releveu 05 bucuresti muzeul aviatiei compressed

P a r t e n e r i a t p e n t r u v a l o r i f i c a r e a p a t r i m o n i u l u i a r c h i t e c t u r a l i n d u s t r i a l d i n R o m â n i a

STUDIU ISTORIC SINTETIC – MUZEUL AVIAłIEI Str. Fabrica de Glucoz ă 2-4, Bucure şti

A I R - a r h . I r i n a I a m a n d e s c u , s p e c i a l i s t M C C n r . 3 0 0

1

|STUDIU ISTORIC SINTETIC | MUZEUL AVIA łIEI | Str Fabrica de Glucoză nr. 2-4, Bucureşti




2

CONłINUTUL STUDIULUI:

1. Obiectul studiului

2. Regimul juridic de protecŃie existent

3. Contextul apariŃiei ansamblului

4. EvoluŃia ansamblului

5. Analiza arhitecturală a clădirilor

6. Regimul juridic de protecŃie propus - Valoarea arhitecturală a clădirilor

7. RestricŃii şi permisivităŃi de intervenŃie

8. Bibliografie şi surse.

1. OBIECTUL STUDIULUI

Obiectul studiului este ansamblul Muzeului AviaŃiei situat pe o suprafaŃă de cca 10 hectare în str Fabrica de Glucoză nr. 2-4, sector 2 Bucureşti, cunoscut şi ca Fostul Aerodrom Pipera. Muzeul este în proprietatea Ministerului Apărării NaŃionale - Departamentul AviaŃiei Civile şi are statut de unitate militară aflată în subordinea Statului Major al ForŃelor Aeriene (UM 01965).

2. REGIMUL JURIDIC DE PROTECłIE EXISTENT

Ansamblul nu este înscris în Lista Monumentelor Istorice şi nu are vreun regim de protecŃie care să decurgă din alte reglementări urbanistice PUG sau PUZ. Procedura de clasare a ansamblului a fost declanşată de DirecŃia pentru Cultură şi Patrimoniu NaŃional a Municipiului Bucureşti în luna iulie 2010 la propunerea AsociaŃiei „Aripi Româneşti” şi a FundaŃiei Erou Cpt. Aviator Alexandru Şerbănescu. Până la definitivarea procedurii de clasare, dar nu mai mult de un an, ansamblul este protejat prin lege ca monument istoric.

3. CONTEXTUL APARIłIEI ANSAMBLULUI

ApariŃia aerodromului Pipera este legată de necesitatea amenajării unui aerodrom în Bucureşti în contextul în care aviaŃia mondială, pe fondul izbucnirii primului război mondial, cunoştea o dezvoltare rapidă. Odată cu intrarea României în război cresc necesităŃile militare, de aici decolând avioanele care au apărat capitala atât în 1916-1917 cât şi în 1941-1944. La sosirea la Bucureşti a Misiunii Militare Franceze, Aerodromul Pipera a devenit în mod firesc cel mai potrivit centru de antrenament pentru piloŃii români şi francezi, fiind principalul aerodrom militar al Capitalei între 1916 şi până în 1958. Terenul pe care a funcŃionat Aerodromul a fost concesionat iniŃial de armată, pentru realizarea de zboruri militare, dar şi pentru construirea de hangare şi clădiri administrative sau de instruire a personalului. În 1916 se înfiinŃează pe acest teren prima şcoală de observatori aerieni din România. În perioada interbelică, majoritatea şcolilor de specializare din aeronautică se află aici, la Pipera. În 1920 aici s-au pus bazele primei ,,Şcoli de meseriaşi militari ai aeronauticii’, actuala Şcoală de Maiştri Militari şi SubofiŃeri a ForŃelor Aeriene (azi lângă Buzău).




