raport lunar privind evoluția social-economică a

Chișinău 2021

Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova

CONFORM DATELOR DISPONIBILE LA 30.09.2021


CUPRINS

Sumar executiv .................................................................................................................................................................. 4

1. Sectorul real ............................................................................................................................................................... 7

1.1. Produsul Intern Brut ......................................................................................................................................................................... 7

1.2. Industria .............................................................................................................................................................................................. 10

1.3. Agricultura ......................................................................................................................................................................................... 11

1.4. Transportul de mărfuri și pasageri.......................................................................................................................................... 13

1.5. Comerțul intern de bunuri și servicii ...................................................................................................................................... 14

1.6. Activitatea turistică ........................................................................................................................................................................ 15

1.7. Investiții în active imobilizate.................................................................................................................................................... 15

2. Sectorul monetar ..................................................................................................................................................... 18

2.1. Inflația .................................................................................................................................................................................................. 18

2.2. Cursul de schimb şi piaţa valutară ........................................................................................................................................... 20

2.3. Indicatorii monetari ....................................................................................................................................................................... 22

3. Finanțe publice ........................................................................................................................................................ 26

3.1. Bugetul public național ................................................................................................................................................................. 26

3.2. Datoria de stat administrată de Guvern ................................................................................................................................ 28

4. Sectorul extern ........................................................................................................................................................ 29

4.1. Balanța de plăți externe ................................................................................................................................................................ 29

4.2. Comerț internațional cu mărfuri .............................................................................................................................................. 34

4.2.1. Exporturi (FOB)........................................................................................................................................ 35

4.2.2. Importuri (CIF) ......................................................................................................................................... 37

4.2.3. Indicii comerțului internațional cu mărfuri în trimestrul II 2021 ....................................................... 40

5. Sectorul social .......................................................................................................................................................... 41

5.1. Piața muncii ....................................................................................................................................................................................... 41

5.2. Remunerarea muncii ..................................................................................................................................................................... 42

5.3. Veniturile și cheltuielile populației.......................................................................................................................................... 43

1


Lista figurilor Figura 1.1. Evoluția trimestrială a Produsului intern brut în anii 2019-2021 (%) ............................................................................... 7 Figura 1.2. Evoluția PIB pe resurse și contribuția sectoarelor (%), semestrul I al anilor 2018-2021 ......................................... 7 Figura 1.3. Contribuția sectoarelor la evoluția PIB (%), semestrul I 2021 .............................................................................................. 8 Figura 1.4. Evoluția PIB pe utilizări și contribuția sectoarelor (%), semestrul I 2018-2021 ........................................................... 9 Figura 1.5. Evoluția trimestrială a PIB pe utilizări și contribuția sectoarelor (%), anii 2020-2021 ............................................. 9 Figura 1.6. Evoluția sectorului industrial, ianuarie-iulie, 2015-2021, % ................................................................................................ 10 Figura 1.7. Evoluția lunară a sectorului industrial, %, 2020-2021 ........................................................................................................... 10 Figura 1.8. Principalele ramuri care au influențat evoluția industriei în ianuarie-iulie .................................................................. 11 Figura 1.9. Evoluţia producţiei agricole, ianuarie-iunie, 2010-2021......................................................................................................... 11 Figura 1.10. Gradul de influență a culturilor vegetale asupra volumului producţiei agricole, ianuarie-iunie, 2021 ........... 12 Figura 1.11. Gradul de influență a producției animaliere asupra volumului producţiei agricole, ianuarie-iunie, 2021 .... 12 Figura 1.12. Evoluția efectivului de vaci, 2010-2021 ...................................................................................................................................... 12 Figura 1.13. Evoluția lunară a volumului mărfurilor transportate, % ...................................................................................................... 13 Figura 1.14. Evoluția lunară a numărului de pasageri transportați, % .................................................................................................... 13 Figura 1.15. Evoluția lunară a cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul și serviciile prestate populației, % ..................... 14 Figura 1.16. Evoluția lunară a cifrei de afaceri în comerțul cu ridicata și serviciile prestate întreprinderilor, % ................ 14 Figura 1.17. Numărul turiștilor cazați în structurile de primire turistică colective cu funcțiune de cazare, mii persoane .................................................................................................................................................................................................................................................... 15 Figura 1.18. Evoluția volumului investițiilor, ianuarie-iunie 2017-2021, % ......................................................................................... 15 Figura 1.19. Contribuția surselor de finanțare la evoluția investițiilor, ianuarie-iunie 2021 ........................................................ 16 Figura 1.20. Structura investițiilor după sursele de finanțare, %, ianuarie-iunie 2021 ................................................................... 16 Figura 1.21. Gradul de influență asupra evoluției investițiilor pe tipuri de active, ianuarie-iunie 2021 .................................. 16 Figura 1.22. Structura investițiilor după tipuri de active, %, ianuarie-iunie 2021 ............................................................................. 17 Figura 2.1. Dinamica ratei anuale a inflației , % .................................................................................................................................................. 18 Figura 2.2. Dinamica indicilor prețurilor internaționale la principalele grupe de produse (2016=100), % ........................... 18 Figura 2.3. Contribuția principalelor componente ............................................................................................................................................ 19 Figura 2.4. Creșterea (+) /scăderea (-) prețurilor la principalele produse alimentare, ................................................................... 19 Figura 2.5. Creșterea (+) /scăderea (-) prețurilor la principalele mărfuri nealimentare, ............................................................... 20 Figura 2.6. Creșterea (+) /scaderea (-) tarifelor la principalele servicii prestate populației, ........................................................ 20 Figura 2.7. Evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale faţă de dolarul SUA şi Euro, Lei/USD, Lei/EUR .................... 20 Figura 2.8. Gradul de acoperire a cererii nete de valută străină din partea agenților economici prin oferta netă de valută străină de la persoanele fizice, % ............................................................................................................................................................................... 21 Figura 2.9. Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei ................................................................................................. 21 Figura 2.10. Structura Masei monetare M3........................................................................................................................................................... 22 Figura 2.11. Contribuția la evoluția masei monetare M3, sfârșitul lunii august a anilor 2017-2021, p.p. ................................ 22 Figura 2.12. Soldul depozitelor şi ratele dobânzii (medii lunare) la sfârșitul lunii august 2017-2021 .................................... 22 Figura 2.13. Dinamica lunară a depozitelor noi atrase, mil. lei .................................................................................................................... 23 Figura 2.14. Soldul creditelor şi ratele dobânzii (medii lunare) la sfârșitul lunii august 2017-2021 ........................................ 23 Figura 2.15. Portofoliul de credite ........................................................................................................................................................................... 24 Figura 2.16. Dinamica lunară a creditelor noi acordate după tip de valută, mil. lei ........................................................................... 24 Figura 2.17. Creditele noi acordate după utilizatori, ........................................................................................................................................ 25

2


Figura 2.18. Creditele noi acordate persoanelor fizice, mil. lei .................................................................................................................... 25 Figura 2.19. Evoluția ratei de bază și a ratelor dobânzii la depozite și credite, % .............................................................................. 25 Figura 3.1. Evoluția lunară a veniturilor și cheltuielilor bugetare în anii 2020-2021 ...................................................................... 26 Figura 3.2. Contribuția componentelor la creșterea veniturilor bugetare (%), ianuarie-august 2021 ..................................... 26 Figura 3.3. Structura veniturilor bugetare (%) ................................................................................................................................................... 27 Figura 3.4. Contribuția componentelor la creșterea cheltuielilor (%), ianuarie-august 2021 ...................................................... 27 Figura 3.5. Datoria de stat la data de 31 august a anilor 2016 -2021, mil.lei ........................................................................................ 28 Figura 3.6. Evoluția lunară a datoriei de stat internă și externă (%), anii 2020-2021 ..................................................................... 28 Figura 3.7. Structura VMS pe maturități, % .......................................................................................................................................................... 28 Figura 4.1. Principalele componente ale contului curent, mil. dolari SUA .............................................................................................. 29 Figura 4.2. Comerțul internațional cu bunuri, mil. dolari ............................................................................................................................... 30 Figura 4.3. Comerțul internațional cu servicii, mil. dolari .............................................................................................................................. 30 Figura 4.4. Exportul serviciilor de telecomunicații, informatică și informații, mil. dolari .............................................................. 30 Figura 4.5. Veniturile primare nete, mil. dolari ................................................................................................................................................... 31 Figura 4.6. Veniturile secundare nete, mil. dolari .............................................................................................................................................. 31 Figura 4.7. Contul financiar, mil. dolari ................................................................................................................................................................... 32 Figura 4.8. Achiziția netă de active financiare a ISD pe instrumente , mil. dolari ................................................................................ 32 Figura 4.9. Acumularea netă de pasive a ISD pe instrumente, mil. dolari .............................................................................................. 32 Figura 4.10. Structura ISD pe activități economice (capital propriu) la 30.06.2021, % ................................................................... 33 Figura 4.11. Remiterile personale primite de rezidenții Republicii Moldova din străinătate, mil. dolari ............................... 33 Figura 4.12. Evoluția comerțului internațional cu mărfuri (ianuarie-iulie) ........................................................................................... 34 Figura 4.13. Evoluția lunară a exporturilor (%) și ............................................................................................................................................. 34 Figura 4.14. Evoluția lunară a importurilor (%) și contribuția pe grupe de țări (p.p.), în anii 2020-2021 ............................ 34 Figura 4.15. Exporturile cu mărfuri pe grupe de țări, mil. dolari (ianuarie-iulie) ............................................................................... 35 Figura 4.16. Principalele țări partenere, (ianuarie-iulie 2021) ................................................................................................................. 35 Figura 4.17. Gradul de influență la creșterea (+), scăderea (-) exporturilor (p.p.) pe secțiuni de mărfuri, p.p. (ianuarie- iulie 2021) ............................................................................................................................................................................................................................. 36 Figura 4.18. Exporturile (FOB) pe principalele secțiuni conform CSCI, rev.4 (ianuarie-iulie 2021) .......................................... 37 Figura 4.19. Importurile cu mărfuri pe grupe de țări, mil. dolari (ianuarie-iulie).............................................................................. 37 Figura 4.20. Principalele țări partenere, (ianuarie-iulie 2021) .................................................................................................................. 38 Figura 4.21. Gradul de influență la creșterea (+), scăderea (-) importurilor pe secțiuni conform CSCI, rev.4, p.p. (ianuarie-iulie 2021) ........................................................................................................................................................................................................ 38 Figura 4.22. Importurile (CIF) pe principalele secțiuni conform CSCI, rev.4 (ianuarie-iulie 2021) ............................................ 39 Figura 4.23. Indicele raportului de schimb pe secțiuni de mărfuri în trimestrul II 2021 (%) ...................................................... 40 Figura 5.1. Repartizarea populației de 15 ani și peste (trimestrul II 2021), mii persoane ............................................................. 41 Figura 5.2. Populația ocupată pe activități economice, mii persoane ....................................................................................................... 41 Figura 5.3. Numărul șomerilor, persoane .............................................................................................................................................................. 41 Figura 5.4. Evoluția câștigului salarial mediu pe economie, sectorul bugetar și real, (semestrul I 2017- 2021) ................ 42 Figura 5.5. Câștigul salarial mediu lunar pe activități economice, lei ....................................................................................................... 42 Figura 5.6. Structura veniturilor disponibile în anul 2020, % ...................................................................................................................... 43 Figura 5.7. Structura cheltuielilor de consum în anul 2020, % .................................................................................................................... 43

3


Sumar executiv

Economia națională înregistrează o tendință clară de recuperare. În semestrul I Produsul intern brut (PIB) a însumat 104,2 miliarde lei și a înregistrat creștere reală de 11,7% față de aceeași perioadă a anului 2020. Accelerarea creșterii consumului intern, a activității investiționale și înviorarea activității economice sunt factorii determinanți care au favorizat această creștere. Majoritatea sectoarelor în care a fost resimțită revigorare au generat influență pozitivă asupra PIB: Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale obligatorii; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială (+2,3% contribuție la PIB), Comerț cu ridicata şi cu amănuntul, transport şi depozitare; activități de cazare și alimentație publică (+2,1% contribuție la PIB); Industria (+1,9% contribuție la PIB); Construcții (+1,6% contribuție la PIB); Informații și comunicații (+0,9% contribuție la PIB) etc. Totodată, consumul final și activitatea investițională au influențat PIB cu 11,9% și 13,7%, respectiv. Relansarea cererii interne a determinat creșterea importurilor, în timp ce exporturile au fost în diminuare (în termeni reali) și, astfel, exportul net a avut o influență negativă asupra PIB și a sustras 13,9% din creștere.

Sectorul industrial este în creștere. În ianuarie-iulie 2021 volumul producției industriale s-a majorat cu 13,6%. Această evoluție s-a datorat relansării, după criza pandemică, a industriei prelucrătoare (+12%), industriei extractive (+8,9%), precum și majorării producției sectorului energetic (+22,7%). Totuși, consecințele secetei din 2020 au cauzat involuția industriei alimentare (-9%).

Volumului producției agricole a scăzut semnificativ în primul semestru 2021 (-11,3%). Micșorarea producţiei globale agricole a fost determinată de scăderea producţiei în sectorul zootehnic (-9,5%) și a producției vegetale (-22,8%), datorată, în special, de întârzierea campaniei de recoltare din cauza condițiilor climaterice diferite față de anul precedent.

Sectorul transportului de mărfuri și pasageri a revenit pe un trend ascendent, după evoluțiile continui negative generate de criza pandemică. În ianuarie-iulie 2021 transportul de mărfuri a crescut cu 9%, iar transportul de pasageri - cu circa 14,1%. Totuși, aceste creșteri nu au asigurat recuperarea pierderilor din timpul crizei din 2020, volumul mărfurilor transportate fiind mai mic cu 5%, iar numărul pasagerilor transportați – cu 42%, comparativ cu cel înregistrat în aceeași perioadă a anului 2019.

