paradigme - strategii si tehnici

8/16/2019 Paradigme - Strategii Si Tehnici

http://slidepdf.com/reader/full/paradigme-strategii-si-tehnici 1/54

Curs TCCCurs TCCConf. Univ. Dr. Oltea Joja



Paradigme cliniceParadigme clinice

1. Paradigma medicala1.1. Psihoterapia si neuroplasticitatea

2. Psihanaliza. Comportamentismul

!. Cognitivismul

". Umanismul




1. Paradigma #iologica $%modelul medical&'

conceptul ce presupune ca alterari ale

proceselor #iologice reprezinta cauzacomportamentului patologic.

Procesele #iologice implica in acest model( 1.

ereditatea) 2. dezechili#re ale #iochimieicere#rale si . anormalitati in dezvoltareastructurilor cere#rale




Paradigma #iologica $%modelul medical&'

*eferinta majora la genetica comportamentala)

care e+plica in #una parte diferentele

individuale prin predispozitia genetica) adicagenotipul $structura genetica' a unii individ.

,enototipul este pus -n contrast cu fenotipul)

ultimul descriind prolul comportamentalo#serva#il si modica#il in timp) -n urmainterac/iunii dintre gene si mediu.




Paradigma #iologica $%modelul medical&'0mpactul mediului a fost descris in termenii in3uentelor environamentale 4 si se stie ca lavivipare aceste in3uente pot actiona at5t -nperioada pre6 c5t 7i postnatal8.

0n3uentele environamentale in utero pot aveaacelasi impact si pot de durata ca si celegenetice sau cele post6natale.

9tudiile moderne indic8 faptul ca e+ista in3uenteenvironamentale care afecteaza factorii genetici inmod direct $dar nu si ereditar:' .

;pigenetica varianta :

http://en.wikipedia.org/wiki/In_utero

http://en.wikipedia.org/wiki/In_utero




0nterac/iunea gen8 < mediu $gene<environmentinteraction sau genot=pe<environmentinteraction> ,+;'

Descrie efectele interac/iunilor dintre gene 7imediu asupra fenotipului.

?ceste interactiuni sunt relevante pentrupreventia dezvoltarii unei tul#urari psihice sau

a unei #oli somatice.O asemenea preventive poate realizata prinreducerea e+punerii la factorii de riscenvironamentali $stresori) no+e) etc'.




*elatie ,6; se refera si la faptul ca(

datorita unor factori genetici unii indivizi sunt

suscepti#ili>vulnera#ili sau) dimpotriv8) suntrezisten/i>rezilien/i in raport cu dezvoltareaunei anume tul#ur8ri -ntr6un anume mediu.

De aici -n ultimele decenii 6 cercetarile privindstresul $cronic sau acut') respectiv stresorii 7ievenimentele de viata traumatizante) care potcontri#ui la decalnsarea unei tul#urari in

prezenta unei anume



Paradigma #iologicaParadigma #iologica

@0A0T; $1' Davison si Beale) e+ista cateva pro#leme

semnicative legate de a#ordarea medicala.

spre deose#ire de celelalte ramuri ale medicinei)

in psihiatrie nu e+ista un instrumentar) une+amen paraclinic) cu ajutorul caruia ar putea demonstrata #oala unui individ . 0npsihiatrie) cel putin pana in urma cu douadecade) pana la epoca neuroimagisticii) e+ista

o suprapunere intre simptome si cauzele lor.

9imptomele si cauzele nu puteau e+plicateunele independent de celelalte.




@0A0T;

Ceea ce ne6au oferit ultimele doua decade(

indicarea unor arii corticale si su#corticaleimplicate in mod specic a schim#at radicalperceptia a ceea ce reprezinta paradigma#iologica in psihologia clinica 6 optism pentru

viitor.




@0A0T; $2'

alta pro#lema a paradigmei medicale a fost ceaa su#iectivitatii) descrisa de Thomas 9zasz .

