super avenor magazine nr. 6

12
1 România este și țara mea de Emil Todirașcu, cls. a V-a p ărinții mei sunt originari din Basarabia și au venit în România atunci când au decis să facă facultatea aici. Ei și-au dorit o schimbare în bine, o oportunitate de a-și realiza visele. După terminarea facultății, au încercat să valorifice cele învățate aici, în România, mult mai aproape de Europa. În prezent, părinții mei colaborează cu mai mulți parteneri externi, cu ajutorul cărora au reușit să dezvolte o afacere în domeniul medical. După mai mulți ani de activitate, au început să apară și primele rezultate, iar „drumul către succes a fost unul anevoios, mai ales atunci când alegi să mergi pe căi nebătătorite”, îmi spune mama. „Firește, în spatele acestui succes este o muncă asiduă și constantă. Important este să îți dorești foarte mult și să-ți placă ceea ce faci”. Fiind departe de locul de baștină, în România, părinții mei nu s-au simțit singuri. Aici au întâlnit persoane deosebite, care i-au încurajat în demersurile lor, iar sfaturile acestora au contat enorm pentru ei. Bineînțeles, România a însemnat și opotunitatea de a avea acces la adevăratele valori românești, dar și europene. În ultimele două decenii, s-a accentuat tot mai mult setea basarabenilor pentru cultura românească. Nu în ultimul rând, România a însemnat un avantaj pentru mine însumi și pentru fratele meu. Avem șansa să învățăm la una dintre cele mai bune școli din București, sau chiar din România. Îmi place școala, am profesori deosebiți și niște colegi drăguți, cu care mă înțeleg foarte bine. Părinții mei s-au mutat de la Chișinău la București, dar, dacă stau să mă gândesc bine, nu au plecat niciodată din țară, pentru că „Basarabia este pământ românesc”, îmi explică tata. Aici sau acolo? de Maya Sorian, cls. a VI-a m-am mutat acum o lună în Avenor College. Mi s-a părut o școală bună. Mai bună ca cea anterioară. Acolo eram 30 de copii în clasă. Nu înțelegeam mai nimic la oră, deoarece majoritatea profesorilor predau o singură dată, fără a se asigura că fiecare copil din clasă a înțeles lecția. Deci, recunosc, nu înțelegeam tot. Nu aveam cum, deoarece materia era multă și grea. Primeam multe teme pentru acasă și, de obicei, ne era greu să ne descurcăm cu asta. Învăța fiecare cum și cât reușea. Orele începeau la 12:00 și se terminau la 18:00. Ajungeam acasă, mâncam, ne făceam temele, ne culcam, ne trezeam, ne făceam temele și plecam la școală, urmând să facem același lucru în fiecare zi a săptămânii. Nu am avut niciodată ore ca Drama sau BC. Temele de mate erau strict de făcut acasă, fiindcă “de aceea se numesc teme”. Orei de LEM îi ziceam Engleză și profesoarei Teacher, nu Miss. Singura mâncare pe care școala ne-o dădea, erau “cornul și laptele” (niște pâine și un lapte cu un gust ciudat). Băile erau murdare. Femeile de serviciu țipau la noi atunci când spălau pe jos și voiam să ne ducem în clasă, pășind pe podeaua udă. Dar, cu bune și rele, era școala la care învățam și nu puteam să nu mă acomodez cu asta. După șase ani, deja mi se părea normal tot ce se întâmpla. Și ce dacă mâncarea nu era bună? Îți luai de acasă. Și ce dacă băile erau murdare? Le evitai. Copiii găseau soluții la orice. Baia era locul în care îți aranjai părul, pe podelele ude “patinai”, uitându-te înțelegător la femeile de serviciu care țipau. Diferențele sunt mari. Îmi amintesc momentul în care am intrat în clasă, la noua mea şcoală. Erau doar câțiva copii, o fată și doi sau trei băieți. M-au făcut să râd. M-au întrebat cum mă cheamă și m-au făcut să râd. Asta nu s-ar fi întâmplat dincolo. Apoi, am înțeles la ora de Biologie. Nu doar că am înțeles, dar am învățat în clasă. Mi s-a părut interesant. Pentru prima dată. M-a surprins matematica. Tata avea dreptate. Este bazată pe logică. M-a surprins calmul din vocea profesorului de mate. Un calm pe care nu l-aș fi întâlnit la nici un alt profesor din cealaltă școală. Mi-a plăcut ora de română. Am învățat să facem caracterizările într-un mod interesant. Mă bucur că m-am mutat. La școala veche aveam prieteni buni și o dirigintă înțelegătoare. Dar... Colegii mei de clasă actuali sunt okay. Diriginta mea este haioasă și la fel de înțelegătoare. Înțeleg mult de la profesori și nu trebuie să învăț de la zero acasă. Da. Este mult mai bine așa. Victorie! Am câştigat! de Paul Valasutean, cls. a VII-a am ajuns cu toţii la Cam- bridge School din Bucureşti... Con- cursul de baschet organizat de ei adu- nase laolaltă şcoala noastră, British School of Bucha- rest, International School of Bucha- rest şi Cambridge School. Eram aşa de emoţionaţi, încât ne amuzam (pretinzând că suntem dezinvolţi) de copiii mici din cort, care îşi făceau antrenamentul de fotbal. Primul meci a fost cel mai dificil. Dar, din primul sfert, ne-am dat seama că nouă o să ne fie mult mai uşor decât credeam. Am câştigat fără probleme şi am început să ne uităm la celelalte meciuri: partajarea celorlalte două echipe şi finala mică a celor care pierduseră. Finala se dădea între noi şi Cambridge. După ce am văzut finala mică, ne-am gândit doar că avem o singură şansă. Ghiciţi ce am făcut... I-am bătut umilitor cu scorul de 27 la 19. Am încheiat jocul cu un strigăt de grup: Victorie!!! Ştefan s-a dus pe teren şi a primit cupa pe care abia aşteptam să o ridicăm cu toţii. Am câştigat!!!... REVISTĂ LUNARĂ DE CULTURĂ ŞCOLARĂ - MARTIE - 2014 Nr. 6

Upload: hahanh

Post on 28-Jan-2017

309 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Super Avenor Magazine nr. 6

1

România este și țara meade Emil Todirașcu, cls. a V-apărinții mei sunt originari din Basarabia și au venit în

România atunci când au decis să facă facultatea aici. Ei și-au dorit o schimbare în bine, o oportunitate de a-și realiza visele. După terminarea facultății, au încercat să valorifice cele învățate aici, în România, mult mai aproape de Europa. În prezent, părinții mei colaborează cu mai mulți parteneri externi, cu ajutorul cărora au reușit să dezvolte o afacere în domeniul medical. După mai mulți ani de activitate, au început să apară și primele rezultate, iar „drumul către succes a fost unul anevoios, mai ales atunci când alegi să mergi pe

căi nebătătorite”, îmi spune mama. „Firește, în spatele acestui succes este o muncă asiduă și constantă. Important este să îți dorești foarte mult și să-ți placă ceea ce faci”.

Fiind departe de locul de baștină, în România, părinții mei nu s-au simțit singuri. Aici au întâlnit persoane deosebite, care i-au încurajat în demersurile lor, iar sfaturile acestora au contat enorm pentru ei. Bineînțeles, România a însemnat și opotunitatea de a avea acces la adevăratele valori românești, dar și europene. În ultimele două decenii, s-a accentuat tot mai mult setea basarabenilor pentru cultura românească.

Nu în ultimul rând, România a însemnat un avantaj pentru mine însumi și pentru fratele meu. Avem șansa să învățăm la una dintre cele mai bune școli din București, sau chiar din România. Îmi place școala, am profesori deosebiți și niște colegi drăguți, cu care mă înțeleg foarte bine. Părinții mei s-au mutat de la Chișinău la București, dar, dacă stau să mă gândesc bine, nu au plecat niciodată din țară, pentru că „Basarabia este pământ românesc”, îmi explică tata.

