solomon theiss culture2013 (1)

8/15/2019 Solomon Theiss Culture2013 (1)

1/35

Baciu Ioana Diana

Grupa I, Publicitate, Anul I

qwertyuiopasdfghjklzc!bn"qw

ertyuiopasdfghjklzc!bn"qwert

yuiopasdfghjklzc!bn"qwertyu

opasdfghjklzc!bn"qwertyuiop

sdfghjklzc!bn"qwertyuiopasd

ghjklzc!bn"qwertyuiopasdfgh

klzc!bn"qwertyuiopasdfghjklzc!bn"qwertyuiopasdfghjklzc!

n"qwertyuiopasdfghjklzc!bn"

qwertyuiopasdfghjklzc!bn"qwertyuiopasdfghjklzc!bn"qwert

yuiopasdfghjklzc!bn"qwertyu

opasdfghjklzc!bn"qwertyuiopsdfghjklzc!bn"qwertyuiopasd

ghjklzc!bn"qwertyuiopasdfgh

klzc!bn"qwertyuiopasdfghjklz


2/35

Comunicarea interpesonală

În Martie 2011, Alexandra Wallace a postat un film pe Youtube în care se plângea de răspândirea i felul de a fi al studen ilor asiatici înscri i alături de ea laș ț ș

ni!ersitatea "alifonia, din #os Angeles$ În film, domni oara Wallace se plângeașcă studen ii asiatici î i folosesc telefoanele mobile în bibliotecă, î i bate %oc de cumț ș șsună limbile asiatice, i critică comunitatea de studen&i interna ionali pentru că nuș țadoptă obiceiurile americane$ "lipul a atras un răspuns extins, de la rectorulni!ersită ii, care a criticat filmul ca fiind neg'iob i insultător, de la (eci de filmeț și mesa%e online ce o condamnă pe domni oara Wallace i atutidinea ei$ș ș ș

)omni oara Wallace c'iar a fost amenin ată cu moartea$ )eci "#A *ni!ersit+ș țof "alifornia, #os Angeles a decis să nu o pedepsească pe domni oara Wallace înș

mod oficial, dând ca argument dreptul la liberă exprimare, studentul din anul - a părăsit uni!ersitatea în mi%locul semestrului$ .o!estea domni oarei Wallace aratășconsecin ele ce pot apărea când oamenii î i bat %oc de diferen ele culturale dinț ș țcomunicarea interpersonală i încalcă standardele de comportament adec!at înșcomunicare al propriei lor culturi$

/amenii de diferite culori ale pielii, de diferite culturi, religii, i c'iar sexeș pot folosi i interpreta simboluri în modalită i diferiteș ț $ emnifica iile pe care lețcree(i prin comunicare sunt influen ate prin necessitate de cultură ta !alorile,ț

cre(urile i obiceiurile pe care le ai în comun cu un grup de oameni$ / parteșimportantă este repre(entată de norme, sau a teptările comune în ceea ce pri!e teș școmportamentul$ ormele culturale conturea(ă experien ele comunica ionale,3 î iț ț ținfluen ea(ă comunicarea non!erbală, cu!intele pe care le alegi, cum folose tiț șaceste cu!inte în propo(i ii, i fiecare alt aspect al comunicării interpersonale$ț ș4rustrările domnisoarei Wallace în ceea ce pri!e te diferen ele culturale au dus5o laș ț

producerea unui film în%ositor pe Youtube care atacă, în special, comportamentul încomunicarea interpersoanală a studen ilor Asiatici$ "e domni oara Wallace nu aț ș

anticipat a fost că normele culturale ale propriei sale comunită i nu au toleratțmodul în care domni oara Wallace a folosit comunicarea pentru a ataca studen iiș ținterna ionali$ )e i propriile !oastre experien e cu comunicarea i culturaț ș ț șinterpersonală sunt *sperăm mai pu in dramatice i mai lipsite de urmări decât celeț șale domni oarei Wallace, este important să în elegem rolul culturii ca o parte aș țcomunicării interpersonale$


3/35

"ând scrii mesa%e, cultura ta î i oferă anumite criterii i îndrumări care teț șa%ută să deci(i ce se a teaptă de la tine, ce este adec!at, sau de preferat$ )eșexemplu, cultura ta te a%ută să tii dacă ar trebui să salu i o altă persoană cu oș țstrângere de mână sau un sărut, să te adrese(i unei persoane cu prenumele lui sau

al ei, sau dacă să te ui i direct în oc'ii partenerului cu care interac ione(i$ În acela iț ț știmp, al i oameni î i trimit mesa%e care sunt influen ate de percep iile lor cu pri!ireț ț ț țla cultura ta$ )e la subiectele pe care oamenii le discută cu tine până la cât deformal sau informal !orbesc, mesa%ele pe care le percepi sunt diferite de celetrimise de cine!a care are o altă !ârstă, un alt gen, sau care este de o altă etniedecât tine$ În acest capitol, !om !edea modul în care cultura oferă ba(a pentrutoate experien ele !oastre de comunicare interpersonală$ț

"e este cultura6

nele diferen e culturale, precum limbile, trăsăturile fi(ice, sau stilurile dețîmbrăcăminte, sunt u or de !ă(ut$ Alte grani e culturale pot fi greu de arătat$ 75a iș ț ț

putea imagina că o persoană cu opinii politice diferite, cu alte gusturi în materie demu(ică, sau care merge la o altă facultate să fie un membru al culturiidumnea!oastre6 i !5a i pune oare în acela i grup cultural cu persoanele care auȘ ț șîn!ă at la facultatea dumnea!oastră acum 20, 80 sau 100 de ani6ț

În această sec iune, de(batem complexitatea culturii prin examinareaț

diferitelor straturi de cultură, felul în care cultura se sc'imbă de5a lungul timpuluii diferen ele centrale dintre culturi$ș ț

Straturile culturii

n grup cultural este un subansamblu de oameni ale căror experien ețcomune i5au dus la de(!oltarea unor mi%loace similare de gândire, resim ire iț ș

purtare$ "ând le cerem studen ilor din clasele noastre să identifice grupul culturalțdin care fac parte, unii dintre ei men ionea(ă doar unul sau două grupuri generalț

etnice, na ionale sau religioaseț *Africo5American, 7ietname(, Musulman$ Al iițmen ionea(ă de asemena grupuri definite de sex, orientare sexuală sau !ârstăț*femeie, 'omosexual, părinte ai cărui copii au părăsit de%a cuibul$ "u toateacestea, unii oferă o listă lungă de afilieri *membru al Alp'a 9au, %ucător

profesionist de lacrosse, licen iat în afaceriț $ Aceste straturi de cultură sunt ilustrate


4/35

în figura 2$1, i discutate în paragrafele care urmea(ă$ș

Institu iile culturaleț $ În linii mari, grupurile culturale sunt definite dena ionalitatea membrilor, de religia lor sau de mo tenirea lor etnica$ În cadrulț ș

grani elor unei na iuni,ț ț

4igura 2$1 traturile culturale

puncte de !edere

comunită i de comunicareț

institu ii culturaleț

"oloanele formate din diferite ecosisteme sunt o metaforă pentru culturidiferite care se disting prin institu iile culturale$ #a fel cum ecosisteme diferite potțcon ine componente similare, grupurile culturale definite de un punct de !ederețcomun pot sa treaca dincolo de institu iile culturale, a a cum oamenii se află înț șlegătură prin sex, po(i ie economică sau po(i ie militară$ )iferite ecosisteme con inț ț țde asemenea trăsături unice care sunt sculptate de condi iile specifice de climat$ Înțmod asemănător, comunită ile de comunicare apar de obicei între oamenii cuțaceea i institu ie culturală, când oportunită ile de interac iune promo!ea(ă mi%loaceș ț ț ț

de comunicare comune$

4orma de gu!ernământ, sistemul monetar, sărbătorile i eroii na ionali i eroineleș ț șunifică experien ele oamenilor i creea(ă o cultură comună pentru miliarde deț șoameni care împart acelea i institu ii$ pre exemplu, când )enise era studentă laș țfacultate, a studiat în străinătate în co ia, unde a sfâr it prin a celebra data de 8ț ș:ulie cu al i câ i!a cetă eni din tatele nite la un 'ostel pentru tineri$ )e i călătoriiț ț ț șerau din (one diferite din tatele nite, !ârste i rase diferite, i călătoreau dinș ș

moti!e diferite, au fost conecta i de aprecierea lor comună pentru sărbătoare iț șritualurile folosite pentru a o repre(enta$ )e asemenea, oamenii care sunt lega i dețo anumită religie sau de un grup etnic, indiferent de na ionalitatea lor, adoptațacela i set de con!ingeri, practică acelea i ritualuri i sărbătoresc sărbătoriș ș șspecifice$ În acest ca(, în linii mari, culturile se de(!oltă deoarece institu iilețna ionale, religioase sau etnice promo!ea(ă con!ingeri i obiceiuri particulare$ț ș


