul comunist [ef al Ia[ului[colit `n dulcea limb\ ]arist\ iese un tovar\[pre[edinte eminamente democrat care, dindragoste pentru demos, aduce s\rmani mi-neri `n excursii la capital\ ca s\ sparg\ fe]ede studen]i nesim]i]i ce, nu [tiau, aidomaliceenilor no[tri, despre revolu]ia bol[evic\.

22.12.1989. Ziua `n care `mplineamun[pe ani[ori de vrednic pionier comandantde grup\, ur`ndu-l cu spume pe comandan-tul de deta[ament [i invidiindu-i pueril peto]i [oferii de autobuz [i v`nz\toarele de lamezeluri, `n jurul c\rora gravita omenirea.Mama [tergea magnetofonul [i tata era detrei zile la coad\ la portocale pentru Cr\-ciun, lucru care-l scotea total din ecua]iabairamului meu. Iar eu, `narmat cu dou\

traiste din f`[, am fost trimis s\ m\ milogescde vaca de la alimentar\ pentru [ase sticlede ap\ mineral\ [i un sirop de zmeur\.

{i uite a[a, ajuns `n fa]a blocului, m\`nt`lnesc cu o ceat\ de vecini mai mari, `nfrunte cu Malur\, care m\ cheam\ s\ cuce-rim Prim\ria. Puteai s\-l refuzi pe Malur\?Pe drum ne-am al\turat unui grup de la con-fec]ii [i am `nceput s\ scand\m lucruri ur`tedespre un dictator pe care doream cic\ s\-ld\m jos. Da� nimeni nu [tia c\ era ziua mea.

~n fa]a Prim\riei, un nene a aruncat cuc\r]i comuniste pe geam [i noi le-am dat foc[i ne-am scos to]i cucule]ele [i am stinsfocul. Apoi nenea Aioanei a ie[it cu prim\-ri]a de o arip\ [i a `nceput s\-i care [uturi `nfund. Super tare. Am mai ]ipat f\r\ violen]\[i armata e cu noi, dup\ care mi-am amintitbrusc de cei de acas\, care depindeau vital demine, [i am rupt-o la fug\ ]ip`nd `nc\ de lacol]ul aleii c\ apa e otr\vit\. Ce-i a[a greu?

Bobi

Bobo [i Bobi

VOI N-AA}I ~NTREBAT, f\r\ zah\r V| R|SPUNDE

! Super-B\se: ~n luna martie, B\sescu a primit, din parteajurnali[tilor, titlul de �pre[edinte cu cojones�. Adic\

unul care ]i-o spune verde-n fa]\ sau te trage deurechi, chiar dac\ de multe ori gafeaz\. Unpre[edinte care are curaj s\ le cear\ românilor s\

nu mai dea [pag\, unul care le spune americanilorc-ar fi cazul s\-[i mai schimbe strategia `n Irak, iar

francezilor, s\-[i vad\ lungul nasului. Unul care apare,`n cizme de cauciuc, `n pulover sau geac\ sport, acolounde este mai greu. Este Super-B\se, personaj din

Animat Planet, zbur\tor cu [uvi]a-i `n v`nt [i venit s\salveze lumea sau, dac\ nu se poate, m\car România. Laanul. Deocamdat\, pentru 2005, l\s`nd la o parte orice

fel de aspecte de ordin politic, B\sescu a fost primulpre[edinte al României cu adev\rat �cool�.

Despre art\contemporan\, pe larg, doar`n �Suplimentul de cultur\�Semnatarul rubricii permanente de �Arte vizuale�, Matei Bejenaru, [i criti-cul de arte vizuale C\t\lin Gheorghe au oferit cititorilor �Suplimentului� orelatare �la cald� de la cel mai important eveniment de art\ contemporan\al anului: Bienala de la Vene]ia, precum [i interviuri cu artistul DanielKnorr [i curatorul Marius Babias. ~n seria dosarelor dedicate artei contem-porane, ini]iat\ de Constantin Vic\, �Suplimentul� a �surprins� [i �teo-retizat� toate expozi]iile din cadrul Muzeului Na]ional de Art\ Contempo-ran\. �L-am vizitat de la deschidere, am f\cut reportaje la fiecare nou\ ex-pozi]ie. Am aflat apoi din presa cultural\, cu surprindere, c\ nici muzeu nue, nici art\ nu ad\poste[te [i nici prea contemporan nu poate fi. {i atuncieu unde am fost? Ce-i drept, plasat in the middle of nowhere, `n spateleCasei Poporului, pitit parc\ de vizitatori, nu prea arat\ a muzeu na]ional.{i nici jandarmii nu-l p\zesc pe la col]uri. Doar c\ are detector de metale [iarmament. Are lifturi de sticl\. Are pere]i de rigips. Are toalete la fiecareetaj. Pare un hotel-aeroport na]ional de art\. Da, nu e muzeu. Nu e plin depraf, nu scrie pozatul interzis, nu are str\mo[i `n cine [tie ce familie dom-neasc\. {i nici nu te oblig\ s\-]i sco]i p\l\ria c`nd intri. E un muzeu prea

liber. E un bun motiv de enervare.�

Cultura de lafa]a loculuiO parte dintre temele alese ausurprins momente esen]iale dinactualitatea cultural\: lansareac\r]ii R�Estul [i Vestul, semnat\ deMircea Miclea [i Mihaela Miroiu, aprovocat polemici `n pres\ [i `nculisele sistemului românesc de`nv\]\m`nt. La ini]iativa lui IonBogdan Lefter, �Suplimentul decultur\� a publicat dosarul �Pro [icontra: Amintirile din tinere]e aleministrului Mircea Miclea�, `n careGabriel Andreescu, MonicaMunteanu, Oana B\l\u]\, MihaiAlbu, Ion Bogdan Lefter [iLumini]a Marcu au scris desprem\rturisirile nonconformiste aleministrului [i despre comentariileprovocate de aceste dest\inuiri.

Emilia Chiscop a propuso anchet\ dedicat\tinerilor cercet\toriromâni specializa]i `nistoria recent\ aRomâniei. �Cercet\torulrecent� a reunit opiniileunor istorici precumMarius Oprea, Stej\relOlaru sau AdrianCioflânc\.

�Suplimentul de cultur\� a trecut, `ncele 50 de numere din anul 2005, prinfotbal, c\r]i, film [i vis. Cu un argu-ment semnat de Radu Cosa[u, dosarul�Fotbalul � prelungiri `n cultur\� `[ipropunea s\ analizeze �cultura fotbalis-

tic\� din România.a �La noi�, scria

aRadu Cosa[u,a �cultura fot-

balistic\, acea cultur\ calcistic\, cum `izic, frumos, italienii, nu a triumfat `ngazon (de unde gazon?), ci `n g`ndireapolitic\ [i `n vocabularul ei.� �Omuldeplin al culturii noastre fotbalisticetrebuie c\utat `ntre Mutu [i Florin C\-linescu.� I s-au al\turat, semn`nd `nnum\rul 11 al �Suplimentului de cul-tur\� (5-11 februarie 2005), AlexandruC\linescu, Sorin Stoica, Traian Ungu-reanu, Cristian Tudor Popescu, C\t\linTolontan, Marius Tuc\, Alex Savitescu[i Constantin Vic\.

Scriitorul {tefan Agopian a �des-chis� dezbaterea �Cartea sau filmul?�cu un r\spuns diplomat: �{i, [i. Mo-tivul e simplu. De multe ori, ca s\ nuspun de cele mai multe ori, dup\ capo-dopere s-au f\cut filme slabe, `n schimbc\r]i oarecare au stat la baza unor filmeextraordinare�. Iar Alin Ionescu, Ceci-lia {tef\nescu, Lucian Dan Teodorovici,Constantin Vic\ [i Alex Savitescu [i-au

enumerat pasiunile `n materie de lec-tur\ [i film.

Dosarul realizat de Florin L\z\-rescu, �România din vis�, i-a provocatpe Bogdan Suceav\, Carmen Firan, Nor-man Manea, C\t\lin Dorian Florescu,Gelu Vla[in [i Mircea Gheorghe s\ po-vesteasc\ despre �geografia perso-nal\�. �~ntre ce coordonate se `ntindegeografia dumneavoastr\ personal\ dinRomânia? Cum vede]i România real\,de ast\zi? V\ pute]i imagina Româniaca pe o Penelop\ care v\ a[teapt\ aca-s\?�, au fost `ntreb\rile care [i-au g\-sit r\spunsul `n �Suplimentul decultur\�. {i tot despre România, darmai ales despre �sentimentul de patri-otism�, au scris Alex. Leo {erban,Drago[ Bucurenci, Robert {erban, IonBarbu, Lucian Dan Teodorovici [i AlexSavitescu, `n dosarul �Noi s`ntem ro-mâni�.

�~ntruchipare dantelat\ a ipos-tazelor p\tima[e ale feminit\]ii�, cele-brele curtezane n-au r\mas doar pove[ticu iz de poezie ŕ la Emil Brumaru.Ne-au fost subiect, `n texte bogate [i�`nf\]i[\ri� variate, semnate de BogdanGhiu, Dumitru Ungureanu, RuxandraCesereanu, Luiza Vasiliu, Doris Miro-nescu [i Mihaela Michailov.

cei mai buni dintre cei buni edi]ia 2005

Ana-MMaria ONISEIa

RETROSPECTIVA DOSARELOR

Art\ contemporan\, literatur\�~n Republica Timpului, Revelionul e o provincie rebel\�, scria Lucian M`ndru]\`n dosarul �aniversar� despre �revelioane ratate� din ultimul �Supliment decultur\� pe anul 2004. ~n edi]ia din 2005, v\ oferim o retrospectiv\ a temelorinedite propuse de magazinul nostru cultural de-a lungul anului, a c`teva dintredosarele ini]iate `n urma unor evenimente `n a c\ror organizare ne-am implicatdirect (dezbaterea �Cine ne s`nt formatorii de opinie?� [i avanpremieraprogramului �Les Belles Etrangères� de la Ia[i) [i a subiectelor de art\contemporan\, devenite deja �marc\� a �Suplimentului de cultur\�.

8 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 57, 24 DECEMBRIE 2005 � 6 IANUARIE 2006

�Suplimentul de cultur\� a ini]iat o seriede dosare `n dou\ p\r]i despre vacan]elescriitorilor, c\r]ile din copil\rie [i de-spre c`t de �exportabil\� e literatura ro-mân\.

Adriana Babe]i, {erban Foar]\, DanLungu, Bogdan Suceav\, Filip Florian [iSilviu Gherman au dezv\luit locurile se-crete `n care `[i petrec vacan]ele. Apoi,Ada Milea, Luiza Vasiliu, Simona Po-pescu, Claudiu Komartin, T.O. Bobe,Cecilia {tef\nescu, Emil Brumaru, Alex-andru Matei, Bogdan-Alexandru St\-nescu, R\zvan }upa, Robert {erban,Elena Vl\d\reanu ne-au prezentat, `n

dou\ serii, c\r]ile de c\p\t`i ale copi-l\riei, `ntr-un dosar de Constantin Vic\.�«Suplimentul de cultur\», al\turi deScufi]a Ro[ie, Fata Mo[ului [i Cire[arii,v\ invit\ `napoi la c\r]ile copil\riei, a[acum au fost [i (nu) vor mai fi.�

�Ce face ca scriitura autorilor no[tris\ nu fie dec`t arareori exportabil\?�Despre �literatura f\r\ viz\�, la propu-nerea Emiliei Chiscop, au scris Ion Simu],Lumini]a Marcu, Gabriela Gavril, C.Rogozanu, Doris Mironescu, TaniaRadu, Ion Bogdan Lefter, Gabriela Ada-me[teanu, Ioan T. Morar, Bogdan Su-ceav\, Drago[ Bucurenci [i Ioana Bradea.

