old.ulim.mdold.ulim.md/assets/files/acte_normative/2017/concept... · 2019-06-18 · 2 czu...

UNIVERSITATEAăLIBER ăINTERNA IONAL ăDINăMOLDOVA

AndreiăGALBEN,ăAnaăGU U,

Viorelia MOLDOVAN-BATRÎNAC

i colectivul de autori

CONCEPTULăEDUCA IONAL

ALăUNIVERSIT IIăLIBEREăINTERNA IONALEăDINăMOLDOVA

(Edi ieărev zut )

Chi in u,ă2017

2

CZU 378.4(478-25)

C 64

UNIVERSITATEAăLIBER ăINTERNA IONAL ăDINăMOLDOVA

ULIM

CONCEPTULă EDUCA IONALă ALă UNIVERSIT IIă LIBEREăINTERNA IONALEăDINăMOLDOVA

Directorădeăedi ie:ă Academicia Andrei GALBEN

Colectivul de autori: prof. univ., dr. AnaăGU U

conf. univ., dr. Viorelia MOLDOVAN–BATRÎNAC

conf. univ., dr. Alexandru CAUIA

conf. univ., dr. IulianaăDR G LIN

conf. univ., dr. Svetlana RUSNAC

conf. univ., dr. Ludmila HOMETKOVSKI

prof. univ., dr. hab. Angela SAVIN-ZGARDAN

conf. univ., dr. Iuri DUBCOVE CHI lector univ. Vioricaă ÎCU

lector univ. Irina CERNEAUSCAITE

Redactare: Angela SAVIN-ZGARDAN

Responsabilădeăedi ie: lector univ. Stela STRATAN

Recomandat pentru publicare de către Senatul ULIM

(proces-verbal nr. 6 din 29 aprilie 2015)

DESCRIEREăCIPăAăCAMEREIăNA IONALEăAăC R II

Conceptulă educa ională ală Universit iiă Libere Interna ionaleă dinăMoldova / Andrei Galben, Ana Gu u, Viorelia Moldovan-Batrînac [et al.] ; Univ. Liberă Intern. din Moldova. – (Ed. revăzută). – Chişinău : ULIM, 2017.

– 276 p.

Bibliogr. la sfсrşitul art. – 50 ex.

ISBN 978-9975-124-65-2.

378.4(478-25)

C 64

3

CUPRINS

1 Conceptulă Educa ională ală Universit iiă Libereă

Interna ionaleădinăMoldovaă(ULIM) 4

2 ConceptulăEduca ionalăalăFacult iiăDreptă 19

3 ConceptulăEduca ionalăalăFacult iiă tiin eăEconomiceă 42

4 ConceptulăEduca ionalăalăFacult iiăPsihologie,ă tiin eăaleăEduca ieiă iăAsisten ăSocial ă

73

5 ConceptulăEduca ionalăalăFacult iiădeăLitereă 144

6 Conceptulă Educa ională ală Facult iiă Informatic ,ăInginerieă iăDesignă

169

7 Conceptulă Educa ională ală Facult iiă Biomedicin ă iăEcologie

191

8 Conceptulă Educa ională ală Facult iiă Rela iiăInterna ionale,ă tiin eăPoliticeă iăJurnalismă

250

9 Departamentulă Informa ională Biblioteconomică înăcontextul conceptual ULIM

265

4

Adoptat la Şedinţa Lărgită a Senatului şi Adunării Generale a cadrelor didactico- tiințifice

şi a studenţilor ULIM, din 29 aprilie 2015

Autori:

Andrei GALBEN, Rector ULIM

AnaăGU U,ăPrim-Vicerector ULIM

CONCEPTULăEDUCA IONALăALăUNIVERSIT IIăLIBEREă

INTERNA IONALEăDINăMOLDOVA

(Edi ieărev zut )

5


1. Scurt istoric

2. Principiile fundamentale ale conceptului educa ional ULIM

a) Clasicismul universitar

b) Interna ionalizarea procesului educa ional c) Regionalizarea învă ămсntului d) Studierea limbilor străine aplicate

e) Curricula universitară bazată pe finalită i şi centrată pe student 3. Integrarea elementului teoretico-ştiin ific cu aspectul pragmatic al

pie ei de muncă

4. Promovarea culturii calită ii în procesul de învă are şi cercetare

5. Informatizarea managementului universită ii, a procesului de

studii şi de cercetare

6. Strategii de inovare şi dezvoltare durabilă

I. SCURT ISTORIC

Universitatea Liberă Interna ională din Moldova, copil al reformelor, a fost fondată la 16 octombrie 1992 prin decizia guvernului Republicii Moldova. Centru universitar modern, dinamic, ULIM pledează pentru accesibilitatea şi diversitatea studiilor universitare. Concepută drept o institu ie de învă ămсnt superior de alternativă, ULIM-ul astăzi promovează cele mai noi tehnologii educa ionale şi informa ionale în procesul didactico-ştiin ific, al cărui esen ă fiind orientată spre formarea calitativă a specialistului de mсine, în strictă conformitate cu imperativele Procesului de la Bologna, for european la care Republica

Moldova este parte.

Actualmente ULIM se structurează în şapte (7) facultă i cu misiune didactico-ştiin ifică, la care îşi fac studiile circa 8000 de studen i —

ciclurile I, II şi III – Drept;ăŞtiin eăEconomice;ăLitere;ăInformatic ,ăInginerieă iă Design;ă Rela iiă Interna ionale, Ştiin eă Politiceă şiăJurnalism;ă Psihologie,ă Ştiin eă aleă Educa ieiă şiă Asisten ă Social ;ăBiomedicin ăşiăEcologie. În cadrul fiecărei facultă i există specializări în diverse domenii.

6

II. PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE CONCEPTULUI

EDUCA IONALăULIM

Conceptul educa ional ULIM a fost generat odată cu fondarea universită ii şi a permis grefarea noilor con inuturi pe parcursul dezvoltării universită ii şi demararea procesului de reformare a sistemului de învă ămсnt superior din Europa.

Viitorul umanită ii, la acest început de mileniu, depinde într-o mare

măsură de dezvoltarea culturală, ştiin ifică şi tehnică asigurată de universitate.

Principiile de baza ale procesului educa ional la ULIM sunt racordate la documentele legislative na ionale şi interna ionale, precum

Codul Educa iei, Magna Charta Universitatum, documentele reglatoare

ale Spa iului European în domeniul Învă ămсntului Superior, ale Consiliului Europei, ale Adunării Generale Parlamentare a Consiliului Europei, ale UNESCO şi anume:

Dreptul şi accesul nestingherit al fiecărui cetă ean la studii; Relevan a care presupune axarea pe transformările profunde

societale şi personale; Curriculumul orientat spre învă area sistemică şi globală; Procesele universitare orientate spre realizarea misiunii

universită i, prin dezvoltarea oportunită ilor individuale şi colective; Crearea unei ambian e inovative de învă are care este

personalizată, rela ională, colectivă şi transformativă.

a. Clasicismul universitar

Misiunea ULIM ca şi a celor mai vechi universită i - Sorbona (Paris,

Fran a), Salamanca (Spania), Bologna (Italia), Coimbra (Portugalia) constă în transmiterea cunoaşterii şi cercetării, asigurсnd genera iilor viitoare o instruire şi pregătire adecvată, care le va permite să contribuie la respectarea marilor echilibre ale mediului ambiental şi societal. În cadrul ULIM activitatea didactică este indisociabilă de activitatea de cercetare. Libertatea cercetării, cunoaşterii şi instruirii reprezintă principiul fundamental al vie ii universitare.

Respingсnd intoleran a, în cadrul dialogului permanent, ULIM constituie un loc de întсlnire privilegiat între profesori care au

7

capacitatea de a transmite cunoştin ele şi mijloacele de a le dezvolta prin cercetare şi inovare şi studen i care posedă dreptul, voin a şi capacitatea de a se îmbogă i spiritual, acumulсnd aceste cunoştin e şi dezvoltсnd competen e. Promovсnd libertatea în cercetare şi în învă ămсnt, instrumentele propice realizării acesteia sunt la ULIM accesibile fiecărui membru al comunită ii universitare. Recrutarea profesorilor, precum şi reglementarea statutului lor, se bazează pe principiul indisolubilită ii dintre activitatea de cercetare şi activitatea didactică. ULIM garantează studen ilor săi ocrotirea libertă ilor şi condi iilor necesare pentru a-şi atinge scopurile în materie de cultură şi formare.

b. Interna ionalizareaăprocesuluiăeduca ional

Mobilitatea academică este principiul definitoriu al Procesului de la Bologna, al creării Spa iului European al Învă ămсntului Superior (EHEA) şi al Spa iului European al cercetării (ERA). Interna ionalizarea patrimoniului ştiin ific şi a proceselor universitare face parte din marea provocare a mileniului trei.

De inătoare a tradi iei umanismului european, preocupată mereu de a atinge culmile ştiin ei universale, ULIM, pentru a-şi asuma misiunea, depă e te virtual orice frontiere geografice sau politice, afirmсnd necesitatea imperioasă a cunoştin elor reciproce şi a interac iunii culturilor.

ULIM, fiind o universitate de tip european, consideră schimbul reciproc de informa ii şi documenta ie, precum şi multiplicarea ini iativelor ştiin ifice comune, drept instrumente de bază ale unui progres continuu al cunoaşterii. Iată de ce dimensiunea interna ională la ULIM este promovată la toate nivelurile procesului educa ional şi ştiin ific. Colaborările cu alte centre universitare, ini ierea proiectelor interna ionale, mobilitatea academică contribuie la promovarea imaginii ULIM pe mapamond.

c. Regionalizarea înv mântului

Republica Moldova, fiind parte componentă a spa iului geopolitic Sud-Est European, este influen ată de tradi iile interferen elor culturale ce s-au consolidat de-a lungul timpului. Factorul istoric a permis

8

preluarea experien ei pozitive a sistemului învă ămсntului superior, acumulată de către ările din regiune. Astfel, ULIM implementează cu succes elemente, forme, criterii şi principii avansate ale învă ămсntului superior din Romсnia, Ucraina, Rusia şi alte ări din bazinul riveran al Mării Negre, elemente legate cu preponderen ă de structura curriculei, modalită ile de echivalare a programelor de studiu ş.a.

