referat psihologie evolutionista
TRANSCRIPT
-
8/15/2019 Referat psihologie evolutionista
1/6
PARADIGMELE I PROCESUL CERCETĂRIIȘPSIHOLOGIEI EVOLUȚIONISTE
Psihologia evoluționistă este știința care studiază sistemul psihic uman (ansamblul stimuli- prelucrări de informație1) din perspectiva teoriei evoluționiste, teorie care urmărește investigarea
istoriei vieții și a proceselor ce duc la diversitatea și unitatea acesteia. Cu alte cuvinte, psihologia
evoluționistă studiază structurile cognitive care formează arhitectura min ții umane, structuri care
sunt un rezultat al procesului evolutiv, adică au fost elaborate prin selecție naturală, pentru a rezolva
probleme adaptative cu care s-au confruntat predecesorii noștri în mediul adaptării evoluționiste
(environment of evolutionary adaptedness, EEA).
Consider!nd fenotipul ca rezultat al genotipului cu mediul, psihologia evoluționistă esteinteresată de acele caracteristici ale fenotipului care" 1) sunt parte a sistemului psihic uman
(structuri cognitive), ) au valori similare la toți membri speciei și #) sunt asociate preocesului de
evoluție. Pot fi incluse și acele caracteristici ale fenotipului care, deși nu au valori similare la toți
membri speciei, reprezintă totuși reziltatul unui proces de evoluție. Caracteristicile fenotipului care,
deși sunt psihologice, nu au legătură cu mecanismele procesului de evolu ție nu constituie interesul
psihologiei evoluționiste, fiind abordate pe linia psihologiei și$sai biologiei (genetica
comportamentală). %cestea sunt considerate de psihologia evoluționistă ca reprezent!nd variații
(artefacte, zgomote) genetice și$sau de mediu, fără valoare e&plicativă ma'oră pentru răspunsurile
subiecților umani în situații specifice. %ltfel spus, la o analiză a anatomisi organismului uman pot fi
puse în evidență o serie de structuri biologice interrelaționate. &istă așadar un design anatomic
general valabil pentru fiecare membru al speciei noastre. vident că apar și variații, dar ele sunt
considerate devieri nesemnificative de la arhitectura organismului, fără impact ma'or asupra
funcțiilor și outputurilor acestor structuri. acă devierile sunt foarte mari, atunci ele devin
patologice, dator!ndu-se condițiilor genetice și$sau de mediu. *imilar, psihologie evoluționistă
consideră că e&istă structuri cognitive interrelaționate care formează un anumit design psihologic al
minții umane, general valabil pentru fiecare membru al speciei. vident că și în cadrul acestor
structuri sunt variații dar, dacă nu sunt patologice, ele sunt considerate devieri nesemnificative de la
arhitectura minții umane, fără impact ma'or asupra funcțiilor și outputurilor structurilor respective.
+n psihologia evoluționistă se lucrează cu două paradigme"
1 avid, ., () Prelucrări incon tiente de informa ie. Contaminarea psihologică în mass media,ș ț practica clinică i juridicș ă, editura acia, Clu'-apoca
2 uss et all., (1//0), uss (1), Cosmides 2oob3 (4), 5agen (4) apud . avid, ., enga 6.,7usu %., (8) Fundamente de psihologie evolu ionistă i consiliere geneticăț ș , editura Polirom, 9a iș
1 din 4
-
8/15/2019 Referat psihologie evolutionista
2/6
Prima dintre acestea, cunoscută și sub numele de paradigmă clasică, presupune că
focalizarea trebuie să se facă asupra structurilor cognitive generale pentru specia umană #, cu alte
cuvine, asupra structurilor cognitive care fac parte și constituie arhitectura minții, indiferent de
individ. iferențele individuale sunt de interes doar în cazul în măsura în care constituie e&presia
acestei arhitecturi cognitive generale, deoarece mediul poate influența puternic e&presia fenotipică a
genotipului. %stfel, mecanismele de dezvoltare ale multor organisme au fost structurate de către
selecția naturală să producă fenotipuri diferite în medii diferite. :n e&emplu ar putea fi acela în care
unii pești își pot schimba se&ul în funcție de mediu. +n cazul în care masculul moare, atunci femela
cea mare devine mascul. Constructele de bază ale acestei abordări sunt adaptarea, artefactele și
zgomotul.