Aici sau acolo?de Maya Sorian, cls. a VI-am-am mutat acum o lună în Avenor College. Mi s-a

părut o școală bună. Mai bună ca cea anterioară. Acolo eram 30 de copii în clasă. Nu înțelegeam mai nimic la oră, deoarece majoritatea profesorilor predau o singură dată, fără a se asigura că fiecare copil din clasă a înțeles lecția. Deci, recunosc, nu înțelegeam tot. Nu aveam cum, deoarece materia era multă și grea. Primeam multe teme pentru acasă și, de obicei, ne era greu să ne descurcăm cu asta. Învăța fiecare cum și cât reușea. Orele începeau la 12:00 și se terminau la 18:00. Ajungeam acasă, mâncam, ne făceam temele, ne culcam, ne trezeam, ne făceam temele și plecam la școală, urmând să facem același lucru în fiecare zi a săptămânii. Nu am avut niciodată ore ca Drama sau BC. Temele de mate erau strict de făcut acasă, fiindcă “de aceea se numesc teme”. Orei de LEM îi ziceam Engleză și profesoarei Teacher, nu Miss. Singura mâncare pe care școala ne-o dădea, erau “cornul și laptele” (niște pâine și un lapte cu un gust ciudat). Băile erau murdare. Femeile de serviciu țipau la noi atunci când spălau pe jos și voiam să ne ducem în clasă, pășind pe podeaua udă. Dar, cu bune și rele, era școala la care învățam și nu puteam să nu mă acomodez cu asta. După șase ani, deja mi se părea normal tot ce se întâmpla. Și ce dacă mâncarea nu era bună? Îți luai de acasă. Și ce dacă băile erau murdare? Le evitai. Copiii găseau soluții la orice. Baia era locul în care îți aranjai părul, pe podelele ude “patinai”, uitându-te înțelegător la femeile de serviciu care țipau.

Diferențele sunt mari. Îmi amintesc momentul în care am intrat în clasă, la noua mea şcoală.

Erau doar câțiva copii, o fată și doi sau trei băieți. M-au făcut să râd. M-au întrebat cum mă cheamă și m-au făcut să râd. Asta nu s-ar fi întâmplat dincolo. Apoi, am înțeles la ora de Biologie. Nu doar că am înțeles, dar am învățat în clasă. Mi s-a părut interesant. Pentru prima dată. M-a surprins matematica. Tata avea dreptate. Este bazată pe logică. M-a surprins calmul din vocea profesorului de mate. Un calm pe care nu l-aș fi întâlnit la nici un alt profesor din cealaltă școală. Mi-a plăcut ora de română. Am învățat să facem caracterizările într-un mod interesant. Mă bucur că m-am mutat. La școala veche aveam prieteni buni și o dirigintă înțelegătoare. Dar... Colegii mei de clasă actuali sunt okay. Diriginta mea este haioasă și la fel de înțelegătoare. Înțeleg mult de la profesori și nu trebuie să învăț de la zero acasă. Da. Este mult mai bine așa.

Victorie! Am câştigat!de Paul Valasutean, cls. a VII-aam ajuns

cu toţii la Cam-bridge School din Bucureşti... Con-cursul de baschet organizat de ei adu-nase laolaltă şcoala noastră, British School of Bucha-rest, International School of Bucha-rest şi Cambridge School. Eram aşa de emoţionaţi, încât ne amuzam (pretinzând că suntem dezinvolţi) de copiii mici din cort, care îşi făceau antrenamentul de fotbal.

Primul meci a fost cel mai dificil. Dar, din primul sfert, ne-am dat seama că nouă o să ne fie mult mai uşor decât credeam. Am câştigat fără probleme şi am început să ne uităm la celelalte meciuri: partajarea celorlalte două echipe şi finala mică a celor care pierduseră.

Finala se dădea între noi şi Cambridge. După ce am văzut finala mică, ne-am gândit doar că avem o singură şansă. Ghiciţi ce am făcut... I-am bătut umilitor cu scorul de 27 la 19. Am încheiat jocul cu un strigăt de grup: Victorie!!! Ştefan s-a dus pe teren şi a primit cupa pe care abia aşteptam să o ridicăm cu toţii. Am câştigat!!!...

REVISTĂ LUNARĂ DE CULTURĂ ŞCOLARĂ - MARTIE - 2014

Nr. 6

Page 2: Super Avenor Magazine nr. 6

2

Lumea basmului văzută în culoareAvenor College şi Galeria Galateca organizează expoziţia anuală de artă plastică pentru copii WORK IN PROGRESS, aflată deja la ediția a III-a. Expunerea are ca temă basmele româneşti, iar copiii din şcoli bucureştene au lucrat în tehnici diverse. Despre acest proiect, aflăm mai multe amănunte de la Doina Crăciun, profesor de Arte plastice:Care este ideea proiectului BASMUL ROMÂNESC, la care tu și Cornelia Andone ați lucrat împreună cu copiii?În aceasta perioadă, școala Avenor College studiază tema Timp și spatiu românesc, iar această temă se încadrează în programul de subiecte pe care le discutăm/atingem la cursuri. Prin acest proiect, s-a urmărit promovarea basmului, atât în rândurile celor

mici, cât și rememorarea și analizarea culturii românești (a costumelor populare, a peisajului rural, a tradițiilor, a regionalismelor populare, etc.), în rândul elevilor mai mari. Am lucrat împreună cu copiii la transpunerea pe hârtie, într-un context fantastic-real, a ideilor sugerate de povești și s-a urmărit, totodată, surprinderea valorilor noastre tradiționale. Cât timp aţi lucrat la proiect?

Copii au lucrat o perioadă de aproximativ 2-3 săptămâni, în care proiectul a început prin cit-irea cu intonație a basmului și alegerea unui mo-ment inspirant din text, apoi a urmat documentația și studierea anumi-tor probleme (de îmbrăcămin t e , de construcție a n a t o m i c ă și mișcare

corporală, de arhitectură), pentru a putea transpune compoziția într-un format tip, pe hârtie. Cum au reacționat copiii?Au întâmpinat bucuroși și creativi această temă. Planșele lor mi-au dovedit că basmul românesc are, în continuare, un loc aparte în lista lor cu povești preferate, indiferent de vârstă.Poți înțelege lumea basmului prin pictură?Cred că lumea basmului este cel mai mult înțeleasă prin pictură, deoarece acestea două au în comun un element foarte important: imaginația. Ilustrarea unui text te transformă într-un mic regizor, care este provocat să-și transpună propria interpretare, un creator de imagini care transmit informații, iar, de cele mai multe ori, pentru cei mici, rolul imaginii este mai important decât textul. Ilustrația este mai mult decât o imagine. Trebuie să povestească, să deschidă viziuni dar și să călăuzească cititorul. Pentru un copil, ea însoțește ceea ce îi este citit. Pentru un adult, completează ceea ce citește.

INTERVIUDespre Assembly și

provocările interpersonaleinterviu cu Marilena Nicolae,

coordonator Ciclul primarA devenit deja o rutină ca elevii Avenor să înceapă dimineaţa de vineri cu întâlnirea de la Assem-bly şi să discute cele mai importante subiecte ale săptămânii. Obiectivul principal al acestei întâlniri este ca elevii şi profesorii să simtă că fac parte din comunitatea şcolii şi că împart aceleaşi valori. Iată ce am aflat de la Mari Nicolae, director adjunct:Ce este un Assembly? Îmi vine în minte un răspuns pe măsura temei școlii. Într-un spațiu comun (cafeteria) în timpul aceleiași ore de curs, vinerea dimineața, comunitatea Avenor se adună într-un Assembly mic (clasele P-III) sau mare (clasele IV-VIII), pentru a trece în revista aspecte importante din viața școlară. Întâlnirea Assembly este un eveniment de ,,proporții”, dacă ne gândim la numărul de elevi și profesori participanți, sau la gradul de generalitate al temei dezbătute.Cum se integrează Assembly-ul în School Curriculum?Pe scurt, ca o mănușă. Asta, mai ales, dacă privești lucrurile din perspectiva temelor școlii. Assembly este una din activitățile care urmăresc să așeze la aceeași masă (cu laptop și conexiune la internet) cât mai multe discipline școlare. De exemplu, la Assembly, se discută în 45 de minute despre legăturile văzute și nevăzute dintre antreprenoriat, carieră, ecuația succesului, istoria și geografia României, etc.De ce este important să existe în școală un Assembly?Un Assembly reușit vorbește despre ethosul școlii. Modul în care elevi de diferite vârste împărtășesc idei și experiențe, se ascultă unii pe alții, demonstrează ,,live” cum se construiește profilul elevului prin co-municare, respect, toleranță.Cum se pregătesc copiii și profesorii pentru Assembly?La începutul anului școlar, profesorul coordonator de Assembly stabilește împreună cu ceilalți profe-sori tematica întâlnirilor săptămânale, în funcție de temele școlii, evenimentele cotidiene (sărbători), sau alte subiecte de interes pentru elevi. Fiecare Assembly este moderat de către un profesor, pe baza unui plan de acțiune asemănător părților unei compuneri, dacă vreți. Sunt alese, cu grijă, cele mai interesante materiale (video-audio). Sunt pregătite și momente surpriză, deopotrivă! Din ce în ce mai des, elevii sunt actorii principali ai acestori întâl-niri în plen. Ghidați de o echipă de profesori, elevii recită poezii, dansează și cântă sau își exersează abilitățile de oratorie prin prezentarea de proiecte in-dividuale sau de grup. Uneori și părinţii participă la Assembly. Îmi amintesc de un părinte care le-a vorbit elevilor despre pasiuni, altul despre regie și film, sau despre cum și-a ales meseria. Personalități ca Ioana Pârvulescu sau Radu Gologan sunt invitate să le vorbească elevilor despre ce înseamnă perseverența, responsabilitatea, implicarea sau creativitatea. Așa că Assembly are și el rutina lui: moment de învio-rare, dezbaterea unei teme, anunțarea punctajelor pe căsute dar și a performanțelor școlare deosebite, înmânarea certificatelor de merit și desemnarea elevului Star of the Week.