O importan ă majoră în sensul schimbului de experien ă o are mobilitatea academică. Profesorii şi studen ii beneficiază de stagii ştiin ifice, didactice şi profesionale în centrele universitare din regiune. Rezultatele cercetărilor comune sunt publicate în edi iile periodice atсt ale ULIM, cсt şi ale altor centre universitare din Sud-Estul Europei ce

au semnate acorduri de colaborare cu Universitatea Liberă Interna ională din Moldova.

d. Studierea limbilor moderne aplicate

Cunoaşterea a cel pu in două limbi moderne pe lсngă cea maternă a

fost sus inută la nivel de acte normative europene încă în anul 1998 de Adunarea Generală Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), reconfirmată de Parlamentul European (2008) şi UNESCO, devenind astfel dezideratul principial pentru cetă enii UE, dar şi pentru cetă enii ărilor aspirante la aderare.

Competitivitatea specialistului contemporan pe pia ă depinde în mare măsură de abilită ile sale de comunicare nu doar în limba maternă, ci şi în limbile de circula ie interna ională şi regională. Studierea disciplinelor de specializare în limbile străine constituie o prioritate educa ională la ULIM.

Astfel, în cadrul facultă ilor existente au fost deschise filiere francofone şi anglofone. Limbile de studiu la ULIM sunt: romсna,

engleza, franceza, germana, rusa, spaniola, chineza, coreeana, cсt şi alte limbi de comunicare interna ională. Pentru a satisface cerin ele societă ii globale a cunoaşterii, va fi promovat principiul dezvoltării competen elor de comunicare profesională multilingvă. Studen ii au posibilitatea să audieze cursuri în limbile străine, să realizeze stagii de practică profesională în unită i economice transna ionale din republică şi din străinătate. Cunoaşterea limbilor străine le permite studen ilor accesul la informa ia de specialitate prin intermediul spa iilor

9

multimedia din cadrul Departamentului Informa ional–Biblioteconomic.

e. Curriculaăuniversitar ăbazat ăpeăfinalit iăşiăcentrat ăpeăstudent

În luna mai 2005 la Summit-ul miniştrilor europeni ai educa iei ce a avut loc la Bergen, Norvegia, Republica Moldova a fost admisă în Procesul de la Bologna, for universitar paneuropean care îşi propunea crearea Spa iului European al Învă ămсntului Superior pсnă în 2010. Principiile Procesului de la Bologna care se rezumă la: asigurarea

dezvoltării durabile a Europei în baza cunoaşterii şi cercetării, structurarea studiilor universitare în trei cicluri – licenţă, masterat, doctorat, asigurarea calităţii studiilor universitare, mobilitatea academică, transparenţa, recunoaşterea calificărilor şi documentelor de studii, aplicarea creditelor transferabile (ECTS), au fost puse la

baza strategiei de dezvoltare ULIM.

Ciclul I — Licen . Filosofia Procesului de la Bologna prevede

flexibilizarea studiilor superioare, care i-ar permite studentului să părăsească oricare din cele trei cicluri pentru a se însera pe pia a muncii, dar şi să revină în cadrul universitar pentru a-şi continua studiile. Licen a este ciclul I de studii universitare, la care pot să-şi urmeze studiile absolven ii liceelor, adică posesorii diplomelor de bacalaureat. În conformitate cu principiile Procesului de la Bologna, curricula ULIM este axată pe finalită ile de studii, care reprezintă o schimbare şi reorientare a gсndirii de la un sistem bazat pe personal şi orientat la intrări (input) pe un sistem centrat pe student şi orientat spre produs (output).

În conformitate cu descriptorii de la Dublin, calificările ce denotă completarea ciclului I sunt acordate studen ilor care:

demonstrează cunoştin e şi competen e avansate într-un domeniu

de studii;

pot aplica cunoştin ele ob inute într-un domeniu de studii în mod profesionist;

demonstrează capacitatea de a argumenta / solu iona problemele din domeniul de studii;

au abilitatea de a colecta, interpreta şi analiza date relevante (de

10

regulă, din domeniul de studii propriu), precum şi de a–şi expune ra ionamentele în baza aspectelor relevante de ordin social, ştiin ific sau etic;

pot comunica informa ii, idei, probleme şi solu ii atсt auditoriului de specialişti, cсt şi de non-specialişti;

şi-au dezvoltat acele competen e ce le sunt necesare pentru a-şi continua studiile cu un grad sporit de autoinstruire.

Ciclul II — Masterat. La ciclul masterat sunt admişi absolven ii ciclului licen ă. Masteratul prevede o specializare aprofundată într-un

anumit domeniu profesional. Durata studiilor este de 1-2 ani pe

parcursul cărora studentul trebuie să acumuleze 60-120 de credite. Anul

întсi la ciclul masterat poate fi definit drept an de profesionalizare, iar

cel de-al doilea an de studii la masterat este un an de cercetare, de

pregătire teoretică profundă, care îi va permite absolventului să acceadă la ciclul doctorat. Studen ii îşi desfăşoară activitatea didactică în baza planurilor de studiu aprobate regulamentar, sus in ca şi la ciclul licen ă examene de sesiune, iar la finele celor doi ani de studii sus in o teză de master care înglobează rezultatul cercetărilor efectuate pe parcursul a

doi ani. Programele de masterat propuse de ULIM sunt originale atсt prin formularea domeniului de specializare, cсt şi prin con inuturile curriculei.

Calificările ce denotă completarea ciclului II sunt acordate studen ilor care:

au dat dovadă de cunoştin e şi competen e acumulate şi extinse în cadrul ciclului I, cunoştin e ce prezintă baza sau posibilitatea dezvoltării originalită ii ideilor aplicate de obicei în cadrul domeniului de cercetare;

pot aplica cunoştin ele şi competen ele achizi ionate, abilită ile de solu ionare a problemelor în circumstan e noi sau necunoscute în cadrul unor contexte mai vaste sau multidisciplinare caracteristice domeniului

lor de studiu;

pot aplica cunoştin ele în solu ionarea problemelor complexe, pot

formula opinii ce includ reflectarea responsabilită ilor de ordin social şi etic;

pot formula concluzii în baza cunoştin elor în mod ra ional, clar şi fără ambiguită i, adresate auditoriului de specialişti versa i şi celui

11

obişnuit; posedă capacită i pentru continuarea studiilor în mod

independent.

Ciclul III — Doctorat. Accesul la ciclul doctorat este posibil în baza diplomei de master. Doctoratul este ciclul universitar de cercetare

prin excelen ă. Durata studiilor la ciclul doctorat este de 3 ani la învă ămсntul cu frecven ă şi 4 ani la studii cu frecven ă redusă. Doctorandul este admis la studii în baza unui dosar.

Calificările ce denotă completarea ciclului III sunt acordate studen ilor care:

au dat dovadă de o în elegere sistematică a domeniului de studiu,

a aptitudinilor şi metodelor de cercetare caracteristice domeniului

respectiv;

au dat dovadă de abilită i de concepere, proiectare, implementare şi modificare ale procesului de cercetare;

au adus contribu ii prin cercetarea originală ce extinde frontiera

de cunoştin e prin dezvoltarea unui compartiment substan ial al activită ii, ale căror rezultate merită a fi publicate la nivel na ional şi interna ional;

sunt capabili de a efectua o analiză critică, o evaluare şi o sinteză a ideilor noi;

sunt capabili să facă schimb de cunoştin e la specialitate cu colegii lor, cu un public vast de savan i, precum şi cu societatea în întregime;

sunt capabili pe viitor să promoveze cunoştin ele în cadrul contextelor academice şi profesionale, tehnologice, sociale ori

culturale.

f. Integrarea elementului teoretico-ştiin ifică cuă pragmatismulăpie eiădeămunc

Procesul de la Bologna promovează principiul prin care viitorul absolvent, atсt la ciclul I licen ă, cсt şi la ciclul II masterat sau ciclul III

doctorat trebuie să fie nu doar un simplu solicitant al unui loc de muncă, ci şi un promotor sau generator notoriu de idei în materie de specialitate.

12

Con inutul curriculei la ULIM este perfec ionat în permanen ă, profesorii fiind chema i să racordeze materialul doctrinar, propus

studen ilor spre achizi ionare, la realită ile segmentului profesional vizat. În scopul rentabilizării legăturii dintre ULIM şi pia a for ei de muncă, în procesul educa ional sunt antrena i tehnocra i din diverse sfere ale economiei na ionale. Incubatoarele educa ionale au devenit o adevărată forjerie a viitorilor specialişti. Ele reprezintă veritabile anticamere ale pie ei de muncă, unde studen ii desfăşoară activită i profesionale, simulсnd un cadru de activită i practice, specifice domeniului ales.

III. PROMOVAREAăCULTURIIăCALIT IIăÎNăPROCESULăDE PREDARE /ăÎNV AREăŞIăCERCETARE

Documentele reglatoare ale UNESCO, ale Procesului de la

Bologna, ulterior ale Procesului de creare a Spa iului European a Învă ămсntului Superior (EHEA), ENQA, EQAR, EUA, ESU, ale

Asocia iei Interna ionale a Educa iei (EI), EURASHE, Business Europe şi ale altor organiza ii şi re ele interna ionale din care ULIM face parte,

impune revizuirea filosofiei asigurării calită ii învă ămсntului superior, conform prevederilor Standardelor şi Liniilor directoare pentru Asigurarea Calită ii în Învă ămсntul Superior (ESG). Noua paradigmă presupune promovarea unei culturi a calită ii şi considerarea nevoilor şi aşteptărilor studen ilor, ale mediului de afaceri şi ale societă ii.