Evoluția comerțului cu amănuntul și a comerțului cu servicii indică o îmbunătățire a cererii din partea populației. În ianuarie-iulie 2021 comerțul de bunuri cu amănuntul a înregistrat o creștere de 18,2% (în prețuri comparabile), iar comerțul cu servicii de piață prestate populației – cu 79,3%. A fost în creștere și volumul tranzacțiilor realizate de întreprinderi: volumul serviciilor prestate întreprinderilor a crescut cu 24,5%, iar volumul comerțului cu ridicata – cu 14,3% (în prețuri curente).

Turismul continuă să fie afectat de consecințele pandemiei COVID-19, dar intensitatea acesteia este în diminuare. În semestrul I 2021 agențiile de turism şi tur-operatorii au acordat servicii la circa 34,3 mii de turiști și excursioniști, ce constituie o creștere de circa 36,1% față de semestrul I 2020 (afectat de consecințele pandemiei). Din numărul total de turiști, circa 63% au constituit turiștii rezidenți (locali) și circa 36% - turiștii nerezidenți (străini). În pofida ameliorării

4


treptate a situației în domeniu, numărul turiștilor rămâne a fi inferior de circa 2,8 ori celui înregistrat în semestrul I 2019 (perioada anterioară crizei pandemice).

Pe fonul descreșterilor din perioada de criză din 2020, activitatea investițională, în prima jumătate a anului 2021, s-a majorat semnificativ. În ianuarie-iunie 2021, volumul investițiilor în active imobilizate a crescut cu 21,8%, însumând circa 10,1 mild. lei. Sporirea investițiilor proprii ale agenților economici, investițiilor publice, precum și a celor din surse străine, orientate în mașini și utilaje, mijloace de transport și sectorul construcțiilor au constituit factorii de bază care au influențat creșterea investițiilor.

Rata inflației anuală se menține pe o traiectorie ascendentă și a trecut peste nivelul de jos al intervalului de variație al țintei inflației stabilite de Banca Națională a Moldovei (5% +/- 1,5%), constituind 4,6% (august 2021 față de august 2020). Ca răspuns la presiunea inflaționistă în creștere, BNM la data de 30.07.2021 a majorat cu 1 punct procentual (p.p.) rata de bază – până la 3,65%.

Leul moldovenesc s-a depreciat față de dolarul american, dar s-a apreciat față de Euro. În lunile ianuarie-august 2021 moneda națională a marcat o depreciere de 2,8% față de dolarul SUA în termeni nominali (de la 17,21 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2021 până la 17,70 lei la 31.08.2021). Față de Euro leul moldovenesc s-a apreciat cu 1,6%. Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 26.08.2021 a atins un record istoric de 3976,1 mil. dolari (asigurând 6,7 luni de import), majorându-se cu 5,1% comparativ cu nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2020 şi cu 17,3% - faţă de situația la 26.08.2020.

Cererea pentru credite este în creștere. Volumul creditelor noi acordate în ianuarie-august 2021 a înregistrat o majorare cu circa 35,4% față de perioada respectivă a anului 2020, datorită condițiilor de creditare favorabile. Concomitent, volumul depozitelor noi s-a diminuat cu 4,1% din cauza atractivității reduse a acestora.

Veniturile bugetare se mențin pe un trend pozitiv, în luna august fiind înregistrată creștere cu 20,1%. Cumulativ în ianuarie-august la Bugetul public național au fost încasate venituri în valoare de circa 47 mild. lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 20,4% față de perioada similară a anului 2020. Rezultatul pozitiv se datorează în mare parte relansării consumului intern, care a favorizat majorarea încasărilor din impozite și taxe pe mărfuri și servicii. Totodată, au fost realizate cu 14% mai multe cheltuieli, acestea însumând circa 50,1 mild. lei. Cheltuielile pentru ocrotirea sănătății și protecție socială au avut cea mai mare contribuție la majorarea cheltuielilor bugetare totale. Astfel, deficitul bugetar a atins nivelul de -3 166,7 mil.lei.

Ritmul de creștere a datoriei de stat se temperează. Datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 73,5 mild. lei, înregistrând o majorare de 20,1% față de aceeași situație din anul precedent. Conform datelor de la sfârșitul lunii august, datoria de stat internă însumează 33,3 mild. lei, în creștere cu 20,6% și datoria de stat externă - 2,3 mild. dolari SUA (40,2 mild. lei), care a sporit cu 12,4% (cu 19,6% - în moneda națională). Consecințele crizei pandemice continuă să accentueze necesitatea de finanțare a bugetului și, astfel, în lunile ianuarie-august 2021 au fost înregistrate intrări de surse externe de finanțare în sumă de 3 267,7 mil.lei.

Restabilirea cererii interne, precum și creșterea prețurilor internaționale la resurse energetice și materia primă au condus la majorarea de circa 3,8 ori a deficitului contului curent al balanței de plăți în semestrul I 2021, constituind 14,6% în raport cu PIB. Volumul remiterilor personale primite din străinătate a crescut cu 15,6%. Concomitent, intrările de investiții

5


străine directe au fost în creștere de 8,4 ori, dar, totuși, volumul acestora a fost insuficient pentru a atinge nivelul pre-criză.

Comerțul internațional de mărfuri se intensifică. Conjunctura externă favorabilă datorată temperării consecințelor negative ale pandemiei în principalele țări partenere a condus la revigorarea cererii externe și, prin urmare, exporturile au înregistrat majorare cu 15,5% în ianuarie-iulie 2021, însumând 1572,4 mil. dolari SUA. Totodată, cererea internă, care se menține pe un trend pozitiv, a determinat creșterea importurilor cu 32,5%, atingând valoarea de 3828,3 mil. dolari SUA. Volumul importurilor a depășit de circa 2,4 ori volumul exporturilor și, astfel, soldul negativ al balanței comerciale s-a adâncit de circa 1,5 ori, accentuându-se mai mult dependența economiei de sursele externe.

Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din economia națională în semestrul I 2021 a constituit 8758,6 lei și s-a majorat în termeni nominali cu 13,2% față de semestrul I 2020. În termeni reali salariul s-a majorat cu 11,1%. Exprimat în valută străină acesta a constituit circa 411 Euro sau 496 dolari SUA. În sfera bugetară câștigul salarial mediu lunar a constituit 7620,1 lei, fiind în creștere cu 6,9%, iar în sectorul real – 9172,5 lei și s-a majorat cu 15,1%, respectiv (în termeni nominali). Mărimea medie a pensiei lunare la 01.07.2021 a constituit 2271,45 lei și s-a majorat cu 12,8% față de aceeași dată a anului 2020 în termeni nominali.

Rata șomajului (ponderea șomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de țară în trimestrul II 2021 a înregistrat valoarea de 3,6%, fiind mai înaltă față de trimestrul II 2020 (4,2%).

Numărul șomerilor înregistrați la oficiile forței de muncă în ianuarie-august 2021 a constituit circa 21,6 mii persoane și s-a micșorat cu circa 37% față de ianuarie-august 2020.

În anul 2020 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună 3096,6 lei și s-au majorat cu 7,5% (in termeni nominali), iar cheltuielile medii lunare de consum - au rămas practic la nivelul anului precedent și au însumat în medie pe o persoană 2791,2 lei.

Mărimea minimului de existență în semestrul I 2021 a constituit în medie pe lună pentru o persoană 2125,0 lei, în creştere faţă de semestrul I 2020 cu 2,0% (în termeni nominali).

6


1. Sectorul real 1.1. Produsul Intern Brut

Conform datelor statistice publicate de Biroul Național de Statistică, economia națională a intrat pe o traiectorie ascendentă în anul 2021, creșterea accelerându-se în trimestrul II (+21,5%). Astfel, în prima jumătate a anului, Produsul intern brut a însumat 104,2 miliarde lei și a înregistrat creștere reală de 11,7% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Relansarea cererii interne și înviorarea activității economice în sectorul real al economiei sunt factorii determinanți care au favorizat această creștere.

Figura 1.1. Evoluția trimestrială a Produsului intern brut în anii 2019-2021 (%)

Sursă: Biroul Național de Statistică

Pe categorii de resurse, influență pozitivă a fost generată de sectoarele în care a fost resimțită înviorare: Comerț interior (+1,9% contribuție fiecare la PIB), Construcții (+1,6% contribuție la PIB), Industria prelucrătoare (+1,4% contribuție la PIB), Sănătate şi asistenţă socială (+1,2% contribuție la PIB), Informații și comunicații (+0,9% contribuție la PIB), Învăţământ (+0,9% contribuție la PIB) etc.

Figura 1.2. Evoluția PIB pe resurse și contribuția sectoarelor (%), semestrul I al anilor 2018-2021


4,55,9

4,3

0,2 0,9

-14,0

-9,7

-3,3

1,8

21,5

-16

-11

-6

-1

4

9

14

19

24

Față de trimestrul respectiv din anul precedent

Față de trimestrul precedent

4,5 5,2

-7,2

11,7

-10

-5

0

5

10

15

2018 2019 2020 2021Agricultura IndustrieConstrucţii Comerț interiorInformaţii şi comunicaţii Alte serviciiImpozite PIB

7


Evoluția pozitivă a comerțului interior cu amănuntul și a comerțului cu servicii prestate populației, indică o îmbunătățire a cererii din partea populației, generând o creștere de 13,3% a Valorii Adăugate Brute (VAB).

Sectorul industrial a revenit pe un trend ascendent, cu un rezultat de +12,9% a VAB. Creșterea sectorului industrial s-a datorat intensificării activității din majoritatea ramurilor industriei prelucrătoare (în special sectorul automotive, subramurile industriei ușoare, fabricarea de mobilă etc.), industriei extractive, precum și creșterii producției ramurii energetice.

Activitatea de construcții continuă să susțină economia și în anul curent. Creșterea de 16,5% a VAB s-a datorat majorării cu circa 16% a volumului de lucrări de construcții în clădiri nerezidențiale, cu circa 9% - lucrări de construcții inginerești și cu circa 7% - lucrări de construcții în clădiri rezidențiale (de locuit).

Serviciile de sănătate și asistență socială au fost în creștere cu 27,8%, fiind unul dintre cele mai solicitate sectoare de la începutul pandemiei și, respectiv, au avut o influență majoră asupra creșterii PIB.

Semne de revigorare se atestă și în sectorul IT, care a marcat o creștere de 16,1% în primul semestru. Această evoluție se datorează, în mare parte, relansării cererii pentru serviciile IT și serviciile informatice, politicilor favorabile dezvoltării sectorului, în special, regimului fiscal distinct în care operează rezidenții parcului virtual „Moldova IT Park”.

Relansarea consumului intern și intensificarea importurilor au determinat încasări mai mari din impozite și taxe pe mărfuri și servicii la Bugetul public național și, prin urmare, creșterea de 22,8% a Impozitelor nete pe produse au generat un impact de 3% la PIB.

Figura 1.3. Contribuția sectoarelor la evoluția PIB (%), semestrul I 2021


- 0,5

- 0,1

0,0

0,0

0,0

0,0

0,1

0,1

0,1

0,2

0,2

0,2

0,3

0,4

0,9

0,9

1,2

1,4

1,6

1,9

3,0

8,7

11,7

-3 3 8 13

Agricultură, silvicultură şi pescuit

Arta, activități de recreere și de agrement

Activităţi profesionale, ştiinţifice şitehnice

Alte activităţi de servicii

Activități de cazare și alimentație publică

Industria extractivă

Activităţi ale gospodăriilor casniceîn calitate de angajator de…

Activități financiare și asigurări

Distribuţia apei; salubritate,gestionarea deşeurilor, activităţi…

Administraţie publică şi apărare;asigurări sociale obligatorii

Activităţi de servicii administrativeşi activităţi de servicii suport

Transport şi depozitare

Tranzacţii imobiliare

Producţia şi furnizarea de energieelectrică şi termică, gaze, apă…

Învăţământ

Informaţii şi comunicaţii

Sănătate şi asistenţă socială

Industria prelucrătoare

Construcţii

Comerţ cu ridicata şi cuamănuntul; întreţinerea şi…

Impozite nete pe produs (impozite minus subvenții)

Valoarea adăugată brută

PRODUSUL INTERN BRUT

8


Pe partea cererii, creșterea PIB a fost impulsionată de intensificarea activității investiționale și a consumului final. Relansarea cererii interne a favorizat creșterea importurilor de bunuri și servicii cu 26,2% (în termeni reali), în timp ce exporturile au fost în diminuare cu 2,5%. Respectiv, exportul net a avut o influență negativă și a sustras 13,9% din creșterea PIB.

Formarea brută de capital fix a crescut cu 20,2% și a contribuit cu 4,9% la PIB. Variația pozitivă a stocurilor a contribuit cu +8,8% la PIB. Astfel, contribuția formării brute de capital a constituit 13,7%. Evoluția pozitivă a activității investiționale în prima jumătate de an a fost determinată de situația creditară favorabilă, continuarea proiectelor investitorilor străini, a proiectelor de infrastructură, procurarea de către stat a mijloacelor de transport urban public și transport medical asistat de urgență.

Consumul final își accelerează ritmurile de creștere (+12% creștere și +11,9% contribuție la PIB), ca rezultat al creșterii consumului privat și al administrației publice. Consumul populației, care a avut cel mai mare impact pozitiv asupra creșterii economice în trimestrul II, a fost susținut din contul veniturilor disponibile (veniturilor salariale, transferurilor de mijloace bănești din străinătate efectuate de persoanele fizice prin bănci), precum și ca rezultat al îmbunătățirii sentimentului de încredere a consumatorilor în starea actuală a economiei și în perspectivele de creștere economică în urma atenuării consecințelor pandemiei.

Figura 1.4. Evoluția PIB pe utilizări și contribuția sectoarelor (%), semestrul I 2018-2021

Figura 1.5. Evoluția trimestrială a PIB pe utilizări și contribuția sectoarelor (%), anii 2020-2021


4,55,2

-7,2

11,7

-20

-15

-10

-5

0

5

10

15

20

25

30

2018 2019 2020 2021

Export net Formarea brută de capitalConsum public Consum privatPIB

0,9

-14,0-9,7

-3,31,8

21,5

-40

-20

0

20

40

60

2020Q1 2020Q2 2020Q3 2020Q4 2021Q1 2021Q2Formarea brută de capital Export netConsum privat Consum publicPIB

9


1.2. Industria

Sectorul industrial continuă să crească. În ianuarie-iulie 2021 volumul producției industriale s-a majorat cu 13,6% comparativ cu perioada similară a anului 2020. Au fost în creștere toate ramurile industriale:

Industria prelucrătoare: +12%. Industria extractivă: +8,9%. Producția şi furnizarea de energie: +22,7%.