ACTUALITATEA“H

arap

Alb

” - A

na-I

linca

Seg

arce

anu,

cls

. a II

I-a

delta

“Pun

guţa

cu

doi b

ani”

- N

ecta

ria

Alex

a, c

ls. a

II-a

alfa

Page 3: Super Avenor Magazine nr. 6

3

Sfaturi pentru eroi de povestescrise cu multă consideraţie, de clasa a II-a Delta

Ana Ştefan: Dragă Harap-Alb, te-aş sfătui să fii mai atent. Să nu mai laşi pe toată lumea să te păcălească. Mă bucur că ţi-ai făcut prieteni, să ştii că ai mulţi. Şi acum, să stai odihnit în pat. Eşti un super erou, toată lumea te ştie. Dar trebuie să te mai şi odihneşti. Nu te mai agita, eşti rege, ai paznici, nu trebuie să mergi chiar tu în război. Trebuie doar să fii liniştit şi să nu te agiţi. Oricum, eu cred că tu nu o să mori niciodată.

Andrei Rotaru: Dragul meu erou Greuceanu, tu eşti foarte puternic, dar trebuie să te faci mai deştept. Îţi dau o misiune: să omori zmeoaicele care ţi-au capturat fratele. Îţi dau paloşul meu de laser şi îţi mai dau şi maşina mea. Vei ajunge la fix ca să îl salvezi. Ai grijă, dragul meu Greuceanu, ţin cu tine şi voi fi şi eu acolo şi te voi ajuta să-ţi recuperezi fratele.

Vlad Voicu: Dragă Prâslea cel Voinic, ar trebui să nu mai ai încredere în fraţii tăi vitregi! De ce nu ai omorât hoţul? Tu ştii că trebuie să alegi dintre toate fetele? De ce nu te-ai împrietenit cu pasărea care te-a ajutat? Puteai să veghezi tot castelul din aer... De ce nu extindeţi castelul? Te rog să faci dreptate!

David Postelnicu: Făt Frumos, eşti cel mai voinic om din lume. În basmele în care apari tu, eşti personajul principal. Salvezi oamenii din diferite cetăţi de zmeii cei urâţi. Şi acum aş vrea să îţi spun nişte sfaturi care, poate, îţi vor fi de folos:

1. Trebuie să ai grijă de viaţa ta!

2. Poţi să continui să salvezi oamenii atacaţi de zmei şi balauri, dar să fii foarte precaut când te lupţi cu aceştia!

3. Salvează cât de mulţi oameni poţi! Îţi urez mult noroc!

Vera Muntean: Dragă Fomilă, te sfătuiesc să nu mai mănânci mult. Mai bine fii mai finuţ şi mănâncă doar: pizza, paste, mămăligă, orez negru, roşii cherry şi punct. Fomilă, am observat că mănânci tot ce vezi în faţa ochilor. Nu e nevoie să mănânci mizerii, fiindcă o să ai diaree. Nu o să îţi placă, o să stai o oră pe WC!!! Nu o să fie amuzant, fiindcă o să iei supozitor. Ştii de ce se numeşte supozitor? Fiindcă trebuie suportat! Pasul 2: să nu te îngraşi! Ia-ţi un cântar. De la IKEA, nu de altundeva, că nu-s bune. Să îmi spui câte kilograme ai, pentru că trebuie să slăbeşti de la 80-90 la 25. Fii serios cu chestia asta! Nu te panica.

Lotus Mangalagiu: Dragă Setilă, te sfătuiesc să nu mai bei atâta apă, nu îţi face bine deloc. Dacă promiţi că nu mai bei apă trei ore, îţi dau 100 lei. Please.

David Santana: Măi Păsărlăţi Lungilă, nu mai mânca păsări. După aceea, trebuie să mergi la spital şi mori şi nu eşti bătrân. Ar trebui să ai o casă. Şi ar mai trebui să te numeşti Pasarela Luigi. Aşa o să poţi să-ţi faci casă în Italia, e frumos acolo. În loc de păsări, mănâncă nuggets, sunt buni. Şi pizza. Joacă-te cu lego, Minecraft sau Angry Birds, că tot îţi plac păsările. Să înveţi să dansezi Gangnam style şi What does the fox say, ţi se potriveşte de minune.

Vlad Muşetescu: Dragă Prâslea cel Voinic, sunt fanul tău nr. 1. Aş vrea să fiu în locul tău. Totuşi, dacă eram aşa, aş fi lăsat castelele şi nu aş mai locui în ele.

Antonia Popa: Dragă Ileana Cosânzeana, eu te sfătuiesc să nu îţi mai pui rochii, pentru că sunt strâmte şi incomode. Ar fi bine să îţi pui chestii mai cool, precum: geci de piele, tenişi cu toc, converşi etc. Să te duci la cumpărături în fiecare weekend. Ia-ţi şi tu o casă cu piscină. Că nu e deloc interesant să locuieşti în castel! Mai degrabă eşti o prinţesă fiţoasă!

Pagina clasei pregătitoare alfa

Ce-ai face dacă ai avea o baghetă fermecată pentru o zi? Oooo!! Copiii clasei pregătitoare Alfa au găsit, deja, răspunsul!Victor: Aș arunca-o pe geam, fiindcă eu nu cred în magie. Dacă, totuşi, ar avea forță, aș lua un ciocan, aș sparge bagheta şi aş pune mâna pe magie.Tudor: Aș deschide un căpăcel aș bea toată forța. Apoi, cu ajutorul ei, mi-aș cumpăra jucării de unul singur. David: Aș transforma totul în ciocolată. I-aș transforma și pe oameni și aș începe să mănânc din ei. Pe toți, în afară de părinții mei și de Matteo, care este prietenul meu și pe care l-aş păstra să mă joc, ca să nu mă plictisesc.Călin: Aș zbura ca o pasăre, să pot să văd soarele mai aproape și tot ce nu pot vedea din avion. Dacă s-ar rupe vraja dintr-o dată, aș putea să cad pe un nor pufos care să mă țină și pe mine.Vlad: Aș putea să merg pe apă și sub apă ca să studiez un rechin fără să-mi facă nimic. Apoi aș intra în gura unei balene unde aș dormi şi mi-aș face mâncare rece ca să nu-i dau foc la limbă. Kaan: Aș face o fabrică plină de bani, ca să îmi pot cumpăra orice. Chiar toată țara, pentru că îmi doresc să fiu președinte.Maria: Aș vrea să plec într-o excursie cu Ileana, ca să ne jucăm.Ileana: M-aș transforma într-o prințesă, aș avea un unicorn pe care să călătoresc și aș vizita locuri noi pe care nu le-am văzut încă. Unicornului i-aș face un loc de joacă și un grajd, ca să îi dau de mâncare.Ada: Aș locui într-un castel de gheață, iar pe niște băieți (cu care mă mai bat) i-aș îngheța și le-aș face o baie rece.Matteo: Mi-aș face un castel de aur unde aș pune bani, comori și o lampă cu un duh înăuntru care mi-ar aduce și mai mult aur.Horia: M-aș transforma în regele lumii! Aș da poruncă supușilor mei să îmi aducă mie totul la picioare și să îi atace pe cei răi.

LUMEA BASMULUI

Page 4: Super Avenor Magazine nr. 6

4

Daddy Cool la înălțimea Avenor!De ceva vreme, auzim în fiecare vineri, la microfon, glasurile celor mai mici dintre ascultători. Se întâmplă live, se întâmplă la postul de radio al școlii, se întâmplă la Clubul de DJ. Pe cei mai pasionați amatori, Șerban Ciușcă (tatăl Clarei și Caterinei) îi învață câte ceva din tainele radioului. Clara l-a intervievat pe DJ “Daddy Cool” și iată ce a aflat:

Cum a apărut ideea unui club de DJ la noi în școală?Se întâmpla în vacanța de iarnă, când am avut ocazia să pun muzică în fel și fel de locuri la schi și m-am gândit că a pune muzică este o formă de a oferi bucurie altor oameni. Le transmiți o stare, le menții o stare - dacă sunt veseli, le schimbi o stare, poate. Dacă sunt mai triști, le pui o melodie mai veselă, dacă vrei să-i calmezi, le pui o muzică mai lentă. Ce trebuie să faci ca să devii membru al Clubului de DJ?

