the origin and significance of the decorative motifs in ... 04 30.pdf · la motivele...

Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda (Editors) CONVERGENT DISCOURSES. Exploring the Contexts of Communication Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2016 ISBN: 978-606-8624-17-4 Section: History and Cultural Mentalities

353

THE ORIGIN AND SIGNIFICANCE OF THE DECORATIVE MOTIFS IN ODON LECHNER’S ART

Cristiana Puni, PhD Student, “Babeș- Bolyai” University of Cluj-Napoca

Abstract: Around 1900, Hungary was a territory inhabited by a cosmopolite population:

Hungarians, Romanians, Germans, Slovaks, Slovenes and Croats. Even if it had differences in

terms of economics, politics and culture, in terms of 1900 art it was not far away from its

neighbors. Even if the process of urbanization and industrialization occurred later in this

territory than Vienna and Bohemia, the Austro-Hungarian Empire turn its attention to the

construction of new buildings and a reorganization in cultural terms, putting on Hungary in

contemporary clothes. Openness towards science have led Hungarians to react against

Western decadence, so artists went east to their origins, beyond Christian traditions. There

was a struggle between conservative institutions adapted to artistic and regular fashion in the

contemporary art of the era, this has led to the fact that many artists went abroad to be able

to satisfy their cultural appetite. Precisely these artists, familiar with French, German and

Austrian art were those who widespread Art Nouveau in Hungary. Ödön Lechner is the most

famous Hungarian architect of the age by using new materials such as reinforced concrete,

clay, iron and forged iron in combination with glass and polychrome tiles. The buildings seem

easy eclectic, with a Gothic reflex on windows, medieval castles on house fronts, but the main

idea was to create an oriental effect. The purpose of the study is to establish the main sources

of influence of the style that Lechner has created, the same style that is present in

Transylvania. In this manner we will manage to determine the elements from the

Transylvanian secession that are inspired from the Hungarian secession.

Keywords: Lechner, secession, orientalism, 1900 art, Hungarian art.

În preajma anului 1900, Ungaria era la rândul ei un teritoriu locuit de o populație

cosmopolită- maghiari, români, germani, slovaci, sloveni și croați. Chiar dacă prezenta


354

diferențe din punct de vedere economic, politic și cultural, ea nu se afla din punct de vedere al

artei 1900 departe de vecinii săi. Faptul că procesul de urbanizare și industrializare s-a produs

mai târziu în acest teritoriu față de Viena sau Boemia, a făcut ca Imperiul Austro-Ungar să își

îndrepte atenția către construirea unor clădiri noi și o reorganizare a maghiarilor din punct de

vedere cultural, îmbrăcând astfel Ungaria în haina contemporaneității.

Deschiderea către știință i-au dus pe maghiari să reacționeze împotriva decadenței

din vest, astfel artiștii s-au orientat către est, spre originile lor care mergeau dincolo de

tradițiile creștine. Dezvoltarea artistică s-a manifestat prin apariția de clădiri noi pentru teatru

și operă. Motive naționaliste au început să apară curând în muzică, în mod special legate de

tentativa eșuată a revoluției de la 1848 în opera lui Franz List, care a recurs la muzica

specifică impregnată de tragedie. Acest revival naționalist apărut ca un fel de romantism, va fi

contestat de cei care vor simți nevoia de a stabili tradiții urbane mai moderne, care să

răspundă psihologiei contemporane și universalismului.

A existat o luptă între instituțiile conservatoare artistice și periodice adaptate la moda

şi arta contemporană din epocă, iar acest lucru a făcut ca mulți artiști să plece în străinătate

pentru a-și putea satisface pofta culturală. Tocmai acești artiști, familiarizați cu arta franceză,

germană sau austriacă au fost cei care au împământenit Art Nouveau în Ungaria. Ödön

Lechner este cel mai cunoscut arhitect maghiar al epocii respective prin utilizarea unor noi

materiale precum betonul armat, fierul forjat ori fasonat și fonta în combinație cu sticla și

gresia policromă. Clădirile par eclectice, cu un ușor reflex de gotic la ferestre, la balustradele

decorate, în asociere cu castelele medievale sau cu fațadele caselor ţărăneşti, dar pe

ansamblu creând un efect de orientalism.

