psihologie final

8/3/2019 Psihologie Final

1/61

PSIHOLOGIE

PRELEGERI

- SINTEZE

Lector univ. dr. Margareta Flesner


2/61

PRELEGEREA I

1.OBIECTUL PSIHOLOGIEI

1.1 Definirea psihologiei

Desi preocuparile cu caracter psihologic sunt stravechi, termenul de

psihologie are o istorie relativ recenta , el fiind utilizat pentru

prima data de reformatorul german , Philipp Schwarzerd ,

cunoscut sub numele de Melanchton (1497-1560). Termenul

devine uzual incepand cu secolul al XVIII-lea ,odata cu scrierile

psihologului Cristian Wolff.

Termenul de psihologie provine din cuvintele grecesti

psyche care inseamna suflet si logos care inseamna stiinta,

teorie, studio, deci, etimologic, psihologia inseamna stiinta

despre suflet. Constantin Radulescu-Motru (discipol al lui W.

Wundt) isi incepea Cursul de psihologie cu definitia etimologica a

psihologiei pe care o numea stiinta despre viata sufleteasca

care urmareste sa descrie in mod complet si exact diferite forme

ale vietii sufletesti; in acelasi timp ,ea ne da si explicarea faptelor

sufletesti sub raportul succesiunii si al coexistentei lor.

Psihologia este stiinta a vietii mentale, a fenomenelor si a

conditiilor sale.(W.James)

Psihologia este stiinta care studiaza faptele si procesele

psihice si comportamentale ,precum si personalitatea.

Psihologia reprezinta stiinta conduitei.(P.Janet)

Psihologia este stiinta care studiaza fenomenele subiective

si procesele psihice,activitatea umana considerata in

unitatea dintre latura interna si cea externa si totodata

sistemul personalitatii cu trasaturile ,structurile si

particularitatile acesteia.

1.2 Problemele generatoare de divergente in istoria psihologiei

2


3/61

Evolutia gandirii psihologice poate fi reprezentata ca o

permanenta zbatere si pendulare in interiorul unei serii de raporturi

dihotomice antagonice , a caror abordare si incercare de rezolvare nu

puteau sa nu genereze dispute si divergente.

Divergent apare indata ce se opteaza in mod exclusiv si absolute

pentru un termen al raportului sau altul. Iata care au fost (si sunt si in

present) aceste raporturi care au pus si pun la incercare gandirea

psihologica:

1.Raportul derivat din natura psihicului:material-

ideal(spiritual,supranatural,divin);

2.Raporturile derivate din arhitectura interna a vietii psihice : parte

intreg, senzorial-logic, cognitive-dispozitional

(afectivitate,motivatie) ,constient-inconstient;

3.Raportul dintre planul subiectiv intern si planul obiectiv extern

(comportamentul);

4. Raportul ineism genetism(psihicul este integral predeterminat

psihicul este integral rezultatul evolutiei ontogenetice);

5.Raportul biologic cultural (psihicul determinat integral de factorii

biologiei psihicul este determinat exclusive de factorii socio-

culturali);

6.Raportul individual (particular)- general, ideografic nomotetic;

7. Raportul cantitativism - calitativism, introspectionism, intuitionism

experimentalism.

1.3 Principalele moment in evolutia psihologiei ca stiinta

Evolutia psihologiei stiintifice cuprinde :

3


4/61

1.Psihologia clasica (1879 sfarsitul primei jumatati a sec. al XX-lea )

este caracterizata de existenta mai multor scoli de psihologie ,precum :

a) Asociationismul (Al.Bain,H.Taine,W.Wundt etc) sustine primatul

partii asupra intregului , astfel viata psihica este o simpla suma de

senzatii , iar pe baza legilor asociatiei (coincidenta in timp si spatiu a unor

senzatii) se formeaza perceptiile ,reprezentarile si gandire.

b) Gestaltismul (K.Koffa,W.Kohler,O.Dunker etc) provine din

cuvantul german Gestalt( configuratie,structura) si sustine

primatul intregului asupra partii. Astfel psihicul nu este un

conglomerat de procese in sine,ci un ansamblu organizat la niveluri

diferite de complexitate (la primul nivel este perceptia, iar la un nivel

superior este gandirea). Caracterul organizat al psihicului este innascut

,structurile fiind date.

c) Introspectionismul (W.James,N.Ach,Th.Lipps etc .) considera ca

obiectul psihologiei este constiinta , inteleasa ca o lume

interna,inchisa,fara legatura cu lumea externa sau cu reactiile

comportamentale ,aceasta putand fi investigate numai cu ajutorul

metodei introspectiei.

d) Behaviorismul (J.Watson,Ed. Thornidke,B.F.Skinner etc) provine

din cuvantul englez behavior (comportament) si apare ca reactie la

curentul introspectionist . Fondatorul curentului ,John Watson, consideraconstiinta o fictiune, o inventive pura a filosofilor, sustinand ca singura

realitate psihologica autentica este comportamentul. Intre stimul si

raspuns exista o relatie univocal,directa, de tipul S-R (actiunea

stimulului determinand neconditionat o reacte), iar pentru ca S si R

sunt observabile si controlabile ,cunoasterea psihologica devine obiectiva

si stiintifica, behaviorismul luand denumirea de psihologie obiectiva.

Aceasta orientare s-a impus in psihologia americana sub numele de

neobehaviorism,teorie care depaseste schema simplista stimul

raspuns si care valorifica noile fapte ale experientei si ale cunoasterii

stiintifice.

e) Psihanaliza (S.Freud,C.Jung,A.Adler etc) apare ca reactie la

psihologia introspectionista. Fondatorul psihanalizei ,Sigmund Freud ,

formuleaza idea caracterului dual antagonic al structurilor psihice:

constient inconstient. In centrul structurii inconstientului se afla

instinctul erotico-sexual. Obiectul de studiu al psihanalizei este

inconstientul. Varianta revizuita este numita neopsihanaliza.

f) Psihologia actiunii si a conduitei

(P.Janet,H.Wallon,A.N.Leontiev etc) reprezinta doua variante ale

4


5/61

principiului dependentei continuturilor proceselor psiihice interne de

actiunile externe ,directe ale omului cu realitatea concreta . Obiectul

psohologiei este extins de la studiul functiilor si proceselor psihice

isolate la actiunile complexe orientate spre scop(conduit).

g) Psihologia contemporana este determinata de revolutiaprodusa,in plan metodologic ,de teoria generala a sistemelor si de

cibernetica( pe baza principiului complementaritatii, adica al intregirii

reciproce a diferitelor unghiuri de abordare a vietii psihice) in 1947 -1948.

Realitatea este abordata dintr-un punct de vedere integrativ-

sistematic si informational . psihologia contemporana este stiinta

despre realitatea psihocomportamentala , ca unitate contradictorie si

dinamica a laturii,subiective,interne(perceptii,reprezentari ,gandire etc.) si

a laturii externe (reactii,actiuni,activitati).

1.4 Psihicul si caracteristicile sale

In definirea psihicului ,psihologia contemporana utilizeaza

raportarea la :

- Lumea externa Psihicul poate fi definit ca reflectare

subiectiva, de natura ideala a obiectelor si fenomenelorexterne, a relatiilor dintre acestea si semnificatiile lor pentru

noi. El reprezinta o modalitate particulara de realizare si

manifestare a informatiei la nivelul organismelor animale

care poseda sistem nervos.

- Substratul material Psihicul este o functie a sistemului

nervos, a creierului si va depinde nemijlocit de gradul de

dezvoltare si organizare a acestuia.

- Factorul timp pune in evident natura dynamic-evolutiva apsihicului.Se pot delimita trei etape esentiale:

1.etapa ascendenta (de la nastere pana la varsta de 20-25

ani);

2.etapa optimului finctional (25-65 de ani );

3.etapa regresiva (dupa varsta de 65 de ani)

- Starile de necesitate si sarcinile de adaptare la mediu ne

arata rolul instrumental ,regulator al psihicului si baza obiectiva aaparitiei lui in procesul evolutiei biologice.

5


6/61

Psihicul este o modalitate prin care omul exista ca fiinta ,in acelasi

timp ,biologica si sociala ,deci ca fiinta biosociala, iar ca fiinta bio-psiho-

sociala, omul este personalitate. El ii asigura omului adaptarea la

conditiile mediului, prin conduite care depind atat de schimbarile de

mediu , cat si de conditiile interne specific individului respective.

Prin psihicul sau ,omul cunoaste,actioneaza si se conduce dupa

valori si norme morale. El se manifesta prin procese psihice

(gandire,memorie,imaginatie etc.),prin stari psihice (constienta sau

inconstienta ,buna sau proasta dispozitie etc) si prin insusiri psihice

(stari temperamentale,trasaturi de character,nivel de creativitate etc).La

omul concret,psihicul este chiar personalitatea sa,care se formeaza

,se dezvolta si se manifesta in societate prin intermediul relatiilor

interpersonal.

Comportamentul este definit,de scoala behaviorista ,ca multimea

reactiilor de raspuns ale organismului animal si uman la stimulii

exteriori.Mecanismul reactiilor comportamentale este reflex ,implicand

interactiunea dintre centrii nervosa senzitivi (receptioneaza si prelucreaza

actiunea stimulilor externi) si cei motori (emit semnalele de comanda si

declansarea reactiei).

Dezvoltarea psihicului poate fi considerata si in ordine filogenetica, cea

mai cunoscuta delimitare a etapelor evolutiei de ansamblu a psihicului

fiind datorata lui A.N.Leontiev, care distinge patru faze:

1) Stadiul psihicului senzorial elementar ,caracterizat prin aceea

ca animalul reactioneaza in raport cu o proprietate de mediu

ambiant,predominand reactiile innascute;

2) Stadiul psihicului perceptiv ,la nivelul caruia se poate vorbi de

sesizarea caracteristicilor obiectelor in integritatea lor si nu doar a

unor aspect senzoriale izolate;

3) Stadiul intelectului ,al gandirii senzorio-motorii ,care se poatepune in evidenta la maimutele antropoide ,caracterizat prin numarul

relative redus de incercari pentru rezolvarea unei probleme , urmate

de aparitia solutiei pe neasteptate,dintr-o data;

4) Stadiul psihicului constient ,ultima treapta a evolutiei,specifica

omului.

1.5 Metodele psihologiei

Metoda =calea prin care ajungi la cunoastere.

6


7/61

Principalele metode ce pot fi utilizate in investigarea fenomenelor

si proceselor psihice :

1) Metoda observatiei urmareste latura stabila a personalitatii

(caracteristici externe) si latura dinamica (reactii ,actiuni).

