perspectiva evoluȚiei turismului În anul 2018 179 …...6 romanian statistical review supplement...

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 5 / 2018

SUMAR / CONTENTS 5/2018REVISTA ROMÂNĂ DE STATISTICĂ SUPLIMENT

CONSIDERAȚII TEORETICE PRIVIND GENEZA ȘI EVOLUȚIA RISCURILOR FINANCIAR-BANCARE 3THEORETICAL CONSIDERATIONS REGARDING THE GENESIS AND EVOLUTION OF FINANCIAL-BANKING RISKS 17Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHEDrd. Gyorgy BODO

MACROECONOMETRIC PANEL DATA ANALYSIS OF THE PUSH- AND PULL-FACTORS OF MIGRATION FLOWS IN MOLDOVA 31Ion PÂRȚACHI Natalia ȘIȘCAN

MODELE ECONOMETRICE ALE CRITERIILOR CHEIE ÎN RAPORT CU FACTORII CRITICI ÎN PROIECTELE DE SUCCES FINANAȚATE DE UNIUNEA EUROPEANĂ, CONFORM OPINIILOR UNOR EXPERȚI STRĂINI 47ECONOMETRIC MODELS OF THE KEY CRITERIA, RELATED TO, AND COMPARED WITH CRITICAL FACTORS IN SUCCESS EU-FUNDED PROJECTS, ACCORDING TO FOREIGN EXPERTS’ OPINIONS 60Autor: ec. drd. Ligian TUDOROIU

SITUAȚIA SUBGRUPURILOR DE ÎNTREPRINDERI DIN ROMÂNIA –CONCENTRARE ȘI CONTROL 73THE SITUATION OF ROMANIAN SUBSIDIARIES OF ENTERPRISES - CONCENTRATION AND CONTROL 82Conf. univ. dr. Mădălina-Gabriela ANGHEL Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE Drd. Tudor SAMSON Ec. Ștefan Gabriel DUMBRAVĂ

CORELAȚIA DINTRE SUBCOMPONENTELE PIEȚEI DE CAPITAL ȘI CREȘTEREA ECONOMICĂ ÎN ROMÂNIA 91THE CORRELATION BETWEEN THE SUB-COMPONENTS OF THE CAPITAL MARKET AND THE ECONOMIC GROWTH IN ROMANIA 99Drd. Ana-Maria TEPUS

INERȚIA. MODELE ȘI APLICAȚII IN ECONOMIE 106INERTIA. MODELS AND APPLICATIONS TO ECONOMY 116drd. Ștefan Virgil Iacob

O METODĂ STATISTICĂ ORIGINALĂ DE MODELARE STRATIFICATĂ, GENERICĂ ȘI INDIVIDUALIZATĂ FACTORIAL 125AN ORIGINAL STATISTICAL METHOD OF STRATIFICATED, GENERIC AND FACTORIALLY INDIVIDUALIZED MODELLING 134Autori: Ec. Drd. Ligian TUDOROIUProf. Univ. Dr. habil. Gheorghe SĂVOIU

MIGRAȚIA – FACTORI DETERMINANȚI ȘI MODELE ECONOMICE 144MIGRATION – DETERMINANTS AND ECONOMIC MODELS 153Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE Drd. Georgiana NIȚĂ

www.revistadestatistica.ro/supliment

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 5 / 20182

SURSELE DE DATE STATISTICE – PUNCT DE PORNIRE ÎN ANALIZELE STATISTICE. PARTICULARITĂȚI ALE PRINCIPALELOR SURSE DE DATE STATISTICE OFICIALE 162STATISTICAL DATA SOURCES – STARTING POINTS IN STATISTICAL ANALYSES. CHARACTERISTICS OF THE MAIN OFFICIAL STATISTICAL DATA SOURCES 171Ion PÂRȚACHILăcrămioara Ciomârtan Vasilica

PERSPECTIVA EVOLUȚIEI TURISMULUI ÎN ANUL 2018 179THE PERSPECTIVE OF THE TOURISM EVOLUTION IN 2018 188Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE Conf. univ. dr. Mădălina-Gabriela ANGHEL Drd. Tudor SAMSON

IMPLICAȚIILE SCHIMBĂRII ANULUI DE BAZĂ ȘI A SISTEMULUI DE PONDERARE ÎN CADRUL MODELULUI DE CALCUL AL INDICELUI PRODUCȚIEI INDUSTRIALE 198IMPLICATIONS OF THE CHANGES IN THE BASE YEAR AND THE WEIGHTING SYSTEM IN THE INDUSTRIAL PRODUCTION INDEX CALCULATION MODEL 212Viorel ȚARCĂ PhD Doina Cătălina PARĂ

ANALIZA MODERNIZĂRII INFRASTRUCTURII RUTIERE 224ANALYSIS OF THE MODERNIZATION OF ROAD INFRASTRUCTURE 232Conf. univ. dr. Mădălina-Gabriela ANGHEL Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE Drd. Andreea – Ioana MARINESCUEc. Lucian ENE

METODA STRUCTURĂRII STATISTICE CU IMPACT ECONOMETRIC PRIN CHESTIONARE SUCCESIV PILOTATE ȘI REUNITE ÎN ANCHETE DE OPINIE ÎN POPULAȚII DE EXPERȚI 240THE METHOD OF STATISTICAL STRUCTURING WITH ECONOMETRIC IMPACT THROUGH SUCCESSIVE PILOT QUESTIONNAIRES, COMBINED FOR SURVEYS IN EXPERTS’ POPULATIONS 251ec. drd. Ligian TUDOROIU

ROLUL COOPERAȚIEI MEȘTEȘUGĂREȘTI ÎN EVOLUȚIA ȘI CREȘTEREA ECONOMICĂ A ROMÂNIEI 262THE ROLE OF HANDICRAFT COOPERATION IN ROMANIA'S ECONOMIC DEVELOPMENT AND GROWTH 280Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 5 / 2018 3

Consideraţii teoretice privind geneza şi evoluţia riscurilor fi nanciar-bancare

Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE ([email protected])Academia de Studii Economice din București / Universitatea „Artifex” din București Drd. Gyorgy BODO ([email protected])Academia de Studii Economice din București

Abstract În acest articol, autorii au efectuat un studiu al principalelor cauze care determină apariția riscurilor în sistemul fi nanciar-bancar. Riscul exte un element de incertitudine care poate avea efecte mai mari sau mai mici asupra activității instituției bancare, iar aceste elemente pot fi considerate ca variabile de intrare în modelele statistico-economice de analiză a indicatorilor de risc. Managementul riscurilor implică o analiză profundă a cauzelor care generează factori de risc, identifi carea impactului acestora asupra modelului de afaceri al băncii și, pe de altă parte, are efecte în procesul de modelare a riscurilor bancare. În cadrul acestei analize, autorii au inventariat riscurilor semnifi cative identifi cate de studiile de specialitate și rezultate din practica / experiența instituțiilor fi nanciar-bancare, subliniind factorii de incertitudine care conduc la apariția riscurilor respective. Identifi carea și cunoașterea a cât mai multor factori generatori de risc constituie o necesitate atât pentru conducerea, dar și pentru orice angajat, ceea ce poate conduce la o mai bună înțelegere a fenomenelor care pot infl uența sistemul economic în care banca își desfășoară activitatea. Astfel, prin identifi carea factorilor care generează risc sau identifi când originea riscurilor semnifi cative, conducerea instituției fi nanciar-bancare, dar și clienții acestora pot avea un instrument obiectiv prin care să își fundamenteze deciziile strategice în vederea minimizării pierderilor asociate factorilor de risc. Cuvinte cheie: risc bancar, factori de risc, expunerea la risc, gestionarea riscurilor, instituții fi nanciar-bancare Clasifi carea JEL: G21, G33

Introducere

În general, riscul apare atunci când există o incertitudine. Imposibilitatea de a putea prevede cu certitudine viitorul și modul în care va evolua afacerea, reprezintă o incertitudine si este sursa riscurilor. Riscul reprezintă un element de incertitudine care poate avea efecte mai mari sau mai mici asupra activității instituției bancare, iar aceste elemente pot fi


considerate ca variabile de intrare în modelele statistico-economice de analiză a indicatorilor și de modelare a proceselor de risc. Autorii in acest studiu, realizează o inventariere a riscurilor semnifi cative identifi cate de către studiile de specialitate dar și cele rezultate din practica / experiența conducătorilor instituțiilor fi nanciar-bancare, ceea ce poate conduce la o mai bună înțelegere a fenomenelor care pot infl uența sistemul economic în care banca își desfășoară activitatea. Managementul riscurilor presupune o analiză detaliată privind cauzele care generează factori de risc, identifi carea impactului acestora asupra modelului de afaceri al băncii, și pe de altă parte are implicații în procesul de modelare a riscurilor bancare. În articol se prezintă principalele cauze de incertitudine care conduc la apariția riscurilor fi nanciar bancare, și care impun identifi carea și cunoașterea a cât mai multor factori generatori de risc, este o necesitate atât pentru conducerea dar si pentru orice lucrător din bancă. Se pornește de la aspecte general valabile pentru orice afacere, privind natura riscurilor – pur sau asumat, a originii acestora – cauzate de fenomene externe sau interne companiei, precum și izvorâte din intențiile fraudulente a celor implicați. O importanță deosebită este acordată rolului informației precum și a cauzelor care sunt datorate lipsei de informații sau ascunderea unor informații, cauze izvorâte din modul de interacționare cu clientul, dar și a problemelor cu care se pot confrunta aceștia în derularea afaceri (operând în același context socio-economic). O atenție deosebită este acordată riscurilor specifi ce activității fi nanciar-bancare și sunt prezentate pe scurt cauzele care duc la riscul de lichiditate, si cel de creditare, clasa de riscuri operaționale specifi ce activității bancare, impactul cursului de schimb valutar dar si a ratelor dobânzilor, cauze datorate cadrului de reglementare și mai ales impactul instabilității acestuia asupra mediului de afaceri, implicarea excesivă a factorului politic în mediul de afaceri și nu în ultimul rând cadrul macroeconomic în care agenții economici își desfăsoară activitatea. Astfel prin identifi carea factorilor care generează risc, sau determinând originea riscurilor semnifi cative, conducerea instituției fi nanciar-bancare poate avea un instrument performant de modelare a sistemului de gestionare a riscurilor dar la rândul lui acesta poate fi considerat un instrument obiectiv prin care managementul poate să fundamenteze deciziile strategice în vederea minimizării pierderilor asociate factorilor de risc.