În primul rând trebuie să-ți placă, să ai așa... o atracție, o mică pasiune, o înclinație pentru a pune muzică. Dacă simți acest lucru, vei veni într-una din zilele de vineri, atunci când ținem noi clubul de DJ, în prima pauză mare și în pauza foarte mare, așa cum îmi place mie să-i spun, atunci când se mănâncă. Eu le dau copiilor câteva sfaturi, cum ar fi: cum să vorbească la microfon, cum să-și aleagă cuvintele, cum să introducă o melodie. După ce fiecare trece prin acest mic curs, dacă îi place ceea ce a făcut și dacă se acomodează cu rolul acesta de DJ, va intra în clubul micilor DJ de la Avenor.Ai avut vreodată emoții la microfon?Da, am avut la început. Acum vreo douăzeci și un pic de ani, am fost DJ de radio și, înainte de a începe noi să emitem și să ne asculte tot Bucureștiul, șeful nostru ne-a spus: “Fiți pregătiți că o să intrăm în emisie peste o săptămână, până atunci nu avem licență. Dar, în această săptămână, voi veți face programe ca și cum aţi fi ascultaţi în tot Bucureștiul. Dar voi veți avea un singur ascultător și acela sunt eu, șeful vostru”. Iar nouă ne era frică, fiindcă era el acolo și ne asculta. Acel șef se numește Adrian Sârbu, iar el a inovat tot ce înseamnă mass-media, a inventat posturi de radio și televiziune, care apoi au fost copiate de cei de pe piață.

Crezi că ar fi o idee bună ca în fiecare școală să existe un post de radio?Sunt convins că un post de radio este util în orice școală, pentru că, în primul rând, îi învață pe copii un lucru de care au nevoie în viață, și anume: vorbirea în public. E una să pui muzică și alta să vorbești. Atunci când vorbești, îți alegi cuvintele, le pui în frază, îți reglezi vocea, îți reglezi toată ființa să comunice. Se spune că nevoia de comunicare este mai mare chiar decât nevoia de hrană. Oamenii, pe un post de radio, învață să comunice.

Care este artistul tău preferat?Artistul meu preferat este Chris Rea. Este artistul cu care eu încheiam, acum 21 de ani, emisiunile la PRO FM. Era ultima piesă din program, înainte de a-i trimite pe oameni la culcare. Programul meu era de la 10 la 12 noaptea. Îmi imaginam că oamenii stau așa, puțin în semi-întuneric, se pregătesc de culcare, au închis conturile cu ziua respectivă și, în momentul ăla, ascultă Chris Rea și se gândesc că s-a mai încheiat o zi.

La ce proiecte de viitor te-ai mai gândit?Ne pregătim pentru ziua când vom transmite pentru toată lumea. Postul nostru de radio Avenor, datorită acestui instrument minunat Facebook, se va putea asculta la toate mămicile noastre la birou, la tătici, la prieteni, peste tot. Vom avea o jumătate de oră, în fiecare vineri, când ne va putea asculta toată lumea. Așa că, până atunci, trebuie să ne pregătim, pentru că, dacă ne va asculta atât de multă lume, trebuie să fim la înălțime. La înălțimea Avenor!

TOP TEN AVENOR1. Can’t remember to forget you –

Shakira & Rihanna 2. Derniere Danse – Indila3. Tonight – John Legend4. Timber – Pitbull feat. Kesha5. Midnight Memories – One Direction6. Walking on Air – Anise K7. Cry Me Out – Pixie Lott8. The Fox (What Does the Fox Say) – Ylvis9. I see fire – Ed Sheeran (OST The Hobbit –

The Desolation of Smaug)10. Computerized – Daft Punk feat. Jay-Z

DIN ȘCOALĂ“C

apra

cu

trei i

ezi”

- So

nia

Lucu

ţar,

cls.

a II

I-a

delta

“Bas

mul

rom

ânes

c” -

Roxa

na M

acoe

i, cl

s. a

III-

a de

lta

Page 5: Super Avenor Magazine nr. 6

5

Cel mai frumos loc din România„Cel mai frumos loc din România, în care am fost eu, este Bucovina. Aici sunt oameni, peisaje şi mănăstiri ca din poveşti. În drum spre Bucovina am trecut prin Suceava, m-am cazat în Rădăuţi şi am întâlnit oameni din Câmpulung Moldovenesc.” (David Postelnicu, II Delta)

„Pentru mine, un loc extraordinar este Arcul de Triumf. De ce? Pentru că sub Arcul de Triumf a trecut (triumfătoare, bineînţeles) armata română. Eu mă simt foarte patriot şi, de aceea, de fiecare dată când trec pe lângă acest monu-ment, simt o mândrie pozitivă faţă de România.” (Ianis Lupaş, III Delta)„Ştiţi care este cel mai frumos loc? Pădurea care stă lângă casa mea. Pentru că este plină de verdeaţă şi de flori, flu-turii zboară, păsările cântă, iepurii sar şi insectele bâzâie tot timpul. Îmi mai place pentru că, atunci când mă simt singură, mă duc acolo şi culeg flori.” (Sofia Trindade, II Alfa)„Mie mi se pare că Cetatea Neamţului este un loc de vacanţă bun. Este istoric şi chiar frumos. Şi, bineînţeles,

foarte potrivit pentru cei pasionaţi de fortăreţe.” (Vlad Voicu, II Delta)La Piteşti mi se pare fantastic, pentru că acolo sunt bunicii mei şi multe locuri de joacă. În centru, iarna, de Anul Nou, sunt mereu concerte şi artificii. Uneori este un târg frumos de iarnă şi patinoarul tot timpul deschis. Iar când e cald, te poţi plimba prin parcurile mari şi liniştite.” (Teodora Răducanu, II Omega)

“Mie îmi place Ateneul Român fiindcă acolo mereu sunt concerte frumoase. Am fost de foarte multe ori în acest loc, încă de când eram mic. Am ascultat aici multă muzică clasică. Ultimul spectacol la care am fost este Jazz din cadrul programului Clasic e fantastic! Mi-a plăcut tare mult pentru că m-a învăţat să ascult şi să cânt jazz.” (Alec Anton, III Omega)“Pentru mine, cel mai frumos loc este Foişorul de Foc, deoarece are multă istorie şi este un obiectiv extrem de pitoresc. Şi arată puţin ca Big Bang-ul!” (Luka Janssens, III Omega)„Mereu îmi place când merg la Braşov, pentru că mă distrez, mă joc în zăpadă, schiez şi patinez. Când merg acolo simt o bucurie totală în inima mea. Când am fost acolo prima oară, am văzut o căprioară. Îmi mai place pentru că acolo stau cu părinţii mei şi ne amuzăm, şi petrecem nişte momente foarte frumoase împreună.” (Laura Călin, III Omega)

“Poate că nu credeţi, dar un loc deosebit din România este Năvodari, o staţiune la malul mării care mie îmi este foarte dragă. Îmi place aici pentru că iubesc marea, îmi place să înot, îmi plac valuri-le, îmi place să strâng scoici şi să mă întâlnesc, în fiecare vară, cu toţi prietenii mei. La Năvodari, am găsit mereu crabi şi meduze uriaşe.” (Sabina Ţânţăreanu, III Omega)„Cel mai frumos loc din România este la Micloşoara, unde eu şi familia mea am vizitat extrem de

multe lucruri, cum ar fi: bisericile saşilor, un castel dintr-un război şi am mers pe drumul unde mergeau copiii la şcoală. Micloşoara este un oraş nu foarte mare, dar sufi-cient de frumos cât să mă facă să-mi placă foarte tare.” (Sofia Nicolaescu, III Alfa)„Pentru mine, Buşteni este special pentru că poţi merge la schi sau prin munţi, dar acolo este şi crucea. Crucea a fost pusă de nişte alpinişti foarte curajoşi care au urcat până acolo şi, de atunci, a rămas simbolul oraşului. Peisajul de la cota 4000 din Buşteni este minunat! (Victoria Stroe, II Omega)

„Mi-a plăcut foarte mult orașul Târgu-Jiu. El este situat în sud-vestul României și este capitala județului Gorj. Este renumit pentru operele lui Constantin Brâncuși: Coloana Infinitului, Masa Tăcerii sau Poarta Sărutului. Am fost impresionat de aceste lucrări superbe. Mi-aș dori să mai merg în acest loc.” (Matei Culcea, III Alfa)

„Mie îmi place în Deltă, pentru că acolo s-a născut bunicul meu. El are bărci cu care ne putem plimba pe Dunăre. A fost o experienţă interesantă şi sper să mai merg şi altădată! (Alexandra Petri, III Alfa)

„Mie îmi place la Marea Neagră pentru că ador să mă bag în apă, să mă bălăcesc, iar, când am fost ultima dată, am fost cu cortul şi a fost o experienţă grozavă. Nu ştiu de ce se numeşte Marea Neagră, pentru că nu are nimic negru în ea. Acolo am călcat pe un calcan uriaş şi am îngrijit nişte rândunele pe care le-am pus într-o cutie de la IKEA. Le-am făcut un culcuş pentru mărimea lor, am decorat căsuţa cu frunze şi flori şi am pus lumânări electrice pe masa dinăuntru.” (Catinca Pancea, II Delta).