Ca surse de inspirație a folosit arta engleză, cea indiană, pe care le-a contopit

rezultând un romantism național. Ceea ce l-a inspirat în abordarea motivelor orientale a fost

modelul oferit de Anglia, care în coloniile sale construia după stilul autohton, preluând în mod

direct decoraţiunile orientale în propria arhitectură. Motivat de noua viziune pe care a

descoperit-o în Vestul Europei, Lechner a încercat să creeze un stil care se caracterizează pe

utilizarea preponderentă a motivelor folclorice maghiare1 alături de cele orientale. El a apelat

la motivele plastico-decorative oferite de arta orientală sub motivul că pe vremea aceea se

1 Gyula Keresztes, Marosvásárhely Szecessziós épületei, Editura Difprescar Kiodó, Târgu Mureş, 2000, p. 32.


355

credea că acestea stau la baza motivelor tradiţionale maghiare2. Fuziunea dintre vechi și nou

dorea să sugereze interiorul corturilor strămoșilor maghiari, tot așa cum cărămida şi gresia de

pe fațade vor să sugereze decorul de pe haina de lână a ciobanului. Această combinație a

stilului gotic cu unul care nu aparține de Europa, amintește de stilul lui Gaudi, de fapt între

acesta și Lechner se pot găsi puncte comune. La început, Ödön Lechner desena clădiri

eclectice în Budapesta precum „Oficiul feroviar al pensionarilor maghiari”, după care în anii

1890 a fost cuprins de un patriotism local motivat pe faptul că Ungaria era guvernată de

străini. Cu toate acestea, el nu s-a alăturat cercurilor etnografice sau arhelologice, ci s-a bazat

pe studiul făcut de Jözsef Huszka în care dorea să stabilească originile asiatice3.

Teza lui Jözsef Huszka (1854-1934) în legătură cu aceasta, dorea să demonstreze

faptul că motivele folclorice utilizate de maghiari de-a lungul secolelor prezintă o serie de

similitudini cu cele persane, indiene şi sasanide4. Noua viziune stilistică a lui Lechner dorea

să renască. cultura pre-creştină maghiară prin utilizarea ca sursă unică a motivelor artistice şi

folclorice. Această întoarcere către un trecut istoric legat de orient, se fundamentează pe

originea euro-asiatică a poporului maghiar. Oficial poporul maghiar se consideră a fi

descendent din populaţiile tribale care trăiau în stepa euroasiatică, unde s-a produs şi prima

etnogeneză a maghiarilor rezultând un popor vorbitor al unei limbi uralice. Existenţa unei

tendinţe de legitimare istorică în devenirea unei naţiuni duce la naşterea miturilor originare.

Nu trebuie desconsiderat nici faptul că Ungaria s-a aflat sub ocupaţie otomană o lungă

perioadă de timp începând din Evul Mediu târziu, ceea ce explică preluările mai târzii a

elementelor orientale prin intermediul arhitecturii turceşti. Sub acest aspect au fost abordate la

sfârşitul secolului al XIX-lea şi conceptele filosofice orientale ca bază teoretică a

secessionului maghiar5.

În cadrul secessionului maghiar, artele decorative au preluat linia, formele, motivele şi

culorile orientale, toate acestea având o largă răspândire în cadrul noului stilul creat de către

Lechner. Arhitectul a adoptat şi unele tehnici practicate de artizanii orientali, combinând

ornamentele cu soluţiile de arhitectură.

2 Katalin Gellér, A magyar szecesszió, Editura Corvina, Budapesta, 2004, p.28, passim. 3 Jeremy Howard, Art Nouveau: international and national styles in Europe, Editura Manchester University Press,

Manchester, 1996, p. 109. 4 Dora Wiebenson, József Sisa, Lövei Pál, The Architecture of Historic Hungary, Editura The MIT Press, Cambridge, 1998,

p. 225. 5 Ibidem, p. 226, passim.


356

Lechner căuta un stil popular, fondat pe tradițiile și credințele specifice poporului său.