�Suplimentul de cultur\�, `n parteneriat cuCentrul Cultural Francez, a organizat `n cursulanului 2005 dou\ evenimente importante:seminarul media cu tema �Cine ne s`ntformatorii de opinie?� [i avanpremieraprogramului �Les Belles Etragères� la Ia[i.

Am fost prima publica]ie care a reunit `n pa-ginile dosarelor informa]ii despre desf\[u-rarea acestui program [i interviuri cu cei[ase autori veni]i la Ia[i pentru a participa lamanifestare. �Suplimentul de cultur\� a rela-tat cele petrecute la conferin]a de pres\,dezbaterea TVR [i `nt`lnirea cu publicul dela Libr\ria Humanitas �Eugčne Ionesco�. ~nparteneriat cu �Observator cultural�, �Su-plimentul de cultur\� a publicat [i inter-viuri cu impresiile celor [ase autori prezen]idup\ `ncheierea �avanpremierei�.

! Dan Lungu: �Avanpremiera ie[ean\este cel mai bun lucru care s-a`nt`mplat `n România�

!Cecilia {tef\nescu: �E trist s\ at`rn\mde bun\voin]a altora�

! Gheorghe Cr\ciun: �M-am sim]itb\gat `n seam\�

! {tefan Agopian: �Dou\ zile foartebune�

! Gabriela Adame[teanu: �~]i ap\reao carte, f\ceai o lansare [i asta era tot�

! Interviu cu Laure Hinckel, consilierliterar al �Les Belles Etrangčres�:�~mi doresc din tot sufletul s\ v\dmai des autori români tradu[i�

carteSUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 57, 24 DECEMBRIE 2005 � 6 IANUARIE 2006 9

edi]ia 2005 cei mai buni dintre cei buni

~n �dublu exemplar� despre vacan]ele scriitorilor,c\r]ile din copil\rie [i literatura f\r\ viz\

Evenimente marca �Suplimentul de cultur\�

f\r\ viz\, revelioane ratate

Dup\ sf`r[itul R\zboiului Rece, amenin]area terorismului interna]ional nuprovoac\ suficient\ fric\. Statul global are nevoie de o catastrof\ iminent\pentru a-[i controla cet\]enii. �Negustorii fricii� au inventat `nc\lzirea global\.Ecoterorismul a intrat `n ac]iune. {i provoac\: furtuni [i inunda]ii, cutremure[i tsunamiuri. ~n toat\ lumea s-a instaurat climatul fricii. Unde vom ajunge?

Publicat `n America spre sf`r[itul anului 2004, Frica a devenit imediat best-seller, cu at`t mai mult cu c`t con]ine o uluitoare � [i sumbr\! � premoni]ie:imensa tragedie provocat\ `n Asia de Sud-Est de valurile tsunami. Romanullui Crichton atinge un subiect �fierbinte� `n ultimele decenii: `nc\lzirea glo-bal\. Purt`ndu-[i cititorul de pe str\zile Parisului pe ghe]arii Antarcticii [i `nexoticele [i periculoasele Insule ale lui Solomon, Frica te ]ine cu sufletul lagur\ de la prima la ultima pagin\, constituindu-se `ntr-un comentariu incisivasupra manipul\rii informa]iei ast\zi.

Michael Crichton, Frica, traducere [i note de Iulia Gorzo,colec]ia: �Thriller�, Editura Polirom, 616 pagini, 34.90 RON

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 57, 24 DECEMBRIE 2005 � 6 IANUARIE 200610

Anul literar 2005 a fost unul foarteactiv, a[a cum se `nt`mpl\ deja dec`]iva ani, de c`nd �pia]aeditorial\� a `nviat datorit\promov\rii organizate a c\r]ii. M\voi referi `n cele ce urmeaz\ doarla literatura român\, deoarece�traduc]iunile nu fac o literatur\�,indiferent de num\rul de cititori ailui Coelho sau, de ce nu, LeonardCohen, iar revela]iile gen Stalinismpentru eternitate de VladimirTism\neanu sau Clien]ii lu� TantiVarvara de Stelian T\nase, de[is`nt actuale `n mod paradoxal ([inedorit: ar trebui s\ fie vorbadespre ni[te obi[nuite lucr\riistorice), nu reu[esc s\ pun\ `nlumin\ dec`t starea moral\ ana]iunii, nu [i pe aceea cultural\.

Dac\ 2004 a apar]inut �li-teraturii tinere�, datori-t\ unor apari]ii precum

cele semnate de Ioana Bradea,Alexandru Vakulovski, Ionu]Chiva, plus al]i c`]iva zelatori ai�fracturismului�, anul pe carene preg\tim s\ `l `ncheiem sea[az\ sub semnul restituirilor.Nu numai pentru c\ o sumede-nie de autori din genera]iile

mature, `ntre care Norman Ma-nea, Ioan Gro[an, Cristian Teo-dorescu, {tefan Agopian sauMircea Nedelciu, au fost re-edita]i cu unele dintre scrierilelor de referin]\. Dar chiar [i de-butul anului, remarcabilul ro-man Degete mici al lui FilipFlorian, se `ndep\rteaz\ mult detipicul apari]iilor tinere de maian, renun]`nd la retorica zgomo-toas\ a �genera]iei� `n favoareaunei lini[ti de fluviu... sud-american. Romanele din �Ego.Proz\�, colec]ia coordonat\ deLucian Teodorovici, nu preamai s`nt ale unor debutan]i, dim-potriv\, Sorin Stoica, DanLungu sau Petre Barbu `[i con-solideaz\ profilul deja foartematur prin scrieri �de parcurs�,iar Florin L\z\rescu d\ unroman excelent despre lumea `ncare tr\im [i despre copil\riacare ne-a fost furat\, Trimisulnostru special, veritabil\ piatr\milenar\ `n cariera scriitorului.Ini]iativa Humanitasului dinaceast\ toamn\ de a lansa o co-lec]ie de debuturi `n proz\ re-prezint\, probabil, o `ncercarede reaprindere a simpatiei pentru

juniorii literaturiiromâne, cu

siguran]\l\udabil\. Nu amcitit `nc\, nu pot

s\ m\ pronun].Dar, cumspuneam,mi[carea

general\ esteuna de

`ntoarcere lascriitorii

consacra]i,semn, poate, c\

tinere]ea numai poate fi

prezentat\drept valoare

`n sine. Printre�consolid\ri�

intr\ ultimaapari]ie

editorial\ a luiAlexandruPaleologu,

Breviarpentru

p\strareaclipelor, o

carte-interviu mai acut biogra-fic\ dec`t altele. O revela]ie a fostpublicarea, `n prim\var\, a unuiroman inedit de Ioan Petru Cu-lianu, scris ̀ n 1987, Jocul de sma-rald. CARTEA ROMÂNEASC|s-a relansat `n for]\, arunc`nd pepia]\ un set de c\r]i ale unorautori foarte sau destul de cu-noscu]i, `ntre care Andrei Oi-[teanu, Florina Ilis, Gellu Dori-an [i Liliana Corobca. Romanenoi [i, `n orice caz, ambi]ioaseau publicat la Polirom Ioan T.Morar [i Alexandru Ecovoiu.Antologii poetice, cu inedite sauf\r\, au dat Ion Mircea, NichitaDanilov [i Magda C`rneci, iarvolume originale de poeme, PetreStoica, Pipa lui Magritte, IoanMoldovan, Cel\lalt pe[te, [i E-mil Brumaru, acesta din urm\chiar dou\, Submarinul eroticde la CARTEA ROMÂNEASC|[i �corosivele� din Infernala co-medie imprimat\ la Brumar, `nTimi[oara. ~n poezie, un fenomenpasionant este apari]ia tinerilor,nu at`t pentru posibilitatea de aadmira arta desantului, asimilat\cu abilitate [i practicat\ `n for]\,c`t pentru maturitatea real\ amultora dintre ace[tia, afla]i dejala a doua sau a treia carte saum\car la prima reeditare: DanSociu cu c`ntece eXcesive, Clau-diu Komartin cu Circul domes-tic, t.s. khasis cu arta scalp\rii,{tefan Manasia cu Amazon.

Critica `[i d\ [i ea m\suraprin c`teva consistente reedit\ri(Mircea Mih\ie[, AlexandruGeorge), dar [i prin c\r]i sem-nate C\lin Teuti[an, C\t\linGhi]\, Drago[ Varga-Santai [iBogdan Cre]u, ultimele numemai pu]in cunoscute deocam-dat\, dar de care se va mai auzi.O men]iune de simpatie pentruinclasabila carte a echipei de laMuzeul }\ranului Român, Carteacu euri. C\lin Torsan, CosminManolache, Sorin Stoica, Roxa-na Moro[anu [i Ciprian Voicil\compun un tablou afectiv alcopil\riei lor pioniere[ti, cucheia legat\ de g`t [i cu partidulpe prima pagin\ a manualelor,evocare nu resentimentar\, cidoar pitoreasc\. Ini]iativa secere disociat\ de ~n c\utarea co-munismului pierdut, deoareceea e interesat\ mai mult de re-constituirea, din buc\]i (evoc\ripersonale, interviuri cu b\tr`nii,jurnale de vacan]\ pioniere[tisau cercet\[e[ti, experimente�Zaica�), a copil\riei ca �epoc\genial\�. Citi]i-o [i ve]i vedea!

Emil BRUMARU (hobbitul@yahoo.com)

DUMNEZEU SE UIT| LA NOI CU BINOCLUL

carte printre r`nduri

~mpotriva baronuluivon Münchhausen (III)Cum se comport\ baronul von Münchhausen cu oamenii? ~nfa]a unui b\tr`n general vioi, ce bea, optimist, f\r\ s\ se `mbete,din cauz\ c\, av`nd doar o jum\tate de ]east\, alcoolul se eva-por\ prin scoaterea oportun\ a p\l\riei, amicul nostru nu sesfie[te, ci d\ foc aburilor, `nconjur`nd capul acestuia c-un nimbustur\tor de fl\c\ri. Moartea unui ca]ic e transmis\ cu o veseliesuspect\, aberant\, ]in`nd seama de ireversibilitatea situa]iei:��trecea tocmai prin gr\din\, `ndrept`ndu-se spre cas\, c`ndcopacul se pr\bu[i cu vuiet [i, din fericire (s.m.), `l l\s\ mort peloc�. D`ndu-[i seama de gaf\, vr`nd s\ dreag\ busuiocul, recurgela un [iretlic [i adaug\ rapid, ca de obicei, disculp`ndu-sestrategic: �Am spus «din fericire»? Da, da, din fericire, domnilor,fiindc\, fie-mi `ng\duit s\ v-o spun (diabolic\ implicare a audito-riului prin aprobarea ce i se cere cu fals\ umilin]\! � n.m.), ca]i-cul acesta era cel mai dezgust\tor tiran�. S\ nu ne l\s\m `n[e-la]i, baronul s-a bucurat pe bune de strivirea ca]icului!!