5/35

Opre te-te i reflectăș ș

"e etic'ete folosi i pentru a !ă identifica fondul cultural6 "e modalită i de trai,ț ț

gândire i resim ire a!e i în comun cu al i oameni care împărtă esc etic'etele6ș ț ț ț ț

.unctul de !edere5 po(i ia din care oamenii !ăd lumea, ba(ându5se pe statutul lor țsocial i economic$ș

Punctele de vedere. n grup cultural se poate forma de asemenea când oamenii auexperien e de !ia ă similare ca urmare a statutului lor social i economic$ Acest tipț ț șde grup este definit de membri i de similaritatea punctelor de !edere5 po(i ia dinș țcare oamenii !ăd lumea ba(ându5se pe statutul lor în societate * cf$ ;allstein, 2000 $


6/35

probleme în a5 i găsi o slu%bă deoarece societatea lor discrimine(ă femeile iș șmamele care încearcă să aibă gri%ă de copii lor$ )e i aceste femei apar in unor ș ținstitu ii culturale diferite, împart o cultură ba(ată pe un punct de !edere comun$ț

"omunită ile de comunicare5 un grup de oameni care folosesc =i interpretea(ățsimboluri în acela=i fel$

Comunită ile de comunicare.ț "ulturile se formea(ă de asemenea atuncicând oamenii care întră în contact unii cu al ii în mod regulat de(!oltă norme iț ș!alori comune$ / comunitate de comunicare este un grup de oameni care aumodalită i similare de folosire i interpretare a simbolurilor$ / comunitate deț școmunicare apare atunci când oamenii trăiesc, studia(ă sau lucrea(ă împreună iș

prin urmare au împăr it experien e, norme i practici de comunicareț ț ș *e$g$,


7/35

urmea(ă practicile religiei lor, i este probabil să aibă câte!a practici unice înșcongrega ia lor$ În acest fel, comunită ile de comunicare creea(ă subculturi înț țcadrul unei institu ii culturale$ț

Brupurile !irtuale sau comunită ile online arată cum comunicarea estețcentrul în formarea unei comunită i de comunicare$ Milioane de oameni se întorcțcătre grupurile online pentru a găsi oameni cu fonduri i experien e similare undeș țî i pot găsi spri%in, împărtă i informa ii i forma legături sociale$ Multe persoaneș ș ț șsunt atrase de comunită ile !irtuale deoarece permit legături cu al i oameni care nuț țse află neapărat în apropiere i permit discu ii pe subiecte care pot fi tabu înș țcontext direct$ )e i oamenii care formea(ă o comunitate online pot a!ea di!erseșfonduri culturale i pot apar ine unor grupuri sociale diferite în lumea reală, eiș țcreea(ă o comunitate de comunicare unică în lumea !irtuală prin interac iunilețonline$ În cadrul grupurilor !irtuale, trăsăturile care întăresc unitatea grupului,

precum referirea la grup ca la o comunitate, exprimarea scopurilor comune ișadoptarea unei conclu(ii comune asupra unor subiecte, toate acestea tind să sede(!olte de5a lungul timpului *"assell 9!ersF+, 200G$ n studiu concentratasupra unei comunită i de %ocuri online a descoperit că participan ii cu mai multăț țexperien ă creea(ă mesa%e sociale mai po(iti!e i folosesc mai multe simboluriț șspeciali(ate, precum cele de tip emoticon i prescurtăriș *.ena ;ancocF, 200?$n alt studiu a arătat că femeile care participă la forumuri de discu ii despreț

supra!ie uitorii cancerului la sân au un sentiment de legătură cu aceea comunitatețonline ce cre te de5a lungul timpuluiș *>odgers "'en, 200G$ În aceste feluri,grupurile !irtuale au multe dintre acelea i calită i care apar atunci cand membriiș țunei comunită i de comunicare interac ionea(ă în persoană$ț ț


Ai fost !reodată membrul unei comunită i !irtuale6 )acă da, po i identificaț țcon!ingeri, norme sau practici de comunicare pe care participan ii comunită ii leț țîmpărtă eau6ș

Unde vă clasifica i? 2.1ț

Scara etnică de identitate proeminentă


8/35

9oată lumea poate fi caracteri(ată în materie de mo tenire culturală, dar șoamenii diferă în func ie de cât de importantă este această identitate pentru ei$ț

.entru a afla importan a pe care o da i identită ii dumnea!oastră, completa iț ț ț țurmătoarea scară pe site5ul înso itor$ț

"ând lua i în considerare toate etic'etele pe care le5a i putea folosi pentru a !ăț țdefini propria identitate culturală, !e i afla probabil că sunte i membru a maiț țmultor grupuri culturale$ 9oate grupurile dumnea!oastră culturale definesc cinesunte i dumnea!oastră ca indi!id, dar unele ar putea fi mai importante pentruțdumnea!oastră decât altele$ pre exemplu, pute i completa exerci iulț ț Hnde !ăclasifica i6ț H, pentru a !edea cât de importantă este identitatea etnică pentru

dumnea!oastră$ În special, grupurile culturale care sunt cele mai impotante pentrudumnea!oastră sunt cele care cel mai probabil scot în e!iden ă interac iunileț țdumnea!oastră cu ceilal i$ A a cum !e i afla de5a lungul acestui capitol,ț ș țindentitatea dumnea!oastră culturală are un efect uni!ersal asupra comunicăriidumnea!oastră interpersonale$

Cum se formează i se scimbă culturile?ș

În general, grupurile culturale diferă în func ie de con!ingerile, !alorile, normele sițmodelele de comportament ale membrilor lor$ )e i fiecare cultură este unică, treiș

procese generale permit culturilor să se de(!olte, să crească i să se sc'imbe de5așlungul timpului * !e(i figura 2$2 $ În elegerea acestor procese !ă poate a%uta săț!ede i cum culturi distincte de(!oltă feluri diferite de a !edea i a face lucruriț ș $

Cultura apare de-a lun!ul selectivită iiț $ /ameni pretutindeni înfăptuiescdiferite ac iuni care fac pur si simplu parte din a fi umaniț legăm prietenii, iubim,displacem sau urâm, suferim, empati(ăm i sărbătorim$ )e i aceste acti!ită i apar ș ș țîn toate culturile, grupuri culturale diferite le efectuea(ă în modalită i distincteț*)urati, 200?$ "um !ă afi a i afec iunea fa ă de un prieten6 "um !orbi i cu cine!aș ț ț ț țmai în !ârstă sau mai tânăr6 "um sărbători i o ani!ersare sau o (i de na tere6 "aț șmembru al unui grup cultural, probabil adopta i purtări de a teptat sau cuț șsemnifica ie în cadrul comunită ii$ Astfel, culturile sunt distincte deoareceț ț


9/35

grupurile culturale i5au selectat diferite comportamente drept semnificati!e$ș

.entru un exemplu concret, gândi i5!ă la cât de diferit abordea(ă culturilețsimpla sarcină de a saluta$ "ând oamenii se salută, î i recunoscș $$$

c'ema 2$2 )inamica culturală

electi!itate5 "ultura apare atunci când membri selectea(ă con!ingeri i practicișdrept semnificati!e

ociali(are5 "ultura este împărtă ită unor noi membri prin procesul de sociali(areș

c'imbare5 "ultura se sc'imbă prin in!en ie si răspândire$ț

$$$existen&a unul altuia, stabilesc dacă discu ia lor !a fi de lungă sau scurtă durată,ți, în unele ca(uri, reintră în contact cu un partener de rela ieș ț * )urati, 1CCE @

igman, 1CC1 $ )e i aceste func ii sunt uni!ersale, purtările folosite pentru a leș ț pune în practică depind de cultură$ pre exemplu, saluturile la telefon diferă de la

ară la arăț ț în 4ran a, oamenii tind să î i ceară scu(e pentru că au sunatț ș @ în Anglia,se identifică pe ei în i iș ș @ în Brecia, se a!ântă direct în con!ersa ieț @ în 9aiIan,folosesc stilul formal * ;opper "'en, 1CC? $ )e asemenea, membriicomunită ilor de comunicare de(!oltă modalită i unice de a se saluta, precumț ț