ULIM a elaborat politica pentru asigurarea calită ii ca parte a managementului strategic şi o va face publică. Asigurarea calită ii va fi realizată de către o structură autonomă cu reprezentare echitabilă a facultă ilor, în care vor participa şi reprezentan i ai angajatorilor, studen ilor şi alumni şi care îşi va organiza activitatea pe baza unor proceduri transparente.

Politica în domeniul asigurării calită ii va reflecta rela ia dintre studii şi cercetare, predare şi învă are, luсnd în considerare contextul

na ional, regional şi interna ional, precum şi demersul strategic de dezvoltare a ULIM. Aceasta va include:

organizarea sistemului institu ional pentru asigurarea calită ii; principiile de asigurare a responsabilită ii pentru calitate a tuturor

entită ilor şi subiec ilor ULIM; integritatea academică şi libertatea academică în condi ii de

13

vigilen ă maximă pentru contracararea fraudelor academice; mecanismul de prevenire a intoleran ei pentru orice fel de

discriminare împotriva studen ilor sau a cadrelor didactice;

implicarea actorilor externi în procesul de asigurarea a calită ii. Politica pentru asigurarea calită ii va fi transpusă în activitatea

ULIM printr-o varietate de procese interne, va fi monitorizată şi revizuită prin decizia Senatului.

Principalele domenii ale sistemului de asigurare a calită ii sunt următoarele:

elaborarea şi aprobarea curriculei multilingve (romсnă-rusă-

engleză-franceză) convergente cu prevederile Cadrului Na ional al Calificărilor (NQF) şi ale Cadrului European al Calificărilor (EQF) şi cu alte documente relevante;

predarea, învă area şi evaluarea centrată pe finalită i şi pe student; admiterea, progresul academic, recunoaşterea şi certificarea

studiilor pentru cele trei cicluri de studii superioare;

cadrele didactico-ştiin ifice; resursele pentru învă are şi suporturi didactice; managementul informa iei, publicarea informa iei; monitorizarea continuă şi revizuirea periodică a programelor de

formare şi a curriculei; participarea ciclică în procesul de evaluare externă a calită ii

institu ionale şi a programelor de formare. La ULIM strategiile asigurării calită ii procesului educa ional

universitar se constituie pe două dimensiuni: 1. dimensiunea externă (impactul societal) care prevede:

asigurarea calită ii produsului finit – specialistul cu studii

universitare e competitiv pe pia a muncii na ională şi interna ională; contribuirea la dezvoltarea durabilă a societă ii prin

implementarea rezultatelor cercetării ştiin ifice universitare fundamentale şi aplicative;

2. dimensiunea internă:

asigurarea calită ii proceselor interne orientate spre finalită ile dimensiunii externe;

implementarea unui sistem propriu de autoevaluare a calită ii proceselor interne (proces educa ional, guvernan ă strategică, management opera ional ş.a.).

14

Procesualitatea constituie pilonul fundamental în definirea şi asigurarea calită ii în general. Tacticile procesuale aplicate de către ULIM sunt judicios selectate, în strictă conformitate cu prevederile EHEA, de altfel, cu mult înainte de aderarea Republicii Moldova la

acest proces paneuropean.

ULIM îşi desfăşoară activitatea în strictă conformitate cu baza legislativă în domeniu la nivel na ional şi interna ional. Toate planurile

de studiu sunt elaborate în conformitate cu dispozi iile şi actele normative ale Ministerului Educa iei. Procesul de elaborare a

curriculei este unul participativ, complex, dinamic şi dialectic, acesta

antrenсnd expertiza ştiin ifică şi academică a decanilor, şefilor de catedre, profesorilor notorii. Conţinuturile curriculare reprezintă o simbioză dintre cercetare şi experienţă. Ele sunt actualizate şi restructurate continuu. Calitatea curriculei este sistematic

monitorizată şi autoevaluată.

IV. INFORMATIZAREA MANAGMENTULUI

UNIVERSITAR, AL PROCESULUI DE

STUDIIăŞIăDEăCERCETARE

Noile imperative ale timpului necesită gestionarea electronică a

datelor, crearea bazei de date integrate: efectivul de studen i licen ă-

masterat-doctorat, de resurse umane; orarul lec iilor; planificarea orelor didactice; progresul reuşitei academice; registrul actelor şi certificatelor de studii; gestionarea resurselor financiare, gestionarea contabilă ş.a.

Eficien a actului managerial şi a procesului de studii nu poate fi asigurată fără transparen a / monitorizarea deciziilor şi activită ii. ULIM garantează şi asigură accesul liber al studen ilor şi profesorilor la programele de studii şi curricula universitară, la deciziile Senatului ULIM şi cadrul normativ institu ional prin mediatecă, site-ul web

ULIM, alte instrumente digitale.

Democratizarea proceselor interne la ULIM se efectuează prin descentralizarea luării deciziilor, consultarea pe larg a opiniei profesorilor şi a studen ilor care este realizată atсt pe verticala, cсt şi pe orizontala organigramei institu ionale.

Libertatea academică la capitolul iniţiative didactico-ştiinţifice corelează cu responsabilitatea sporită şi disciplina personală de care

trebuie să dea dovadă cadrele profesorale ULIM, dacă îşi doresc

15

respectivul statut pentru o perioadă îndelungată. Calitatea presupune,

în primul rând, disciplină, responsabilitate şi organizare.

Un element relevant al democratizării procesului educa ional universitar este implicarea studenţilor în procesul de luare a deciziilor

– principiu important men ionat în documentele reglatoare ale EHEA şi ERA – care se materializează la ULIM prin includerea studen ilor în componen a Senatului, efectuarea sondajului anonim în rсndurile studen ilor referitor la calitatea cursurilor predate de către profesori, analiza de către studen i odată pe an, la şedin a Senatului din aprilie, a calită ii studiilor şi a vie ii studen eşti. Studen ii ULIM au propriul lor Senat, participă la via a studen ească asociativă. Rezultatele sondajului studen esc anonim sunt procesate şi analizate în scopul identificării fenomenelor pozitive, dar şi a neajunsurilor care urmează a fi constatate şi înlăturate. Concluziile sunt luate în considerare la gestionarea corectă a resurselor umane - încheierea contractelor de muncă cu profesorii pentru următorul an academic. O notă medie negativă atribuită de către studen i profesorului poate duce la rezilierea contractului de muncă cu acesta.

Instrumentele utilizate în procesul de autoevaluare internă la

ULIM sunt următoarele:

- monitorizarea şi evaluarea reuşitei academice a studen ilor; - evaluarea calită ii predării cursurilor de către profesorii ULIM; - sondajul anonim al studen ilor şi analiza evolu iei opiniilor în

timp;

- sondajul anonim al profesorilor;

- evaluarea calită ii procesului educa ional de către studen i; - evaluarea reciprocă interdepartamentală; - evaluarea activită ilor ştiin ifice (cercetare, doctorat); - evaluarea gradului de angajare în cсmpul muncii a absolven ilor

ULIM i a nivelului de satisfacere a angajatorilor;

- elaborarea rapoartelor de autoevaluare;

- evaluarea activită ilor interna ionale; - evaluarea activită ilor extracurriculare. Fiecare componentă a auditului intern este monitorizată de către

Consiliul pentru Asigurarea Calităţii ULIM şi Departamentul de

Asigurare a Calităţii şi Proiectare Curriculară. În baza rezultatelor auditului Senatul universită ii aprobă decizii de modernizare şi / sau

perfec ionare a activită ii de formare şi cercetare.

16

Consiliul pentru Asigurarea Calităţii este constituit din profesori cu

experien ă care îşi asumă obliga iunea evaluării calită ii procesului de studii. Pentru realizarea auditului au fost elaborate instrumente de

evaluare care includ indicatori calitativi de performanţă (vezi: Codex

ULIM, 2016). De exemplu, în sondajul anonim studen esc responden ii apreciază următoarele realită i: calitatea serviciilor ULIM; capacită ile profesorilor precum: calitatea predării cursurilor; obiectivitatea profesorilor; rela ia profesor-student etc. Evaluarea calită ii cursurilor predate pe care o efectuează membrii Consiliulului pentru Asigurarea

Calităţii se face în baza a zece criterii de performan ă: disciplina personală a profesorului, corespunderea con inutului lec iilor materialului de program, caracterul ştiin ific al expunerii materialului

de program, interactivitatea, măiestria psiho-pedagogică, elocin a, interdisciplinaritatea, obiectivitatea evaluării răspunsurilor studen ilor, caracterul complex al evaluării, utilizarea noilor tehnologii informa ionale.

V. STRATEGII DE INOVARE ŞIăDEZVOLTAREăDURABIL

Universitatea Liberă Interna ională din Moldova tinde să devină un veritabil templu al ştiin ei, cunoaşterii şi inovării. În conformitate cu strategia sa de dezvoltare, ULIM se integrează plenar în Spa iul European al Învă ămсntului Superior (EHEA) şi Spa iul European al Cercetării (ERA). Calitatea studiilor şi cercetării este aria de investi ie intelectuală şi materială în care se vor focaliza ini iativele la toate nivelurile ULIM. Pregătirea universitarilor tineri prin doctorat rămсne a fi mijlocul privilegiat de ob inere a calită ii factorului uman, ceea ce

asigură transferul de competen e dintre genera ii. Extinderea ULIM, cu preponderen ă în spa iul Sud-Est European,

continental şi mondial, va constitui în anii apropia i o preocupare

majoră, iar activită ile desfăşurate se vor efectua în strictă conformitate cu legisla ia na ională şi normele de drept interna ional.

Crearea centrelor de investiga ie ştiin ifică performantă cu implica ii interna ionale este un imperativ predilect al universită ii. Numai prin realizarea cercetării fundamentale şi aplicative, centarată pe

necesită ile specifice ale societă ii, universită ile în general şi ULIM în particular vor putea influen a dezvoltarea ei durabilă.

