(page intentionally left blank for viewing the printing ... · campaniei anti-fumat, pe un...

(Page intentionally left blank for viewing the printing order of the pages – odd and even pages are now in the

correct order)

STUDIU KAP.

CUNOȘTINȚE, ATITUDINI ȘI PRACTICI PRIVIND CONSUMUL DE TUTUN

Faza I, Faza II și Faza III Aprilie, 2015

Cuprins

4

ABREVIERI ........................................................................................................................................... 6 INTRODUCERE ................................................................................................................................... 11

i.1 Scopul și obiectivele ........................................................................................................................ 12 i.2 Metodologia aplicată ...................................................................................................................... 12

i.2.1 Intervievarea populației. Planul de eșantionare ................................................................... 12 i.2.2 Chestionarul ........................................................................................................................... 13 i.2.3 Cercetarea - pilot ................................................................................................................... 13 i.2.4 Intervievarea și calitatea datelor ........................................................................................... 13 i.2.5 Analiza datelor ....................................................................................................................... 13

i.3 Caracteristica eșantionului ............................................................................................................. 14 i.4 Limite și bariere .............................................................................................................................. 15

CAPITOLUL I: CUNOȘTINȚE ȘI ATITUDINI ........................................................................................... 16

1.1 Cunoștințe ...................................................................................................................................... 17 1.2 Atitudini ......................................................................................................................................... 22 1.3 Notorietate neasistată ................................................................................................................... 25

CAPITOLUL II: PRACTICI. RENUNȚAREA LA FUMAT ............................................................................ 28

2.1 Obișnuințe de a fuma .................................................................................................................... 29 2.2 Renunțare la fumat ....................................................................................................................... 32

CAPITOLUL III: PROFILUL SOCIO-DEMOGRAFIC AL FUMĂTORULUI .................................................... 35 CAPITOLUL IV: ANALIZĂ MULTIVARIATĂ ........................................................................................... 41 CONCLUZII ......................................................................................................................................... 44

Studiul KAP privind consumul de tutun

5

FIGURI:

Fig. 1 (5A): Indicați în ce măsură sunteți sau nu de acord cu fiecare afirmație?, % .............................................. 18 Fig. 2 (5B): Din cele ce cunoașteți, fumatul cauzează …?, % .................................................................................. 21 Fig. 3 (5C): Cât de îngrijorat(ă) sunteți că fumatul o să vă afecteze sănătatea în viitor? (întrebare pentru fumători), % ............................................................................................................................................................................ 22 Fig. 4 (5A.1): Vă rog să indicați cât de mult ați susține sau ați fi împotriva unor legi care ar interzice fumatul în fiecare din următoarele locuri publice:…, % .......................................................................................................... 23 Fig. 5 (7G): Cum credeți, dacă fumatul în restaurante s-ar interzice, ați fi mai dispus de a le vizita?, % .............. 24 Fig. 3A: În ultimul an ați văzut vreo publicitate sau informație despre dauna fumatului asupra sănătății, % ...... 25 Fig. 3B: Unde ați observat publicitatea sau informația dată?, % ........................................................................... 26 Fig. 3C: Dvs. credeți că această publicitate v-a motivat într-o oarecare măsură să lepădați fumatul sau nu v-a influențat deloc?, % ............................................................................................................................................... 26 Fig. 3D: Pe o scală de la 1 la 5, unde 1-complet împotrivă și 5-complet de acord, cât de mult susțineți…, % ...... 27 Fig. 6 (2C): La momentul actual, fumați tutun?, % ................................................................................................ 29 Fig. 7 (2D): (întrebarea pentru fumători) În mediu, câte țigări fumați zilnic?, % ................................................... 29 Fig. 8 (2E): (întrebarea pentru fumători) În mediu, câte țigări fumați pe parcursul unei săptămâni?, % ............. 29 Fig. 9 (2F): În trecut, cât de des obișnuiați să fumați? (întrebarea pentru persoane care acum nu fumează), % . 30 Fig. 10: Structura tuturor respondenților în funcție de statutul de fumător/nefumător, % ................................. 30 Fig. 11 (2G): Cât timp a trecut de când ați încetat să fumați? (întrebarea pentru ex-fumători), % ...................... 31 Fig. 12 (4A): Puteți să-mi indicați, acum, dvs. fumați mai multe, mai puține sau la fel de multe țigări în comparație cu 30 de zile în urmă?, % ....................................................................................................................................... 32 Fig. 13 (4B): Pe parcursul ultimelor 30 de zile, cât de des dvs. …?, % ................................................................... 32 Fig. 14 (4C): Pe parcursul ultimelor 30 de zile, cât de des, înainte de a aprinde o țigară, i-ați întrebat pe cei din jur dacă sunt împotrivă sau nu ca dvs. să fumați, % ................................................................................................... 33 Fig. 15 (4D): Pe parcursul ultimelor 30 de zile, ați încercat să vă lăsați de fumat, % ............................................ 33 Fig. 17 (4F): Care din următoarele afirmații cel mai bine descrie părerea dvs. referitor la lăsatul fumatului, % .. 34 Fig. 18 (4G): Care este probabilitatea că veți lăsa fumatul?, % ............................................................................. 34

TABELE:

Tabel i.1: Eșantionul general, % ............................................................................................................................. 14 Tabel 1: Numărul mediu de țigări fumate pe zi și pe săptămână .......................................................................... 30 Tabel 2: Timpul mediu care a trecut din momentul când ex-fumătorul a încetat să fumeze, ani ......................... 31 Tabel 3: Profilul socio-demografic al unui fumător în plan comparativ cu cel al unui nefumător, % .................... 36 Tabel 4: În prezent fumați tutun?, analiza multicriterială, % ................................................................................ 39 Tabel 5: Cunoștințele fumătorilor și ale nefumătorilor, în plan comparativ, cu privire la efectele negative ale fumatului asupra sănătății, din perspectiva expunerii acestora la publicitatea anti-fumat .................................. 42 Tabel 6: Atitudinile fumătorilor și ale nefumătorilor, în plan comparativ, cu privire la efectele negative ale fumatului asupra sănătății, din perspectiva expunerii acestora la publicitatea anti-fumat .................................. 43

Abrevieri

6

ABREVIERI

Aceasta este o scurtă listă de abrevieri utilizate în raport: ONG – Organizații non-guvernamentale PAPI – Paper Assisted Personal Interview (interviu personal pe suport de hârtie) SHS – Secondhand Smoke (fumatul pasiv) KAP – Knowledge Attitudes Practices (cunoștințe, atitudini și practici) SPSS – Statistical Package for the Social Sciences (un program statistic pentru științe sociale) F – fumător Ex-F – ex-fumători NF – non-fumător


7

7

Sumar executiv

8

SUMAR EXECUTIV

Acest studiu a fost realizat cu susținerea Biroului Regional OMS pentru Europa în

cadrul proiectului „Suport pentru consolidarea guvernării și dialogului de politici în

sectorul sănătății”, finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare.