3

De pe acest aerodrom au zburat aviatori militari români de marcă, nume reprezentative pentru aviaŃia română şi mondială: Alexandru Şerbănescu, Ion Dobran, Constantin ,,Bâzu’’ Cantacuzino, Dan Valentin Vizanti, Carol Anastasescu, Mihail Romanescu-Leu şi mulŃi alŃii. Aerodromul a fost folosit ca aerodrom de testare a prototipurilor, pentru antrenamentele unităŃilor de elită ale armatei române până în anii 50. Nu în ultimul rând, de pe acest aerodrom au plecat în 1922 primele curse aeriene operate de Compania Franco Română pentru NavigaŃie Aeriană. Aceasta a rămas în istoria mondială a aviaŃiei ca prima companie aeriană transcontinentală din lume, strămoş comun al marilor companii aeriene Air France şi Tarom. Prin urmare putem spune că Aerodromul Pipera este terenul de zbor de pe care s-a inaugurat transportul aerian de calători, marfă şi poştă internaŃional aşa cum îl cunoaştem astăzi.

Aerodromul Pipera în anii de după primul război mondial. Se observă inscripŃia-aeroglifă „VIVE LA FRANCE” vizibilă exclusiv din aer precum şi clădirile iniŃiale, dintre care una se păstrează şi astăzi (corpul administrativ - fosta Şcoală de meseriaşi militari a aeronauticii) Tot aici s-a realizat prototipul primului şi singurului tip de radar românesc: START, dezvoltat în Centrul de repararare pentru staŃii de radiolocaŃie care a funcŃionat dupa închiderea aerodromului militar, între anii 1958 şi 2005

4. EVOLUłIA ANSAMBLULUI

După cum reiese din fotgrafiile de la începutul anilor 20, iniŃial aerodromul a funcŃionat cu minime amenajări la sol. Între acestea clădirea Şcolii de meseriaşi militari a aeronauticii, construită probabil în 1916, la înfiinŃarea şcolii.

fotografie din 1921 a Şcolii de meseriaşi a aeronauticii




4

La începutul anilor 20 mai existau două hangare mari în zona intrării precum şi trei hangare mai mici şi o serie de alte construcŃii anexe pe latura de nord.

Fotografie aeriană anii 20. In partea de jos a fotografiei se vad cladirile initiale din zona intrarii pe aerodrom. In plan depărtat se observa hangarele de pe latura de nord si calea ferata Bucuresti-Constanta.

În perioada interbelică sunt construite o serie de alte clădiri necesare funcŃionării aerodromului: clădirea din faŃa celei iniŃiale a şcoli care funcŃiona probabil cu aceeaşi funcŃiune de şcoală dar şi ca Laborator in care se experimenta calitatea combustibilului si a uleiurilor destinate avioanelor (Astazi sediul Politiei Judetului Ilfov), Clinica Aeronautică din Romania, diverse alte construcŃii anexe (azi aparŃinând de Ministerul de Interne). De asemenea numărul hangarelor creşte şi configuraŃia lor se schimbă. Unele din hangarele vizibile în fotografiile din anii 20 nu se mai regăsesc în cele din anii 30. Nu s-a putut stabili din ce motiv acestea au fost înlocuite- probabil datorită necesităŃilor diferite de adăpostire a avioanelor (avioane mai




5

numeroase şi de gabarite diverse) sau a caracterului provizoriu al hangarelor iniŃiale.

fotografie aeriană anii 30 cu Şcoala, Laboratorul şi Clinica

Fotografie aeriană anii 30 cu Laboratorul şi Clinica

În plan îndepărtat se pot vedea noile hangare




6

Fotografie aeriană anii 30 – noile hangare de pe latura de Nord. Deşi încă se păstrează, acestea nu mai fac azi parte din Muzeul AviaŃiei. Ele au aparŃinut după 1958 unei fabrici de mobilă, pentru ca azi să fie utilizate ca ateliere de mobilă sau închiriate pt service auto, depozite ş.a.

Fotografie aeriană – sfârşitul anilor 30. Pe lângă clădirile Laboratorului şi a Clinicii, se observă în prim plan noul hangar de mari dimensiuni ce este azi clădirea principală a muzeului precum şi fosta sală de protocol, azi biblioteca muzeului. În imaginile disponibile din anii 30 nu apar celelalte trei hangare construite în 1925 şi anii 30.