Creșterea sectorului industrial s-a datorat relansării, după criza pandemică, a majorității ramurilor industriei prelucrătoare, industriei extractive, precum și creșterii producției ramurii energetice. Totuși, din cauza consecințelor secetei din 2020, industria alimentară rămâne între timp în descreștere.

Principalele ramuri care au influențat pozitiv evoluția industriei în ianuarie-iulie 2021 au fost:

- producția și furnizarea de energie (+22,7%); - fabricarea de mobilă (în creștere de 2,1 ori); - fabricarea produselor textile (+34,6%); - fabricarea de îmbrăcăminte (+16,8%); - fabricarea băuturilor (+15,6%); - fabricarea produselor din minerale nemetalice

(beton, ciment, ipsos, etc.) (+14,9%) - industria construcțiilor metalice si a produselor

din metal (+25,7%); - fabricarea articolelor din plastic (+14%); - fabricarea de fire și cabluri, dispozitivelor de

conexiune pentru acestea (+16,3%) - fabricarea încălțămintei, tăbăcirea și finisarea

pieilor (+30,8). - fabricarea produselor din tutun; - fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii

tipografice si masticurilor.

Principalele ramuri care au descrescut în ianuarie-iulie 2021, au fost:

- fabricarea uleiurilor și grăsimilor vegetale și animale (-61,6%);

- fabricarea substanțelor și produselor chimice de bază (-30,2%);

Figura 1.6. Evoluția sectorului industrial, ianuarie-iulie,

2015-2021, %

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Figura 1.7. Evoluția lunară a sectorului industrial, %, 2020-2021


5,6

6,2

-0,20,9

7,5

1,9

-6,3

13,6

-8,0

-4,0

0,0

4,0

8,0

12,0

2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

I-VII I-VII I-VII I-VII I-VII I-VII I-VII I-VII

Producția și furnizarea de energie Industria prelucrătoare

Industria extractivă TOTAL industie

-3,2-7,9 -7,9 -7,8

2,8-1,8

-9,3

2,0

17,0

50,4

11,820,4 16,2

-60

-40

-20

0

20

40

60

80

VII VIII IX X XI XII I II III IV V VI VII

2021

Total, industrie Industria prelucrătoare

Industria extractivă Producția și furnizarea de energie

10


- fabricarea săpunurilor, detergenților si a produselor de întreținere (-55,5%)

- fabricarea de piese și accesorii pentru autovehicule și motoare (-4,5%);

- prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor (-6,8%).

Factorii de influență asupra sectorului industrial: atenuarea treptată a impactului negativ al pandemiei COVID-19; restabilirea cererii interne față de bunurile industriale din partea agenților economici și a populației; restabilirea parțială a cererii externe ca rezultat al ameliorării situației pandemice în țările partenere; diminuarea prețurilor la producția și furnizarea de energie; deficitul de producție agricolă cauzat de condițiile meteorologice nefavorabile din anul 2020 cu repercusiuni asupra industriei alimentare; subdezvoltarea unor ramuri industriale, dependența acestora de un cerc restrâns de întreprinderi sau prezența monopolurilor.

Figura 1.8. Principalele ramuri care au influențat evoluția industriei în ianuarie-iulie

2021, p.p. (+ influență pozitivă; - influență negativă)


1.3. Agricultura În primul semestru al anului 2021, producția globală agricolă a scăzut semnificativ (-11,3%), însumând circa 5,2 mild. lei. Micșorarea producţiei globale agricole a fost determinată de scăderea producţiei în sectorul zootehnic, precum și de întârzierea față de anul precedent a campaniei de recoltare datorită condițiilor climaterice diferite, fapt ce a generat scăderi și în producția vegetală:

Producția vegetală a scăzut cu circa 22,8%. Producția animalieră a scăzut cu circa 9,5%.

Figura 1.9. Evoluţia producţiei agricole, ianuarie-iunie, 2010-2021

în % față de anul precedent

13,6

3,5

3,2

1,3

1,1

1,1

1,0

0,9

0,7

0,5

0,4

0,4

0,4

0,3

0,3

0,3

0,3

0,3

0,3

0,3

-0,2

-0,2

-0,3

-0,7

-2,4

-4 -2 0 2 4 6 8 10 12 14

TOTAL industrie

Productia si furnizarea de energie

Fabricarea de mobila

Fabricarea produselor textile

Fabricarea articolelor de imbracaminte

Fabricarea bauturilor

Fabricarea produselor din minerale nemetalice(beton, ciment, ipsos)

Industria constructiilor metalice si a produselordin metal, exclusiv masini, utilaje si instalatii

Fabricarea articolelor din material plastic

Fabricarea de fire si cabluri, dispozitivelor deconexiune pentru acestea

Fabricarea încălțămintei, tabacirea si finisarea pieilor

Fabricarea produselor din tutun

Fabricarea vopselelor, lacurilor, cerneliitipografice si masticurilor

Alte activitati industriale n.c.a.

Fabricarea de masini, utilaje si echipamenten.c.a.

Repararea articolelor fabricate din metal,masinilor si echipamentelor

Fabricarea produselor farmaceutice de baza si apreparatelor farmaceutice

Fabricarea de echipamente de masura,verificare, control si navigatie

Prelucrarea lemnului, fabricarea produselordin lemn si pluta

Fabricarea articolelor din hartie si carton

Prelucrarea si conservarea fructelor silegumelor

Productia de piese si accesorii pentruautovehicule si pentru motoare de…

Fabricarea sapunurilor, detergentilor si aproduselor de intretinere, cosmetice si de…

Fabricarea produselor chimice de baza

Fabricarea uleiurilor si a grasimilor vegetale sianimale

11,43,9

-2,12,8

7,72,8 4,1

-5

7,2

-4,2 -2,8-11,3

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

50

60

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

Producţia vegetală Producţia animală

Producţia agricolă - total

11


Principalele culturi agricole care au înregistrat descreșteri și au determinat scăderea producției vegetale în perioada ianuarie-iunie 2021 au fost:

- fructele sâmburoase (-51,1%); - pomușoarele de cultură (-19%); - orzul de toamnă (-85,7%); - plantațiile perene (-22,5) - legumele de câmp (-35%); - mazărea (-71,9%).

În creștere a fost producția de legume de teren acoperit (+24,3%), influențând pozitiv cu 0,55 p.p. rezultatul sectorului agricol.

Scăderea sectorului zootehnic a fost determinată de descreșteri în toate categoriile de producție animalieră:

- producția în masă vie a vitelor și păsărilor (-10,2%); - producția de lapte (-9%); - producția de ouă (-6%).

Factorii de bază ce au influențat evoluția sectorului agricol în ianuarie-iunie, 2021 au fost:

întârzierea campaniei de recoltare a culturilor cerealiere din prima grupă din cauza condițiilor climaterice diferite de cele din anul 2020.

consecințele secetei din anul 2020 asupra sectorului zootehnic.

micșorarea efectivului de vaci (-11% în I semestru 2021) și respectiv a producției de lapte.

concentrarea efectivului de vaci în gospodăriile individuale ale populaţiei (circa 91,5%) și subdezvoltarea activităților de antreprenoriat în zootehnie.

imposibilitatea certificării calității producției animaliere pentru export în Uniunea Europeană.

Figura 1.10. Gradul de influență a culturilor vegetale asupra volumului producţiei agricole, ianuarie-iunie,

2021

Figura 1.11. Gradul de influență a producției animaliere asupra volumului producţiei agricole,

ianuarie-iunie, 2021

Figura 1.12. Evoluția efectivului de vaci, 2010-2021


0,55

-0,09

-0,13

-0,26

-0,28

-0,38

-0,62

-0,67

-3,09

-4,0 -3,0 -2,0 -1,0 0,0 1,0

Legume de teren acoperit

Mazăre

Cartofi

Grâu

Legume de câmp

Total pe plantaţiile perene

Orz

Fructe sâmburoase

Total producţia vegetală

-0,56

-1,72

-5,90

-8,20

-10 -8 -6 -4 -2 0

Ouă (mii.buc.)-total

Lapte - total

Vite şi păsări - total

Total producţia animalieră

161195154403

144325134395

130669130274

127695122912112752

97189

81052

71256

0

30000

60000

90000

120000

150000

180000

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

12


1.4. Transportul de mărfuri și pasageri Transportul de mărfuri continuă să crească, însă pierderile din 2020 încă nu au fost recuperate. În ianuarie-iulie 2021, volumul mărfurilor transportate a însumat 9422,2 mii tone, în creștere cu 9% față de ianuarie-iulie 2020 și în descreștere cu 5,2% față de ianuarie-iulie 2019. Transportul feroviar înregistrează scăderi în continuare, pe când celelalte tipuri de transporturi înregistrează creșteri:

transportul rutier: +16%

transportul feroviar: -17,4%

transportul aerian: +22,5%

transportul naval: +0,6.

Concomitent cu creșterea volumului mărfurilor transportate, în ianuarie-iulie 2021, s-a înregistrat și creșterea parcursului mărfurilor transportate, cu +7,3%.

Figura 1.13. Evoluția lunară a volumului mărfurilor transportate, %


Numărul pasagerilor transportați este, de asemenea, în creștere, însă mai mic decât cel înregistrat până la criza pandemică. În ianuarie-iulie 2021, numărul de pasageri a crescut cu 14,1% comparativ cu ianuarie-iulie 2020, fiind transportați în total circa 34,8 mil. pasageri. Totuși, circulația pasagerilor nu a revenit la nivelul de până la criză, acest număr fiind cu 42% mai mic comparativ cu ianuarie-iulie 2019.

În perioada analizată, a fost în creștere transportul de pasageri pe cale rutieră, navală și aeriană, însă în scădere – cel pe cale feroviară:

pe cale rutieră: +14,1%

pe cale feroviară: -17,1%

pe cale aeriană: +67,7%

pe cale navală: +13,7%

Parcursul pasagerilor în ianuarie-iulie 2021 a crescut cu 31,1%.

Figura 1.14. Evoluția lunară a numărului de pasageri transportați, %


Factorii de bază care au determinat evoluțiile în sectorul transporturilor:

Restabilirea treptată a cererii interne și externe de bunuri, ca urmare a atenuării impactului pandemiei COVID-19.

Relaxarea restricțiilor de călătorie a pasagerilor, ca rezultat al campaniilor de vaccinare a populației.

Performanța scăzută a transportului feroviar.

-8,8 -8,8

-22,2

-14,1

3,2

-14,0 -15,1

-24,7

-4,2

43,2

33,2

21,8

11,3

-35

-25

-15

-5

5

15

25

35

45

VII2020

VIII2020

IX2020

X2020

XI2020

XII2020

I2021

II2021

III2021

IV2021

V2021

VI2021

VII2021

Feroviar Auto Fluvial Aerian Total

-48,3 -47,8 -43,8 -39,0 -41,8 -38,8 -44,1

-34,9

16,0

410,0

122,2 62,5

23,2

-100

0

100

200

300

400

VII2020

VIII2020

IX2020

X2020

XI2020

XII2020

I2021

II2021

III2021

IV2021

V2021

VI2021

VII2021

Feroviar Auto Fluvial Aerian Total

13


1.5. Comerțul intern de bunuri și servicii

Evoluția comerțului cu amănuntul și a comerțului cu servicii prestate populației arată o îmbunătățire a cererii din partea populației și agenților economici.

În ianuarie-iulie 2021, comparativ cu ianuarie-iulie 2020, volumul cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul și în comerțul cu servicii prestate populației a crescut:

comerțul intern de bunuri cu amănuntul: +18,2% (în prețuri comparabile), 40,4 mild. lei;

serviciile prestate populației: +79,6% (în prețuri comparabile), 17,2 mild. lei.

Figura 1.15. Evoluția lunară a cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul și serviciile prestate

populației, %


Volumul comerțului de bunuri cu ridicata și al serviciilor prestate întreprinderilor, de asemenea, a crescut în ianuarie-iulie 2021:

Comerțul de bunuri cu ridicata: +14,3% (în prețuri curente), 60 mild. lei;

Serviciile prestate întreprinderilor: +24,5% (în prețuri curente), 26,7 mild. lei.

Comerțul cu autovehicule continuă să crească semnificativ, cu 48,3% în ianuarie-iulie 2021, acumulându-se în patru luni o cifră de afaceri de 7,2 mild. lei.

Figura 1.16. Evoluția lunară a cifrei de afaceri în comerțul cu ridicata și serviciile prestate

întreprinderilor, %


Factorii de bază de influență a activității comerciale pe piața internă au fost:

Atenuarea treptată a impactului negativ al pandemiei COVID-19 și relaxarea măsurilor restrictive ce vizează activitatea unităților comerciale.

Restabilirea treptată a cererii față de bunuri și servicii din partea populației, ca rezultat al creșterii veniturilor disponibile ale populației.

Restabilirea treptată a activității economice din sectoarele economiei naționale.

12,5-1,5

9,3 7,8 14,3 18,56,8 5,4

16,2

66,1

17,7 14,1 10,5

-25,1 -19,3-3,6 1,6 0,1 -0,7

8,9 18,3

73,2

157,1144,7

126,7

91,1

-50

-25

0

25

50

75

100

125

150


2021

Comerțul de bunuri cu amănuntul

Comerțul cu servicii prestate populației

-5,7-12,5

-1,6 -4,2

8,32,2

-12,4 -11,4

8

46,8

27,5 2821,5

-26,1 -24,8-18,2 -14

-4,4 -7,4 -6,7-0,8

18,8

57,4

41,8 37,6 39,2

-40

-20

0

20

40

60


2021

Comerțul de bunuri cu ridicata

Comerțul cu servicii prestate întreprinderilor

14


1.6. Activitatea turistică

Turismul rămâne a fi unul dintre sectoarele economice cele mai afectate de pandemie. În semestrul I 2021 numărul turiștilor cazați în structurile de primire turistică colective cu funcțiune de cazare a constituit 56,4 mii persoane, cu 36,5% mai mult față de perioada similară 2020, inclusiv:

turiști rezidenți – 36,8 mii persoane (+65,7%) turiști nerezidenți – 19,6 mii persoane (+2,5%)

În pofida ameliorării treptate a situației în acest domeniu, numărul turiștilor rămâne a fi inferior de circa 2,8 ori celui înregistrat în semestrul I 2019 (perioada anterioară crizei pandemice).