Activitatea de observare se realizeaza in urmatoarele conditii:

-are un scop si un plan stabilit

-are caracter focalizat (se centreaza pe ceea ce se numeste

obiectul observatiei) este sistematica,structurata pe baza

unor criteria logice.

Clasificare :

a) Dupa modul de desfasurare :

- directa (observatorul este prezent in spatiul de actiune al

subiectului);

-indirecta (observatorul nu se afla in spatiul de actiune al

subiectului);

-observator uitat (observatorul este in spatiul ,dar este familiar

subiectului incat este ignorant)

b) Dupa gradul de implicare a observatorului in desfasurarea

evenimentului :

-pasiva (observatorul nu intervine in desfasurarea evenimentului);

-activa

c) Dupa incadrarea in timp :

-observatie continua (pe o perioada mare de timp);

-observatie secventiala (perioada mai scurta);

d) Dupa obiectivul urmarit:

-observatie globala(tablou comportamental general) observatie

partial(selectiva)

Autoobservatia =observatie orientate spre noi insine.

2) Experimentul =metoda prin care se urmareste provocarea

fenomenului.

3) Convorbirea =discutie cu subiectul condusa de cercetator.

4) Ancheta pe baza de chestionare =contine intrebari de

cunostinte ,de atitudini si opinii,de motivatie.

5) Ancheta pe baza de interviu presupune relatia de

comunicare psiholog-subiect.

7


8/61

6) Metoda biografica urmareste dobandirea de date si

informatii despre trecutul persoanei pentru a reconstitui istoria

ei .

7) Metoda analizei produselor activitatii utilizeaza drept

criteria informatiile despre cantitatea si calitatea

(complexitatea ,noutatea,utilitatea etc) rezultatelor activitatii

persoanei respective (subiect).

8) Testul psihologic = proba standardizata printr-o aplicare

experimental anterioara ,pe un esantion reprezentativ care se

aplica in aceleasi conditii la toti subiectii luati in studio,iar

rezultatele se interpreteaza in functie de aceleasi bareme.

Testele psihologice sunt diverse ex. :

a) Dupa modul de concretizare a raspunsurilor teste de performanta

si teste de personalitate;

b) Dupa modul de aplicare : individuale si colective ;

c) Dupa durata de parcurgere a testului : teste cu timp impus si teste

cu timp liber .

Conceperea acestor teste este subordonata anumitor principii :

a) Principiul determinismului ( se refera la cauzalitatea de naturapsihica)

b) Principiul dezvoltarii analizarea transformarilor ,procesele psihice

in dezvoltare

c) Principiul organizarii sistemice subliniaza caracterul deosebit de

complex al psihicului uman .

8


9/61

PRELEGEREA II

PROCESE PSIHICE COGNITIVE SENZORIALE

1.SENZATIA

1.1 Definirea si caracterizarea senzatiilor

Cea mai simpla si prima forma de comunicare informationala a

omului cu lumea exterioara si cu sine se realizeaza prin intermediul

senzatiilor. Senzatiile, la un nivel general,apar ca evenimente psihiceelementare ce rezulta din tratarea informatiilor in sistemul nervos central

in urma stimularii organelor de simt de diferite surse fizice de energie.

C.Radulescu-Motru definea senzatiile sau simturile

elementare ca fiind ultimele diferentieri pe care le obtinem in infasarile

intuitive ale constiintei ,prin izolarea si modificarea conditiilor lor de

producer,deoarece constiinta receptioneaza imagini despre obiecte si nu

trairi elementare pentru ca gusturile ,culorile,impresiile noastre despre

temperature etc . sunt proprietatile unor obiecte ,ele avand existenta de

sine statatoare ,iar denumirile lor sunt rezultatul procesului deabstractizare. Senzatiile sunt fenomene reale ale vietii psihice, dar

rareori omul le realizeaza separate. Ele stau insa la baza

proceselor psihice mai complexe,integrandu-se acestora.

Senzatiile sunt procese psihice cognitice senzoriale

elementare de cunoastere a insusirilor concrete ,luate

separate,ale obiectelor si fenomenelor ,cand acestea stimuleaza

receptorul unui singur analizator sau organ de simt.

Asa cum rezulta din definitie,senzatiile exprima doar insusiriseparate ale obiectelor si ,de aceea,vor fi integrate in procesele

perceptive.

In psihologie,problema senzatiilor a starnit vii controverse.

Astfel asociationalismul absolutizeaza individualitatea senzatiei si o

pune la temelia intregii noastre vieti psihice,iar gestaltismul neaga

existenta individualizata a acesteia. In realitate ,insusirile nu exista in

stare izolata,ci numai intr-un context obiectual si nici nu exista insusiri in

sine ,ci numai insusiri ale obiectelor care sunt reflectate prin intermediulperceptiei.

9


10/61

1.2 Modalitati senzoriale

1) senzatii vizuale (sensibilitatea vizuala s e manifestasub forma

senzibilitatii luminoase si cromatice)

2) senzatii auditive sunt produse de vibratii ale obiectelor

Caracteristici ale undelor sonore :

-amplitudinea care da intensitatea sunetului

-frecventa care da inaltimea sunetului

-forma undei care da timbrul (sunetului),(efectul

Doppler: cand obiectul se apropie de noi, sunetele receptionate cresc in

inaltime si invers)

3) senzatii cutanate iau nastere ca urmare a stimularii receptorilor

din piele

Tipuri de senzatii cutanate :

-senzatii tactile sunt determinate de presiunea obiectelor cu

care intram in contact

-senzatii termice sunt determinate de diferenta de

temperatura dintre corp si obiectele cu care intram in contact .

4)senzatii olfactive sunt determinate de natura chimica a

substantelor ,stimuli fiind substante volatile.

5)substante gustative determinate de caracteristicile chimice ale

substantelor solubile care patrund in cavitatea bucala.

Exista patru gusturi fundamentale: dulce ,acru,sarat,amar.

6) Senzatiile organice (interne ) reflecta modificarile care se produc in

mediul intern al organismului (foame ,sete ,greata etc)

7) Senzatiile proprioceptiv chinestezice informeaza despre pozitia

corpului si a membrelor in spatiu si despre miscarile pe care le

efectuam ;receptorii sunt in muschi,tendoane,ligamente.

8) Senzatiile de echilibru ne informeaza despre p ozitia corpului in

raport cu central de greutate ,despre miscarile corpului pe

vertical,miscari de rotatie.

10


11/61

1.3 Legile sensibilitatii

A. Legea proportionalitatii inverse :daca sensibilitatea este

ridicata,atunci intensitatea fizica a stimulului necesara pentru a determina

o senzatie,este mai mica si invers.

B.Legea pragurilor absolute se face diferenta intre:

- pragul absolute inferior (intensitatea minima dintr-un anumit

stimul necesara pentru a determina o senzatie specifica)

-pragul absolute superior (intensitatea maxima a unui stimul care

mai determina inca o senzatie specifica)

C.Legea pragurilor diferentiale(formulate de H.Weber si G.T.Fechner au aratat ca pentru a determina o crestere abia constientizabila in

intensitatea unei senzatii ,este necesar sa adaugam o anumita cantitate

la intensitatea initiala a stimulului specific corespunsator.

D.Legea adaptarii :contribuie la modificarea sensibilitatii in sens

ascendent (sensibilitatea creste atunci cand actioneaza frecvent un

stimul de intensitate mica) si descendent (sensibilitatea scade atunci

cand actioneaza frecvent un stimul de intensitate mare)

E.Legea contrastului zenzorial pune in evidenta nivelul sensibilitatiiatunci cand actioneaza doi stimuli specifici in acelasi timp ( chromatic

intre galben si negru )

F.Legea semnificatiei exprima relatia existanta intre nivelul sensibilitatii

si proprietatile stimulilor in raport cu starile de necessitate si cu scopul

activitatii desfasurate.

G.Legea sinesteziei se bazeaza pe interactiunea functional a

analizatorilor evidentiind transferul de la un analizator la altul: stimularea

unui analizator determina efecte senzoriale ale altui analizator,chiar dacaacesta nu a fost direct stimulat.

MECANISMELE NEUROFIZIOLOGICE

ANALIZATOR = organ de simt

=organul organul morfofiziologic de realizare a senzatiilor

11


12/61

= este alcatuit din urmatoarele verigi functionale:

1) Receptorul =segmentul periferic al analizatorului

=alcatuit din numeroase celule senzoriale care transforma actiunea

stimulilor in semnale nervoase.

2) Calea aferenta = sectorul intermediar ,alcatuit din celule si fibre

nervoase care transporta fluxul nervos spre centrii superiori.

3) Zona centrala (componenta cerebrala ) : functiile de cunoastere

(inclusiv cele senzoriale ) sunt indeplinite de blocul cerebral de

percepere, prelucrare si stocare a informatiei care ocupa

jumatatea posterioara a scoartei cerebrale.

4) Calea eferenta = autoreglarea analizatorului.

Calitatile senzatiilor :

1) Modalitatea =dependent senzatiei de o anumita categorie de stimul

2) Intensitatea =gradul de pregnanta si incarcatura energetic a

senzatiei.

3) Durata = perioada de actiune a stimulului.

4) Tonalitatea afectiva =caracteristica senzatiei de a fi , insotita de t

rairi affective (placer,tensiune,neplacere etc) depinde de proprietati

obiective ale stimulilor si de experienta personala in cap cu stimulul.

2.PERCEPTIA

2.1 Este procesul psihic cognitiv senzorial prin care cunoastem obiectul,in

totalitatea insusirilor concrete ,cand acesta actioneaza asupra organelor

de simt.

Nu este posibila fara senzatii si nici nu este o simpla suma de senzatii.

Realizarea procesului perceptive pune in evident mai multe faze:

- Orientarea spre stimul

- Detectia stimulului

- Discriminarea stimulului (presupune extragerea unei cantitati

suficiente de informative despre stimul care sa permitadiferentierea obiectului de alte obiecte)

12


13/61

- Identificarea obiectului presupune : identificarea categoriei

din care face parte obiectul si identificarea individuala care

presupune adaugarea la datele initiale a unor informatii despre

detaliile obiectului

- Interpretarea obiectului este faza in care se stabilesc legaturi

pragmatic dintre imaginea perceptive si starile interne de

necesitate ale subiectului.

2.2 LEGILE GENERALE ALE PERCEPTIEI

1) Legea integralitatii structuralitatii perceperea obiectului ca

intreg (ca un ansamblu de elemente sau insusiri)

2) Legea selectivitatii perceptia este orientate spre un anumit obiect

, selectat dintr-un camp perceptive mai larg .