* * *

Cel mai edificator exemplu, pentru a-i `n]elege sufletul scelerat, ni-lofer\ traiectoria nimicitoare a unei ghiulele propulsate `n capi-tolul �O c\l\torie `n Gibraltar�. M. lanseaz\ o ghiulea care `nt`l-ne[te alta, inamic\, deturn`nd-o. Astfel, rafinament al cruzimii,propria-i ghiulea le reteaz\ vr\jma[ilor [aisprezece capete pluspe al tunarului ce o expediase ini]ial, taie trei catarge ale unorcor\bii ancorate `n port, sfarm\ acoperi[ul unui bordei [i popo-se[te `n gura unei b\bu]e, obtur`ndu-i beregata �dup\ ce i-a rupt[i cei c`]iva din]i (mic\ ging\[ie! � n.m.) pe care-i mai avea��.Nu-i de-ajuns! So]ul, `ntors acas\, se chinuie s\ scoat\ bila dinfaringe [i, nereu[ind, i-o bate, `n cel mai curat stil münchhau-sian, cu ciocanul p`n\ ce-o trece, satisf\cut, prin esofag, `n sto-mac. ��iar ghiuleaua a ie[it mai apoi prin stomacul b\bu]ei, pec\i fire[ti�, m\rturise[te pudic, sfielnic, parc\ l\s`ndu-[i pleo-apele `n jos, ginga[ul baron. Cum a suportat s\rmana b\tr`nic\,`n toiul dezastrului ei biologic, barbarul tranzit intestinal?

* * *

Amintim cu-nfiorare [i suspin prelins de brebenel c\, atunci c`ndnevast\-sa [i doi prieteni de v`n\toare, to]i c\l\ri, se r\stoarn\nes\bui]i `ntr-o min\ p\r\sit\ (ca urmare a istovirii filoanelor deaur [i argint!), el `[i exprim\ lejer regretul duios de a nu se fi f\cutpilaf nici unul! Aversiune secret\ pe care o cocea Münchhausenso]iei sale? Tain\ de alcov? R\zbunare `ndelung visat\, poatechiar provocat\ printr-o trap\ instalat\ la fix? Amarul unui sufletb`ntuit subtil de divinul marchiz [i de m\run]ii diavoli zglobii [isifilitici ai poeziei suprarealiste?

* * *

Münchhausen face [i un �omor prin impruden]\�. Dormind l\-b\r]at comod, l\]it pe burt\, sfor\itor, trei luni `ncheiate, pe-oclaie de f`n, c`nd proprietarul vrea s-o `ncarce, baronul cadepeste el, buimac de somn, [i declar\: �Din c\dere eu n-am p\]itnimic, dar fermierul a tras ponosul pentru am`ndoi�. Ponosuleste c\: �A r\mas mort sub mine (s.m.) fiindc\, f\r\ voia mea (`n-cepe fofilarea, echilibristica reparatorie, retragerea-n scuze echi-voce! � n.m.), `i fr`nsesem junghetura (parc\ auzim plesc\itul desatisfac]ie al baronului pentru un final at`t de reu[it! � n.m.)�. {icontinu\, cum `i e obiceiul, s\ invoce, `n favoarea sa, defecteler\posatului: �Spre deplina mea lini[te (s.m.) `ns\, am aflat maipe urm\ c\ individul era un nemernic��. Punem punct co[marului!

* * *

Cititorule, nu te l\sa am\git, baronul von Münchhausen nu minte!

DORIS MIRONESCU

RETROSPECTIVA ANULUI LITERAR

~ntoarcerea �b\tr`nilor�

�Nici un alt poet român nu are agresivitatea discret\ a livrescului lui{erban Foar]\, un fel de «parazit» liric superior care convie]uie[te cupredecesorii `ntr-un soi de omagiu poetic tributar. C\ci Foar]\ nu ledatoreaz\ mai mult poe]ilor care l-au format dec`t `i datoreaz\ ei luipentru c\ `i reformeaz\ `n cadrul acestui nesf`r[it proces de reseman-tizare. [�] Una peste alta, {erban Foar]\ este poet de lux pe care ]i-lpermi]i sau nu.� (Marius Chivu)

�{erban Foar]\ are tactul de a-[i limita hazardul, care e o pur\ ste-reotipie, prin modul firesc al organicit\]ii sale sensibile, nu doar delicat[i vaporos-idilic, ci [i frenetic `mplantat `n carna]ia concretului, sufe-rind de impregnarea cu licorile `ntunecate ale acestuia. Acribia ling-vistic\ e numai o masc\ pe un chip de o mare mobilitate.� (GheorgheGrigurcu)

{erban Foar]\, Rimel\ri (con]ine CD audio), colec]ia: �Poezie�,Editura CARTEA ROMÂNEASC|, 176 de pagini, 16.90 RON

SSEEMMNNAALL

C`teva titluriCum a fost dou\miicinciul cultural? S\observ\m c\ schimbarea politic\ a atrasc`teva schimb\ri `n unele institu]ii. Nu cumari urm\ri culturale care s\ merite a fimen]ionate `n bilan]. Dar schimb\riles-au produs, `ncet, f\r\ mi[c\ri bru[te!{i, cum n-am chef s\ scriu acum des\rb\tori despre lumea cultural\româneasc\ � nu e locul pentru lehamiteaici [i acum �, o s\ trec direct la c`tevarecomand\ri de c\r]i, doar cu asta m\ocup `n principal�

Traducerile au fost, ca de obicei, peprimul loc `n raft. S`nt trei c\r]i pecare nu le pot ordona `ntr-un tradi-

]ional top� Middlesex, al lui Jeffrey Euge-nides, Corec]ii, al lui Jonathan Franzen, [iD.B.C. Pierre cu al s\u }ap ispititor, pri-mele dou\ la Polirom, ultima la Humanitas.Eugenides [i Franzen mi-au redeschis ape-titul pentru romanul fresc\, acea inten]ieveche [i onest\ conservat\ de mul]i scriitoriamericani, dus\ la cap\t cu mult\ munc\ dedocumentare, de a zugr\vi fidel [i profund

o perioad\, un loc, o galerie de personaje.Cei doi mi-au tradi]ionalizat gusturile `nprim\vara lui 2005 [i bine au f\cut. IarD.B.C. Pierre face o demonstra]ie de verv\stilistic\ incredibil\ pe o tem\ dat\ extremde �b\tut\� de mari arti[ti americani `nultimii ani: arme `n [coli. Tot la traduceri,s\ amintim [i de cartea �[ic-ro[ie� a lui Ma-rius Babias, Subiectivitatea-marf\ (EdituraIdea Design & Print), nu neap\rat pentruidei novatoare, c`t pentru stil, totu[i inedit `neseul românesc (Babias e de origine român\,dar scrie `n german\).

Dac\ ie[im din zonatraducerilor, lucrurile secomplic\ pentru c\mi-e greu s\ g\sescc\r]i române[ti noi pecare s\ le recomanddin toat\ inima.Remarc `n continuareverva publicistic\ a luiRadu Pavel Gheo(Dex-ul [i sexul);mi-a pl\cut aventuraprozastic\ a criticuluiPaul Cernat (R\zboiulfluturilor, scris`mpreun\ cu AndreiUngureanu); destulde neobservat a

trecut un roman foarte bun al lui AndreiBodiu, Bulevardul Eroilor (Paralela 45).

Cam at`t, pe scurt. Am mai trecut `n a-gend\ un an de `nc`ntare cu traduceri sau cu`nt`mpl\ri culturale vestice [i un an destulde tern, ceva mai agitat editorial totu[i, `nce prive[te produc]ia de texte româneasc\.

Personajul principal al romanului este englezul Jim Wormold, un m\runtv`nz\tor de aspiratoare din Havana lui Batista, care accept\, de dragulfiicei sale cheltuitoare, s\ lucreze pentru serviciile secrete britanice. Doarc\ `n Havana nu prea se `nt`mpl\ nimic. Ca s\-[i p\streze aceast\ slujb\pentru care este pl\tit cu 300 de dolari pe lun\, proasp\tul �spion� scriecu zel rapoarte false, `nchipuie instala]ii militare pornind de la schi]elecomponentelor aspiratoarelor sale [i inventeaz\ informatori care-i fur-nizeaz\ tot felul de date ultrasecrete. ~ns\ de la un punct `ncolo lumeafic]ional\ a lui Wormold `ncepe � nelini[titor � s\ prind\ via]\.

Romanul a fost ecranizat, ̀ n 1959, cu Alec Guinness, Burl Ives [i MaureenO�Hara `n rolurile principale.

Graham Greene, Omul nostru din Havana, traducere [i notede Radu Lupan, colec]ia: �Biblioteca Polirom�, Editura Polirom,312 pagini, 22.90 RON

{erban FOAR}| (serfoar@yahoo.com)

TELENOVELA NOVA

Romanul exploreaz\ ciocnirea a dou\ civiliza]ii, islamul [i cre[ti-n\tatea, folosind ca pretext periplurile unui aventurier [i geografarab, personaj real, Hassan al-Wazzan. N\scut `n Spania la pu]intimp dup\ alungarea maurilor, `n 1492, Hassan cre[te `n Africa deNord, traverseaz\ de[ertul Sahara p`n\ `n Tombuctu, ajung`nd `ncele din urm\ la Cairo, `n ajunul cuceririi acestuia de c\tre otomani.~ntr-una dintre aventurile sale, Hassan popose[te `n Roma PapeiLeon al X-lea, care `l boteaz\ Leo Africanus. Drumurile protago-nistului aduc `n paginile c\r]ii o sumedenie de personalit\]i contem-porane lui, printre care Columb, familia Medici, Martin Luther [iSoliman Magnificul.

Amin Maalouf, Leon Africanul, traducere din limba francez\[i note de Ileana Cantuniari, colec]ia: �Biblioteca Polirom�,Editura Polirom, 392 de pagini, 23.90 RON

printre r`nduri carte

Un mire f\r\ c\p\t`i

(cap. V)

Lui Marie-Jeanne `i place rock-ulmai abitir dec`t soroculla care-o `mbia decent,`n episodul precedent,nea Gic\. � Iat-o, `n c\ma[\de noapte, [i pe mama na[\,sau doar `n neglijeu, de[i-ndrapaj de verde crepde[incu flori albastre de hortensie.Al\turi, un copoi la pensie,cum\tru-al na[ului; apoi,un ins umflat ca un cimpoi,cu soa]a, asistent\-[ef\la Mun�cipal; un ins cu gref\pe-obraz, plus fi-su [i-un colegmai mic, de la gimnaz, Alecsau cam a[a ceva; iar l`ng\,o tip\ gata s\ tot pl`ng\,al\turi de-un baron local...E cam str`mptoare `n local,[i cald, c\ te trec zeci de ape;masa fiind mult prea aproapede zidul cu-auriu tapet,constituie un parapet,`nc`t cei care vor s\ ias\trebui� s\ treac\ pe sub mas\`n patru labe sau pe br`nci,cum fac `ntruna ni[te ]`nciai unora aci de fa]\,pe care-o tanti `i r\sfa]\.

Se spune c\ muzica `mbl`n-ze[te [i ur[ii. N-am avutprilejul s\ verific. ~n

schimb, `mi amintesc c\ prin fa-cultate m\ chinuia talentul, `nspecial dup\ miezul nop]ii, peholurile c\minului studen]esc.De[i b\ie]ii m\ porecleau Bob(de la Dylan; umblam mereucu chitara la spate), eu m\str\duiam s\ interpretez muzic\clasic\. Ie[eam pe sc\ri, la ca-p\tul holului, ca s\ nu deranjezpe nimeni. {i nu de pu]ine ori,`n timp ce c`ntam, sim]eam c\s`nt urm\rit, c\ o prezen]\ str\-in\ m\ supraveghea de undevade sus. ~ntorceam capul � eraportarul c\minului, o matahal\de om, cu fesul `ndesat pe ochi,cu o b`t\ `n m`n\, ascult`ndu-m\t\cut `n capul sc\rilor. Nu

str`mba din nas nici la o gavot\de Bach, dar avea melodia luifavorit\ pe care m\ ruga s\ i-oc`nt: celebra roman]\ spaniol\anonim\. De-atunci am evoluatbini[or la chitar\, oricum sufici-ent de mult ca s\-mi dau seamace ̀ nseamn\ un chitarist foarte bun(ceea ce eu, s\ fie clar, nu-s).