La Bucureştide Alexandra Ghigea, cls. a III-a Omega

La Bucureşti e zarvă mare,

Dar este un loc tare!

Un popor care trăieşte în el,

Foarte frumos mereu.

Îmi plac magazinele,

Chiar acum la mall alerg

Pentru a câştiga partidele

De la magazinul unui coleg.

Mă încântă decorurile,

Mă încântă şi mall-urile,

Marile străzi

Când prind prăzi.

ROMÂNIA, TE IUBESC!

Page 6: Super Avenor Magazine nr. 6

6

Let’s do it, Romania!interviu cu Andreia Grossu,

realizat de Vanessa Voiculescu, cls. a VI-a

Ce înseamnă Let’s do it, Romania?Este o campanie inițiată de o organizație non-guvernamentală,

care a avut ca obiectiv să facă curățenie la nivel național. A pornit cu acest nume ca un îndemn către noi toţi, să facem ceva împreună. Noi ne-am adunat în zona Băneasa și am făcut curățenie. Organizatorii s-au asigurat că diverși oameni, care doreau să fie implicați, merg în zone diferite ale țării şi aplică proiectul.De ce s-a implicat Avenor College în această acțiune?

Ne-am implicat pentru că suntem foarte aproape de pădure, de o zonă verde, frumoasă şi curată. Mergând zilnic pe lângă această zonă, am observat că sunt și foarte multe gunoaie, pungi de plastic, ambalaje aruncate peste tot. Este, practic, un lucru

care deranjează, poate chiar mai mult decât în oraș, pentru că, în natură, nu ar trebui să existe astfel de mizerii. Ne-am implicat, aşadar, pentru că vrem să ne fie mai bine acolo unde trăim și să ne placă. În al doilea rând, acest lucru face parte din specificul școlii, din ce ne dorim pentru voi, să fiți niște copii implicați în tot felul de acțiuni, să aveţi inițiativă, să vă pese de voi, de ceilalți și de mediu.Cum au reacționat copiii și părinții la această inițiativă?

A fost o zi foarte veselă, am ieșit în pădure, ne-am plimbat, am făcut și curățenie, apoi ne-am jucat, am vorbit, iar la sfârșit, am mers în curtea școlii unde am jucat baschet și am făcut un picnic. A fost o zi reușită cred, din toate punctele de vedere. Am fost foarte mulți și pe mine m-a impresionat numărul mare de saci de gunoi, care s-au umplut la sfârşitul zilei. Deci, efortul cred că a meritat! Credeți că implicarea în acțiuni de acest gen sunt o lecție de viață pentru cei mici și pentru cei mari?

Cred că da. Îmi vine în minte un citat din Maria Thereza, care mi-a plăcut foarte mult și care se potrivește cu acțiunile pe care le face Let’s do it, Romania. Ea spunea că, dacă fiecare persoană din lume și-ar face curățenie în pragul casei lui, atunci toată lumea ar fi curată. Acest prag poate fi acolo unde ești tu, poate fi unde te plimbi, în orice loc. Îmi doresc foarte mult asta pentru noi și pentru țara noastră, pentru că nu cred că suntem suficient de responsabili. Suntem, mai degrabă, ca în povestea cu drobul de sare, ne uităm la celălalt și ni se pare că el nu face nimic, când, de fapt, noi suntem aceia care trebuie să ia inițiativă.Urmează să mai colaborați și cu alte ONG-uri?

Da, dar ne dorim ca, de data asta, voi, copiii, să fiți acolo să le inițiați pentru școala voastră. Aura Frâncu, colega noastră de la clasa a III-a Alfa, urmează să organizeze un concurs drag nouă, Reciclează creativ și poate, cu ocazia acestui concurs, puteți organiza chiar voi o activitate de curățenie în jurul școlii. Ce zici, te vei implica?Cu siguranță!

DIN ȘCOALĂConsiliul elevilor

Petra Busurcă (III Alfa): Consiliul elevilor înseamnă locul unde venim cu idei din partea co-legilor de clasă, iar președintele o alege pe cea mai potrivită. Ne spunem punctele de vedere și ce considerăm noi că ne deranjează la ceilalți copii. Apoi discutăm despre cum pot acești copii să-și re-pare comportamentul.

Eva P r e o t e a s a (III Omega): Trebuie să fiu atentă la com-por tamentu l elevilor și să vin cu pro-puneri pentru evenimente . În general, cel mai des se discută despre

comportament. Ne întâlnim o dată pe lună și îmi place să fac parte din consiliu, pentru că ajut profe-sorii să observe ce le place și ce nu le place elevilor.

Iris Fați (cls. a V-a): Consiliul elevilor este un grup de elevi, câte unul din fiecare clasă, începând cu clasele a treia, care își reprezintă școala la anu-mite activități. Ca membru al consiliului ai respon-sabilitatea de a cere părerea colegilor și de a veni cu propuneri. Trebuie, totodată, să semnalezi proble-mele pe care le observi în școală, acțiuni de caritate, propuneri din partea colegilor etc. Îmi place să am responsabilități și să pot să îmi reprezint clasa.

Ianis Lupaș-Țicu (III Delta): Consiliul elevilor înseamnă un lucru foarte serios pentru mine. Responsabilitățile pe care le am sunt: să ajut copiii care se lovesc, să mă asigur că nu vorbesc urât și cam atât. Îmi place să fac parte din consiliu, pentru că așa cred că pot să ajut.

Catinca Romcea (IV Omega): Eu sunt un fel de “observator” în clasă, care își dă seama de problemele care există. Discutăm despre problemele copiilor, activități școlare și anumite excursii. Am șansa de a-i face fericiți pe copiii de la mine din clasă.

Alexia Netcu (cls. a VII-a): Consiliul elevilor înseamnă grupul de elevi însoțit de un profesor, care se întâlnește ocazional, pentru a discuta diverse probleme și a aduce noi inițiative. Am responsabili-tatea de a avea grijă de copiii mai mici și de a-i ajuta la nevoie. De asemenea, trebuie să mă asigur că to-tul decurge cum trebuie în pauze și, uneori, să ajut profesorii de serviciu. La întruniri, de obicei, avem prilejul să propunem lucruri noi, să venim cu idei interesante legate de activități extracuriculare. Îmi place să fac parte din consiliul elevilor, deoarece îmi dă prilejul să exprim părerea colegilor mei.

Luca Enache (cls. a VIII-a): Discutăm probleme ale colegilor, sesizări sau propuneri. Consiliul este important pentru că elevii își pot exprima opinia și pot avea propuneri legate de reguli sau chiar de școală.

ACTUALITATEA

Page 7: Super Avenor Magazine nr. 6

7

Strategii de pregătire pentru examen„Nu ți se dă niciodată o dorință, fără să ți se dea și puterea de a o

duce la împlinire. Totuși, va trebui să muncești pentru asta...”

- Richard Bach

Ruxandra TrebeaCe e bine : Lucrez un test

pe săptămână. Îmi termin mereu temele.

Ce mai am de făcut : Să învăț teoria. Să lucrez mai mult acasă. Să profit mai mult de orele de pregătire de la școală. Să fiu mai atentă.

Strategia mea : Voi lucra mai mult acasă și voi profita mai mult de orele de română de la școală.

Theodor TodirașcuCe e bine : Stăpânesc teoria foarte bine. Am reușit să învăț toate schemele date. Mi-am

îmbogățit vocabularul și răspund cu ușurință la cerințele cu sinonime și antonime.Ce mai am de făcut: Mai am goluri la matematică. Am probleme cu înțelegerea textului. Îmi

este dificil să comentez o secvență. Strategia mea: Voi rezolva cât mai multe teste la limba română, din cărțile cu teste, iar după,

mă voi verifica cu răspunsurile de la sfârșit.Radu SecoșanCe e bine : Nimic.Ce mai am de făcut : Tot.Strategia mea : N-am, pentru că nu îmi prea pasă.Lucian PopescuCe e bine: Sunt bun la compuneri și la unele părți din gramatică.Ce mai am de făcut : Nu sunt bun la analiza frazelor, la compuneri de tip comentarea titlului. Strategia mea : Trebuie să citesc schemele cu compuneri. Trebuie să învăț mai mult.

Trebuie să citesc modelele de rezolvare/analiză a frazelor.

Luca EnacheCe e bine : La examen, cred că mă pot baza pe primele patru exerciții, la al cincilea am

mici dificultăți, iar la partea a doua, toate exercițiile le știu pe jumătate. La compuneri, iau cam jumătate din punctaj.