3) Legea constantei perceptive exprima rezistenta imaginii

perceptive la modificarea contextului in care este reprezentat

obiectul

4) Legea proiectivitatii sau a obiectualitatii lege caracteristica

numai perceptiei ,care face ca imaginea interna sa fie permanentraportata la obiectul perceput.

5) Legea semnificatiei determina ca tot ceea ce are importanta

pentru om sa intre in campul sau perceptive.

2.3FORMELE COMPLEXE ALE PERCEPTIEI

1) Perceptia spatiului sunt percepute insusisrile spatial ale

obiectelor (forma,marime,pozitie,distant,dimensiuni,relief)

2) Perceptia timpului sunt percepute caracteristicile temporal ale

elementelor : continuitate/discontinuitate , succesiune ,

simultaneitate ,durata.

3) Perceptia miscarii este posibila datorita :

-separarii obiectului de fondul perceptiei

constantei marimii obiectului

13


14/61

persistentei imaginii retiniene

a miscarilor capului si a globilor ocular

4) Perceptia interpersonal: are ca obiect insusirile manifeste ale

persoanelor si conduitele relationale.

Observatia si spiritual de observatie

De la o simpla inregistrare si prelucrare a stimulilor la stadiul unei

activitati complete ,orientate spre scop devine observatie.

Spiritual de observatie = aptitudinea de a sesiza rapid ceea ce este

relevant desi nu apare in mod foarte evident .

3.REPREZENTAREA

3.1 Este procesul psihic cognitive senzorial de reflectare mijlocita

,selective si chematica a proprietatilor concrete ,mai mult sau mai

putin semnificative ale obiectivelor si fenomenelor date in

experienta receptive a subiectului.

Calitatea reprezentarilor este influentata de :

- Calitatea perceptiei

- Contextual in care a avut loc receptarea

- Frecventa contactelor perceptive

- Durata dintre momentul perceptiei obiectului

Se dezvolta pe baza perceptiei ,reprezentarea nu este continuarea,in linie

dreapta,ci este un nivel superior al activitatii cognitive =>Ofera imagini

mentale .

3.2 PERCEPTIE //REPREZENTAREASEMANARI

14


15/61

- Sunt procese de cunoastere

- Sunt fenomene intuitive

- Determina efecte fiziologice (atat perceptia ,cat si imaginea

unei lamai declanseaza salivatia)

- Sunt legate de miscare

- Au o anumita semnificatie (reprezentarea fiind mai bogata

- Ofera informatii despre obiecte si fenomene

PERCEPTIA//REPREZENTAREADEOSEBIRI

- Perceptia se produce in prezenta obiectului,reprezentarea in

absenta obiectului.

- Perceptia reflecta clar,prcis obiectul ,reprezent. constituie o

prelucrare a datelor perceptive.

- Imaginea perceptiva este bogata in continut (cuprinde insusirileesentiale si neesentiale ale obiectului ),iar reprezentarea este

schematica (cuprinde numai insusirile considerate importante)

3.3 Clasificarea reprezentarilor :

a. Dupa prezenta elementului de noutate :

- reprezentari reproductive( bazate pe perceptii anterioare)

-reprezentari anticipative (rezultat al procedeelor imaginatiei)

b. In functie de predominarea unei modalitati senzoriale :

-vizuale

auditive

-gustative

-motorii

c. Dupa gradul de generalitate :

-individuale

-generale (reflecta caracteristici commune mai multor obiecte)

15


16/61

d. Dupa gradul de abstractizare :

-reprezentari cu grad moderat de abstractizare

-reprezentari cu grad inalt de abstractizare

e. Din perspective evolutiei ontogenetice :

- reprezentari primare (intalnite pana la varsta de 3 ani)reprezentari conceptual (apar intre 3-10 ani )

- reprezentari formale ( apar in perioada adolescentei)

3.4 PROPRIETATILE REPREZENTARILOR

1) FIGURATIVITATEA

Reprezentarile redau ceea ce este tipic pentru un obiect,

imaginea obtinuta prin reprentare este semnificativa pentru ceea

ce obiectele au in comun , implica schematizarea si

generalizareaa.

2) OPERATIVITATEA : reconstituirea obiectelor la nivelul

trasaturilor definitorii.

3) PANORAMIZAREA reprezentarea permite imbinarea in

imaginea mintala rezultata in urma procesului a unor dimensiuni

ale obiectelor care nu pot fi percepute la propriu decat succesive.

4) INTEGRAREA la nivelul reprezentarii se realizeaza o reuniune

a dimensiunii sensibile cu cea intelectuala .

5) AUTONOMIA

6) CARACTERUL SOCIAL reprezentarea exprima in fond cultural

comun

3.5 ROLUL REPREZENTARII IN CUNOASTERE SI ACTIVITATE

1) Permit progresul perceptiei

2) Constituie material prima pentru gandire si pentru

imaginatie

16


17/61

3) Reprezinta un punct de plecare in evolutia gandirii, usureaza

operatiile gandirii ,in special abstractizarea= intermediar intre

cunoasterea senzoriala si concept.

4) Permit concretizarea gandirii verbal-abstracte

5) Sunt instrumente de planificare si reglare a conduitei umane

6) Permit orientarea noastra in spatiu

Reprezentarile sunt instrumente de adaptare la realitate.

3.6 REPREZENTARILE SOCIALE

Reprezentarile sociale sunt o forma specifica de cunoastere ale careicontinuturi vizeaza procese generative si functionale socialmente

determinate.

Reprezentarile sociale sunt modalitati de a gandi practice, orientate spre

comunicare, intelegere si stapanire a mediului social.

Unul dintre cele mai importante procese implicate in constituirea

reprezentarilor este obiectificarea =procesul prin care individual sau

grupurile umane transforma conceptele,natiunile abstracte in imagini

familiare.

Tabel.1. Asemanari si deosebiri dintre procesele psihice cognitive

senzoriale

SENZATIA PERCEPTIA REPREZENTAREA-este o imagineprimara (presupuneactiunea directa astimulilor )- este o imagine

simpla (data deorganul de simt)-este o imagineseparate (fiecareanalizator oferasenzatii de un anumittip)-nu poate fi modificatavoluntar

-se constituie in bazasenzatiilor-este o imagineprimara darcomplexa =sinteza

senzoriala-este o imagineunitara (are uncharacter obiectual ,oferind totalitateainsusirilor unuiobiect)-nu poate fimodificata voluntar

-se realizeaza in urmaperceperii repetate aobiectelor-este o imaginesecundara (nu

presupune actiuneadirecta a stimulilorasupra organelor desimt)-este o imagine unitara-este o imagineschematic(reflectainsusirile caracteristice)-poate fi modificatavoluntar.

17


18/61

PRELEGEREA III

PROCESE COGNITIVE SUPERIOARE

1.GANDIREA

1.1 Este procesul psihic de reflectare mijlocita si generalizat-abstracta

sub forma notiunilor,judecatilor si rationamentelor a insusirilor

commune,esentiale si necesare ale obiectelor si a relatiilor legice cauzale

dintre ele.

Este nivelul ce mai inalt de prelucrare si integrare a informatiei.

Caracterul mijlocit al gandirii cinsta in faptul ca nu opereaza direct

asupra realitatii,ci asupra informatiei furnizate de perceptii si

reprezentari.

Caracterul general - abstract se desfasoara permanent in directia

evidentierii insusirilor generale si esentiale ale abiectelor si fenomenelor.

Gandirea = capacitatea de a rezolva problem(astfel ,se apropie de

inteligenta)

Gandirea ocupa un rol central in sistemul psihic unam (SPU)

1.2 STRUCTURA PSIHOLOGICA INTERNA A GANDIRII

a) sistem de notiuni,judecati,rationamente =latura de continut

b) sistem de operatii =latura relationala

c)sistem de produse =latura operatorie

a) Notiunea =construct.mintal care include insusiri si proprietati

commune esentiale ale obiectelor si fenomenelor=totdeauna

generala , nu se aseamana(identifica) cu obiectul

Clasificare :

Dupa criteriul esentialitatii si al necesitatii:

18


19/61

Notiuni empirice (limitate,individualizate din pucnt de vedere

cognitiv)

Notiuni stiintifice (cuprind insusirile esentiale ale obiectelor si

fenomenelor)

Dupa natura insusirilor pe care le reflecta:

Notiuni concrete (mai apropiate de concret)

Notiuni abstracte (care pierd orice legatura cu imaginile

ramannand in minte numai idea)

Judecata =structura informational mai complexa care reflecta obiectul in

relatie cu alte obiecte

Rationamentul = o operatie a gandirii in care se porneste de laanumite date si se ajunge la obtinerea altora noi.

1.3 GANDIREA CA SISTEM DE OPERATII

Latura relationala consta intr-un ansamblu de actiuni si procedee

mintale de transformare a informatiei si a notiunilor in vederea obtinerii

unor cunostinte noi sau a rezolvarii problemelor.

Tipuri de operatii

Fundamentale =scheletu de baza al gandirii

Sinteza =descompunerea unui obiect(mintal)in elementele sale

component

Comparatia = evidentierea asemanarilor si a deosebirilor

esentiale ale obiectelor

Abstractizarea =retinerea elementelor esentiale

Generalizarea = extinderea rezultatului asupra tuturor cazurilorparticulare care au proprietatile respective

Concretizarea (individualizarea) =aplicare a notiunilor ,

principiilor in interpretarea si explicarea realitatii.

Operatiile sunt realizate in forma :

Algoritmica (calculul matematic)

Euristica cautarile mintale care pot duce la o solutie.

19


20/61

c. Gandirea ca sistem de produse = latura operatorie referitoare la

intelegere =functie esentiala a gandirii care se poate realize spontan sau

treptat.

Gandirea ca proces de rezolvare a problemelor

Problema obstacol de ordin informational cognitiv pe care gandirea il

intalneste pe traiectoria sa de lao stare initialacatre o stare finala.

Problema deci se defineste prin 3 elemente:

Starea initiala

Starea finala (scopul)

Actiunile si operatiile care ne conduc de la starea initiala la cea

finala

Clasificare probleme

Dupa cunoasterea elementelor care o compun :

- Bine definite

- Slab definite

Dupa operatiile prin care se pot rezolva problemele:

- Probleme de rearanjare a elementelor

- Probleme de structurare a elementelor

- Probleme de transformare

1.4 TIPOLOGIA GANDIRII (tipuri de gandire)

Din perspective raportului analitic-sintetic se diferentiaza :

Tipul de gandire analitic

Tipul de gandire sintetic

Pe baza raportului concret abstract avem tipul de gandire intuitive

concret si tipul de gandire abstract-formal.

20


21/61

In functie de tipul de gandire dominant :

Divergent(care lasa libera imaginatia sa multiplice ipotezele si

solutiile )

Convergent recurge la solutii model incarcate de logica.