strangeri de mână secrete i cu!inte sau fra(e specialeș *


10/35

orientările culturii$ ociali(area implică doua fa(e prima, membrii transmitinforma ia culturală nou5!eni ilor, i, cea de5a doua, nou5!eni ii adoptă practicileț ț ș țculturale$ În unele ca(uri, sociali(area include acti!ită i specifice menite sățtransmită regulile culturii unui nou membru$ pre exemplu, multe campusuri

uni!ersitare au programe orientati!e care acoperă totul pentru noii studen i, de lațfelul în care să se înscrie la cursuri la felul în care să încura%e(e la %ocurile defotbal$ În cadrul meseriilor periculoase, cum ar fi cea de pompier, noilor anga%a i leț

pot fi date sarcini ser!ile *spre exemplu, gătitul, cură atul sau sarcini de birouț pentru a îi a%uta să în!e e respectul pentru colegii cu experie ă i importan a în a fiț ț ș țde a%utor în orice circumstan eț *M+ers, 200G$ În general, sociali(area apare atuncicând nou5!eni ii i exper ii comunică i sc'imbă informa ii cu pri!ire la practicileț ș ț ș țculturale *a+, 2008 $ .ărin ii din tatele nite auț

e!iden iat felul în care munca grea depusă de băiat l5a a%utat să î i atingă scopul deț șa găsi broasca5 po!e tile lor de(!ăluiau !alorile culturale indi!idualiste i înclinateș șspre el ale tatelor nite$ În contrast, părin ii din :ndia au descris cum recuperareaț ț

broa tei de către băiat a adus triste e în familia broa tei$ În această !ersiune aș ț ș po!e tii, copii în!a ă că ac iunile egoiste pot face rău comunită ii$ "ând părin iiș ț ț ț țrela ionea(ă cu ai lor copii, g'idea(ă copii către !alorile culturale i normeleț școmunită ii lor$ț Acti!itatea 2$1 H"omunicarea în ac iuneț H sugerea(ă o altămodalitate prin care !alorile culturale sunt însu ite copiilor$ș

Socializare5 .rocesul prin care nou5!eni ii într5un grup cultural a%ung să îițîn eleagă presupunerile i orientărileț ș $

Comunicarea "n ac iune 2.1ț

)e i comunicarea cu părin ii i îngri%itorii %oacă un rol foarte important înș ț ș predarea de cultură copiilor, emisiunile de tele!i(iune urmărite de copii transmit deasemenea !alori culturale$ .entru a completa tabelul pus la dispo(i ie de către site5țul companiei, urmări i câte!a emisiuni pentru copii5 încerca i programe precumț ț


11/35

icFelodeon, oggin sau .


12/35

C0$ #a un ni!el practic, culturile au fost ne!oite să de(!olte reguli despre unde sicând este permisă utili(area telefoanelor$ pre exemplu, "onnecticut, eI Lerse+si eI YorF au fost primele state care au considerat ilegal folosirea telefoanelor mobile în timpul condusului, i locuri precum spitale, cinematografe i !estiare auș ș

început să afi e(e reguli clare împotri!a utili(ării de telefoane$ 9elefoanele aușsc'imbat de asemenea i a teptările de ba(ă ale oamenilor cu pri!ire la intera iuneaș ș țsocială, deoarece, ele ne permiteau să comunicăm oricând i efecti! oriundeș*atriel, 1CCC$

#ifuzare- când practicile culturale ale unui grup sunt adoptate de o altăsocietate$

"ulturile se sc'imbă de asemenea prin procesul de difu(are, care apare când

o societate adoptă practicile culturale ale unui alt grup$ )eoarece cultura dintatele nite este răspândită în lume prin intermediul internetului, emisiunilor detele!i(iune sindicali(ate i filmelor de mare succes, unele societă i se îngri%orea(ăș țcă propria lor cultură este cople ită de practicile americane$ )e fapt, "anada,ș4ran&a i "oreea, printre alte ări, au legi care cer simfoniilor, teatrelor iș ț șcinematografelor să afi e(e măcar câ i!a arti ti na ionali si produc ii na ionale$ș ț ș ț ț ț)e i mo tenirea culturală este cu siguran ă demnă de protec ie, difu(area esteș ș ț ține!itabilă când doua grupuri intră în contact$ .e deasupra, amestecul a două

culturi diferite este sursa multor crea ii minunate, inclusi! mu(ica reggae,țspag'etele cu sos mariana i ora ul eI YorF$ș ș

Clasificarea culturilor

ormele de comunicare ale unui grup cultural sunt definite de felul în caremembrii grupului răspund la câte!a întrebări de ba(ă despre cum oamenii se pun în

pielea altora$ "are este mai important indi!idul sau grupul6 "are este maiimportant în comunicare cu!intele !orbite sau contextul în care se regăsesc6 Jstemai important ca lucrurile să fie desă!âr ite sau să se urmărească un procesșeficient6 Ar trebui să e!ităm riscurile sau să căutăm experien e noi6 >ăspunsurilețla aceste întrebări ne a%ută să distingem culturile de5a lungul a G dimensiuniimportante *7e(i tabelul 2$1$

)rept exemplu al efectului dimensiunilor culturale în comunica ie, lua i înț țconsiderare felul în care cetă enii tatelor nite i din "oreea de ud se referă laț ș


13/35

membrii mai în !ârstă din societatea lor$ "ultura coreeană !alorifică colecti!ismul,diferen a mare în distribuirea puterii i contextul înalt de comunica ie, unde înț ș țtatele nite, cultura !alori(ea(ă indi!idualismul, diferen a mică în distribuireaț

puterii i un limba% explicit$ u este o coinciden ă faptul că popula ia din "oreeaș ț ț

face referire la membrii mai în !ârstă din societate prin termeni precum H bunică H ,H bunic H , H unc'i H , H frate mai mare H etc$, c'iar i când cealaltă persoană nu este oșrudă$ În acest fel, coreenii extind grani ele familiei la toată lumea din grupul socialți recunosc puterea i statutul social al celor mai în !ârstă$ i obser!a i cumș ș Ș ț

folosirea acestor termeni sugerea(ă că trebuie să te ba(e(i pe context pentru a î i dațseama dacă este cu ade!ărat !orba despre bunica, bunicul, unc'iul sau fratele maimare al !orbitorului$ În compara ie, oamenii din tatele nite sunt mai predispu iț șsă folosească prenumele, ceea ce scoate în e!iden ă indi!idualitatea unei persoane,ț

i au doar câte!a cu!inteș * spre exemplu, H domnule H sau H doamnă H pentru a scoateîn e!iden ă statutul$ )in cau(a faptului că re(iden ii tatelor nite folosesc explicitț țnumele unei alte persoane, câteodată mergând atât de departe până la a distingeîntre H bunica Lane H iș H bunica Marie H , ei nu sunt ne!oi i să se ba(e(e pe contextulțsocial pentru a clarifica despre cine este !orba$ A a cum ilustrea(ă acest exemplu,ș!alorile unui grup cultural au efecte ma%ore în comunicarea interpersonală$

Criterii ce deosebesc culturile

:ndi!idualism"ulturile indi!idualiste pun pre pe independen&ă i pe autonomie mai mult decâtț ș

pe grup$

)iferen a mare dintre cei ce au puterea i cei ce nu o auț ș

"ulturile de acest gen respectă o ierar'ie ba(ată pe putere i statut$ș

"ontext inalt

"ulturile de acest gen se ba(ea(ă pe situa ia socială pentru a da în eles unui mesa%$ț ț

/rietare spre re(ultat

"ulturile orientate spre re(ultate pun pre pe reali(ări, termini limită i atingereaț șscopului final$


14/35

"e e!ită caracterul nesigur

Asemenea culturi preferă rutinile stabile care e!ită riscurile sau experien ele noiț

"olecti!ismul

"ulturile colecti!iste pun ne!oile comunită ii înaintea ne!oilor indi!iduluiț

)iferen a mică dintre cei ce au puterea i cei ce nu o auț ș

Asemenea culturi pleacă de la premisa că to i oamenii au drepturi i oportunită iț ș țegale$

"ontext scă(ut

"ulturile cu context scă(ut se ba(ea(ă pe limba% explicitit pentru a face totul clar$/rientare spre procese

"ulturile orientate spre procese !alorea(ă experien a ob inută prin munca la oț țîndatorire$