7

Aerodromul Pipera funcŃionează până în anul 1958, după care pe acest amplasament funcŃionează, până în anul 2005, Centrul de repararare pentru staŃii de radiolocaŃie. Începând cu anul 2006, aici este instalat Muzeul AviaŃiei (înfiinŃat în 1990) prin amenajarea hangarelor încă existente şi utilizarea celorlalte clădiri pentru funcŃiuni conexe – depozite, ateliere de restaurare. Muzeul are în patrimoniu peste 90 de aeronave, staŃii de radiolocaŃie, tunuri de artilerie antiaeriană, rachete sol-aer şi peste 10.000 repere din domeniul aeronautic inclusiv aeronave şi documente unicat (de exemplu arhiva Henri Coandă).

5. ANALIZA ARHITECTURAL Ă ŞI STAREA CLĂDIRILOR

Clădirile semnificative ale ansamblului Muzeului AviaŃiei, parte din fostul Aerodrom Pipera, sunt Clădirea Administrativă, Biblioteca şi cele trei hangare de avioane precum şi o serie de anexe fără valoare. Niciunul dintre hangare nu mai este folosit pentru adăpostirea avioanelor, fiind convertite în spaŃii muzeale (porŃile glisante de intrare a avioanelor sunt blocate). Clădirea fostului laborator, cea a Clinicii, hangarele de pe latura nordică a fostului aerodrom şi unele anexe nu fac parte din incinta Muzeului şi nu au făcut obiectul acestui studiu. A. Clădirea administrativ ă - fosta Şcoal ă de meseria şi a aeronauticii

Este cea mai veche clădire a ansamblului (cca 1916), o construcŃie parter cu planimetrie simetrică în forma literei H şi funcŃiuni de săli de curs şi birouri. Strucura este una din cărămidă cu planşee din lemn, acoperişul este în şarpantă cu învelitoare metalică. Expresia arhitecturală este una austeră cu elemente decorative simple din lemn la cornişă. Tâmplăria este cea originală din lemn. Detaliile originale nu au fost alterate, existând însă multiple straturi de zugrăveală. Starea de conservare este medie.




8

B. Clădirea principal ă a muzeului

FaŃada principală a clădirii muzeului, vedere, din direcŃia de acces

Clădirea muzeului - faŃada laterală, vedere de pe aleea principală Clădirea este una impresionantă ca deschidere, destinată iniŃial avioanelor de mari dimensiuni şi întreŃinerii acestora. Se remarcă expresia arhitecturală interbelică a faŃadelor cu mari suprafeŃe vitrate şi structura interesantă metalică de susŃinere a fermelor metalice ale acoperişului, independentă de cea a pereŃilor portanŃi ai faŃadelor. Din păcate structura acoperişului nu este vizibilă, în anii 80 realizându-se un tavan fals din plăci uşoare tip PFL, odată cu realizarea unei zone perimetrale tip supantă pentru mărirea spaŃiului de expunere. Este probabil ca o evaluare a structurii să fi fost făcută la intervenŃiile din anii 80, fiind vizibile elemente metalice suplimentare sudate sau îmbinate cu şuruburi ale structurii, în plus faŃă de cele îniŃiale nituite. Clădirea pare în stare bună din punct de vedere structural, însă o expertiză în acest sens este necesară. Finisajele au fost refăcute în mai multe rânduri, azi faŃadele fiind încărcate cu mai multe straturi de tencuieli şi zugrăveală. FaŃada principală este zugrăvită într-un albastru nepotrivit.




9

Clădirea Muzeului - FaŃada principală – extras din releveul realizat de studenŃii UAUIM ai anului V, iulie 2010

Clădirea muzeului – vedere interioară cu faŃada şi structura metalică independentă de susŃinere a acoperişului

Clădirea muzeului - vedere interioară cu expoziŃia de bază. Sunt vizibile supanta, structura metalică de susŃinere a acoperişului şi tavanul fals.




10

C. Biblioteca Clădirea construită în anii 30, al cărei parter a fost folosit iniŃial ca sală de protocol şi este azi biblioteca muzeului, este de plan simplu rectangular cu etaj parŃial, etaj folosit iniŃial la supravegherea zborurilor şi avioanelor, azi fiind neutilizat. Structura este din beton armat pe cadre – stâlpi din beton armat şi grinzi. Caracterul arhitectural este auster, fără detalii deosebite. Starea construcŃiei este medie existând unele degradări ale structurii, probleme de întreŃinere a acoperirii bituminoase şi degradări de finisaje din infiltraŃii.