17

Bibliografie

1. A Framework for Qualifications of The European Higher Education

Area. Copenhagen, 2005. 197 p.

2. Assemblée Parlementaire du Conseil de l’Europe. Recommandation 1383 (1998). Diversification linguistique. [Accesat 19. 09. 2016].

Disponibil: http://assembly.coe.int/MainF.aspfor

3. Autoguvernarea studen ească în condi iile reformei sistemului de învă ămсnt superior: Materialele Simpozionului ştiin ific interna ional al studen ilor, 23-24 aprilie 2008, MET. Asocia ia Studen ilor din Moldova, Asocia ia Studen ilor din Transnistria. Chişinău, 2008.

4. Cadrul na ional al calificărilor – calitate şi transparen ă: Materialele seminarului interna ional, 6-7 decembrie, 2006, Chişinău.

5. Codex ULIM. Dir. publ. A. Galben; coord. A. Gu u, V. Moldovan-

Bătrînac. Chişinău: ULIM, 2016. 486 p. 6. Galben A. Necesitatea adoptării conceptului educa ional na ional unic.

In: Moldova Suverană. 2003, 22 mai, p. 5.

7. Galben A. ULIM: 1992-2002. Pagini de istorie. Chişinău: ULIM, 2012.

276 p.

8. Galben A., I. Bostan, G. Belostecinic. Moldova şi învă ămсntul Universitar European. In: Moldova şi Lumea. 2003, nr. 5-6, p.10.

9. Ghid de implementare a Sistemului Na ional de Credite de Studiu. Aprobat prin Hotărсrea Colegiului M.E.T.S. nr. 31 din 23.02.2006, pus

în aplicare prin ordinul nr. 140 din 25.02.06, nr.07-13-468 din

17.08.2005. [Accesat la 17.08.2016].

Disponibil:http://www.edu.gov.md/ro/content/sistem-educational/acte-

legislative-si-normative

10. Gu u Ana. Calitatea învă ămсntului superior – experien a ULIM. In: Literatura şi arta. 2006, 20 aprilie, p. 7.

11. Gu u Ana. Higher Education Policy development in Republic of

Moldova. In: Materialele seminarului European Neighborhoods Policy

and Eastern Partnership: achievements, obstacles and perspectives, 5-7

mai 2011, Chişinau. Chişinău: ASEM, 2011.

12. Gu u Ana. Universitas Europaea. Chişnău: ULIM, 2012. 155 p. 13. Implementarea spa iului european al înva ămсntului superior în

Republica Moldova: Materialele seminarului interna ional, 2011, Chişinău. Chişinău: ULIM, 2011.

14. Magna Charta Universitatum, 1988. [Accesat la 17.08.2016].

Disponibil: www.magnacharta.org/pdf/mc_pdf/mc_english.pdf.

15. Parlamentary Assembly. Recommandation1762 (2006). [Accesat la

17.08.2016].Disponibil:

http://assembly.Coe.int/docuemnts/adoptedtext/ta06

16. Procesului de la Bologna – caiet de sarcini pentru Republica Moldova:

Materialele seminarului interna ional, 8-9 decembrie 2005, Chişinău.

18

[Accesatla17.08.2016].Disponibil:http://www.ulim.md/h/romana/naviga

re/procesul_bologna_ulim.php

17. Quality Convergence Study. [Accesat la 09.01.2016]. Disponibil:

http://www.enqa.eu/indirme/papers-

andreports/occasionalpapers/Quality%20Convergence%20Study.pdf

18. Standards and Guidelines for Quality Assurance in the European Higher

Education Area, 04 martie, 2005. [Accesat la 09.01.2016]. Disponibil:

http://www.enqa.net/files/ENQA%20Bergen%20Report.pdf

http://www.ulim.md/h/romana/navigare/procesul_bologna_ulim.php


http://www.enqa.net/files/Quality%20Convergence%20Study.pdf

http://www.enqa.eu/indirme/papers-andreports/occasionalpapers/Quality%20Convergence%20Study.pdf

http://www.enqa.eu/indirme/papers-andreports/occasionalpapers/Quality%20Convergence%20Study.pdf




19



CONCEPTUL EDUCA IONAL

AL FACULT IIăDREPT ULIM PENTRU

ANII 2015-2020

(Edi ieărev zut )

20

I. ROLULăUNIVERSIT IIăLIBEREăINTERNA IONALEăDINăMOLDOVAăÎNăCONTEXTULăSISTEMULUIă

EDUCA IONALăNA IONAL,ăEUROPEANăŞIăMONDIAL

ULIM îşi asumă un rol fundamental în promovarea civiliza iei şi culturii, cercetării ştiin ifice, în participarea activă la circuitul valorilor spirituale na ionale, europene şi mondiale, în afirmarea identită ii na ionale şi dezvoltarea societă ii în cadrul unui stat de drept, liber şi democratic.

Universitatea are misiunea de a:

transmite cultura prin învă ămсnt şi cercetare, răspunzсnd aşteptărilor specifice de formare profesională ale membrilor societă ii (la nivel na ional, regional şi interna ional) întru asigurarea dezvoltării durabile a acesteia;

forma specialişti cu studii superioare pentru economia na ională şi pia a educa ională de peste hotare;

perfec iona continuu nivelul absolven ilor în spiritul progresului cunoaşterii şi al educa iei permanente;

antrena în mod continuu studen ii i profesorii la via a ştiin ifică şi culturală universală;

promova valorile culturii şi spiritualită ii na ionale, europene şi mondiale;

realiza un învă ămсnt flexibil şi dinamic bazat pe diverse niveluri educa ionale, adaptabil la solicitările ulterioare de specializare;

realiza învă ămсntul superior prin perfec ionare continuă a studiilor superioare - ciclul I, II şi III, a studiilor avansate şi aprofundate;

promova învă ămсntul la distan ă; dezvolta în cadrul universită ii şcolile ştiin ifice doctorale;

participa la realizarea proiectelor ştiin ifice de interes na ional, european şi mondial;

organiza via a socială din spa iul universitar astfel încсt Universitatea să dobсndească, pe lсngă statutul de centru de pregătire profesională şi de cercetare ştiin ifica, şi atributele de centru principal de educa ie, civiliza ie şi cultură al comunită ii socio-economice din

zona în care îşi desfăşoară activitatea; promova şi perfec iona continuu extensiunea academică prin

21

centrele de consultan ă, selec ie şi orientare profesională de peste hotare;

promova şi perfec iona continuu extensiunea universitară prin filialele ULIM de peste hotare.

II. MISIUNEAăŞIăOBIECTIVELE FACULT IIăDREPTăULIM

Liniile directoare de dezvoltare a procesului de învă ămсnt superior în cadrul ULIM pentru perioada 2015-2020 se bazează pe Constitu ia R.M., Codul Educa iei, alte norme de drept na ional, institu ional -

Conceptul Educa ional, Carta universită ii, Codexul ULIM, actele

emise de organismele interna ionale care reglementează Procesul de la Bologna etc. Toate acestea în ansamblu presupun o strategie de dezvoltare inedită a institu iei noastre.

În consonan ă cu misiunea şi obiectivele Universită ii Libere Interna ionale, misiunea Facultă ii de Drept se racordează cu obiectivele generale de promovare a civiliza iei şi culturii, de cercetare ştiin ifică, de participare activă la circuitul valorilor spirituale na ionale, europene şi mondiale, de afirmare a identită ii na ionale şi dezvoltare a societă ii în cadrul unui stat de drept, liber şi democratic.

Facultatea de Drept din cadrul Universită ii Libere Interna ionale din Moldova şi-a asumat o misiune didactică, centrată pe student, axată pe următoarele obiective:

formarea de specialişti în domeniul juridic cu o solidă pregătire profesională, bazată pe însuşirea temeinică a ştiin ei dreptului şi a disciplinelor conexe, pe în elegerea spiritului ce articulează într-un tot

unitar ştiin ele ce asigură pregătirea speciali tilor în domeniul juridic; corelarea în permanen ă a pregătirii teoretice cu pregătirea

practică, formarea capacită ii de aplicare în practică a cunoştin elor asimilate, de sesizare a destina iei practice a acestora;

îmbinarea pregătirii juridice cu preocuparea pentru realizarea unei

educa ii morale sănătoase, centrată pe asimilarea şi promovarea valorilor autentice, precum cinstea, dreptatea, onestitatea,

corectitudinea, solidaritatea umană, spiritul de toleran ă şi nediscriminare etc.;

22

stimularea şi cultivarea spiritului creativ al studen ilor, al interesului pentru urmărirea şi asimilarea a tot ce este nou şi valoros în domeniul pe care îl studiază;

cultivarea tradi iei gсndirii libere şi a democra iei academice, a deontologiei, în spiritul recunoaşterii drepturilor şi libertă ilor fundamentale ale omului.

III. OBIECTIVE STRATEGICE DE DEZVOLTARE

DIDACTIC ăAăFACULT IIăDREPTăULIMă

REALIZAREA PROCESULUI DE STUDII

III.1. Curricula universitară bazată pe finalităţi

După aderarea Republicii Moldova la Procesul de la Bologna, principiile de bază care sunt puse la baza strategiei de dezvoltare ULIM sunt: asigurarea dezvoltării durabile a Europei în baza cunoaşterii şi cercetării, structurarea studiilor universitare în trei cicluri – licen ă, masterat, doctorat, asigurarea calită ii studiilor universitare, mobilitatea academică, transparen a, recunoaşterea calificărilor şi documentelor de studii, aplicarea creditelor transferabile (ECTS).