El a utilizat orientalismul ca un element național peste care a suprapus tehnicile moderene de

lucru. S-a legat foarte mult de industria ceramicii, studiind tot ce era legat de materiale și

culoare pentru a crea clădiri cât mai funcționale, dar în același timp și bogat decorate6. Aceste

studii trebuiau să ducă la un nou stil, caracterizant pentru Ungaria și care să arate legătura

acesteia cu Orientul. Acest lucru s-a văzut în „Muzeul de Artă Aplicată” pe care la îmbogățit

cu motive florale din ceramică și stucatură multicoloră, inclusiv pe tavane. Datorită

arabescurilor și rozetelor se creează impresia unui stil hindus, dar în același timp aduce

aminteşte de decorațiile cu frunză de pe broderiile și sculpturile maghiare, care pot fi asociate

cu obiectele de aur din Extremul Orient. Cu „Casa poștală de economii” și „Institutul de

Geologie”, Lechner a apelat și mai mult la imaginația sa pentru a releva tradiția locală. În

acestea nu era nimic agitat, sculptat sau vreo stucatură aplicată, nici vreun detaliu complex

sau vreun joc de suprafețe plate cu linii curbe care să sugereze vreun stil istoric. În loc de

acestea, a folosit suprafețe extinse și planuri deschise, care acum descriau stilul național prin

motivele geometrice și lineare care erau Arhitectul maghiar a căutat o conexiune între

ornamentele orientale şi ornamentele maghiare tradiţionale, creând astfel o arhitectură

originală învestită cu o spiritualitate de o formă nouă, pe care şi alţi artişti au preluat-o.

Programul propus de Lechner Ödön (1854-1914) constituie o valoare asumată de către

artiştii maghiari ai perioadei 1900. Făcând apel la caracteristicile pre-moderne, el renunţă la

elementele plastice devenite tradiţionale, precum şi la stilul eclectic în favoarea unor

ornamente vernaculare maghiare şi decoraţii de inspiraţie orientală. Tehnica lui se baza pe un

stil concret, fără a abuza de compoziţiile abstracte. Clădirile lui sunt caracterizate de

integritate şi autenticitate, având în primul rând un rol funcţional.

Izvorul limbajului artistic al lui Ödön Lechner a fost unul de inspiraţie folclorică, cu

influenţe orientale. Lechner a dorit realizarea unui design arhitectural modern pentru a renunţa

definitiv la stilul eclectic şi cel istoric care şi-au mai pierdut din popularitate pe parcursul

timpului. Artistul s-a lăsat inspirat de formele organice şi geometrice, dar în special de

motivele şi temele folclorice. Acestea au receptat un suflu elegant care uneşte formele fluide

cu cele naturale prin contururi mult mai unghiulare. Arhitectul şi-a fondat concepţia artistică

6 Paul Constantin, Mică enciclopedie de arhitectură, arte decorative şi aplicate moderne, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,

Bucureşti, 1977, p. 94.


357

pe dorinţa de a înlătura supremaţia artelor liberale, în vederea acordării unui loc de egalitate

artelor artizanale, reuşind astfel să combine în mod echilibrat structurile arhitecturale cu artele

decorative. Stilul arhitectului maghiar aminteşte de acel revival gotic datorită influenţei

elementelor decorative şi prin dantelăria ornamentală cu care îşi îmbracă edificiile7. Dar rolul

major în concepţia sa estetică şi stilistică a avut-o atmosfera romantică învăluită de vălul

patriotic care a dus până la apariţia unui naţionalism potenţat de factorii politici ai vremii.

Tocmai acest context a dat semnificaţie întregului repertoriu de motive artistice, un înţeles

care avea menirea de a da Ungariei un stil personalizat care să fie în acord cu istoria acestui

teritoriu.