Raportul prezintă date colectate în urma studiului efectuat după încheierea

campaniei anti-fumat, pe un eșantion de 1502 de respondenți din mediul rural și

urban, pe teritoriul Republicii Moldova, în perioada februarie – martie 2015. Datele

au fost colectate prin metoda PAPI față în față, folosind metoda de eșantionare

probabilistică cu pas mecanic. Chestionarul original a fost oferit de către Fundația

Mondială a Plămânului (World Lung Foundation). Raportul prezintă rezultatele -

cheie ale acestui studiu.


9

SUMAR EXECUTIV Acest raport prezintă date colectate în urma studiului efectuat la un an după încheierea campaniei naționale de

informare orientată spre actualii și potențialii consumatori de tutun „Mă Lepăd”, pe un eșantion de 1502

respondenți din mediul rural și urban, pe teritoriul Republicii Moldova, în perioada februarie-martie 2015. Datele

au fost colectate prin metoda PAPI față în față, folosind metoda de eșantionare probabilistică cu pas mecanic.

Raportul prezintă rezultatele - cheie ale acestui studiu.

Cunoștințe și atitudini

În comparație cu situația din 2014, în 2015 mai mulți respondenți sunt de părere că legea ce interzice fumatul

în locurile publice închise va ajuta fumătorii să se lase de fumat. Astfel, nefumătorii susțin legea în proporție

59%, (+10 p.p.), fumătorii actuali – 39% (+9 p.p.), ex-fumătorii – 56% (+17 p.p.).

Afirmația că legea ce interzice fumatul în locurile publice închise va îmbunătăți sănătatea populației este mai

intens susținută în 2015, în comparație cu 2014, de către nefumători, aceștia acceptă această afirmație în

proporție de 83% (+13 p.p.).

Comparativ cu anul 2014, s-au înregistrat îmbunătățiri în ceea ce privește gradul de cunoaștere a faptului că

fumatul conduce la boli de inimă (87%, +6p.p.), alte boli pulmonare, în afară de cancer (85%, +5 p.p.), fumatul

afectează creierul (81%, +6 p.p.) și provoacă infertilitate (72%, 8 p.p.)

În ceea ce privește nivelul de îngrijorare a fumătorilor în legătura cu probabilitatea că fumatul le va afecta

sănătatea în viitor, nu s-au înregistrat diferențe semnificative, comparativ cu situația din anul 2012 și 2014.

Chiar dacă per total atitudinea respondenților față de interzicerea fumatului în locurile publice ușor s-a

înrăutățit în raport cu anul 2014, față de 2012, rămâne a fi o situație mai bună. Marea majoritate susțin

interzicerea fumatului în școli (96%, -3p.p.), transport public (94%, -5 p.p.), spitale (95%, -4 p.p.), universități

(93%, -5p.p.), în apropiere de biserici (94%%, -3p.p.), restaurante/ospătării (86%, -6 p.p.), la locul de muncă

(85%, -5p.p.), baruri (74%, -4 p.p.). Fumătorii sunt mai reticenți, însă ex-fumătorii și non-fumătorii susțin mai

insistent interzicerea fumatului în toate tipurile de locuri publice.

În ultimul an, o majoritate de 84% din respondenți au fost expuși la vreo publicitate sau informație despre

dauna fumatului asupra sănătății. Pentru o parte considerabilă televizorul a fost sursa de vizualizare a

publicității, iar pentru fumătorii actuali, pe lângă TV, o sursă importantă mai este și pachetul de țigări.

Renunțarea la fumat

22% dintre respondenți fumează zilnic, 3% fumează mai rar decât zilnic și 75% nu fumează deloc. Cota

fumătorilor a scăzut cu 2 p.p., în comparație cu cercetarea din 2014 și este similară cu cea din 2012.

În total, 65% dintre respondenți sunt nefumători, 10% - ex-fumători și 25% - fumători. În mediu, au trecut 7.2

ani de când ex-fumătorii intervievați s-au lăsat de fumat.

Fumătorii, în mare parte, fumează nu mai puțin de 11 țigări pe zi (62%), cotă fiind în scădere cu 5 p.p. față de

anul 2014.

Mai mult de jumătate din respondenți în ultimele 30 de zile s-au gândit serios să se lase de fumat (66% în

2015, față de 74% în 2014), au reflectat asupra daunei fumatului celor din jur (65% în 2015, față de 72% în

2014) și s-au gândit ce daune le cauzează fumatul personal (72% în 2015, cu 12 p.p. mai puțin față de 2014).

Cota celor care în ultimele 30 de zile au încercat să se lase de fumat a înregistrat o scădere cu 4 p.p.

Aproape jumătate din fumătorii actuali au afirmat că pe parcursul ultimelor 30 de zile, cineva din gospodăria

lor a încercat să îi motiveze să se lase de fumat. Tot atâția nu planifică să lase fumatul.

Introducere

10


11

INTRODUCERE

Raportul actual se bazează pe cercetarea realizată de Magenta Consulting pentru

Biroul Organizației Mondiale a Sănătății din Republica Moldova.

Introducere

12

INTRODUCERE Raportul actual se bazează pe cercetarea realizată de Magenta Consulting pentru Biroul Organizației Mondiale a

Sănătății din Republica Moldova.

i.1 Scopul și obiectivele

Principalul obiectiv al acestui studiu este de a determina nivelul cunoștințelor, atitudinilor și practicilor cu referire

la obiceiurile legate de fumat în rândul populației din Republica Moldova. Acest raport prezintă rezultatele

studiului efectuat la un an după încheierea campaniei naționale de informare orientată spre actualii și potențialii

consumatori de tutun „Mă Lepăd”.