%daptarea este o caracteristică fenotipică înnăscută, care a apărut ca urmare a selec ției
naturale, a'ut!nd direct sau indirect reproducerea în timpul apari ției sale. %ltfel spus, este posibil ca
o caracteristică să fie o adaptare dacă a a'utat direct sau indirect reproducerea în trecut, chiar dacă în prezent nu mai are această funcție. Pentru ca o structură cognitivă să fie considerată o adaptare, un
design al evoluției, trebuie să aibă o serie de caracteristici" 1) un caracter comple&, care a rezolvat
probleme adaptative specifice în %, ) constituie o caracteristică a speciei, #) se dezvoltă fără
efort conștient, în absența unei instruiri formale, ;) este utilizată fără efort conștient și fără a
conștientiza modul în care funcționează și ai aproape de zilele noastre, e&istă autori care au sugerat că unele func ții
psihice, presupuse a fi rezultatul unui proces de evoluție prin selecție naturală = cum ar fi limba'ul,
de e&emplu, nu sunt adaptări ci artefacte ale unui creier mare și bine organizat. ?gomotul (efecteleînt!mplătoare) nu sunt legate de adaptare, ci pot fi produse de muta ții care nu influențează
reproducerea.
% doua paradigmă, numită și paradigma modernă, este o e&tensie și o completare a celei
clasiceorro, e Dor@ apud . avid, ., enga 6., 7usu %.,(8) Fundamente de psihologie evolu ionistă i consiliere geneticăț ș , editura Polirom, 9a iș
din 4
-
8/15/2019 Referat psihologie evolutionista
3/6
fenotipice, cum ar fi, de e&emplu, struturile cognitive, nu sunt toate considerate ca fiind adaptări,
unele dintre ele put!nd fi văzute ca e&aptări sau spandreluri. &aptarea se referă la faptul că selec ția
naturală a acționat din nou asupra unei adaptări anterioare. %stfel, prezen ța penelor la păsări este
considerată o adaptare care a a'utat la termoreglare și astfel a dus la supraviețuire. C!nd această
adaptare a început să fie utilizată pentru zbor, se poate vorbi despre prezen ța penelor ca o e&aptare.
&aptarea are funcția de a susține, direct sau indirect, reproducerea în prezent. 2ermenul de spandrel
este utilizat în arhitectură și se referă la spațiile goale care răm!n în structura unei clădiri. %ceste
spații pot fi apoi folosite în diferite pot fi apoi folosite în diverse scopuri, de și aceste funcții nu erau
vizate atunci c!nd s-a construit clădirea. *pandrelul este rezultatul unui proces de selec ție naturală
care a acționat asupra unui artefact. +n prezent, el are func ția de a a'uta direct sau indirect
reproducerea.
Cercetarea este procesul prin care producem cunoștințe necesare rezolvării unei probleme4.
6 problemă reprezintă o discrepanță între o stare prezentă = ce știm și o stare scop = ce vrem săștim. emersurile științifice realiste sunt acelea în care discrepanța dintre starea prezentă și starea
scop poate fi redusă prin prisma metodologiei actuale. acă această discrepan ță este una care nu
poate fi abordată, nici măcar potențial, prin prisma metodologiei actuale, atunci ea nu este
considerată o problemă științifică serioasă$actuală. Problema poate fi formulată$e&istentă în
domeniu sau una descoperită$creată de cercetător. ezvoltarea cunoașterii se face nu numai
rezolv!nd probleme e&istente ci și formul!nd sau invent!nd aletele noi. :neori, cre!nd probleme
putem împinge cunoașterea mai departe prin rezolvarea pe care o propunem, rezolvare care devineapoi model de lucru. %cesta este rolul personalităților care au marcat știința. ezvoltarea cunoașterii
se face at!t cumulativ c!t și prin salturi în urma unor descoperiri cruciale ale unor personalită ți
marcante, care au găsitși$sau au inventat probleme a căror rezolvare a dus la un salt calitativ în
cercetarea din domeniu. ste adevărat că prin formularea stării finale a problemei putem spune că
toate problemele sunt mai mult sau mai puțin create de cercetător. :nele formulări pot fi însă at!t de
neașteptate înc!t rezolvarea lor duce la schimbări paradigmatice în domeniu, în timp ce alte
formulări sunt produse inferențial din starea domeniului. +n acest conte&t, trebuie să în țelegemfoaret clar că o metodă de cercetare științifică nu este superioară alteia. Eiecare metodă de cercetare
are anumite constr!ngeri care trebuie respectate și generează un anumit tip de cunoștințe necesare
rezolvării unui anumit tip de problemă.