~n var\, tocmai ie[eam cuRalu de la Castelul Pele[, cumvadezam\git. Dup\ mine, n-amavut cine [tie ce chestie spec-taculoas\ de v\zut, a[a cum m\a[teptam. Pe marginea drumu-lui, printre ]\ranii care vindeaucovoare [i ii [i printre ]iganii cevindeau kitsch-uri [i mure, eraun tip care interpreta la chitar\celebra roman]\ anonim\. Ne-amapropiat s\-l ascult\m [i am ob-servat c\ l`ng\ el, pe banc\, avea

o cutie cu CD-uri. S-a oprit dinc`ntat [i a `nceput s\ turuie caun agent de v`nz\ri pus `npriz\: �Cump\ra]i un CD. Ief-tin. Chitar\ clasic\. S`nt genialb\i, o s\ vede]i!�. Lauda lui ast`rnit orgoliul de chitarist dinmine: �Hituri din astea nu m\intereseaz\�. �Da� ce vrei, s\c`nt Bach la poarta Pele[ului?�S-a a[ezat pe banc\ [i a in-terpretat superb buc\]i dinCapriciul arab [i Jota lui Tar-rega sau Asturias-ul lui Albeniz.Piese grele. Dac\ po]i c`nta lameserie buc\]ile astea, po]ic`nta orice. Apoi s-a prezentat:C\t\lin Comnoiu, chitarist ge-nial. Ne-a povestit c\ are unproduc\tor adev\rat [i c\ o s\prind\ contracte la televiziuni,c\ va participa pe la marifestivaluri de chitar\, c\ CD-ulpe care `l vinde (intitulat Atitu-dine) e f\cut `n grab\, dar c\merit\. De[i CD-ul `n sine ar\taca produc]ia unui amator, l-amcump\rat cu o reducere spe-cial\, la jum\tate din pre]. A-cas\ l-am ascultat `mpreun\ cuRalu [i ne-am `nfuriat. Ce ]ar\ easta `n care un interpret de talialui trebuie s\ dea concerte la

poarta Pele[ului, ca s\ fie b\gat`n seam\? Apoi am uitat de el.

Acum, c`nd m-am apucat s\fac ordine pe birou, am dat dinnou peste CD-ul lui C\t\linComnoiu [i l-am reascultat.Poate c\ nic\ieri ca `n muzic\geniul poate fi tran[at. Am as-cultat sute de chitari[ti, zeci deinterpret\ri diferite ale acelea[imelodii [i pot s\ spun clar: o-mul are geniu. Scriu acest arti-col ascult`ndu-i muzica [i,pentru c\ nu pot s\ fac nimicaltceva pentru el, `i transmit ur-m\torul mesaj:

Da, b\i C\t\line, e[ti genial,da� tr\ie[ti `n ]ara lui pe[te [in-are rost s\ spui asta. Tot ce aiputea ob]ine ar fi o invita]ie la�Surprize-Surprize�, ca s\ asigurifundalul sonor pentru abera]iilespuse de Andreea Marin. Dac\te-ai ̀ mbr\ca ̀ n Dracula la poartaPele[ului [i nu ai c`nta varia]iunipe o tem\ de Mozart, ci pe tema�Sup\rat s`nt, Doamne, sup\rat�,poate ar veni PRO TV-ul s\ bageo [tire cu tine (c\ tot au postlocal `n Sinaia). ~n rest, `]i r\-m`ne bucuria de a interpretamelodii care ar putea `mbl`nzi [iursul.

Florin L|Z|RESCU ((ffllaazzaarreessccuu@@yyaahhoooo..ccoomm))

TRIMISUL NOSTRU SPECIAL

cei mai buni...SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 57, 24 DECEMBRIE 2005 � 6 IANUARIE 2006 11

E[ti genial, b\i!

C. ROGOZANU

RETROSPECTIVA ANULUI LITERAR

SSEEMMNNAALL

Medeea lui Tompa Gábor e odoamn\ cu voce de sopran\ carepompeaz\ vocalele p`n\ scoatetragedia din ele. Tompa inven-teaz\ pentru Medeea-Circles unsistem fonetic care sus]ine prinimplozie [i explozie ritmurilegradate ale spectacolului, izbuc-nirile furibunde [i tensiunea con-]inut\. {iragul de consoane [ivocale se sparge, produce con-flicte acut sonore [i se `mpr\[tie`n cercurile mor]ii. Personajeleboxeaz\ sunetele `ntr-un ring `ncare `nfruntarea lor e sus]inut\de un arbitru agitator. Cuvinteles`nt `nghi]ite [i din ele ]`[nescdoar litere [i inflexiuni meta-lice. Coarda mor]ii [i corzilevocale se intersecteaz\. Tompamar[eaz\ pe intensitatea regl\riitura]iilor sonore. Fonologia r\z-bun\rii e circular\ [i coral\.

Din cercurile de cret\, Tompasare `ntr-o cas\ `n care linguratrece grani]a ca s\ ia o g\lu[c\.Grani]a (Casa de pe grani]\)neutralizeaz\ orice tip de pose-sie [i amputeaz\ identit\]ile:mama e violat\ sincron cu mi[-c\rile fier\str\ului, tat\l alearg\pe [ina istoriei, iar reac]iilefiziologice s`nt brutal cenzurate.Corpul se crispeaz\ ca un chipridat [i se zdruncin\ `n timp cepere]ii se zguduie [i podeaua escoas\ bucat\ cu bucat\. Spa]iule tocat m\runt p`n\ c`nd dis-pare. Casa devine un fel de noman�s land, `n timp ce grani]a eeveryone�s land. Din cas\,regizorul se `ncal]\ ca s\ se pre-g\teasc\ de a[teptare. ~n A[tep-t`ndu-l pe Godot, Tompa facedin a[teptare un timp dinamic,agitat [i elastic, un timp carecronometreaz\ borna sta]ion\-rilor pe tu[a `nt`mpl\rii cu finalimprevizibil. Tompa umple inteli-gent c`mpul deschis al a[tept\rii[i `i intuie[te calapodul care i sepotrive[te perfect. El creeaz\ unpantof care se pliaz\ pe picioruloric\rei a[tept\ri, tocmai pentruc\ ea este extrem de mobil\. LaTompa, a[teptarea e un meci curunde serpentinate [i reluate lanesf`r[it.

~n Scaunele, Victor IoanFrunz\ aplic\ absen]ei terapiamemoriei resuscitate. Scauneles`nt un cimitir de resturi umane,fiecare cu o poveste restituit\printr-un obiect devenit amintireconsistent\. Ochelari, picior, par-titur\ muzical\, perfuzii, tabloude nunt\ etc., toate, a[ezate pe

scaune, s`nt cadre ale unui filmderulat pe buc\]i. Ai senza]ia c\e[ti `ntr-un cimitir de ma[ini dincare curg, din c`nd `n c`nd,r\m\[i]ele unor trupuri chemates\ ia o ultim\ gur\ de aer.

Afrim congeleaz\ �carnea�unor pu[ti care respir\ prin]eava de scurgere a violen]ei.At`t `n Adam Geist, c`t [i `nPlastilin\, Afrim propune o es-tetic\ blood & e/motion, oanatomie a emotivit\]ii brute, afizicului torturat. R\ceala picioa-relor `n stomac te `nghea]\ [i-]id\ frisoane. Adam Geist e ca orug\ciune `ntr-un cimitir alafectivit\]ii castrate. E specta-colul efrac]iei sensibilit\]ii, alneputin]ei de a-i p\stra aproape

pe cei pe care `i iube[ti. Pro-tagonistul e prins `n supermar-ketul pumnilor `n gur\, printresuluri de h`rtie igienic\ [i �colade la robinet�. ~n Plastilin\,Maxim e o figurin\ din carnevie, �modelat\� dup\ forma lovi-turilor pe care le prime[te. E uncopil al subsolurilor, care, a-tunci c`nd iese cu adev\rat lasuprafa]\, este b\tut p`n\ moare.

Tot de o rafal\ de pumni [ipicioare e vorba [i `n Disco Pigs(regia Peter Kerek). �Porcu-letele� [i �scrofi[tina�, cei doiadolescen]i n\scu]i la c`tevasecunde unul de cel\lalt, se iaula tr`nt\ asurzitor cu lumea dinjurul lor. Din violen]a cea maicrud\ se rostogole[te o inocen]\

care-]i taie respira]ia. Un t\r`mde vis, ̀ n care discoteca se trans-form\ `n mare, iar adolescen]iibezmetici, `n rege [i regin\.

fundal sonor spart `n cioburicitadine `n Ora[ul (regia CristiJuncu).

Ora[ul e spectacolul zgomo-telor `ncol\cite: zgomote

urbane, interioare, ma-rine, care scrijelesc `ntrotuar o gaur\ prin

care po]i s\ te scu-funzi.

Jogging `ntre grani]e

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 57, 24 DECEMBRIE 2005 � 6 IANUARIE 200612 arta grea

)

Cum ziarele [i revistele despecialitate s`nt pline de p\reripersonale, `mi vine greu s\ umpluarticolul de sf`r[it de an cuselec]iile proprii. Pe astea parc\le-a[ face acas\. Cu ni[te ani `nurm\, m\ interesa mai mult s\aflu ce se `nt`mpl\ `n lumeamuzical\ �adev\rat\�, adic\ pepia]a muzical\ din afar\. A[a amajuns [i acum la topurile diferitelorpublica]ii muzicale str\ine.

Primul top care `i vine `n minteoric\rui pasionat de pres\ mu-zical\ este �Billboard top 200�.

Revista american\ a decernat premiilepe acest an la `nceputul lunii decem-brie. Vedeta anului a fost 50 Cent, cunu mai pu]in de 19 premii. A fost re-

compensat la categorii ca artistulanului, cel mai bun album, cel maibun artist hip-hop [i R&B [i a fostpremiat p`n\ [i pentru succesulvariantei de sonerie a telefonului dup\piesa �Candy Shop�.

De[i departe din punctul de vedereal num\rului de distinc]ii, al doileaartist premiat al serii a fost MariahCarey, cu cinci premii Billboard. Doartrupa californienilor de la Green Days-a mai sim]it la fel de bine la premiileBillboard, ob]in`nd opt distinc]ii.

Revista �Rolling Stone� a publicatun top al celor mai tari videoclipuri.~n ordine, Coldplay cu `nregistrareadin concert Talk (live from Austin Citylimits) domin\ clasamentul, urma]i deWhite Stripes (The Denial Twist), SeanPaul (We Be Burnin) [i de Liz Phair,interpreta cunoscut\ [i contestat\ pentrujoaca ei de-a versurile cu con]inutsexual explicit. Piesa pentru care ea a

ajuns pe aceast\ pozi]ie a topului �Rol-ling Stone� este Everything to me.Green Day `ncheie topul cu Bullet ina Bible.

Muzica româneasc\a ie[it `n lume prin O-Zone

Merit\ s\ men]ionez c\ revista de mu-zic\ clasic\ �Gramophone� enumerala `nceputul lunii decembrie printrecele mai v`ndute CD-uri o `nregistrarecu muzic\ de Enescu (Impressionsd�enfance, op. 28), `n interpretarea luiPhilippe Gaffin [i a lui Claire Desert.{i dac\ tot s`ntem la categoria �pre-mii specializate�, distinc]ia primit\ deMary J. Blige din partea revistei �Vibe�luna trecut\.