Literature review Lucrarea prezentată de Anghelache (2010) reprezintă o referință în studierea modelelor și metodelor de identifi care și modelare a riscurilor în sistemul fi nanciar bancar. De asemenea, Sfetcu (2011), precum și Anghel,


Sfetcu și Bodó (2016) au analizat aspectele generale ale factorilor de risc aferente activității economice și au prezentat diverse metode de evaluare a activității economice, iar Anghel, Diaconu și Popovici a analizat aspectele teoretice privind modelele cele mai uzuale de analiză a riscurilor. Principalele aspecte aferente activității fi nanciar-bancare a fost analizat de către Anghelache, Anghelache și alții (2016), care cuprinde o clasifi care detaliată a factorilor de risc și propune o grupare ale acestora pe baza mai multor criterii de similitudine. De asemenea, aspecte teoretice privind riscurile bancare si originea acestora au fost studiate în detaliu de către Sfetcu (2008), Pirvu și Mehedințu (2010), Gavalas și Syriopoulos (2014), Anghelache, Begu și alții (2012), respectiv Anghelache și alții (2017), toate aceste lucrări prezintă puncte de vedere bine structurate referitor la sursa riscului bancar și impactul acestora asupra activității instituțiilor respective. Aspecte esențiale privind administrarea riscului de credit (sau de creditare) au fost studiate în detaliu de către Miller (2014), care include atât procesele de luare a deciziilor înainte de aprobare cât si cele de urmărire a rambursării angajamentelor asumate. În mod similar, implicațiile riscurilor fi nanciare, cu precădere a riscului de credit a fost analizat și cercetat de către Apostu și Preduț (2014), precum și de către Anghelache (2010), urmărind o abordare largă a cauzelor generatoare și fenomenelor implicate. Aspecte privind sursa de risc ce rezidă din diverse modele de măsurare a riscurilor și acuratețea sistemelor interne de rating si modelare au fost analizate de către Cipovová și Dlasková (2016) subliniind implicațiile privind capitalul minim necesar în funcție de metodologia abordată. Anghelache și Bodo (2016) au studiat contextul apariției unor riscuri care pot fi considerate că pot ajunge la nivelul de risc sistemic, care pot conduce la situații de criză într-un anumit mediu de afaceri, o zonă economică sau chiar la nivel mondial. În lucrare au prezentat și principalele cauze de risc care pot accentua o situație astfel încât aceasta să degenereze în risc sistemic. Pastor și Veronesi (2016) au analizat impactul deciziilor politice luate de guverne, care generează la rândul lor o anumită incertitudine în mediul de afaceri decizii care pot fi purtătoare de risc semnifi cativ in funcție de implicațiile/consecințele acestora. Concomitent Anghelache, Bodó și Dumbravă (2018) au realizat o analiză a impactului riscului suveran și cel de țară în cazul entităților economice care au expunere către alte regiuni, și care constituie o sursă de incertitudine ducând la riscuri specifi ce acestor tipuri de tranzacții. Un factor important în administrarea riscurilor rezultă din nivelul de acces la informație. Nivelul de acces la informație poate fi o cauză importantă a riscurilor bancare, aspect care fost studiat de către Anghelache, Bodó și Marinescu (2017), ajungând la concluzia că “informația reprezintă putere”,


astfel încât cu cât avem la dispoziție mai multe informații din surse credibile, cu atât modelele de analiză si simulare pot fi mai performante și pot refl ecta realitatea mai fi del. Un alt aspect referitor la schimbul de informații a fost analizat de către Mishkin (2004), care a analizat diferența de perspectivă dintre client și bancă, si consideră că o cauză importantă a riscului rezultă din selecția adversă și hazardul moral, ceea ce rezultă din “informația ascunsă” de către părțile implicate atât în procesul de analiză cât și faza de derulare/urmărire a creditelor. În mod similar Anghelache, Anghel și Bodó (2017) au studiat impactul asimetriei de informații în procesul de administrare a riscurilor, și au concluzionat că riscul cauzat de lipsa de informații tind să se estompeze prin utilizarea de sisteme IT din ce în ce mai performante si accesului larg la surse de date credibile care vor tinde către în viitor către sisteme de monitorizare bazate pe informații obiective. Nu în ultimul rând, rolul instituției având rolul de supraveghere fi nanciar-bancară exercitate de către instituțiile abilitate au fost studiate de către Anghelache, Sfetcu și Bodó, 2017, iar impactul politicilor fi scale și monetare asupra băncilor a fort studiat de Anghelache, Bodo și alții (2017). Măsurile prudențiale ale supravegherii bancare cum sunt prezentate în BNR (2013) și BNR-CNVM (2006b), respectiv cele organizatorice specifi ce de clasifi care a riscurilor (BNR-CNVM, 2006a), și măsuri de provizionare (BNR, 2012) deși au rolul de a diminua riscul aferent activității bancare, la rândul lor pot genera alte tipuri de risc care vor trebui gestionate de conducerea băncii.

Metodologia cercetării, date, rezultate și discuții Riscul reprezintă un fenomen care are la origine o incertitudine, care poată să producă o pierdere / pagubă dacă nu sunt luate măsuri adecvate de prevenire. Astfel pentru a putea gestiona în mod corespunzător riscurile, în primul rând trebuie să încercăm să identifi căm cauzele care duc la aceste situații de incertitudine, ceea ce putem considera ca fi ind la originea riscului respectiv. Fiecare sursă de risc are implicații asupra derulării afacerii unei entități economice, și pot infl uența modul în care va evolua afacerea respectivă. Managerii se confruntă zilnic cu situații de a lua decizii pentru a îndrepta afacerea către direcția în care să producă profi t. Dar zilnic sunt confruntați cu situații de incertitudine care le pune la incercare pe de o parte spiritul antreprenorial, de aventură, de a se angaja în situații riscante iar pe de altă parte cel conservator de a se ferii de neprevăzut, de a căuta modalități prin care să identifi ce consecințele deciziilor, sau de a se acoperii cu măsuri asiguratorii. În mod particular, sistemul fi nanciar-bancar are un rol semnifi cativ în gestionarea unor riscuri semnifi cative, dat fi ind că la rândul lor aceste instituții


furnizează surse de fi nanțare pentru alți agenți economici, iar in cazul in care o bancă ar ajunge în situație difi cilă, toate entitățile economice ce depind de acesta ar putea ajunge în situație economică difi cilă. În cele ce urmează încercăm să trecem în revistă principalele surse de riscuri care afectează activitatea fi nanciar-bancară, și au efecte directe atât asupra băncii respective dar infl uențează în mod direct sau indirect clienții / partenerii de afaceri ai acesteia. Fiecare persoană dintr-o bancă (sau fi rmă) este de fapt responsabilă pentru modul de derulare a afacerii, și în același rând implicat direct în procesul de administrare a riscurilor afacerii – chiar dacă nu este conștient în mod direct de acesta.

• Cauză internă sau externă O primă clasifi care a sursei generatoare de risc se referă la faptul dacă aceasta are originea într-un factor intern care poate fi considerat ca fi ind direct asociat activității / administrării proprii a afacerii sau sunt riscuri care rezultă din fenomene/evenimente externe companiei respective. Având în vedere rolul conducerii asumat în fața acționarilor, aceștia trebuie să se preocupe ca riscurile în general să producă efecte defavorabile cât mai mici. Astfel, în cazul riscurilor având originea în exteriorul companiei, conducerea trebuie să le identifi ce și să ia măsuri corective prin care să diminueze efectele negative ale acestora. În mod contrar, în cazul riscurilor interne pe lângă masuri reactive conducerea are la îndemână și pârghiile prin care poate elimina sursa (cauza) riscului respectiv prin luarea de măsuri preventive. Pe lângă măsurile corective și cele preventive de mai sus, conducerea mai are la dispoziție și măsuri asiguratorii prin care își ia măsuri preventive pentru riscuri având originea externă. Un astfel de exemplu sunt polițele de asigurare sau constituirea de provizioane, prin intermediul cărora conducerea își asumă un anumit cost care se presupune că are rolul de a diminua afectele riscul asociat asigurării. Analiza SWOT este o metodă foarte simplă, care are in vedere identifi carea riscurilor interne și externe încă din faza de planifi care a afacerii, și le pune în oglindă cu oportunitățile specifi ce. • Riscul managerial – apetitul de risc (asumat sau gestionat) Acest aspect are originea în însăși spiritul antreprenorial, care presupune asumarea unor riscuri în cunoștință de cauză, adică antreprenorul în mod voit se expune la anumite riscuri în speranța ca rezultatele afacerii să fi e mai mari decât sumele investite. Astfel, prin riscul asumat, managerii deși știu că operațiunile respective pot cauza pierderi dar în același măsură pot genera și câștiguri mai mari decât alte afaceri cu risc ponderat se lansează în domenii cu un risc mai ridicat.