Figura 1.17. Numărul turiștilor cazați în structurile de primire turistică colective cu funcțiune de cazare, mii

persoane


1.7. Investiții în active imobilizate Pe fonul descreșterilor din perioada de criză din 2020, activitatea investițională, în prima jumătate a anului 2021, s-a majorat semnificativ. În ianuarie-iunie 2021, volumul investițiilor în active imobilizate a crescut cu 21,8%, însumând circa 10,1 mild. lei. Sporirea investițiilor proprii ale agenților economici, investițiilor publice, precum și a celor din surse străine, orientate în mașini și utilaje, mijloace de transport și sectorul construcțiilor au constituit factorii de bază care au influențat creșterea investițiilor.

Majorarea investițiilor proprii ale agenților economici a asigurat mai mult de 60% din creșterea investițiilor totale, în perioada ianuarie-iunie 2021. Relansarea activității investiționale private este explicată de îmbunătățirea, comparativ cu 2020, a situației pandemice și relaxarea măsurilor restrictive ce vizează activitatea economică a companiilor private. În același timp, s-au relansat și au continuat proiectele investiționale ale investitorilor străini întrerupte în anul 2020 de criza pandemică. Au crescut esențial și investițiile finanțate din bugetul public național

Figura 1.18. Evoluția volumului investițiilor, ianuarie-iunie 2017-2021, %

Sursă: Biroul Naţional de Statistică, calculele MEI

2,3 3,8 5,3

-6,4

5,2

-2,8 -0,3

12,0

-7,2

13,4

3,0 0,9

9,4

-1,2

3,2

2,57,4

26,8

-14,9

21,8

-20,0

-15,0

-10,0

-5,0

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

2017 2018 2019 2020 2021

Contribuța investițiilor din alte surse, p.p.

Contribuția investițiilor private p.p.

Contribuția investițiilor publice p.p.

Evoluția investițiilor imobilizate, %

27,1

44,1 46,242,7

31,0

47,951,4

43,7

18,5

0,74,0 5,5

7,312,3

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

trim

. I

trim

. II

trim

.III

trim

. IV

trim

. I

trim

. II

trim

.III

trim

. IV

trim

. I

trim

. II

trim

.III

trim

. IV

trim

. I

trim

. II

2018 2019 2020 2021

Turiști locali Turiști străini

15


(+72,3%), ca urmare a îmbunătățirii, comparativ cu 2020, a situației în sectorul finanțelor publice.

În ianuarie-iunie 2021, au crescut investițiile finanțate din:

- surse proprii ale agenților economici: +19,9% (6,8 mild. lei, contribuția +13,4 p.p.)

- bugetul public național: +72,3% (1 mild. lei, contribuția +5,2 p.p.);

- surse străine: +43,1% (555 mil. lei, contribuția +2 p.p.);

- credite și împrumuturi interne: +5% (766 mil. lei, contribuția +4 p.p.);

- credite și împrumuturi externe: +1,5% (644 mil. lei, contribuția +0,1 p.p.).

Au scăzut doar investițiile finanțate din fondul rutier: -17,2% (178 mil. lei, contribuția -0,4 p.p.).

S-au majorat investițiile în toate tipurile de active: mijloace de transport, mașini și utilaje, clădiri rezidențiale și nerezidențiale, construcții inginerești. Creșterea investițiilor în aceste tipuri de active a fost favorizată de implementarea proiectelor statului de renovare a transportului public și transportului medical de urgență, introducerea tehnologiilor noi în sectorul privat, creșterea cererii pe piața imobiliară. Investițiile în sectorul construcțiilor, care ocupă o cotă de circa 47% în volumul total al investițiilor, au crescut cu circa 10%, asigurând a 4-a parte din creșterea investițiilor totale.

Astfel, analiza investițiilor după tipurile de active arată următoarele evoluții:

- mijloace de transport: +87,2% (1,3 mild. lei, contribuția +7,2 p.p.);

- mașini, utilaje și instalații: +20,2% (3,3 mild. lei, contribuția +6,6 p.p.);

- clădiri nerezidențiale: +16,2% (1,5 mild. lei, contribuția +2,6 p.p.);

- terenuri: +74,8% (320,3 mil. lei, contribuția +1,7 p.p.);

- construcții inginerești: +8,7% (1,6 mild. lei, contribuția +1,6 p.p.);

- clădiri de locuit (rezidențiale): +6,6% (1,6 mild. lei, contribuția +1,2 p.p.);

- active necorporale: +26% (255,7 mil. lei, contribuția +0,6 p.p.).

Figura 1.19. Contribuția surselor de finanțare la evoluția investițiilor, ianuarie-iunie 2021

(+ influență pozitivă; - influență negativă)


Figura 1.20. Structura investițiilor după sursele de finanțare, %, ianuarie-iunie 2021

Figura 1.21. Gradul de influență asupra evoluției investițiilor pe tipuri de active, ianuarie-iunie 2021

(+ influență pozitivă; - influență negativă)


21,8 %

13,4 p.p.

5,2 p.p.

2,0 p.p.

1,1 p.p.

0,4 p.p.

0,1 p.p.

-0,4 p.p.

-4 0 4 8 12 16 20

Total investiții imobilizate

Surse proprii ale agenților economici

Bugetul de stat și bugetul UAT

Surse străine

Alte surse

Credite și împrumuturi interne

Credite și împrumuturi externe

Fondul rutier

67,4 66,3

7,2 10,2

8,8 7,6

7,7 6,4

4,7 5,52,6 1,81,7 2,3

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2020 2021

Alte surse

Fondul rutier

Surse din străinătate

Credite si imprumuturiexterne

Credite si imprumuturiinterne

Bugetul de stat și bugetele UAT

Surse proprii ale agenților economici

21,8 %

7,2 p.p.

6,6 p.p.

2,6 p.p.

1,7 p.p.

1,6 p.p.

1,2 p.p.

0,6 p.p.

0,3

-4 0 4 8 12 16 20

Total investiții imobilizate

Mijloace de transport

Masini și utilaje

Cladiri nerezidentiale

Terenuri

Constructii ingineresti

Cladiri rezidentiale (de locuit)

Imobilizări necorporale

Alte active

16


Factorii principali care au determinat evoluția investițiilor în ianuarie-iunie, 2021 au fost:

îmbunătățirea situației pandemice și relaxarea măsurilor restrictive ce vizează activitatea economică a companiilor private;

îmbunătățirea situației în sectorul finanțelor publice;

procurarea de către stat a mijloacelor de transport public și transport medical asistat de urgență. continuarea proiectelor investitorilor străini prezenți pe piața RM;

situația creditară favorabilă.

Figura 1.22. Structura investițiilor după tipuri de active, %, ianuarie-iunie 2021

32,5 32,3

18,2 16,2

18,316,0

16,115,3

8,212,7

2,2 3,22,5 2,51,2 1,3

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2020 2021

Active biologiceimobilizate

Alte active

Imobilizări necorporale

Terenuri

Mijloace de transport

Cladiri nerezidentiale

Cladiri rezidentiale (delocuit)

Constructii speciale(ingineresti)

Masini și utilaje

17


2. Sectorul monetar

2.1. Inflația

Rata inflaţiei anuală (august 2021 față de august 2020) a intrat în intervalul de variație a țintei inflaţiei stabilite de BNM (5% +/-1,5%), constituind 4,6%.

Rata inflației de bază (august 2021 față de august 2020) a fost de 4,9%, cu 2,1 p.p. mai mare comparativ cu nivelul înregistrat în perioada respectivă a anului 2020.

Rata inflației de la începutul anului (august 2021 față de decembrie 2020) a constituit 4,3%, cu 4,2 p.p. mai mare față de perioada similară a anului 2020.

Rata inflației de bază (august 2021 față de decembrie 2020) a constituit 3,9%, fiind cu 3,3 p.p. mai mare comparativ cu cea înregistrată în perioada respectivă a anului 2020.

Figura 2.1. Dinamica ratei anuale a inflației , %


Înviorarea cererii externe a determinat revenirea prețurilor internaționale la majoritatea produselor de bază pe o traiectorie ascendentă, cum ar fi prețurile la gaz natural (+1,9 ori față de nivelul înregistrat în decembrie 2020), petrol (+42,8%), produsele alimentare (+20,9%), materia primă în industrie (+16,2%), materia primă în agricultură (+8,7%). Totodată, reintroducerea măsurilor restrictive în unele țări din cauza înrăutățirii situației pandemice, începând cu trimestrul IV 2020, a contribuit la diminuarea cererii și respectiv la temperarea creșterii prețurilor în ianuarie-aprilie 2021.

Figura 2.2. Dinamica indicilor prețurilor internaționale la principalele grupe de produse (2016=100), %

Sursă: https://www.imf.org/en/Research/commodity-prices

Factorii de influență asupra ratei inflației

diminuarea ofertei la unele produse agricole ca impact al secetei din anul 2020;

majorarea prețurilor internaționale la resursele energetice și materia primă;

cererea la fructe proaspete din roada anului curent în lunile aprilie și mai;

3,5

2,3

1,60,9

0,4 0,20,6

1,5

2,8 3,1 3,23,5

4,6

2,8 2,4

2,1 2,21,6 1,7

2,22,0

2,52,8 3,1

3,5

4,9

0,0

1,0

2,0

3,0

4,0

5,0

6,0

7,0

Rata inflației Rata inflației de bază

6080

100120140160180200220

Indicele prețurilor la materia primă pentru industrieIndicele prețurilor la resursele energeticeIndicele prețurilor la materia primă în agriculturăIndicele prețurilor la produsele alimentareIndicele prețurilor la metale

18

https://www.imf.org/en/Research/commodity-prices


deprecierea monedei naționale în ianuarie-aprilie 2021, care majorează prețurile produselor și mărfurilor importate;

micșorarea tarifului la energia electrică pentru consumatorii finali începând cu 01.02.2021;

majorarea ofertei de legume și fructe din roada anului curent.

Inflația a fost determinată, în general, de creșterea prețurilor la produsele alimentare și mărfurile nealimentare.

Produsele alimentare: +1,6 p.p. din creșterea IPC general (inclusiv 0,6 p.p. revin cărnii, preparatelor și conservelor din carne; 0,3 p.p. – fructelor, 0,2 p.p. – cartofilor; -0,5 p.p. - legumelor.

Mărfurile nealimentare: +2,2 p. p. (inclusiv 1 p. p. revin combustibililor; 0,3 p.p - materialelor pentru întreținerea și repararea locuinței; câte 0,2 p.p – confecțiilor și mobilei; câte 0,1 p.p. – medicamentelor, încălțămintei și țigărilor).

Tarifele la servicii: 0,5 p.p. (inclusiv câte 0,1 p.p. revin serviciilor de sănătate, turism și de alimentație publică; -0,3 p. p. tarifelor la energia electrică,).

Figura 2.3. Contribuția principalelor componente la rata inflației, august față de decembrie a anului

precedent (p.p.)


Prețurile la produsele alimentare s-au majorat cu 4,3% în august 2021 față de decembrie 2020.

prețurile la cartofi: diminuarea ofertei din cauza scăderii de circa 2 ori a importului de acest produs în ianuarie-iunie 2021;

prețurile la ulei vegetal: micșorarea volumului producției de floarea soarelui cu circa 40% în anul 2020;

prețurile la legume și ouă: factor sezonier.

Figura 2.4. Creșterea (+) /scăderea (-) prețurilor la

principalele produse alimentare, august față de decembrie 2020, %


Prețurile la mărfurile nealimentare s-au majorat cu 6%.

prețurile la combustibil: majorarea prețurilor internaționale pentru produse energetice și creșterea cererii.

Tarifele la serviciile prestate populației s-au majorat cu 1,8%.

Tarifele la energia electrică: micșorarea tarifelor de către ANRE începând cu 01.02.2021 (Hotărârile ANRE nr. 40, 41, 42 și 43 din 26.01.2021 (M.O. nr. 22-32/90 din 29.01.2021))

3,4

-0,6

4,0

0,1

4,3

-1

0

1

2

3

4

5

2017 2018 2019 2020 2021

Servicii cu plată prestate populațieiMărfurile nealimentareProdusele alimentareRata inflației

-12,4

-2,8

2,9

3,0

3,8

3,9

7,3

7,7

9,7

11,1

16,8

28,3

Legume

Oua

Lapte și produse lactate

Produse de morărît și de panificație

Unt

Zahăr

Pește și conserve din pește

Carne, preparate și conserve din carne

Fructe proaspete

Margarină și alte grăsimi vegetale

Cartofi

Ulei vegetal

19


Figura 2.5. Creșterea (+) /scăderea (-) prețurilor la principalele mărfuri nealimentare, august față de decembrie 2020, %


Figura 2.6. Creșterea (+) /scaderea (-) tarifelor la principalele servicii prestate populației,

august față de decembrie 2020, %


2.2. Cursul de schimb şi piaţa valutară

De la începutul anului 2021 moneda națională a marcat o depreciere 2,8% față de dolarul SUA în termeni nominali (de la 17,21 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2021 până la 17,70 lei la 31.08.2021). Față de Euro leul moldovenesc s-a apreciat cu 1,6%.

Factorii de influență asupra cursului de schimb

fluctuațiile dolarului SUA pe piețele valutare internaționale (a influențat cursul leului față de euro și alte valute); intervențiile Băncii Naționale a Moldovei pe piața valutară internă sub formă de vânzări de valută în lunile martie, aprilie, iunie, iulie și august 2021. cererea de valută mai mare decât oferta pe piața valutară internă; intervențiile Băncii Naționale a Moldovei pe piața valutară internă sub formă de cumpărări de valută în ianuarie, februarie și mai 2021.