Ciclul I – Licen . Filosofia Procesului de la Bologna prevede

flexibilizarea studiilor superioare care i-ar permite studentului să întrerupă studiile la oricare din cele trei cicluri pentru a se însera pe pia a muncii, dar şi să revină în cadrul universitar pentru a-şi continua

studiile. Licen a este ciclul I de studii universitare, la care pot să-şi urmeze studiile absolven ii liceelor, adică posesorii diplomelor de bacalaureat. În conformitate cu principiile Procesului de la Bologna, curricula ULIM este axată pe finalită ile de studii, care reprezintă o schimbare şi reorientare a gсndirii de la un sistem bazat pe personal şi orientat la intrări (input) pe un sistem centrat pe student şi orientat spre produs (output).



de studii;

pot aplica cunoştin ele ob inute într-un domeniu de studii în mod

23

profesionist;

demonstrează capacitatea de a argumenta şi a solu iona problemele din domeniul lor de studii;

au abilitatea de a colecta, interpreta şi analiza date relevante (de regulă, din domeniul de studii propriu), precum şi de a–şi expune ra ionamentele în baza aspectelor relevante de ordin social, ştiin ific sau etic;

pot comunica informa ii, idei, probleme şi solu ii atсt auditoriului de specialişti, cсt şi de non-specialişti;

şi-au dezvoltat acele competen e care le sunt necesare pentru a-şi continua studiile cu un grad sporit de autoinstruire.

Ciclul II - Masterat. La ciclul masterat sunt admişi absolven ii ciclului licen ă.

Masteratul prevede o specializare aprofundată într-un anumit

domeniu profesional. Durata studiilor este de 1-2 ani pe parcursul

cărora studentul urmează să acumuleze 90-120 credite. Anul I la ciclul

masterat poate fi definit drept an de profesionalizare, iar cel de-al

doilea an de studii la masterat este un an de cercetare, de pregătire teoretică profundă, care îi va permite absolventului să acceadă la ciclul doctorat. Studen ii îşi desfăşoară activitatea didactică în baza planurilor de studiu aprobate regulamentar, sus in ca şi la ciclul licen ă examene de sesiune, iar la finele celor doi ani de studii sus in o teză de master care înglobează rezultatul cercetărilor efectuate pe parcursul a doi ani.

Programele de masterat propuse de ULIM sunt originale atсt prin formularea domeniului de specializare, cсt şi prin con inuturile curriculei.


au dat dovadă de cunoştin e şi competen e acumulate şi extinse în cadrul ciclului I, cunoştin e ce prezintă baza sau posibilitatea dezvoltării originalită ii ideilor aplicate de obicei în cadrul domeniului de cercetare;

pot aplica cunoştin ele şi competen ele achizi ionate, abilită ile de solu ionare a problemelor în circumstan e noi sau necunoscute în cadrul unor contexte mai vaste sau multidisciplinare, caracteristice domeniului

lor de studiu;

24

pot aplica cunoştin ele în solu ionarea problemelor complexe, formula opinii ce includ reflectarea responsabilită ilor de ordin social şi etic;

pot formula concluzii în baza cunoştin elor în mod ra ional, clar şi fără ambiguită i, adresate auditoriului de specialişti versa i şi celui obişnuit;

posedă capacită i ce le permit continuarea studiilor în mod independent.

Ciclul III - Doctorat. Accesul la ciclul doctorat este posibil în baza diplomei de master. Doctoratul este ciclul universitar de cercetare

prin excelen ă. Durata studiilor la ciclul doctorat este de 3 ani la sec ia cu frecven ă şi 4 la studii cu frecven ă redusă. Doctorandul este admis la studii în baza unui dosar.

Calificările ce denotă completarea ciclului III sunt acordate

studen ilor care: au dat dovadă de o în elegere sistematică a domeniului de studiu,

a aptitudinilor şi metodelor de cercetare caracteristice domeniului

respectiv;

au dat dovadă de abilită i de concepere, proiectare, implementare şi modificare a procesului de cercetare;

au adus contribu ii prin cercetarea originală ce extinde frontiera de cunoştin e prin dezvoltarea unui compartiment substan ial al activită ii, ale cărui rezultate merită a fi publicate la nivel na ional şi interna ional;


sunt capabili să facă schimb de cunoştin e la specialitate cu colegii lor, cu un public vast de savan i, cсt şi cu societatea în întregime;

sunt capabili pe viitor să promoveze cunoştin ele în cadrul contextelor academice şi profesionale, tehnologice, sociale ori culturale.

În perioada 2015-2020 studiile de doctorat se vor realiza la toate

domeniile supuse acreditării ştiin ifice.

25

Vor fi stimulate cadrele didactice şi ştiin ifice care au ob inut din partea CNAA dreptul de conducere a doctoratului în domeniile la care universitatea este acreditată ştiin ific.

Doctoranzii vor fi încadra i în procesul didactic la ciclul I. În scopul realizării dezideratelor Procesului de la Bologna, ULIM va

acorda dreptul de conducere a doctoratului profesorilor din centrele

universitare cu care colaborăm, bazсndu-se pe principiile mobilită ii.

III.1. Alte obiective pentru perioada 2015-2020 Coordonarea şi modificarea Planului de Studii în lumina

necesită ilor pie ii muncii, a solicitărilor studen ilor şi angajatorilor sau a institu iilor de profil din ară:

Planurile de învă ămсnt la studiile de master vor fi astfel elaborate, încсt să existe compatibilitate atсt din punctul de vedere al structurii disciplinelor, cсt şi al creditelor transferabile;

Asigurarea continuită ii efectuării studiilor la cele trei cicluri (licen ă, masterat, doctorat) în cadrul Facultă ii Drept ULIM;

Dezvoltarea mobilită ii studen ilor, masteranzilor, doctoranzilor şi a cadrelor didactice în re eaua de specializări na ionale şi interna ionale;

Elaborarea noilor programe de master conform cerin elor pie ei educa ionale;

Promovarea imaginii Facultă ii pe plan na ional şi regional prin intermediul organizării activită ilor ştiin ifice cu caracter interna ional;

Participarea activă la procesul de elaborare şi avizare a actelor normative na ionale prin elaborarea avizelor şi propunerilor asupra proiectelor de acte normative în baza solicitărilor institu iilor de profil.

Dezvoltarea şi diversificarea programelor de studii la ciclul II –

masterat şi ciclul III- doctorat

Dezvoltarea învă ămсntului superior la ciclurile II şi III în func ie de op iunile facultă ilor, oferta educa ională, precum şi de cerin ele pie ei educa ionale na ionale şi interna ionale;

Programele de studii pentru ciclul II - master vor fi elaborate în

conformitate cu specificul nivelului de dezvoltare din regiune,

continent şi cerin ele ofertei educa ionale din ările unde filialele ULIM îşi desfăşoară activitatea.

26

Programele de studii la ciclul II – masterat şi III - doctorat vor fi

elaborate şi realizate diferen iat; Adaptarea programelor de studiu la ciclul II – masterat şi III -

doctorat la cerin ele pie ei educa ionale şi capacitatea financiară a masteranzilor şi doctoranzilor;

III.2. Fuzionarea elementului teoretico-ştiinţific cu necesităţile pieţii muncii

Procesul de la Bologna promovează principiul prin care viitorul absolvent atсt al ciclului de licen ă, cсt şi al ciclului de master sau doctorat trebuie să fie nu doar un simplu solicitant al unui loc de muncă, ci şi un promotor sau generator de idei în materie de specialitate.

Con inutul Planului de Studiu al Facultă ii Drept ULIM este perfec ionat în permanen ă, profesorii fiind îndemna i să racordeze materialul doctrinar propus studen ilor spre achizi ionare la realită ile segmentului profesional vizat. În scopul rentabilizării legăturii dintre absolven ii Facultă ii Drept şi pia a for ei de muncă, în procesul educa ional sunt antrena i tehnocra i din diverse sfere ale economiei na ionale.

Absolven ii celor trei cicluri de studii în cadrul Facultă ii Drept ULIM urmează să dispună de cunoştin e, abilită i şi competen e necesare pentru a deveni competitivi pe pia a muncii atсt din Republica Moldova cсt şi de peste hotare.

III.3. Asigurarea procesului de studii şi realizarea acestuia prin:

Excelen a în predare, cercetarea ştiin ifică şi activită ile extracurriculare;

Aplicarea şi respectarea standardelor na ionale şi europene în procesul de recrutare şi promovare a personalului didactic şi de cercetare ştiin ifică, în conformitate cu experien a institu ională, na ională, europeană şi mondială;

Posturile didactice şi de cercetare ştiin ifică vor fi ocupate prin

concurs, cсt şi prin cumul cu statut de cadru didactic şi ştiin ific titular, asociat sau cumulard;

27

Accesul la concursurile pentru ocuparea posturilor didactice în cadrul Facultă ii Drept este liber de orice discriminare vizсnd na ionalitatea, genul, convingerile religioase şi politice;

Ini ierea anuală a unei oferte academice de cursuri pentru atragerea celor mai proeminente personalită i din ară şi străinătate sau teme de cercetare în cadrul Facultă ii Drept;

Planificarea resurselor umane, prin realizarea de previziuni pe

termen mediu şi de lungă durată, inсndu-se cont de: numărul angaja ilor care se pensionează, extinderea sau restrсngerea de specializări, modificările în planurile de învă ămсnt, efectivul de studen i, extensiunile academice prin centrele de selec ie, consultan a, orientarea profesională şi filialele de peste hotare.

Promovarea politicii de încurajare şi stabilizare a tinerilor specialişti;

Atragerea unui număr sporit de candida i la ocuparea posturilor didactice şi ştiin ifice întru selectarea celor mai notorii savan i şi profesori;

Antrenarea în activitatea didactică prin atribuirea statului de

asociat a func ionarilor din institu iile publice, ministere, departamente, care au semnat acorduri de colaborare cu ULIM;

Atragerea în activitatea didactică prin atribuirea statutului de cadru didactic sau ştiin ific asociat a titularilor din centrele universitare

sau ştiin ifice din ară şi peste hotare, care cooperează cu ULIM în baza acordurilor de colaborare;

Promovarea şi realizarea studiilor superioare prin codiplomare la toate cele trei cicluri universitare.