Apartenenta la un tip sau altul de gandire este conditionata atat

genetic,cat si educational ,prin specificul sarcinilor cu care subiectul a

fost obijnuit din copilarie pana la maturitate.

Cele mai frecvente erori de gandire sau deformari de gandire

1) Suprageneralizarea =exagerarea generalizarii (de la un

eveniment izolat care asa se intampla in toate situatiile)

2) Gandirea in alb si negru gandirea inflexibila ,in categoriiextreme

3) Saltul la concluzii atunci cand ,desi nu dispunem de suficiente

informatii pentru a lua o decizie corecta ajungem la o concluzie (de

obicei negativa)

4) Deformarea selectiva : supraevaluare a propriilor greseli de la

o stima de sine scazuta,lipsa increderii in sine

5) Utilizarea lui trebuie stabilirea unor standard inadecvatepersoanei sau situatiei

6) Personalizarea :resimtirea unui sentiment de imposibilitate pentru

o situatie care nu tine in ansamblul sau de propria noastra

persoana.

2. MEMORIA

2.1 Este procesul psihic cognitive superior care asigura

intiparirea,stocarea si reactualizarea informatiilor ,a experientei sub

forma de amintiri.

Continutul memoriei este divers,cuprinzand imagini,trairi

affective,cuvinte,idei,inferente,deprinderi.

21


22/61

Memoria se afla in interactiune si interdependent cu toate celelelte

fenomene psihice.

Este implicate in toate formele de invatare si asigura identitatea Eu-lui.

Trasaturi esentiale :

Esteactiva dispune de operatori proprii pentru prelucrare ,

evaluare si reorganizare logica.

Este selectiva retinerea informatiei in functie de motivatia avuta.

Este inteligibila presupune intelegerea informatiilor

memorate,organizarea materialului memorat dupa criteria de

semnificatie.

Este situationala sau contextuala reactualizarea informatiei serealizeaza prin raportare la anumite coordonate de spatiu si timp.

Este mijlocita fixarea si reactualizarea informatiei se realizeaza

prin utilizarea unor procedee mnemotehnice

special:repetitii,sublinieri,asocieri cu diverse elemente.

Este organizata logic si sistematic

2.2 PROCESELE SI FORMELE MEMORIEI

PROCESELE :

I .MEMORAREA =intiparirea informatiilor in mod active,selective si

inteligibil.

Formele memorarii :

a) Dupa prezenta intentiei,a scopului:

-voluntara (inregistrarea informatiai CU intentie si FARA intentie-involuntara

b) Dupa prezenta SAU absenta gandirii memoria este :

-mecanica (efectuata in lipsa intelegerii)=invatare formala

-logica (bazata pe intelegerea sensurilor si semnificatiilor)

Etapele memorarii logice: intelegerea sensului informatiei care trebuie

memorataanalizarea materialuluidescoperirea ideilor esentiale

generalizareamemorarea materialului generalizat.

II. PASTRAREA INFORMATIILOR

22


23/61

Stocarea informatiilor memorate

Forme :

a) Dupa forma in care materialul se stocheaza forma exacta si

forma modificata

b) Dupa durata pastrarii

senzoriala (vizuala ,auditiva,tactile)=face posibila perceptia

memoria de foarte scurta durata (stocaj senzorial)

de scurta durata asigura stocarea informatiilor pentru un scurt

timp de 1-2 secunde la 8-10 minute ;deoarece ne ajuta sa operam

cu informatii curente se mai numeste si memoria de lucru sau

memorie operationala . Are importanta deosebita deoarece din

memoria de scurta durata cunostintele trec in memoria de lunga

durata .

memoria de lunga durata care pastreaza informatiile in timp

indelungat ,asigurand continuitatea : trecut-prezent-viitor.

In cadrul ei se disting memoria episodica (cuprinde evenimente

traite personal de subiect) si memoria semantic (cuprinde idei

,concept ,operatii. Memoria de lungag durata pune in evidenta

diferentele individuale in manifestarea memoriei.

c) Dupa modalitatea informationala preferentiala distingem :

-memoria perceptiva (material concret furnizat de senzatii) memoria verbala material abstract sub forma de concepte ,

simboluri

memoria procedurala actiuni sau reguli (procedure)de actiune

-memoria afectiva :material furnizat de

emotii,sentimente,pasiune.

III. REACTUALIZAREA INFORMATIILOR

folosirea si valorificarea informatiilor memorate si pastrate .

Reactualizarea informatiei se realizeaza prin recunoastere ( in prezentaobiectului) si prin reproducere (in absenta obiectului).

2.3 CALITATILE MEMORIEI

1) VOLUMUL (cantitatea de material)

2) MOBILITATEA m.=capacitatea de a acumula noi cunostinte de a le

corela cu altele,de a le reorganiza

3) RAPIDITATEA FIXARII =realizarea rapida a intiparirii

23


24/61

4) TRAINICIA PASTRARII =informatiile sunt conservate correct o

lunga perioada

5) FIDELITATEA REACTUALIZARII =corectitudinea si precizia cu care

informatiile sunt redate

6) PROMPTITUDINEA REACTUALIZARII =recunoasterea si

reactualizarea rapida a informatiei.

2.4 FACTORII CARE OPTIMIZEAZA FUNCTIONAREA MEMORIEI

1) Factori subiectivi :gradul de implicare a

subiectului,interesele,aspiratiile,stresul,oboseala, etc.

2) Factori obiectivi :

a) Natura materialului (indicat este ca memorarea sa inceapa cu

materialul cel mai accesibil si treptat sa se extinda si asupra

materialului mai dificil

b) Gradul de organizare si de sistematizare a materialului : cu

cat aceasta este mai ridicat ,cu atat va contribui mai mult la

perfectionarea schemelor logice interne ale memoriei

c) Volumul materialului cu cat acesta este mai mare ,cu atatefortul necesar pentru memorare va fi mai mare

d) Gradul de noutate al materialului cu cat un material este mai

familiar ,cu atat el se retine cu un effort mai mic

e) Modul de prezentare

f) Organizarea si omogenitatea materialului :materialele

organizate logic se retin mai usor si ,de asemenea, cele neomogene

g) Locul pe care il ocupa materialul in cadrul activitatii

h) Pozitia materialului in structura seriei

i) Ambianta in care se desfasoara activitatea

Alti factori optimizanti pentru memorie :

- Procedee mnemotehnice speciale :

24


25/61

Asociatii de cifre

,nume,semnificatii,stabilirea unor puncte de

reper

Motivatia ,repetitia si stabilirea

intelesului materialului de memorat .

2.5. MEMORIE SI UITARE

Intre aceste doua exista relatii dinamice ,fiecare actionand asupra

celeilalte.

UITAREA =fenomen psihic natural si necesar pentru ca are rolul dea evita supraincarcarea depozitului memoriei.

Pentru fenomenul uitarii diverse teorii psihologice au propus

explicatii diferite :

Teoria uitarii motivate referitoare la faptul ca oamenii uita informatii

associate cu evenimentele neplacute

Teoria stergerii urmelor sustine ca anumite cunostinte se deterioreaza

si dispar din memorie odata cu trecerea timpului

Teoria interferentei explica uitarea prin efectele negative pe care le au

cunostintele invatate unele asupra altora : interferenta retroactiva

(cand informatia noua are influenta negative asupra celei anterioare ) si

interferenta proactive (cand informatia anterioara o influenteaza

negative pe cea noua)

Formele in care se manifesta uitarea :

Uitare totala

Uitare partiala

Uitare situationala

Cauzele uitarii :

- Nesolicitarea indelungata a informatiei

- Insuficienta consolidare in etapa memorarii

- Starile emotionale negative

- Lipsa de interes ,starea de oboseala,particularitati de varsta

25


26/61

Uitarea se poate produce instantaneu (se inregistreaza in socuri traumaticesi

psihice) sau treptat.

Cum poate fi combatuta uitarea?

Prin repetitii care trebuie sa respecte urmatoarele cerinte:

- Numarul de repetitii sa fie optim (sa se evite atat supraincarcarea cat

si mai ales subinvatarea)

- Esalonarea repetitiei

- Repetitive insotita de incercari de reproducere

3. IMAGINATIA

3.1. Este procesul cognitive superior de elaborare a unor idei sau proiecte noi

pe baza selectarii experientei anterioare.

In procesul imaginative gandirea are un rol foarte important,acesta

realizandu-se prin intermediul analizei si sintezei ,a abstractizarilor si

generalizarilor.

Imaginatia exploreaza necunoascutul ,posibilul ,viitorul.

Imaginatia ca si creativitatea presupun 3 insusiri :

-fluiditatea (posibilitatea de a ne imagina in scurt timp un numar mare

de imagini )

plasticitatea (usurinta de a schimba modul de abordare a unei

probleme)

originalitatea expresia noilor solutii

Imaginatia are un rol important in procesul de adaptare

3.2 PROCEDEELE IMAGINATIEI

26


27/61

a) Aglutinarea se produce atunci cand se creaza o noua structura prin

combinarea unor elemente sau parti apartinand unor obiecte

diferite (ex.radiocasetofon)

b) Amplificarea si diminuarea = modificarea dimensiunior unei

structure existente (personaje din povesti)

c) Multiplicarea si omisiunea =modificarea numarului de elemente ale

unei structure (ex.coloana infinitului ,balaur cu 7 capete)

d) Adaptarea utilizata mai ales in arta si tehnica ,aplicarea unei

idei,principiu in situatii noi

e) Tipizarea =extragerea unor trasaturi tipice caracteristice unui grup

de personae (ex.avarul,lasul)

f) Analogia =compararea a doua serii de obiecte sau fenomene

presupunerea ca o serie are caratcteristici altei serii.

g) Empatia =transpunerea imaginative a unei personae in gandirea ,

simtirea si actiunea altei persoane.

FORMELE IMAGINATIEI

1) In functie de prezenta intentionalitatii :

-imaginatie involuntara (ras)

imaginatie voluntara (imaginatie reproductiva ,creatoare)

2) In functie de gradul de activism al persoanelor :

-forme imaginative pasive (vis)

-forme imaginative active (imaginative creatoare)

3) In functie de domeniul in care se manifesta (imaginatie in domeniul

istoriei, literaturii, psihologiei,sociologiei etc)

Visul in timpul somnului serie de imagini si fenomene psihice care survin in

timpul somnului.

Visul trebuie deosebit de imaginile hipnagogice( apar in timpul adormirii) si de

cele hipnopompice (care apar la inceputul trezirii din somn ).

In vis nu sunt respectate principiile gandirii logice.

Visul are caracter simbolic,semnificatia putand fi individuala sau sau generala.