Principalele obiective ale studiului sunt:

Evaluarea obiceiurilor fumătorilor în ceea ce privește fumatul;

Determinarea nivelului de conștientizare a impactului negativ al fumatului propriu-zis asupra sănătății și al

fumatului pasiv;

Determinarea nivelului de acceptare de către societate a expunerii celor din jur la fumul de țigară;

Identificarea surselor de informare cu privire la daunele fumatului.

i.2 Metodologia aplicată

Această cercetare a fost realizată conform metodologiei studiilor KAP, în cadrul căreia sunt analizate cunoștințe,

atitudini și practici. Această abordare ne oferă un diagnostic al nivelului de cunoștințe al populației – referitor la

înțelegerea subiectului discutat (daunele fumatului); atitudinii – referitor la empatia populației atât pentru un

fenomen sau subiect, cât și pentru ideile preconcepute despre acestea; practicilor – referitoare la modul în care

populația își demonstrează atitudinile și cunoștințele prin acțiunile întreprinse. Înțelegerea nivelului KAP permite

inițierea procesului de conștientizare a problemei într-un mod mai eficient, conform programului de ajustare la

necesitățile comunității.

Această abordare și-a demonstrat eficiența teoretică și metodologică în studii similare.

Studiul s-a bazat pe date cantitative primare. Luând în considerare scopul și obiectivele acestui studiu,

metodologia aplicată în cadrul acestui proiect corespunde metodelor și tehnicilor utilizate în lumea științifică și

serviciile de consultanta.

i.2.1 Intervievarea populației. Planul de eșantionare

Datele cantitative au fost colectate prin intermediul a 1502 interviuri realizate în rândul populației cu vârsta de

16-55 de ani, pe întreg teritoriul republicii, exclusiv Transnistria. Acest număr de interviuri asigură o marjă de

eroare de ±2% la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost colectate în perioada 25.02.2015 - 18.03.2015.

Sursa datelor pentru eșantionare: Biroul National de Statistică al Republicii Moldova.

Caracteristica eșantionului aplicat: Eșantionare probabilistică cu pas. Fără aplicarea cotelor.


13

La primul nivel, raioanele republicii au fost combinate pe grupuri și din cadrul acestor grupuri au fost extrase

aleatoriu localitățile în care s-au efectuat interviurile, astfel fiind oferită șansa tuturor localităților să participe la

sondaj. Mai mult ca atât, numărul interviurilor efectuate în fiecare grup a depins de numărul de locuitori și

numărul de localități (după dimensiune).

A fost aplicată randomizarea pe 3 niveluri, luând în considerare grupul de raioane, gospodăriile și respondenții:

1. Localitate – selectată aleatoriu pentru fiecare nivel după cum este descris mai sus și utilizând un tabel de

numere aleatorii;

2. Gospodărie – în fiecare localitate, bazată pe trasee conform străzilor existente, proiectate în funcție de

numărul de interviuri pe localitate. Selecția gospodăriei s-a făcut ținând cont de punctul de pornire și pasul

mecanic;

3. Persoană/respondent – la selectarea respondentului este aplicată metoda ultimei zile de naștere.

i.2.2 Chestionarul

Chestionarul utilizat este caracterizat ca unul complex care include atât întrebări închise, cât și deschise.

Chestionarul a fost asigurat de către client, adaptat și testat de către echipa de cercetare Magenta Consulting, în

strânsă colaborare cu beneficiarul, în corespundere cu obiectivele cercetării.

Chestionarul a fost tradus în limbile română și rusă, interviul fiind realizat în limba solicitată de respondent.

i.2.3 Cercetarea - pilot

Cercetarea - pilot are ca scop validarea chestionarelor. Astfel, chestionarul a fost pre-testat pe un eșantion de 10

persoane din mediul rural și urban, 7 – în limba română și 3 – în limba rusă.

i.2.4 Intervievarea și calitatea datelor

Interviurile au fost efectuate de către echipa de operatori Magenta Consulting, echipă care a participat în

numeroase proiecte similare. La începutul proiectului, echipa de operatori a fost informată despre subiectul

studiului, obiectivele acestuia și metoda de analiză a datelor. Pentru a asigura calitatea datelor, 40% din

chestionare au fost verificate la telefon. Întrebările adresate în timpul verificării au fost selectate în mod aleatoriu

din chestionare.

i.2.5 Analiza datelor

Interpretarea datelor a fost efectuată cu ajutorul programului specializat – SPSS 18, cu interpretare statistică

descriptivă și multicriterială.

Chestionarele au fost procesate prin scanare cu ajutorul softului specializat de recunoaștere, astfel excluzându-

se posibilele erori umane în crearea bazei de date.

Introducere

14

i.3 Caracteristica eșantionului

Interviurile au fost efectuate față în față, de către o echipă de operatori, în baza chestionarelor structurate. Toți

operatorii au fost instruiți pentru acest proiect, iar chestionarele au fost pre-testate. Interviurile au avut loc la

domiciliu. Segmentarea eșantionului în funcție de mediul de reședință (rural/urban), regiunea republicii

(nord/centru/sud), vârstă și sex s-a efectuat în conformitate cu datele de la Biroul de Statistică Națională. Alte

caracteristici ale eșantionului nu au fost determinate.

Tabel i.1: Eșantionul general, %

2012 2014 2015

Total, N=1501

Fumători, N=374

Nefumători, N=1127

Total, N=1505

Fumători, N=340

Nefumători, N=1165

Total, N=1502

Fumători, N=375

Nefumători, N=1127

Sex Masculin 43 84 29 47 89 35 47 86 34

Feminin 57 16 71 53 11 65 53 14 66

Vârsta Vârsta medie 35.3 34.9 35.5 35.9 35.5 36.0 35.6 36.8 35.2

Studii

Fără studii/ Primare 8 10 7 9 8 10 10 11 9

Secundare 47 46 48 54 62 52 54 57 53

Superioare 43 43 44 36 29 38 37 32 38

NR 1 1 2 0,3 0 0,3 - - -

Practici de

fumat

Zilnic 24 95 - 21 94 - 22 90 -

Mai rar de o dată pe zi 1 5 - 1 6 - 3 10 -

Nefumători 75 - 100 77 - 100 75 - 100

Starea civilă

Căsătorit(ă)/ În concubinaj

62 60 62 69 63 71 65 61 67

Celibatar(ă) 25 28 24 21 25 19 23 23 22

Alta 10 9 11 10 11 10 12 16 11

NR 3 2 3 0,3 0,3 0,3 - - -

Mediu

Urban 43 51 41 45 48 44 45 41 46

Rural 57 49 59 55 52 56 54 58 53

NR - - - - - - 1 1 2

Regiune Nord 28 30 28 27 29 27 27 29 26

Centru 51 53 50 52 54 51 52 51 52

Sud 21 17 22 21 18 22 21 19 21

Total 100 100 100 100 100 100 100 100 100

Studiul KAP privind consumul de tutun.

15

i.4 Limite și bariere

Pe parcursul realizării prezentului studiu nu au fost întâlnite obstacole majore.