Figura 2.7. Evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale faţă de dolarul SUA şi Euro, Lei/USD, Lei/EUR

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

0,8

1,3

2,9

2,9

3,1

3,2

4,0

4,2

5,5

5,9

8,9

16,7

18,3

0 5 10 15 20

Țesături

Autoturisme noi

Medicamente

Frigidere și congelatoare

Încălțăminte

Tricotaje

Confecții

Mașini de spălat rufe și mașini de spălat vase

Țigări

Televizoare

Mobilă

Combustibili și carburanți

Materiale pentru intreținerea și repararea locuinței

-7,8

-6,2

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,9

1,8

1,8

2,7

3,0

5,6

20,8

-10 -5 0 5 10 15 20 25

Energie electrică

Hoteluri, moteluri si servcii de cazaresimilare

Apă și canalizare

Gaze naturale din rețea

Apă caldă

Încalzire centrală

Poșta și telecomunicații

Servicii de transport

Educație și invățămînt

Repararea obiectelor de uz casnic

Sănătate

Alimentația publică

Chiria

Servicii pentru intreținerea și repararea locuinței

01.09.2021; 17,71

01.09.2021; 20,85

16

17

18

19

20

21

22

23

Lei/USD Lei/EUR

Linear (Lei/USD) Linear (Lei/EUR)

20


În ianuarie-august 2021, cererea netă de valută din partea agenților economici a fost acoperită prin oferta netă de valută de la persoanele fizice în proporție de 90,6%.

Oferta netă de la persoanele fizice a constituit 1724,9 mil. dolari și s-a majorat cu 30,2%.

Cererea netă de valută din partea persoanelor juridice a constituit 1904,7 mil. dolari s-a majorat cu 33,6%.

Totodată, în luna august cererea de valută a depășit oferta cu 25,4% și, astfel, BNM a intervenit prin vânzări nete de valută în sumă de 8,2 mil. dolari pe piața interbancară locală.

Figura 2.8. Gradul de acoperire a cererii nete de valută străină din partea agenților economici prin oferta netă

de valută străină de la persoanele fizice, %


Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 26.08.2021 a atins un record istoric de 3976,1 mil. dolari, majorându-se cu 5,1% comparativ cu nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2020 şi cu 17,3% - faţă de situația la 26.08.2020.

Factorii principali de modificare a stocului activelor valutare de rezervă:

plățile aferente serviciului datoriei publice externe a Republicii Moldova (147,1 mil dolari);

deprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul SUA (108,6 mil dolari);

înregistrarea mijloacelor în formă de drepturi speciale de tragere (DST) alocate de Fondul Monetar Internațional pentru finanțarea necesităților bugetului de stat (234,5 mil dolari);

înregistrarea creditelor și a granturilor în favoarea Ministerului Finanțelor pentru proiecte investiționale (120,4 mil dolari).

Figura 2.9. Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei


112,8

102,3

125,1

113,3105,6

93,7 94,7

85,694,2

101,4

83,4

97,9

79,8

0

20

40

60

80

100

120

140

0

50

100

150

200

250

300

350

Oferta netă de valută de la persoanele fizice, mil. dolari SUA

Cererea netă de valută din partea persoanelor juridice, mil. dolariSUAGradul de acoperire, % (axa dreaptă)

339

1,0

345

3,4

353

7,0

368

0,5

378

3,5

376

3,8

376

3,9

370

7,7

375

0,8

378

3,2

377

4,4

376

3,5

397

6,1

103,2101,8

102,4

104,1

102,8

99,5100,0

98,5

101,2100,9

99,8 99,7

105,6

94

96

98

100

102

104

106

108

110

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

mil. dolari SUA

în % față de situația la sfîrșitul lunii precedente (axa dreaptă)

21


2.3. Indicatorii monetari

Masa monetară M3 la sfârșitul lunii august 2021 a constituit 116,1 mild. lei şi s-a majorat cu 18,6% comparativ cu situația similară din anul 2020.

Modificarea față de 31.08.2020:

Bani în circulaţie: +23,5%

Depozite la vedere: +26,9%

Depozite la termen: +8,9%

Depozite în valută străină: +14,6%

Figura 2.10. Structura Masei monetare M3

M3 116119,5 mil. lei (100,0%) M2 81591,6 mil. lei (70,3%) Depozite în

valută 34527,9 mil, lei (29,7%)

M1 59912,2 mil. lei (51,6%)

Depozite la termen, lei 21679,32 mil, lei (18,7%)

M0 Depozite la vedere, lei 27172,7 mil, lei (23,4%)

Bani în circulaţie

32739,5 mil, lei (28,2%)

Sursă: Banca Națională a Moldovei

Contribuțiile la creșterea agregatului monetar M3:

Bani lichizi în circulaţie: +6,4 p.p.

Depozite la vedere: +5,9 p.p.

Depozite la termen: +1,8 p.p.

Depozite în valută străină: +4,5 p.p.

Figura 2.11. Contribuția la evoluția masei monetare M3, sfârșitul lunii august a anilor 2017-2021, p.p.


Soldul depozitelor la sfârșitul lunii august 2021 s-a majorat cu 16,7%, atingând un volum de 83,4 mild. lei.

Soldul depozitelor în monedă națională:

(58,6% din volumul total)

creștere cu 18,3% față de 31.08.2020

Soldul depozitelor în valută străină:


Figura 2.12. Soldul depozitelor şi ratele dobânzii (medii lunare) la sfârșitul lunii august 2017-2021


8,05,9

10,9 11,6

18,6

-5

0

5

10

15

20

2017 2018 2019 2020 2021

Bani lichizi în circulaţie Depozite la vedereDepozite la termen Depozite în valută străinăM3

5,78

4,19 4,543,65 3,13

1,520,86

1,04 0,67 0,44

-2

0

2

4

6

8

0

10000

20000

30000

40000

50000

2017 2018 2019 2020 2021

%mil.lei

Depozite în monedă naţionalăDepozite în valută străinăRata dobînzii la dep. în monedă naţionalăRata dobînzii la dep. în valută străină

22


În ianuarie-august 2021 au fost atrase depozite noi în valoare de 100,2 mild. lei, sau cu 4,1% mai puțin comparativ cu perioada respectivă a anului trecut.

Depozite noi atrase în lei:


diminuare cu 5,7%

Depozite noi atrase în valută străină

creștere e cu 7,2%

Figura 2.13. Dinamica lunară a depozitelor noi atrase, mil. lei


Soldul creditelor în economie a marcat o creştere cu 20,7% faţă de nivelul înregistrat la sfârșitul lunii august 2020, constituind 55,6 mild. lei.

Soldul creditelor în monedă națională:



Soldul creditelor în valută străină:


Figura 2.14. Soldul creditelor şi ratele dobânzii (medii lunare) la sfârșitul lunii august 2017-2021


85,5

122,0

96,5100,5

116,2

86,1100,5

112,8

85,3 85,4

107,297,5 100,0

40

60

80

100

120

140

160

180

200

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

Depozite noi atrase în valută străină

Depozite noi atrase în Lei

Depozite noi - total în % față de luna precedentă (axa dreaptă)

9,76

8,45 8,137,80

6,78

4,89 4,524,53 4,19 3,89

0

5

10

0

10000

20000

30000

40000

2017 2018 2019 2020 2021

%mil.lei

Credite în monedă naţionalăCredite în valută străinăRata dobînzii la credite în monedă naţionalăRata dobînzii la credite în valută străină

23


În portofoliul de credite acordate cea mai mare pondere de 21,6% revine creditelor direcționate în sectorul comerț, apoi 19,1% – pentru procurarea/construcția imobilului, 18,5% – spre consum, 8,3% - agriculturii, 6,4% - industriei alimentare etc.

Cea mai mare creștere a fost înregistrată la creditele acordate pentru procurarea/construcția imobilului, volumul cărora s-a majorat față de august 2020 cu 39,3%. De asemenea, soldul creditelor pentru consum a marcat o creștere de 33,4%, fapt care se explică prin restabilirea cererii interne și diminuarea ratei la credite.

Gradul de acoperire a creditelor prin depozite a fost la nivel de 149,9%. Aceasta indică faptul că există resurse pentru intensificarea creditării, iar băncile comerciale au lichiditatea necesară pentru finanțarea economiei.

Figura 2.15. Portofoliul de credite pe sectorul bancar al Republicii Moldova

la sfârșitul lunii august 2020 - 2021, mil. lei


Datorită condițiilor de creditare favorabile, volumul creditelor noi acordate în ianuarie-august 2021 s-a majorat substanțial cu 35,4% comparativ cu perioada respectivă a anului trecut, atingând o valoare de 27,7 mild. lei.

Credite noi acordate în lei (72,7% din volumul total):

majorare cu 38,6%

Credite noi acordate în valută străină

majorare cu 30,7%

Figura 2.16. Dinamica lunară a creditelor noi acordate după tip de valută, mil. lei


108,1

80,8

125,6

95,9 92,5

113,9

63,6

126,5131,4

103,890,7

120,5110,7

91,2

020406080100120140160

0500

100015002000250030003500400045005000

Credite noi acordate în valută străină

Credite noi acordate în Lei

Credite noi - total în % față de luna precedentă (axa dreaptă)

9845,4

7204,1

7267,6

3497,8

3418,0

1989,4

2222,5

1815,1

1743,7

1284,6

1014,9

705,6

717,6

11323,7

10037,6

9693,4

4357,1

3351,5

2687,2

2585,9

1928,2

1850,5

1626,6

1226,0

960,1

818,0

Credite acordate comerţului

Credite acordate pentruprocurarea/construcţia imobilului

Credite de consum

Credite acordate agriculturii

Credite acordate industriei alimentare

Alte credite acordate

Credite acordate industriei productive

Credite acordate în domeniul prestăriiserviciilor

Credite acordate în domeniul transport,telecomunicaţii şi dezvoltarea reţelei

Credite acordate mediului financiarnebancar

Credite acordate persoanelor fizice carepractică activitate

Credite acordate în domeniulconstrucţiilor

Credite acordate industriei energetice

august 2020 August 2021

24


Ponderea majoră a creditelor noi – 62,6% din volum total a fost acordată persoanelor juridice, volumul cărora s-a majorat cu 18,7% față de primele 8 luni 2020.

Concomitent, volumul creditelor noi acordate persoanelor fizice a crescut de 1,8 ori.

Figura 2.17. Creditele noi acordate după utilizatori, mil. lei


În cadrul creditelor acordate persoanelor fizice, cea mai mare pondere revine creditelor pentru consum – 61,5% care au crescut de 1,8 ori față de ianuarie-august 2021, fiind urmată de creditele pentru imobil – 30,8% (+1,9 ori), și pentru alte scopuri – 7,7% (+7,4%).

Figura 2.18. Creditele noi acordate persoanelor fizice, mil. lei


În scopul atenuării impactului efectelor generate de pandemia COVID-19, BNM continuă să mențină condițiile monetare stimulative, având ca scop stimularea cererii interne, creditării și activității economice în ansamblu.

Totodată, pentru a atenua presiunile inflaționiste, BNM a început de a prelua măsurile de politica restrictivă. Astfel, conform Deciziei BNM din 30.07.2021, rata de bază a fost majorată cu 1 p.p., aceasta atingând nivelul de 3,65%.

Figura 2.19. Evoluția ratei de bază și a ratelor dobânzii la depozite și credite, %


11 591,6

12 821,8

14 173,9

14 597,5

17 328,0

4 061,5

5 101,7

7 276,3

5 853,4

10 354,3

0 5000 10000 15000 20000 25000 30000

I-VIII 2017

I-VIII 2018

I-VIII 2019

I-VIII 2020

I-VIII 2021

persoane juridice persoane fizice

2 737,0

3 136,9

4 208,3

3 455,1

6 370,5

552,2

1 079,2

2 152,7

1 659,0

3 190,1

772,3

885,6

915,3

739,3

793,7

0 2000 4000 6000 8000 10000 12000

I-VIII 2017

I-VIII 2018

I-VIII 2019

I-VIII 2020

I-VIII 2021

pentru consum pentru imobil pentru alte scopuri

3,00 2,75 2,75 2,65 2,65 2,65 2,65 2,65 2,65 2,65 2,65 2,653,65

0,00

2,00

4,00

6,00

8,00

10,00

Rata de bazăRata dobînzii la depozitele în leiRata dobînzii la depozitele în valutăRata dobînzii la creditele în leiRata dobînzii la creditele în valută

25


3. Finanțe publice 3.1. Bugetul public național

În ianuarie-august 2021 la Bugetul public național au fost încasate venituri în valoare de 46 952,1 mil.lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 20,4% față de perioada similară din anul precedent. În luna august a fost înregistrată o majorare a veniturilor cu 20,1%.

Totodată, în perioada celor 8 luni de analiză au fost realizate cheltuieli în sumă de 50 118,8 mil.lei, cu 14% mai mult. În luna august cheltuielile bugetare au fost cu 2,3% sub nivelul din august 2020.

Astfel, deficitul bugetar a atins -3 166,7 mil.lei, îmbunătățindu-se esențial comparativ cu nivelul înregistrat în ianuarie-august 2020 (-4954,9 mil.lei).

Figura 3.1. Evoluția lunară a veniturilor și cheltuielilor bugetare în anii 2020-2021

Sursă: Ministerul Finanțelor

Relansarea accelerată a consumului intern a determinat încasări mai mari din impozite și taxe pe mărfuri și servicii. Veniturile din TVA la mărfurile produse şi serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova au fost în creștere cu 16,8% și la mărfurile importate – cu 30,3%. Totodată, s-au majorat și încasările din Accize – cu 16,6%, inclusiv ca rezultat al majorărilor cotelor accizelor la anumite produse. În rezultat, creșterile înregistrate la această grupă de venituri au generat cea mai mare contribuție la evoluția veniturilor publice – 11,3%.

Au fost înregistrate majorări la veniturile din impozitele pe venitul persoanelor fizice – 27%, care se datorează în mare parte modificărilor operate la impozitarea persoanelor fizice, precum și majorărilor salariale. Respectiv, încasările din contribuții și prime de asigurări obligatorii s-au majorat cu 15,3% și au avut o contribuție de 4,8% la veniturile BPN.