"are caută caracterul nesigur

Asemenea culturi prefer experien e di!erse, noi, i c'iar riscanteț ș $

.unerea teoriei în practică Băsirea unui numitor comun pentru comunicare

"ând ne gândim la straturile unei culturi, dinamicile prin care cultura sede(ol!a i e!oluea(ă, i criteriile care diferen ia(ă culturile, obser!ăm că definireaș ș țafilierii culturale a unei persoane este dificilă$ .articipa i în multiple grupurițculturale definite de insitutii culturale, cu puncte de !edere comune i a!ândșcomunită i de !orbire$ i cultura nu este stabilă5 e!oluea(ă pe măsură ce noiț Șmetode sunt alese, noi membrii sunt introdu i, i pe măsură ce timpul trece$ )e iș ș șaceastă !i(iune asupra cuturii pune accent pe complexitatea sa, de asemenea

desc'ide u i spre îmbunătă irea experien elor dumnea!oastră de comunicareș ț ținterpersonală$

Băsi i experien&e pe care dumnea!oastră i partenerul dumne!oastră le a!e iț ș țîn comun$ traturile multiple ale culturii fac posibil ca dumnea!oastră i partenerulșdumnea!oastră de comunicare să face i parte din culturi similare, dar totu i diferiteț ș


15/35

în acela i timp$ )e exemplu, deoarece dumnea!astră i părin ii i fra iiș ș ț ș țdumnea!oastră sunte i cu to ii parte a unei cumunită&i de discu ii familiale, !ăț ț ț

pute i în elege unul pe altul în moduri în care persoane care nu sunt membriiț țacelea i familii nu pot$ )e asemenea face i parte din grupuri culturale, precumș ț

comunitatea uni!ersită ii dumnea!oastră, speciali(area, i cercul dumnea!oastră deț ș prieteni pe care restul familiei dumnea!oastră ar putea să nu le în eleagă$ "ândținterac iona i cu o altă persoană, nu uita i că amândoi a!e i diferen e i asemănăriț ț ț ț ț șculturale, i încerca i să găsi i acele experien e care !ă oferă o ba(ă comună pentruș ț ț țcomunicare$

Aflarea unor dimensiuni culturale care se suprapun !ă oferă !ouă iș partenerului dumnea!oastră un context comun care !ă poate îmbunatati experien ațîn materie de comunicare$ "ând începe&i o con!ersa ie cu o nouă cuno tin ă,ț ș țîncepe&i cu subiecte generale care !ă pot g'ida către subiecte pe care le a!e i înțcomun$ Întrebări precum Nde unde e ti6O!ă permit să afla&i informa ii care !ă potș țg'ida către un teren comun$ "'eia constă în a continua ba(ându5!ă pe conexiuni$)acă partenerul dumnea!ostră de con!ersa ie răspunde Nsunt din 7irgiiniaO, treabațdumnea!oastră este să !ă gândi&i la ce!a,la orice care !ă leagă de 7irginia No', amun !ăr în 7irginiaO, Nam citit o carte despre 7irginiaO sau Nmereu mi5am dorit sămerg în 7irginiaO$ A!e&i foarte multe op iuni în a găsi un punct comun$ i dacă nuț Ș

pute&i găsi nicio modalitate de a !ă lega de informa ia primită, trece&i repede maiț

departe la un alt subiect *N"e studie(i6O$ "ăutând o ba(ă comună cu partenerul dedialog pute&i a!ea experien e interpersonale de comunicare mai satisfăcătoare iț șeficiente$

ociali(a&i în noi medii culturale$ Adesea, sociali(area se produce treptat, pemăsură ce indicii culturali interiori i exteriori interac ionea(ă$ )e asemenea, pute&iș țanticipa folosind următoarele strategii ce !ă !or a%uta să !ă g'ida&i rapid într5unmediu cultural nou

a3P În!ă&a&i cât de mult pute&i despre o cultură înainte să interac iona&i cuțmembrii acesteia$ tudia&i site5uri, publica ii sau orice formă de media pentru a aflațcum se pre(intă publicului un anumit grup cultural$ /rice informa ie pute&i găsi !ăț

poate a%uta să de!eni&i expert în acea cultură mai repede$

a3P #ua&i noti e sau ine&i un %urnal pentru a nota e!enimentele care par deosebitț ț


16/35

de importante în cultura respecti!ă$ "ând !e&i reflecta asupra obser!a iilor făcute,ț pute&i identifica modele repetiti!e care !ă pot g'ida intrarea în cultura respecti!ă$

a3P Băsi&i pe cine!a care !ă poate fi ini iator în practicile culturii respecti!e$ț

ecretarele într5o organi(a ie, consilierii într5o catedră sau persoanele care lucrea(ăț pentru gu!ern sunt persoane care cunosc bine cultura i pot repre(enta resurseșnepre uite$ț

a3P 7erifica&i dacă a&i a%uns la conclu(iile corecte în ceea ce pri!e te practicileșculturale$ .une&i întrebări Ar trebui să le spun profesorilor pe numele mic6 Jste înregulă să5mi aduc !eri orul la o întâlnire a fraternită ii6 )e asemenea, încearca&i săș ț

pune&i în practică ceea ce crede&i că a&i reu it să g'ici&i despre cultura respecti!ăș purta&i %ean iQblugi la ser!iciu !inerea sau aduce&i gustări pe care să le împăr i&i cuș ț

ceilal i la o întâlnire$ /amenii !or fi deosebit de toleran i cu gre elileț ț șdumnea!oastră i mai bucuro i să !ă a%ute când sunte&i încă un nou !enit, a a căș ș ș

profita&i de această perioadă de gra ie pentru a experimenta cu percep iileț țdumnea!oastră despre cultura respecti!ă i a !ă asigura că sunte&i pe drumul celș

bun$

a3P "auta&i feedbacF$ 7erificarea dacă ale dumnea!oastră conclu(ii desprecultura respecti!ă sunt ade!ărate !ă poate a%ută să în!ă&a&i ba(ele mai rapid, sal!ade la a face gre eli mai târ(iu i arăta celorlal i că sunte&i nerăbdător să !ă adapta&iș ș ț

noului mediu cultural$

4olosirea acestor strategii !ă !or a%uta să !ă alătura&i grupului cultural mairepede i !ă !or de(!ol!a experien ele de comunicare interpersonale$ș ț

A%uta&ii pe al ii să !ă în eleagă cultura$ A!e&i o gamă !ariată de cuno tin e înț ț ș țmaterie de tradi ii i obiceiuri ce sunt importante pentru membrii din grupulț șdumnea!oastră cultural$ 4olosi&i!ă aceste cuno tin e pentru a5i a%uta pe ceilal i săș ț țîn eleagă sau să se adapte(e culturii dumnea!oastră$ "a prim pas, transforma&iț

ipote(ele implicite ale culturii dumnea!oastră în unele explicite@ cu alte cu!inte,alcătui&i o listă care con ine sau face referire la ipote(e, credin e i obiceiuri careț ț ș!ăcaracteri(ea(ă cultura$ Apoi, a!e&i gri%ă să împăr i&i aceste obser!a ii cu noiiț ț!eni i$ n profesor în comunicare pe care îl tim a mers până la a5i pune peț șstuden ii din clasa lui să cree(e un film pentru !iitorii studen i în care au explicatț ț

pro!ocările completării proiectului i strategiile care i5au a%utat pe parcurs$ A aș ș


17/35

cum acest film i5a a%utat pe studen ii din genera ia care a urmat să se adapte(e laț țcerin ele cursului, la fel i dumnea!oastră pute&i a%uta noii !eni i în materie deț ș țcultură fiind explicit în ceea ce pri!e te credin ele, !alorile i obiceiurile grupuluiș ț șdumnea!oastră$

"ultura =i comunicarea

9eoria limba%ului codat5 o teorie care explică cum culturile oamenilor influen&ea(ăcomportamentul lor în !orbire$

"ultura dumnea!oastră sculptea(ă în mod ine!itabil comunicareadumnea!oastră interpesonală$ / teorie care descrie legătura dintre cultură =icomunicare este teoria limba%ului codat$ "onform acestei teorii, oamenii comunică

ba(ându5se pe în&elegerea lor cu pri!ire la semnifica&ii, norme =i !alori care suntrele!ante într5un anumit context *.'illipsen, 1CCE@ .'illipsen, "outu "o!arrubias, 200G $ În această sec&iune a capitolului, !om examina ceea ce teorialimba%ului codat presupune =i !om folosi aceste informa&ii pentru a explora felul încare cultura dă formă comunica&iei =i felul în care comunicarea reflectă cultura$