Pe de altă parte, riscul gestionat se referă la cauze care nu țin de voința antreprenorului respectiv, iar acesta are o atitudine reactivă / corectivă la apariția riscurilor respective și care impune luarea unor măsuri de minimizare a efectelor negative. Pe baza celor două criterii și în funcție de gradul de risc asumat, managerii pot fi clasifi cați gradual pornind de la cei cu „apetit de risc” și mergând până la cei „prudenți”. Rolul managementului în orientarea strategică a fi rmei este esențială și trebuie să urmărească realizarea unor indicatori fi nanciari așteptați de acționari, și totodată trebuie să în gestioneze cu precauție situațiile cu risc semnifi cativ. Strategia la rândul lui poate sta la originea unor riscuri, care rezultă din probabilitatea de adoptare a unei strategii greșite de către conducere, sau prin necunoașterea contextului economic-social conducerea si-a asumat angajamente cu riscuri prea mari (rezultate nerealiste) care pot avea consecințe fatale pentru fi rma respectivă. Cunoașterea, și mai ales urmărirea atentă a evoluției mediului de afaceri pot da indicii prețioase pentru managerii experimentați pentru a formula o strategie viabilă și a se angaja în operațiuni cu riscul asumat, factor care este puternic infl uențat de subiectivismul și experiența factorului decident („fl erul”). Dar chiar și o experiență managerială bună poate fi considerată ca sursă de risc, dat fi ind optimismul („miopia”) managerilor de succes că anumite situații riscante dacă au fost evitate până acum vor putea fi evitate și în viitor.

• Cauza ce rezultă din accesul la informație Această cauză are la bază accesul diferențiat la informație a părților implicate în afacere. Astfel fi ecare parte posedă informații „prețioase” sau „strategice” pe care le consideră că sunt viabile pentru afacerea sa și pe care nu dorește să le divulge celeilalte părți cu speranța de a obține avantaje suplimentare. Acest aspect este cunoscut în literatura de specialitate ca asimetrie de informații, un exemplu tipic din domeniul fi nanciar-bancar se referă la furnizarea de către solicitant a unor date ajustate în plus pentru obține condiții mai bune de creditare. O altă cauză asociată nivelului de informații este cel aferent hazardului moral, prin care fi nalizarea înțelegerii una din părți nu depune eforturi similare cu cealaltă parte în vederea respectării acordului. Un exemplu tipic poate fi considerat cazul în care având poliță de asigurare „full casco” un șofer ar putea să conducă mai neglijent decât daca ar avea o poliță cu risc împărțit („cu fransiză”). Al treilea aspect legat de informații care poate cauza un risc se referă la problema Principal-Agent, prin care în derularea unei tranzacții este


implicat un intermediar (Agent), care poate avea interese personale pe care le ascunde față de cel care l-a angajat să-l reprezinte (Principal). Un astfel de exemplu se poate considera un avocat care este angajat să reprezinte pe cineva în instanță, dar nu avem siguranța că va face tot ceea ce este posibil pentru a servi clientul, sau alt caz, al unui agent imobiliar care joacă la două capete ca să obțină avantaje atât de la vânzător cât și de la cumpărător. În prezent evoluția tehnologică în domeniul IT oferă din ce în ce mai multe unelte de analiză și surse de date statistice (big data), care pot ajuta în procesul de luare a unor decizii fundamentate bazate pe criterii din ce in ce mai obiective.

• Cauza aferente problemelor clienților Această cauză poate fi generic asociată cu riscul de creditare, care în sens larg se referă la imposibilitatea unor clienți de a putea rambursa datoria asumată de la bancă, sau în mod fraudulos refuză să ramburseze creditul. În cazul în care banca nu întrevede posibilitatea de redresare a clientului și probabilitatea de rambursare este minimă, banca poate trece la măsuri de executare a garanțiilor în vederea recuperării datoriilor. Pe de altă parte în vederea acoperirii unor potențiale pierderi băncile sunt obligate de prevederile legale să constituie provizioane de risc prin care iau în calcul un factor asigurator bazat pe estimări statistice care pot acoperii unele pierderi. La rândul său, motivul pentru care clientul nu rambursează poate avea cauze obiective care ar trebui să fi e luat în considerare de bancă (împrumutant), în discuțiile cu clientul respectiv și dacă sunt îndeplinite condițiile de bune intenții să li se acorde circumstanțe atenuante si rescadențarea datoriilor în concordanță cu noile condiții de afaceri ale fi rmei. Există cazuri în care unele bănci din comoditate și minimizare a costurilor de recuperare, decid ca să „execute” garanția, sau să vândă datoria către fi rme de recuperare. Aceasta este un exemplu clasic de transferare a riscului, dar si o modalitate rapidă de „curățare a bilanțului” de credite neperformante – fapt care a fost utilizat la fi nele crizei economice.

• Cauza de lichiditate / capital Această cauză este asociată cu probabilitatea de rambursare a împrumuturilor angajate de către bancă dar și de restituire a depozitelor constituite de către clienți. Lichiditatea reprezintă de fapt capacitatea băncii de a obține la un moment dat fondurile necesare fi nanțării angajamentelor sale, iar acest lucru să se realizeze în timp cât mai scurt și la costuri cât de cât rezonabile. Criza de lichiditate poate avea cauza în necesitatea de lichiditate pe termen scurt cauzat fi e de o cerere crescândă de retrageri de fonduri din


depozitele constituite de clienți, fi e că împrumuturile nu sunt rambursate conform scadențarelor stabilite cu clienții. În consecință, banca trebuie să asigure fi nanțarea lor pe termen scurt din alte surse, ceea ce implică un cost suplimentar pentru bancă, dar la rândul lui poate transmite criza și către alte instituții de credit, fapt care poate conduce la fenomenul de risc sistemic dacă nu este administrat corespunzător de structura de supraveghere națională. Lipsa de lichiditate este cauza multor probleme care pot afecta grav nu numai o instituție fi nanciară dar se poate extinde si la alte instituții fi nanciar-bancare, fapt pentru care managementul instituțiilor fi nanciar-bancare trebuie să fi e foarte atenți la aspectele care infl uențează nivelul de lichiditate. Astfel criza de lichiditate poate avea multe alte cauze care le generează, care trebuie să fi e identifi cate, evaluate si administrate corespunzător. Organele de reglementare la rândul lui impun anumite măsuri de prevenire și limitare a expunerii, cerințe minime de capital (ex. BASEL III), dar și efectuarea unor teste/simulări de răspuns (numite „stress-test”) prin care băncile să dovedească faptul că sunt capabile să răspundă rapid unor evenimente imprevizibile, dar sunt capabile să absoarbă anumite șocuri externe.

• Cauze macroeconomice De fapt, în acest caz vorbim de mai mulți indicatori care sunt utilizați pentru măsurarea performanței la nivel național dintre care vom analiza doar cele care au impact direct asupra riscurilor fi nanciar-bancare. Poate cea mai importantă cauză este cel asociat ratei de schimb valutar, dat fi ind faptul că pe aceste rate de schimb se bazează creditele în valută. O creștere semnifi cativă a ratei de schimb cum a fost cel CHF/RON a avut impact semnifi cativ asupra sistemului fi nanciar-bancar atât în mod direct prin expunerea la o valută considerată „exotică” dar mai ales în mod indirect prin clientela băncilor prin creșterea semnifi cativă a ratelor creditelor acestora. Acest fapt a condus la declanșarea unei situații de criză la nivel național, dar care a fost gestionat cu calm și precauție de organul de supraveghere național (BNR) și astfel a fost evitat o situație de criză sistemică. Un alt aspect care este asociat cu o cauză macroeconomică se referă la nivelul ratelor dobânzilor, care se ajustează în concordanță cu condițiile de piață – în încercarea de a aduce stabilitate pe piață. Organul de supraveghere național (BNR) stabilește dobânda de referință la nivel național (ROBOR) la care se aliniază băncile comerciale, iar de pe plan internațional cele mai uzitate nivele de referință utilizate în România sunt cele aferente USD (LIBOR) si de EUR (EURIBOR). Variația acestor nivele de referință au ca efect în special variația costului creditelor, în contextul în care se dorește scăderea creditării și încurajarea economisirii aceste dobânzi cresc, si viceversa – toate depinzând


de intențiile organelor de reglementare, si de stabilitate macroeconomică specifi ce. Un exemplu recent este cazul creșterii ROBOR, ceea ce a cauzat creșterea ratelor creditelor care se bazează pe dobânda variabilă ROBOR. PIB, creșterea economică, nivelul infl ației, sau rata șomajul sunt indicatori socio-economici care căror evoluție infl uențează în mod direct sistemul fi nanciar bancar. De exemplu, creșterea infl ației scade puterea de cumpărare a populației, care va avea mai puțini bani și astfel crește riscul de nerambursare a creditelor. Similar, creșterea șomajului poate fi asociat ca fi ind cauza asociată în mod direct cu riscul de nerambursare a creditelor. De altfel Institutul național de Statistică (INS) publică periodic seturi de indicatori macroeconomic dar și corelații dintre aceștia si evoluția performanței economice a diverselor sectoare economice.