III.4. Diversificarea programelor de studii în scopul racordării acestora la rigorile Procesului de la Bologna i anume:

Între inerea sistematică a rela iilor cu absolven ii Facultă ii Drept prin intermediul proiectului universitar „Absolvent‖;

Realizarea studiilor universitare în următorii cinci ani în strictă conformitate cu Sistemul ECTS;

Organizarea activită ii catedrelor, a facultă ii în strictă conformitate cu prevederile Procesului de la Bologna şi informarea anuală a comunită ii universitare cu privire la realizările în acest sens.

28

Evaluarea anuală a subdiviziunilor instituţionale, a curriculei prin racordarea acestora la rigorile naţionale şi europene de evaluare şi acreditare academica, în funcţie de necesităţile pieţei muncii din ţară şi de peste hotare

Evaluarea curriculei prin racordarea acesteia la cerin ele preferen iale ale pie ei muncii na ionale şi europene;

Organizarea întсlnirilor cu managerii institu iilor / unită ilor economice, responsabili de gestionarea resurselor umane;

Îndeplinirea cu exigen ă a rigorilor educa ionale stabilite în actele normative parvenite în documentele superiorilor europeni şi directivele

Ministerului Educa iei; Adoptarea programelor de studiu şi a programelor analitice

pentru cetă enii UE şi cei din exteriorul spa iului european, în scopul reciclării sau aprofundării cunoştin elor acestora la ciclul I, în contextul dezvoltării economice durabile.

Optimizarea cifrei de înmatriculare la nivel instituţional în funcţie de orientările strategice ale dezvoltării social-economice a Republicii

Moldova şi de oferta educaţională de peste hotare

Admiterea la studii în cadrul Facultă ii Drept ULIM pentru cetă enii Republicii Moldova se va efectua în func ie de cota stabilită de către instan ele superioare;

Admiterea la studii în cadrul Facultă ii Drept ULIM pentru cetă enii de peste hotare, inclusiv filialele, centrele de selec ie, consultan ă şi orientare profesională de peste hotare, se va realiza

conform capacită ilor şi posibilită ilor institu iei noastre; Responsabilizarea cadrului didactic şi ştiin ific pentru

promovarea con inutului programului de studiu şi a programelor analitice şi sporirea interesului solicitan ilor fa ă de aceste programe;

Întru sporirea atractivită ii curriculei propuse, se va pune la dispozi ia studentului programe analitice la aceeaşi specialitate elaborate de diverşi autori, astfel oferind posibilitatea tineretului studios să selecteze cele mai captivante programe. În cazul dacă prestan a academică a profesorului nu este apreciată pozitiv de studen i sau masteranzi, acestuia i se atribuie un statul provizoriu pe un termen de 3

luni pсnă la perfec ionarea acesteia;

29

În condi iile deficitului demografic şi luptei pentru fiecare poten ial student, cadrul didactic şi ştiin ific urmează să-şi determine locul şi rolul său în ULIM, în func ie de condi iile stabilite în Codexul ULIM şi deciziile Senatului;

Întru sporirea atractivită ii pentru tineretul studios şi integrarea studen ilor în cercetare ştiin ifică, la fiecare catedră vor activa cercuri ştiin ifice studen eşti, conform profilului catedrei;

Mobilizarea studen ilor ca resursă strategică principală de

func ionare a ULIM în desfăşurarea activită ii institu ionale; Democratizarea proceselor interne la ULIM se efectuează prin

descentralizarea luării de decizii, consultarea pe larg a opiniei profesorilor şi studen ilor, realizată atсt pe verticala, cсt şi pe orizontala organigramei institu ionale. Libertatea academică la capitolul iniţiative didactico-ştiinţifice corelează cu responsabilitatea sporită şi disciplina personală, de care trebuie să dea dovadă cadrele profesorale ULIM, dacă îşi doresc respectivul statut pentru o perioadă îndelungată. Calitatea presupune, în primul rând, disciplină, responsabilitate şi organizare.


– principiu important men ionat în documentele reglatoare ale Procesului de la Bologna – care se materializează la ULIM prin includerea studen ilor în componen a Senatului, efectuarea sondajului anonim în rсndurile studen ilor referitor la calitatea cursurilor predate

de către profesori, analiza de către studen i odată pe an, la şedin a Senatului din aprilie, a calită ii studiilor şi a vie ii studen eşti. Studen ii ULIM au propriul lor Senat, participă la via a studen ească asociativă. Rezultatele sondajului studen esc anonim sunt procesate şi analizate în scopul identificării fenomenelor pozitive, dar şi a neajunsurilor. Concluziile sunt luate în considerare la gestionarea corectă a resurselor umane - încheierea contractelor de muncă cu profesorii pentru anul

academic următor. O notă medie negativă atribuită de către studen i profesorului poate duce la rezilierea contractului de muncă cu acesta.

Crearea sistemului de autoevaluare internă – este un principiu al

gestionării calită ii, indispensabil oricărui organism economic.

Universitatea este un agent economic, însă nu trebuie echivalat cu o întreprindere, societate pe ac iuni sau oricare altă persoană juridică din sfera de producere, deoarece institu ia noastră generează şi

30

promovează, în primul rсnd, valori spirituale la nivel na ional şi general-uman pentru ară şi comunitatea mondială. În acest context apare necesitatea promovării componentelor auditului intern al calită ii procesului educa ional, operat în prezent la ULIM, prin:

Monitorizarea şi evaluarea reuşitei academice a studen ilor; Evaluarea calită ii predării cursurilor de către profesorii Facultă ii

Drept ULIM;

Monitorizarea sondajul anonim al studen ilor; Monitorizarea sondajul anonim al profesorilor;

Evaluarea calită ii procesului educa ional de către studen i; Evaluarea reciprocă interdepartamentală; Evaluarea activită ilor ştiin ifice (cercetare, doctorat); Gradul de angajare în cсmpul muncii a absolven ilor Facultă ii

Drept ULIM;

Elaborarea rapoartelor de autoevaluare;

Evaluarea activită ilor interna ionale; Evaluarea activită ilor extracurriculare. Fiecare componentă a auditului intern este monitorizată de

Consiliul Educaţional ULIM şi apreciată de Senatul universită ii. Consiliul Educa ional este constituit din profesori cu experien ă care îşi asumă obliga iunea evaluării calită ii procesului de studii. Pentru realizarea auditului au fost elaborate seturi de grile evaluative pentru

fiecare proces sau document evaluat, ce includ parametri calitativi de

performanţă. De exemplu, în sondajul anonim studen esc responden ii apreciază următoarele realită i: calitatea serviciilor ULIM; capacită ile profesorilor precum: calitatea predării cursurilor; obiectivitatea profesorilor; rela ia profesor-student etc. Evaluarea calită ii cursurilor predate pe care o efectuează membrii Consiliului Educa ional se face în baza a zece criterii de performan ă: disciplina personală a profesorului, corespunderea con inutului lec iilor cu materialul de program,

caracterul ştiin ific al expunerii materialul de program, interactivitatea,

măiestria psiho-pedagogică, elocin a, interdisciplinaritatea,

obiectivitatea evaluării răspunsurilor studen ilor, caracterul complex al evaluării, utilizarea noilor tehnologii informa ionale.

31

IV. OBIECTIVE STRATEGICE DE DEZVOLTARE

ŞTIIN IFIC

Activitatea de cercetare ştiin ifica constituie una din componentele de bază, desfăşurată în contextul cercetărilor ştiin ifice la nivelul ciclurilor de studii superioare, precum şi în cadrul institutelor specializate pe domenii.

Misiunea de cercetare ştiin ifică vizează func ionarea facultă ii şi ca unitate de cercetare ştiin ifică în domeniul juridic, componentă esen ială a procesului didactic, în conformitate cu principiile Procesului de la Bologna. Cercetarea ştiin ifică se desfăşoară pe baza strategiei pe

termen lung şi a programelor pe termen mediu şi scurt, elaborate de facultate, precum şi pe baza programelor elaborate individual de către cadrele didactice.

IV.1. Strategii de cercetare ştiinţifică

Cercetarea ştiin ifică va reprezenta în continuare, în conformitate cu misiunea şi obiectivele prevăzute in Planul Strategic pentru perioada 2015-2020, una din componentele de baza ale activită ii academice desfăşurate în cadrul ULIM.

Activitatea de cercetare se va desfăşura în baza prevederilor Codului

cu privire la ştiin ă şi inovare şi ale Codexului ULIM. Coordonarea strategică a cercetării ştiin ifice va fi asigurata prin

Vicerectorul pentru ştiin ă şi institutul de cercetare ştiin ifică.

IV.2. Obiective strategice ale cercetării ştiinţifice

Obiectivul facultă ii în cadrul acestei misiuni de a contribui, prin

cooperare şi prin mijloace proprii, la dezvoltarea doctrinei na ionale de drept public şi privat, în conformitate cu cerin ele societă ii moderne, se va realiza prin:

Participarea tuturor cadrelor didactice ale facultă ii la cercetarea ştiin ifică, aceasta urmсnd a se desfăşura pe baza planurilor de cercetare întocmite la nivelul facultă ii;

Orientarea temelor de cercetare spre probleme de importan ă majoră pentru teoria şi practica juridică din Republica Moldova;

32

Valorificarea rezultatelor cercetării prin publicarea de articole şi studii în revistele de specialitate, de monografii ştiin ifice, de carte

universitară; Ini ierea în activitatea de cercetare ştiin ifică a studen ilor şi

antrenarea acestora la activitatea de cercetare, prin intermediul

cercurilor ştiin ifice şi al sesiunilor ştiin ifice studen eşti; Implicarea studen ilor facultă ii în realizarea unor proiecte

na ionale şi interna ionale de cercetare ştiin ifică studen ească; încheierea de parteneriate cu institu ii similare din ară şi din străinătate;

Orientarea publica iilor ştiin ifice ale cadrelor didactice spre reviste ştiin ifice sau edituri recunoscute pe plan na ional şi interna ional;

Orientarea participării cadrelor didactice la manifestări ştiin ifice, organizate la nivel na ional şi interna ional.