"ultura dă formă comunicării

"onform teoriei limba%ului codat, contextul afectea(ă întotdeaunacomunicarea$ #ua&i în considerare exemplul lui atie, o studentă care lucrea(ă la

restaurant$ "ând prietenii lui atie au !enit la cină într5o seară, interac&iunea ei cuei a implicat preluarea comen(ii, ser!irea mâncării, !erificarea faptului că se

bucură de tot =i acceptarea unui bac=i=$ În timp ce mesa%ul transmis în acest contexteste în&eles atât de atie cât =i de prietenii ei, imagina&i5!ă cât de lipsite de sens ar fi fost dacă atie =i5ar fi in!itat prietenii la cină în apartamentul său în sc'imb$ )ela comandarea mâncării până la bac=i=, fiecare mesa% ar fi fost total diferit *dacă nuc'iar %ignitor$ A=a cum ilustrea(ă acest exemplu, contextul are un efect foarte

puternic asupra felului în care producem mesa%ul$

"odul limba%ului5 sistemul de simboluri, reguli =i presupuneri pe careoamenii îl creea(ă pentru a desă!âr=i comunicarea$

9eoria define=te un cod al limba%ului în forma unui sistem de simboluri,reguli =i presupuneri pe care oamenii le creea(ă pentru a desă!âr=i crea&ia$ /ameniicreea(ă codul limba%ului prin interac&iune socială =i în cadrul unor situa&ii


18/35

particulare, =i sensul lor este atât complicat cât =i flexibil$ )e fapt, un cod allimba%ului este ca un cod genetic este intrinsec, poate fi combinat în diferite feluri

pentru a produce diferite efecte =i urmările re(ultate depind foarte mult decircumstan&e$


Jxistă coduri ale limba%ului pe care le folosi&i în grupul dumnea!oastrăsocial, dar care ar fi complet lipsite de sens în alte grupuri sociale6 "um sediferen&ia(ă simbolurile =i regulile care sunt semnificati!e în fiecare grup6

)eoarece contextul afectea(ă însemnătatea comportamentelor încomunicare, diferite culturi au coduri de limba% distincte$ pre exemplu, lua&i înconsiderare codurile de limba% care alcătuiesccomunicarea interpersonală ișrela iile din


19/35

!arietate de dispo(iti!e de comunicare specifice$ 9eritoriile limită sunt mesa%e careindică atunci când o ac iune este adec!ată în cadrul grupului cultural$ț )e exemplu,

participan ii la o comunitate !irtuală au semnali(at faptul că un mesa% încalcățnormele ignorându5l sau respingându5l *7rooman, 2002$ Într5o ade!arată caseta de

cu!inte, participan ii la un forum online pentru membrii de familie ai recru ilorț țmilitari a%ută o femeie care a fost deran%ata de un comentariu de la cine!a din afaraculturii militare 5 sugestiile participan ilor arată clar modul în care comunicareaț

poate fi folosită pentru a marca limitele de comportament adec!at $ "ând iei înconsiderare cu!intele cui!a sau mesa%ele în a fi pline de umor sau obscene, deasemenea, definesti limitele comportamentului i atitudinilor acceptabile în cadrulșgrupului cultural *;arIood Biles, 1CC2@ tapleton, 200-

)e asemenea, atunci când oamenii barfesc, se concentrea(ă pe comportamentulinadec!at i intesc persoanele care au încălcat normele culturaleș ț *itualuri"ulturile sărbătoresc e!enimente semnificati!e cultural, de la momente importante


20/35

din istorie la nun i, pană la spectacole publice atent scenari(ateț

"7:9J >JA#J

Brani&e de marcare pentru comunicarea adec!ată

Această transcriere a fost extrasă de pe un forum online destinat famililor iș persoanelor iubite ale recru ilor militariț 'ttpQQIII$recruitparents$comQforumsQ$/bser!a i comportamentele de comunicare ale participan ilor ce sugerea(ăț țutili(area posturii pentru a marca un mesa% supărător ca fiind nepotri!it$ În acela iștimp, răspunsurile sus in !alorile comune în cadrul acestei comunitati onlineț

militare$

.ostare Astă(i la locul de muncă, cine!a m5a întrebat despre prietenul meu, care a plecat la bootcamp cu aproximati! o lună în urmă$ $ $ Apoi, el a decis să mă întrebedacă eram con tient de faptul că pu ca ii marini au cea mai mare rată de deces6ș ș șAm re(istat cu stoicism i mi5am re&inut lacrimile, până când am a%uns acasă *c'iar șacum i îmi este JU9>JM de greu să mă adun după ce a spus el$ .ur i simplu nuș șa fost o noapte bună pentru mine să aud a a ce!a *aceasta nu este prima dată i euș ș

sunt sigură asemenea comentarii au fost făcute la adresa multora dintre !oi,doamnelor$ $ $ Ju doar caut />:"J sfat de la oricine pentru ceea ce !a trebui săfac atunci când se întâmplă acest lucru$$$>V. 1 )in păcate, mai mult decât probabil !e i au(i comentarii de genulțacestea mai mult de o dată sau de două ori pe drum$ "ând le aud, îmi !ine sălo!esc persoana care a spus asta în fa ă, dar, e!ident, eu nu o fac$ Îmi păstre(țcalmul i le spun cu amabilitate că eu nu ascult statisticile i eu sunt mândră deș șceea ce face so ul meu i îl sustin în totalitate$ $ "ând oamenii fac comentariiț ș

ignorante de genul ăsta, doar fii mândră că e ti o femeie puternică, care are unșmare om lângă ea$>V.# 2 Am a!ut oameni care mi5au spus lucruri similare, este dureros ișaproape mi5au frânt inimaSS )ar oamenii sunt ignoran i i nu gândescSSS "el maiț ș

bun lucru este să &ii capul sus, roagă5te ca băiatul tău să fie în siguran ă i ignoră5iț ș pe cei care nu gândesc înainte sa !orbească SS

http://www.recruitparents.com/forums/http://www.recruitparents.com/forums/


21/35

>V. - "e le spun oamenilor atunci când fac comentarii de genul ăsta estedoar Hmul umesc pentru introducere, dar negati!itate nu este bine!enită$ $ $ 7reauțdoar să fiu încon%urată de po(iti!itate, a a, !ă rog, dacă sim i i ne!oia de a fiș ț țnegati!, face&i5o unde!a singur$ Hnii oameni pur i simplu nu gândesc înainte de aș

!orbi$ Îmi pare rău că a trebuit să înduri ignoran a asta$ț

>V.# 8 Am constatat că cel mai bun mod de a trata oamenii care nu aunici cea mai !agă idee este acela de a5&i perfectiona aspectul, ti i, ca atunci cândș ț

profesorul tău ar da de tine când ai făcut ce!a gre it i te5ar opri în loc,tu trebuieș șdoar să le dai acea Hpri!ireH i să mergi inainte$ Aceste persoane nu !or pricepeșniciodată$

/amenii de(!ăluie, de asemenea, cultura lor, prin po!estile pe care le spun$Miturile sunt po!esti sacre în care persona%ele i ac iunile lor întruc'ipea(ă temeș țculturale de ba(ă$ )e exemplu,cultura anglo5americană a secolului aloptspre(ecelea a fost cuprinsă în mitul lui


22/35

tatele includ focuri de artificii pe data de 8 iulie, .arada Mac+ de Tiua>ecuno tin ei i numărătoarea in!ersă de Anul ou la 9imes uare$ Alte culturiș ț șîsi sărbătoresc propriile lor ritualuri unice, cum ar fi fuga taurilor din .amplona,sc'imbarea găr(ii la .alatul


23/35

parte, celălalt cuplu este apăsat să5 i amintească data ani!ersării lor$ "e femeieșcre(i ca are punctul de !edere cel mai conser!ator de căsătorie6 u surprin(ător,Hplanificatoarea de nuntiHare o căsătorie mai tradi ională 5 ea este responsabilăț

pentru casă i copii * i documenteS, în timp ce so ul ei îsi urmăre te cariera$ Înș ș ț ș

celălalt cuplu, ambii parteneri lucrea(ă în afara casei i %oacă un rol mai egal înșgospodărie$ .recum acest exemplu ilustrea(ă, pute i ob ine o perspecti!ă înț țcredin ele i !alorile oamenilor, întrebandu5i despre ritualurile i po!e tile careț ș ș șsunt importante pentru ei$

"omunicarea în ac&iune 2$2

În!ă&area despre ceilalti prin ritualuri =i po!e=ti

Întrebând oameni despre ritualurile celebrate în familiile lor i po!e tile deș șfamilie care le plac să po!estească !ă pot a%uta să în!ă&a&i despre !alorile lor culturale$ )iscuta i cu două persoane diferite, în timp ce completa i tabelul de peț țcompanionul site5ului$ Acest exerci iu !ă poate a%uta să !ede i legătura dintreț țritualuri po!e=tile de familie i !alorile culturale$ș