Ce mai am de făcut : Cred că nu este bine cum văd eu examenul, eu încă nu îl văd ca pe o treaptă în viață. La română, nu stăpânesc deloc bine compunerile. Din punctul meu de vedere, compunerile mă trag în jos.

Strategia mea : Momentan nu prea am o strategie, dar o să încerc să-mi găsesc una în scurt timp, pe lângă meditațiile de două ore și jumătate la română.

Alexa TălăpănescuCe e bine : Literatura.Ce mai am de făcut : De lucrat la gramatică și la emoții.Strategia mea : Să lucrez mai multe teste acasă, singură, iar la școală, să profit de orele de

pregătire.Fabian NiculaeCe e bine : Gramatica. Prima compunere. Sinonimele.Ce mai am de făcut : De lucrat la semnificații, la exprimare, la seriozitate, la a doua

compunere.Strategia mea : Să lucrez mai mult. Pun mâna pe carte, o deschid și încep să lucrez teste la

rând.Horia MuraruCe e bine : Aproximativ totul.Ce mai am de făcut : Exprimarea la compunerile argumentative/la compunerile libere.Strategia mea : Să-mi îmbunătățesc exprimarea prin cititul cărților, prin concentrare mai

mare.

CAMBRIDGE Excelență în limba și cultura engleză

material realizat de Ioana Dumitrescu, Coordonator Dep. de Engleză

Din luna martie, am început pregătirea pentru examenele Cambridge. În fiecare an, în școala noastră elevilor li se oferă oportunitatea de a susține examenele Cambridge ESOL, care sunt o formă de examinare foarte importantă. Pe lângă faptul că oferă un tip de

evaluare formală și obiectivă făcută de evaluatori externi, pregătirea acestor examene în cadrul școlii are o abordare foarte prietenoasă și le dezvoltă cele patru competențe fundamentale în învățarea limbilor străine: citire, scriere, receptarea mesajului oral și exprimare.

La ce folosesc Certificatele Cambridge ESOL și ce înseamnă?

Certificatele Cambridge ESOL îi vor ajuta pe elevii școlii noastre să se facă remarcați, iar drumul către studiile viitoare le va fi mai ușor fiindcă vor avea mai multe oportunități de muncă și de studiu. FCE este cel mai înalt nivel pentru clasele a VII-a sau a VIII-a, depinzând de numărul de ani de studiu al limbii engleze. După acest examen mai există doar 2 trepte (CAE și CPE) care sunt create pentru elevii de liceu și necesită nu numai o bună cunoaștere a limbii engleze, dar și un nivel mai înalt de maturizare intelectuală.

Cum au i n f l u e n ț a t e x a m e n e l e C a m b r i d g e evoluția elevilor Avenor?

În afara aces-tor examene, care le conferă elevilor diplome r e c u n o s c u t e in te rna ț iona l , încercăm să îi implicăm pe elevi în diverse proiecte, prin care să își îmbunătățească cunoștintele de limba engleză și în afara contextului școlii noastre. Până la mo-mentul de față, elevii noștri au avut rezultate foarte bune, ultima sesiune de examinări pe gimnaziu a avut 100% promovați, cu toate că unii elevi nu stu-diau limba engleză de foarte mult timp.

ACTUALITATEA

Page 8: Super Avenor Magazine nr. 6

8

Ready, steady, go…. for Cambridge!Survey by Ileana Bighiu and Alexandra Sabău, English Teacher

Cambridge exam is not very hard if I know English. I think this test will improve my speaking and reading skills. It is important to pass these exams because they offer performance in an international language. I feel nervous when I have the test, because if I don’t know something, I will not have a maximum score. It is quite difficult to prepare for the exam because the goal is to obtain an acceptable mark. (Sebastian, IVth Grade)

My favourite activity during the Cambridge examination is listening to CDs and then ticking. I like it because it’s simple. We also have to underline and complete sentences using the information we get. (Iris Fați, Vth Grade)

I think Cambridge is a medium test and it is one of my favourites. It is an important exam for me and my family. I do believe it will help me later on. With each test I give, I learn a lot of things. Before I take the test, I must confess I am a little scared. But my mom encourages me every time. (Luca, IVth Grade)

Cambridge tests? Hard work! The Cambridge test is a difficult English quiz. To have a good score for this you need to practice. The first Cambridge tests are very simple, but if you

take KET, like me, you need to be prepared. Now the English lessons are harder, because we do simulations for Cambridge. At the last one, I didn’t get a high grade. But now I will practice more and more, so I can do perfect. This test is very important for my English vocabulary. I learn more words and now I know the past tenses and the presents. I really want to get a big grade in summer for the KET test. Good luck to me! (Theodor, IVth Grade)

I like the speaking part because I have to describe a picture with my own words, I have to use verbal conversation and I am not stressed about it. (Tudor Buligoanea, Vth Grade)

It is so good to take Cambridge, because you practice your English. The one who has these exams, also has a good fluency in English. Starters and Movers test are simpler, then Flyers and all the rest. I don’t find it difficult to prepare! (Radu, IVth Grade)

This is the first time I take a Cambridge exam. I am very excited about it because I consider this is very useful for my improvement. My colleagues told me that they like this exam because the assessments are very interesting. (Mirela Mucenic, Vth Grade)

Cambridge is important indeed and the level is so and so, because some questions are simple, but some of them are hard. I want to get all the shields this year, but for that I need to train hard. (Cristian, IVth Grade)

Cambridge is pretty easy, but when you are the only person in your class that is at PET level, it becomes a little hard. It becomes harder and harder, while you become better and better. I practice almost every day at home. At the beginning, I thought that it’s impossible, but it’s not! Sometimes, I become nervous when I have to see the results, but I always think I will get a high score and I really got high scores so far! (Iris, IVth Grade)

The Cambridge test is a very easy test when you learn. This test will help you in the future, for your life, because when you go to a country where everyone speaks English, you will be very good at that. I feel very nervous when I take the test because I want to have a high score for my parents and for myself. To have a high score you need to be prepared. It is not that easy. You need to practice for a minimum of two days per week. (Vlad, IVth Grade)

My memories of London

by Katia Radu, IIIrd Grade

I was born in England, then I moved away when I was about one and a half. But I still have all my memories of this lovely place. And everytime I have BC or I take an English Level

Exam I remember my favourite town, London. After coming back to Romania, I used to go to the UK with my parents almost every year. London is the city I like most, a town with tradition, very fashionable, in a retro style, as I like to call it, because there I always find old and new things to explore. When I go to London I live in a big house right next to a green forest where I find little squirrels, ducks, foxes, badgers, big doves and, from time to time, deers. I can see deers only if I go up in the attick! My London house is pretty old, but all the houses in London are very old, but well kept. Some houses on the Eilling Street (which is the street I live on) were demolished because they were too old. But then they built some others in the same architecture.

London is a very big city, cosmopolitan, European, but it has always kept a royal tradition which you can feel everywhere around in England. But there are also new modern places, like bussiness parks for busy people. My favourite places in London are the Natural History Museum and the Science Museum, which should exist in Romania, too! I also like parks because there are squirrels that I like to feed with big bags of peanuts. Sometimes when they see the peanuts, they cover me and jump in my bag!

My English skills have improved now and I find it easy to communicate with my British friends. Grace, Florence, Helena and Eileen are my age and we always write emails or letters to each other. When I stay in England, I try to enjoy as much time as I can, and when I am in Romania, I do the same. When I will grow up, I don’t want to settle only in one of these country, I would like to live and travel to both because I love both very much. I have a home feeling here and there. I think I’m sort of fifty-fifty! J

ENGLISH“V

an G

ogh”

- N

atal

ia D

an, c

ls. a

IV-a

om

ega

Page 9: Super Avenor Magazine nr. 6

9

Între cele două războaie mondiale, România a fost un stat foarte bine organizat, puternic, stimat, fiind pe primele locuri în lume la producţia de aur, grâne şi petrol. Povestea României nu se încheie aici. Sunt printre noi oameni care scriu istoria ei mai departe. Cu bune şi cu rele, dar autentică şi valoroasă. Sunt cei care ne îndeamnă azi, aşa cum a făcut Mihai Eminescu odinioară: „Sau Ţara aceasta să fie în adevăr românească, sau nici nu merită să fie!”

Maria, regina inimilorde Ruxandra Epure, prof. de Engleză

Recunosc că tot timpul m-a fascinat Casa Regală. Iar una dintre figurile importante a fost Alteța sa, principesa Maria, nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii. La 16 ani, Regina Maria s-a logodit cu prințul Ferdinand de Hohenzollern, moștenitor al tronului României.Regina Maria a fost o femeie frumoasă și inteligentă, respectată pentru operele de caritate, abilitățile diplomatice și viziunea sa politică. A fost iubită pentru perseverența și patriotismul care au contribuit enorm la formarea României Mari. A fost numită de popor „mama răniților” sau „regina-soldat”, pentru dăruirea și curajul de care a dat dovadă în timpul Primului Război Mondial, când, alături de suita de doamne de la curte, a mers pe front pentru a îngriji răniții din spitalele de campanie și pentru a coordona activitățile unei fundații de caritate.