Masculin, N=705 Feminin, N=797Total fumători,

N=375

Total 46 6 25

Fără studii 5 1 29

Secundare 27 3 26

Superioare 14 3 22

Zilnic 43 5 100

Mai rar de o dată pe zi 3 2 100

Căsătorit(ă)/ În concubinaj 28 4 23

Celibatar(ă) 11 2 26

Alta 7 1 32

Urban 17 5 23

Rural 29 2 27

NR 0 0 15

Nord 13 2 27

Centru 23 4 25

Sud 9 1 23

Capitolul I: Cunoștințe și atitudini

16

CAPITOLUL I:

CUNOȘTINȚE ȘI

ATITUDINI

Acest capitol prezintă informații cu privire la cunoștințele și atitudinile

respondenților legate de daunele fumatului.


17

CAPITOLUL I: CUNOȘTINȚE ȘI ATITUDINI Acest capitol prezintă informații cu privire la cunoștințe și atitudini ale respondenților în legătură cu daunele

fumatului.

1.1 Cunoștințe

Ponderea fumătorilor, ex-fumătorilor și nefumătorilor este majoritară și aproximativ similară privind

următoarele afirmații: „expunerea la fumul de țigări pentru nefumători este dăunătoare”, „fumul de țigară

cauzează boli pulmonare la copiii ce-l respiră”, „fumătorii nu ar trebui să-i expună pe cei din jur la fumul de

țigară”, „fumatul cauzează probleme grave de sănătate”.

Merită menționat că decalajul între ponderile nefumătorilor, ex-fumătorilor și fumătorilor nu mai este la fel de

mare ca în 2014 în ceea ce privește convingerea că fumatul nu este dăunător, iar mulți fumători trăiesc până la

bătrânețe. Nefumătorii (23% în 2015, față de 17% în 2014) și ex-fumătorilor (25% în 2015, față de 9% în 2014),

față de ponderea de 31% din 2015, nu mai este la fel de mare ca cea din 2014, de 33% - a fumătorilor.

Ponderea nefumătorilor (83%) și ex-fumătorilor (78%) este comparativ mai mare decât a fumătorilor (55%)

privind afirmația „legea ce interzice fumatul în locurile publice va îmbunătăți sănătatea populației”.

Afirmația nou introdusă în 2015 „Susțin aprobarea legii care ar interzice fumatul în majoritatea locurilor publice

închise, inclusiv la locurile de muncă, în clădirile publice, oficii, restaurante și baruri” este aprobată de majoritatea

nefumătorilor (93%), ex-fumătorilor (90%) și cu o cotă mai mică este aprobată și de fumători (63%).

De asemenea, o pondere comparativ mare este înregistrată de nefumătorii (90%) și ex-fumătorii (90%), în

comparație cu o cotă mult mai mică a fumătorilor (47%) care sunt îngrijorați de sănătatea lor când cineva din jur

fumează.

Comparativ cu anul 2014, cele mai mari diferențe se observă în ceea ce privește convingerea că: legea ce interzice

fumatul în locurile publice închise va ajuta fumătorii să se lase de fumat, în rândul nefumătorilor aceasta a obținut

răspuns afirmativ de către 59% în 2015, față de 49% în 2014, în rândul fumătorilor, 39% în 2015, față de 30% în

2014 și în rândul ex-fumătorilor, de 56% în 2015, față de 39% în 2014. A 2-a afirmație cu cele mai mari diferențe

față de anul 2014 este: Legea ce interzice fumatul în locurile publice închise va îmbunătăți sănătatea populației.

În rândul nefumătorilor aceasta a fost susținută de 83% în 2015, față de 70% în 2014, în rândul fumătorilor

aceasta a fost aprobată de 55% în 2015, față de 53% în 2014, iar în rândul ex-fumătorilor - de 78% în 2015, față

de 76% în 2014.


18

Fig. 1 (5A): Indicați în ce măsură sunteți sau nu de acord cu fiecare afirmație?, %

a) 2015, NF (Nefumători) N=971, Ex-F (Ex-fumători) N=156, F (Fumători) N=375


19

b) 2014, NF (Nefumători) N=1046, Ex-F (ex-fumători) N=119, F (fumători) N=340


20

c) 2012, NF (Nefumători) N=1022, Ex-F (ex-fumători) N=105, F (fumători) N=374


21

Printre efectele cauzate de fumat, 93% cunosc despre cancerul pulmonar, 87% - despre bolile de inimă și 85% -

alte boli pulmonare. Comparativ cu anul 2012, ponderile s-au majorat în mediu cu +14 p.p. La fel ca și în anii

precedenți, în 2015, cele mai cunoscute efecte ale fumatului au rămas a fi cancerul pulmonar, bolile de inimă și

cele pulmonare. Cei mai informați sunt nefumătorii. Comparativ cu 2014, o pondere mai mare a respondenților

cunosc despre efectele fumatului. Cele mai cunoscute boli rămân a fi cancerul pulmonar cu +9 p.p., bolile de

inimă cu +6 p.p. și bolile pulmonare cu +5 p.p. Iar ponderile maxime, de asemenea, sunt înregistrate de

nefumători.

Fig. 2 (5B): Din cele ce cunoașteți, fumatul cauzează …?, %

a) (total 2012 - 2015)

b) Rezultate în funcție de statutul fumătorului, 2012 - 2015


22

1.2 Atitudini

Majoritatea fumătorilor, 51%, sunt puțin îngrijorați că fumatul le va afecta sănătatea în viitor, 30% sunt foarte

îngrijorați, iar 13% - deloc îngrijorați. Comparativ cu anul 2014, diferența mai sesizabilă este la nivel de scăderea

cotei cu 4 p.p. a fumătorilor care sunt foarte îngrijorați de faptul că fumatul le va afecta sănătatea și creșterea cu

4 p.p. a cotei celora care sunt puțin îngrijorați de acest fapt.

Fig. 3 (5C): Cât de îngrijorat(ă) sunteți că fumatul o să vă afecteze sănătatea în viitor? (întrebare pentru fumători), %

a) Total 2012, total 2014 vs. Total 2015

Majoritate respondenților sunt gata să susțină legile care ar interzice fumatul în toate din cele 8 locuri publice

menționate în întrebarea 5A.1. Locul public care a înregistrat procentaj mai mic decât celelalte este barul –

74%. Comparativ cu 2014, ponderile au înregistrat o ușoară scădere.

Comparând anul 2015 cu 2014, merită menționat decalajul privind interzicerea fumatului în restaurante/ ospătării a fumătorilor actuali cu -10 p.p.