Organizarea de manifestări ştiin ifice, conform calendarului de evenimente ştiin ifice institu ionale şi na ionale. În acest context vor fi organizate simpozioane ştiin ifice, seminare, congrese şi conferin e cu participarea colegilor din ară şi de peste hotare;

Îmbunătă irea calită ii publica iilor ştiin ifice şi recunoaşterea acestora pe plan na ional şi interna ional;

Introducerea sistemului referen ilor de prestigiu (peer review); Crearea unui sistem informatizat de colectare / comunicare a

priorită ilor semnificative pe plan institu ional şi na ional în vederea stabilirii direc iilor prioritare de cercetare aplicativă;

Crearea şi actualizarea permanentă a unei baze de date,

cuprinzсnd rezultatele celor mai relevante cercetări; Sporirea numărului publica iilor ştiin ifice în reviste cu coeficient

de impact ridicat;

Salarizarea diferen iată a cadrelor didactice şi ştiin ifice în func ie de performan ele ştiin ifice;

Adoptarea metodologiei de evaluare a centrelor de cercetare

ştiin ifică.

33

IV.3. Realizarea cercetării ştiinţifice instituţionale prin încadrarea în proiecte naţionale, europene şi mondiale

Constituirea comisiilor de evaluare a cercetărilor ştiin ifice. Completarea comisiilor cu exper i din exteriorul Universită ii;

Evaluarea periodică a stadiului cercetării ştiin ifice, prin rapoarte anuale, în scopul identificării poten ialului de cercetare ştiin ifică, a direc iilor prioritare, precum şi în scopul restructurării strategiilor;

Crearea şcolilor doctorale, prin încurajarea formelor de

colaborare cu unită i economice sau alte organiza ii care pun la dispozi ia universită ii laboratoare, utilaj necesar dezvoltării cercetărilor solicitate, pe baza de contracte;

Stimularea cercetărilor ştiin ifice interdisciplinare de interes

institu ional şi na ional.

IV.4. Direcţionarea procesului de cercetare ştiinţifică prin prisma necesităţilor naţionale şi antrenarea catedrelor, institutului de

cercetare ştiinţifică în programe de cercetare de interes european şi mondial

Interesarea cadrului ştiin ific şi didactic de a participa la realizarea

contractelor de cercetare ştiin ifică şi transfer tehnologic din surse private, publice, na ionale, interna ionale şi mixte prin:

Motivarea cu preponderen ă a cadrului ştiin ific şi didactic pentru

elaborarea proiectelor cu finan are externă sau mixtă. Oferirea de informa ii şi acordarea de asisten ă de specialitate, prin intermediul Institutelor de cercetare ştiin ifică ale Universită ii, în vederea întocmirii şi derulării proiectelor;

Extinderea formelor de participare la activitatea de cercetare

ştiin ifică la nivel de seminare ştiin ifice în cadrul catedrei, institutului ştiin ific, facultă ii, universită ii, reuniuni academice na ionale şi interna ionale;

Diversificarea direc iilor de cercetare ştiin ifică la nivelul catedrelor şi institutelor de cercetare ştiin ifică acreditate, cсt şi antrenarea acestora prin crearea şi dezvoltarea centrelor de cercetare ştiin ifică în comun cu Academia de Ştiin e a Republicii Moldova, catedrele, centrele ştiin ifice similare din ară şi de peste hotare;

34

Atragerea surselor de finan are a proiectelor ştiin ifice şi trecerea treptată a institutelor de cercetare ştiin ifică la autogestiune şi autofinan are;

Realizarea proiectelor de cercetare cu parteneri din ară şi de

peste hotare;

Dezvoltarea managementului cercetării la nivel de institut ştiin ific prin formarea şi cooptarea celor mai valoroşi absolven i şi cadre ştiin ifice notorii din ară şi de peste hotare;

Organizarea forurilor ştiin ifice cu participare interna ională la nivel de catedră, institut ştiin ific, facultate şi universitate;

Stimularea prin extinderea grilei de salarizare a cadrului ştiin ific şi didactic în baza evaluării activită ii academice anuale;

Sus inerea financiară a activită ilor de valorificare a rezultatelor în domeniul cercetării ştiin ifice, realizate de cadrele ştiin ifice şi didactice, pentru participarea la manifestări ştiin ifice de prestigiu, publicarea de lucrări în reviste na ionale şi interna ionale, recunoscute de CNAA, editarea de căr i în edituri notorii din ară şi peste hotare;

Sus inerea studen ilor, masteranzilor şi doctoranzilor pentru participarea la cercetarea ştiin ifică sau reuniuni ştiin ifice na ionale şi interna ionale prin acordarea de burse, stagii de specializare peste hotare, alte forme de încurajare;

Motivarea prin prime sau spor la salariu a celor mai activi

profesori şi conducători ştiin ifici ai tezelor de licen ă, master şi doctorat;

Motivarea prin prime sau spor la salariu a celor mai notorii

profesori şi cercetători ştiin ifici pentru succese deosebite în activitatea de cercetare.

V. STRATEGIAăCALIT II

Unul din obiectivele strategice ale ULIM îl reprezintă asigurarea unei calită i educa ionale de excep ie în strictă conformitate cu rigorile Procesului de la Bologna.

Un rol deosebit în atingerea acestui obiectiv revine conducerii academice - Senatului şi organelor executive: Rectoratului şi Consiliului de Administrare.

35

Pentru aceasta, ULIM va ac iona în direc ia asigurării condi iilor optime, la nivelul cerin elor na ionale şi europene, prin proceduri pe larg prezentate în capitolele anterioare ale Planului Strategic 2015-

2020.

Evaluarea şi acreditarea compartimentelor de activitate din cadrul universită ii se va face periodic – anual.

Prin evaluare, vor fi identificate compartimente performante, a căror evolu ie va fi sprijinită favorabil de conducerea universită ii. Subdiviziunile neperformante vor fi reorganizate sau chiar lichidate.

Obiectivele de bază ale strategiei calităţii sunt orientate spre

asumarea unor politici orientate spre calitatea şi transparenţa acestora:

Crearea sistemului de consiliere şi orientare profesională pentru studen i;

Sporirea exigentei în promovarea personalului ştiin ific, didactic şi auxiliar;

Extinderea procesului de studii prin promovarea învă ămсntului superior continuu;

Evaluarea specializărilor universitare, a programelor de studii şi ierarhizarea lor;

Introducerea unui sistem de finan are diferen iată în raport cu calitatea performan elor la nivelul programelor de studii specifice.

V.1. Managementul calităţii procesului educaţional

Documentele reglatoare ale Procesului de la Bologna accentuează schimbarea filosofiei evaluării calită i învă ămсntului superior odată cu crearea forului universitar european şi anume, definirea clară a responsabilită ilor pentru calitatea studiilor superioare ce se incumbă diferitor organisme: institu iilor universitare, ministerelor de resort,

organismelor evaluatoare. Procesele de evaluare a calită ii necesită o largă implicare a studen ilor şi a organismelor finan atoare, iar rezultatele evaluărilor trebuie publicate în mod obligatoriu.

Implementarea judicioasă a principiilor educa ionale ULIM a condi ionat augmentarea calită ii proceselor interne ale universită ii şi, în primul rсnd, a procesului didactico-ştiin ific. La ora actuală ULIM a dezvoltat propriul sistem de gestionare a calită ii procesului educa ional prin implementarea noilor tehnologii informa ionale, monitorizarea şi

36

auditul intern al calită ii predării cursurilor, monitorizare realizată atсt de structurile educa ionale, cсt şi de organiza iile studen eşti. Accesul studen ilor la procesul decizional constituie un factor primordial în determinarea tacticilor procesuale ULIM.

La ULIM strategiile calită ii procesului educa ional universitar se etalează pe două dimensiuni:

Dimensiunea externă (impactul societal) care prevede:

- asigurarea calită ii produsului finit – specialistul cu studii

universitare, capabil de a se integra pe pia a muncii; - contribu ia la dezvoltarea durabilă a societă ii prin implementarea

rezultatelor cercetării ştiin ifice universitare fundamentale şi aplicative.

Dimensiunea internă ce prevede, la rсndul său: asigurarea calită ii proceselor interne orientate spre finalită ile

dimensiunii externe;

implementarea unui sistem propriu de autoevaluare a calită ii proceselor interne (proces educa ional, guvernare strategică, management opera ional ş.a.).

Tacticile structurale adoptate de conducerea ULIM vizează cu preponderen ă modalitatea de perfec ionare a organigramei structurilor universită ii întru descentralizarea procesului decizional şi responsabilizarea structurilor existente cu sarcini specifice de

gestionare a calită ii proceselor interne. Neproliferarea unor structuri

speciale este un principiu important care contribuie la eficientizarea şi rentabilizarea activită ilor prestate. Cu alte cuvinte, ULIM nu a evoluat

pe calea creării unor structuri suplimentare în organigrama sa, structuri ce ar veghea asupra calită ii procesului educa ional. Instituirea unor astfel de structuri rezidă uneori în izolarea acestora de colectivul profesoral şi sporirea no iunii de „calitate‖ la nivel de fetiş. Or, calitatea procesului educa ional trebuie să fie în vizorul permanent al întregului colectiv academic, începсnd cu profesorul, continuсnd cu şeful de catedră, apoi cu decanul şi finalizсnd cu senatul şi rectoratul. Calitatea

studiilor universitare nu poate fi calificată ca un scop în sine sau o noţiune utilizată de dragul terminologiei reformatoare, ci ca un proces indispensabil şi în continuă dezvoltare.

Procesualitatea constituie pilonul fundamental în definirea şi asigurarea calită ii în general. Iată de ce tacticile procesuale la care a

37

recurs ULIM-ul au fost judicios selectate, în strictă conformitate cu prevederile Procesului de la Bologna, de altfel, cu mult înainte de aderarea Republicii Moldova la acest for european. Iată şi priorită ile tactice aplicate la nivel de procese interne:

Crearea bazei legale interne de desfăşurare a proceselor ULIM –

dezvoltarea continuă a Codexului ULIM (set de norme ce reglementează desfăşurarea activită ilor interne şi contribuie la men inerea integrită ii academice a institu iei);

Elaborarea şi actualizarea planurilor de studii şi a curriculei pe specializări.

