reducto are

8/15/2019 Reducto Are

1/16

REDUCTOARE

1. DEFINIRE. CLASIFICARE

Reductoarele de uz general sunt transmisii mecanice cu roţi dinţate care se utilizează pentru reducerea turaţiei, concomitent cu mărirea momentului de torsiune. Sunt utilizatefrecvent în construcţia de maşini când distanţa dintre arborii între care se transmite mişcareaeste relativ redusă.

Avantajele principale ale reductoarelor de turaţie cu roţi dinţate cu ae fie sunt!• asigură un raport de transmitere constant"

• au durabilitate şi siguranţă mare în funcţionare"

• au capacitate mare de transmitere a sarcinii"• au randament ridicat"

• necesită întreţinere uşoară în eploatare.

#intre dezavantaje se pot enumera!

• necesită precizie ridicată de eecuţie şi montaj"

• transmit şocurile şi vibraţiile"

• funcţionează cu zgomot.Reductoarele de turaţie cu angrenaje cu ae fie se clasifică în funcţie de mai multe

criterii!• după numărul treptelor de reducere a turaţiei! reductoare cu o treaptă, cu două

trepte, cu trei trepte, cu mai multe trepte de reducere a turaţiei"

• după tipul angrenajelor componenente! cilindrice, conice, combinate $conico% cilindrice etc.&"

• după poziţia planului care conţine axele arborilor ! reductoare orizontale $aelearborilor sunt conţinute într'un plan orizontal&, verticale $aele arborilor suntconţinute într'un plan vertical&, combinate $aele unor arbori sunt conţinute într'un

plan orizontal, iar aele altor arbori sunt conţinute într'un plan vertical sau înclinat&.(rincipalele tipuri de reductoare cu angrenaje cilindrice şi conice, precum şi

principalele particularităţi ale acestora, sunt prezentate în tabelul ).*a reductoarele de uz general sunt standardizate! raportul de transmitere total ir ,

rapoartele de transmitere $angrenare& pe fiecare treaptă u I şi u II şi distanţele dintre aeletreptelor reductoarelor awI , awII , awIII etc. +alorile standardizate ale rapoartelor de transmitereşi ale distanţelor dintre ae sunt prezentate în Anea A).

*a valori ir -,)/ % pentru angrenaje cilindrice % şi la valori ir 01 % pentruangrenaje conice % se recomandă utilizarea reductoarelor cu două trepte, iar la valori ir 02, serecomandă utilizarea reductoarelor cu trei trepte. 3mpărţirea raportului de transmitere total ir , petreptele reductorului, se poate face după recomandările cuprinse în Anea A).


2/16

4abelul )4ipuri principale de reductoare de turaţie

). R5#6748AR5 76 8 4R5A(49).) 7ilindrice8rizontal,obişnuit

+ertical,cu intrarea pe sus

+ertical,cu intrarea pe jos

+ertical,cu arborii verticali

imax:/, pentru dantură dreaptă.imax:)2, pentru dantură înclinată.*a viteze şi sarcini mici, se recomandă să se utilizeze dantură dreaptă. *a viteze şi

sarcini mari, se recomandă să se folosească roţi cu dantură înclinată sau în +.).; 7onice

8rizontal,obişnuit

+ertical,obişnuit

7u arborele roţiidispus vertical

imax:0, pentru danturădreaptă.imax:1, pentru danturăcurbă.vmax:;< m=s, pentrudantură dreaptă.vmax:2 m=s, pentrudantură curbă.

;. R5#6748AR5 76 #869 4R5(45;.) 7ilindrice orizontale

8bişnuit 7oaial ?ifurcat în treapta @ ?ifurcat în treapta a @@'a

;.;. 7ilindrice verticale8bişnuit 7oaial ?ifurcat în treapta @ ?ifurcat în treapta a @@'a


3/16

4abelul ) $continuare&

?ifurcat în treapta @

şi cu dantură în + în treapta a @@'a

imax:02.