23

Fig. 4 (5A.1): Vă rog să indicați cât de mult ați susține sau ați fi împotriva unor legi care ar interzice fumatul în fiecare din următoarele locuri publice:…, %

a) Total 2012 - 2015 (au fost considerate doar răspunsurile pozitive – „cel curând de acord” și „complet de acord”


24

b) Rezultate în funcție de statutul fumătorului, %

Aproape jumătate dintre respondenți (46%) ar fi mai dispuși să viziteze restaurantele, dacă fumatul ar fi interzis.

Comparând anul 2015 cu 2014, se remarcă o scădere de ponderi pentru restaurante - cu 11 p.p., precum și pentru

baruri - cu 9 p.p. În 2015 scade – de la 69% la 53% - cota ex-fumătorilor care ar vizita mai des barurile, dacă s-ar

interzice fumatul în ele. O scădere la fel semnificativă (cu 16 p.p.) se înregistrează și în cazul restaurantelor.

Fig. 5 (7G): Cum credeți, dacă fumatul în restaurante s-ar interzice, ați fi mai dispus de a le vizita?, %

a) Total 2012, Total 2014 vs. Total 2015 (se prezintă rezultat pozitiv – „Da”)


25

b) Rezultate în funcție de statutul fumătorului, %

1.3 Notorietate neasistată

Este de remarcat faptul că ponderea persoanelor care au observat publicitatea împotriva fumatului este mai

mare în rândurile celor care au fumat în trecut și a actualilor fumători, comparativ cu cei care nu au fumat

niciodată (88% și 86%, comparativ cu 82%).

Fig. 3A: În ultimul an ați văzut vreo publicitate sau informație despre dauna fumatului asupra sănătății, %

Televizorul este sursa de informare primordială cu privire la campaniile anti-fumat pentru fumătorii actuali, ex-

fumătorii și cei care niciodată nu au fumat (74%, 86% și, respectiv, 88%). Totodată, se observă că pentru fumătorii

actuali o sursă importantă de informare rămâne a fi pachetul de țigări (66%).


26

Fig. 3B: Unde ați observat publicitatea sau informația dată?, %

Majoritatea fumătorilor actuali care au văzut vreo publicitate sau informație despre dauna fumatului asupra sănătății nu s-au simțit motivați să se lase de fumat (56%), iar 39% au afirmat că publicitatea i-a motivat să se lase de fumat.

Fig. 3C: Dvs. credeți că această publicitate v-a motivat într-o oarecare măsură să lepădați fumatul sau nu v-a influențat deloc?, %


27

Cei care sunt cel mai împotriva expunerii pachetelor de țigări în magazine și chioșcuri sunt cei care nu au fumat niciodată (51%), în comparație cu fumătorii actuali, în cazul cărora doar 26% sunt împotrivă. Aceleași tendință se poate observa și în cazul expunerii pachetelor de țigări în cele mai vizibile locuri din magazin, lângă bomboane și produse pentru copii.

Fig. 3D: Pe o scală de la 1 la 5, unde 1-complet împotrivă și 5-complet de acord, cât de mult susțineți…, %

Capitolul II: Practici. Renunțarea la fumat

28

CAPITOLUL II:

PRACTICI.

RENUNȚAREA LA

FUMAT

Al doilea capitol este dedicat evaluării obișnuințelor de a fuma în rândul fumătorilor,

precum și dispunerii lor de a se lăsa de fumat în viitorul apropiat.


29

CAPITOLUL II: PRACTICI. RENUNȚAREA LA FUMAT Al doilea capitol este dedicat evaluării obișnuințelor de a fuma în rândul fumătorilor, precum și predispunerii lor

de a se lăsa de fumat în viitorul apropiat.

2.1 Obișnuințe de a fuma

În 2015 cota non-fumătorilor (75%) este cu 2 p.p. mai mică decât în 2014.

Fig. 6 (2C): La momentul actual, fumați tutun?, %

a) Total 2012 - 2015

În comparație cu cercetarea efectuată în 2014, numărul țigărilor fumate zilnic de către un fumător a scăzut.

Astfel, în 2015 cota celor care fumează peste 10 țigări pe zi (62%) a scăzut cu 5 p.p.

Fig. 7 (2D): (întrebarea pentru fumători) În mediu, câte țigări fumați zilnic?, %

a) Total 2012 - 2015

Cota persoanelor care fumează peste 70 de țigări pe săptămână în 2015 (62%) este mai mică decât în 2014 (67%).

Fig. 8 (2E): (întrebarea pentru fumători) În mediu, câte țigări fumați pe parcursul unei săptămâni?, %

a) Total 2012 - 2015


30

Tabel 1: Numărul mediu de țigări fumate pe zi și pe săptămână

2012 2014 2015

Nr. de respondenți

Media Nr. de

respondenți Media

Nr. de respondenți

Media

Pe parcursul unei săptămâni 366 111.2 338 125.4 375 115.5

Într-o zi 366 15.9 338 17.9 375 16.5

Persoanele care acum nu fumează, în marea majoritate a cazurilor, nici în trecut nu au fumat (86%).

Fig. 9 (2F): În trecut, cât de des obișnuiați să fumați? (întrebarea pentru persoane care acum nu fumează), %

a) Total 2012 - 2015

În comparație cu cercetarea efectuată în anul 2014, cota fumătorilor și ex-fumătorilor a crescut cu 2 p.p.

Fig. 10: Structura tuturor respondenților în funcție de statutul de fumător/nefumător, %

În 2015, cota celor care au renunțat la fumat de mai bine de 5 ani este în creștere în comparație cu anii 2012 și 2014, și constituie 46% - cu 1 p.p. mai mult decât în 2014.


31

Fig. 11 (2G): Cât timp a trecut de când ați încetat să fumați? (întrebarea pentru ex-fumători), %

a) Total 2012- 2015

În mediu, timpul care a trecut de când ex-fumătorii au încetat să fumeze este de 7,2 ani.

Tabel 2: Timpul mediu care a trecut din momentul când ex-fumătorul a încetat să fumeze, ani

2012 2014 2015

Nr. de respondenți

Media Nr. de

respondenți Media

Nr. de respondenți

Media

Timp ce a trecut de când au lăsat fumatul 97 5.8 116 6.9 153 7.2


32

2.2 Renunțare la fumat

Majoritatea respondenților - 68% - fumează la fel de multe țigări ca și 30 de zile în urmă, iar 19% fumează mai

puține țigări. Totodată, se poate observa că din anul 2012 până în 2015 se înregistrează o tendință de

descreștere( -8 p.p.) a ponderii celor care fumează mai multe țigări.