{i am l\sat pentru final referin]elela lumea muzical\ româneasc\, pe carevreau s\ o tratez dintr-un unghi cu

totul diferit. 2005 r\m`ne anul `ncare muzica autohton\ a ie[it `nlume nu doar prin lovitura celortrei O-Zone, ci [i prin ritmurileelaborate semnate Shukar Collec-tive. Un prieten bun mi-a sugeratc\ scriu degeaba articolul dac\ nupomenesc de OCS [i al lor BestBefore 2005, album ce reprezint\o selec]ie a pieselor mai vechi.

Astea fiind zise, la anulne retragem `nspre muzicimai umane [i vorbim de-spre oameni mai pu]incunoscu]i, dar desprecare nu e nevoie s\ in-venteze nimeni pove[tide PR.

De exemplu, luna a-ceasta am pierdut searalui Marika din club. Laanul o s\ fie mult maibine.

R\zvan }UPA

MUZIC| PE LITERE

Mihaela MICHAILOV

TEATRU LA ROTISOR

cei mai buni dintre cei buni edi]ia 2005

M\car la sf`r[itul anului s\ vorbescde industria lor [i de muzica noastr\ (bun\)

Slalomul printre spectacole e o curs\ a memoriei. Un fel deantrenament `n care faci flot\ri cu fr`nturi de imagini [i jocde glezne cu dialogurile. ~ncerci s\ ]ii `n form\ flash-uri,replici [i gesturi, care se aprind [i se sting. Care searhiveaz\ `n foldere [i se click-uiesc atunci c`nd trebuie s\parcurgi `n diagonal\ subteranele [i intravilanelespectacolelor. Sc\rile lor interioare [i mobile.

Jogging `ntre grani]e

Adam Geist (sus); Medeea-Circles (dreapta)

Scaunele

O mare`nchis\`ntr-oscoic\se audeca

Nu, nu e un titlu bun, fiindc\de[i `n Elve]ia m\ simt acas\la arhive, la cele de stat alecantonului Vaud sau la celeale orchestrei simfonice dinWinterthur, g\zduite desec]ia de manuscrisea bibliotecii ora[ului, `n fapt,elogiul este de adusarhivi[tilor [i sistemului lorde organizare a arhivelor.Nu pot s\ nu rememorezzilele lungi petrecute `narhivele elve]iene, acum c`ndam citit [i intervievatini]iatori [i semnatari � p`n\acum peste 50 � ai peti]ieide protest fa]\ de sistemulromânesc de func]ionare aArhivelor Statului [i a celorde la CNSAS.

Nimeni nu pare s\ vrea s\ con-[tientizeze c\ universitarii str\-ini, doctoranzii care au semnat

scrisoarea de protest, ajuns\ acum ladeputa]ii europeni de la Strasbourg, for-meaz\ o genera]ie nou\, t`n\r\, de cer-cet\tori. Ei s`nt speciali[tii `n formare,cei ce vor contribui la faima, la uzata,ca termen, imagine de m`ine a Româ-niei, a istoriei ei [i, `n ultim\ instan]\,a oamenilor ei. Este mai mult dec`tcontraproductiv [i contrar intereselorRomâniei, este de-a dreptul idiot ca, la16 ani dup\ r\sturnarea de regim din1989, tinerilor cercet\tori str\ini s\ lise pun\ acelea[i obstacole `n accesul laarhive ca [i pe vremea lui Ceau[escu [ia bravului director, generalul Arimia.Uneori chiar cu un supliment de `n\s-prire retrograd\ a regulamentelor, atuncic`nd `n secolul al XXI-lea ]i se cere s\copiezi un document cu m`na, interzi-c`ndu-se introducerea unui laptop `nsala de lectur\. Sau atunci c`nd trebuies\ treac\ luni de zile p`n\ ]i ser\spunde unei cereri de documentare.Se vorbe[te mult, [i nu o dat\ `n cli[ee,despre procesul comunismului, dar a-tunci c`nd un cercet\tor str\in `ncearc\

s\ ob]in\ acces la documentele dece-niilor trecute, i se cer 500 de dolari cabilet de intrare. Ca s\ constate apoi c\,`n lipsa inventarelor de documente, seafl\ `n c\utarea acului `n carul cu f`n.Fiindc\ f`n de rumegat [i talk-show-urir\m`ne istoria recent\ `n absen]a uneimasive cercet\ri [i a public\rii de docu-mente [i sinteze istorice. Constat\ribanale, dar care nu g`dil\ `n vreun felurechile ce ar trebui s\ le aud\. P`n\una-alta, tinerii universitari s\ aib\r\bdare, s\ [tie `nt`i la ce concluzii vors\ ajung\, `nainte de a cerceta `n ar-hive! Ce conteaz\ `n raport cu eterni-tatea dac\ o tez\ pe subiecte române[tie `ncheiat\ [i publicat\ `n cinci sauzece ani?

La urma urmelor, `mi ve]i spune, celeg\tur\ au toate acestea cu muzica?~nt`mpl\tor, au o leg\tur\ [i v\ amin-team c\ le s`nt recunosc\tor arhivi[tilorelve]ieni. Nu pentru pu]in. Cu untermen limitat de documentare pentrusubiectul pe care mi-l propusesem,dirijorul Hermann Scherchen [i lumeamuzical\ româneasc\, atitudinea nor-mal\ [i sprijinul arhivi[tilor [i al spe-ciali[tilor elve]ieni au fost elementevitale. Este drept c\ sec]ia de ma-nuscrise a bibliotecii din Winterthur, ca[i arhivele de stat de la Lausanne aupagini serioase pe Internet, inclusiv cu`ndrumare `n inventare. ~n ambele o-

ra[e, accesul la arhiv\ este un dreptfiresc pentru un cercet\tor [i `n con-secin]\ liber, dup\ completarea unuisimplu formular. At`t la Winterthur, c`t[i la Lausanne, exist\ dou\ tipuri di-ferite de arhive, inventare la zi ale do-sarelor [i documentelor. O simpl\ cerce-tare pe computer, ajutat de arhivist �c`nd nu ]i-o face chiar el �, `]i ofer\cotele de referin]\ c\utate. E adev\ratc\ ]i se aduc un num\r limitat de do-cumente sau dosare la consultare, dardac\ le-ai parcurs, le pui deoparte [icape]i f\r\ dificultate imediat altele (nuca la Bucure[ti, unde cercet\torii str\-ini se pl`ng c\ nu pot fi v\zute mai multde zece pe zi!). Domeniul meu de cer-cetare era Scherchen [i România, darnimeni nu m-a `mpiedicat s\ v\d cores-ponden]a dintre filantropul mecenaWerner Reinhart, protector al luiScherchen, [i prin]ul Sturdza, admira-tor convins al Clarei Haskil. Ba chiar,v\z`ndu-m\ sub presiunea timpului,conservatorii colec]iei mi-au propus eis\ cer aprobarea de a vedea alte fon-duri, mai pu]in publice, aflate [i ele `ncustodia sec]iei de manuscris: [i mi-auoferit informa]ii despre documenteScherchen aflate `n curs de catalogare.Inutil s\ prelungesc aceast\ descrierevorbind despre colegialitatea pe caremi-a demonstrat-o la Lausanne un altcustode av`nd `n grij\ colec]ia Clara

Haskil [i facilitatea de a lua imaginidigitale, de lucru, ale unor documente(singura condi]ie fiind s\ nu folosesclumina blitzului).

Recunosc\tor le s`nt [i arhivi[tilorde la Arhivele Federale ale Elve]iei. Lorle-am scris de la Praga, un simplumail, pe pagina de web, special creat\de arhive pentru coresponden]a cu cer-cet\torii, men]ion`nd subiectul pentrucare caut documentare. De la Bernami-au sosit, o lun\ mai t`rziu, `ntr-omap\ civilizat\ [i cu o scrisoare a arhi-vistului, fotocopiile documentelor ce-rute. Gratis.

A[a c\ nu v\ mira]i dac\ universi-tarii str\ini se pl`ng public de obstaco-lele `nt`mpinate la arhivele din Bucu-re[ti. Despre partea mea de cercetare laBucure[ti, cum nu m\ mai pot include`n categoria tinerilor cercet\tori, poatealt\ dat\. A[ fi ingrat `ns\ s\ nu amin-tesc sprijinul total primit la BibliotecaFilarmonicii �George Enescu�, chiardac\ pe atunci nici vorb\ de vreo bi-bliotec\ sau fonduri catalogate pe com-puter, nici vorb\ de computer `n ge-neral, nici vorb\ de xerox `n func]iune,nici vorb\ de colec]ie de discuri vechisau de o colec]ie accesibil\ de afi[einterbelice. Afi[ele existau, dar unvajnic cercet\tor local care le consul-tase le returnase `n deplin\ dezordine.Secolul XX abia se `ncheiase.

SCRISOARE PENTRU MELOMANI

Victor ESKENASY, RRaaddiioo EEuurrooppaa LLiibbeerr\\,, PPrraaggaa

cei mai buni...SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 57, 24 DECEMBRIE 2005 � 6 IANUARIE 2006 13

lovitur\ de teatru arta grea

)

Totul doare `n spectacolul luiYuriy Kordonskiy. Numai c\ du-rerea st\ ascuns\ `n z`mbete, `nt\ceri, `n roman]e ruse[ti zdr\n-g\nite la chitar\, `n nasul ro[ual lui Vanea, `n tandre]ea cu careSonia tot mut\ inutil r\sadul dero[ii. Personajele se `nghesuiesuspendate pe un chio[c pluti-tor, izolate `ntr-un univers la-custru (nu [i bacovian) `n care`[i duc obosit existen]a anost\.Frust\rile sentimentale [i sexu-ale nu izbucnesc mai mult dec`t`n `nv`rtirea sf`rlezei de v`nt(pentru decorativa Elena, acesta

e maximul de pasiune pe care `lpoate ar\ta), crizele nu dep\[esco scen\ patetic jucat\ de un per-sonaj grotesc (Vanea cu nasuls\u de Pinocchio transform\ dra-matismul `ntr-un derizoriu dezar-mant), durerea Soniei nu e maimult dec`t o m\rturisire adoles-centin\ f\cut\ sfios pe genun-chii prietenei de o clip\, rival\mereu. Ne[tiind cum s\ fac\ fa]\sentimentului necunoscut care ocuprinde, Elena `[i pierde sabo-tul [i, odat\ cu el, echilibrul su-fletesc. Dar numai pentru scurt\vreme [i la un nivel superficial

c\ci, spre deosebire de Gertrudedin Hamlet, regizat de VladMugur, care apare jum\tate despectacol cu un singur pantof,Elena nu are nici con[tiin]a pro-priei vinov\]ii, nici capacitateade a `n]elege cum cuvintele, ges-turile, propria persoan\ `i afec-teaz\ pe ceilal]i. {i tot ca `nHamlet (cu care Unchiul Vaneaare multe `n comun), universulmuste[te de ap\, de unde [i me-lancolia grea care apas\ palpabilpe to]i [i pe toate. {i, bine`n]eles,to]i s`nt, mai mult sau mai pu-]in, asemenea canarului Yuraplimbat f\r\ rost de Voini]kaia`n colivia sa, din care se pare c\nu va ie[i niciodat\. Spectacolullui Kordonskiy p\streaz\ o dis-

tan]\ suportabil\ fa]\ de durere,dar nu uit\ s\ arate c\ ea estecomponent\ de baz\ a vie]ii. Deunde [i replica de final a Soni-ei: �Vom munci, unchiule, vommunci�. Vom munci s\ treac\timpul (via]a) mai repede. C\cinu [tim s\ o tr\im.