Reductoarele obişnuite necesită arbori rigizi,deoarece amplasarea asimetrică a roţilor pearbori duce la repartizarea neuniformă a sarcinii

pe lungimea dinţilor.*a reductoarele bifurcate, dezavantajul menţionatse înlătură parţial prin amplasarea simetrică aroţilor pe arbori. Se recomandă utilizarea acestor reductoare la sarcini mari şi foarte mari.#e regulă, reductoarele cu două trepte seeecută cu angrenaje cu dantură înclinată.

8rizontal +ertical

;.0.4reapta conică se foloseşte totdeaunaca treaptă rapidă, angrenajele coniceavând o capacitate de încărcare maimică decât cele cilindrice, la acelaşigabarit.(entru angrenajul conic, trebuie să se

prevadă posibilitatea reglării joculuidin angrenaj, ceea ce complică

construcţia.ontarea în consolă a pinionului conicduce la o repartiţie neuniformă asarcinii pe lungimea dintelui.


4/16

2. SOLUŢII CONSTRUCTIVE DE REDUCTOARE CU AXE FIXE

Reductoarele de turaţie cu ae fie, cu angrenaje cilindrice şi conice, sunteecutate într'o mare diversitate de soluţii constructive caracterizate print'o gamă largă de

puteri, rapoarte de transmitere, poziţii ale eelor arborilor, intrărilor şi ieşirilor funcţie de poziţia maşinii motoare şi a celei antrenate etc. *a reductoarele de uz general, suntstandardizate! simbolizarea % S4AS 1/>/" rapoartele de transmitere % S4AS 12);" distanţadintre aele angrenajelor % S4AS 1200" dimensiunile capetelor cilindrice ale arborilor % S4AS /-;>=;.

3n fig. ) şi fig. ;, se prezintă unele din cele mai utilizate soluţii constructive dereductoare cu ae fie cu angrenaje cilindrice şi conice. Aceste soluţii constructive au la

bază scCemele structurale evidenţiate în tabelul ), pentru reductoare cu o treaptă. #acăscCemele structurale ne dau imaginea reductorului pe care trebuie sa'l proiectăm, soluţiaconstructivă trebuie să răspundă şi altor cerinţe, dintre care cea mai importantă este cea aungerii angrenajelor. (rincipalul mod de realizare a ungerii angrenajelor reductoarelor estecea numită arotare % trecerea unei roţi a angrenajului prin baia de ulei. Bu totdeauna este

posibilă pătrunderea unei roţi în baia de ulei, situaţie în care se poate accepta şi utilizareaunor roţi suplimentare de ungere sau utilizarea unor DdispozitiveE pentru aruncarea uleiuluiîn zona de angrenare.

#intre reductoarele cu o treaptă, sunt prezentate două soluţii constructive şi anume

reductorul cilindric orizontal % în fig. ), respectiv reductorul cilndric vertical % în fig. ;. *aaceste reductoare, roata condusă trecând prin baia de ulei din carcasa inferioară conducelubrifiantul în zona de contact dintre dinţii angrenajului.


5/16

Fig. ). Reductor cilindric orizontal. +edere


6/16

Fig. ). Reductor cilindric orizontal. Sectiune


7/16

Fig. ;. Reductor cilindric vertical. +edere


8/16

Fig. ;. Reductor cilindric vertical. Sectiune@ndiferent de tipul reductorului, principalele elemente componente sunt! roţile

dinţate, arborii, lagărele, carcasele, capacele, sistemul de ungere, sistemul de etanşare,elementele auiliare.


9/16

Roţile di!ţate din componenţa reductoarelor sunt eecutate într'o mare diversitatede forme constructive, care depind de mărimea roţii, impunând un anumit tip de materialul

şi o anumită teCnologie de eecuţie. (inioanele $roţi conducătoare, cu diametre mici& seeecută, de regulă, corp comun cu arborele, când diametrul acestuia este apropiat dediametrul de picior al pinionului $d aG$),1 ... ),/&d , unde d este diametrul arborelui&, sauseparat, în construcţie masivă. Roţile conduse, având diametre mari, se eecută doar ca

piese separate. Aceste roţi pot fi în construcţie masivă $neeconomic& sau sub formă de butuc,disc şi coroană dinţată, soluţie care conduce la reducerea masei roţii, la economie de oţelaliat şi la obţinerea unei coroane dinţate elastice, cu scopul îmbunătăţirii repartiţiei sarcinii

pe lungimea dintelui.Roţile angrenajelor din reductoarele prezentate în fig. ) si fig. ; sunt eecutate

respectând aceste condiţii. Semifabricatul pentru construcţia roţii poate fi bară laminată, cazîn care butucul, discul şi coroana se obţin prin strunjire $fig.