Conjunctura artistică, l-a îndreptat pe Lechner în căutarea unui stil de inspiraţie

folclorică fondat pe tradiţie şi credinţe locale, dar nu prin copierea acestor motive. La baza

noului stil trebuiau să fie relaţiile dintre Ungaria şi Orient pentru a oferi artei maghiare un

suflu mult mai expresiv. Cel mai sugestiv monument pe care l-a realizat Lechner a fost

Muzeul de Arte Aplicate din Budapesta care unifică într-un stil individual motive maure,

islamice şi hinduse, iar interiorul se prezintă în mod echilibrat în raport cu exteriorul de

templu indian. secessionul maghiar reprezenta un fenomen care exploatează rădăcinile

populare ale Ungariei din vechile ei perioade de glorie. Fiecare dintre motivele ornamentale

demonstrează apariţia în mod conştient a unei culturi naţionaliste8. Cauza acestei necesităţi de

regăsire a originilor se datora artiştilor conservatori maghiari care denunţau orice legătură cu

vestul, Art Nouveau venit pe filiera occidentală nefiind astfel agreat9.

Influenţele din arta persană, din arta specifică perioadei mongolilor şi cea turcească se

reflectă în acest nou stil care prindea viaţă în Ungaria, pornind de la originile asiatice ale

poporului maghiar. Aceste elemente exotice defineau stilul având o semnificaţie profundă ca

urmare a nevoii de a construi o cultură proprie din materialele trecutului10. Impulsul acestui

proces a fost dat de dorinţa de a construi o cultură care să nu se afle sub stindardul

Occidentului, contopindu-se mai degrabă cu imaginea oferită de Orient.

7 Jeremy Howard, op. cit., p. 108. 8 Steven Tötösy de Zepetnek, Louise O. Vasvari, Comparative Hungarian Cultural Studies, Editura Purdue University Press,

West Lafayette, 2011, p. 184, passim. 9 Ibidem, p. 183. 10 Jeremy Howard, op. cit., p. 109.


358

Motivele dominante în arta decorativă utilizată de Lechner sunt cele care aduc aminte

de arabescurile orientale, elemente vegetale stilizate şi elemente geometrice împletite11.

Principalul factor care guvernează ansamblul motivelor decorative este un ritm propriu şi

constant care se inspiră din natură, cristalizându-i modelele. Motivele ornamentale amintesc

de imaginea plantelor agăţătoare cu ramuri şerpuitoare care duc la forme unduioase stilizate.

Atmosfera organică a multitudinii elementelor decorative este rezultatul utilizării unei

varietăţi mari de plante: viţă de vie, palmier, lotus, acant, lauri etc12. Acestea se constituie

într-o linie abstractă alcătuită dintr-o serie de spirale şi curbe alternante ce ajung la ochii

privitorului sub forma unei dantelării bogate. Specific acestor motive este faptul că se reduc la

o forma iniţială, ceea ce conferă puritate ornamentelor.

Iconografia la care apelează Lechner este una care se va dovedi populară şi apreciată

în rândul arhitecţilor maghiari în perioada fin-de-siécle prin elementele structive combinate

într-o manieră ingenioasă cu cele decorative. La aceste ornamente prezintă interes şi

diversitatea liniilor şi formelor în care se îmbracă. Potrivit limbajului general Art Nouveau,

linia este baza decoraţiei de la care pornesc toate motivele, astfel acest element primordial

dobândeşte în secessionul lechnerian nu numai o valoare stilistică dar şi una estetică. Linia

aceasta se transformă în motivele artistice preferate de Lechner, cele de inspiraţie orientală.

Acestea pot fi comparate în bună măsură cu arabescurile, aducând aminte foarte bine de arta

islamică care de asemenea este învestită cu o întreagă filosofie, una de factură religioasă.

Elementele geometrice au rolul de a accentua latura decorativă a compoziţiei, prin

îmbinarea formelor şi volumelor sugerându-se o atmosferă agitată. Nu doar în artele

decorative erau prezente în aceste manifestări geometrizate vibrante, ci şi în structura

clădirilor, unde apar acele arce curbate într-o manieră hiperbolică şi liniile excentrice

ilustrând un univers aparte. Extravaganţa elementelor integrate este rezultatul utilizării în mod

repetat a motivelor geometrice curbilinii, care aduc aminte de cercuri, sfere şi volute.