?rgumentele 6 simptomele sunt in primul rando#servatii ale pacientului despre sine si despreceilalti. aptul ca noi) clinicieni) etichetamaceste o#servatii>armatii drept simptome) nuinseamna altceva decat ca emitem o judecata

intr6un anume conte+t socio6cultural) respectivin functie de faptul ca da sau nu asertiunilepacientului ne apar noua drept relevantepatologic. 9zasz T. The m=th of mental illness)

?m Ps=chologist) 1") 1EFG



Paradigma #iologicaParadigma #iologica@0A0T; $'

Un alt aspect criticat de Davison si Beale

Holile psihice nu ar avea o etiologie specica) sinici o simptomatologie specica) si deci nu ar

#oli in sensul clasic.Privind etiologia) progresele ultimelor decadeau adus informatii multiple privind implicareaunor zone corticale diferentiate in tul#urarilepsihice) deci etiologia se pregureaza a deveni 4 astfel specica. Celalalt aspect) alnedeterminarii unor categorii de tul#urari$constelatii denite de simptome') sisemul dediagnostic D9A cu completarile saleprogresive) a atenuat multe dintreneclaritatile mai vechi.




Ce anume caracterizeaza a#ordarea #io6medicala din perspectiva terapeutica I

;ste sustinerea ideei ca un comportamentpatologic e+prima afectarea unor mecanisme lanivel cere#ral. 0n consecinta) a#ordareaterapeutica ar tre#ui) in aceasta viziune) saimplice modicari la nivelul ziologieicere#rale) e prin intermediul medicatieispecice $cu efecte la nivelul sinapselorneuronale') e prin interventii chirurgicale lanivel cere#ral) e prin metoda electrosocurilor




2. Paradigma psihanalitica

6deriva din clasica a#ordare a lui 9igmund reud.

6 se a+eaza pe analiza continuturilor simecanismelor inconstiente ) precum represiasau refularea) care la randul lor isi au originea incon3ictele emotionale din copilarie si a carorcosntientizare va ajuta pacientul in depasirea

starii critice.

?stazi mai degra#a psihodinamica care insa isideneste altfel paradigma




2. Paradigma psihanalitica

a#ordarea se face in termenii unor ipoteze

asupra cauzelor unui comportament) emotiesau vis)

Hazate) la randul lor)

pe ipoteza e+istentei a trei instante

$;9>0nconstientul) ;ul si 9upra6;ul' si acon3ictualitatii dintre ele



ParadigmeParadigme

. Paradigma 0nvatarii)

9e sprijina pe procesul invatarii(

orice comportament patologic se dezvoltadatorita conditionarii, clasice) a celei

operante sau prin modelare.9ituatiile care premerg si care pot mentine)respectiv care pot intari un comportamentconstituie centrul analizei comportamentale)referinta majora ind tocmai conditionarea 6lantul comportamental $%#ehaviour chain&' sifactorii de intarire >de mentinere acomportamentului respectiv.



ParadigmeParadigme

!) Paradigma cognitiva

Concept( anume scheme cognitive si interpretariirationale consituie factorii majori pentru dezvoltareapsihopatologica

Aetoda( specica este maieutica) care duce la%descoperirea adevarului&) in acest caz a unor concept

latente) prin chestionare.

?naliza( a. gandurile automate $asertiuni repetitive)automate despre sine' ale individului) acestea avanddrept fundament #. supozitii>scheme ce determinacognitiile specice)

Ultimul nivel <c. credinte $%convingeri& care nu suntcredinte:' :

?#ordarea cognitivista este de o#icei asociata celeicomportamentale) de unde si denumirea de a#ordarecognitiv6comportamentala

?.T. Hec si ?l#ert ;llis sunt cei mai cunoscuti



ParadigmeParadigme

". Terapiile umaniste si e+istentialevizeaza a#ordarea in insight < analiza launtrica aindividului $ca si psihanaliza' dar(

aceasta a#ordare considera primordialali#ertatea de alegere si responsa#ilitatea

individuala :Umaniste(6 terapia non6directiva rogersiana)conceptualizata de Carl *ogers) ce presupuneacceptanta neconditionata fata de pacient)

6 ,estalt6terapia conceptualizata de ritz Perls)care in mod specic sustine pacientul indemersul sau de a intelege si de a6si acceptapropriile nevoi) dorinte si temeri.



ParadigmeParadigme

Paradigma predominanta se refera nu numai la metoda

aplicata) ci si la maniera specica de a privirealitatea) incluzand limitarile implicit acceptate)datorite constructiei specice a paradigmei. ;+I

Termenul paradigma apare frecvent folosit drept modelde gandire) care nu implica constructia unei cercetarici doar maniera) termenii de orientare in perceperearealitatii.

