tema 5. finantarea activelor(vio final)

8/15/2019 Tema 5. Finantarea Activelor(Vio Final)

1/30

Tema 5 :Finanţarea

activelor circulante îngospodăriileagroindustriale


2/30

5.1 Conţinutul economic, structura materială şi rotaţia fondurilor circulante îngospodăriile agricole.

5.2 Determinarea necesarului pentru finanţarea activelor circulante.5.3 Surse definanţare a activelor circulante.

5.4 Creditele pe termen scurt – sursa de acoperire aactivelor circulante

PLANUL TEMEI:


3/30

BIBLIOGRAFIE:1. IulianVăcăreţ ş.a . „Finanţe Publice”

2. Toma Mihai „Finanţele şi gestiunea financiară” 3. Ion Stancu „Gestiunea financiară” 4. MihaiAdochiţei ş.a . „Finanţele agenţilor economici”5. Paul Bran „Finanţele întreprinderii”6. Ivan Glig „Drept financiar public”7. PetreŞerban „Analizaactivităţii economico-financiară” 8. Marin Dumitru „Finanţele întreprinderii”9. Nadejda Botnar „Finanţele întreprinderii”10.Revista „Contabilitateşi audit”11.Revista „Bănci şi Finanţe ”12.Revista „Banca mea”


4/30

5.1Conţinutul economic, structura materială şi rotaţia fondurilor circulante în gospodăriile agricole

Activele circulante constituie ocomponentă esenţială a mijloaceloreconomice ale întreprinderii ce aumenirea să asigure funcţionalitatea curentă a acesteia, constituind obiectul

asupracărora se realizează acţiunea de prelucrare şi transformare specifică unităţii economice.


5/30

Reflectate înactivulbilanţului

întreprinderii,activelecirculantecuprind în

structura lor:

stocuri de mărfuri şi materiale;

creanţe pe termen scurt;

investiţii pe termen scurt,care apar în urma plasăriiexcedentului de trezorerie;

disponibilităţi băneşti aflate în casă sau pe cont la bancă.


6/30

Asemănător cu agenții economici din economianațională și în gospodăriile agricole mijloacelor

circulante sunt formate din:

materii prime șimateriale;

combustibil;

produse finite;

alte valori materialesau bănești .


7/30

caracterul sezonier al producţiei ;

specializarea sau profitul întreprinderii;

condiţiile de aprovizionare ;

producţie ;

desfacere.

În timpul rotaţiei , când trec din sfera decirculaţie în sfera de producţie şi invers mijloacelecirculante se găsesc într-o continuă modificare, fiindinfluenţate de:


8/30

Întreactivele

circulantemaiimportantemenționăm :

materiişi minerale;

animale tinere;

păsări tinere și animale la îngrășat ;

animale adulte de reproducție, carenu intră în categoria activelor fixe ;

producţia neterminată industrială ;

semifabricatedin producția proprie îngrășămintelor, ş.a .


9/30

seminţe şi materiale de plantat, furaje, îngrăşăminte chimice şi naturale;

medicamente, materiale de pansament, dezinfectantede uz veterinar

erbicide, combustibil şi lubrifianţi, piese de schimb şimateriale pentru reparaţii ;

obiectele de inventar, de mică valoare şi scurtă durată.

Materiile şi materialele au o structură foarte diversificată, cuprinzând atât elemente denatură agricolă cât şi de natură industrială :


10/30

• la începutul anului cea mai mare parte demijloace circulante odeţin rezervele de

producţie (seminţele , furajele,îngrăşămintele );

1

• spre mijloc predomina producţia

neterminată adică cheltuieli cu producţia vegetală şi animală ;2

• în ultima fază a anului mijloacelecirculante suntalcătuit din produse finite.3


11/30

Prin consumul treptat al stocurilor,activele

circulante trec în procesul creierii de noi valorişi se regăsesc sub formastocurilor de produsefinite sauproducţie neterminată . Ca rezultat alexpedierii lor către consumatori, activelecirculante apar, în bilanţul contabil, sub formainiţială de capital bănesc sau sub formă decreanţe asupraclienţilor .