Diferenta dintre :

27


28/61

IMAGINATIA REPRODUCTIVA =presupune obtinerea unor imagini care

au correspondent in experienta anterioara( ex.reconstituirea modului

in care oamenii traiau in evul mediu sau reprezentarea unor personaje)

IMAGINATIA CREATOARE -presupune elaborarea de reprezentari si idei

noi pe baza combinarii si recombinarii experientei anterioare,idei care nuau corespondent in experienta anterioara.

Este cea mai valoroasa forma a imaginatiei.

Visul de perspectiva presupune proiectarea mintala a drumului propriu de

dezvoltare conform disponibilitatilor personale si cerintelor societatii .

28


29/61

PRELEGEREA IV

CONDITII ALE ACTIVITATII PSIHICE

I. LIMBAJUL

I.1 Comunicarea =procesul de t ransmitere a nformatiilor

Schema de comunicare :

Emitatorul -produce si transmite mejasul

Receptorul -cel care receptioneaza mesajul

Canalul de comunicare

Semnalul (sunete ,semne grafice,lumini)

Codul = sistem de semne cu semnificatie

LIMBA = suportul si instrumentul comunicarii

=sistem de semne si reguli logico-gramaticale elaborat social-

istoric,care serveste ca instrument de codificare si transmitere a informatiei in

procesul real de comunicare.

Componentele mecanismelor vorbirii :

Energetice :aparatul respirator si sistemul muscular aferent

Fonatoare :corzile vocale fixate in laringe

De rezonanta :muschiul limbii,buzele,in general cavitatea bucala si

nazala

Compartimentul executive si receptive periferic care interfereaza cu

neuromecanismele central ( centrii centrali ai vorbirii)

LIMBAJUL =activitatea (sau functia) de utilizare a limbii sau a altui sistem de

semne simbol in raporturile cu ceilalti oameni.

29


30/61

VERIGILE FUNCTIONALE ALE LIMBAJULUI

1. Veriga de receptie include : receptarea-asimilarea structurilor obiective

ale limbii;receptarea si intelegerea limbajului oral sau scris;

2. Veriga de executie include elaborarea si stocarea miscarilor articulatoriicorespunzatoare sunetelor verbale si scrierii;

3. Veriga conexiunii inverse include :circuitul intre veriga de executie si

cea de receptie ,corectarea erorilor de pronuntie sau scriere.

I.2FUNCTIILE LIMBAJULUI

a)de comunicare -consta in asigurarea transmiterii informatiei de la o

persoana la alta

b) de cunoastere -faciliteaza si mediaza operatiile gandirii,permite

explorarea si investigarea realitatii

c)simbolica de reprezentare -de substituire a unor obiecte ,fenomene

,relatii prin formele verbale sau alte semne

d) expresiva sau afectiva faciliteaza exteriorizarea si transmiterea

ideilor si trairilor

e) persuasive sau de convingere

f) de reglare sau de determinare : de conducere a conduitei altei

personae sau a propriului comportament

g) ludica (de joc)

h) de rezolvare a conflictelor

i) de detensionare nervoasa

RAPORT LIMBAJ ALTE PROCESE PSIHICE

Limbajul se afla in interdependent cu celelalte fenomene si procese psihice,dar

in special cu Gandirea,Procesele intelectuale si cu cele Motorii.

Limbajul antreneaza memoria semantic ,reprezentarile si gandirea.

Limbajul influenteaza vointa (care apare ca autoreglaj verbal)

Limbajul are rol important in formarea gandirii si in procesul de socializare

; pragul invatarii limbajului se realizeaza concomitent cu progresul gandirii .

30


31/61

La nivelul sistemului psihic uman (SPU) limbajul face posibil fenomenul de

constiinta .

I.3 FORMELE LIMBAJULUI

A. LIMBAJUL EXTERN realizat in doua variante :

a) limbajul oval : este primul care se constituie in ontogeneza si sta la

baza limbajului scris.

In functie de modu in care este structurata reteaua de comunicare ,

limbajul ora are forma :

--- monologului : subiectul vorbitor are rol numai de emitator

monologul oral absolut (in absenta oricarei alte persoane depaseste

normalul )

---dialogului: in care rolurile de emitator si receptor se schimba succesiv.

In cazul dialogului se pot distinge doua forme ale limbajului:

1) limbajul situativ (care poate fi inteles numai daca te afli in situatia la

care se refera interlocutorul

2) limbajul contextual este accesibil fara a recurge la date percepute

b) limbajul scris in ontogeneza apare mai tarziu decat cel oral si numai

printr-un process organizat de invatare .

Fiind destinat unui receptor absent sau necunoscut limbaju scris trebuie

sa fie :

1) corect scris2) structural-logic

3)explicit

4)complet

5)accesibil

Limbajul scris permite o reflectare mai fidela a gandirii .

Grafolofia = studio scrisului ,care analizeaza personalitatea

d.p.d.v.scrisului.

c) limbajul intern

Pentru functionarea limbajului intern este implicate baza articulatorie la

nivelul coardelor vocale care se mentine prin pronuntarea in minte aunui cuvant .

Dinamica formarii si consolidarii limbajului intern o urmeaza pe

cea a formarii si consolidarii schemelor operatorii ale

gandirii,ambele atingand nivelul optim la sfarsitul varstei de 14-

16 ani .

II. ATENTIA

31


32/61

2.1. Este fenomenul psihic de orientare selective si de concentrare a

energiei psihonervoase ,in vederea desfasurarii optime a activitatilor

psihice.

In plan subiectiv atentia este resimtita ca o stare de incordare ce se observa din

indicii comportamentali (ex.fixarea privirii asupra persoanei sau asupraobicetului vizat,scaderea frecventei respiratiilor)

Perfectionarea mecanismelor atentiei face ca aceasta sa se instaleze usor ,sa fie

eficienta aptitudinea de a fi atent.

2.2 FORMELE ATENTIEI

A. Dupa mecanismul si dezvoltarea sa :

- atentia involuntara este neintentionata ,declansata de stimuli externi side stimuli interni (interesul pentru activitate,actualizarea unor motive si trairi

afective )

- atentia voluntara este forma superioara a atentiei care este declansata

intentionat , se realizeaza cu effort voluntar si este autoreglata constient .

Este favorizata de respectarea unor conditii :

Stabilirea cat mai clara a scopului si interesul pentru respective activitate

Evidentierea semnificatiei activitatii si a consecintelor positive ale

indeplinirii ei si a consecintelor negative ale nerealizarii ei

Gradul de antrenament al subiectului

Realizarea unor conditii ambientale favorabile de lucru

Alternarea perioadelor de activitate cu cele de odihna

Eliminarea s au diminuarea factorilor perturbatori

Dupa felul in care se fixeaza atentia voluntara este :

- Contemplare

- Preocupare

- Asteptare

- Incordare

Dupa obiectele la care se refera atentia voluntara este :

- Senzoriala - se refera la obiecte sau insusiri care intra in sfera de

actiune a simturilor

32


33/61

- Intelectuala se refera la idei ,amintiri

Exista si atentia postvoluntara =nivel superior de manifestare a atentiei care

rezulta din utilizarea repetata a atentiei voluntare care se transforma in

deprinderea de a fi atent ( rezulta deci din exersarea mai indelunga intr-un

anumit domeniu de activitate)

B. Dupa directia principala de orientare a atentiei

- Atentia externa urmarirea obiectelor si evenimentelor exterioare

- Atentia interna obiectul este interior (ide,amintire,sentimente etc)

Sunt complementare ( nu pot fi dissociate ,doar intr-un memonet sau

altul ,domina una sau alta )

2.3 INSUSIRILE ATENTIEI SI EDUCAREA LOR

Sunt formate in ontogeneza ,spontan sau dirijat,fiind considerate la nivelul

personalitatii ,aptitudini.

1) Volumul atentiei =cantitatea de elemente care pot fi cuprinse simultan ,cu celasi grad de claritate in campul atentiei

2) Concentrarea atentiei presupune fixarea pe un obiect ,sarcina si

inhibarea celorlalti .Opusul ei =distragerea atentiei

3) Stabilitatea atentiei presupune mentinerea neintrerupta a orientarii

atentiei asupra aceleiasi dominante timp indelungat .Opusul ei este

instabilitatea (frecventa la elevii mici ,persoanele obosite sau bolnave)

4) Mobilitatea atentiei presupune deplasarea si reorientarea intentionata a

atentiei de la un obiect la altul .Se realizeaza in interval de timp carevariaza de la o persoana la alta.

5) Distributivitatea atentiei presupune desfasurarea concomitentaa mai

multor activitati.Calitatea aceasta este ceruta mai ales in activitatile

complexe.

PATOLOGIA ATENTIEI

a) Hipertrofia atentiei-ipohondrie (teama exagerata si obsesiva fata de boli)

33


34/61

-ideile fixe

-emotii care pot devein obsesive (anxietatea ,frica de spatii inchise etc)

-extazul (stare traita de mistici)

b) Atrofia atentiei manifestata in :

- epuizarea atentiei =imposibilitatea de fixare a atentiei- in cazurile de infirmitate congenital (cazurile de imbecilitate si idiotenie)

34


35/61

PRELEGEREA V

ACTIVITATI SI PROCESE PSIHICE REGLATORII

I. MOTIVATIA

I.1. Motivatia si functiile motivatiei

Este totalitatea totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie c sunt

nnscute sau dobndite, contiente sau necontiente, simple trebuine

fizice sau idealuri abstracte.

Motivatia = elementul care pune in miscare organismul ,fiind cauza

interna a comportamentului.

Functiile motivatiei :

1) De selectare ,activare si de semnalizare a unor dezechilibre fiziologice

sau psihologice

2) De orientare ,directioare a actiunii

3) De sustinere ,patentare

1.2 SISTEMUL MOTIVATIONAL

NIVELURI STRUCTURALE

1) Stari motivationale simple ( pulsiuni,tendinte,impulsuri)

35


36/61

2) Trebuintele :

-primare ,innascute (biologice:foame ,sete...)

-secundare,dobandite (trebuintae materiale,spirituale)

A.Maslow a realizat o clasificare a trebuintelor numita piramida

trebuintelor

Exista o ordine in satisfacerea trebuintelor. Cu cat o trebuinta se afla mai

aproape de varful piramidei ,cu atat este mai specific umana.

TREBUINTE DE AUTOREALIZARETREBUINTE ESTETICE

TREBUINTE COGNITIVETREBUINTE DE STIMA DE SINE

TREBUINTE DE IUBIRE SI DE APARTENENTA LA GRUP

TREBUINTE DE SECURITATETREBUINTE FIZIOLOGICE

3) Interesele sunt forme bine structurate ,dar mai putin stabile si

consolidate decat trebuintele.