Regina Maria a iubit tot ceea ce a însemnat arta: poezia, filosofia, pictura, construind la Balcik un palat, pe care îl face loc de întâlnire pentru artiștii vremii. Îmi amintesc acum de cuvintele frumoase pe care i le adresa un critic al vremii: „Regina Maria și-a îndeplinit datoria pe toate fronturile activităților sale, dar mai presus de toate pe acela al încurajării și ridicării moralului acelora care o înconjurau și care au trebuit să decidă, în cele mai tragice momente, soarta țării și a poporului său. Se poate afirma că a întrupat aspirațiile cele mai înalte ale c o n ș t i i n ț e i românești. (...) Ea s-a așezat ca ctitoriță a României întregite și ca una din cele mai mari figuri ale istoriei noastre naționale.”

ISTORIE

Poveste despre timp şi spaţiu românescde Alina Stoica, prof. de Istorie

Povestea poporului român şi a limbii române începe din Antichitate, pe vremea strămoşilor care au atins un înalt nivel în cultura Europeană. Primii locuitori în spaţiul României de astăzi, geto-dacii, au avut conducători iscusiţi, care au ştiut să se organizeze ca stat şi să-şi păstreze valorile autohtone. Primul dintre ei a fost Burebista, care, în secolul I î.Hr, ridica primele cetăţi de piatră. Odată cu trecerea vremii, România (care la început se numea Dacia) a fost protejată de un alt conducător curajos, Decebal,

care a pierdut, mai târziu, lupta împotriva împăratului Traian. Cele două popoare, însă, au convieţuit şi, astfel, s-a format o nouă populaţie, daco-romanii, vorbitori de limbă latină şi integraţi în civilizaţia romană. Sosirea de mai târziu a popoarelor slave a produs schimbări în gramatica şi vocabularul limbii române, multe dintre aceste influenţe rămânând până în zilele noastre.

Povestea noastră continuă spre secolul XIV d.Hr., când se organizează, pentru prima oară, statele medievale româneşti: Ţara Românească, Dobrogea şi Moldova. Transilvania va intra, începând cu acest moment, sub ocupaţia Ungariei. Voievozii români, curajoşi şi credincioşi, vor trebui de atunci să lupte cu otomanii, cel mai puternic imperiu, pentru menţinerea statalităţii şi pentru păstrarea credinţei ortodoxe. În Ţara Românească s-au remarcat Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş şi Mihai Viteazul. În Moldova, îi avem pe Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare, domnitori iubiţi şe respectaţi de popor, după cum le arată numele. Visul românilor pentru unire va fi împlinit, pentru scurt timp, de Mihai Viteazul şi definitiv de către Alexandru Ioan Cuza, care formează România. Cuza va realiza o serie de reforme necesare modernizării statului: îi eliberează pe ţărani din dependenţa faţă de boieri, dezvoltă învăţământul, comerţul şi legislaţia.

Următorul capitol din mica istorie a românilor este legat de o personalitate deosebită, regele Carol I, care, alături de primul ministru Ion C. Brătianu, va obţine independenţa României faţă de otomani, va organiza ţara ca regat şi o va aduce pe primul loc în sud-estul Europei. Momentele care vor urma în paginile acestei poveşti sunt glorioase: regele Ferdinand, ajutat de regina Maria şi de primul ministru Ionel Brătianu, realizează România Mare, aducând sub numele de acasă Transilvania, Banatul şi Bucovina.

Page 10: Super Avenor Magazine nr. 6

10

Ferdinand, regele României Maride Georgiana Socoliu, Prof. de Istoria Mentalităților

Lucrarea mea de licență s-a bazat pe acest personaj remarcabil din istoria noastră. Regele Ferdinand I al României, supranumit Lealul sau Întregitorul este personalitatea ce a avut un rol esențial în realizarea Marii Uniri și definitivarea României Mari. Om cu o vastă cultură, poliglot, pasionat de botanică și epigrafie, regele Ferdinand I s-a identificat cu aspirațiile românilor și s-a dedicat interesului național. La 49 de ani, a depus jurământul de credință în fața țării, și-a luat angajamentul că va fi un „bun român” și l-a respectat.

În timpul domniei regelui Ferdinand I, România a fost greu încercată de Primul Război Mondial. Visul lui Ferdinand a fost, în egală măsură același cu al milioanelor

de români - crearea Unirii, prin alipirea Transilvaniei la regatul român. La acea dată, Ardealul se afla sub stăpânire austro-ungară. Deși rudă cu familia imperială ce conducea Germania, Ferdinand a acceptat să declare război Germaniei și Austro-Ungariei, pentru a elibera Transilvania. La aflarea veștii, familia sa l-a renegat, iar la castelul Hohenzollern, din Prusia, s-a arborat în doliu stindardul heraldic al familiei. În anul 1922, pe data de 15 octombrie, Ferdinand este încoronat Rege al României Mari, la Alba Iulia, orașul care avea să trăiască a doua Mare Unire.

Tradiții și obiceiuri pe la noi, pe la românimaterial realizat de Alexandra Ghigea, cls. a III-a Omega

Știați că...?• Deși este considerat un preparat românesc, mămăliga se regăsește și în alte țări, precum

Ungaria, Elveția, Austria, Croația, Slovenia, Serbia, Bulgaria, Brazilia și Argentina.

• Înainte ca porumbul să fie introdus în Europa (secolul 16), mămăliga a fost făcută din făină de mei. Porumbul a devenit aliment principal în secolele 17 și 18.

• Mămăliga este gătită, în mod tradițional, prin fierberea apei cu sare și făină de porumb, într-o oală de fier specială numită tuci. O altă metodă este prin prăjirea acesteia în cuptor cu unt și brânză (bulz).

• În data de 24 iunie, se sărbătoresc Sân-zienele (Drăgaica), pornind de la un cult solar, care, în calendarul ortodox, semnifica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul.

• În dimineaţa de Sânziene, oamenii adună buchete de sânziene pe care le împletesc în coroniţe şi le aruncă pe acoperişul casei. Se consideră că omul va trăi mult dacă respectiva coroniţă rămâne pe casă.

• Fetele strâng flori de sânziene pe care le pun sub pernă în noaptea sărbătorii, pentru a-şi visa ursitul.

• Sânzienele sunt momentul cel mai bun pentru culegerea plantelor medicinale.

• Periniţa, un obicei străvechi de nuntă, a devenit cu timpul un dans al dragostei. Mireasa îşi prezintă zestrea în faţa nuntaşilor. Între timp, tradiţia zestrei a fost înlocuită cu o pernă decorativă, dansul devenind, astfel, dansul Perinei (Periniţei).

• Mireasa dansează Periniţa înconjurată de alte fete, iar, uneori, în horă se prind şi băieţii.

• În ritualul de înmormântare, în unele zone ale ţării, bocetele sunt un semn de respect pentru cel care a murit.

• Pe parcursul drumului către cimitir, se aşează diferite obiecte („Punţi”), care se dau apoi de pomană. Uneori, la intersecţii, se aruncă bănuţi.

ISTORIE

“Fân

tâna

ferm

ecat

ă” -

Cri

stia

n Al

dea,

cls

. pre

gătit

oare

om

ega

Page 11: Super Avenor Magazine nr. 6

11

Fluturele Monarh și uimitoarea lui călătoriematerial realizat de Daniel Berteșteanu, prof. de Biologie și Geografie

Nu toți fluturii călătoresc pe distanțe mari, dar sunt specii care realizează performanțe extraordinare. Recordul de distanță este deținut de un fluture comun în Europa, numit Vanessa, care pornește din Africa de Sud, străbate tot continentul african, trece peste Marea Mediterană și ajunge în nordul Franței. Un alt mare migrator este fluturele monarh, care traversează, de două ori pe an, America, din Mexic și până în Canada, în roiuri enorme, atras irezistibil de o anumită plantă, Asclepias, care crește din abundență în zonele nordice ale continentului.

În 1850, s-au observat primele exemplare de fluturi monarh în Insulele Hawai. Fluturii au străbătut peste apele Oceanului Pacific vreo 3000 km. Apoi, continuându-și expansiunea către vest, au ajuns în Noua Zeelandă și Borneo. În câteva rânduri, au ajuns și în Europa, traversând Atlanticul, ajutaţi de vânt. Dar în aceste locuri fluturii niciodată nu se pot înmulți deoarece plantele toxice pe care să-i depună ouăle lipsesc iar omizile sunt mâncate de prădători în câteva zile.