Procesul de formareşi transformare a activelorcirculante poate fi prezentat schematic,după cumurmează :


12/30

Procesul de formareşi transformare a activelorcirculante poate fi prezentat schematic,după cum

urmează :


13/30

Fondurile activelor circulante înrelaţia lor începândde la formabănească parcurge toate fazele circuituluişi

revine la forma iniţială , iar o parte din ele ocoleşte forma bănească, rămânând în permanenţă în sfera deproducţie .

Timpul de rotaţie a AC este format din timpul deproducţie şi timpul de circulaţie , ritmul că aici secreează produsele din care se realizareaşi apoi seobţine profit.

Viteza derotaţie a AC poatecreşte şi aceasta e binedacă se asigură folosirea lorcorectă să nu se formezestocuri mai mari decât necesarulşi a. Dar cel mai marerol îl are calcularea necesarului în stocuri pentrumaterii şi materiale pe baza calculelor justificate.


14/30

• seminţe şi material de plantat;• îngră ș ăminte ;

• pesticide;• furaje şi aşternut ;

• păsări şi albini;• producţia neterminată vegetală ;

• producţia neterminată din industrie ;• produse finite ş.a.

Necesarul de mijloace circulante se face pegrupe de elemente cum sunt:

5.2 Determinarea necesarului pentrufinanţarea activelor circulante


15/30

Tot necesarul în active circulantea acestor grupe sestabileşte înfuncţie de normele de consum, ele secalculează separat pentru fiecareelement (seminţe , furajeş.a.)

1. Necesarul înactive circulante pentruproducţia neterminată din zootehnie se stabileşte în funcţie de efectivele de animale pespeciişi categorii de lasfârşitul perioadeişi preţul pe kg sau animal.

2. Necesarul deactive circulante pentruproducţia neterminată din fitotehnie, industrie reprezintă valoarea tuturor lucrărilor şi consumul deseminţe , îngrăşăminte , materiale etc. lasfârşitul anuluişi se adaugă consumurile ce vor fi efectuate în cursul anuluişi se adaugă cheltuieli ce vor fi efectuate în cursul anului până la recoltare.

3. Necesarul deactive circulante semifabricate, produse finite,produse alcoolice, reprezintă valoarea acestora lasfârşitul perioadei.

4. Necesarul deactive circulante pentru cheltuielile anticipateîn care se includ în special cheltuielile pentru culturile perene,ameliorarea solurilor acide se stabilesc la nivelul consumurilor dinanul precedent.


16/30

Algoritmuldeterminării stocului optim de materii primeşi materiale începe cu identificarea tuturor cheltuielilor de

aprovizionareşi a celor dedeţinere a stocurilor. Cheltuielile de aprovizionaresunt cele ocazionate destudierea pieţei furnizorilor, cheltuieli de transport-aprovizionare, cheltuieli de întocmire a comenzii, alte

cheltuieli. Nivelul cheltuielilor totale suportate deîntreprindere este îndependenţă de numărul aprovizionărilor . Cheltuielile dedeţinere a stocurilor sunt generate de

întreţinerea acestora în anumitecondiţii de păstrare (căldură,

lumină), cheltuieli prilejuite de paza stocurilor, asigurarea lor(plata primelor de asigurare). Nivelul cheltuielilor este direc proporţional cu mărimea stocului, astfel încâtcreşterea stocului antrenează un volum mai mare de cheltuieli.


17/30

Figura 6.3.1.Interdependenţa dintre mărimea stocului şi nivelul cheltuielilorprivind aprovizionareaşi deţinerea acestuia

Notăm prin: S - mărimea optimă a stoculuicomandat N - necesarul anual de aprovizionat ca- costul fix unitar pentru pregătirea

unei noiaprovizionări

cd - costul de depozitare pe unitate destoc Pa - preţ unitar de aprovizionare Ca - cost total de aprovizionare Cd-cost total de depozitare.