• Cauza suverană sau de țară Aceste riscuri au originea în dependența mediului de afaceri a contrapartidei cu care se derulează afacerea – în special tranzacții internaționale, și care este asociat cu probabilitatea pierderilor din activități transfrontaliere datorită unor evenimente ce depind, total sau parțial, de controlul guvernului străin și de evoluția mediului de afaceri din țara sau zona respectivă. La rândul lor, contextul economic dintr-o țară/zonă este infl uențat de o multitudine de factori, și determinat de cauze care nu întotdeauna pot fi cunoscute de partenerul din afara țării (sau investitor), ceea ce agravează riscul aferent afacerii cu partenerul din zona respectivă. Riscul de țară este cuantifi cat prin intermediul unor califi cative date de instituții de rating de renume și recunoscute la nivel mondial pentru performanța, stabilitatea și perspectivele economice a unei țări, factori politici, factori naturali etc. Astfel se presupune că învestitorii pot avea la dispoziție indicatori specifi ci care să permită o comparabilitate a diverselor medii de afaceri de pe glob. Acești indicatori se revizuiesc periodic sau ori de câte ori se manifestă un eveniment major undeva în zona care este vizată/evaluată – ex. revoltă, război, schimbări politice, epidemie, fenomene naturale etc.

• Cauze operaționale Sub numele colectiv de riscuri operaționale în lucrările de specialitate găsim mai multe abordări care identifi că diverse cauze ale acestor fenomene, cea mai sintetică defi niție fi ind cea propusă de Comitetul Basel care precizează că sursa riscurilor operaționale se afl ă gestiunea inadecvată a proceselor interne, oamenilor și sistemelor. Dintre elementele care pot genera risc operațional în cele ce urmează vom menționa doar cele mai importante, fi ecare bancă este liber să extindă lista (să îmbunătățească modelul de risc) cu elemente nou care pot cauza risc operațional.


Astfel, riscul de proces este legat îndeaproape de derularea proceselor interne care guvernează activitatea băncii, și impune un cadru bine organizat de norme și proceduri, dar și măsuri de urmărire și control; Funcționarea defectuoasă a sistemelor și mai ales a sistemelor IT reprezintă o cauză semnifi cativă în contextul tehnologic actual când aproape toate operațiunile bancare se derulează prin intermediul platformelor IT; Riscul tehnologic este asociat cu nivelul de evoluție tehnologică, iar imposibilitatea de a tine pasul cu tehnologia poate fi o sursă de risc care creează dezavantaj competitiv. Securitatea sistemelor informatice poate avea atât cauze externe (atacuri cibernetice) cât și interne (acces neautorizat la sisteme, scurgeri de date); Practici defectuoase legate de clientelă, se referă la o relație improprie privind clientela, spălarea banilor, vânzarea unor produse greșite, derularea unor operațiuni restricționate unor clienți, neidentifi carea operațiunilor de spălare a banilor, neaplicarea procedurilor de cunoaștere a clientelei (Known Your Customers - KYC); Punerea în pericol a activelor corporale include riscurile asociate cu furtul activelor, vandalism, actele de terorism, război, incendii, cutremure, catastrofe naturale care afectează infrastructura operațională a băncii; Personalul din bănci reprezentând o sursă importantă de apariție a riscului operațional din cel puțin trei motive: fl uctuația de personal, pregătirea profesională inadecvată și lipsa de specialiști in anumite domenii; Riscul reputațional este cauzat de pierderea încrederii în instituția fi nanciar-bancară respective urmare unor tranzacții care au expus banca la imposibilitatea de a-și onora obligațiile sale față de clienți, ceea ce poate avea un impact prin scăderea prețului s.a.m.d.

• Cauze datorate fraudei Frauda reprezintă cauza unor riscuri ce exprimă probabilitatea comiterii în mod intenționat (premeditat) a unor furturi sau efectuarea unor acțiuni contrare intereselor băncii. În funcție de cine a cauzat, frauda poate fi diferențiată în cauze interne, externe sau combinate. Frauda internă este cauzată de încălcarea cu rea credință de către personalul băncii a normelor/procedurilor de lucru, efectuarea de operații incorecte, efectuarea de operații pe conturile clienților fără consimțământul lor, divulgarea de informații confi dențiale, dar și acceptarea cu bună știință a unor înscrisul false sau cu valori nerealiste etc. Frauda externă are originea în rândul clienților (sau contrapartidei) și reprezintă acțiunea premeditată a unor terți de a trage foloase necuvenite din relația cu banca, cum ar fi obținerea de credite cu acte false, prezentarea de documente, acte false sau mincinoase, supraevaluarea garanțiilor, încasarea creditului si refuzul la plata ratelor, etc. Cazul și mai grav este când există o complicitate dintre un angajat (intern) si


un client fraudulos (extern) prin care în mod concertat se intenționează de a obține foloase necuvenite în mod direct de la bancă (furt deturnare de fonduri), sau prin favorizarea unor tranzacții cu profi t ridicat. În această categorie intră si fraudele informatice prin care hackeri externi pot obține credențialele de acces în sisteme informatice de unde pot fura datele vitale despre clienți, tranzacții etc. dar pot derula operațiuni frauduloase in numele altor clienți. Oricum am prezenta, frauda este considerată o infracțiune și este pedepsită de lege prin acțiune penală, iar persoanele găsite vinovate din sistemul bancar riscă să fi e excluse din a putea fi angajate în bănci.

• Cauze de reglementare / juridic Un factor important al mediului de afaceri se referă la stabilitatea/predictibilitatea contextului juridic stabilit de reglementările în vigoare, orice modifi care a unei reglementări (în special legi, norme, regulamente) la nivel macroeconomic pot cauză o discontinuitate în derularea afacerii din rândul companiilor și totodată a băncilor. Mai concret în cazul băncilor adoptarea unei noi norme care vizează creșterea supravegherii și a controlului organului de supraveghere (care are intenții bune de a limita excesele din mediul bancare și a ține sub control stabilitatea întregului sistem) de fapt impun limitări în procesul de derulare a afacerii, deci conducerea băncilor vor trebui analizeze impactul și să-și redefi nească strategia de afaceri (business plan-ul). Prin deciziile nefundamentate și intempestive luate, factorul politic poate infl uența semnifi cativ acest risc, chiar poate duce la declanșarea situației de risc sistemic. O altă sursă de risc care poate fi asociat de sistemul juridic re referă la cadrul intern de reglementare, care prin lipsa unor proceduri clare și bine redactate pot duce la situații de incertitudine – deci factor de risc, sau breșele de reglementare pot fi speculate în scopul fraudării instituției respective – așa cu am prezentat mai înainte. Pe de altă parte, supra-reglementarea va crea un sistem mai predictibil dar mai rigid și greoi de urmat, operarea și întreținerea unui sistem complex necesită efort și costuri mari, ceea ce se refl ectă în mod direct în rezultatele fi nanciare. În consecință, îi revine managementului sarcina de a găsi un punct de „optimum”, prin care să fi e satisfăcute atât cerințele de reglementare și documentare, dar care totuși să permită o adaptare facilă și rapidă la schimbările din mediul economic. Tot de domeniul juridic se poate lega și cauza asociată cu riscul de solicitare a unor pretenții juridice din partea clienților ca urmare a acționării băncii în judecată, și care au un grad mare de incertitudine / pierdere și care sunt datorate nerespectării unor condiții juridice, sau clauze contractuale abuzive, sau datorate unor activității greșite ale personalului (ex. un aviz juridic intern se dovedește a fi greșit în justiție; sau o un contract de vânzare fraudulos


nu încadra si cauzele de risc care sunt asociate cu amenzile de plătit de bancă urmare unor controale și prin care au fost constatate nerespectarea unor legi, norme sau s-au constat abuzuri din partea personalului în relația cu clienții.

• Cauze politice Cauzele de risc care au originea în factorul politic sunt strict legate de cele de reglementare prezentat mai înainte. Factorul politic prezintă un anumit grad de incertitudine prin anumite acțiuni și decizii populiste, insufi cient fundamentate din punct de vedere economic, care pot avea consecințe uneori greu de prezis. Multe dintre deciziile politice cu implicații economice luate de Guvern în ultima perioadă nu au o susținere economică bine susținută de argumente obiective, unele fi ind chiar contrare unor politici monetare si fi scale care vizează macrostabilitatea economică a țării. De exemplu, creșterea salariilor și a pensiilor, angajarea de cheltuieli de investiții concomitent cu reducerea impozitului pe venit, al TVA, și eliminarea unor taxe și accize pot crea dezechilibre economica care pot avea consecințe pe termen mediu și lung care vor putea fi greau rebalansate în viitor (revenirea starea de echilibru stabil). O altă sursă de risc care are originea in factorul politic și în deciziile acestuia (fi e că vorbim de Guvern, de Parlament sau de alte instituții de interes național) reprezintă divergența de opinii exprimate de diverse personaje politice, care pot bulversa mediul economic, precum și opinii personale exprimate in mass-media, care fi ind prezentate de persoane expuse politic și care pot fi interpretate de către audiență din mediul economic ca fi ind poziția ofi cială a instituției respective Pe plan internațional, o sursă de risc și incertitudine de origine politică, dar cu implicații majore pe tot globul putem considera de exemplu BREXIT-ul – ale cărui efecte sunt difi cil de evaluat / modelat în prezent.