Miercuri, 29 decembrie; TeatrulBulandra, ora 19.00;Unchiul Vanea de A.P. Cehov.Cu: Hora]iu M\l\ele, VictorRebengiuc, Cornel Scripcaru,Mariana Mihu], Irina Petrescu,{erban Pavlu, Anca Sigart\u,Ionel Mih\ilescu, Ana IoanaMacaria, Marius Chivu; Regia:Yuriy Kordonskiy

O fotografie mai pu]in cunoscut\: Edwin Fischer, Pablo Casals [i Clara Haskil `n 1945 (Stadtbibliothek Winterthur)

�Muzica nu trebuie în]eleas\, ea trebuie ascultat\� (Hermann Scherchen)

SPECTACOLUL S|PT|M~NII de Oana Stoica

Fr`nturi de via]\

Elogiul arhivelorelve]iene

Cornel Scripcaru [i Hora]iu M\l\ele

Sf`r[itul unui an este, de obicei,un prilej pentru a trage linia [i aface un bilan]. O privireretrospectiv\ te poate ajuta s\te organizezi mai bine, s\ `]i [tiipriorit\]ile `n viitor, `nv\]`nd dingre[elile trecutului. Scena deart\ contemporan\ româneasc\,chiar dac\ este mic\ [i pu]invizibil\, a reflectat `n ultimul anschimb\rile [i contradic]iile dinsocietatea noastr\. Ideile pecare vreau s\ le expun `n acestarticol reprezint\ punctul meude vedere [i, oric`t a[ dori s\ fiude obiectiv, ele vor exprimatotu[i o viziune personal\, f\r\preten]ia de a acoperi exhaustivfenomenul artistic studiat. A[descrie evolu]ia contextuluinostru artistic prin urm\toarelecuvinte-cheie: dinamism,sciziune, deschidere limitat\.

~n primul r`nd, am remarcat un in-teres cresc`nd, propor]ional cu celgeneral asupra României care tre-

buie s\ intre `n Uniunea European\ `n2007, din partea unor institu]ii artisticeeuropene sau curatori, arti[ti ori teore-ticieni.

A[ caracteriza acest proces printr-odeschidere limitat\ [i voi reveni mai t`r-ziu asupra acestui fapt. Ini]iativele in-dividuale artistice de construc]ie insti-tu]ional\, de la galerii de apartament,p`n\ la publica]ii artistice noi, au re-flectat spiritul dinamic al scenei noastreartistice. Majoritatea acestor ini]iativeau venit din afara institu]iilor artistice,[i a[a pu]ine la num\r.

Polemicile [i �r\zboaiele persona-le� duse pentru cauza reprezent\riicontextului artistic [i, eventual, a legi-tim\rii lui `n exterior au contrariat ob-servatorii str\ini care, de multe ori, nuau reu[it s\ `[i formeze o viziune asu-pra artelor vizuale autohtone.

~n opinia mea, exist\ `n continuare ocriz\ a institu]iilor generat\, pe de oparte, ca rezultat al �respingerii� ori, `ncel mai bun caz, al �toler\rii� arteicontemporane `n contextul cultural tra-di]ional românesc [i, pe de alt\ parte,de o acut\ lips\ de resurse. R\m`n `ncontinuare `ntreb\ri care nu `[i g\sescun r\spuns: Care s`nt institu]iile carepromoveaz\ cu profesionalism artele

vizuale [i cu ce bani? Care e rela]iadintre institu]iile publice [i cele private`n ceea ce prive[te accesul la finan]\ri?Unde este critica? Cum ne facemvizibili `n str\in\tate? Cum putem fiautentici vorbind �engleza artelor vi-zuale�? Care este publicul-]int\ [i cefacem pentru �a-l ]ine aproape� de teri-toriul nostru? Cum separ\m profe-sioni[tii de diletan]i?

Anul 2005 a consemnat mai multevizite organizate ale unor curatori, teo-reticieni ori directori de institu]ii ar-tistice din Europa. Fie c\ au participatla unele simpozioane ori conferin]e, cumar fi cele de la Institutul Goethe dinBucure[ti (conferin]a �After the happynineties�, organizat\ `n parteneriat cuFunda]ia Idea din Cluj), fie c\ au fost`n vizite de documentare (cea a curato-rilor englezi la Bucure[ti, Ia[i [i Cluj,cea a lui Roger Buergel, `mpreun\ cucei din programul cultural al Erste Bankdin Austria, sau a Christinei Frisingelli,directoarea revistei �Camera Austria�),ace[ti profesioni[ti din zona artelor vi-zuale au putut lua m\sura contextuluinostru, `n continuare scindat [i m\cinatde dispute personale.

Nu am naivitatea s\ cred c\ `ntr-uncontext artistic nu s`nt orgolii sau lupte,dar dac\ acestea degenereaz\ `n nesf`r-[ite polemici personale, tot contextul arede pierdut.

Matei BEJENARU

ARTE VIZUALE

cei mai buni dintre cei buni edi]ia 2005

Proiectul anului la MNAC,performance-ul lui Santiago Sierra

Am a[teptat cu interes `n acest an s\ v\d programul expozi]ional al nou`nfiin]atului Muzeu de Art\ Contemporan\ din Bucure[ti. Din p\cate, nu am putut

s\ identific coordonatele unui proiect coerent, ale c\rui expozi]ii [i conferin]e s\ ajutela promovarea interna]ional\ a scenei române[ti. Expozi]iile din prim\var\-var\, av`nd casubiect arta proletcultist\ [i ceau[ist\, nu au creat [i dezbateri de substan]\ finalizate cupublica]ii la care s\ se raporteze genera]ia nou\ de arti[ti [i critici. Cred c\ un asemeneamuzeu trebuie s\ aib\ un departament de cercetare, care s\ analizeze fenomenul artistic [is\ produc\ discursul institu]ional. Muzeul va c`[tiga atunci c`nd `[i va schimba centrul degreutate al manifest\rilor dinspre binomul �noile media � mondenitate� c\tre ecua]ia�condi]iile locale ale produc]iei artistice � critic\ � analiza formatului expozi]ional�. ~n opiniamea, cel mai vizibil proiect al MNAC `n 2005 a fost performance-ul artistului SantiagoSierra, al c\rui curator a fost Mihnea Mircan.

�Nu au fost semnalateincidente deosebite�Spa]iile non-profit care au expus constant proiecte de art\ contemporan\ aufost Galeria Nou\ `n Bucure[ti [i Galeria Vector `n Ia[i. La Bucure[ti, `n afaraunor expozi]ii personale, le-a[ aminti pe cele cu program, cum ar fi: �Nu aufost semnalate incidente deosebite�, curator Mihnea Mircan, o analiz\ critic\a României postcomuniste, sau proiectele lui {tefan Tiron [i Vlad Nanc\, ceau scos la vedere subculturile urbane. La Ia[i, proiectele de grup semnifica-tive au fost expozi]ia �Storyboards�, curator Cosmin Costina[, [i programulvideo interna]ional �Serial cases�, curator principal Eyal Danon din Tel Aviv.Un fapt relativ nou `n contextul românesc l-a constituit apari]ia noilor galeriicomerciale de art\ contemporan\: HART la Bucure[ti [i Plan B la Cluj.Dintre expozi]iile interna]ionale, vreau s\ amintesc proiectul �On difference #1�de la Kunstverein Stuttgart (cu participarea curatorial\ a lui Ciprian Mure[an,Dan [i Lia Perjovschi [i a grupului 2020) [i expozi]ia �Motion Parade� acuratoarei Alina {erban, la Fotogalerie din Viena. ~n plan individual, trebuieremarcat succesul interna]ional al lui Dan Perjovschi, prin expozi]ia perso-nal\ de la Ludwig Museum din Köln, insert-ul artistic din prestigioasa revist\�Parkett� [i participarea la Bienala de la Istanbul.

~n 2005, revista �Idea� [i c\r]ile de teorie publicate la Cluj `n colec]ia�Balcon� au fost un reper pentru `ntreaga scen\ de art\ de la noi. Calitateatextelor [i a tip\riturii, rezultat al muncii echipei profesioniste conduse deTim N\d\[an, a f\cut ca �Idea� s\ fie cel mai competitiv produs artistic `n afaraRomâniei. Tot `n acest an, a ap\rut la Bucure[ti `n condi]ii grafice deosebiterevista �Omagiu�, orientat\ pe lifestyle, cultur\ urban\ [i grafic design.

~n finalul acestei analize, vreau s\ men]ionez [i preg\tirile pentru eve-nimentele interna]ionale care vor avea loc `n anul 2006: Bienala Periferic dela Ia[i, Bienala Tinerilor Arti[ti [i recent anun]ata Bienal\ de la Bucure[ti.Sper ca aceste importante evenimente din 2006, fiecare av`nd culoarul s\u dedezvoltare, s\ aduc\ un plus de calitate [i vizibilitate pentru scena româ-neasc\ `n dezvoltare.

Participarea României la Bienalade la Vene]ia din 2005 a st`rnitmulte dispute, mai ales dinpartea celor din afara sistemuluiartistic. Faptul c\ artistul DanielKnorr a expus pavilionul gol, iarcuratorul Marius Babias aprodus o carte cu texte criticeprivind integrarea european\ adus p`n\ la interpel\ri aleMinistrului Culturii `nParlamentul României asuprasemnifica]iei proiectului [iasupra modului de folosire abanilor publici. Proiectul a fostunul de succes, chiar dac\ aavut aceast\ opozi]ie intern\,cei doi autori, ambii români caretr\iesc de mult\ vreme la Berlin,aduc`nd un interes nou asupraRomâniei din partea lumiiinterna]ionale a artei. E deapreciat c\ un asemeneaproiect, mai greu de digerat lanoi, a fost selectat princoncursul ini]iat de Ministerul

Culturii. De altfel, `n timpulprimei p\r]i a anului, c`nd laconducere era Mona Musc\, aufost organizate mai multe`nt`lniri [i discu]ii cureprezentan]ii ONG-urilorculturale. Odat\ cu venirea luiAdrian Iorgulescu, nu am maiauzit de asemenea ini]iative.Noul ministru a declarat, `nspirit conservator, c\ prioritateasa este construireacontroversatei Catedrale aM`ntuirii Neamului, fapt care adezam\git mult\ lume dincultur\. Rolul Bisericii `nsocietatea româneasc\ [ipozi]ia intelectualilor fa]\ deexcesele acesteia au fostproblematizate `n proiectul�Laicitate [i complicitate�,ini]iat de c\tre clujenii CosminCostina[, Vasile Ernu [i AttilaTordai. Textele [i imaginile aufost publicate `ntr-un s\pt\m`nalcultural na]ional.

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 57, 24 DECEMBRIE 2005 � 6 IANUARIE 200614

2 0 0 52 0 0 5

George Onofrei mi-a spus s\ scriu`n jur de 4.000 de semne despreanul cinematografic 2005 � cuce mi se �pare� mie mi[to, fiedin România, fie de aiurea.Mi-am f\cut o listu]\, sper c\ voibifa ce e important, memorie nuprea mai am. Din punctul meude vedere, anul 2005 a fost `nRomânia nu numai anul Enescu,ci [i anul Cristi Puiu. Moarteadomnului L\z\rescu, premiat `nluna mai la sec]iunea �UnCertain Regard� de la Cannes (la30 [i de ani dup\ ce MirceaMure[an era recompensat pentruOpera Prima), a pornit ulterior`ntr-un turneu mondial care i-aadus peste 20 de premii. E, f\r\`ndoial\, cel mai premiat film alcinematografiei noastre.