Pentru terapeut) care cerceteaza su#iectul $pacient sauclient' in evaluarea initiala cat si pe parcursul terapiei)recursul la o paradigma sau alta va denitorie)deoarece optiunea va avea efecte majore asupra

terapiei sale.



Paradigma Comportamentala - Paradigma Comportamentala - Paradigma InvatariiParadigma Invatarii

definita in termeni observabili, comportamentalidefinita in termeni observabili, comportamentali

Tipurile de ÎnvăţareTipurile de Învăţare



A. Comportamentul A. ComportamentulTipurile de ÎnvăţareTipurile de Învăţare

#ondiţionarea clasică

Pavlov si %atson

#ondtionarea operanta

&"orndi'e ()egea Efectului* si +'inner ()egea ,ntaririi*

,nvăţarea socială (mediata simbolica modelarea

comportamentului (.modeling and observational learning/*Bandura




Pavlov si %atson

ziologul 0van Petrovici Pavlov $1K!E < 1EF') laureatal premiului Bo#el $ziologie 7i medicin8) 1EG!'. Lncadrul condi/ion8rii clasice) -nv8/area se #azeaz8 pe

asocierea unui stimul necondi/ionat $ziologic' cuunul condi/ionat.

Lnt8rirea func/ioneaz8 conform mecanismului( cu c5t

asocierea este mai frecvent8) cu at5t mai frecvent vaap8rea reac/ia condi/ionat8 la stimulul condi/ionat. Midimpotriv8) cu c5t asocierea este mai rar8) cu at5tmai rar) p5n8 la stingere) va ap8rea reac/iacondi/ionat8.




Pavlov si %atson

John Hroadus Natson $1KK < 1E"K' critic8 la adresaintrospec/ionismului)

;+periment $1E2G' al lui Natson 7i *osalia *azner 6 maipu/in etic dec5t cel al lui Pavlov.

Aicu/ului ?l#ert 11 luni i6a fost prezentat un 7o#olan al#.De ecare dat8 c5nd ?l#ert voia s8 se apropie de7o#olan) se auzea un zgomot puternic -n spatele s8u) olovitur8 pe metal) stimul necondi/ionat) care -l speria) oreac/ie necondi/ionat8. Dup8 cinci repet8ri) ?l#ert avea

reac/ia de team8 la simpla vedere a 7o#olanului < oreac/ie condi/ionat8.

;+perimentul lui Natson 7i *azner a fost primul care acorelat condi/ionarea clasic8 cu o tul#urareemo/ional8) -n acest caz o fo#ie. Natson 7i *azner aureu7it astfel s8 descrie mecanismul fundamental ala#ord8rii terapeutice de tip comportamentist.

TCC



TCC

Orice analiz8 comportamental8 efectuat8 -n clinic8 7i nunumai) presupune descoperirea 7i descrierea situa/ieideclan7atoare) locul 7i timpul) conte+tul form8rii unuicomportament pro#lematic.

determinarea factorilor de sus/inere) -n acest caz

asocierea repetat8 a unui stimul unui al doilea stimul)care la prima vedere pare a nu avea nici o leg8tur8 cureac/ia condi/ionat8.

Conform comportamentismului) orice team8) oricefo#ie este -nv8/at8. Teama de -ntuneric) at5t de

comun8) apare 7i ea drept -nv8/at8. ?deseori estesucient8 o sugestie) de e+emplu o #unic8 careco#oar8 -n #eci cu nepotul ei 7i) -n mod nevinovat) -ispune( Bu6i a7a c8 nu /i6e team8 de -ntunericI



00. #ondiţionarea operanta

00. ;dQard Thorndie $1K! < 1E!E' 7i dezvoltat8 -n timp

de Thorndie 7i 9inner $1EG!61E2G'.

Cheia de #olt8 nu mai constituie simpla asociere a doistimuli ci semnica/ia efectelor) a consecin/elorcomportamentale. De aceea) condi/ionarea operant8

poart8 7i numele de Rlege a efectului&)$ laQ of eSect'.



;+perimentul lui Thorndie $96* 666C>;Sect'

pisicile -nchise -n cu7c8 se z#8teau p5n8 c5nd) din -nt5mplare) reu7eau s8 apese veriga care deschideau7a. 0n timp) -n urma repet8rii e+perimentului) pisica

-nva/8 s8 apese veriga aduc8toare de li#ertate.?stfel era formulat8 legea efectului(

Comportamentele ale căror consecinţe suntsatisfăcătoare, benece pentru organism, vor repetate; comportamentele care nu satisfacnevoile organismului sau care au efecteneplăcute, nocive, vor scădea în frecvenţă.