Crează ritualuri i pove ti "n afara de rela iile pe care le evaluezi.ș ș ț .o ițde asemenea să faci etape prin care po i încura%a ritualuri i po!e ti careț ș ș

promo!ea(ă un sens al comunită ii cu ceilal i$ În rela iile interpersonale pe care leț ț ț

e!alue(i cauta acti!ită ile care pot de!eni speciale pentru tine i prietenii tăi iț ș ștransformă acestea în ritualuri prin repetarea componentelor c'eie$ )e exemplu, po i men ine aproape într5un grup de !ec'i prieteni prin îmbră i area*tratareaț ț ț șcelebrării (ilelor de na tere ca un ritual cultural$ 9rebuie să faci un pont al adunăriiș

pentru fiecare persoană de (iua de na tere, inând o adunare anuala unde seș țsărbătoresc toate (ilele de na tere, norme în curs de de(!oltare pentru loca ii,ș țmâncare i cadouri care !or marca celebrarea ta$ )e asemenea po i semnala unș ț

prieten nou cu care ai o rela ie specială prin transformarea întâlnirilor oca(ionale lațun prân( împreună, într5un e!eniment regulat la restaurantul tău preferat$Înma%oritatea ca(urilor, acti!itatea personală contea(ă a a mult ca indentificarea ei cașo marcare a rela ionării culturaleț

neori, efectele unor diferen e culturale în interac iunile interpersonale suntț țdestul de e!idente$ "and îi punem pe studen ii no trii să identifice o experien ăț ș ț

personală cu comunicare interculturală, de obicei î i reamintesc timpul cândș


24/35

călătoreau în străinătate sau !orbeau cu studen i străini$ Jste destul de u or săț șidentifice diferen ele în limba% i normele prin care comunici cu cine!a din o arăț ș țdiferită $ )ar despre alte mici diferen e6 /ameni care locuiesc în sau pe lângă eIțYorF, de exemplu, recuno ti dialectul, grani ele i ritualurile care disting oameniiș ț ș

din Man'attan fa ă de celelalte cartiere, Lerse+ de nord sau Lerse+ de sud, fanii luițMets fa ă de fanii lui YanFees$ )e i aceste indi!idualită i sunt de aceea iț ș ț șna ionalitate, etnie sau religie, faptul că !in din diferite comunită i înseamnă căț țde%a se obser!ă diferen e culturale apărute$ În această sec iune !om examina ce facț țcomunica iile interpersonale, interculturale, precum i unele dintre barierele puseț șîn calea comunicării interculturale eficiente$

A9>A "/M:"A>:: :9J>"#9>A#J

4undalul cultural al unei persoane modelea(ă mereu experien e de comunicareținterpersonală$"eea ce stabile te comunicarea interculturale mai exact, este măsuraș

pentu care mesa%ele reflectă o aten ie asupra unei culturi a unei persoane$țpecific,comunicările interculturale se întamplă cand interac iunea este g'idată dețmembrii participan i din diferite grupuri sociale, mai degrabă decât calită ile lor ț țindi!iduale$ "u alte cu!inte, dacă o persoană, membrul unui grup cultural, esterele!ant pentru tine i pentru adaptarea mesa%elor cu acel grup cultural în minte,șeste capti!at în comunicarea interculturala$ )eci, comunicările interculturale se

întamplă când a%uste(i alegerea cu!intelor i comportamentele non!erbaleșdeoarece !orbe ti cu o persoană care nu are aceea i percep ie asupra cu!intelor iș ș ț șac iunilor$ "omunicările interculturale se întâmplă când a%uste(i mesa%ele ba(ateț

pe genul, !ârstă, orientarea politică sau ec'ipa de bassebal fa!orită a partenerului$În fiecare din aceste ca(uri, trebuie să sc'imbi felul comunicării ba(ată pecunoa terea i stereotipul partenerului de grup cultural$ș ș


Î i aminte ti când a fost ultima dată când ai interac ionat cu cine!a care aț ș ța!ea o cultura diferită de a ta6 "um ai modifica comunicarea ta în aceainterac iune, înainte de toate6ț

Ai comunicat !reodată cu cine!a din Marea


25/35

a!ut tendin a să !orbe ti mai rar i mai tare decât de obicei6 9eoria acomodăriiț ș școmunicării este un model general de interac iune ce descrie cum membrii unuițgrup cultural a influen at interac iunile interpersonale$ 9eoria acomodării deț țcomunicare identifică două tipuri care pot apărea dupa cursa unei con!ersa iiț

"aracteristicile !orbirii participan ilor pot de!eni asemănătoare cu a celorlal i, sauț ț pot de!eni diferite *!e(i figura 2$8 Aceste tipuri de comunicare pot fi con tienteșsau subcon tiente, dar ele reflectă dorin a de a cre te sau descre te conexiunea cuș ț ș ș

partenerul$ În particular, a!em tendin a de a potri!i comunicarea comportamentuluița unor persoane pe care le placem sau ne sunt asemanatoare, i exagerăm cuștipurile de comunicare care ne distig de persoanele pe care nu le placem$ Îninterac iunile interculturale, a!em tendin a să adoptăm tipul de comunicare alț ț

partenerului când !rem sa promo!ăm în rela iile dintr5un grup, sau am a!utț

interac iuni po(iti!e cu membrii acestei culturi în trecut$ "u alte cu!inte, men inemț țsau exagerăm cu diferen ele în comunicare dacă propria noastră cultură estețimportantă pentru noi la acel moment sau am a!ut o rea istorie cu partenerul degrup cultural$ "omunicând în feluri asemănătoare la o interac iune cu partenerulțsunt importante a!anta%ele$ epo ii i bunicii care au fiecare tipul lui de discurs seț șsimt mai aproape i mai solidari$ :n!ers, ele!ii unui colegiu sunt nesatisfăcu i dupăș țcon!ersa iile cu o persoană în !ârstă, atunci când acea persoană nu se potri!e te cuț știpul lor de comunicare$ Într5un studiu recent, studen ii australieni %udecă !orbitoriițde c'ine(a mai ales atunci cand discursul lor include tipuri tipice de !orbire $

"ând a%uste(i comportamentul tău de comunicare pentru interac iunea cu unț partener, po i semnala dorin a de a acoperi lacunele culturale$ț ț

:9>/)"J>JA Î "J>"J9A>JA "/M:"V>::

.re(icerea atrac iei în interac iunile interetniceț ț

"omunicarea studen ilor "armen #ee i William Bud+Funst au studiat factoriiț șcare pre(ic atrac ia interpersonală în interactiunea ini ială dintre parteneriiț ținteretnici$ "ercetările presupun că acei oameni !or fi mai atra i de membrii dinșdiferite grupuri etnice când percep asemănări cu stilul de comunicare al aceluigrup$ Ji c'iar 'ipnoti(ea(ă acele persoane, sunt mai atra i de un partener interetnicșcând au mai multe a teptări po(iti!e pentru interac iunea cu un membru din acelș ț


26/35

grup etnic$ .entru a testa aceste presupuneri, cercetătorii au întrebat 2D- de ele!i deliceu din di!erse tipuri etnice pentru a interac iona cu un partener dintr5un grupțetnic diferit$ Anumi i participan i au interac ionat cu partenerii lor de pană la treiț ț țori mai mult decât întâlnirea ini ială$ )upă o săptămână de la întalnirea ini ială,ț ț

participan ii au completat un c'estionar în care au scris percep iile lor despreț ținterac iunea interetnica i atract a fa ă de partenerul lor interetnic$ >e(ultateleț ș ț țstudiului au intărit presupunerile cercetătorilor$ .articipan ii care au cre(ut că auța!ut un stil de comunicare asemănător cu grupul etnic al partenerulului lor, aurelatat o atrac ie mai mare cu interac iunea interetnică a partenerului$ În plus,ț ț

participan ii care au a!ut a teptări po(iti!e de la interac iunea cu cine!a dintr5oț ș țcultură diferită, au fost de asemenea atra i mai mult de partenerul lor din aceașcultură$ Astfel, atrac ia pentru un membru dintr5o diferită cultură este sus inută deț ț

a teptările po(iti!e pentru comunicarea interculturală i percep ia asemănărilor ș ș țdintre tipurile de comunicare din diferite grupuri etnice$