Veniturile încasate din impozitele pe venitul persoanelor juridice s-au majorat cu 14,7%, care au generat un impact de 1,2% la evoluția veniturilor publice totale în primele opt luni. Acest fapt se datorează înviorării activității economice și constituie

Figura 3.2. Contribuția componentelor la creșterea veniturilor bugetare (%), ianuarie-august 2021


11,515,3

-4,1

-23,6

-9,0

5,3

-9,6

1,74,2

-3,4 -4,6

12,9

7,64,5

20,0

51,7

26,7

18,421,3 20,1

14,8

3,8 2,5

-3,6-0,8

4,6 6,0

18,421,7 21,3 19,7

22,6

9,7 10,8 15,6

24,126,7

20,0

7,1

-2,3

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

50

60

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII I II III IV V VI VII VIII

2020 2021

Venituri Cheltuieli

-0,1

0,1

0,4

1,2

1,2

1,8

3,6

11,3

20,4

-2 3 8 13 18

Granturi primite

Impozite pe proprietate

Alte venituri

Impozit pe venitulpersoanelor juridice

Prime de asigurareobligatorie de asistenţă…

Impozit pe venitulpersoanelor fizice

Contribuţii de asigurărisociale de stat obligatorii

Impozite și taxe pe mărfuri și servicii

Venituri totale

26


un semnal ferm de relansare a economiei din criza pandemică.

În primele opt luni ale anului curent au fost primite granturi de la Guvernele altor state și de la organizații internaţionale pentru realizarea proiectelor investiționale în volum de 300,8 mil.lei, ceea ce este cu 7,3% sub nivelul din aceeași perioadă a anului precedent, influențând cu -0,1% creșterea veniturilor.

Figura 3.3. Structura veniturilor bugetare (%)


Consecințele pandemiei continuă să genereze costuri mari. Rămân prioritare cheltuielile privind ocrotirea sănătății și protecția socială a populației, care au generat cel mai mare impact asupra cheltuielilor bugetare totale (conform clasificației funcționale) – 11,4%. Totodată, au rămas practic la același nivel cheltuielile legate de serviciile în domeniul economiei, cheltuielile pentru activități culturale și pentru protecția mediului.

De asemenea, conform clasificației economice, se atestă creșteri de cheltuieli pentru procurarea bunurilor și serviciilor - cu 33,7%, cu o contribuție de 5,9% la creșterea cheltuielilor totale, pentru prestații sociale – cu 13,4% și o contribuție de 4,9%, cheltuielile de personal cu 11,8% și 3% contribuție etc.

Figura 3.4. Contribuția componentelor la creșterea cheltuielilor (%), ianuarie-august 2021


Impozite și taxe; 65,0

Contribuții și prime de asigurări

obligatorii; 29,9

Granturi primite; 0,6

Alte venituri; 4,5

-1,9

0,0

0,2

0,2

0,5

0,8

1,0

2,0

5,2

6,2

14,0

-7 -2 4 9 14 19

Servicii în domeniul economiei

Protecția mediului

Cultură, sport, tineret, culte și odihnă

Apărare națională

Gospodăria de locuințe și gospodăria serviciilor comunale

Ordine publică și securitate națională

Servicii de stat cu destinație generală

Învățămînt

Protecție socială

Ocrotirea sănătății

Cheltuieli și active nefinanciare

27


3.2. Datoria de stat administrată de Guvern

Pentru acoperirea cheltuielilor bugetare întru contracararea consecințelor pandemiei, Guvernul a apelat la împrumuturi interne și externe, fapt ce a majorat nivelul de îndatorare a țării, care se menține și în anul curent. Totuși, se atestă temperarea ritmurilor de creștere a datoriei de stat.

Conform datelor de la sfârșitul lunii august 2021, datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 73,5 mild. lei. Datoria internă, care deține ponderea 45,3% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 33,3 mild. lei și a crescut cu 20,6% față de aceeași situație din anul precedent. Datoria de stat externă, având o pondere de 54,7% în total, a însumat 40,2 mild. lei și s-a majorat cu 19,6%.

Figura 3.5. Datoria de stat la data de 31 august a anilor 2016 -2021, mil.lei


Datoria de stat internă s-a majorat din contul emisiunii mai mari a valorilor mobiliare de stat (VMS) pe piața primară.

S-a accentuat interesul investitorilor față de VMS emise pe 182 zile, ponderea cărora s-a majorat de la 27% la 28,6% și 364 zile (de la 45,8% la 53,1%). Totodată, s-a diminuat ponderea VMS emise pe 2 ani de la 7,4% la 4,7%, emise pe 3 ani – de la 8% la 4%.

⇒ Rata medie a dobânzii la VMS s-a majorat neesențial de la 5,10% până la 5,19%.

⇒ Investitorii din sectorul bancar domină piața VMS, cu 84%.

De menționat, că în luna aprilie a anului curent au fost emise, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, obligațiuni de stat pe 7 ani, la o rată anuală a dobânzii fixe de 6,50% (până în prezent, au fost emise doar obligațiuni de stat pe termen de 2, 3 și 5 ani). Principalii cumpărători au fost băncile-dealeri primari și investitorii instituționali.

Datoria de stat externă administrată de Guvern a însumat 2268,5 mil. dolari și a înregistrat creștere de 12,4%. Factorul principal al majorării nivelului de îndatorare a țării sunt intrările de surse externe de finanțare, care au constituit 184,1 mil. dolari în ianuarie-august 2021.

Figura 3.6. Evoluția lunară a datoriei de stat internă și externă (%), anii 2020-2021


Figura 3.7. Structura VMS pe maturități, %


05

101520253035

I II III IV V VI VII

VIII IX X XI XII I II III IV V VI VII

VIII

2020 2021

Datoria interna Datoria externa

2,827

45,8

7,4

8,04,3

31.08.2020

91 zile 182 zile364 zile 2 ani3 ani 5 ani

4,2

28,6

53,1

4,74,0

5,5

31.08.2021

91 zile 182 zile364 zile 2 ani3 ani 5 ani

8 61621 642

23 087 23 106 27 615

33 31828 764

29 258 28 049 29 32033 561

40 151

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

2016 2017 2018 2019 2020 2021

Datoria de stat internă Datoria de stat externă

28


4. Sectorul extern 4.1. Balanța de plăți externe După criza cauzată de răspândirea pandemiei, economia Moldovei în semestrul I 2021 a înregistrat semne de înviorare, ceea ce s-a reflectat în indicatorii Balanței de plăți externe. Creșterea cererii interne a determinat majorarea cu 35,3% a importurilor de bunuri și servicii. Ca rezultat, deficitului contului curent a crescut de circa 3,8 ori. Drept urmare, necesarul de finanțare externă a țării raportat la PIB s-a majorat până la 15,1%, față de 4,9% în semestrul I 2020.

Perspectivele incerte cu privire la viitor continuă să influențeze activitatea investițională și, astfel, în perioada de referință intrările de investiții străine directe, fiind în creștere de circa 8,4 ori comparativ cu semestrul I 2020, totuși nu au atins nivelul pre-criză. În aceste condiții, la finanțarea deficitului contului curent cel mai mult au contribuit intrările nete de capital sub formă de împrumuturi, credite comerciale și avansuri.

Contul curent și contul de capital

Deficitul contului curent s-a majorat esențial, constituind 14,6% în raport cu PIB. Deficitul contului curent a înregistrat 860,1 mil. dolari, majorându-se de circa 3,8 ori comparativ cu semestrul I 2020. Principalele componente ale contului curent au evoluat astfel:

- soldul comercial cu bunuri: -2017,9 mil. dolari (+1,6 ori);

- soldul comercial cu servicii: 206,1 mil. dolari (+22,4%);

- soldul veniturilor primare: 141,9 mil. dolari (-46,8%);

- soldul veniturilor secundare: 809,8 mil. dolari (+32,2%).

Deteriorarea soldului contului curent a fost determinată, în general, de creșterea cererii interne.

Figura 4.1. Principalele componente ale contului curent, mil. dolari SUA


-303,6-498,4 -551,2

-224,3

-860,1

-7,1

-10,1 -10,6

-4,5

-14,6-15

-10

-5

0

5

10

-2500

-2100

-1700

-1300

-900

-500

-100

300

700

1100

1500

Sem. 1, 2017 Sem. 1, 2018 Sem. 1, 2019 Sem. 1, 2020 Sem. 1, 2021

Venituri secundare Venituri primare Servicii BunuriSoldul contului curentSoldul contului curent/PIB, % (axa dreaptă)

29


Exporturile de bunuri au constituit 1028,7 mil. dolari (+9,8%) și au fost determinate în general de:

cererea externă pasivă în țările partenere afectate de COVID-19;

condițiile climatice nefavorabile din anul 2020 și întârzierea companiei de recoltare din anul curent;

majorarea prețurilor internaționale la bunurile exportate.

Importurile de bunuri au constituit 3046,6 mil. dolari (+37,9%), fiind determinate de:

cererea internă pentru bunurile importate;

majorarea prețurilor internaționale la bunurile importate.

Figura 4.2. Comerțul internațional cu bunuri, mil. dolari


Exportul serviciilor s-a majorat cu 21,8%, în general, datorită creșterii serviciilor de telecomunicații, informatică și informații (+27,3%), serviciilor de prelucrare a materiei prime (+23,7%), serviciilor de călătorii (+30,6%) și serviciilor de transport (+7%).

Importul serviciilor s-a majorat cu 21,6%. În cadrul acestora s-au majorat importurile serviciilor de călătorii (+21,9%), de transport (+32,7%). Totodată, s-au diminuat serviciile de construcții (-42,6%).

Figura 4.3. Comerțul internațional cu servicii, mil. dolari


Figura 4.4. Exportul serviciilor de telecomunicații, informatică și informații, mil. dolari


81,6

105,8120,0

137,5

175,1

0

50

100

150

200


Servicii de informații

Servicii de informatică

Servicii de telecomunicaţii

Servicii de telecomunicaţii, informatică şi informații - total

563,4

687,4743,0

590,9

719,9

436,1

536,8 549,2

422,5

513,8

127,4 150,6 193,8 168,4 206,1

3,23,0

3,7 3,4 3,5

0

2

4

6

8

0

100

200

300

400

500

600

700

800


Exportul serviciilor

Importul serviciilor

Balanța serviciilor

Balanța serviciilor/ PIB, % (axa dreaptă)

777,4 965,4 986,9 937,2 1 028,7

1 972,5

2 472,8 2 571,22 209,2

3 046,6

-1 195,0-1 507,4 -1 584,3

-1 272,0

-2 017,9

-30,5 -30,5 -30,6

-25,5

-34,2

-45

-25

-5

-3000

-2000

-1000

0

1000

2000

3000

4000


Exportul bunurilor

Importul bunurilor

Balanța bunurilor

Balanța bunurilor/PIB, % (axa dreaptă)

30


Soldul pozitiv al balanței veniturilor primare s-a micșorat cu 46,8% comparativ cu semestrul I 2020, datorită creșterii substanțiale a plăților sub formă de dividende achitate investitorilor străini de 1,8 ori. Concomitent, s-au diminuat de 2,4 ori intrările veniturilor sub formă de venituri din investiții obținute de rezidenți.

Investițiile directe ale nerezidenților în întreprinderile din Republica Moldova au înregistrat în trimestrul II 2021 o rentabilitate trimestrială medie de 2,3% (+1,6 p.p.).

Profitabilitatea trimestrială medie a altor investiții ale nerezidenților a constituit 0,2%, fără schimbări semnificative. Rentabilitatea trimestrială a activelor de rezervă (0,04%) a fost în scădere comparativ trimestru II 2020 (0,5%).

Figura 4.5. Veniturile primare nete, mil. dolari


Veniturile secundare nete au înregistrat un excedent în valoare de 809,8 mil. dolari, (+32,2%).

Această situație s-a datorat creșterii volumului transferurilor personale primite din exterior în mărime de 569,3 mil. dolari (+22,9%).

Totodată, volumul asistenței tehnice și granturilor, primite de toate sectoarele în cadrul cooperării internaționale s-a majorat cu 56,4%, constituind 104,9 mil. dolari.

Figura 4.6. Veniturile secundare nete, mil. dolari


Contul de capital a înregistrat un sold negativ de 30,6 mil. dolari (+1,6 ori), ceea ce reprezintă ieșiri de capital.

Valoarea granturilor aferente proiectelor investiționale primite din exterior de administrația publică a constituit 11,7 mil. dolari (+1,8 ori), în timp ce ieșirile nete înregistrate la sectorul privat au însumat 42,3 mil. dolari (+1,6 ori).

Drept rezultat al tranzacțiilor curente și de capital, necesarul net de finanțare externă a constituit 890,7 mil. dolari (15,1% în raport cu PIB).

245,0 244,7 270,8 266,8

141,9

6,3 4,9 5,2 5,32,4

-30

-10

10

30

50

-300

-200

-100

0

100

200

300

400

500


Alte venituri primareVenituri din active de rezervăVenituri din alte investiţiiVenituri din investiţii de portofoliuVenituri din investiţii directeRemunerarea salariaților Soldul veniturilor primare Soldul veniturilor primare/PIB, % (axa dreaptă)

519,0613,7 568,5 612,5

809,8

13,2 12,4 11,0 12,3 13,7

0

10

20

30

40

50

0

200

400

600

800

1000


Alte transferuri curente

Transferuri personale (transferuri curente între gospodăriile populației rezidente şi nerezidente)Administraţia publică

Venituri secundare

Venituri secundare/PIB, % (axa dreaptă)

31


Contul financiar

Contul financiar a înregistrat intrări nete de capital, necesare pentru finanțarea deficitului contului curent, în mărime de 869,4 mil. dolari. Acumularea netă a pasivelor a însumat 278,4 mil. dolari, în timp ce activele financiare nete s-au micșorat cu 591 mil. dolari.

Sursa principală de finanțare a deficitului contului curent o constituie activele sub formă de numerar și depozite, care au înregistrat scăderi considerabile cu 483 mil. dolari. De asemenea, la finanțarea deficitului de cont curent au contribuit într-o mare măsură împrumuturile externe, creditele comerciale și avansurile acordate entităților rezidente de către partenerii comerciali nerezidenți, precum și activele oficiale de rezervă ale BNM.