9inner 6 dou8 tipuri de -nt8rire( cea pozitiv8 7i ceanegativ8.

Intarirea pozitivă

se referă la întărirea unei alternativecomportamentale prin apariţia unui anumit

eveniment (consecinta), care va consideratdrept întărire pozitivă, care va încuraja decirepetarea comportamentului.

9inner a pornit de la o#servarea porum#eilor

repet5nd un anume comportament care -i apropia deap8. Ulterior) el a e+trapolat o#serva/iile sale asupraoamenilor.



#onditionarea operanta – intarirea negativa

Este o forma de intarire – deoarece creste frecventacomportamentului – realizata prin evitare (.fuga/*

,ntarirea negativa intareste un comportament prin evitarea unei

rezolutii negative negative outcome0 ca efect al comportamentului

1aca reusim sa evitam un rezultat negativ prin efectuarea uneianume actiuni0 este mai degraba posibil sa repetam acelcomportament

QQQ. Princeton.edu



#onditionarea operanta – intarirea negativa

$remem#er) its reinforcement so the #ehavior increases) and #ecauits negative) the reinforcer is removed after the response'.

Loud buzz in some cars Qhen ignition e= is turned on driver must put on safet= #elin order to eliminate irritating #uzz $,redler) 1EE2' ⇒ the #uzz is a negative reinforcerfor putting on the seat6#elt.

eigning a stomach ache in order to avoiding school $,redler) 1EE2' ⇒ school asnegative reinforcer for feigning stomach aches.

anning oneself to escape from the heat $Vim#ardo) 1EE2'. ⇒ old !eather as

negative reinforcer for Qaling home $the colder the faster =ou Qal..') and heat sa negativereinforcer for fanning.

Taing aspirin to relieve headache $Hootzin W ?cocella) 1EKG Husist W ,er#ing) 1EE,eroQ) 1EE2'. ⇒ ,ood e+ample( headache as negative reinforcer to taing medicatio

@eaving a movie theater if the movie is bad $Domjan W Hurhard) 1EE'.

Changes in se+ual #ehavior $e.g.) Qearing condoms' to avoid "I#$ $,eroQ) 1EE2'. 9moing in order to reduce a negative emotional state $Haron) 1EE2'. ⇒ %e&ative

emotional state as negative reinforcer to smoing.

Turning doQn the volume of a ver= loud radio $*oediger) Capaldi) Paris) W Poliv=) 1EE1

QQQ. Princeton.edu



A. Comportamentul A. ComportamentulTipurile de ÎnvăţareTipurile de Învăţare

,nvatarea mediata simbolica

2odelarea comportamentului (.modeling and observational

learning/*

,nvatarea sociala - priveşte comportamentul social orice tipde comportament pe care îl performăm social

Va rog daţi exemple …



A. Comportamentul Tipurile de Învăţare A. Comportamentul Tipurile de Învăţare

9ocial @earning Theor= 9@T

Teoria -nv8/8rii sociale >9ocial @earning Theor= $9@T' a

fost lansat8 ocial -n 1E!1 6 pu#licarea) de c8tre Ailler7i Dollard) a lucr8rii Social Learning andImitation/nvăţarea socială !i imitaţia.

Principiile -nv8/8rii( -nt8rirea) pedeapsa) stingerea 7i

imita/ia modelelor.



Învăţarea socialaÎnvăţarea sociala

rincipiul ( Consecin/ele reac/iei $recompensele saupedepsele' in3uen/eaz8 pro#a#ilitatea repet8rii unui anumitcomportament de c8tre o persoan8) -ntr6o anume situa/ie.$?cest principiu apare 7i la adep/ii #ehaviorismului clasic'.

rincipiul *+ Pe l5ng8 -nv8/area prin participarea personal8

-ntr6o ac/iune) oamenii pot -nv8/a o#serv5ndu6i pe ceilal/i.Lnv8/area prin o#servarea celorlal/i poart8 denumirea de -nv8/are prin su#stitu/ie sau mediat8. ?cest concept nueste -m#r8/i7at de adep/ii #ehaviorismului clasic.

rincipiul + ;ste mai pro#a#il ca indivizii s8 modelezecomportamentele o#servate la persoane cu care se

identic8 : 0denticarea cu al/ii se face -n m8sura -n care opersoan8 este perceput8 a asem8n8toare cu propriapersoan8) si in functie de ata7amentul emo/ional resim/itfa/8 de acea persoana.