Clădirea Bibliotecii – reprezentare 3D în cadrul releveului realizat de studenŃii UAUIM ai anului V, iulie 2010




11

D. Hangarul nr. 2

Clădirea construită în anii 30, probabil odată cu cea a hangarului principal este una de factură interbelică, cu deschidere largă, ferestre generoase cu detalii specifice interbelice şi acoperire în şarpantă metalică închisă în faŃadă cu lemn. Starea de conservare este medie. Sructural pare în bună stare însă este necesară o expertiză tehnică, degradările neputând fi constatate întrucât faŃadele sunt încărcate cu mai multe straturi de tencuieli şi zugrăveală. FaŃada principală este zugrăvită într-un albastru nepotrivit. E. Hangarul nr. 3




12

ConstrucŃia datează de la jumătatea anilor 20 şi a fost folosită ca hangar de avioane şi atelier de reparaŃii. Are o interesantă structură mixtă din zidărie de cărămidă şi elemente metalice, vizibilă în faŃada laterală şi o acoperire în şarpantă metalică cu două ape asimetrice şi învelitoare din tablă. Clădirea păstrează elementele de tâmplărie originale. Starea de conservare este medie remarcându-se lipsa întreŃinerii curente.

6. REGIMUL DE PROTECłIE PROPUS ŞI POTENłIALUL DE VALORIFICARE

Regimul juridic de protecŃie propus prin studiul de faŃă este cel de monument istoric, categoria „ansamblu”, grupă valorică „A” – importanŃă naŃională, sub denumirea Ansamblul Muzeului Avia Ńiei – Fostul Aerodrom Pipera . Aşa cum am arătat, procedura de clasare a fost declanşată de Ministerului Culturii şi Patrimoniului NaŃional - DCPN Bucureşti.

Din punct de vedere al vechimii valoarea ansamblului poate fi considerată mare întrucât, chiar dacă construcŃiile păstrate sunt mai recente de 75-100 ani, aviaŃia mondială şi românească au împlinit doar de curând vârsta de 100 de ani, fapt ce situează situl Muzeului AviaŃiei în perioada de început a avia Ńiei .

Din punct de vedere al valorii arhitecturale artistice şi urbanistice ansamblul are o valoare medie determinată de calitatea construcŃiilor concepute funcŃional şi structural pentru aeronautică cu o expresie modernă şi în acelaşi timp austeră (dată fiind destinaŃia). Din punct de vedere al rarit ăŃii şi unicit ăŃii valoarea ansamblului este foarte mare , astfel de situri cu activitate neîntreruptă fiind extrem de puŃine pe teritoriul României, niciunul dintre ele clasat până în acest moment. Din punct de vedere al valorii memorial simbolice valoarea sitului este excep Ńional ă, aerodromul Pipera fiind principalul aerodrom militar al capitalei în cele două războaie mondiale, terenul de pe care au zburat nume celebre ale aviaŃiei româneşti şi mondiale, locul unde s-a înfiinŃat prima şcoală de meseriaşi militari a aeronauticii şi prima şcoală de observatori aerieni, aerodromul de unde au plecat primele curse CFRNA, premergătoarea Tarom şi AirFrance şi prima companie aeriană transcontinentală din lume, teren de experimentare a prototipurilor aviaŃiei româneşti şi de antrenament pentru unităŃile sale de elită, locul unde s-a realizat primul radar de producŃie românească. Stabilirea limitelor ansamblului Limitele ansamblului coincid cu cele ale incintei actuale ale muzeului ce se întinde până la şoseaua Pipera, pe o parte din fostul aerodrom, zonă în care sunt expuse în aer liber piese unicat ale aeronauticii române. Poten Ńialul de valorificare al ansamblului Muzeul este unul puŃin cunoscut pe piaŃa muzeelor Bucureştene. Lipsa publicităŃii, a unei politici de marketing şi puŃinele investiŃii în întreŃinerea sa nu sunt de natură să schimbe această situaŃie. Valoarea exponatelor, semnificaŃia culturală memorială a aerodromului Pipera, amplasamentul relativ accesibil cu