Interesele pot fi personale si generale,pozitive si negative.

4) Aspiratiile =ansamblu de tendinte care il propulseaza pe om catre unideal .

5) Idealurile=isi au originea in sistemul de valori personale sau ale grupului.

6) Convingerile =idei cu caracter subiectiv,adanc implantate in structura

peronalitatii si care impulsioneaza spre actiune. Ele sunt idei-forta si idei-

valoare .

7) Conceptia despre lume si viata =ansamblul ideilor despre

om,natura,societate care se formeaza sub incidenta conditiilor de viata,a

culturii, a educatiei.

8) Motivele =ansamblu de factori dinamici care determina conduita unui

individ.

1.3 FORMELE MOTIVATIEI

36


37/61

A) Motivatie pozitiva|negativa

-pozitiva =are efecte pozitive ,contribuie la mentinereastatului socio-

-negativa =produsa de folosirea unor stimuli aversivi (cearta,bataie ,

pedeapsa)

B) Motivatia intrinseca | extrinseca-intrinseca sursa se ala in subiectul unam ,in interesele si trbuintele lui

personale

-extrinseca sursa se afla in afara subiectului

C) Motivatia cognitiva |afectiva

-cognitiva isi are originea in nevoia de a sti,de a cunoaste

-afectiva este determinata de nevoia omului de a obtine aprobarea

altora,de a se simti bine in compania altor persoane.

Una dintre teoriile care explica comportamentul este teoria reflexelor

conditionate initiata de Pavlov.

CONFLICTELE (1.6)

Motivele pot avea orientari diferite , treptat se poate ajunge la conflict.

Tipuri de conflicte posibile:

1) Conflictele de evitare-evitare atunci cand actioneaza motive negative

cu tendinte opuse. De obicei rezolvarea se face prin evitarea conflictului

(se mai numeste iesire din camp)

2) Conflictele apropiere-apropiere se realizeaza atunci cand motivele

care actioneaza sunt pozitive dar au orientari diferite.

3) Conflictele de apropiere-evitare corespund situatiilor in care motivele

au intensitati aproape egale ,dar sunt de orientare diferita.

II. AFECTIVITATEA

37


38/61

II.1 Reflecta raport de concordant sau discordanta dintre starileinterne ale subiectului (factori motivationali ) si factorii externi sub

forma unor stari specifice.

PARTICULARITATILE AFECTIVITATII

1) Procesele afective au valoare motivationala

2) Procesele afective sunt subiective

3) =====||=========se manifesta cu o anumita forta ,intensitate

4) Polaritatea proceselor afective : exprima tendinta acestora de a gravita

fie in jurul polului pozitiv si in cel negative(bucurie-tristete,placere-

neplacere,dragoste ura)

5) Mobilitatea proceselor afective :exprima trecerea de la o traire la alta6) Ambivalenta =insusirea de a include 2 tipuri de traire diferite

7) Expresivitatea proceselor affective

Expresivitatea proceselor afective se poate manifesta prin :

a) Mimica(modificarile expresive la care participa elementele mobile ale

fetei)

b) Pantomimica (ansamblul reactiilor la care participa intreg organismul :

tinuta ,mers)

c) Modificari de natura organica (amplificarea sau scaderea ritmului

cardiac ,scaderea sau cresterea tonusului muscular ,

ntranspiratie,inrosire,gol in stomac,tremurat)

d) Schimbarea vocii

Clasificarea proceselor afective

A. Procese si trairi afective primare = sunt innascute ,au characterinvoluntar,spontan,fiind conditionate d.p.d.v. biologic

Ele cuprind :

a) tonusul emotional se refera la reactiile emotionale care insotesc orice

act de cunoastere

b) trairile de natura organica determinate de functionarea buna sau

defectuoasa a organelor interne .

c)starile de afect sunt trairi impulsive ,violente de scurta durata care pot

scapa de sub controlul constientului (ex.furia,groaza,rasul exploziv etc)

B. Procesele si starile afective (complexe) sunt ,de regula, dobandite ,secaracterizeaza printr-un grad mare de constientizare .

38


39/61

Aceste procese cuprind :

a)emotiile situationale curente =trairi afective de scurta , intense

(ex.teama, tristetea,dezgustul,furia etc)

b) emotiile integrate =emotii superioare presupun evaluari ,semnificatii

valorice

c)dispozitiile =trairi afective generalizate ,difuze ,relativ stabile si cuintensitati moderate.

C. Procesele si starile afective (superioare) se raporteaza la nivel de

personalitate .

Ele cuprind :

a)sentimentele =trairi afective complexe ,de lunga durata ,stabile si cu

intensitatea moderata .

Nu trebuie confundate cu emotiile.Sentimentele pot fi :

-intelectuale (sentimente de curiozitate ,de mirare ,de uimire,de indoiala)

-morale (sentimente de prietenie ,datoriei,patriotism)-estetice (admiratie,extaz)->apar pe baza perceperii frumosului ,fie ca

este vorba de arta ,natura s au de actiunile omului

b) pasiunile =trairi afective foarte intense ,stabile ,de lunga durata care

antreneaza intreaga personalitate.

D.p.d.v. valoric pasiunile pot fi positive ,native,construnctive si negative,

vicii.

Rolul proceselor afective

Este controversat deoarece unii psihologi considera ca emotiile prin intensitatea

si desfasurarea lor dezorganizeaza conduita ,altii ca o organizeaza.

De fapt procesele afective indeplinesc ambele roluri in conditii diferite ele

constituind latura energetic a proceselor psihice si a comportamentului uman.

Dezvoltarea afectivitatii

Evolutia afectivitatii este determinata :

-de imitarea atitudinilor sau emotiilor celor din jur.

-de transferul trairilor afective (de unde si fenomenul de contagiune)

-de combinarea afectiva (atunci cand uneia si aceleasi imagini i se asociaza ,

diverse stari afective => tind sa se combine determinand realizarea unei

sinteze afective)

Toate aceste fenomene se realizeaza in functia de :

- Experienta sociala

- Constientizarea trairilor afective

- Stabilitatea vietii afective

39


40/61

- Maturitatea afectiva

III.ACTIVITATEA VOLUNTARA

III.1 ACTIVITATEA = raport selectiv intre subiect si un anumit complexde sarcini cu continut obiectiv,cu grade diferite de complexitate ,in cadrul

caruia subiectul isi utilizeaza fortele psihice si fizice pentru realizarea

unui anumit scop.

In structura activitatii intra :

- Motivul (rasp.la intrebarea de ce?)

- Scopul ce?urmarim

- Mijlocul cum? atingem scopul

D.p.d.v. operational structura presupune corelarea dintre :

a) blocul de comanda intern unde se realizeaza analiza si evaluarea sarcinii

b) blocul extern de executie presupune selectarea si activarea actiunilor :

miscari si operatii,actiuni.

III.2 Formele activitatii1) Dupa natura produsului si a planului de desfasurare :

-activitate intelectuala (predominant)

-activitate materiala (predominant)

2) Dupa locul ocupat in viata subiectului :

--activitate principala

activitate secundara

3) Dupa natura si evolutia ontogenetica : jocul , invatarea, munca.

4) Dupa gradul de constientizare a componentelor :

--activitate in totalitate constienta

activitate cu component automatizate

III.3 VOINTA

40


41/61

Este procesul psihic complex ,prin intermediul caruia anul isi mobilizeaza si isi

canalizeaza fortele si capacitatile fizice si spirituale in vederea invingerii

obstacolelor care apar pe traiectoria activitatii.

ETAPELE ACTULUI VOLUNTAR

1) Prefigurarea intentiei sau impulsul exprima o tensiune interioara care

tinde sa se exteriorizeze si sa activeze veriga motorie.

Impulsul poate fi interior sau exterior.

2) Analiza si lupta motivelor motivele odata elaborate intre in raporturi

de concordanta sau de opozitie cantarirea avantajelor si dezavantajelor

3) Luarea hotararii face posibila elaborarea planului de actiune. Apare

deci intentia de a actiona care include :motivul ales,scopul

urmarit,mijloacele adecvate,planul desfasurarii etc.

4) Implinirea planului sau faza executiei este din operatii concrete si

uneori operatii automatizate

5) Faza de evaluare si de verificare a rezultatelor partiale si

transformarea lor in informative inversa pt efectuarea operatiilor viitoare.

III.4 CALITATILE VOINTEI

a) Perseverenta :mentinerea tip indelungat a efortului in directia realizarii

scopului (opusul =incapatanarea)

b) Fermitatea si taria vointei =capacitatea de a suporta dificultatile ,

opiniile contrare ,severitatea criticii pentru a mentine hotararea luata.

(opusul =slabiciunea vointei)

c) Independent si initierea exprima gradul de autodeterminare

,mentinerea liniei proprii de conduit (opusul =sugestibilitatea

d) Autocontrolul

e) Promptitudinea deciziei =rapiditatea cu care omul delibereaza (opusul

=nehotararea sau tergiversarea)

Calitatea vointei ,integrate in structuri mai complexe devin trasaturi

den caracter .

Raportul dintre activitatea voluntara si activitatea involuntara .

IV . DEPRINDERILE

41


42/61

4.1 Reprezinta component automatizate ale activitatii ,elaborate

constient,consolidate prin exercitiu si desfasurate fara un control

constient permanent.

Indica gradul de fizare ,de stapanire a unei actiuni sau operatii.

Deprinderile sunt declansate constient ,dupa aceea au un usorl control contient

fiind actiuni postvoluntare.

4.2 Clasificarea deprinderilor

1) Dupa complexitate : simple si complexe .

2) Dupa procesele psihice automatizate implicate preponderent : senzorio-

perceptive , verbale , deprinderi de gandire si deprinderi motorii

(ex.mersul pe bicicleta)

4) Dupa tipul de activitati in care se incadreaza : deprinderi de joc, de

invatare si de munca.