Concluzii În concluzie, prin acest articol am încercat să oferim o vedere de ansamblu asupra principalelor cauze generatoare de riscuri în sistemul fi nanciar bancar, lista poate continua și cauzele pot fi detaliate și analizate în adâncime mult mai mult, O primă concluzie se referă la modul de gestionare a riscurilor bancare, prin care pe lângă respectarea prevederilor legale, fi ecare instituție de credit este liber să găsească punctul optim prin care costul măsurilor de gestionare a riscurilor să se potrivească cu valoarea potențială a pierderilor. A doua concluzie se referă la rolul dual al conducerii, prin care aceasta trebuie să pună în aplicare măsuri de identifi care, măsurare și gestionare a riscurilor specifi ce, iar pe de altă parte trebuie să stabilească o strategie de


afaceri care să fi e profi tabilă pentru acționari, toate aceste aspecte în condițiile respectării cadrului legal de reglementare. A treia concluzie putem formula ca fi ind necesitatea de a avea sisteme adecvate de captare a evenimentelor generatoare de risc, de a avea modele complexe care să fi e capabile să proceseze un volum mare de date, si care să fi e actualizate la zi cu multitudinea surselor de risc = factori de intrare in aceste modele. Prin urmărirea fl uxului de derulare a activităților si introducerea unor puncte de control se încearcă identifi care tranzacțiilor ieșite din tipar care pot fi considerate potențial frauduloase. A patra concluzie are în vedere factorii externi instituției de credit, dar care infl uențează în mod direct succesul unei afaceri. Astfel stabilitatea legală/juridică si predictibilitatea mediului de afaceri, implicarea cât mai redusă apoliticului sunt doar câteva aspecte care pot determina in mod pozitiv soarta unei afaceri. Și o ultimă concluzie este aceea că originea riscurilor pe care le-am prezentat trebuie întotdeauna tratate și analizate într-un context mai larg, cel al riscurilor cadrului economic specifi c care pot să apară pe piața fi nanciar-bancară și care pot afecta interesele băncii în cauză. Oricum am privi lucrurile, sistemul bancar din România este bine reglementat si supravegherea bancară exercitată de BNR urmărește stabilirea unui cadru de reglementare care să evite derapajele care ar putea duce la apariția unei situații de risc sistemic

Bibliografi e

1. Anghel M.G, Diaconu A., și Popovici M. (2016). Theoretical considerations regarding risk analysis models, Revista Română de Statistică – Supliment, vol. 2016, nr. 9, pp. 64-72

2. Anghel M.G, Sfetcu M., Bodó Gy, și Burea D (2017). Managementul riscurilor bancare, Revista Română de Statistică – Supliment, vol. 2017, nr. 11, pp. 79-86

3. Anghelache, C. (2006). Elemente privind managementul fi nanciar, Note de curs, Editura Artifex, Bucuresti

4. Anghelache, C. (2010). Metode și modele de măsurare a riscurilor si performanțelor fi nanciar-bancare, Second edition, Editura Artifex, București

5. Anghelache, C., Anghel, M.G. și Bodó, G. (2017). Aspecte teoretice privind rolul informațiilor în procesul de modelare a deciziilor / riscurilor. Revista Română de Statistică – Supliment, vol. 2017, nr. 6, pp. 92-101

6. Anghelache, C., Anghelache, G.V., Anghel, M.G. și Niță, G.(2016). General Notions on banking Risks, Revista Română de Statistică – Supliment, vol. 2016, nr. 5, pp.13-18

7. Anghelache, C., Begu, L. și alții (2012). Diagnosis of the Financial-Banking Risk, Revista Română de Statistică – Supliment, vol. 2012, nr. 2, pp. 260-264

8. Anghelache, C. și Bodó, Gy. (2016). Theoretical aspects regarding systemic risk and managerial decisions during the crisis. Revista Română de Statistică – Supliment, vol. 2016, nr. 12, 109-116

9. Anghelache, C. și Bodó, Gy. (2018). Analiza riscului de lichiditate la instituții fi nanciar-bancare. Revista Română de Statistică – Supliment, vol. 2018, nr. 1, 56-64


10. Anghelache C., Bodó G. și Marinescu A. I. (2017). Asymmetric Information in Case of Decision under Risk, Revista Română de Statistică – Supliment, vol. 2017, nr. 1, pp. 22-36,

11. Anghelache C., Bodó G. și Dumbravă S. (2018). Aspecte teoretice privind riscul de țară si riscul, Revista Română de Statistică – Supliment, vol. 2018, nr. 1, pp. 132-140,

12. Anghelache, C., Sfetcu M., Bodó, G., și Avram D. (2017) Theoretical notions about banking risks. Revista Română de Statistică – Supliment, vol. 2017, nr. 11, pp. 33-42

13. Anghelache, C., Bodó, Gy. și alții (2017) Noțiuni privind politicile monetare și fi scale optime. Revista Română de Statistică – Supliment, vol. 2017, nr. 5, pp. 104-121

14. Anghelache, C., Sfetcu M., și Bodó, Gy. (2017) Analiza riscurilor bancare în contextul acordurilor Basel. Revista Română de Statistică – Supliment, vol. 2017, nr. 12, pp. 76-82

15. Apostu, T., Predut, A. S. (2014), - Riscul de credit, Colecţia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE nr. 2/2014, pp. 186-207;

16. Cipovová, E. și Dlasková, G. (2016). Comparison of Different Methods of Credit Risk Management of the Commercial Bank to Accelerate Lending Activities for SME Segment, European Research Studies, vol. 19, issue. 4, pp. 17-26

17. Echart, L, Gollier, C, Schlesinger, H, (2005). Economic and Financial Decisions under Risk, Princeton University Press

18. Gavalas D. și Syriopoulos T. (2014) Bank Credit Risk Management and Rating Migration Analysis on the Business Cycle, International Journal of Financial Studies, vol 2(1), pp. 122-143

19. Miller P. G. (2014). The Role of Risk Management and Compliance in Banking Integration, New York University Law and Economics Working Paper, 2014-11, pp. 1-26

20. Mishkin, S. F. (2004). The Economics of Money, Banking and Financial Markets, Columbia University, 7th edition, 2004, Chapter 9;

21. Pastor, L. și Veronesi, P. (2013). Political uncertainty and risk premia. Journal of Financial Economics, 110, 520-545

22. Pîrvu, C., Mehedinţu, A. (2010) Considerations Concerning the Banking Credit and its Optimization’’, Annalele Universiății din Petroşani - Economics, nr. 4/2010

23. Sfetcu, M. (2008) Lending Risk – The quality function of banking loan portfolio, Revista Română de Statistică – Supliment,, vol. 2008, nr. 10, pp. 29-48

24. Sfetcu, M. (2011) Indicatori de evaluare a situațiilor fi nanciare ale clienților gestiunii resurselor, Revista Română de Statistică – Supliment, vol. 2011, trim III, pp. 82-89

25. BCBS (2000). Principles for the Management of Credit Risk, Basel Committee on Banking Supervision – Basel, September 2000

26. BNR (2012). Regulament nr. 5/2012, privind clasifi carea creditelor şi constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor specifi ce de risc de credit aplicabil entităţilor supravegheate de Banca Naţională a României, altele decât instituţiile de credit, published in The Offi cial Gazette of Romania, Part I 179 20.mar.2012.

27. BNR (2013). Regulament nr. 5/2013 privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit, published in The Offi cial Gazette of Romania, Part I 841 30.dec.2013

28. BNR–CNVM (2006a). Regulamentul BNR – CNVM nr.14/19/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru instituţiile de credit şi fi rmele de investiţii potrivit abordării standard,

29. BNR–CNVM (2006b). Regulamentului BNR – CNVM nr.17/22/2006 privind supravegherea pe bază consolidată a instituţiilor de credit şi a fi rmelor de investiţii.


THEORETICAL CONSIDERATIONS REGARDING THE GENESIS AND EVOLUTION

OF FINANCIAL-BANKING RISKS

Prof. Constantin ANGHELACHE PhD ([email protected])Bucharest University of Economic Studies / „Artifex” University of Bucharest Gyorgy BODO Ph.D Student ([email protected])Bucharest University of Economic Studies

Abstract In this article, the authors conducted a study of the main causes that trigger risks in the fi nancial-banking system. Risk is an element of uncertainty

that may have greater or smaller effects on the activity of the banking institution,

and these elements can be considered as input variables in the statistical and

economic models for the analysis of risk indicators. Risk management involves

a profound analysis of the causes that generate risk factors, identifying their

impact on the bank’s business model and, on the other hand, has an impact

on the modeling of bank risks. In this analysis, the authors inventoried the

signifi cant risks identifi ed by specialized studies and results from the practice /

experience of fi nancial-banking institutions, highlighting the uncertainty factors

that lead to the emergence of the respective risks. Identifying and knowing

as many risk-generating factors is a necessity for both management and any

employee, which can lead to a better understanding of the phenomena that can

infl uence the economic system in which the bank operates. Thus, by identifying

the risk factors or identifying the origin of the signifi cant risks, the management

of the fi nancial-banking institution and their clients can have an objective tool

to base their strategic decisions in order to minimize the risk-related losses.

Keywords: banking risk, risk factors, risk exposure, risk management, fi nancial-banking institutions

JEL Classifi cation: G21, G33

Introduction

Generally, risk occurs when there is uncertainty. The inability to foresee with certainty the future and the way in which the business will evolve is an uncertainty and is the source of the risks. Risk is an element of uncertainty that may have higher or lower effects on the activity of the banking institution and these elements can be considered as input variables in the statistical and economic models of indicators analysis and risk modeling. The authors of this study make an inventory of the signifi cant risks

identifi ed by the specialized studies, as well as those resulting from the practice


/ experience of the heads of fi nancial and banking institutions, which can lead

to a better understanding of the phenomena that can infl uence the economic

system in which the bank is operating. Risk management requires a detailed

analysis of the causes that generate risk factors, identifying their impact on the

bank’s business model, and, on the other hand, has implications for the bank

risk modeling process.