3oi învăţăm din ceea ce observăm în mediul nostru şi căutăm

acceptanţa celor din 4ur0 pe care încercam sa o obţinem imit5ndmodele care exercită influenţe (imitam comportamental dar şicognitiv!* Exemple … ?

#omportamentul social este influenţat de recompensă şi

pedeapsăExemple … ?

#omportamentul este influenţat de factorii environamentali0 şi nunumai de factori psi"ologici - 6otter (Social Learning and Clinical

Psychology, !"#* (v introspecţia0 v psi"analiza apologiaemoţiilor!*



789: andura - nvăţarea prin 2odel <7 =bservare Li$e; > ?erbal; : +imbolic prin 2ass 2edia

%Exemple & a'ordare ?(!)* C+ lui Bandura -i .alters, %/e$ie0!)* Social Learning

1heory(

nvăţarea umană are loc odată ce indivizii abstractizează

informaţii observ5nd comportamentul celor din 4ur – intelegerealegaturii dintre comportament si consecinte

andura - @naliza unor comportamente complexe cudeterminism reciproc – ilustrează efectul interactiv al unor

factori extrem de variaţi0 precum mediul, comportamentul şievenimentele interne (cogniţii0 emoţii* care influenţeazăviziunile noastre at5t de diferite (percepţii diferite*



Invatarea sociala – Invatare observationala

andura – spre deosebire de +'inner (intarire* - considera ca oameniiproceseaza activ informatiile – aleg anumite comportamente in functie de

valorizare (semnificatie*

,nvatare prin recompensa si pedeapsa versus obsimitatiie sau substitutiv

+ubiectul observarii noastre – .2odel/ (la copii parinti0 profi0 familie0 colegi

#omp feminine- masculine ($*; pro-sociale si anti-sociale,ar cei din 4ur vor raspunde la comportamentele (imitate ale copilului prinintarire sau pedeapsa*

obo doll experiment (78A7* –adult agresiv cu papusa<7 reBard; >

punis"ment; : nimic !

Invatare prin+ -bservareImitare / modelin&Invatare simbolica0 substitutiva 1



Terapia Cognitiv Comportamentala

vizeaza geneza tu#urarii in termenii unui proces de invatare

si vizeaza

cursul specic al tul#urarii) analog manierei in caredeterminam cursul unei #oli somatice pentru a o intelege.

De asemenea TCC se grefeaza pe seturile de criterii cedenesc tul#urarea si care vor constitui puncte de referinta in

a#ordarea terapeutica.



Strategii privind evaluarea şi determinarea abordării TCC (1strategie)

Checlist

@plicarea listei de c"ec'ing a analizei comportamentale (după @ngenendt+ulz0 788C* )ista conţine cinci domenii<

7 @naliza problemelor

> @naliza situaţională;: @naliza comportamentală (+=6##stimuli; condiţii personale;reacţie; consecinţe; contingenţe*;

D @naliza condiţională;

9 @naliza funcţională

Este o strategie solid2 pentru operaţionali3area pro'lemelor pacientului-i pentru a construi -i contextuali3a o'iecti$ele tratamentului

Este aplica'il2 pentru +iecare ca3 -i pentru +iecare situaţie pro'lematic2 4n parte

Strategii !n Terapia Comportamentală (" strategii)



g ( g )

@cordarea de sarcini progresi$e %graded tas5 assignments*

Exersarea comportamental2 (e"avioral re"earsal*<

jocul de roluri/ modeling,

prompting (antecedent induce un comportament,

saping (aproximri succesive*

1raining de aserti$itate social s'ills training (comportamental*

Bi'lioterapia cogniti$a si comportamentala – pt intelegerea problemei sale; pacientul

devine propriul sau terapeut (carti0 materiale informative*

/elaxare si meditatie

6'ordarea 7 8Shame attac5ing9expunere pt anxietatea sociala* –

:oratoriile ; pau3a %1ime;aut(



2iblioterapia

?plicata pt multiple pro#leme psihologice $tul#. De alimentatie)an+ietate) tul#. ?fective) agorafo#ie)a#uz de su#stante) tu#urarisomatice asociate stresului'.