Fig. 12 (4A): Puteți să-mi indicați, acum, dvs. fumați mai multe, mai puține sau la fel de multe țigări în comparație cu 30 de zile în urmă?, %

a) Total 2012 - 2014

Comparând anii 2014 și 2015, se observă că respondenții s-au gândit mai rar să renunțe la fumat. Cea mai mare

scădere a ponderii este cu -21 p.p. a celor care au discutat des despre dauna fumatului asupra sănătății. Cota

celor care în ultima lună nu s-au gândit niciodată la daunele pe care le provoacă fumatul asupra lor și asupra

celor din jur a crescut cu 10 p.p. și, respectiv, 5 p.p.

Fig. 13 (4B): Pe parcursul ultimelor 30 de zile, cât de des dvs. …?, %

a) Total 2012 - 2015

În 2015, 58% din respondenți nu i-au întrebat niciodată pe cei din jur dacă aceștia sunt împotriva fumatului din

preajma lor. Comparativ cu anul 2012, se observă o creștere cu +7 p.p. a celor care niciodată nu au întrebat

despre acest lucru.


33

Fig. 14 (4C): Pe parcursul ultimelor 30 de zile, cât de des, înainte de a aprinde o țigară, i-ați întrebat pe cei din jur dacă sunt împotrivă sau nu ca dvs. să fumați, %

a) Total 2012 - 2015

În ceea ce privește tentativa de a lăsa fumatul, se observă o scădere cu 4 p.p. a celor care au încercat să se lase

de fumat pe parcursul ultimelor 30 de zile.

Fig. 15 (4D): Pe parcursul ultimelor 30 de zile, ați încercat să vă lăsați de fumat, %

a) Total 2012 - 2015

În 2015, cota respondenților care au fost motivați să se lase de fumat de către membrii gospodăriei pe parcursul

ultimelor 30 de zile a scăzut cu 12 p.p., față de 2014 (de la 57% la 45%).

La analiza comparativă între anii 2014 și 2015, se observă o creștere cu 17 p.p. a ponderii celor care nu planifică

să se lase de fumat și, respectiv, o scădere la toate intervalele în care respondenții planifică lăsatul fumatului.


34

Fig. 17 (4F): Care din următoarele afirmații cel mai bine descrie părerea dvs. referitor la lăsatul fumatului, %

a) Total 2012 - 2015

În comparație cu anul 2014, în 2015 se observă o creștere cu 18 p.p. a celor care cu siguranță nu vor lăsa fumatul

(49% în comparație cu 31% în 2014). De asemenea, se constată o scădere cu 10 p.p. a celor care ar lăsa fumatul

cu probabilitatea de 50/50 (16%).

Fig. 18 (4G): Care este probabilitatea că veți lăsa fumatul?, %

a) Total 2012 - 2014

6

8

7

15

19

13

10

13

10

7

10

10

13

18

19

49

32

41

0% 20% 40% 60% 80% 100%

2015, N=375

2014, N=340

2012, N=371

Planific să las fumatul imediat

Planific să las fumatul pe parcursul următoarei luni

Planific să las fumatul în următoarele 6 luni

Planific să las fumatul în următoarele 6-12 luni

Voi lăsa fumatul ulterior, dar nu în următoarele 12 luni

Nu planific să las fumatul


35

35

35

35

CAPITOLUL III:

PROFILUL SOCIO-

DEMOGRAFIC AL

FUMĂTORULUI

Capitolul IV: Analiza multivariată

36

36

36

36

36

CAPITOLUL III: PROFILUL SOCIO-DEMOGRAFIC AL FUMĂTORULUI Comparând profilul socio-demografic al fumătorului cu cel al nefumătorului, se observă că fumătorii

citesc mai rar, utilizează internetul într-o pondere mai mică, locul de lucru este mai des în aer liber,

sunt expuși fumului de țigară acasă și la serviciu într-o măsură mai mare.

Tabel 3: Profilul socio-demografic al unui fumător în plan comparativ cu cel al unui nefumător, %

Total, N=1502

Fumători, N=375

Ne-fumători, N= 1127

Privirea televizorului

Zilnic 79 75 81

4-6 ori pe săptămână 6 7 5


O dată pe săptămână 2 4 1

De 2 ori pe lună 1 2 0

O dată pe lună 1 1 1

O dată la 2-3 luni 0 0 0

O dată la 6 luni 0 0

Mai rar 6 5 6

Nu privesc TV 1 2 1

Nu țin minte 1 2 1

Ascultarea radioului

Zilnic 32 33 31







O dată la 6 luni 1 1 1

Mai rar 22 21 22

Nu ascult radio 19 20 19

Nu țin minte 2 1 2

Citirea ziarelor/ revistelor

Zilnic 5 4 6








Mai rar 26 28 26

Nu citesc ziare/ reviste 28 37 26

Nu țin minte 2 1 2


37

37

37

37

37

Total, N=1502

Fumători, N=375


Utilizarea internetului

Zilnic 60 51 63







O dată la 6 luni 0 0

Mai rar 5 7 4

Nu utilizez internet 22 28 20

Nu țin minte 1 1 0

Vizite la cinematograf

Zilnic 0 0 0

4-6 ori pe săptămână 0 0

2-3 ori pe săptămână 0 0






Mai rar 19 18 19

Nu merg la cinema 68 71 68

Nu țin minte 2 3 2

Locul unde lucrează

Într-o încăpere 34 29 35

În aer liber 12 21 9

Nu este aplicabil 52 46 54

Nu știu/Nu sunt sigur 1 2 1

Fără răspuns 1 1 1

Expunerea la fumul de țigară acasă

Niciodată 59 30 68

Rar 11 13 10

Uneori 14 18 13

Des 12 27 7

Mereu 4 12 2

Expunerea la fumul de țigară la serviciu

Niciodată 21 11 24

Rar 8 8 8

Uneori 11 17 9

Des 6 13 3

Mereu 1 4 1




38

38

38

38

38

Total, N=1502 Fumători,

N=375


Expunerea la fumul de țigară în stradă

Niciodată 8 11 7

Rar 18 15 19

Uneori 38 35 39

Des 27 28 26

Mereu 9 11 8

Copii în familie Nu 34 36 34

Da 66 64 66

Tabel 3: Profilul socio-demografic al unui fumător în plan comparativ cu cel al unui nefumător, %