10/16

sau asimetric $v. fig. ...;;

) mmd Db

+δ≥−

numărul de găuri de uşurare > ... 1" d 2 % se

alege funcţie de dimensiunile discului roţii" )2;

δ−−

< b f Dd

d , pentru roţi cilindrice, iar

pentru roţi conice se alege constructiv.

Arorii reductoarelor se eecută drepţi, cu mai multe trepte de diametre, pentru a se

apropia de o grindă de egală rezistenţă la încovoiere fiind şi rigizi, datorită lungimii mici şi adiametrului mare. 4recerile de diametre, numite şi umeri, se folosesc pentru fiarea aială aorganelor de maşini montate pe arbore $roţi dinţate, rulmenţi, semicuplaje etc.&.

La"#rele se realizează, de regulă, cu rul$e!ţi de diferite tipuri şi dimensiuni,funcţie de tipul montajului şi sarcinile care trebuie să le preia. Scopul lagărelor este de a

prelua forţele care provin din angrenaje sau din transmisiile prin curele sau lanţuri, care potacţiona pe arborele de intrare sau de ieşire, şi de a fia aial arborii. #e aceea tipulrulmenţilor se alege funcţie de tipul montajului ales, iar dimensiunile acestora funcţie demărimea încărcării lagărelor cu forţe radiale şi aiale.

Carca%ele reductoarelor au rolul de a asigura poziţia relativă a arborilor % prindefinirea distanţei dintre ae a angrenajelor % de a prelua forţele din lagăre, de a fia aialarborii % prin intermediul lagărelor % şi de a asigura ungerea angrenajelor şi lagărelor, prinuleiul eistent în carcasa inferioară a reductorului. Se eecută, de regulă, din fontă cenuşie

prin turnare, pentru serii mari de fabricaţie, dar şi în construcţie sudată, în cazul unicatelor sau seriilor mici de fabricaţie.

Reductoarele orizontale $fig. >& au carcasa formată din două părţi, carcasainferioară ) şi carcasa superioară ;, planul de separaţie dintre acestea fiind în dreptulaelor arborilor, paralel cu planul bazei. Reductoarele verticale au carcasa formată din mai

multe părţi, carcasa inferioară, carcasa superioară $v. fig. ;& şi una sau două carcaseintermediare, planul de separaţie dintre aceste carcase fiind tot în dreptul aelor arborilor,

paralel cu planul bazei.(entru asamblare, carcasele sunt prevăzute cu flanşe de prindere, cu lăţimea mai

mare decât grosimea pereţilor carcasei, suprafeţele de separare fiind prelucrate curespectarea unor condiţii severe de planeitate şi de rugozitate. Asamblarea se realizează cuajutorul unor şuruburi sau a unor prezoane montate cu joc $cu prestângere&. enţinereaaceleaşi poziţii relative dintre carcase % la prelucrare şi la montaj % se realizează prinintermediul unor ştifturi de centrare $v. fig. ), b&. (entru a se obţine montaje corecte prin


11/16

asamblările cu şuruburi, trebuie să se asigure o perpendicularitate a suprafeţei de aşezare acapului şurubului şi=sau a piuliţei faţa de aa găurii de trecere a şurubului" aceasta se

realizează prin eecutarea unor lamaje sau prin prelucrarea bosajului obţinut din turnare $v.fig. )&.

5tanşeitatea carcaselor se obţine prin strângerea acestora, fără ca între suprafeţele deseparaţie să se monteze o garnitură de etanşare, care ar modifica alezajul rulmenţilor.*ăţimea flanşelor de prindere a carcaselor se determină din condiţia de asigurare amontajului cu cCeia a şuruburilor $piuliţelor& utilizate la asamblarea carcaselor.