4.3 FORMAREA SI INTERACTIUNEA deprinderilor

Realizarea procesului de formare a deprinderilor presupune conditiile :

-externe - o instruire verbal

-demonstrarea actiunii

-realizarea de exercitii

-controlul si autocontrolul executiei

-pastrarea metodelor

-interne interesul celui care invata

-existenta unor trairi afective

-prezenta unor calitati innascute

-prezenta altor deprinderi asemanatoare

Formarea unei deprinderi =un process complex care se desfasoara in mai multe

etape:

- Familiarizarea cu actiunea (se realizeaza instruirea)

- Invatarea analitica (actiunea este segmentata si fiecare component

este exersata separate)

42


43/61

- Organizarea si sitematizarea elementelor anterior exersate

- Automatizarea prin exersarea repetata a actiunii in ansamblul sau

- Perfectionarea presupune executarea actiunii in conditii diverse

Deprinderile se sustin unele pe altele in actiunile pe care le realizam ,analizainteractiunilor intre deprinderi evidentiaza e fenomene :

1) Transferul c are reprezinta relatia pozitiva intre deprindere dj formata si

una in curs de formare

2) Interferenta care reprezinta fenomenul de influenta negative intre doua

deprinderi (deprinderea anterior formata perturba formarea noii

deprinderi)

Interactiunea cu alte component psihice :

- Priceperile :apar in urma interactiunilor dintre deprinderile si

cunostintele detinute

- Obijnuintele =componente automatizate ale activitatii rezultate din

interactiunea deprinderilor cu trebuintele

DEPRINDERI EFICIENTE DE STUDIU

Proceduri pentru dobandirea deprinderilor:

- Notitele

- Evidentierea (utilizarea de semne)

- Intelegerea (verificarea permanenta a gradului de intelegere a

textului)

- Monitorizarea invatarii ( criterii personale care sa evidentieze

nivelul ,gradul invataturii)

- Deprinderi de gandire critica = capacitatea si disponibilitatea de anu ramane la o perceptare pasiva.

43


44/61

PRELEGEREA VI

STRUCTURA SI DEZVOLTAREA PERSONALITATII

1.PERSONALITATEA

Personalitatea ca sistem Sistemul psihic uman (SPU)

Personalitatea este cel mai complex sistem energetic-informational,

dotat si construit in baza unor mecanisme de autoorganizare si

autoreglaj

Personalitatea = sistem BIO- PSIHO- SOCIO- CULTURAL :

-dimensiunea biologica (ereditatea fiecarei finite umane)

-dimensiunea psihologica =zona de intersectie dintre ereditate si ceea ce s-a

dobandit

-dimensiunea socio-culturala =produs al procesului de zocializare (interventia

mediului socio-cultural asupra potentialului ereditar )

Personalitatea trebuie pusa in legatura cu SPU, dar nu se identifica cu acesta.

Trasaturi definitorii ale personalitatii:

- caracter integrator(sintetic)

-caracter sistemic

-caracter adoptive

-caracter definitoriu (permit evaluarea globala a unei finite umane concrete)

Clarificare de termini:

-individ =o fiinta vegetala sau animal considerate ca unitate distinct a specie

din care face parte (inclusive omul)

-individualitate =ansamblul particularitatilor proprii unui individ care il

deosebesc de ceilalti

-persoana= desemneaza numai natura umana

Personalitatea =sistemul insusirilor stabile si specific unei finite umane

care isi pun amprenta decisive asupra manifestarilor

psihocomportamentale ale acesteia.

44


45/61

2.TEMPERAMENTUL

Este latura dinamico-energetica a personalitatii cu caracter innascut, care

structureaza din punct de vedere formal conduit umana.

Tipologii temperamentale:

COLERICUL caracterizat prin : reactii emotionale puternice,impulsive si

uneori chiar violent,face risipa de energie,inclinatie spre exagerare

SANGVINICUL :vioi, se adapteaza rapid,reuseste sa se stapaneasca

relative usor,stabileste rapid relatii sociale,comunicativ , ia usor decizii.

FLEGMATICUL :calm,imperturbabil,chiar lent,cu sentimente

durabile,rabdator si tolerant,greu adaptabil ,meticulous, inclinat spre

rutina.

MELANCOLICUL :emotive,sensibil,are dificultati de adaptare ,capacitate de

lucru scazuta ,puternic afectat de insuccese,inchis in sine.

3.APTITUDINILE

Reprezinta latura instrumental operationala a peronalitatii.

Aptitudinea este o insusire sau un complex de insusiri fizice si psihice care

determina performante in activitate.

Relatia cu capacitatea : aptitudinea =potentialitate (premisa a dezvoltarii

ulterioare )

Aptitudinea activate .

Clasificarea aptitudinilor:

1)dupa gradul de complexitate :

a) aptitudini simple (in general sunt proprietati ale simturilor auz

musical,finetea simt gustative,concentrarea atentiei )

b) aptitudini complexe =sisteme organizate si ierarhizate de aptitudini

simple . Se impart in :

- speciale =cele care asigura eficienta activitatii intr-un

anumit domeniu (aptitudini musicale ,plastic,sportive)

45


46/61

-generale =care se dovedesc utile in toate domeniile de

activitate (ex.spiritul de observatie,capacitatea d einvatare,inteligenta etc)

!!! Discutat taxonomia aptitudinilor E.A.FLEISHMAN

-Intelegerea verbala -Rationamentul(inductiv ,deductiv)-Exprimarea verbala -Ordonarea informatiei

-Fluenta ideilor -Flexibilitatea (in clasificare cuprindere corporala)

-Originalitatea

-Memoria buna Atentia selectiva

-Sensibilitatea la probleme -Forta dinamica

-Rezistenta fizica

4.INTELIGENTA - APTITUDINE GENERALA

= Sistem de insusiri stabile proprii subiectului individual ,care la om se manifesta

in calitatea activitatii intelectuale centrata spre gandire.

Inteligenta nu este sinonima cu gandirea, deoarece presupune o organizare

superioara a mai multor procese psihice

:gandire,memorie,perceptive,imaginative,performante la nivelul limbajului si

atentiei.

In ontogeneza stadiile dezvoltarii inteligentei sunt (dupa J.Piaget):

- Inteligenta senzorio-motorie (0-2 ani)

- ========= in stadiul preoperational (2-7 ani)

- Stadiul operatiilor concrete (7-11 ani)

- Stadiul operatiilor formale ( 11-17 ani )

Teoria psihometrica =conceperea de probe care sa permita masurareaobiectiva a unor calitati psihologice ,in cazul de fatza fiind vorba de teoria

psihometrica a inteligentei.

IQ masurat VM

IQ=--------------------- . 100

VC

IQ =coefficient de inteligenta

VM= varsta mintala (in fucntie de numarul de probe rezolvate

46


47/61

VC =varsta cronologica

Teoria inteligentelor multiple are ca autor H.Gardner : a indentificat 8 tipuri de

inteligenta differentiate in baza a 10 criterii tipologia rezultata :

A. Inteligenta lingvistica (predominanta =gandirea prin cuvinte persoanele care invata cu usurinta limba maternal si limbile straine)

B. Inteligenta logico-matematica (abilitatea de a calcula,cuantifica,de a

efectua operatii logice complexe)

C. Inteligenta muzicala (cei care gandesc in sunet,ritm ,melodii)

D. Inteligenta spatial (a gandi in imagini,apercepe cu acuratete lumea

vizuala )

E. Inteligenta naturalista (capacitatea de a recunoaste si clarifica indivizi

si specii)

F. Inteligenta chinestezica (gandirea in miscari si folosirea corpului in

moduri suggestive si complexe)

G. Inteligenta interpersonala (intelegerea celorlalte persoane ,existent

empatiei)

H. Inteligenta intrapersonala ( o gandire si intelegere de sine )

5 CARACTERUL

= este latura relational-valorica a personalitatii.

5.1 Este totalitatea insusirilor psihice esentiale si stabile care se exprima in

valorile promovate si prin atitudinile (comportamentul) omului in raport cudiferite domenii ale vietii sociale si in raport cu cine.

5.2 raport caracter temperament /caracter aptitudini

Raport :caracter temperament Raport: caracter -aptitudini-temperamentul este neutru d.p.d.v.socio-moral(nu este influentat deconstiinta si deciziile acesteia ),caracterul este valorizat socio-moral

-trasaturi temperamentale suntinnascute ,cele de character suntdobandite

-aptitudinea =sistem optional eficientcare se investeste inactivitate,caracterul se refera laatitudinea fata de diferite laturi alerealitatii

-intre aptitudini si strasaturile decaracter pot exista relatii discordante

47


48/61

-caracterul =o instanta de control siverificare (chiar si pentru temperament-temperamentul isi pune amprentaasupra mediului in care trasaturile de

caracter se manifesta incomportament

sau concordante(discordanta,conducand la franareaposibilitatilor de dezvoltare )

Trasaturi de caracter =pozitii ale subiectului fata de cele din jur ,un mod de a se

raporta la evenimentele existentei sale in lume.

Atitudini =modalitati de raportare la o clasa generala de obiecte sau fenomene si

prin care persoana se orienteaza subiectiv si se anregleaza preferential.

Nu orice trasatura de character reprezinta o atitudine,ci este necesar ca

trasatura in cauza sa fie definitorie,esentiala,durabila asociata cu o valoare

morala si exprimata cu e anumita intensitate .

5.3 Tipuri de atitudini

-Atitudini fata de ceilalti oameni (exprima gradul de deschidere fata de cei

din jur )

-Atitudini fata de sine

-Atitudini fata de munca ,de activitate

-Alte tipuri : atitudini culturale ,fata de familie, fata de natura

Pentru definirea portretului caracterial sunt necesare caracteristici:

- Unitatea caracterului - se refera la a nu modifica,in mod esential

conduita din motive de circumstanta

- Expresivitatea caracterului =neta specifica pe care i-a imprima

trasaturile dominante

- Originalitatea caracterului -modul unic de armonizare a trasaturilor

principale si secundare

- Bogatia caracterului este data de multitudinea relatiilor pe care

persoana le stabileste cu semenii

- Statornicia caracterului se refera la manifestarea constanta in

conduita a trasaturilor caracteristice

48


49/61

- Taria de caracter =forta cu care sistemul caracterial isi apara

unicitatea

ROLUL CARACTERULUI IN STRUCTURA PERSONALITATII

CARACTERUL = expresia intregului system al personalitatii=influenteaza intreg sistemul personalitatii noastre oferind un

sens sau altul actiunilor noastre

Nu se poate defini in afara orientarii axiologice ( accentul pe etic valoare

orientare valorica )

Ex. portrete caracteriale

-amabilul =urmareste confortul fara un interes personal

-lingusitorul =lipsa de demnitate

-zgarcitul =economiseste fara masura

-oportunismul =urmareste prinderea orcarei ocazii pentru a si rezolva scopul

personal

6.CREATIVITATEA

= un complex de insusiri si aptituni care , in conditii favorabile ,genereaza

produse noi si de valoare

FACTORI CARE DETERMINA CREATIVITATEA

a) Vectorii : au rol de orientare si energizare = procesele psihice reglatorii

responsabile de incitare la actiune. In functie de orientare sunt :

-vectori pozitivi ( contribuie la crearea noului )

-vectori negativi (blocheaza realizarea produselor vectori negativi noi )

Vectori pozitivi Vectori negativi Trebuinte de crestere Trebuinte homeostazice

(nondezvoltative)Motivatie intrinseca Motivatie extrinsecaInterese puternice ,angajare in activit. Intensit. scazuta a intereselorStabileste si maturitate emotionala Lipsa deNivel ridicat al aspiratiei Niveluri scazute de aspiratieAtitudini creative : instigative , dorintade schimbare

Atitudini rutiniere

b) Operatii si siteme operationale

- Operatii generatoare de nou (memorie flexibila ,gandire fluida,

libertate in exprimare forta inteectuala pentru argumentare)

49


50/61

- Operatii rutiniere (absenta procedeelor imaginatiei in activitate

fidelitatea excesiva a memoriei ,capacitate slaba a sustinerii

propriilor idei)

7.Etape in dezvoltarea personalitatii

ONTOGENEZA = totalitatea schimbarilor sistematice , bio-psiho-sociale ,

intraindividuale ,care au loc pe parcursul vietii unui om.