18/30

Mărimea optimă a stocului de materii primeşi materiale este cea careantrenează cheltuieli totale minimale. în grafic, seobservă că valoarea minimă a costului total (Ct) seobţine exact pentru acea cantitate a stocului pentru care costul dedeţinere (Cd) este egal cu

costul de aprovizionare (Ca). Reiesecă problema care apare în cadrul gestiunii stocurilor esdeterminarea optimului între cheltuielile dedeţinere a stocurilor şi costurile deaprovizionare, ori determinarea nivelului stocului demărfuri şi materiale care va antrenacosturi totale minimale.

Întrucât stocurile seconsumă aproape zilnic, fie în consum, fie învânzări, cheltuielile dedepozitare sunt o medie a cheltuielilor din prima zi a constituirii stoculuişi a celor din ultimazi de existenţă a acestuia. Deci, costul pe unitate de stoc secorectează cu V, şi va fi cd/2.Costul total ceţine de formarea stocului este egal cu:

Ct = Ca + Cd, iar costul de aprovizionareşi cel de depozitare vor fi egale cu:

Minimul costului seobţine în punctul în care derivata întâi a costului total în raport mărimea stocului esteegală cu zero.


19/30

Aşadar , mărimea stocului optimse calculează după formula:

Numărul de comenzide aprovizionare cu materii prime (n) într-un an este de:

Intervalul dintre două aprovizionări (i), va fi:

Atât numărul de comenzi, câtşi intervalul dintredouă aprovizionări sunt aleatorii,fiecare dintreaceşti doi indicatori pot fiinfluenţaţi de un sistem întreg de factori, precum: caracterul procesului de producţie (sezonier, continuu), complexitateaaprovizionării, competitivitatea produselorşi mărimea cererii, starea tehnologică aîntreprinderii etc.Concomitent cu determinarea stocului optim de materii primeşi materiale, se poatecalcula şi nivelul optim al volumului de produse finite, pentru care costurile vor fiminimale (S pF):

Q - reprezintă volumul producţiei planificat S - consumjul specific pe unitate de produsC - costul dedeţinere la un leu stoc de produse finite în perioada planificată

optimS N n =

zilen

i 360

=


20/30

Exemplu Întreprinderea planifică producerea unui nou tip de producţie în cantitate

de 2000 tone. Consumurile de producţie pe unitatea de produs sunt de 200 lei.Costul dedeţinere constituie 20 lei pentru 1 leu stoc de produse finite.

Reiesecă volumul producţiei fabricate, pentru care cheltuielile dedeţinere şi cele de aprovizionare vor fi minimale, este egal cu 200 tone.

În practică, se pot întâmplasituaţii în care stocul curent s-a epuizat, iaraprovizionarea cu un nou stoc de materii primeîncă n-a fost făcută, ceea ceduce la întreruperea procesului de producţie , la creşterea riscului economic.Pentru a evita asemeneasituaţii , întreprinderea poate forma un stoc desiguranţă , care reprezintă cantitatea de materii primeşi materiale necesară pentru asigurareacontinuităţii ciclului de exploatare în cazul eventualelorîntreruperii în aprovizionare, înconsecinţă , mărimea stocului optim semajorează, amplificându-se, înacelaşi timp, costul de aprovizionare, dar maiales cel de păstrare a stocului. Costurile suplimentare cu formarea stocului desiguranţă trebuie să fie contrabalansate de costurile cu pierderea devânzări datorită lipsei de stocuri.Mărimea optimă a stocului desiguranţă se determină ca probabilitatea satisfacerii cererii pentru un anumit produs sau pe grupe d produse, într-un anumit volumşi la termenul stabilit.


21/30

5.3 Surse definanţare a activelor circulante.

Din punct de vedere alsurselor financiare de formaresau de acoperire de fonduriactivele circulante pot fi:

active circulante procurate dinfonduri proprii;

active circulante

procurate dinfonduriîmprumutate.

În ciclul de exploatare amijloacelor circulante secreează 3 grupe de stocuri

fizice cum ar fi:

stocuri de materii primeşi materiale;

producţianeterminată sau

stocuri în curs defabricaţie;

stocuri de producţiefinită.