The article presents the main causes of uncertainty that lead to the

emergence of banking fi nancial risks, and requiring the identifi cation and

knowledge of as many risk-generating factors as is a necessity for both

management and any bank employee. It starts from generally applicable

issues for any business, the nature of the risks - purely assumed or assumed -

of their origin - caused by external or internal phenomena, as well as arising

from the deceitful intentions of those involved. Particular importance is given

to the role of information as well as to the causes that are due to the lack of

information or the concealment of information, causes stemming from the

way of interacting with the client, but also the problems they may face in

doing business (operating in the same social context -economic).

Particular attention is paid to the specifi c risks of the fi nancial and

banking activity and the causes that lead to the liquidity risk, the credit, the class

of operational risks specifi c to the banking activity, the impact of the exchange

rate, as well as the interest rates, causes due to the regulatory framework and

especially the impact of its instability on the business environment, the excessive

involvement of the political factor in the business environment, and last but not

least the macroeconomic framework in which the economic agents operate.

Thus, by identifying the risk factors or determining the origin of the

signifi cant risks, the management of the fi nancial-banking institution can have

an advanced modeling tool for the risk management system, but in turn it

can be considered an objective tool by which management can base strategic

decisions to minimize losses associated with risk factors.

Literature review The paper presented by Anghelache (2010) is a reference in studying

models and methods for identifying and modeling risks in the banking fi nancial

system. Also, Sfetcu (2011) and Anghel, Sfetcu and Bodó (2016) analyzed the

general aspects of risk factors related to economic activity and presented various

methods for assessing economic activity, and Anghel, Diaconu and Popovici

analyzed the theoretical aspects on the most common risk analysis models.

The main aspects of fi nancial-banking activity were analyzed by

Anghelache, Anghelache et al. (2016), which includes a detailed classifi cation

of risk factors and proposes a grouping of these based on several criteria of


similarity. Also, the theoretical aspects of banking risks and their origin were studied in detail by Sfetcu (2008), Pirvu and Mehedintu (2010), Gavalas and Syriopoulos (2014), Anghelache, Begu and others (2012) and Anghelache et al (2017), all these papers present well-structured views on the source of banking risk and their impact on the activity of the respective institutions. Essential aspects of credit (or credit) risk management have been studied in detail by Miller (2014), which includes both decision-making processes before approval and tracking of reimbursement of commitments. Similarly, the implications of fi nancial risks, especially credit risk, were analyzed and researched by Apostu and Preduţ (2014) as well as by Anghelache

(2010), following a broad approach to the generating causes and phenomena

involved. The risk source aspects of various risk measurement models and the

accuracy of internal rating and modeling systems were analyzed by Cipovová

and Dlasková (2016) highlighting the implications for the minimum capital

required according to the methodology approached.

Anghelache and Bodo (2016) studied the context of the emergence

of risks that can be considered as reaching the level of systemic risk that can

lead to crisis situations in a particular business environment, economic area

or even worldwide. In the paper, they presented the main causes of risk that

can accentuate a situation so that it degenerates into systemic risk. Pastor and

Veronesi (2016) analyzed the impact of governmental policy decisions, which

in turn generates a certain uncertainty in business decisions that can carry

signifi cant risks depending on their implications / consequences. At the same

time, Anghelache, Bodó and Dumbrava (2018) conducted an analysis of the

impact of sovereign and country risk on economic entities that have exposure

to other regions, and which is a source of uncertainty leading to specifi c risks

of these types of transactions.

An important factor in managing the risks stems from the level of

access to information. The level of access to information can be an important

cause of banking risks, which was studied by Anghelache, Bodó and Marinescu

(2017), concluding that „information is power”, so that more information is

available from credible sources, the analysis and simulation models can be

more effi cient and can refl ect the reality more faithfully.

Another aspect of the exchange of information was analyzed by

Mishkin (2004), which analyzed the perspective gap between the client and

the bank, and considers that an important cause of risk arises from adverse

selection and moral hazard, resulting from „ hidden information „by the parties

involved in both the analysis process and the loan development / tracking

phase. Similarly, Anghelache, Anghel, and Bodó (2017) studied the impact of

information asymmetry on risk management, and concluded that the risk of


lack of information tended to fade through the use of increasingly performing IT systems widespread access to credible data sources that will target future monitoring systems based on objective information. Last but not least, the role of the institution having the role of fi nancial

and banking supervision exercised by the competent institutions was studied

by Anghelache, Sfetcu and Bodó, 2017, and the impact of fi scal and monetary

policies on fort banks studied by Anghelache, Bodo and others 2017). The

prudential banking supervision measures as presented in NBR (2013) and

NBR-NSC (2006b), namely the specifi c organizational risk classifi cation

(NBR-NSC, 2006a), and provisioning measures (NBR, 2012) to mitigate the

risk of banking activity, in turn may generate other types of risk that will be

managed by the bank’s management.

Research methodology, data, results and discussions Risk is a phenomenon that is originally uncertain, which can cause a

loss / damage if appropriate prevention measures are not taken. So in order to

properly manage the risks, fi rst of all we must try to identify the causes that

lead to these situations of uncertainty, which we can consider to be the origin of

the risk. Each source of risk has implications for the business of an economic

entity, and can infl uence how the business will evolve. Managers face daily

decision-making situations to direct the business to direction in which to

generate profi t. But daily they are confronted with situations of uncertainty

that attempts to challenge entrepreneurial spirit, adventure, engage in risky

situations, and, on the other hand, the conservative one to look unpredictable,

to look for ways in which to identify the consequences of decisions, or to

cover up with precautionary measures.

In particular, the fi nancial-banking system has a signifi cant role to

play in managing signifi cant risks, as these institutions in turn provide sources

of funding to other economic agents, and if a bank is in a diffi cult situation,

all entities economic conditions that depend on it could end up in a diffi cult

economic situation.

In the following we try to review the main sources of risk affecting the

fi nancial and banking activity and have direct effects both on the respective bank

but directly or indirectly infl uence its clients / business partners. Every person in

a bank (or fi rm) is in fact responsible for the way business is run, and also directly

involved in business risk management - even if it is not directly aware of it.

• Internal or external cause A fi rst classifi cation of the risk generating source refers to whether

it originates in an internal factor that can be considered as directly related


to the business’s own business / management or risks arising from external phenomena / events to that company. Given the role of leadership in front of shareholders, they must be concerned that the risks in general will produce the least possible adverse effects. Thus, in the case of risks originating outside the company, management must identify them and take corrective measures to mitigate their negative effects. Conversely, in the case of internal risks in addition to reactive measures, the management has at hand also the levers which can eliminate the source (cause) of the respective risk by taking preventive measures. In addition to the above corrective and preventive measures, management also has precautionary measures to take preventive measures for external-origin risks. Such an example is insurance or provisioning policies whereby management assumes a certain cost that is supposed to diminish the risks associated with insurance. SWOT analysis is a very simple method, which aims at identifying internal and external risks from the planning stage of the business, and mirrors them with specifi c opportunities.

• Managerial risk - risk appetite (assumed or managed) This aspect originates in the entrepreneurial spirit itself, which

presupposes assuming known risks, ie the entrepreneur willingly exposes

himself to certain risks in the hope that the business results will be higher than

the invested sums. Thus, with the assumed risk, managers even though they

know that the respective operations can cause losses but can also generate

higher returns than other risk-weighted businesses are launched in areas with

higher risk.

On the other hand, the managed risk refers to causes that do not

belong to the will of the respective entrepreneur, and he / she has a reactive

/ corrective attitude to the emergence of the respective risks and requires

measures to minimize the negative effects. Based on the two criteria and the

degree of risk assumed, managers can be graded gradually from those with

„risk appetite” and going up to „prudent”.

The role of management in the strategic direction of the fi rm is

essential and should aim to achieve the fi nancial indicators expected by

shareholders, and at the same time it must manage with caution the situations

with signifi cant risk. The strategy in turn may be at the origin of risks,

resulting from the likelihood of adopting a wrong strategy by management, or

by ignoring the economic-social context, management has assumed too high-

risk commitments (unrealistic results) that may have consequences fatal for

that company.


Knowledge, and especially careful follow-up of the business environment, can provide valuable insights to experienced managers to formulate a viable strategy and engage in risk-taking operations, a factor that is strongly infl uenced by the subjectivity and experience of the decision maker (the «fl air» ). But even a good managerial experience can be considered as

a source of risk, given the managers› optimism («myopia») that some risky

situations if avoided so far can be avoided in the future.

• Cause resulting from access to information This case is based on differentiated access to information for the

parties involved in the deal. Thus, each party has „precious” or „strategic”

information that they consider to be viable for their business and which they

do not wish to divulge to the other party with the hope of gaining additional

benefi ts. This aspect is known in the literature as information asymmetry, a

typical example in the fi nancial-banking fi eld refers to the provision by the

applicant of more adjusted data to obtain better credit conditions.

Another cause associated with the level of information is that of moral

hazard, whereby the conclusion of the agreement one of the parties does not

make similar efforts with the other party to comply with the agreement. A

typical example can be considered as having a „full casco” insurance policy

that a driver could drive more carelessly than if he had a split-risk policy.

The third aspect of risk-related information relates to the Principal-

Agent issue whereby an agent (Agent) is involved in the conduct of a

transaction, which may have personal interests that he hides from the person

who hired him / It represents (Principal). Such an example can be considered

a lawyer who is committed to representing someone in court, but we do not

have the certainty that he will do everything possible to serve the client, or

otherwise, of a real estate agent who plays two heads like to gain advantages

from both the seller and the buyer.