Principalele componente ale contului financiar:

- investiții străine directe (ISD): -95 mil. dolari (de 29,5 ori mai mult comparativ cu semestrul I 2020);

- investiții de portofoliu: 1,7 mil. dolari (de 2,1 ori mai mult);

- derivate financiare: -0,4 mil. dolari (de 1,6 ori mai puțin);

- alte investiții: -792 mil. dolari (de 2,1 ori mai mult);

- active de rezervă: 16,4 mil. dolari (de 8,7 ori mai puțin)

Figura 4.7. Contul financiar, mil. dolari

Notă: (+) ieșiri nete de capital, (-) intrări nete de capital


În pofida majorării de 8,4 ori a intrărilor capitalului sub formă de ISD în semestrul I 2021, acestea nu au atins nivelul pre-criză

ISD au înregistrat intrări nete de capital în valoare de 95 mil. dolari (de 29,5 ori mai mult față de semestrul I 2020), ca urmare a creșterii nete de pasive (capitalul nerezidenților investit în Moldova) cu 84,7 mil. dolari, în timp ce activele nete (capitalul rezidenților Moldovei investit în alte țări) s-au micșorat cu 10,3 mil. dolari.

Figura 4.8. Achiziția netă de active financiare a ISD pe instrumente , mil. dolari


Figura 4.9. Acumularea netă de pasive a ISD pe instrumente, mil. dolari


-252,7

-489,0-612,8

-240,8

-869,4-6,4

-9,9-11,8

-4,8

-14,7 -15

-10

-5

0

5

10

15

-1000

-800

-600

-400

-200

0

200


Active de rezervă ((+)majorarea, (-)micșorarea )

Alte investiţii

Investiţii de portofoliu și Derivate financiare

Investiţii directe

Capacitatea netă (+)/ necesarul net (-) de finanţare (soldul contuluifinanciar)Contul financiar/PIB, % (axa dreaptă)

76,5118,6

395,0

10,084,7

-500

50100150200250300350400


Instrumente de natura datoriei

Reinvestirea profiturilor

Participaţii la capital și acțiuni ale fondurilor de investiții, exceptând reinvestirea profiturilorAcumularea netă de pasive

10,11,4

19,2

6,8

-10,3

-25-20-15-10

-505

101520


Instrumente de natura datoriei

Participații și acțiuni ale fondurilor de investiţii

Achiziția netă de active financiare

32


Stocul total de pasive sub formă de ISD acumulat la 30.06.2021 a fost evaluat la 4616,1 mil. dolari (în scădere cu 2,8% față de 31.12.2020), din care participațiile la capital dețin o pondere de 58,6%, împrumuturile de datorie – 41,4%. Diminuarea stocului a rezultat din evoluția ratelor de schimb ale valutelor originale faţă de dolarul SUA (-133,51 mil. USD), scăderile de preț (-76,85 mil. USD), precum și din alte modificări (-6,04 mil. USD). În același timp au fost înregistrate intrări efective nete de 84,71 mil. USD.

În distribuția geografică a capitalului acumulat, investitorilor din ţările UE le-au revenit ponderea majoră – 86,5%, celor din ţările CSI – 0,3%, altor ţări – 13,2%. Principalii investitori străini în Moldova sunt originari din Cipru, Olanda, România, Franța, Bulgaria, Austria, Marea Britanie etc.

Principalele activități economice care au beneficiat de ISD sunt activitățile financiare și de asigurări (32,3% din stocul total al investițiilor directe sub formă de capital propriu), comerțul (24,3%) și industria prelucrătoare (20,3%).

Figura 4.10. Structura ISD pe activități economice (capital propriu) la 30.06.2021, %


Activele oficiale de rezervă s-au majorat pe parcursul semestrului I 2021 cu 16,4 mil. dolari, astfel contribuind pozitiv la modificarea totală a activelor țării.

Remiterile personale1

Conform datelor statisticii Balanței de plăți, în I semestru 2021 volumul remiterilor personale primite de rezidenții Republicii Moldova a constituit 966,1 mil. dolari (16,4% în raport cu PIB), fiind în creștere cu 15,6% față de perioada similară a anului 2020.

Majorarea remiterilor personale a fost determinată de creșterea fluxurilor din țările UE și alte țări, cu 28,2% și 20,2%, respectiv. Concomitent, fluxurile din țările CSI au înregistrat o diminuare cu 20,3%.

Figura 4.11. Remiterile personale primite de rezidenții Republicii Moldova din străinătate, mil.

dolari


1 Remiterile personale reprezintă un articol suplimentar la Balanța de plăți și reflectă valoarea remunerării nete a salariaților (excluzând cheltuielile lucrătorilor suportate în țara de prestare a muncii și unele taxe și impozite achitate de rezidenți peste hotare), a transferurilor personale și a celor de capital între gospodăriile casnice, indiferent de sursa de proveniență a acestora.

Activitățile financiare și de

asigurări 32,3%

Comerţul24,3%

Industria prelucrătoare

20,3%

Informații și comunicații

5,7%

Industria energetică

3,2%

Tranzacții imobiliare

4,9%

Alte activități9,3%

18,6 17,1 16,9 16,7 16,4

0

5

10

15

20

25

0

200

400

600

800

1000

Sem.1, 2017 Sem.1, 2018 Sem.1, 2019 Sem.1, 2020 Sem.1, 2021

Alte țări

CSI

UE-27

Remiterile personale/PIB, % (axa dreaptă)

33


4.2. Comerț internațional cu mărfuri

Valoarea totală a comerțului internațional cu mărfuri în ianuarie-iulie 2021 a fost de 5400,7 mil. dolari SUA, înregistrând o creștere de 27% faţă de aceeași perioadă a anului 2020, atât a exporturilor (FOB) cu 211,2 mil. dolari (+15,5%), cât și a importurilor (CIF) – cu 938,1 mil. dolari (+32,5%). Astfel, deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) a crescut de circa 1,5 ori, de la nivelul -1529,0 mil. dolari la -2255,8 mil. dolari.

Figura 4.12. Evoluția comerțului internațional cu mărfuri (ianuarie-iulie)


Figura 4.13. Evoluția lunară a exporturilor (%) și

contribuția pe grupe de țări (p.p.), în anii 2020-2021


Figura 4.14. Evoluția lunară a importurilor (%) și

contribuția pe grupe de țări (p.p.), în anii 2020-2021


1219,81533,6 1581,4 1361,2 1572,4

2578,33222,9 3307,4

2890,23828,3

-1358,5-1689,3 -1726,0 -1529,0

-2255,8

-3000

-2000

-1000

0

1000

2000

3000

4000

2017 2018 2019 2020 2021

export import soldul balanţei comerciale

-6,3

1,6

-18,3

-30,5

-26,0

-6,2-13,2

-20,4

-11,1-7,1

-1,7

0,0

-9,6-7,5

23,3

45,7

29,5

19,626,1

-40

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

50

I 202

0

II 20

20

III 2

020

IV 2

020

V 20

20

VI 2

020

VII 2

020

VIII

2020

IX 2

020

X 20

20

XI 2

020

XII 2

020

I 20

21

II 20

21

III 2

021

IV 2

021

V 20

21

VI 2

021

VII 2

021

Ţările UE Ţările CSI

Celelalte țări ale lumii Exporturile

2,0 5,6

-6,2

-44,6-31,6

-7,2

-0,5

-6,6

1,3

-6,0

3,7 5,1 5,2 7,6

25,9

96,8

71,0

42,6

13,1

-50

-25

0

25

50

75

100

I 202

0

II 20

20

III 2

020

IV 2

020

V 20

20

VI 2

020

VII 2

020

VIII

2020

IX 2

020

X 20

20

XI 2

020

XII 2

020

I 20

21

II 20

21

III 2

021

IV 2

021

V 20

21

VI 2

021

VII 2

021

Ţările UE Ţările CSI

Celelalte țări ale lumii Importurile

34


4.2.1. Exporturi (FOB)

Exporturile spre toate grupele de țări au crescut

Principala destinație a exporturilor RM rămân țările Uniunii Europene, cu o pondere de 64,2%. Livrările de mărfuri către această grupă de state au înregistrat o creștere de 15,4% și au contribuit cu 9,9 p.p. la evoluția exporturilor.

Exporturile spre țările CSI s-au majorat cu 10,2%, deținând o pondere de 15,5% din total au contribuit pozitiv la evoluția exporturilor cu 1,6 p.p.

Către grupul Celelalte ţări ale lumii exporturile au constituit circa 19,5% din total și au crescut cu 20,5%, contribuind astfel la evoluția exportului total cu 4,0 p.p.

În pofida majorării volumului exporturilor cu 15,5%, acesta nu a atins nivelul înregistrat în ianuarie-iulie 2019.

Figura 4.15. Exporturile cu mărfuri pe grupe de țări, mil. dolari (ianuarie-iulie)


Top 10 țări - principali parteneri comerciali ai RM au absorbit 77,6% din exporturi

România, cu o pondere de 27,9% în total exporturi, rămâne a fi unul din principalii parteneri comerciali ai RM. Exporturile spre această țară s-au majorat cu circa 22,9%. Au crescut livrările spre Turcia - cu 39,8%, Ucraina – cu 29,4%, Germania – cu 27,7%, Polonia – cu 11,7%, Republica Cehă – cu 7,0% etc.

Concomitent au scăzut livrările spre Italia – cu 4,3%, Belarus – cu 7,6% etc.

Figura 4.16. Principalele țări partenere, (ianuarie-iulie 2021)


1012,4875,5

1009,9

232,9

220,8

243,4

336,1

265,0

319,1

0

400

800

1200

1600

2019 2020 2021

UE CSI Celelalte țări ale lumii

România27,9%

Germania9,9%

Federaţia Rusă9,5%

Turcia8,6%

Italia7,6%

Polonia3,8%

Republica Cehă 3,2%

Ucraina2,8%

Belarus2,2%

Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de

Nord 2,1%

Alte țări22,4%

Total exporturi (FOB) - 1572,4 mil.dolari

35


Exportul pe secțiuni de mărfuri conform CSCI, rev.4

Analiza exporturilor pe secțiuni de mărfuri denotă că circa 79% din principalele secțiuni de mărfuri au înregistrat creșteri ale livrărilor pe piața externă.

Secțiunile de mărfuri care au contribuit pozitiv la dinamica exporturilor:

• mașini și echipamente pentru transport – s-au majorat cu circa 40% (inclusiv mașini și aparate electrice – cu circa 36%, vehicule rutiere – de circa 2,5 ori)

• mărfuri manufacturate – o majorare de circa 1,5 ori (inclusiv fire, țesături, articole textile – de 1,5 ori)

• articole manufacturate diverse – au crescut cu circa 26% (inclusiv mobilă și părțile ei – cu circa 39%, îmbrăcăminte și accesorii – cu circa 21%)

• materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili – în creștere cu circa 26% (inclusiv minereuri metalifere si deșeuri de metale – de 4,9 ori)

• băuturi și tutun – s-au majorat cu 16,4% (inclusiv băuturi – cu 15,6%)

Condițiile climaterice nefavorabile din anul 2020 au compromis producția agricolă. Ca rezultat, două secțiuni de mărfuri au înregistrat scăderi ale volumului exporturilor și au influențat semnificativ evoluția exporturilor totale:

• Produse alimentare și animale vii – în scădere cu circa 18% (inclusiv grupele: cereale și preparate pe bază de cereale s-a diminuat cu circa 24%, legume și fructe – cu circa 15%).

• Uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală sau vegetală – s-au micșorat cu circa 35%.

Figura 4.17. Gradul de influență la creșterea (+), scăderea (-) exporturilor (p.p.) pe secțiuni de mărfuri,

p.p. (ianuarie- iulie 2021)


15,5

8,4

5,2

3,5

2,3

1,2

0,8

0,5

-1,8

-4,6

EXPORT - total

Masini si echipamente pentru transport

Marfuri manufacturate, clasificate mai alesdupa materia prima

Articole manufacturate diverse

Materiale brute necomestibile, exclusivcombustibili

Bauturi si tutun

Combustibili minerali, lubrifianti simateriale derivate

Produse chimice si produse derivatenespecificate in alta parte

Uleiuri, grasimi si ceruri de origine animalasau vegetala

Produse alimentare si animale vii

36


Comparativ cu ianuarie-iulie 2020 s-a majorat ponderea secțiunilor de mărfuri:

• mașini și echipamente (+4,5 p.p.) • articole manufacturate diverse (+1,8 p.p.) • mărfuri manufacturate (+2,1 p.p.) • materiale brute necomestibile (+0,8 p.p.) • combustibili minerali, lubrifianți și materiale

derivate (+0,7 p.p.)

Secțiunile de mărfuri, ponderea cărora s-a diminuat:

• produse alimentare și animale vii (-7,4 p.p.) • uleiuri, grăsimi (-2,2 p.p.) • produse chimice (-0,3 p.p.)

Figura 4.18. Exporturile (FOB) pe principalele secțiuni conform CSCI, rev.4 (ianuarie-iulie 2021)


4.2.2. Importuri (CIF)

Au crescut importurile din toate grupele de țări:

Țările UE – cu o pondere de 47,2% în total import, au înregistrat o creștere de 36,3% și au contribuit pozitiv la dinamica importurilor cu 16,6 p.p. Țările CSI – pondere de 23,1%, în creștere cu 20,7%, contribuția pozitivă constituind 5,3 p.p. Celelalte ţări ale lumii, cu o pondere de 29,6%, au înregistrat o creștere de 36,8%, contribuția pozitivă la evoluția importurilor constituind 10,6 p.p.

Figura 4.19. Importurile cu mărfuri pe grupe de țări, mil. dolari (ianuarie-iulie)


1612,01326,7

1807,9

759,7

733,8

885,5

851,2

829,7

0

700

1400

2100

2800

3500

2019 2020 2021

Țările UE Țările CSI Celelalte țări ale lumii

Masini si echipamente, 25,2%

Articole manufacturate diverse, 21,9%Produse alimentare si

animale vii, 18,4%

Materiale brute necomestibile, 9,7%

Marfuri manufacturate, 8,8%

Bauturi si tutun, 7,4%

Produse chimice, 5,0%

Uleiuri, grasimi, 2,8%

Combustibili minerali, 0,9%

37


Din top 10 țări - principali parteneri comerciali ai RM au fost importate 75,5% de mărfuri:

Din toate țările care fac parte din top 10 principali parteneri comerciali ai RM importurile s-au majorat esențial. Astfel, importurile din China și Turcia au crescut cu câte 38,9%, România – cu 38,1%, Italia – cu 34,8%, Germania – cu 34,1%, Federația Rusă – cu 31,8%, Ucraina – cu 27,2% etc.