S-ar putea s\ fie nominalizat laOscarul pentru film str\in.Este nominalizat la Indepen-

dent Spirit Awards, cele mai maripremii americane acordate produc-]iilor independente. A fost nomina-lizat la Premiile Academiei Euro-pene de Film. Cum era (pe undeva)de a[teptat, `n România filmul a fostreceptat `n dou\ moduri foarte cate-gorice: ori a fost iubit f\r\ rezerve,ori a fost desfiin]at f\r\ mil\ ori ar-gumente (din ra]iuni care frizau maidegrab\ antipatia fa]\ de autor). Din

c`te [tiu, criticii l-au apreciat camto]i. Pe cel de-al doilea film al gru-pajului de [ase deschis de Moarteadomnului L\z\rescu, Cristi Puiu `lva filma la anul. Deocamdat\ a pri-mit finan]are dup\ unica sesiune din2005 a concursului organizat deCentrul Na]ional al Cinematografiei.La acel concurs au mai ob]inut bani[i vor intra `n produc]ie `n 2006:Nae Caranfil, Cristian Mungiu,Alexandru Solomon, Mircea Dane-liuc, Radu Muntean, Thomas Ciulei,Corneliu Porumboiu. Tot la capito-lul �bun pentru export� trebuiepomenit [i scurtmetrajul TurkeyGirl de Cristian Mungiu, parte aproiectului �n\[it� de Berlinal\,Lost and Found, care [i el a circulatprin lume, ajung`nd p`n\ `n `ndep\r-tata Estonie.

Ce mi-am v`r`t `n buzunar

Dac\ `n 2004 au rulat pe ecrane 11filme române[ti `n premier\, `n a-cest an num\rul lor s-a restr`ns la 7.Cu excep]ia filmului lui Puiu, aSistemului nervos de Mircea Dane-liuc [i a documentarului Marele jafcomunist de Alexandru Solomon,celelalte au fost produc]ii mediocre[i submediocre. S\ le amintim: Se-cond Hand [i Femeia visurilor deDan Pi]a, Fix alert de Florin PiersicJr., 15 de Sergiu Nicolaescu, De-spre mor]i numai de bine de Clau-diu Romila. Un palmares trist, c\cinici unul dintre filmele citate `nacest ultim r`nd nu era, cel pu]in,

un bun film comercial. ~n 2005 audemarat formalit\]ile pentru privati-zarea s\lilor de cinema. ~n fapt, astase va produce din februarie 2006. Afost elaborat, dup\ multe dezbateri[i discu]ii, un proiect al unei noiLegi a Cinematografiei, care e de-pus [i `nc\ face anticamer\ pentru afi discutat `n Parlament. 2005 amarcat `ns\ un reviriment al docu-mentarului. Marele jaf comunist deAlexandru Solomon a g\sit `n sf`r[itun distribuitor pentru a fi difuzat lacinema. Dou\ filme de Florin Ie-pan, N\scu]i la comand\. Decre]eii[i Unicul, adev\ratul Tarzan, auspart ratingul TVR-ului. Blestemulariciului de Dumitru Budrala [i Tisade Ileana St\nculescu au ie[it `nafar\ [i au luat premii. Dou\ docu-mentare mai vechi realizate de Tho-mas Ciulei [i Alexandra Gulea auputut fi v\zute pentru c`teva zile laBucure[ti.

Ca preferin]e personale, dintrefilmele pe care le-am v\zut `n acestan, ori `n România, ori la pu]inelefestivaluri unde am fost, iau cumine `n 2006 � [i pe mai `ncolo �trei: Last Days de Gus Van Sant(hipnotic), Broken Flowers de Jim

Jarmusch (fluid) [i Cinderella Mande Ron Howard (puternic). Acestea,plus filmul lui Puiu mi-au mers celmai mult la inim\, mi s-au p\rutcele mai sincere, mai puternice, maimemorabile. Pe locul doi vin Cachéal austriacului Michael Haneke �imaginativ, dar rece �, Peacock alchinezului Gu Changwei � cald, co-lorat, uman �, Anklaget/ Accused deJacob Thuessen (Danemarca) � rigu-ros, t\ios, dur �, The Life Aquaticwith Steve Zissou de Wes Anderson(S.U.A.) � haios, ironic, cu miezul`nvelit ca o ceap\ �, Comme uneimage de Agnés Jaoui (care a ajunsla noi la un an dup\ premiera de laCannes) � pentru felul `n care lan-seaz\ un nou mod de a scrie sce-narii `n Fran]a, precise, mundane,dar form`nd `n timp [i spa]iu volutelargi, care descriu teme vagi [i grave,cum ar fi rela]iile de putere din so-cietate.

Ce va fi la anul, ce scandaluri sevor mai coace, ce revela]ii vom maiavea, ce dezam\giri? Vom vedeav\z`nd [i f\c`nd, dup\ teoria pa[ilormici, �small steps�, a[a cum repet\obsesiv Bill Murray `n What AboutBob de Frank Oz, o comedie de latelevizor, la care �m-am r`s� bine.

Sorin STOICA

LIBERUL ARBITRU

Iulia BLAGA a

CRONIC| DE FILM

interviuSUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 57, 24 DECEMBRIE 2005 � 6 IANUARIE 2006 15

edi]ia 2005 cei mai buni dintre cei buni

EDITURA POLIROM SADirector general: Silviu Lupescu

GRUPUL DE PRES| MEDIANET SRLDirector: Gabriel RusuRedactor-[ef: Toni Hri]ac

COLEGIUL DE REDAC}IE:George Onofrei (redactor-[ef),Emilia Chiscop,Denisa Com\nescu,Lucian Dan Teodorovici

SECRETAR GENERALDE REDAC}IE: Victor Jalb\

REDACTOR: Ana-Maria Onisei

RUBRICI PERMANENTE:Adriana Babe]i, Emil Brumaru,Radu Pavel Gheo,Florin L\z\rescu,Lucian Dan Teodorovici;

Carte: Lumini]a Marcu, DorisMironescu, Costi Rogozanu;

Muzic\ : Victor Eskenasy,Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r),R\zvan }upa;

Film: Iulia Blaga;

Teatru: Mihaela Michailov;

Arte plastice: Matei Bejenaru;

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup);

Colaje foto: Ion Barbu;

TV: Alex Savitescu;

Fotbal: Sorin Stoica.

ADRES|: Ia[i, B-dul Carol I,nr. 4, etaj 3, CP 266,tel. 0232/214.100, 0232/214111,0724/574355, fax: 0232/214111,e-mail: supliment@polirom.ro

PUBLICITATE: Oana Asaftei,tel. 0232/252294

DISTRIBU}IE / ABONAMENTE:Mihai S`rbu, tel. 0232/271333

! `n Ia[i: Media Distribution SRL,tel. 0232/216112

! `n ]ar\: Rodipet SA, Bucure[ti,tel. 021/224420, int. 192

! abonamente la oriceoficiu po[tal din ]ar\

! cititorii din str\in\tate se potabona la adresaexport@rodipet.ro

TIPAR: SC PRINTMULTICOLORSRL, Ia[i,Strada Buciumnr. 34,tel. 0232/211225,0232/236388

Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului.

�Suplimentul de cultur\� este `nscris `n Cata-logul presei interne la pozi]ia 2378. Pentru abo-namente v\ pute]i adresa oric\rei Agen]ii Rodipetdin ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal.

Tarife de abonament:! 18 lei (180.000) pentru o perioad\ de 3 luni! 36 lei (360.000) pentru o perioad\ de 6 luni! 69 lei (690.000) pentru o perioad\ de 12 luni

Retrospectiva anului 2005

A mai trecut un an prin noi/ A fost[i soare, au fost [i ploi (pam, pam)

Turkey Girl `n regia lui Cristian Mungiu

Florin Iepan

Un motan alliteraturii sportiveParaschiv era un nume care mi-era pu]in antipatic`nainte s\ citesc Fanionul ro[u. F\r\ a [ti prea binede ce mi-era antipatic. M\ rog, parc\ acuma [tiu!Criterii de trei lei. A[a c\ mi-e greu s\ laud un ompe care `l cheam\ Radu Paraschivescu, nu doardin cauza numelui, ci, `n primul r`nd, pentru c\ nu[tiu neam s\ laud. Oamenii tr\iesc cu impresiac\, atunci c`nd `i vorbesc de bine, `ncerc s\ fac unmi[to crunt de d`n[ii. {i nu-i adev\rat. Un lucrucam nasol [i greu de suportat. ~l laud a[a, p`n\ seia omul de g`nduri, dar ce ai m\ cu mine, ce r\u]i-am f\cut? Pentru c\ lauda `ncepe s\ semenecu un fel de toc\tur\ sadic\.

~ns\ Radu Paraschivescu a scris o carte care-miplace [i produce ni[te articole pe care abia le a[teptde vreo doi ani, de c`nd tot surprinde verva sainexplicabil\ de a putea vorbi cu acela[i farmec [idespre Ronaldinho, [i despre emisiunea �Bravis-simo�, o obsesie a multora dup\ c`te se pare. Am`n]eles c\ a fost traduc\tor. O munc\ invizibil\ carear cere acum un fel de compensa]ie. Presupun [isper s\ nu dau cu b`ta `n balt\. Mai ales `n Balt\Dumitru, meteorolog care aduce numai ve[ti proaste.

Radu Paraschivescu are o `nf\]i[are de Branneao[ [i h`tru a[a cum se i]e[te pe coperta c\r]ii\steia. Un Bran bonom, `n c\ma[\ cadrilat\. ~l v\dun perfect partener al lui Stan [i chiar mi-aduc a-minte de o emisiune fotbalistic\ la TV unde maiapare `n vecin\tatea unui anume prezentator, `m-preun\ cu care `mi creeaz\ clar impresia c\, uite,acum cei doi vor pleca `mpreun\ s\ v`nd\ brazi.

Sau mai degrab\ Radu Paraschivescu are ofigur\ de [ahist `nconjurat permanent de p`n\ lapatru pisici plus un motan castrat `n mod barbar.Pentru c\ `n tot scrisul s\u se aude un sfor\it depisic\ de[teapt\, plus, c`nd devine ironic, un modaparte de a h\r]ui ca atunci c`nd h`rjone[ti, tachi-nezi un cotoi. {i parc\ [i are un sur`s de motan,cum zice [i titlul.

Nu [tiu cine s`nt io s\-l laud. Nu [tiu s\ laud,am mai zis. ~n]eleg c\ se st`njene[te de o postur\dintr-asta. Oricum e bine c\ oameni pricepu]iscriu despre fotbal. Nu doar cei documenta]i.~n]eleg c\ nu a mai luat vreun premiu recent,afar\ de acesta de la Galele Ioan Chiril\. Dac\-ivorba de literatur\, lipsa premiilor e un grozavcertificat de garan]ie.

Citesc Fanionul ro[u [i m\ `ntreb ce-a maiscris Radu Paraschivescu. Ioan Chiril\ povesteace a tr\it. Radu Paraschivescu `n mare parte `[i`nchipuie frumos, se joac\, cotrob\ie prin enciclo-pedii. De fapt, cam tot pe urmele lui Chiril\, carespunea c\ cel mai bine i-a ie[it o cronic\ de la unmeci la care nu a fost de fa]\. {i are Radu Paras-chivescu un umor contorsionat, rafinat p`n\ c`nd`ncepe s\ se transforme `n altceva. Cel pu]in ladescrierea echipei de gimnastic\ a Libiei am r`sca un apucat. Apropo de pisici, e at`ta cruzimeacolo. Repet, parc\ `l vezi pe RP tr\g`nd tandrude must\]i un cotoi care se preteaz\ la jocul \sta.Un scris care `ncepe s\ se transforme `ntr-un felde gol\nie savant\ ce amestec\ referiri la tipologiiale eroului shakespearian cu o imagine a luiArconada care �scap\ varza pe sub burtic\�.