Călătoria

Migrația de primăvară, spre nord, începe la sfârșitul lunii februarie. Femelele și masculii zboară în grupuri separate. Zborul este direct, rapid și la altitudine, continuă atât ziua cât și noapte, fără popasuri pentru hrănire. În luna

iulie, întrega populație de fluturi monarh se află în nord, în preajma Marilor Lacuri din Canada.

După împerechere, femela depune pe frunzele de Asclepias aproximativ 400 de ouă verzui. Din ele vor ieși câte o larvă numită omidă, care, timp de o lună, se va hrăni cu frunze toxice și va crește mare. Apoi se va agăța de o ramură și va deveni imobilă (nimfă), timp în care își va topi organele interne și se va transforma în fluture adult. Transformare poate dura și o lună și este dependentă de temperatură. Acest ciclu de dezvoltare, cu mai multe stadii (ou-larvă-nimfă-adult) se numește metamorfoză și înseamnă schimbarea înfățișării. Toate insectele se dezvoltă prin

metamorfoză, deoarece ouăle lor sunt foarte mici și conțin prea puține substanțe de rezervă necesare unui adult.

Adulții se hrănesc cu nectarul florilor și își fac mari rezerve de energie, înainte de a pleca în călătorie. Regruparea fluturilor are loc în luna septembrie. Roiurile sunt formate din câteva milioane de indivizi, care pornesc spre sud, străbătând zilnic 25-35 km. Ei se orientează după soare și liniile magnetice ale Pământului. Recent, s-au descoperit în creierul lor mici cristale de magnetită care funcționează ca o busolă.

Pericole și dușmani

Fluturii monarh nu prea au dușmani naturali, deoarece sunt toxici iar prădătorii îi evită. Principalele amenințări sunt de ordin climatic: vântul, frigul și ploile violente. Sub 10° C, fluturii nu mai pot să zboare, iar la 4° C, nu se mai pot mișca. Furtunile îi abat din drumul lor de migrare, iar uraganele pot ucide 2 milioane de indivizi, cum s-a întâmplat în 1981. Singurul prădător al fluturilor monarh este un mic șoricel mexican, numit Peromyscus melanotis, care, în timpul iernii, se hrănește exclusiv cu fluturi.

ȘTIINȚĂ

“Lup

ul”

- And

rei W

encz

, cla

sa a

III-

a de

lta

Page 12: Super Avenor Magazine nr. 6

12

ANCHETĂ

© 2014 Avenor College

Redactori: Emil Todirașcu, Maya Sorian, Paul Valasutean, Clara Ciușcă, Vanessa Voiculescu, Petra Busurcă, Eva Preoteasa, Iris Fați, Ianis Lupaș-Țicu, Catinca Romcea, Alexia Netcu, Luca Enache, Katia Radu, Alexandra Ghigea, Darius Valikalari, Nectaria Alexa, Diana Crăciun, Tudor Dan, Antonia Popa, Lotus Mangalagiu, Petra Busurcă, Andrei Voiculescu, Sara Nicolae, Ada Florea.

Profesori coordonatori: Claudia Alexa, Liana Ilincescu, Ileana Bighiu, Florin Chitic.Profesori colaboratori: Daniel Berteșteanu, Doina Crăciun, Marilena Nicolae, Andreia Grossu, Ioana Dumitrescu, Alexandra Sabău, Alina Stoica, Ruxandra Epure, Georgiana Socoliu, Nicoleta Ionescu.Desenul de pe coperta revistei: Petra Busurca, clasa a III-a alfa.

Avenor College = ISSN 2284 – 8622 ISSN-L = 2284 – 8622 Tipãrit la Ubik com srl

Laboratorul de ştiinţeProfesorii de Ştiinţe au crezut dintotdeauna că laboratorul, în şcoală, este un mijloc

important de învăţare. Activităţile în laborator au fost folosite încă din anii 1880. Unele dintre obiectivele utilizării laboratorului sunt: abilităţile de investigaţie, cognitive, curiozitate, interes, precizie, responsabilitate, colaborare. Şi orele de Ştiinţă de la Avenor sunt întotdeauna printre preferatele elevilor noştri:

Îmi place laboratorul de Ştiinţe, deoarece acolo este un manechin ciudat în care vezi tot ce este înlăuntrul corpului omenesc. La laborator am aflat şi despre Dragonul de Komodo, care este cea mai mare reptilă din lume! Odată am făcut un experiment cu un vulcan care erupe şi am văzut, pentru prima oară, cum curge lava artificială. (Darius Valikalari, III Omega)

Laboratorul de Ştiinţe este locul unde facem experimente excepţionale şi foarte, foarte multe! Am avut odată o lecţie despre ţestoase şi apoi i-am convins pe ai mei să îmi cumpere şi mie una. Dacă luăm 10 la un test de-al lui, Dani ne spune că suntem din zahăr. Altădată, la un test cu balene, a spus că sunt Prietena Balenelor. Experimentul meu preferat a fost când Dani a făcut un vulcan fals, care a explodat, iar eu m-am speriat. Lui Dani nu i-a fost frică să pună mâna pe el, dar mie mi-a fost! (Nectaria Alexa, II Alfa)

În laborator mă pot uita la mii de particule la microscop şi am văzut, pentru prima oară, cum arată mucegaiul. Când am făcut vulcanul, am folosit un colorant care a fost pus în aluminiu şi boooo! A explodat vulcanul nostru. (Diana Crăciun, III Alfa)

Îmi place că dăm teste din ce învăţăm. Şi că ne distrăm de fiecare dată. Testele pe care le dăm sunt ca la română şi mate, dar mult mai distractive, pentru că sunt despre animale. (Tudor Dan, II Alfa)

Nouă ne-a plăcut cel mai mult experimentul când am învăţat despre vulcani. A fost super! Am văzut cum vulcanul Vezuviu a acoperit cu cenuşă oraşul Pompei din Italia. Şi chiar arăta ca un vulcan real, dar mult mai mic. Nu l-am atins, dar arăta foarte tare! (Antonia Popa şi Lotus Mangalagiu, II Omega)

La Science, sunt cele mai frumoase experimente despre mediul de viaţă. Parcă suntem la Discovery! Odată, am pus apă într-un pahar mare şi am colorat-o în albastru. Apoi, domnul profesor a luat un fir gros de plastic, ca un pai, a suflat în el şi a fost

ca o balenă care respiră. (Petra Busurcă, III Alfa)

Îmi place în laborator, deoarece Daniel este acolo şi, uneori, ne lasă să facem câteva experimente mai mici. În laborator este mai bine decât dacă am face ora în clasă, deoarece acolo găsim mai multe materiale şi încap mai mulţi copii. (Andrei Voiculescu, III Omega)

Laboratorul nostru are multe lucruri interesante: un corp omenesc, petre preţioase, o broască ţestoasă, scoici, insectar. Dani ne face fişe cu multe poze frumoase şi ne învaţă lucruri pe care noi nu le ştim şi pe care nu avem timp să le căutăm pe Wikipedia acasă. (Clara Ciuşcă, II Alfa)

La Ştiinţe merg mereu cu drag, deoarece Daniel, proful nostru, ne pregăteşte documentare la fiecare lecţie sau, câteodată, ne aduce în laborator animalele sau plantele despre care ne vorbeşte. Asta mi se pare grozav! Dacă ar fi să aleg, cel mai mult mi-a plăcut lecţia despre balene şi despre ţestoase. Am învăţat că balena găseşte peşti, îi înconjoară cu bule de aer, astfel încât ei se strâng într-un ghem, de frică şi sunt mâncaţi. Iar ţestoasele îşi lasă ouale în nisip şi pleacă în mare. Peste câteva luni, puii ies din ouă, merg spre apă şi îşi continuă viaţa lungă. (Eva Preoteasa, III Omega)

Îmi place în laboratorul şcolii pentru că învăţăm câte şi mai câte! Avem experimente extrem de interesante şi, într-un fel, un pic ciudate. Dar totuşi,

clubul de Micii Naturalişti şi Clubul de Teatru sunt preferatele mele. Lecţiile din laborator nu sunt lucruri pe care le faci în fiecare zi. Momentul meu preferat a fost când Daniel ne-a arătat că apa rece este mai grea decât apa caldă. Nu o să uit asta niciodată. (Sara Nicolae, II Alfa)

În laboratorul de Ştiinţe aflăm tot felul de lucruri, cum ar fi că scoicile au inimă şi un picior şi că drojdia este vie. Cel mai palpitant moment a fost când am hrănit drojdia cu zahăr şi apoi ne-am uitat la microscop să vedem ce face. (Ada Florea, III Alfa)“P

râsl

ea c

el v

oini

c” -

Salia

Bon

cea

Pent

ac, c

ls. a

V-a