Total Fumători,

N=375 Ne-fumători,

N= 1127

Locul unde lucrează

Într-o încăpere 505 7 26

În aer liber 182 5 7


Nu știu/Nu sunt sigur 18 1 1


Expunerea la fumul de țigară acasă

Niciodată 885 8 51

Rar 164 3 8

Uneori 209 4 9

Des 180 7 5

Mereu 64 3 1

Expunerea la fumul de țigară la serviciu

Niciodată 316 3 18

Rar 120 2 6

Uneori 160 4 7

Des 84 3 2

Mereu 22 1 1



Expunerea la fumul de țigară în stradă

Niciodată 123 3 5

Rar 271 4 14

Uneori 573 9 29

Des 399 7 20

Mereu 136 3 6

Copii în familie Nu 517 9 25

Da 985 16 50


39

39

39

39

39

Tabel 4: În prezent fumați tutun?, analiza multicriterială, %

2015 N

Zilnic Mai puțin de o dată

pe zi

Deloc Total

Sexu

l Masculin 705 43 3 54 100

Feminin 797 5 2 94 100

Vâr

sta

16-19 ani 124 6 7 87 100

20-24 ani 220 18 5 78 100

25-29 ani 235 20 2 78 100

30-34 ani 186 27 3 70 100

35-44 ani 292 29 2 69 100

45-55 ani 445 25 1 75 100

Niv

elu

l de

stu

dii

Fără studii/ Școală primară

144 26 3 71 100

Gimnaziu/ Liceu 805 24 3 74 100

Studii superioare 553 20 2 78 100

Star

ea

civi

lă Căsătorit (/ă)/

Concubinaj 977 22 2 77 100

Celibatar (/ă) 525 24 4 72 100

Med

iul Urban 672 21 2 77 100

Rural 810 24 3 73 100

Nici un răspuns 20 15 0 85 100

Reg

iun

ea

Nord 408 26 1 73 100

Centru 784 21 3 75 100

Sud 310 21 3 77 100


40

40

40

40

40

2015 N Zilnic

Mai puțin de o dată pe zi

Deloc Total

Sexu

l Masculin 705 20 2 25 47

Feminin 797 2 1 50 53 V

ârst

a

16-19 ani 124 0 1 7 8

20-24 ani 220 3 1 11 15

25-29 ani 235 3 0 12 16

30-34 ani 186 3 0 9 12

35-44 ani 292 6 0 13 19

45-55 ani 445 7 0 22 30

Niv

elu

l de

stu

dii

Fără studii/ Școală primară 144 2 0 7 10

Gimnaziu/ Liceu 805 13 1 39 54

Studii superioare 553 7 1 29 37

Star

ea

civi

lă Căsătorit (/ă)/ Concubinaj 977 14 1 50 65

Celibatar (/ă) 525 8 2 25 35

Med

iul Urban 672 9 1 34 45

Rural 810 13 2 39 54

Nici un răspuns 20 0 0 1 1

Reg

iun

ea

Nord 408 7 0 20 27

Centru 784 11 2 39 52

Sud 310 4 1 16 21


41

41

41

41

41 CAPITOLUL IV:

ANALIZĂ

MULTIVARIATĂ


42

42

42

42

42

CAPITOLUL IV: ANALIZĂ MULTIVARIATĂ Pentru a identifica influența accesului la publicitatea/informația cu privire la cunoștințele fumătorilor și ale

nefumătorilor referitor la efectele negative ale fumatului asupra sănătății, a fost realizată o analiză de regresie

logistică (următoarele tabele sunt prezentate pentru cercetarea din anul 2015). Pentru început, a fost identificată

existența corelației sau a asocierii dintre cunoștințele și atitudinile legate de fumat și accesul la publicitate, au

fost testate mai multe variabile pentru a le identifica pe acele care merită a intra în modelul de regresie logistică.

În particular, s-au constatat relații statistic semnificative între nivelul de cunoștințe și variabila care exprimă

intenția fumătorului de a se lăsa de fumat, variabila „regiune”, „mediu”, „vârsta”, „numărul de țigări fumate pe

săptămână”. Apoi, a fost efectuată regresia logistică pentru toate aspectele analizate, separat pentru fumători și

nefumători, pentru a determina nivelul de influență al expunerii la cunoștințele despre aspectele studiate.

Rândurile marcate cu verde indică unde a fost obținut model semnificativ, iar celulele marcate cu verde închis

arată unde au fost obținuți coeficienții semnificativi de regresie logistică cu variabila de rezultat analizată.

Tabel 5: Cunoștințele fumătorilor și ale nefumătorilor, în plan comparativ, cu privire la efectele negative ale fumatului asupra sănătății, din perspectiva expunerii acestora la publicitatea anti-fumat

Cunoștințe

Fumătorii

p Odds Ratio

Limita de jos

Limita de sus

1 Fumatul cauzează cancer pulmonar Chi-square=20.176 sig.=0.028

Regresie logistică 0.306 0.342 0.044 2.671

2 Fumatul cauzează alte boli pulmonare Chi-square=19.427, sig.=0.035


3 Fumatul afectează creierul Chi-square=21.538, sig.=0.018


4 Fumatul cauzează boli de inimă Chi-square=24.933 sig.=0.005


5 Fumatul cauzează infertilitate Chi-square=12.006, sig.=0.285


Cunoștințe

Nefumătorii

p Odds Ratio

Limita de jos

Limita de sus

1 Fumatul cauzează cancer pulmonar Chi-square=39.660, sig.=0.000


2 Fumatul cauzează alte boli pulmonare Chi-square=23.948, sig.=0.008


3 Fumatul afectează creierul Chi-square=32.895, sig.= 0.000


4 Fumatul cauzează boli de inimă Chi-square=36.370, sig.= 0.000


5 Fumatul cauzează infertilitate Chi-square=18.768, sig.= 0.043



43

43

43

43

43

Tabel 6: Atitudinile fumătorilor și ale nefumătorilor, în plan comparativ, cu privire la efectele negative ale fumatului asupra sănătății, din perspectiva expunerii acestora la publicitatea anti-fumat

Atitudini Fumătorii

p Odds Ratio Limita de jos Limita de sus

1 Fumatul cauzează probleme grave de sănătate Chi-square=6.312, sig.=0.788


2 Persoane la care țin mult consideră că nu ar trebui să fumez Chi-square=26.594, sig.=0.003


3 Fumătorii nu ar trebui să-i expună pe cei din jurul său la fumul de țigară Chi-square=32.293, sig.=0.000


4 Sunt îngrijorat de sănătatea mea când cineva din jur fumează Chi-square=49.222, sig.=0.000


5 Fumatul nu poate fi foarte dăunător, mulți oameni fumează totă viața Chi-square=13.678, sig.=0.188


6 Sănătatea mea s-ar îmbunătăți dacă aș lăsa fumatul Chi-square=21.606, sig.=0.017


7 Expunerea la fumul de țigară pentru nefumători este dăunătoare Chi-square=47.123, sig.=0.000


8 Fumul de țigară cauzează boli pulmonare la copiii ce-l respiră Chi-square=22.162, sig.=0.014


9 Susțin aprobarea legii care ar interzice complet fumatul în majoritatea locurilor publice închise Chi-scuare=39.693 sig. =0.000