"tentie (precautii)

Bu este ecienta la pacientii cu tul#urari cognitive semnicative$ale ideatiei in termenii coerentei') la psihotici) retard) disle+iesau la cei care prezinta rezistenta activa fata de terapie.

Unii pacienti o folosesc pt a se auto6terapeutiza) fara sa ai#a o#aza si un sprjin profesional :

?tentie( da sau nu 6 %self6help manuals&



Strategii şi tehnici

I$ -estructurarea cognitivă – este folosită în foarte multe tipuri de terapii(#&0 6E&0 ,P&0 şi nu numai*0 presupune cercetarea eviden&elor (punereala !ndoială) şi implică de obicei<

Chestionarea socratică, considerată de unii autori0 drept strategie

specifică – vizează g5ndurile maladaptative0 iraţionale0 precum<

totul sau nimic %splitting(, g<ndirea magica %=( -i raţionamentul emoţional =

-eatribuirea (reattribution) – cauze alternative pt un eveniment

.ecatastrofi+area ' prin paradox sau magnificare exagerare

/0ersarea cognitivă (cognitive rehearsal)e0$ anduri in loc de %

3 !"ndirea magică .identificarea unor relaţii cauzale intre acţiuni şi

evenimente0 consensul sensul ştiinţific că nu ar exista0 precum < religia0credinţe populare şi în superstiţii

#aţionamentul emoţional .ceea ce simt eu este adevărat dincolo de

evidenţe/



.S2 I3 Criterii pt$ personalitatea schi+otipală

(cautionarF statement*

@ @ pervasive pattern of social and interpersonal deficits mar'ed bF acute discomfort

Bit"0 and reduced capacitF for0 close relations"ips as Bell as bF cognitive or perceptualdistortions and eccentricities of be"avior0 beginning bF earlF adult"ood and present in avarietF of contexts0 as indicated bF five (or more) of the follo4ing<

(7* ideas of reference (excluding delusions of reference*

(>) odd beliefs or magical thining that influences behavior and is inconsistent 4ith

subcultural norms (e$g$, superstitiousness, belief in clairvo5ance, telepath5, or

6si0th sense67 in children and adolescents, bi+arre fantasies or preoccupations)(:* unusual perceptual experiences0 including bodilF illusions

(D* odd t"in'ing and speec" (eg0 vague0 circumstantial0 metap"orical0 over elaborate0 orstereotFped*

(9* suspiciousness or paranoid ideation

(A* inappropriate or constricted affect(C* be"avior or appearance t"at is odd0 eccentric0 or peculiar

(G* lac' of close friends or confidants ot"er t"an first-degree relatives

(8* excessive social anxietF t"at does not diminis" Bit" familiaritF and tends to beassociated Bit" paranoid fears rat"er t"an negative 4udgments about self



8$ Strategia analitică în 4os (doBnBard arroB* implică setul de te"nici care

identifica supoziţiile şi credinţele ce determina g5ndurile automate negative

(H@3*0 în maniera< 8dac2 acest g<nd este ade$2rat, ce este at<t de r2u 4n el?8>

8care este partea cea mai rea din acest lucru9 > 8ce 4nseamn2 aceasta pentrud$s ?9( ; se porne-te de la simpla aserţiune %g<ndul automat( -i se determin2

supo3iţia implicit2 -i e$tl credinţele de +ond =

/valuarea op&iunilor şi alternativelor listarea avanta4elor şi

dezavanta4elor &ransformarea adversităţii în avanta4 (un tip de exersare a

reevaluării situaţiei*

Identificarea % /tichetarea distorsiunilor cognitive (labeling of distortions*

2ulte strategii se suprapun9

Printre abordări sunt lec&iile pt$ acasă, contractele, moratoriile$

Dup2 Carlson, on %Ed(> Sperry, Len %Ed(, %@AAA( Brie+ therapy 0ith indi$iduals couples ,

%pp **;A( Phoenix, 6, SF eig, 1uc5er 1heisen, x$ii, " pp



Strategii de self%management

auto-monitorizarea (self-monitoring*

controlul stimulilor

self-reBard şi self-efficacF (andura< credinta in propria capactatede a reusi intr-o situatie specifica sau de a indeplini o sracina*