13

mijloacele de transport în comun (inclusiv metroul) ar trebui însă să facă din Muzeul AviaŃiei o destinaŃie turistică agreată de bucureşteni sau turişti. Viitorul muzeului este ameninŃat de intenŃia primăriei sectorului 2 de a construi - pe mai mult din jumătate din terenul muzeului considerat „excedentar” dar care găzduieşte deja sau va primi în viitor piese unicat ale aeronauticii româneşti – un ansamblu de blocuri ANL. Dacă acest proiect va fi aprobat marea majoritate a exponatelor în aer liber vor trebui demontate şi depozitate în spaŃii improprii, cu pierderi ireversibile. În condiŃile păstrării actualei suprafeŃe de teren şi a exponatelor existente, potenŃialul de punere în valoare a muzeului este unul imens. O nouă viziune muzeală modernă ar putea îmbunătăŃi atractivitatea pentru public a expoziŃiei de bază prin transformarea ei în una interactivă. Cu resursele adecvate, care sunt la îndemâna Ministerului Apărării NaŃionale, s-ar putea restaura clădirile vechi şi exponatele. Un nou acces dinspre staŃia de metrou Pipera ar putea să dea o mai mare vizibilitate Muzeului. Parteneriate cu alte muzee bucureştene sau din străinătate ar putea să aducă Muzeul AviaŃiei pe piaŃa culturală românească. Implicarea societăŃii civile, a organizaŃiilor active în domeniul protejări patrimoniului, a dus deja la declanşarea procedurii de clasare ca monument istoric a muzeului, statut care ar putea să-l pună la adăpost în faŃa presiunilor imobiliare. Împlicarea în continuare a ONG-urilor, realizarea de parteneriate cu acestea dar şi cu şcoli şi licee ar putea duce la creşterea interesului publicului şi la crearea unei asociaŃii de tip „Prietenii Muzeului”, aceasta şi-ar putea asuma o parte dintre sarcinile de gestionare în mod mai eficient şi mai flexibil decât o poate face o unitate supusă rigorilor militare.

Zona de expunere în aer liber considerată „ excedentară” de Primăria sect. 2




14

7. BIBLIOGRAFIE ŞI SURSE

• Cerere de clasare în regim de urgen Ńă a construcŃiilor şi terenului Muzeului AviaŃiei din strada Fabrica de Glucoză nr.2-4, Bucureşti întocmită de AsociaŃia „Aripi Româneşti” AR0066 / 17.05.2010 şi FundaŃia Erou Cpt. Aviator Alexandru Şerbănescu

• Releveu – Muzeul Avia Ńiei, realizat în iulie 2010 de c ătre studen Ńii anului V UAUIM : Băleanu Petru Andrei, Dina Iulian Ovidiu, Eremia Ioana Valentina, Filip Alexandra, Manolescu Crina, Matache Florentina, Neagoe Catalin Andrei, Niculescu Vlad, Pascu Mirela Stefana, Stefan Robert Alex., Stanescu Andrei, Timis Raul, łenŃu Oana Alexandra, Baltaga Ioana, Beis Bianca, Brezae Cristina, Cristescu Matei, Dorcu Mihai, Gabor Csaba Zalan, Gheorghe Ionela Cristina, Koszti-Eneth Agota, Marian Iulia, Mândrescu Elena Cristina, Orloev Miroslav, Petrescu Mitru, Popescu Ana Daniela, Pudar Marko, Sescioreanu Mara, Spatariu Alexandru, Toth Arthur Mircea; Îndrum ători UAUIM : lect arh. Iamandescu Ioana Irina, lect. arh. Mortu Petru, lect. dr. arh. Dragan Valeriu, conf. dr. arh. Kovacs Kazmer în cadrul proiectului „Parteneriat pentru valorificarea patrimoniului arh itectural industrial din România”

• Arhiva foto a Muzeului Avia Ńiei • www.aripiromanesti.ro

releveu 05 bucuresti muzeul aviatiei compressed

Documents

pus bazele primei

coli

cca 10 hectare n str

aprat capitala att n

departamentul aviaiei

piloii romni i francezi

bucureti a i r

cunotea o dezvoltare