22/30

proprii arase împrumutate

Avem 3 resurse de finanţare amijloacelor circulante:


23/30

Sursele interne se referă, în primul rând, la profitul net, care trebuiesă fie, în proporţii raţionale , repartizat între plata dividendelorşi fondulde dezvoltare economică, divizat, la rândulsău, în fondul deinvestiţii înactive fixeşi fondul deinvestiţii în active circulante (stocuri de materii prime intrate în procesul de producţie ).

Având în vedere,însă, că stocurile seconsumă integral într-un singurciclu de exploatare, asigurareacontinuităţii procesului de producţie şi aritmicităţii vânzărilor va necesita o înnoire permanentă a stocurilor,

cărora, din punct de vedere financiar, le corespund surse permanente definanţare . Partea din resursele financiare careasigură finanţarea permanentă a activelor circulante senumeşte fond de rulment.

Necesarul financiar sau totalitatea mijloacelor circulante mai poate fnumitşi necesarul fondului de rulment, care este egal cu:

F rulment = Stocurile +clienţii – Datoriile sau din punct de vedere contabil, fondul de rulmentReprezintă excedentul de c/(pital permanentfaţă de imobilizările în active petermen lung.

Fond de rulment = Capital permanent - Active pe termen lung


24/30

Capitalul permanent este format din capital propriuşi datorii petermen lung, care sunt exigibile într-o perioadă mai mare de un an,dobândind, astfel, caracter de stabilitate în timp pentru întreprindere.

Figura 6.5.1. Prezentarea grafică a fondului de rulment


25/30

Stocurile şi clienţii reprezintă activele sau active circulante întimpul exploatării, iar furnizorii sunt pasive de exploatare. In grupaactivelor pe lângă stocuri şi clienţi mai intră şi avansurile acordatefurnizorilorşi personalului, iar în grupa pasivelorintră furnizori, avansuri primite de laclienţi , datoriifaţă de personal, statşi asigurări sociale.

Pentru a calculaizvoarele de acoperirefinanciară a activelorcirculante cum sunt datoriilefaţă de furnizori,salariaţi e necesar de acalcula corectmărimea lor pentru a fi luate înconsideraţie la finanţare .

Acestea resurse cândgospodăria agricol foloseşte de resurse băneşti ce nu-i aparţin , adică a întreprinderilor furnizoare în practică financiară sunt cunoscute sub forma de resurse atraseşi nu sunt decât pasivele stabile.

La finanţarea activelor circulante se ia înconsideraţie numaisoldul minim a pasivelor stabile, de aici reiese că pasivele stabilitereprezintă datoriile minimale şi au un caracter de permanenţă îngospodăriile agricole. Elementele pasivelor stabile sunt salarii, impozitela salariu,contribuţiile la asigurările sociale, impozite pe profit, alteimpoziteşi taxe.

Î


26/30

În practicafinanciară pasivele stabile secalculă după 2 metode:Pasivele stabile determinate direct pe fiecare elementMetoda soldurilor zilnice:

, unde

Dt-datorii trimestrialeNînt - numărul de zile întârziate

Se alege trimestru cel mai mic, iar calculul poate fifăcut şi pe 30 zile. Sestabileşte cota zilnică pentru fiecare datorie prin raportulobligaţiilor trimestriale lanumărul de 90zile şi se înmulţeşte m cota mediezilnică a datoriei cunumărul de zile întârziate a plăţii obligaţiei , obţinându -se soldul activelor curente în ziua când are loc achitarea. Acest sose adună în fiecare zi cu cota mediezilnică până când soldul vascădea brusc cu sumaachitată .

Metoda calculului direct pe fiecare elementconstă în aplicareaurmătoarei relaţii :

Ps – pasive stabileDt – datoriatrimestrială Zî – numărul de zile de întârziere a plăţii .

Excepţie de la această regulă o prezintă pasivele stabile a fondurilor în vedereaexecutării reparaţiilor , ele prezintă suma cea maimică a rezervelor de fonduri pentrureparaţii .

Mps = (Dt + Nînt) / 90

90

Zi Dt

Ps

+

=


27/30

volumul vânzărilor;

valoarea stocurilor;

nivelul datoriilor circulante;durata de încasare aclienţilor etc.