Scopul arhitectului era de a se debarasa de formele condensate perpetuate până în

secolul al XIX-lea şi de a trece la unele de inspiraţie naturală care prin stilizare şi

abstracţionism să recurgă la raţiune pentru descifrarea formelor. Totodată aceste motive

11 Ibidem, p. 28. 12 Dora Wiebenson, József Sisa, Pál Lövei, op. cit., p. 226.


359

artistice organice conferă o naturaleţe şi intră în acord cu orice peisaj. Artele decorative

integrate în ansamblul arhitectural secession te introduc într-o atmosferă mistică, dar

recreatoare. Acesta fiind rolul principal al motivelor decorative de care se ajută arhitectul:

combinarea geometrismului cu elementele de inspiraţie naturală. Greutatea este oferită de

motivele vegetale în combinaţie cu cele florale, care de cele mai multe ori au şi un rol

simbolic, care fiind de factură orientală în mod obligatoriu au o încărcătură mistică13.

Impresionant este şi factorul coloristic care a devenit o caracteristică a stilului fiind

rezultatul utilizării unor materiale policrome care conferă o imagine estetică valoroasă.

Lechner a reuşit să combine o serie de materiale nu doar pentru a realiza o construcţie cât mai

rezistentă şi stabilă constructiv, ci şi pentru imaginea estetică a materialelor în ansamblul

arhitectural. Prin urmare, o altă caracteristică a stilului secessionist este îmbinarea

funcţionalităţii cu aspectul estetic. Colaborarea cea mai fructoasă în ceea ce priveşte

materialele utilizate, a fost cu fabrica de ceramică de la Pecs, unde a activat artistul Zsolnay

Vilmos (1827-1900). Zsolnay Vilmos a fost şi el un promotor al unui stilului național ce se

contura, fiind puternic legat de şcoala de la Gödöllő. Lucrările sale spectaculoase au fost

acoperişurile de sticlă, cu plăci policrome, realizate într-o tehnică specifică ceea ce l-a făcut

cunoscut în întreaga Europă a vremii.

Stilul creat de el nu a rămas un apanaj al Ungariei, ci acesta a fost transmis și în

Transilvania prin discipolii săi Jakab Dezsö (1864-1932), Komor Marcell (1868-1944),

Baumgarten Sándor14 (1864-1928). Noua generaţie care pleda pentru o astfel de noutate s-a

constituit în avantgarda maghiară, formată dintr-o serie de artişti practicanţi ai artelor

frumoase şi ai artelor decorative: Ödön Lechner, József Rippl-Rónai (1861-1927), Károly Kós

( 1883-1977) etc. Un alt factor de importanţă în originile acestui nou stil a fost şi mişcarea

Arts and Crafts din Anglia prin sprirtualizarea artei care are menirea de a înzestra cu

expresionism şi individulalism decorația. Astfel, el a creat stilul neomaghiar, detașat de

celelalte stiluri istorice, dar pe care le-a utilizat ca surse de inspirație, în special pe cel

folcloric, gotic și pe cel oriental.

13 Katalin Gellér, op. cit., p. 87, passim. 14 Ibidem.


360

1. Ödön Lechner, Muzeul de Arte

Aplicate, Budapesta

2. Ödön Lechner, Institutul de Geologie,

Budapesta

3. Ödön Lechner, Primăria din Szeged

4. Ödön Lechner, Primăria din Kecskemet


361

BiIBLIOGRAPHY:

1. Constantin, Paul, Mică enciclopedie de arhitectură, arte decorative şi aplicate

moderne, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977.

2. Gellér, Katalin, A magyar szecessziő, Editura Corvina, Budapesta, 2004.

3. Howard, Jeremy, Art Nouveau: international and national styles in Europe,

Editura Manchester University Press, Manchester, 1996.

4. Keresztes, Gyula, Marosvásárhely Szecessziós épületei, Editura Difprescar Kiodó,

Târgu Mureș, 2000.

5. Wiebenson, Dora, Sisa, József, Lövei, Pál, The Architecture of Historic Hungary,

Editura The MIT Press, Cambridge, 1998.

6. Zepetnek, Steven Tötösy de, Vasvari, Louise O., Comparative Hungarian Cultural

Studies, Editura Purdue University Press, West Lafayette, 2011.

the origin and significance of the decorative motifs in ... 04 30.pdf · la motivele...

Documents