7.1 Pricipalii factori ai dezvoltarii

1) Ereditatea =insusirea fundamental a materiei vii de a transmite,de la o

generatie la alta ,mesaje specific sub forma codului genetic.

=un complex de predispozitii si potentialitati=latura biologica a persoanei

2) Mediul = totalitatea elementelor cu care individual interactioneaza direct

sau indirect in procesul devenirii sale(mediu natural si mediul social)

3) Educatia =activitate specializata ,specific umana care mijloceste si

sustine ,in mod constient ,dezvoltarea.

Nisa de dezvoltare =concept ce desemneaza totalitatea elementelor in care

un copil intra I n relatie la o varsta data .

Criteriile in functie de care se stabilesc stadiile de dezvoltare a personalitatii

sunt :

- Activitatea dominanta desfasurata

- Sistemul de relatii socio-culturale

- Structurile psihice specifice

Stadiile :

- 0-1 an = perioada infantila

50


51/61

- 1-3 ani = copilaria timpurie

- 3- 6/7 ani =perioada prescolara

- 10/11 14/15 ani= preadolescenta

- 14/15 -18/19 ani =adolescenta

- 19/20 -30 ani =tineretea

- 30 -55/60 ani =varsta adulta

- Peste 60 ani =vasta a treia

51


52/61

PRELEGEREA VII

CONDUITA PSIHOSOCIALA1. IMAGINEA DE SINE SI PERCEPTIA EI SOCIALA

Poate fi abordata din doua perspective:

- Din perspective continutului (orientarea atentiei spre analiza

interioritatii intrarea in contact cu eulnostru)

- Ca proces informariile sunt primate selectiv,unele suntretinute ,in timp ce altele sunt response

Imaginea de sine =constructive sociala : ne formam prin apartenenta la

un grup social ,prin compararea cu altii. Contine cunostinte despre

trasaturile noastre de personalitate ,despre abilitati si priceperi,despre

valori,credinte ,motivatii ,evenimente de viata,relatii cu alte persoane

care exercita o influenta deosebita.

1.1 Structura eului

Componenta cognitiva(conceptual de sine)=Totalitatea perceptiilor si

cunostintelor pe care oamenii le au despre calitatile si caracteristicile lor

Componenta evaluativ-motivationala(stima de sine)=autoevaluarile

pozitive sau negative

Component comportamentala (auto-prezentarea)=strategiile pe care

le foloseste individul pentru a modela impresiile celorlalti despre el

FORMAREA EULUI se realizeaza prin mai multe procese :

A. SOCIALIZAREA =procesul prin care persoana invata modul de

viata al societatii in care traieste si isi dezvolta capacitatile de a

functiona ca individ si ca membru al unor grupuri.

Socializarea incepe de la nastere si continua de-a lungul intregii

vieti,avand urmatoarele scopuri:

-invatarea abilitatilor necesare pentru a trai in societate

-insusirea capacitatii de a comunica

interiorizarea valorilor de baza

dezvoltarea de catre individ a propriului euB. COMPARAREA SOCIALA =eul construit in comparative cu altii

52


53/61

C. PERCEPTIA DE SINE =autoperceptia

Identitatea psihosociala =rezultatul intersectiei socialului

(grupuri,institutii ,colectivitati) cu individualul,reunindreprezentarea de sine si de altii.

1.2 AFIRMAREA DE SINE

Are urmatoarele dimensiuni:

a) Continuitatea da sentimental stabilitatii ,integrarii in context

b) Coerenta interna (unitatea) permite subiectului sa gaseascaelementele de legatura intre diversele activitati si evenimente

c) Diversitatea =articularea unor identitati multiple

(fizice,entice,nationale,juridice,culturale)

d) Autonomia si afirmarea =diferentierea fata de altii

e) Originalitatea = tendinta individului de a-si afirma unitatea

f) Actiunea identitatea se afirma si se consolideaza prin creatie

individuala

g) Valorizarea individului in spatiul social

1.3. STATUSUL SI ROLUL - indicatori ai comportamentului social

STATUSUL =ansamblul comportamentelor la care o persoana se poate

astepta in mod legitim din partea celorlalti

O persoana are in acelasi timp mai multe statusuri

(ex.femeie,adulta,sotie,parinte,prietena etc) unele statusuri sunt

atribuite (ex.sexul), iar altele dobandite (ex.profesia),iar intre statusuri

pot fi raporturi de concordant sau de discordanta .

ROLUL =ansamblul comportamentelor pe care cei din jur le

pretend si le asteapta de la o persoana data .

=comportamentele de rol

Individual dispune de un set de roluri dintre care unele impuse (ex.rol de

barbat,adolescent,bunic) iar altele dobandite (ex.rolul profesional)

53


54/61

ANALIZA SWOT pt cunoasterea de sine

A. Puncte tari

B. Puncte slabe

C. Oportunitati

D. Amenintari

2.RELATIILE INTERPERSONALE

=legaturi psihologice ,constiente si directe intre oameni.

Tipuri de relatii interpersonale

A. Dupa criteriul nevoilor si trebuintelor indivizilor implicate in

relatia interpersonala

- Relatii de intercunoastere dezvoltate din nevoia de a dispune

de cat mai multe date despre partenerul relatiei

- Relatiile de intercomunicare dezvoltate din nevoia indivizilor de

a comunica

- Relatiile afectiv- simpatetice dezvolate din nevoia oamenilor dea fi simpatizati de ceilalti ,de a impartasi emotiile impreuna cu

ceilalti . Acestea pot fi unilaterale sau reciproce.

B. Dupa criteriul caracterului procesual ,dinamic :

- Relatii ce nu produc modificarea particularitatilor personale ale

partenerilor :

-relatii de cooperare

-relatii de competitie

- relatii conflictuale (cognitive,afective,sociale)

- Relatii ce determina modificarea caracteristicilor personale

ale parametrilor :

-relatii de acomodare

relatii de asimilare

relatii de ierarhizare

relatii de alienare

Locul si rolul relatiilor interpersonal in structura personalitatii :

54


55/61

Relatiile interpersonale sunt cele care mobilizeaza si dinamizeaza viata

psihica a individului :

- Determina aparitia anumitor stari psihice

- Conduc la formarea si manifestarea unor stari psihice

= spatiul in care se manifesta intreaga viata psihica a individului

3.GRUPUL SI PSIHOLOGIA DE GRUP

Rolul grupului : =cel mai important mijloc de socializare si de

integrare socializare

- Are contributia decisiva la transmiterea valorilor sociale

- Are un rol major in a oferi individului securitate si

mijloace de afirmare

- Are capacitatea de a raspunde nevoilor associative si de

apartenenta ale finite umane

Grupul are trei dimensiuni specifice :

- Dimensiunea instrumentala

- ===========relationala

- ==========contextuala

3.1 TIPOLOGIA GRUPURILOR

1) Dupa criteriul cantitativ:

- Grupuri mari

- Grupuri mici

2) Dupa criteriul calitativ (natura relatiilor intre membri):

- Grupuri primare (ex.familiaactiune directa a membrilor

grup.)

- Grupuri secundare (membri grupului nu interactioneaza direct)

3.2 FUNCTIILE GRUPULUI

A. Satisfacerea nevoilor :

55


56/61

- Satisfacerea diferentiata a nevoilor membrilor

- Satisfacerea nevoii de incorporare sociala si de dominare

- Crearea de noi nevoi

B. Caracterul functional :

- Functia de integrare sociala a individului

- Functia de diferentiere

- Functia de mijloc si loc al schimbarii

- Functia de producator de idei

Caracterizarea grupului mic :

- Numar relativ scazut al membrilor sai (2-20)

- Interactiunea nemijlocita a membrilor (fata in-fata)

- Existent unor scopuri comune

- Existent unei structuri a grupului nascuta din interactiunea

membrilor

- In functie de compozitia grupului :

1)grupuri omogene (cu relatii armonioase)2)grupuri eterogene (unde exista posibilitatea aparitiei

relatiilor conflictuale )

- Organizarea grupului poate fi formala (presupune relatii

oficiale) sau informala (relatii apropiate neoficiale)

- Gradul de conformism (determinat de masura acceptarii sau

respingerii normelor de grup)

- Gradul de permeabilitate (capacitatea de a primi noi membrii)

- Gradul de stabilitate (durata in timp ) si sintalitatea grupului

=personalitatea grupului

Grupuri mari de sociologie interactiunea de acest tip este studiata

preponderent de psihologie .

3.3 LIDERII GRUPURILOR SI CONDUCEREA

56


57/61

Procesul de conducere =procesul prin care un membru al grupului

ii influenteaza pe ceilalti membri in vederea atingerii unor scopuri

specific grupului.

Aceste membru = lider

Lider formal =cel oficial,numit sau ales,cu responsabilitati bine definite ,

inscrise de obicei in documente oficiale.

Lider informal =neoficial ,dar recunoscut ca lider de membrii grupului.

In functie de stilul de conducere :

- Lideri democrati

- === autoritari

- ===orientate spre sarcina

- ===focalizati pe relatii interpersonale

4. COMPORTAMENTE PROSOCIALE SI ANTISOCIALE

Comportamente prosociale = comportamente intentionate

,realizate in afara obligatiilor profesionale si orientate spre

conservarea si promovarea valorilor sociale,fara asteptarea uneirecompense.

Comportamente antisociale =comportamente ce sfideaza ordinea

sociala, nu iau in seama normele si intentiile sociale.

Principal motivatie a acestui comportament (de ajutorare) este EMPATIA

=capacitatea de a sesiza trairile altuia ,de a ne identifica emotional si

cognitive cu alta persoana.

Subcategorii ale comportamentului prosocial:

- Comportamentul altruist

- Prietenia

- Simpatia

- Increderea

psihologie final

Documents