At present, technological developments in the IT fi eld increasingly

provide analytical tools and large data sources, which can help in making

informed decisions based on increasingly objective criteria.

• Cause of customer problems This case may be generically associated with credit risk, which

broadly refers to the inability of clients to repay the debt assumed by the

bank, or fraudulently refuses to repay the credit. If the bank does not see the

possibility of recovering the client and the probability of reimbursement is

minimal, the bank may proceed to guarantee execution measures to recover

the debts. On the other hand, in order to cover potential losses, banks are


required by the legal provisions to constitute risk provisions by taking into account an insurance factor based on statistical estimates that may cover some losses. The reason why the customer does not reimburse may have objective causes that should be considered by the bank (the borrower) in the discussions with the client and whether the goodwill conditions are met to be given mitigating circumstances and debt rescheduling in line with the company’s new business conditions. There are cases where some banks from convenience and minimization of recovery costs, decide to „execute” the guarantee, or sell the debt to recovery companies. This is a classic example of risk transfer, but also a quick way to „clear the balance” of bad loans - a fact that was used at the end of the economic crisis.

• The liquidity / capital cause This is associated with the likelihood of repayment of the loans borrowed by the bank but also of repayment of the deposits made by the clients. Liquidity is in fact the ability of the bank to get the funds needed to fi nance its

commitments at some point in time, and this is done as soon as possible and

at reasonable costs. The liquidity crisis may be due to the need for short-term

liquidity caused either by an increasing demand for withdrawals from customer

deposits or by the fact that the loans are not reimbursed according to customer

due dates. Consequently, the bank has to secure their short-term funding from

other sources, which implies an additional cost to the bank, but it can also

transmit the crisis to other credit institutions, which can lead to systemic risk if

not is properly administered by the national supervisory structure.

Lack of liquidity is the cause of many problems that can seriously affect

not only a fi nancial institution but it can also be extended to other fi nancial-

banking institutions, for which the management of the fi nancial-banking

institutions must be very careful about the issues that infl uence the liquidity

level. Thus, the liquidity crisis may have many other causes that generate

them, which need to be identifi ed, evaluated and administered appropriately.

Regulatory bodies also require certain measures to prevent and limit exposure,

minimum capital requirements (eg BASEL III), but also test-response tests

(stress-test) to prove banks that they are capable of responding quickly to

unpredictable events but are capable of absorbing some external shocks.

• Macroeconomic causes In fact, in this case we are talking about several indicators that are used

to measure national performance, of which we will only analyze those that

have a direct impact on fi nancial-banking risks. Perhaps the most important


cause is that associated with the exchange rate, given that these exchange rates are based on foreign currency loans. A signifi cant increase in the exchange rate, such as CHF / RON, had a signifi cant impact on the banking and fi nancial

system, both directly through exposures to an „exotic” currency, but mostly

indirectly through banks’ clientele through signifi cant increases in rates their

credits. This led to a crisis situation at the national level but was managed

calmly and with caution by the National Supervisory Authority (NBR) and

thus a situation of systemic crisis was avoided.

Another aspect that is associated with a macroeconomic concern is the

level of interest rates, which is adjusted in line with market conditions - in an

attempt to bring stability to the market. The National Supervisory Authority

(BNR) establishes the national benchmark interest rate (ROBOR) to which

commercial banks are aligned, and internationally, the most used reference levels

used in Romania are USD (LIBOR) and EURIBOR ). The variation of these

benchmarks mainly results in a variation in the cost of credit, in the context of

lowering lending and encouraging savings, this interest rate increases, and vice

versa - all depending on the intentions of regulators and specifi c macroeconomic

stability. A recent example is the case of ROBOR growth, which has resulted in

higher loan rates based on ROBOR variable interest.

GDP, economic growth, infl ation, or unemployment rate are socio-

economic indicators whose evolution directly infl uences the banking fi nancial

system. For example, rising infl ation reduces the purchasing power of the

population, which will have less money and thus increases the risk of default.

Similarly, rising unemployment can be associated as the directly associated with

the risk of default. Moreover, the National Institute of Statistics (NIS) publishes

periodically sets of macroeconomic indicators, but also correlations between them

and the evolution of the economic performance of various economic sectors.

• Sovereign or country cause These risks arise from the dependence of the business counterpart of

the counterparty on the business, especially international transactions, which

is associated with the likelihood of losses from cross-border activities due to

events wholly or partly dependent on the control of the foreign government

and on the evolution of the environment business in that country or area. In

turn, the economic context of a country / region is infl uenced by a multitude of

factors, and determined by causes that can not always be known by the partner

outside the country (or investor), which aggravates the business risk with the

partner in the area concerned.

Country risk is quantifi ed through ratings from world renowned

rating agencies for a country’s performance, stability and economic prospects,


political factors, natural factors, etc. This suggests that vendors can have specifi c

indicators that allow comparability of the various business environments

around the globe. These indicators are reviewed periodically or whenever a

major event occurs somewhere in the area that is targeted / evaluated - eg.

revolt, war, political change, epidemic, natural phenomena, and so on.

• Operational Causes Under the collective name of operational risk in the specialized work

we fi nd several approaches identifying the different causes of these phenomena,

the most synthetic defi nition being proposed by the Basel Committee, which

states that the source of operational risks is the inadequate management of

internal processes, people and systems. Among the elements that may generate

operational risk in the following we will mention only the most important,

each bank is free to expand the list (to improve the risk model) with new

elements that can cause operational risk.

Thus, process risk is closely linked to the conduct of internal processes

that govern the Bank’s business, and imposes a well-organized framework of

rules and procedures, as well as tracking and control measures; The malfunction

of systems and especially of IT systems is a signifi cant cause in the current

technological context when almost all banking operations are carried out through

IT platforms; Technological risk is associated with the level of technological

evolution, and the inability to keep pace with technology can be a source of risk

that creates a competitive disadvantage. Information system security can have

both external causes (cyber attacks) and internal (unauthorized access to systems,

data leaks); Poor customer-related practices refer to an improper customer

relationship, money laundering, mis-selling, customer-restricted operations,

money laundering, Known Customers (KYC) ; Threat of corporal assets includes

the risks associated with asset theft, vandalism, terrorism, war, fi re, earthquakes,

natural disasters affecting the bank’s operational infrastructure; Bank staff is

a major source of operational risk for at least three reasons: staff fl uctuation,

inadequate training and lack of specialist in certain areas; Reputational risk is

caused by the loss of confi dence in the respective fi nancial-banking institution

as a result of transactions that exposed the bank to the impossibility of meeting

its obligations to customers, which may have an impact by lowering the s.a.m.

• Causes due to fraud Fraud is the cause of risks that express the likelihood of deliberately

committing (theft) of theft or acting against the interests of the bank.

Depending on who caused it, fraud can be differentiated into internal, external

or combined causes.


Internal fraud is caused by the bank’s gross negligence on working norms / procedures, performing incorrect operations, performing transactions on clients’ accounts without their consent, disclosing confi dential information, and knowingly accepting false or with unrealistic values, etc. External fraud

originates among clients (or counterparty) and is the intentional action of third

parties to draw undue advantage from the relationship with the bank, such

as obtaining fake credits, presenting documents, false or liar, overvaluing

collateral, receipt of credit and refusal to pay installments, etc. The worst case

is when there is a collusion between an employee (intern) and a fraudulent

(external) client by which he is concertedly intending to obtain undue advantage

directly from the bank (theft of funds) or by favoring transactions with high

profi t. This category includes computer frauds through which external hackers

can obtain access credentials in computer systems where they can steal vital

customer data, transactions, etc. but can carry out fraudulent operations on

behalf of other clients.

In any case, fraud is considered an offense and is punishable by

criminal law, and individuals found guilty of the banking system risk being

excluded from being employed in banks.

• Regulatory / legal reasons An important factor of the business environment refers to the

stability / predictability of the legal context established by the regulations

in force, any changes to a regulation (especially laws, norms, regulations) at

a macroeconomic level may cause a discontinuity in doing business among

companies and at the same time of banks. More specifi cally, in the case of

banks, the adoption of a new rule aimed at increasing the supervision and

supervision of the supervisor (which has good intentions to limit the excesses

in the banking environment and to control the stability of the whole system)

actually impose limitations on the business process , so banks’ management will

have to analyze the impact and redefi ne their business strategy. By unfounded

and inadequate decisions taken, the political factor can signifi cantly infl uence

this risk, and may even trigger the systemic risk situation.

Another source of risk that may be associated with the legal system

is the internal regulatory framework which, in the absence of clear and well-

drafted procedures, can lead to situations of uncertainty - hence a risk factor,

or regulatory breaches can be speculated in order to fraud of the respective

institution - as I have described earlier. On the other hand, over-regulation

will create a more predictable but more rigid and cumbersome system, the

operation and maintenance of a complex system requires great effort and

costs, which is refl ected directly in the fi nancial results. Consequently, it is up


to the management to fi nd an „optimum” point that satisfi es both regulatory and documentary requirements, but nevertheless allows for an easy and rapid

adaptation to changes in the economic environment.

Also the legal area can be related to the risk associated with claiming

legal claims from clients as a result of bank action in court and which are

highly uncertain / (eg an internal legal opinion proves to be wrong in court,

or a fraudulent sale contract does not fi t the risk causes that are associated

with fi nes to be paid by the bank as a result of controls and through which

violations of laws, norms, or abusive practices have been identifi ed by staff in

relation to customers.