BA)J9J59J #A A9A

1$ Acest studiu s5a ba(at pe interac iunea i atrac ia dintre rela iileț ș ț ținteretnice$ "re(i că aceste constatări generali(ea(ă rela iile dintre oamenii dințaceea i etnie6 Are percep ia asemănări stiulrilor de comunicare influentate de cumș ț

esti atras de oameni, indiferent de etnia lor6

2$ Acest studiu a descoperit că a!ând a teptări po(iti!e pentru comunicareașinterculturală este asocială cu atrac ia pentru membrii din diferite culturi$ )ându5nețaceastă descoperire, ce putem face pentru a spori rela iile interculturale pentruțoamenii care nu au a teptări po(iti!e de la comunicările interculturale6ș

:J>J Î "/M:"A>JA :9J>"#9>A#V$

În efortul nostru de a comunica cu partereni din diferite culturi, ne5amconfruntat cu numeroase piedici*bariere$ Ai încercat !reodată să coman(imâncare, să întrebi trasee sau să oferi a%utor unei persoane care nu !orbea o limbă

pe care o tii6 "ând comunici dincolo de grani ele culturale, te confrun i cuș ț țnumeroase bariere diferite coduri de !orbire, diferite a teptări de interac iune iș ț șdiferite obiceiuri$ )incolo de aceste aspecte logistice, comunicarea interculturală


27/35

este complicată i datorită tensiunilor i pre%udecă ilor, inclu(ând etnocentrismul,ș ș țincertitudinea, anxietatea i marginali(areaș $

Jtnocentrismul se referă la !ederea credin elor i practicilor culturale personale caț ș

fiind corecte, adec!ate sau mai morale decât alte culturi$ Într5o anumită masură,cultura este inerent etnocentrică, datorită adoptării normelor culturale menite să fie!ă(ute practicile ca fiind corecte i naturale$ș

.rin compara ie, normele altor culturi sunt !ă(uteHde!ianteH sau HimoraleH$ț.entru a elucida puterea etnocentrismului, imaginea(ă5 i cât de re!oltat ai fi dacă aițfi in!itat la cina la cine!a acasă i !5ar seri un fel de mancare cu lăcuste pră%ite$ /ș

persoană ;indu, din :ndia ar fi probabil la fel de îngro(ită dacă ar fi ser!ita cu o por ie de friptură de !ită suculentă$ )eoarece etnocentrismul implică e!aluareaț

practicilor cu respect al regulilor culturale ale fiecaruia i asumarea lor, !om găsișmereu defecte în altă practică culturală $

Jtnocentrismul poate a!ea un puternic impact asupra sentimentelor ișcomportamentului$ Într5un studiu, studen ii americani au completat un raportț

personal ba(at pe etnocentrism i au e!aluat un !ideo al unui student corean careșdădea un inter!iu pentru un %ob în tatele nite$ /amenii care au a!ut un re(ultatmare în e!aluarea etnocentrismului pe ele!ul corean, au apreciat negati! termeniisociali de atracti!itate, competen a, caracter i nu l5au recomandat pentru anga%areaț ș

lui$ În mod similar, studen ii care au a!ut re(ultat mare în etnocentrism au făcutțglume inclu(ând ca fiind o !ictimă etnica i mai amu(antă decât glumele cu unșnon5etnic$


Ai fost !reodată rănit de etnocentrismul altei persoane6 9e po i gândi dețcâte ori etnocentrismul a afectat tratamentrul tău asupra altei persoane6

:ncertitudine i anxietate$ "omunicarea ta cu cine!a dintr5o diferită culturăș poate fi afectată de incertitudine i anxietate$ :ncertitudinea se referă la o lipsa deșcunoa tere a trasaturilor persoanei, a teptarile i obiceiurile acesteia$ Anxietateaș ș șeste o stare emo ională negati!ă, care apare atunci când !ă sim i i nelini tit,ț ț ț șîngri%orat$ 9oate episoadele comunicării pot pro!oca incertitudine i anxietate$ș


28/35

"ând diferen ele culturale sunt e!idente, po i de!eni în mod special interesat deț țincertitudine i anxietate$ș

:ncertitudine i nelini te$ș ș

"omunicarea cu cine!a de la o cultură diferită poate fi, de asemenea,afectate de incertitudine i anxietate$ :ncertitudinea e referă la o lipsă deșcuno tin e despre trăsăturile persoanei, a teptările, i obiceiurile$ Anxietatea este oș ț ș șstare negati!a emotionala care apare atunci când !ă sim i i nelini tit, îngri%orat, sauț ț șrecepti! *tep'an tep'an, 1CDG$

9oate episoadele de comunicare pot pro!oca incertitudine i anxietate$ "ândșdiferen ele culturale sunt e!idente, s5ar putea fi deosebit de susceptibile de ațexperimenta incertitudine i anxietateș *Bud+Funst 'apiro, 1CC?@ Bud+Funst

is'ida, 2001$

$eoria %n&ietate ' mana!ement incertitudine explică modul în care aceste for ețafecta interac iuni interculturale *Bud+Funst, 1CC-, 200G$ "onform teoriei *4iguraț2$G$$$

Anxietate Q :ncertitudinea de administra ieț

9eorie n cadru care explică modul în care incertitudine i anxietate afectaș

comunicarea interculturală$$$$oamenii au praguri maxime i minime pentru incertitudine i anxietate în timpulș șsc'imburi interpersonale *a se !edea figura 2$8$ .ragul maxim este de cea maimare sumă de incertitudine sau anxietate pe care o po i tolera, iar pragul minimțeste cel mai mic ni!el, pute i experimenta fără a de!eni prea încre(ător, plictisit,țsau neinteresat$ "omunicare interculturală eficientă impune ca incertitudinea ișanxietatea să rămână între pragurile maxime i minime$ "ând ni!elul deșincertitudine este între cele două praguri, te simti confortabil i moti!at pentru aș

interac iona cu ceilal i$ț ț

(ar!inalizarea. Într5o societate di!ersă, unele grupuri culturale tind să aibă maimultă influen ă decât altele$ În tatele nite, de exemplu, bărba i, albi, i cei boga iț ț ș țau a!ut un rol mai important în istorie decât femeile, minorită ile etnice, i ceiț șsăraci$


29/35

Brupuri culturale influente au puterea de a stabili normele i !alorile deșcomunicare pentru întreaga societate$ Marginali(area apare atunci când grupurilor mai dominante sunt tratate ca inferiore sau neimportante$ "a o ilustrare puternică,ia în considerare imaginile de refugia i bloca i în eI /rleans uperdome în urmaț ț

uraganului atrina *4igura 2$?$

Marginali(area poate fi o barieră în comunicare interculturală eficientă, deoarecetinde să facă diferen ele culturale mai pronun ate$ "ând membrii marginali(a i aiț ț țsocietă ii comunica cu membrii grupului dominant, ei sunt obliga i să se adapte(eț țla !alorile i normele pe care le *)e9urF, 2001 marginali(ea(ă$ "onsiderat unșexemplu de la un episod de /ficiul unde .am, recep ionera, parăse te compania cuț șeful ei, Mic'ael, pentru a porni o companie independentă de 'ârtie$ )e i .am aș ș

făcut clar faptul că ea a !rut să aibă un rol mai important în !ân(ări, Mic'ael, efulșei, a teaptă să finali(e(e toate taxele de secretariat ca fotocopiator i dactilograf$ș ș

În ca(ul în care .am a !rut să interac ione(e cu Mic'ael, a fost for ată să adopteț țacela i rol pe care a făcut5o sa se simtă marginali(ată la !ec'ea societate$ .e de altăș

parte, oamenii care sunt în po(i ii de putere poate fi perceput ca condescendent,țnepotri!it, sau slab dacă încearcă să a%ungă la cine!a într5un grup marginali(at$ Înaceste oca(ii, atunci când Mic'ael a cerut ca .am să a%ute la luarea deci(iilor cu

pri!ire la noua companie, el a terminat incompetent prin de(!ăluirea că el nu a a!ut

un plan clar de ac iune$ .oate că nu este surprin(ator, dar oamenii care apar in unuiț țgrup marginali(at simt o mai mare stima de sine i se simt mai pu in i(ola i deș ț țsocietate atunci când acestea pot comunica cu cei care au statutul lor marginali(at*Mcenna


30/35

/ luptă interculturală este că oamenii implică (ilnic interac iunea cu membrii de altțsex$ Întrucât, NsexO se referă la faptul că o persoană este bărbat sau femeie din

punct de !edere biologic, NsexO se referă la orientarea lui psi'ologică fa ă dețtrăsături masculine sau feminine sau cum unul este asociat a fi un bărbat sau ofemeie$ )e multe ori, cu!intele NsexO i NgenO sunt folosite alternati!, pentru cășoamenii de multe ori deduc genul psi'ologic de sexul lor biologic$