Figura 4.20. Principalele țări partenere, (ianuarie-iulie 2021)


Importul pe principalele secțiuni de mărfuri

Majorarea cererii interne față de bunuri din partea agenților economici, ca rezultat al relansării activităților economice, precum și sporirea cererii din partea populației a condus la accelerarea importurilor. Astfel, toate secțiunile de mărfuri au înregistrat creșteri ale valorii importurilor față de ianuarie-iulie 2020 și, respectiv, au influențat pozitiv evoluția importurilor:

• mașini și echipamente - în creștere cu circa 37% (grupul mașini și aparate electrice, în creștere de circa 1,5 ori, vehicule rutiere – de circa 1,8 ori mai mult);

• mărfuri manufacturate – au crescut cu circa 33% (inclusiv fire, țesături, articole textile – cu 33%);

• articole manufacturate diverse – s-au majorat de circa 1,5 ori (inclusiv îmbrăcăminte și accesorii – în creștere de circa 1,6 ori);

• produse chimice – în creștere cu circa 23% (din care produse medicinale și farmaceutice – s-au majorat cu circa 28%);

• combustibili minerali, lubrifianți si materiale derivate – în creștere cu circa 33% (din care: Petrol, produse petroliere si produse înrudite au crescut cu circa 45%, Gaz și produse industriale obținute din gaz – cu 18%) etc.

Figura 4.21. Gradul de influență la creșterea (+), scăderea (-) importurilor pe secțiuni conform CSCI,

rev.4, p.p. (ianuarie-iulie 2021)


32,5

9,1

6,2

5,4

3,8

3,9

2,3

1,1

0,5

0,1

IMPORT -total

Masini si echipamente pentru transport

Marfuri manufacturate, clasificate maiales dupa materia prima

Articole manufacturate diverse

Produse chimice si produse derivatenespecificate in alta parte

Combustibili minerali, lubrifianti simateriale derivate

Produse alimentare si animale vii

Materiale brute necomestibile, exclusivcombustibili

Bauturi si tutun

Uleiuri, grasimi si ceruri de origineanimala sau vegetala

România12,6%

China 11,7%

Federaţia Rusă

11,6%

Ucraina9,2%

Germania8,3%

Turcia7,1%

Italia6,8%

Polonia3,8%

Franţa2,6%

Ungaria1,9%

Alte țări24,5%

Total importuri (CIF) - 3828,3 mil. dolari

38


S-a majorat ponderea secțiunilor de mărfuri în total import comparativ cu ianuarie-iulie 2020:

• articole manufacturate diverse (+1,7 p.p.) • mașini și echipamente (+0,8 p.p.) • materiale brute necomestibile (+0,1 p.p.)

Secțiunile de mărfuri ponderea cărora s-a diminuat față de 7 luni 2020:

• produse alimentare și animale vii (-1,3 p.p.) • produse chimice (-1,2 p.p.)

Figura 4.22. Importurile (CIF) pe principalele secțiuni conform CSCI, rev.4 (ianuarie-iulie 2021)


Mașini și echipamente pentru transport, 25,8%

Mărfuri manufacturate,

19,1%

Produse chimice , 15,3%

Combustibili minerali, 11,9%

Articole manufacturate diverse, 11,7%

Produse alimentare și animale vii, 11,2%

Materiale brute necomestibile,3,1%

Băuturi și tutun, 1,8%

Uleiuri, grăsimi , 0,2%

39


4.2.3. Indicii comerțului internațional cu mărfuri în trimestrul II 2021

Exporturi:

volumul fizic 2 s-a majorat cu 18,1% față de trimestrul II 2020, din care în țările Uniunii Europene cu 29,3%, în celelalte țări ale lumii – cu 11,7%, iar în țările CSI - s-a micșorat cu 9,3%.

valoarea unitară 3 (prețurile) s-a majorat cu 10,6%, inclusiv în țările UE – cu 10,0%, în țările CSI - cu 7,4%, în celelalte țări ale lumii – cu 15,9%.

Importuri:

volumul fizic a crescut cu 43,8%, inclusiv din țările UE – cu 43,8%, din țările CSI – cu 31,8% și din celelalte țări – cu 53,6%.

valoarea unitară (prețurile) s-a majorat cu 16%, inclusiv din țările UE – cu 20,6%, din țările CSI - cu 18,6%, din celelalte țări ale lumii - cu 7,4%.

Indicele raportului de schimb (în engl. ,,Terms of trade”) 4 a constituit 95,4%: eficiența comerțului exterior s-a diminuat comparativ cu trimestrul II 2020 (120,5%).

Figura 4.23. Indicele raportului de schimb pe secțiuni de mărfuri în trimestrul II 2021 (%)

Sursă: Biroul Național de Statistică, calculele ME

2 Indicii volumului fizic reflectă evoluția (creștere/descreștere) cantității de mărfuri exportate și importate. În Republica Moldova se calculează după formula Laspeyres. 3 Indicii valorii unitare indică evoluția (creștere/descreștere) prețurilor la mărfurile exportate și importate. Acest indice se calculează având la bază valorile unitare (medii) exprimate în dolari SUA, conform formulei Paasche. Baza de calcul utilizată pentru calcularea indicilor valorii unitare la mărfurile exportate și importate este anul precedent. Calcularea indicilor valorii unitare se efectuează în baza datelor obținute din declarațiile vamale separat pentru fiecare marfă, grup de mărfuri și pe total exporturi (importuri), în conformitate cu Nomenclatorul Mărfurilor. În mărfurile alese pentru calcul (mărfuri reprezentative) se includ toate mărfurile omogene, cu informații disponibile asupra cantității și costului, și prezente atât în perioada de raport, cât și în perioada de bază. 4 Indicele raportului de schimb reprezintă raportul dintre indicele prețului de export și prețului de import: dacă indicele este sub 100%, reprezentând deteriorarea indicelui, rezultă că prețurile de export sunt mai mici decât prețurile de import.

95,4

110,7101,6

100,9

98,5 96,5 93,690,1

71,0

40

60

80

100

120

140

160

UE CSI Celelalte țări ale lumii Total

40


5. Sectorul social 5.1. Piața muncii Forța de muncă (populația activă), care include populația ocupată și șomerii a constituit 874,0 mii persoane, cu 16,3 mii (+1,9%) mai mult față de trimestrul II 2020.

Populația în afara forței de muncă:

- 58,8% din total populație de vârsta 15 ani și peste;

- depășește forța de muncă de circa 1,4 ori.

Figura 5.1. Repartizarea populației de 15 ani și peste (trimestrul II 2021), mii persoane


Populația ocupată Numărul populației ocupate s-a majorat cu circa 21 mii persoane în trimestrul II 2021 comparativ cu trimestrul II 2020. Practic, în toate activitățile economice a crescut numărul populației ocupate, inclusiv: Agricultură, silvicultură şi pescuit - cu 8,4 mii

persoane (+4,4%) Construcții – cu 7,1 mii persoane (+12,2%) Transport, informații și comunicații – cu circa

6,1 mii persoane (+10,3%) Comerț cu ridicata și cu amănuntul, Activități

de cazare și alimentație publică - cu circa 2,6 mii persoane (+1,9%)

Figura 5.2. Populația ocupată pe activități economice,

mii persoane


Relansarea activității în sectoarele economiei naționale a contribuit la reducerea numărului de șomeri. Astfel, numărul de șomeri înregistrați la oficiile forței de muncă în ianuarie-august 2021 a constituit circa 21,6 mii persoane și a fost în diminuare cu circa 37% comparativ cu ianuarie-august 2020. Doar circa 26% din aceștia au fost plasați în câmpul muncii. Rata șomajului (ponderea șomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de țară în trimestrul II 2021 a înregistrat valoarea de 3,6%, fiind mai joasă față de trimestrul II 2020 (4,2%).

Figura 5.3. Numărul șomerilor, persoane

Sursă: ANOFM

196,4 188,0

140,3120,2

67,9 65,0 64,9

0

40

80

120

160

200

Sem. I 2020 Sem. I 2021

Populația cu vârstă de 15 ani și peste(2120,5)

Forța de muncă (populația activă) (874,0)

Populația ocupată (842,6)

Șomeri (BIM) (31,4)

Populația în afara forței de muncă

(1246,5)

5514

21612

5717

34127

Șomeri plasați în cîmpul muncii, persoane

Someri înregistrați, persoane

Șomeri

ianuarie-august 2020 ianuarie-august 2021

41


5.2. Remunerarea muncii

Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din economia națională în semestrul I 2021 a constituit 9044,5 lei și s-a majorat cu 13,2% în termeni nominali și cu 11,8%, în termeni reali față de semestrul I 2020. Exprimat în valută străină acesta a constituit circa 411 Euro sau 496 dolari SUA.

Sectorul bugetar – 7620,1 lei, în creștere cu 4,9% în termeni reali. Ritmul de creștere al salariului, în termeni reali, se datorează bazei joase de calcul în semestrul I 2020, precum și IPC mediu în semestrul I 2021 (101,9%).

Sectorul real – 9172,5 lei, cu 13% mai mult (în termeni reali), rezultat al relansării activităților economice, IPC mediu (semestrul I 2021-101,9%)

Figura 5.4. Evoluția câștigului salarial mediu pe economie, sectorul bugetar și real,

(semestrul I 2017- 2021)


În toate activitățile economice s-au înregistrat majorări ale câștigului salarial mediu lunar comparativ cu semestrul I 2020.

Salarii mai mari decât media pe țară au fost achitate în activități precum: Informații și comunicații (de circa 2,4 ori), Activități financiare şi de asigurări (1,8 ori), Activități profesionale, științifice și tehnice (+27%), Urmare majorărilor salariale în sectorul sănătate și asistență socială, câștigul salarial în acest sector a depășit cu circa 27% salariul mediu lunar pe economie, iar comparativ cu semestrul I 2020 s-a majorat cu 43,2%.

Salarii mai mici au fost achitate în Agricultură (circa 57% față de media economie), Activități de cazare și alimentație publică (60%), Artă (70%), Tranzacții imobiliare (81%), Învățământ (84%), Comerț cu ridicata și amănuntul (88%) etc.

Figura 5.5. Câștigul salarial mediu lunar pe activități economice, lei


12,913,8

23,2

5,56,9

11,912,6

13,39,9

15,1

12,313,1

15,8

8,8

13,2

0

5

10

15

20

25

0

2000

4000

6000

8000

10000

2017 2018 2019 2020 2021

%lei

Total economieSector bugetarSector realCreștere anuală a salariului în sectorul bugetar, %Creștere anuală a salariului în sectorul real, %Creștere anuală a salariului - total economie, %

20841

16065

11108

11111

10075

10265

8759

7928

7723

7558

7370

7097

6906

6647

6040

5145

5033

Informaţii şi comunicaţii

Activități financiare

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice

Sănătate și asistență socială

Administrație publică

Alte activităţi de servicii

Total pe economie

Industrie

Comerţ cu ridicata şi amănuntul

Construcţii

Învăţămînt

Tranzacţii imobiliare

Transport și depozitare

Activităţi de servicii administrative şi de…

Artă, activităţi de recreere şi agrement

Activităţi de cazare şi alimentaţie publică

Agricultură, sivicultură şi pescuit

semestrul I 2020 semestrul I 2021

42


5.3. Veniturile și cheltuielile populației Veniturile disponibile medii lunare ale populației în anul 2020 au constituit în medie pe o persoană 3096,6 lei, în creștere cu 7,5% (în termeni nominali) față de anul 2019, din acestea: - venituri disponibile bănești – 2875,1 lei (92,8% din

total) - venituri disponibile în natură – 221,5 lei (7,2%).

Veniturile lunare ale populaţiei din mediul urban pentru o persoană au constituit 3695,2lei, de 1,4 ori mai mari comparativ cu veniturile populaţiei din mediul rural. Principalele surse de venituri:

- activitatea salarială – 61,0% - prestațiile sociale – 17,9%. În mediul rural veniturile lunare ale populaţiei a constituit 2702,2 lei. Principalele surse de venituri:

- activitatea salarială – 40,5%; - prestațiile sociale - 20,7% - transferurile din afara țării - 16,1% - activitatea individuală agricolă – 15,2%.

Figura 5.6. Structura veniturilor disponibile în anul 2020, %


Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în anul 2020 au constituit în medie pe o persoană 2791,2 lei, practic la nivelul anului precedent.

În mediul urban cheltuielile de consum ale populației au fost in mărime de 3488,8 lei, de 1,5 ori mai mari faţă de cheltuielile populaţiei din mediul rural. Principalele cheltuieli în mediul urban:

- asigurarea consumului de produse alimentare, 39,8% din total cheltuieli lunare de consum;

- dotarea și întreținerea locuinței – 21,1%; - îmbrăcăminte, încălțăminte - 8,4%; - transport - 6,3% - servicii de sănătate – 5,3% etc.

În mediul rural cheltuielile de consum ale populației au constituit 2331,6 lei. Principalele cheltuieli:

- produse alimentare - 44,2% din total; - dotarea și întreținerea locuinței – 22,3%; - îmbrăcăminte, încălțăminte - 9,3% etc.

Figura 5.7. Structura cheltuielilor de consum în anul 2020, %


Secția analiză și prognozare macroeconomică, 08.10.2021

Activitatea salarială50,2%

Prestaţii sociale19,3%

Transferuri din afara ţării

12,9%

Activitatea individuală agricolă

8,3%

Activitatea individuală non-agricolă, 6,3%

Alte venituri3,0%

Produse alimentare, 43,5%

Dotarea și întreținerea locuinţei, 21,7%

Îmbrăcăminte, încălţăminte, 8,8%

Transport, 5,5%

Sănătate, 4,7%

Diverse, 15,8%

43

raport lunar privind evoluția social-economică a

Documents