Alezajele pentru montarea rulmenţilor se eecută în bosajele eistente pe suprafeţelelaterale ale carcaselor, în dreptul arborilor. (entru mărirea rigidităţii acestor bosaje, flanşelede prindere au grosimi mai mari în zona acestora şi, în plus, sunt prevăzute nervuri de

rigidizare.7arcasele inferioare ale reductoarelor sunt prevăzute cu tălpi de prindere a acestora

pe construcţia metalică din fundaţie, cu sistem de control al nivelului de ulei din baiareductorului şi cu buşon de golire a uleiului. (entru golirea totală a uleiului, inclusiv aimpurităţilor din baia reductorului, se recomandă ca suprafaţa inferioară a băii de ulei să fieeecutată cu o mică înclinare $;o


12/16


13/16

Fig. >


14/16

#imensiunile de gabarit alecarcaselor % lungime şi lăţime % depind

de mărimea roţilor dinţate $diametre,lăţimi&, cât şi de distanţele dintre acesteroţi % la nivelul cercurilor de cap,respectiv suprafeţelor laterale şisuprafeţele interioare ale carcaselor.Aceste distanţe se aleg constructiv, înconcordanţă cu dimensiunile de gabarit,la fel ca şi grosimea I a pereţilor carcaselor $mai mari la dimensiuni mari&.

*ungimea şi lăţimea carcaseidepind de tipul reductorului proiectat.#acă se alege, spre eemplificare, unreductor cilindric orizontal cu douătrepte, urmărind notaţiile din fig. 0, se

poate scrie

,0;

>) δ++

++= aawII wI

d d aa $)&

$-.)&

în care d a), d a> reprezintă diametrul decap al pinionului din treapta întâi,

respectiv diametrul de cap al roţii conduse din treapta a doua, iar grosimea I poate fi aleasă,constructiv, după recomandarea

mm 0221,2 +=δ . $;&

#in condiţiile $)& şi $;& se obţine

J-,2;0;

>)

+

+++= mm

d d aa

aa

wII wI , $&

în care d an este diametrul de cap al roţii conduse din treapta ! .

(entru calculul lungimii reductorului se folosesc relaţiile $& şi apoi sedetermină grosimea I, cu relaţia $;&.

Atât lungimea cât şi grosimea I se vor alege valori întregi, cu specificaţia că

pentru I se va alege valoare întreagă imediat superioară, respectând condiţia I≥ Imin:- mm,

pentru o turnare corespunzătoare.

*

a aK@ K@@

δ

Fig. 0


15/16

(entru un reductor coaial cu două trepte, lungimea este

J-,2;0;

>;

++

+= mmd d

a aa

w , $0&

unde d a; şi d a> reprezintă diametrele de cap ale roţilor conduse din treapta întâi, respectiv adoua.

*a carcasa inferioară a unui reductor orizontal, distanţa dintre diametrul de cap alroţii cu cel mai mare diametru şi fundul băii de ulei se recomandă a fi egală cu 0I, pentru caîn timpul funcţionării să nu fie antrenate impurităţile depuse în această zonă.

7arcasa superioară se eecută, de regulă, înclinată faţă de planul de separaţie cuungCiul L, definit de cercurile de cap ale roţilor conduse din cele două trepte $v. fig. 0&.

*ăţimea carcasei unui reductor se determină, urmărind fig. 0, cu relaţia

,1


16/16

Frecvent se folosesc etanşările cu manşetă de rotaţie, standardizate ca formă şidimensiuni, care se montează în locaşe cu dimensiuni, de asemenea, standardizate M)0, ;1,

;JN. Sensul principal al etanşării la reductoare este de la interior spre eterior, sens ceimpune sensul de montare al garniturii $v. şi fig. ) şi fig. ;&. 3n zonele de contact ale buzelor de etanşare ale manşetelor cu arborii, trebuie atent urmărite abaterile radiale în procesul

prelucrării, duritatea suprafeţei în urma tratamentului termic aplicat, respectiv obţinerea uneirugozităţi mici, prin rectificare.

reducto are

Documents