În timp ce oamenii !aria(ă în măsura în care au mai multe caracteristici masculinesau feminine, indiferent de sexul lor biologic, diferentele de sex sunt adesea luateca un repre(entant pentru diferen ele de gen$ )iferen ele culturale dintre bărba i iț ț ț șfemei nu sunt la fel de e!idente ca i diferen ele care pot exista intre negru i albș ț ș

sau între cetă eni americani i paFistane(i, dar bărba ii i femeile au diferiteț ș ț șexperien e de !ia ă, care poate impulsiona !alorile i practicile culturale distincte$ț ț ș)e i de(baterea despre amploarea i rele!an a diferentelor de sex în comunicareș ș țeste în curs de desfă urare *)india "anare, 200?, putem ilustra unele dintreș

pro!ocările interculturale prin explorarea experien elor bărba ilor i femeilor dinț ț șintreaga durata de !ia ă$ț

Copilărie i adolescen ăș ț $)e la na tere, băie ii i fetele au experien e sociale unice care pot promo!a moduriș ț ș țdistincte de a !edea lumea i cu pri!ire la alte persoane$ Mamele au tendin a de aș ț!orbi mai mult cu fiicele tinere decât cu fiii i folosesc mai multe mesa%e deșsus inere i mai pu in complexe atunci când o fac@ in!ers, ta ii au tendin a de aț ș ț ț ț!orbi mai mult fiii lor decât cu fiicele, iar ei folosesc un limba% mai pro!ocatoar cu

băie ii *#eaper, Anderson, anders, 1CCD$ț

"ând copiii mici încep să sociali(e(e cu colegii, ei preferă %oaca cu prietenii deacela i sex *Martin, 4abes, J!ans, si W+man, 1CCC, i băie ii i fetele de(!oltăș ș ț șnorme distincte de comunicare i interac iune$ș ț )e exemplu, în compara ie cuț

perec'ile de prieteni de sex masculin, la prietenele de sex feminin sunt mai multesanse să di!ulge i să discute informa ii pri!ate ca o modalitate de a men ineș ț țconectare i intimitate *>aIlins, 1CC-$ "e se întâmplă atunci când baie ii i feteleș ț ș


31/35

comunică unul cu altul6 .ărin ii i al i prieteni pot semnala de(aprobarea a uneiț ș ț prietenii 5 sau cel pu in nu încura%ea(ă rela ia 5 i experien e de comunicareț ț ș țdistincte ale copiilor poate fi dificil pentru ei să găsească un numitor comun$

Întâlnire$"ând ne gândim la lumea care se înâlne te, putem indica similitudini fundamentaleșdintre bărba i i femei bărba ii i femeile se anga%e(e în întâlniri, i amândoi căutaț ș ț ș ș

parteneri romantici pentru a îndeplini ne!oi personale i sociale$ )ar în cadrulșrela iilor 'eterosexuale în tatele nite, bărba ii i femeile sunt de a teptat să %oaceț ț ș șroluri distincte în acest %oc la întâlnire $ :ată câte!a conclu(ii din studiile decercetare efectuate în anii 1CC0

1$ Atât bărba ii, cât i femeile se a teptă ca bărba ii să ini ie(e primele întâlniri,ț ș ș ț ț planifica acti!ită ile, conduce, plăteaste c'eltuielile, i să ini ie(e intimitateț ș țsexuală *>ose 4rie(e, 1CC-$

2$ D-K dintre barba i studen i au raportat ca au fost ruga i pentru o primaț ț țintalnire de o femeie, iar ?-K dintre femei studente au raportat ca au cerut o

prima intalnire *Mongeau, ;ale, Lo'nson, si ;illis, 1CC-$-$


32/35

mers,asa$$$Ju$$$am !orbit cu un prieten care era diferit cum ar fi N


33/35

)e i toată lumea se confruntă cu bariere în calea de comunicare interculturală,șexistă competen e specifice care !ă !or a%uta să a!e i întâlniri mai eficiente i careț ț șsatisfac oameni din diferite grupuri culturale$

Ar fi frumos să cred că a fi mult mai sensibil !a permite întotdeauna să treci pesteîmpăr irea culturale$ i, fără îndoială, fiind con tient de diferen ele culturale poateț Ș ș țcontribui la o comunicare mai eficientă între grupuri culturale *Bud+Funst, 200G$În acela i timp, interac iunile interculturale apar în contexte istorice i sociale careș ț ș

pun limite reale asupra re(ultatelor de comunicare$ "ând grupurile culturale au oun trecut de conflict i !iolen ă, atunci când diferen ele de putere au permis unș ț țgrup să domine pe celălalt, sau atunci când două grupuri sunt în competi ie pentruțresurse limitate, comunicare !a fi incordată *Ballois, 200-$ / modalitate de aîmbunătă i experien a de comunicare interculturală, este de a men ine acesteț ț țconstrângeri în minte$

"ând te concentre(i asupra pro!ocărilor la comunicarea interculturală, pute i săț pune i în aplicare strategii care !i(ea(ă în mod direct aceste bariere$ )e exemplu,țla un colegiu multietnic nou format, administratorii i studen ii se confruntă cuș țtensiuni$ .rin crearea de proceduri i forumuri pentru abordarea conflictelor șinteretnice, comunitatea are un discurs în curs de de(!oltare pentru a fi capabil sădepă ească obstacolele istorice i sociale în unitate *>oss, 1CCC$ În acela i mod,ș ș ș

pute i aborda obstacolele interculturale în interac iunile interpersonale$ț ț:dentificarea tensiunilor interculturale, i !orbesc despre cele cu partenerul tau$ )eșexemplu, recunosc desc'is diferen ele religioase care le am cu un coleg de cameră,ți am folosit asta ca pe un fundament pentru a în!ă a despre cultura celorlal i$$ .rinș ț ț

aducerea acestor constrângeri afară, în aer liber, le pute i pune în practică$ În acestțsens, !ă transmite un respect de membru al grupului cultural, o sensibilitate ladiferentele de grup, precum i o apreciere pentru modul în care tu i partenerul tăuș șsunte i mai mult decât doar de repre(entan i ai grupurilor de culturale$ț ț

Practica persoanală-centrat pe comunicare.


34/35

"ând a%usta i comunicarea ba(ată pe ipote(e despre cultura unei alte persoane,țcomportamentul tău este de natură să strict, rigid, i inadec!ate$ În sc'imb, faci unșefort pentru a obser!a caracteristicile distincte i unice ca fac ca partenerul tau sășde(!ăluie, i să adopte comunicarea la aceste calită i$


35/35

)e i toate modurile de comunicare interpersonală ale noastre reflectă coduri deș!orbire culturale, marFeri de frontieră, mituri, ritualuri i face !alorilor unui grupșcultural deosebit de e!idente$ .rin examinarea comunicării care are loc întreoameni într5un grup cultural, pute i ob ine o perspecti!ă în experien ele iț ț ț ș

con!ingerile care sunt semnificati!e în cadrul unei culturi$

)eoarece cultura este întotdeauna reflectată în comunicare, ea afectea(ăîntotdeauna experien ele interpersonale de comunicare$ "omunicareaținterpersonalăa atunci când diferen ele culturale sunt în special pronun ate, de!ineț țcomunicarea interculturală$ ub acestea circumstan e, oameni adoptățcomportamentul lor de comunicare pentru a semnala solidaritate sau de(acordul cuo grupare culturală parteneră de interac iune$ț

"omunicarea ba(ată pe aceste ipote(e culturale stereotipe poate duce la uncomportament rigid i c'iar condescendent, în timp ce incercarile de a acoperișlacunele culturale prin adoptarea de norme de comunicare a partenerului poate creainteractiuni mai satisfăcătoare$ .ute i îmbunătă i interac iunile interculturale prinț ț țmen inerea în minte a etnocentrismului, incertitudine i anxietate, i marginali(areaț ș ș

pote fi o barieră pentru o comunicare eficientă$ "'iar i interac iunile între bărba iiș ț ți femeile pot implica comunicarea interculturală$ș

)e i calitatea de membru în grupuri culturale pot fi mai mult sau mai pu in !i(ibileș ț

în timp ce comunici cu alte persoane, aceasta este o for ă tot mai pre(ent înținterac iunile cu ceilal i$ Acum, că a i în eles impactul culturii asupra comunicăriiț ț ț ținterpersonale, s5ar putea să fii gata să se lup i cu problemele etice care nețincon%oară cultura i comunicare interpersonală$ș

solomon theiss culture2013 (1)

Documents