• Political causes The risk causes that originated in the political factor are strictly related

to the regulatory ones outlined above. The political factor presents a certain

degree of uncertainty through some populist actions and decisions, economically

inadequately substantiated, which may have consequences sometimes diffi cult

to predict. Many of the political decisions with economic implications taken

by the Government lately do not have good economic support supported by

objective arguments, some of which are even contrary to monetary and fi scal

policies aimed at the economic macrostability of the country. For example,

increase salaries and pensions, hiring investment spending while reducing

income tax, VAT, and the elimination of taxes and duties may create economic

imbalances that may impact on the medium and long term that will be greau

rebalanced in future (returning steady state of balance).

Another source of risk that originates in the political factor and in its

decisions (whether we are talking about the Government, the Parliament or

other institutions of national interest) is the divergence of views expressed by

various political characters that can distort the economic environment, as well

personal opinions expressed in the media, which are presented by politically

exposed persons and can be interpreted by the audience in the economic

environment as the offi cial position of the respective institution

Internationally, a source of risk and uncertainty of political origin,

but with major implications across the globe, we can consider, for example,

BREXIT - whose effects are diffi cult to evaluate / model at present.

Conclusion In conclusion, through this article, we have tried to provide an

overview of the main causes generating risks in the banking fi nancial system,

the list can continue and the causes can be detailed and analyzed in much more

depth.


A fi rst conclusion is about how to manage bank risks, in addition

to complying with legal provisions, each credit institution is free to fi nd the

optimal way to match the cost of risk management measures to the potential

loss value.

The second conclusion concerns the dual role of management, which

must implement specifi c risk identifi cation, measurement and management

measures and, on the other hand, must establish a business strategy that is

profi table to shareholders, all these aspects under the conditions of observing

the legal regulatory framework.

The third conclusion is that we need to have adequate risk capture

systems, complex models that are capable of processing a large amount of

data, and up-to-date with the many sources of risk = input factors in these

models. By tracking the fl ow of activities and introducing control points,

attempts are made to identify out-of-print transactions that can be considered

as potentially fraudulent.

The fourth conclusion addresses the external factors of the credit

institution, but which directly infl uences the success of a business. Thus legal

/ legal stability and predictability of the business environment, the lesser the

apolitical involvement are only a few aspects that can positively determine the

fate of a business.

And one fi nal conclusion is that the origin of the risks we have

presented must always be dealt with and analyzed in a broader context, the

risks of the specifi c economic framework that may appear on the fi nancial-

banking market and which may affect the interests of the bank concerned .

However, we look at things, the Romanian banking system is well

regulated, and the banking supervision exercised by the NBR seeks to establish

a regulatory framework that avoids slippages that could lead to a systemic risk

situation.

References 1. Anghel M.G, Diaconu A., și Popovici M. (2016). Theoretical considerations

regarding risk analysis models, Revista Română de Statistică – Supliment, vol.

2016, nr. 9, pp. 64-72

2. Anghel M.G, Sfetcu M., Bodó Gy, și Burea D (2017). Managementul riscurilor

bancare, Revista Română de Statistică – Supliment, vol. 2017, nr. 11, pp. 79-86

3. Anghelache, C. (2006). Elemente privind managementul fi nanciar, Note de curs,

Editura Artifex, Bucuresti

4. Anghelache, C. (2010). Metode și modele de măsurare a riscurilor si performanțelor

fi nanciar-bancare, Second edition, Editura Artifex, București

5. Anghelache, C., Anghel, M.G. și Bodó, G. (2017). Aspecte teoretice privind rolul

informațiilor în procesul de modelare a deciziilor / riscurilor. Revista Română de

Statistică – Supliment, vol. 2017, nr. 6, pp. 92-101


6. Anghelache, C., Anghelache, G.V., Anghel, M.G. și Niță, G.(2016). General Notions on banking Risks, Revista Română de Statistică – Supliment, vol. 2016, nr. 5, pp.13-18

7. Anghelache, C., Begu, L. și alții (2012). Diagnosis of the Financial-Banking Risk, Revista Română de Statistică – Supliment, vol. 2012, nr. 2, pp. 260-264

8. Anghelache, C. și Bodó, Gy. (2016). Theoretical aspects regarding systemic risk and managerial decisions during the crisis. Revista Română de Statistică – Supliment, vol. 2016, nr. 12, 109-116

9. Anghelache, C. și Bodó, Gy. (2018). Analiza riscului de lichiditate la instituții fi nanciar-bancare. Revista Română de Statistică – Supliment, vol. 2018, nr. 1, 56-64

10. Anghelache C., Bodó G. și Marinescu A. I. (2017). Asymmetric Information in Case of Decision under Risk, Revista Română de Statistică – Supliment, vol. 2017, nr. 1, pp. 22-36,

11. Anghelache C., Bodó G. și Dumbravă S. (2018). Aspecte teoretice privind riscul de țară si riscul, Revista Română de Statistică – Supliment, vol. 2018, nr. 1, pp. 132-140

12. Anghelache, C., Sfetcu M., Bodó, G., și Avram D. (2017) Theoretical notions about banking risks. Revista Română de Statistică – Supliment, vol. 2017, nr. 11, pp. 33-42

13. Anghelache, C., Bodó, Gy. și alții (2017) Noțiuni privind politicile monetare și fi scale optime. Revista Română de Statistică – Supliment, vol. 2017, nr. 5, pp. 104-121

14. Anghelache, C., Sfetcu M., și Bodó, Gy. (2017) Analiza riscurilor bancare în contextul acordurilor Basel. Revista Română de Statistică – Supliment, vol. 2017, nr. 12, pp. 76-82

15. Apostu, T., Predut, A. S. (2014), - Riscul de credit, Colecţia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE nr. 2/2014, pp. 186-207;

16. Cipovová, E. și Dlasková, G. (2016). Comparison of Different Methods of Credit Risk Management of the Commercial Bank to Accelerate Lending Activities for SME Segment, European Research Studies, vol. 19, issue. 4, pp. 17-26

17. Echart, L, Gollier, C, Schlesinger, H, (2005). Economic and Financial Decisions under Risk, Princeton University Press

18. Gavalas D. și Syriopoulos T. (2014) Bank Credit Risk Management and Rating Migration Analysis on the Business Cycle, International Journal of Financial Studies, vol 2(1), pp. 122-143

19. Miller P. G. (2014). The Role of Risk Management and Compliance in Banking Integration, New York University Law and Economics Working Paper, 2014-11, pp. 1-26

20. Mishkin, S. F. (2004). The Economics of Money, Banking and Financial Markets, Columbia University, 7th edition, 2004, Chapter 9;

21. Pastor, L. și Veronesi, P. (2013). Political uncertainty and risk premia. Journal of Financial Economics, 110, 520-545

22. Pîrvu, C., Mehedinţu, A. (2010) Considerations Concerning the Banking Credit and its Optimization’’, Annalele Universiății din Petroşani - Economics, nr. 4/2010

23. Sfetcu, M. (2008) Lending Risk – The quality function of banking loan portfolio, Revista Română de Statistică – Supliment,, vol. 2008, nr. 10, pp. 29-48

24. Sfetcu, M. (2011) Indicatori de evaluare a situațiilor fi nanciare ale clienților gestiunii resurselor, Revista Română de Statistică – Supliment, vol. 2011, trim III, pp. 82-89

25. BCBS (2000). Principles for the Management of Credit Risk, Basel Committee on Banking Supervision – Basel, September 2000

26. BNR (2012). Regulament nr. 5/2012, privind clasifi carea creditelor şi constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor specifi ce de risc de credit aplicabil entităţilor supravegheate de Banca Naţională a României, altele decât instituţiile de credit, published in The Offi cial Gazette of Romania, Part I 179 20.mar.2012.


27. BNR (2013). Regulament nr. 5/2013 privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile

de credit, published in The Offi cial Gazette of Romania, Part I 841 30.dec.2013

28. BNR–CNVM (2006a). Regulamentul BNR – CNVM nr.14/19/2006 privind

tratamentul riscului de credit pentru instituţiile de credit şi fi rmele de investiţii

potrivit abordării standard,

29. BNR–CNVM (2006b). Regulamentului BNR – CNVM nr.17/22/2006 privind

supravegherea pe bază consolidată a instituţiilor de credit şi a fi rmelor de investiţii.


Macroeconometric Panel Data Analysis Of the Push- and Pull-Factors Of Migration Flows in Moldova

Ion PÂRȚACHI ([email protected])Academy of Economic Studies of Moldova, Chișinău Natalia ȘIȘCAN ([email protected])Academy of Economic Studies of Moldova, Chişinău

Abstract The research aims to identify and analyze the determining and

infl uencing factors of the growth of the migration fl ows in Moldova. The

article examines the importance of the dynamic effects of the measurements

in the labor market, such as changes in the unemployment rate. Analyzing

the annual panel data for the period 2006-2016, the authors reveal that a

higher level of real wages in the recipient country positively affects the net

migration fl ow, and negatively impacts the unemployment level. Deep-diving

into the dynamic effects shows that the increase in real income positively

affects the net migration fl ow, while changes in the unemployment rate

have no signifi cant impact. The authors study the infl uence of several types

of factors: push (unemployment, infl ation rate) and pull-factors (GDP per

capita, productivity).

Keywords: International Migration, Determinants of Migration, Push and Pull Factors, Panel Data Estimation

Introduction Globalization combined with the intensifi cation of differences in the various living standards within countries, as well as between them, leads to an

increase in

perspectiva evoluȚiei turismului În anul 2018 179 …...6 romanian statistical review supplement...

Documents