10 Legea ce interzice fumatul în locurile publice închise va ajuta fumătorii să se lase de fumat Chi-square=22.033, sig.=0.015


11 Legea ce interzice fumatul în locurile publice închise va îmbunătăți sănătatea populației Chi-square=15.133, sig.=0.127


Atitudini Nefumătorii

p Odds Ratio Limita de jos Limita de sus

1 Fumatul cauzează probleme grave de sănătate Chi-square=14.596, sig.=0.147


2 Persoane la care țin mult consideră că nu ar trebui să fumez Chi-square=26.594, sig.=0.003

3 Fumătorii nu ar trebui să-i expună pe cei din jurul său la fumul de țigară Chi-square=70.374, sig.=0.000


4 Sunt îngrijorat de sănătatea mea când cineva din jur fumează Chi-square=51.388, sig.=0.000


5 Fumatul nu poate fi foarte dăunător, deoarece mulți oameni fumează totă viața Chi-square=26.236, sig.=0.003


6 Sănătatea mea s-ar îmbunătăți dacă aș lăsa fumatul

N/A

7 Expunerea la fumul de țigară pentru nefumători este dăunătoare Chi-square=53.195, sig.=0.000


8 Fumul de țigară cauzează boli pulmonare la copiii ce-l respiră Chi-square=39.980, sig.=0.000


9 Susțin aprobarea legii care ar interzice complet fumatul în majoritatea locurilor publice închise Chi-scuare=42.943, sig. =0.000


10 Legea ce interzice fumatul în locurile publice închise va ajuta fumătorii să se lase de fumat Chi-square=53.049, sig.=0.000


10 Legea ce interzice fumatul în locurile publice închise va îmbunătăți sănătatea populației Chi-square=25.673, sig.=0.004


Concluzii

44

44

44

44

44

CONCLUZII


45

45

45

45

45

CONCLUZII În prezent, 22.4% din populația Republicii Moldova cu vârstă între 16-55 de ani fumează zilnic, iar 2.5% fumează mai rar decât zilnic.

Merită de menționat faptul că, față de cercetarea precedentă, cota fumătorilor ce fumează cu regularitate a crescut de la 21% la 22%.

Totodată, în comparație cu cercetarea precedentă, a scăzut numărul țigărilor fumate zilnic. Astfel, în 2015, cota celor care fumează mai

mult de 10 țigări constituie 62%, pe când în 2014, această cotă se egala cu 67%. Numărul mediu de țigări fumate zilnic, de asemenea, a

scăzut de la 17.9 la 16.5.

În ceea ce privește dinamica numărului de țigări fumate, poate fi observat că în 2015 a scăzut ponderea persoanelor care fumează mai

multe țigări decât 30 de zile în urmă (cu 4 p.p., față de 2014 și cu 8 p.p., față de 2012). Totuși, tendința de renunțare la fumat este una în

scădere. Astfel, față de anul 2014, s-a înregistrat o scădere a ponderii persoanelor care s-au gândit serios să se lase de fumat, a

persoanelor care s-au gândit la daunele ce le cauzează fumatul asupra propriei persoane și asupra celor din jurul lor. Cota persoanelor

care în decursul ultimelor 30 de zile au încercat să se lase de fumat a scăzut de la 33% în 2014 la 29% în 2015.

Aproape jumătate dintre fumători (45%) au relatat că în ultimele 30 de zile cineva dintre membrii familiei lor a încercat să-i motiveze să

se lase de fumat, ceea ce indică o descreștere față de anul trecut, când 57% din fumători au afirmat același lucru. În general, cota

persoanelor care planifică să se lase de fumat în următoarele 12 luni a scăzut față de 2014 (38% planifică să se lase de fumat în

următoarele 12 luni în anul 2015, pe când în 2014 această cotă se egala cu 50%).

Majoritatea, adică 84% din respondenți în ultimul an au fost expuși la vreo publicitate sau informație despre dauna fumatului asupra

sănătății. Dintre aceștia, cei mai mulți au văzut această publicitate sau informație la televizor, iar în cazul fumătorilor actuali - și pe

pachetul de țigări. Un sfert din respondenți au văzut publicitatea/informația în internet. Totodată, majoritatea fumătorilor actuali (56%)

care au fost expuși la publicitate nu s-au simțit motivați să lase fumatul.

Aproape jumătate din respondenți (43%) sunt împotriva expunerii pachetelor de țigări în magazine și chioșcuri, iar analizând statutul

fumătorului, se poate observa că cei care nu au fumat niciodată sunt cel mai mult împotrivă față de această expunere, fiind urmați de

fumătorii din trecut, iar fumătorii actuali sunt cei care în cea mai mică pondere sunt împotriva acestei expuneri (26%). Aceeași tendință

se poate observa și în cazul expunerii pachetelor de țigări în cele mai vizibile locuri din magazin (la nivelul ochilor), lângă bomboane sau

alte produse pentru copii, doar că în cazul acestei afirmații cotele celor care nu susțin această expunere sunt mai ridicate în cazul a tuturor

statuturilor de fumători.

A crescut ponderea persoanelor care cunosc bolile provocate de fumat. Cota celor care cunosc că fumatul cauzează cancerul pulmonar a

rămas neschimbată (93%), însă creșteri ale nivelului de cunoaștere s-au înregistrat în cazul efectelor, precum: bolile de inimă, afectarea

creierului, infertilitatea și alte boli pulmonare, în afară de cancer.

Chiar dacă comparativ cu anul 2014 s-au înregistrat ușoare descreșteri, oricum marea majoritate a celor intervievați sunt cel mai curând de acord sau completamente de acord cu interzicerea fumatului în locurile publice, precum ar fi școlile, transportul în comun, spitalele, universitățile, în apropierea bisericilor, în restaurante/ ospătării și la locul de muncă. Cei mai puțini susținători ai interzicerii fumatului sunt pentru baruri, chiar dacă cota lor oricum este majoritară - 74% din respondenți sunt de părerea că în baruri ar trebui să se interzică fumatul.

(page intentionally left blank for viewing the printing ... · campaniei anti-fumat, pe un...

Documents