Mărimea fondului de rulment esteinfluenţată de un sistem de factori, ceimai semnificativi fiind:


28/30

Situaţia în care fondul de rulment real este mai micdecât fondul de rulment necesar, ca urmare ainfluenţei nefaste a factorilorenumeraţi , impune găsirea de noisurse pentru realizarea echilibrului dintre acestedouă fonduri. Reechilibrarea, în asemeneasituaţii , se poaterealiza fie prin majorarea capitalului permanent, fie prin

atragerea de resurse financiare pe termen scurt.Sporireacapitalului permanent se poate realiza prin:

recurgerea la împrumuturi,

aporturi noi ale acţionarilor, emisiuni de acţiuni,

obţinerea subvenţiilor din partea statului.


29/30

1.• credite pentru cheltuieli privind aprovizionarea cu stocuri de materii prime şi materiale, energie, combustibil

necesare finalizări produselor şi serviciilor cu desfacere asigurată;

2.• credite pentru stocuri şi cheltuieli sezoniere. Se acordă întreprinderilor cu caracter sezonier de producţie (fabrica

de conserve, uzina de prelucrare a strugurilor, etc);

3.• creditul de scont, dacă întreprinderea are efecte comerciale de vândut;

4.

• creditul factoring. Factoringulimplică procurarea facturilor de plată (creanţelor) de către o societate financiarăspecializată şi achitarea lor contra unui comision. Creditul factoringse acordă în baza cererii, însoţită de unborderou al facturilor în care se cuprinde informaţia cu privire la numărul şi data facturii, valoarea facturii şiscadenţa acesteia, plătitorul şi banca care -l deserveşte.

În acoperirea necesarului de fonduri pentru active circulante creditul bancar petermen scurt ocupă un loc important în finanţare . Potrivit Legii Finanţelor băncile acordă gospodăriilor agricole credite în baza de contract pentrufinanţarea activelor

circulante.De aceea, în practică, reîntregirea necesarului fondului de rulment serealizează din surseatrase, care pot fi:

• de la bănci, se acordă întreprinderilor pe o perioadă de până la un an, în anumitecondiţii şi cu oanumită dobândă ;

5.4 Creditele pe termen scurt – sursa de acoperire a activelor circulante


30/30

Creditul comercialreprezintă o formă de credit ce apare întredouă întreprinderişi vizează :1 . Creditul acordat de către furnizor întreprinderii sub formă de materii prime şi materiale, pe de o

parte, pe perioada de la livrareamărfurilor până la achitarea contravalorii lor, dar nu mai mare de un an. Inţările vest-europene, durata de acordare a creditului-furnizordiferă de la întreprindere la alta, înfuncţie desectorul de activitate al acestora. Secunoaşte urmatoarea clasificare a creditului furnizor înfuncţie dedurată :

pînă la 40 zile - în industria alimentara a bunurilor proaspete; pînă la 75 zile - bunuri textile de consum; pînă la 77 zile - pentru bunuri alimentare comercializate în „en-gros-uri"; pînă la 48 zile - pentru bunuri alimentare comercializate „en detail" în mari complexuri comerciale; pînă la 81 zile - pentru bunuri nealimentare comercializate în „en-gros-uri"; pînă la 67 zile - pentru bunuri nealimentare comercializate „en detail".

Creşterea duratei de acordare a creditului comercial peste cele indicate mai sus, se poate accepta pentclienţii permanenţi, cu situaţie financiară stabilă .

Întreprinderea poate apela laaceastă formă de credit fie atunci când rata dobânzii bancare estedezavantajoasă, fie în situaţii precare din punct de vedere financiar, câand bancilerefuză satisfacereacererii de credite.

2. Creditul acordat furnizorului, sub formă de avans, pentru a-i crea acestuia posibilităţi financiare învederearealizării comenzii, pe de alta parte.Creditul comercialconstituie un mijloc eficient de acoperire a necesarului definanţare al ciclului de

exploatare, deoarece, în practică, furnizorul nusolicită garanţii şi este mult mai tolerant decâtinstituţiile financiare, în cazulnerespectării scadenţei de plată .

tema 5. finantarea activelor(vio final)

Documents