Andrei Ple[u vorbea parc\ despre un fel deeuforie a parastasului. Adic\ trebuie s\ dispar\cineva ca s\ descoperi c\ avea ceva de spus.Propun [i eu ca oamenii despre care se vorbe[tede bine s\ fie pe c`t posibil `n via]\.

A]i v\zut vreodat\ un filmromânesc?

Da, dar nu `mi amintesc vreunulcare s\ fi fost prea important.Mi s-au p\rut pasti[e, proiectecare aveau aerul unor reprodu-ceri, care ref\ceau trasee b\tutede alte tradi]ii europene. Ave]i ocultur\ tare mimetic\. Româniaeste invizibil\ `n lume. ~n ter-menii culturii interna]ionale nua]i produs mari muzicieni, nua]i produs mare literatur\. PoateEnescu� Dar el a r\mas o fi-gur\ minor\, local\� A activat`n Parisul anilor �30, `n special.Nu a]i oferit nimic culturii eu-ropene. M\ intereseaz\ Româ-nia tocmai pentru c\ s`nte]i in-vizibili. Poate Zimbabwe are maimult\ identitate dec`t România.Este o putere ie[it\ din era colo-nial\ afectat\ de tot felul despaime legate de aceast\ proble-m\. România nu are nici acesteelemente.

P`n\ la urm\, ce a]i g\sitinteresant `n România?

~n primul r`nd, m-a interesatfaptul c\ a]i f\cut parte din Im-periul Roman, dar [i faptul c\a]i f\cut parte din ImperiulOtoman. Cei mai mul]i româniprefer\ s\ se uite `n alt\ partec`nd `ncerc s\ vorbesc cu eidespre Imperiul Otoman� Ace-

la[i lucru se `nt`mpl\ atuncic`nd `ntreb oamenii din Greciadespre perioada lor otoman\.Nu a]i avut nici exila]i celebri,nu-i a[a? Exila]i `n sensul `ncare vorbim despre Soljeni]`nsau Dante� Dante Aligheri [i-ascris Divina Comedie `n exil�Nabokov� Salman Rushdie�

Dar Brâncu[i e o figur\ ma-jor\ a artei secolului XX�

Da! E un exemplu. Nu ar fi fostniciodat\ descoperit dac\ ar fir\mas aici. ~n mod normal, a[ fide acord cu dumneavoastr\, `miplace Brâncu[i `ntr-un mod spe-cial. Dar trebuie s\ recunosc c\,`n acela[i timp, cu el erau laParis [i al]i arti[ti care f\ceaucam acela[i lucru. Hans Arp, deexemplu.

A]i ales România f\r\ s\folosi]i nici una dintreaceste referin]e.

Nu, România a fost pentru mineun fel de Xanadu contemporan.O pat\ alb\ pe hart\, un ]inutmisterios. ~n 15 ani, Europa vafi uitat\. Punctul central al lumiise va `ntoarce `n Est. China, deexemplu, ar putea s\ fie nouaputere a lumii. California estedeja mult mai important\ dec`tNew York-ul. Mai ave]i 15 anica s\ l\sa]i o urm\. Este mo-

mentul `n care se restabile[teEuropa de Est. Prima putere arputea s\ fie }\rile Baltice. }\-rile de acolo dob`ndesc tot maimult\ putere economic\. Credc\ s`nte]i o entitate complet di-ferit\ de Comunitatea Europea-n\ [i este o prostie s\ v\ ra-porta]i la ea. Nu ve]i ie[i de subumbra puterii sovietice at`t timpc`t nu materializa]i o identitateputernic\. Manifesta]i un puter-nic complex de inferioritate cul-tural\.

Britanicii nu au avutniciodat\ vreun fel decomplex de inferioritate?

Ultima dat\ c`nd britanicii aufost ocupa]i s-a `nt`mplat acum1.000 de ani. Cea mai impor-tant\ poveste din Marea Britaniecred c\ este succesul socialis-mului. At`ta succes a avut so-cialismul, `nc`t nu mai avemproletariat. Voi ave]i mai multe`n comun cu Ungaria dec`t cuBerlinul. Trebuie s\ v\ g\si]ipropria identitate.

~nt`lni]i multe dintre numelemari din filmul actual. Cev\ intereseaz\ s\ discuta]icu regizorii cu care v\vede]i?

Nu prea am ce s\ vorbesc cu ei.Cred c\ cei mai mul]i regizoris`nt interesa]i de altceva dec`tm\ intereseaz\ pe mine. Cred c\filmul este o poveste `ncheiat\.Eram un discipol devotat al luiTruffaut. ~l urm\ream peste totprin Europa cu reportofonul des-chis. Acum mi se pare c\ AlainResnais este mult mai im-portant. Exist\ o glum\ a jurna-li[tilor, cum c\ un mare regizorpoate s\ fac\ numai trei filmebune. Po]i s\ le faci pe toateodat\, ca Antonioni sau Res-nais; unul la `nceputul carierei,unul la mijloc [i unul la sf`r[itca Houston sau Eisenstein.Raoul Ruiz este unul dintrecinea[tii care se bucur\ de oreputa]ie solid\. Mi-ar pl\cea s\am [i eu reputa]ia lui�

Dar Ruiz nu este nici pedeparte at`t de cunoscut ca

dumneavoastr\. Nu a avutniciodat\ un mare succes.

Dar are reputa]ia unui regizorintelectual. Este creditat ca oautoritate cinematografic\ foarteserioas\. Nu m-a[ gr\bi s\ `iv\d filmele la cinematograf. Dareste ceva `n genul lui John Cage.Nu prea i se ascult\ muzica,`ns\ este unul dintre oameniicare produc mari schimb\ri.Dac\ e[ti mai c\utat pe Internet,nu `nseamn\ mare lucru. Fil-mele mele s`nt prea elitiste, preaintelectuale. Cred c\ urmez odirec]ie cinematografic\ pe careo putem numi �deta[are pasio-nat\�.

Folosi]i foarte des numeresau culori care deruteaz\un spectator obi[nuit cunara]iunea tradi]ional\�

Dac\ vom considera povestea `nsensul impus de literatur\ ca unlucru str\in filmului, trebuie s\c\ut\m noi modalit\]i de organi-zare a informa]iei. O modalitatear fi alfabetul. Totul este aranjat`n ordine alfabetic\. Apoi, felul`n care majoritatea lucrurilor potfi numerotate ofer\ un bun punctde pornire pentru stabilirea unorelemente ale unei alte organiz\ridec`t cea narativ\. Alteori, ca `nBuc\tarul, ho]ul..., am folositculori. Cu Tulse Luper... am`ncheiat seria de trei filme. Darvoi continua cu o serie de 92 deDVD-uri care s\ dezvolte mate-rialul inclus `n cele trei filme.

fragment din interviulpublicat `n nr. 40,

27 august-2 septembrie 2005

Interviul realizat de R\zvan }upa cu excentriculregizor britanic Peter Greenaway � prezent laFestivalul de Film �Anonimul�, `n luna august aacestui an, timp de dou\ zile � a fost cel maicontroversat [i mediatizat interviu al �Suplimentuluide cultur\� `n 2005. Regizorul vorbe[te despre ]aranoastr\ ca despre �o pat\ alb\� pe hart\, iarp\rerile sale despre cinematografia româneasc\ nu s`nt tocmai m\gulitoare.

�Urm\torul film este despre Rembrandt, dar m\g`ndesc deja la alt proiect de amploare.Se nume[te Istoricii [i `[i propune s\ dezvolteo idee pe care o afirm\ Borges. Aceea c\o istorie a lumii ar trebui s\ includ\istoria fiec\rui om care a tr\itvreodat\.�

Peter Greenaway

Luiza VASILIU

EN}ICLOPEDIAENCARTA

HollyNu e �Holly Christmas�, nici�The Holly Ghost�, nici �hollyshit�. E Holly Golightly, fatacare se `ntoarce diminea]adevreme de la o petrecere,se opre[te `n fa]a vitrinelorde la Tiffany�s [i-s soarbecafeaua, fericit\ c\ [i-a`nceput ziua cum trebuie. E`mbr\cat\ `ntr-o rochieelegant\, de sear\, de laGivenchy, [i poart\ ochelaride soare. De fapt, nu prea[tiu sigur cine poart\ rochia[i ochelarii. E Holly din carte,sau Holly din film, sauAudrey Hepburn? Sau poatechiar Truman Capote? Nu,asta e totu[i prea de tot.

M-am g`ndit la ea maiales pentru c\, atunci c`ndam vorbit `n pagina 16 cuAna despre pisici, am f\cut oomisiune de neiertat:motanul lui Holly, desprecare ea spune, at`t defrumos (`n film): �S\rmanemotan f\r\ nume! A[a cumv\d eu lucrurile, n-am nici undrept s\-i dau un nume. Nune apar]inem unul altuia.Ne-am `nt`lnit pur [i simplu`ntr-o zi, la r`u. Nu vreau s\posed nimic, p`n\ c`nd n-os\ g\sesc un loc unde eu [ilucrurile s\ ne potrivim. Nus`nt sigur\ unde poate filocul \sta, dar [tiu cumtrebuie s\ fie. E ca laTiffany�s�.

S`nt sigur\ c\ la Tiffany�snu poate s\ fie ca lawww.tiffany.com (unde e alb,rece [i bijuteriile s`nt chiarmai mari ca-n realitate). LaTiffany�s e pentru fiecarealtceva, un unde s\ se simt\`n siguran]\, departe de oriceamenin]are. Pentru unii e unanticariat, pentru al]ii, obibliotec\ sau o camer\ lamansard\, sau poate un barori o biseric\. Sau, [i maifrumos, poate fi o muzic\, ocarte, o nebunie de lume.Cum e, adic\, s\ locuie[ti`ntr-o muzic\? P\i, e simplu,c`nd nu-]i convine ceva pep\m`ntul cu [osete, [osele [iavioane cu reac]ie, `]i faci unpache]el, c`t s\-]i ajung\pentru o c\l\torie scurt\ cudiligen]a, [i te mu]i vreoc`teva ore `ntr-o muzic\. Euam `n ultima vreme dou\Tiffany�s-uri: �The Melody St.Night With You�, al lui Jarrett,[i un Chopin jazzuit deLoussier. Acuma `ns\, c\vine Cr\ciunul, o s\ m\ ducla Burton�s, unde s`nt colindedintr-alea vechi, c`ntate deamericani [i americance cuvoce zg`riat\ de disc, [i-o s\m\ plimb printre rafturi cucutii de cafea [i draperii. Os\ m\ simt exact ca Holly laTiffany�s.

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 57, 24 DECEMBRIE 2005 � 6 IANUARIE 200616

interviul anului `ntrebarea moarte n-are

�România a fost pentru mine un fel de Xanadu contemporan. O pat\ alb\ pe hart\,un ]inut misterios. ~n 15 ani, Europa va fi uitat\. Punctul central al lumii se va `ntoarce`n Est. China, de exemplu, ar putea s\ fie noua putere a lumii. California este deja multmai important\ dec`t New York-ul. Mai ave]i 15 ani ca s\ l\sa]i o urm\.�

Regizorul britanic Peter Greenaway:

�Voi, românii, ave]i o cultur\ tare mimetic\