5uss et all., (1//0), uss (1) apud . avid, ., enga 6., 7usu %., (8) Fundamente de psihologie
evolu ionistă i consiliere geneticăț ș , editura Polirom, 9a iș
6avid, . (4), Metodologia cercetării clinice. Fundamente, Polirom, 9a iș
# din 4
-
8/15/2019 Referat psihologie evolutionista
4/6
+n domeniul psihologiei evoluționiste problema pornește de la încercarea cercetătorului de
a descrie, prezice, e&plica și$sau sistematiza răspunsurile subiectului uman. Pașii urmăriți într-un
demers de cercetare pe linia psihologiei evoluționiste sunt"
Pasul 1" care este structura cognitivă ce poate e&plica producerea acestui răspunsF
Pasul " în ce constă această structură ca proces și$sau conținutF 7ăspunsul la această
întrebare este fundamental, fiindcă ne ghidează (alături de analiza %) spre func ția pro&imală
și$sau distală a acestei structuri. e e&emplu, observ!nd că plăm!nul este format dintr-o serie de
alveole pulmonare, bine vascularizate, funcția de o&igenare este clar identificabilă. *imilar, analiza
limba'ului ca structură cognitivă de semne (simboluri și reguli de manipulare a lor) sugerează că
funcția pro&imală și, cel mai probabil, distală ar putea fi rela ționată cu receptarea și transmiterea de
informații.Pasul #" care este funcția distală a acestei structuriF
ste ea o adaptareF acă da, care sunt artefactele ei și$sau zgomotele asociateF
1. Pentru a fi o adaptare, trebuie argumentat că"a. Probabilitatea ca această structură cognitivă să fi rezultat ca urmare a șansei
este micăG b. *tructura cognitivă a asigurat rezolvarea unor probleme adaptative la %Gc. *tructura are caracteristicile unui design evolutiv" a) un caracter comple&, care
a rezolvat probleme adaptative specifice în %, b) constituie o caracteristică aspeciei, c) se dezvoltă fără efort conștient, în absența instruirii formale, d) este
utilizată fără efort conștient și fără a conștientiza modul în care funcționează, e)
nu se identifică și nu se reduce la aplicarea structurilor generale ale modelului
social standard la conținuturi specifice.. Pentru a fi un artefact, trebuie argumentat că"
a. *elecția naturală a operat asupra structurii care produce artefactul și care este o
adaptare sau o e&aptareG
b. ici în trecut și nici în prezent artefactul nu a rezolvat probleme adaptative șinu a corelat și nu corelează cu potențialul biologic adaptativ.
ste ea o e&aptareF
Pentru a fi o e&aptare, trebuie argumentat că"
a. Probabilitatea ca această structură cognitivă să fi rezultat ca urmare a șansei
este micăG b. *tructura cognitivă a asigurat rezolvarea unor probleme adaptative în %Gc. *elec ia naturală a operat ulterior asupra acestor adaptări (structuri cognitive),ț
astfel că noua funcție corelează în prezent cu potențialul biologic adaptativ șiare caracteristicile unui design evolutiv.
; din 4
-
8/15/2019 Referat psihologie evolutionista
5/6
ste un spendrelF
Pentru a fi un spendrel, trebuie argumentat că"
a. Probabilitatea ca această structură cognitivă să fi rezultat ca urmare a șansei
este micăG b. *tructura cognitivă este rezultatul unei selecții naturale care a operat asupra
unui artefactGc. +n prezent, structura cognitivă ne a'ută să rezolvăm problemele adaptative, are
caracteristicile unui design evolutiv și astfel corelează cu potențialul biologic
adaptativ.
2oți acești pași trebuie ghidați de metodologia de cercetare științifică8. %stfel, ipotezele
evoluționiste trebuie derivate din teorii și$sau din observații bine documentate științific și verificate
apoi prin datele culese după formularea lor. %ltfel spus, ele trebuie să fie falsificabile și$sau
verificabile. :na dintre criticile aduse abordării evoluționiste este că se transformă adesea într-o
Helaborare de poveștiI0. +ntr-adevăr, dacă pornim de la observații pentru care construim o teorie
evoluționistă cere să le e&plice, fără a respecta constr!ngerile descrise mai sus (de e&emplu structura
% fundamentată de paleoantropologie), nu suntem departe de a spune povești. acă teoria
avansată este constr!nsă de %, avem o teorie posibilă, care nu este însă validată, ci doar
contruităG validarea ei trebuie făcută prin noi observații anticipate de ipoteze/.
7avid, . (4), Metodologia cercetării clinice. Fundamente, Polirom, 9a iș
8Cosmides, A., 2oob3, J., (4) Evolutionary psychology and the emotions, 5andboo@ of motions,Kuilford Press, e Dor@
9%rcher, J. (1//4) e! differences in social "ehavior# Are the social role and evolutionary e!planationscompati"le$, %merican Ps3chologist, no.
-
8/15/2019 Referat psihologie evolutionista
6/6
ibliografie"
1. %rcher, J. (1//4) e! differences in social "ehavior# Are the social role and
evolutionary e!planations compati"le$, %merican Ps3chologist, no. , 5aselton, >. K., *hac@elford, 2.L., les@e, %. A., Ba@efield, J.C., (1//0)
Adaptations, e!planations and spandrels, %merican Ps3chologist, no. . (1) %uman nature and culture# An evolutionary psychological
persopective, Journal of Personalit3, no. 4/G;. Cosmides, A., 2oob3, J., (4) Evolutionary psychology and the emotions, 5andboo@
of motions, Kuilford Press, e Dor@G