Emoţii negative< analiza emoţiilor şi te"nici de gestionare a acestora –

#a forma specifica de self-management – (semestrul > capitol aparte*



Strategii pe trepte

7 6educerea intensităţii simptomelor gestionarea experienţeisimptomatice şi a comportamentului simptomatic;

Tehnici specifice$$$$$$(cognitiv si comportamental*

> nvăţarea utilizării resurselor0 a abilităţilor;

Tehnici specifice:$$ (cognitiv si comportamental*

: 1ezvoltarea sinelui şi a relaţiilor (după +ulz0 >IIA* @bordarea dinperspectivă interacţională a situaţiilor care menţin simptomele şipreocupărilor exagerate pentru anumite domenii

D +trategii şi te"nici de dezvoltare a competenţelor sociale

(social s'ills training0 problem solving*



Strategiile privind

.eci+ia clinică şi planul terapeutic (;)

Planificarea terapiei şi stabilirea priorităţilor şi obiectivelor

Jtilizarea strategiilor de colaborare între terapeut şi client

K,nformarea pacientului/ (patientLs education*Problem –solving

+trategii de coping Coping"strategii pentru stres si pentru

management"ul unor situatii general problematice

+trategii de prevenire a reşutelor şi planificarea pentru viitor



Strategiile privind

.eci+ia clinică şi planul terapeutic

Problem –solving

ontrolul adecvat al stimulilor+

$;+( evitarea discutiei respectiv intalnirii cu soacra> intalnirea

insasi este stimulul declansator pt. con3cit' sau >si

ontrolul asupra contin&entelor $;+( evitarea

restaurantelor sau a pleca fara #ani in #ulimie evitarea

vecinilor sau altor persoane intrusive pt. situatii con3ictuale'.

?stfel) prin gestionarea contingentelor pot schim#ate atat

propriul comportament) cat si comportamentul celor din jurintr6o maniera tintita. Prin aceasta creste a#ilitatea in

rezolvarea pro#lemelor.



Tehnici TCC (I) (<1)

=oc de roluri

Contracte

>ectii pt acasa

2onitori+are – facts ?#S/-3@-/@

e$actitatea datelor colectate sa %ie in crestere (toti mem&rii%amiliei/con%runtare' validarea incrucisata intre calorii si

greutate- de e$. @uto%monitori+are – ganduri, comportamente

@uto%valori+area si auto%intarirea recompense pt$ stradanie (dela ceilalti' de la sine7 simbolic sau material)

Continua valori+are a schimbarii este elementul esential

pentru stabili+area proceselor de schimbare

$



Tehnica lectiilor pt acasa

(implica de obicei auto%monitori+area)

G'iecti$ul principal F preluarea raspunderii de catre pacient&client pentru procesul terapeutic de schim'are =

Dincolo de +ormarea si modelarea unor noi comportamamente=

Elemente necesare ale lectiilor<%dupa Shelton Le$y, !H(

,nstructiuni clare0concrete pt ceea ce este de facut; Mrecventa si durata ;

,nstructiuni de monitorizare – ce anume0 cind0 cit de des0 cum sa nu uite notitele la urmatoarea sedinta stabilirea contingentelor< negociem care vor fi consecintele

unui comportament sau altul (in sensul intarii de obicei* – noicreem contingenteleconsecintele



Tehnici (III)

#esenzitivizare sistematica

onditionarea aversiva / pedeapsa la un comportamentnedorit 0

substante emetice pt alcoolici

"pro8imarile succesive

9odelin& ca in joc de roluri, etc

$hapin& romptin&



Tehnici

#ocul de roluri Aoreno $1E!' < Psihodrama

[ell= $1E""' < %+ed role therap=&(

?ici clientul ia rolul de %ca si cum& cu maniere comportamentale cecontrasteaza cu manierele sale curente < efectul jocului estecistigarea unei noi perspective si prin aceasta apare posi#ilitatea(

unei schim#ari $sau cel putin a unei devieri' din atitudini rigide sideasemenea)

cresterea 3e+i#ilitatii in gindire si actiune. 0n HT < @azarus $1EFF') Nolpe $1E"K' ca training apare diferit fata

de psihodrama) deoarece actiunile sunt tintite.

Jocul de roluri are un rol intermediar intre( descriere < este mai concret si cere o participare mai intensa si realizare < implicare emotionala mai redusa > sansa unui e+ercitiu si

a im#unatatirii comportamentului dar si sansa de a renunta :::

paradigme - strategii si tehnici

Documents