Implementarea noilor tehnologii informa ionale în gestionarea proceselor interne ULIM prin:

elaborarea şi implementarea continuă a softurilor educa ionale; implementarea sistemelor de monitorizare şi gestionare a

procesului didactic;

informatizarea DIB, accesul la Internet i Intranet. ULIM îşi desfăşoară activitatea în strictă conformitate cu baza

legislativă în domeniu la nivel na ional şi interna ional. Toate planurile de studiu sunt elaborate în conformitate cu

dispozi iile şi actele normative ale Ministerului Educa iei. Procesul de

elaborare a curriculei este unul participativ, complex, dinamic şi dialectic, acesta antrenсnd investi ia intelectuală a decanilor, şefilor de catedre, profesorilor notorii. Conţinuturile curriculare nu sunt o

dogmă, ci reprezintă o simbioză dintre cercetare şi experienţă. Ele

sunt renovate şi restructurate în permanen ă. Calitatea curriculei este

sistematic monitorizată şi autoevaluată. Informatizarea procesului educaţional a condi ionat implementarea

gestionării electronice a datelor, astfel a fost creată baza de date

integrate: efectivul de studen i / masteranzi, efectivul de doctoranzi;

efectivul de resurse umane; orarul lec iilor; planificarea orelor didactice; gestionarea finan elor; gestionarea contabilă.

Modernizarea continuă a softului de accesare liberă a bazei de date integrate de către utilizatori (studen i, profesori, părin i).

Tacticile procesuale nu pot avea efectul scontat fără o transparen ă şi monitorizare a deciziilor luate – în prezent ULIM garantează şi asigură accesul liber al studen ilor şi profesorilor la curricula facultă ii,

38

la planurile şi programele de studiu, la deciziile Senatului ULIM, la

Codul ULIM (prin mediatecă şi site-ul web ULIM).

Tacticile procesuale pot fi realizate prin:

Asigurarea calită ii învă ămсntului prin dezvoltarea structurilor organizatorice corespunzătoare şi evaluarea pe baza standardelor de

performan ă; Ini ierea şi dezvoltarea unor programe complexe de elaborare a

cursurilor şi a altor materiale didactice avсnd ca bază metode didactice şi pedagogice moderne, într-o forma adecvată autoevaluării şi comunicării prin sistemele informative de tip Internet;

Promovarea dimensiunii europene a programelor de învă ămсnt; Consolidarea organizării învă ămсntului pe bază de credite la to i

anii de studiu conform Sistemului European de Credite Transferabile de

Studii (ECTS);

Înfiin area şi dezvoltarea de către cadrele didactice de prestigiu a şcolilor doctorale ULIM;

Optimizarea raportului intre numărul de studen i şi al cadrelor didactice la nivelul normelor europene, pentru reducerea cheltuielilor

de personal;

Accesul total al studen ilor la planurile de învă ămсnt şi programele analitice ale disciplinelor de studiu prin Internet şi materiale publicate.

VI. RELA IIăINTERNA IONALE

Dezvoltarea politicii de extindere a relaţiilor internaţionale prin acorduri de colaborare cu universităţi de prestigiu, facultăţi, catedre şi institute de cercetări ştiinţifice pentru a contribui la sporirea mobilităţii cadrelor didactice, ştiinţifice şi a studenţilor.

Consolidarea rela iilor ULIM cu universită ile care deja au

semnat acorduri de colaborare şi readucerea acestora la nivelul fiecărei catedre, facultă i şi institut de cercetări ştiin ifice;

Semnarea acordurilor bilaterale cu centre universitare şi academice înrudite, capabile să func ioneze conform prevederilor Procesului de la Bologna.

39

Semnarea de parteneriate strategice cu universită i din exteriorul spa iului european, institu ii şi organiza ii na ionale şi interna ionale (publice şi private) al căror domeniu de activitate direct sau indirect este educa ia şi cercetarea, pentru a asigura:

stabilitatea şi continuitatea în activitatea cadrelor didactice şi ştiin ifice antrenate în aceste proiecte;

promovarea ―brandului ULIM‖ în procesul de realizare a

parteneriatelor strategice de dezvoltare;

participarea activă în Programele interna ionale la nivel de catedră, facultate, institut ştiin ific, subdiviziune, precum şi la nivel de cadru didactic şi ştiin ific.

40

Bibliografie

1. A Framework for Qualifications of The European Higher Education Area.

Copenhagen, 2005. 197 p.

2. Assemblée Parlementaire du Conseil de l’Europe. Recommandation 1383 (1998). Diversification linguistique. [Accesat 19. 09. 2016]. Disponibil:

http://assembly.coe.int/MainF.aspfor

3. Autoguvernarea studen ească în condi iile reformei sistemului de învă ămсnt superior: Materialele Simpozionului ştiin ific interna ional al studen ilor, 23-

24 aprilie 2008, MET. Asocia ia Studen ilor din Moldova, Asocia ia Studen ilor din Transnistria. Chişinău, 2008.


5. Codex ULIM. Dir. publ. A. Galben; coord. A. Gu u, V. Moldovan-Bătrînac. Chişinău: ULIM, 2016. 486 p.

6. Galben A. Necesitatea adoptării conceptului educa ional na ional unic. In: Moldova Suverană. 2003, 22 mai, p. 5.

7. Galben A. ULIM: 1992-2002. Pagini de istorie. Chişinău: ULIM, 2012. 276 p.

8. Galben A., I. Bostan, G. Belostecinic. Moldova şi învă ămсntul Universitar

European. In: Moldova şi Lumea. 2003, nr. 5-6, p.10.

9. Ghid de implementare a Sistemului Na ional de Credite de Studiu. Aprobat

prin Hotărсrea Colegiului M.E.T.S. nr. 31 din 23.02.2006, pus în aplicare prin ordinul nr. 140 din 25.02.06 nr.07-13-468 din 17.08.2005.

10. Gu u, Ana. Calitatea învă ămсntului superior – experien a ULIM. In: Literatura

şi arta. 2006, 20 aprilie, p. 7.

11. Gu u, Ana. Higher Education Policy development in Republic of Moldova în Materialele seminarului European Neighborhoods Policy and Eastern

Partnership: achievements, obstacles and perspectives, 5-7 mai 2011, Chişinau. Chişinău: ASEM, 2011.

12. Gu u, Ana. Universitas Europaea. Chişnău: ULIM, 2012. 155 p. 13. Implementarea spa iului european al înva ămсntului superior în Republica

Moldova: Materialele seminarului interna ional, 2011, Chişinău. Chişinău: ULIM, 2011.

14. Magna Charta Universitatum, 1988. [Accesat la 17.08.2016]. Disponibil:

www.magnacharta.org/pdf/mc_pdf/mc_english.pdf.

15. ParlamentaryAssembly.Recommandation1762(2006). [Accesat la

17.08.2016].Disponibil: ttp://assembly.Coe.int/docuemnts/adoptedtext/ta06


Materialele seminarului interna ional, 8-9 decembrie 2005, Chişinău. [Accesatla17.08.2016].Disponibil:http://www.ulim.md/h/romana/navigare/pro

cesul_bologna_ulim.php


http://www.enqa.eu/indirme/papers-and-reports/occasional-

papers/Quality%20Convergence%20Study.pdf




http://www.enqa.eu/indirme/papers-and-reports/occasional-papers/Quality%20Convergence%20Study.pdf


41




Autor:

Alexandru CAUIA, conf.univ., dr.




42



CONCEPTULăEDUCA IONALă

ALăFACULT IIăŞTIIN EăECONOMICEă(FŞE) ULIM PENTRU ANII 2015-2020

(Edi ieărev zut )

43

I. NOT ăINTRODUCTIV

VIZIUNEA

Facultatea de tiin e Economice (F E) este determinată să ob ină pozi ii de frunte în promovarea educa iei i practicii în astfel de domenii ca management, economie, contabilitate i tiin e politice la nivel local, regional i interna ional.

MISIUNEA

Facultatea de tiin e Economice (F E) este o institu ie na ională multidisciplinară care oferă servicii educa ionale studen ilor înmatricula i la studii cu frecven ă sau frecven ă redusă, precum i

absolven ilor i profesioni tilor activi. F E se angajează:

Să asigure absolven ii săi cu cuno tin e, abilită i i valori care să le permită să integreze în mod activ aceste calită i în cariera lor

profesională.

Să producă un mixaj balansat de cercetare aplicată i de bază care ar valorifica progresul cuno tin elor i ar furniza solu ii creative pentru problemele ce există în businessul na ional i sectoarele guvernamentale.

Să sporească contribu iie facultă ii, ale personalului i ale studen ilor la valorificarea binelui comun al societă ii civile, a firmelor

de afaceri i a agen ilor guvernamentali la nivel local i na ional. Aceasta se realizează prin oferirea diverselor cercetări personalizate, consulta ii i programe de formare conduse de studen i care in cont de necesită ile fiecărui grup.

VALORILE DE BAZ

În calitate de Facultate de tiin e Economice, personal i studen i, ne angajăm să respectăm valorile de bază, cele mai importante fiind:

Integritatea: Angajamentul de a promova cele mai înalte standarde de etică prin respectarea valorilor de bază, cum ar fi: justi ia, încrederea i consacrarea.

44

Respectul: Aprecierea fiecărei persoane prin dezvoltarea unui mediu incluziv care favorizează la rсndul său un loc de muncă pozitiv i colegial, unde fiece persoană este apreciată.

Cooperarea i lucru în echipă: Dezvoltarea unui mediu incluziv,

cooperant i de încredere în cadrul facultă ii, al personalului i în rсndul studen ilor.

Sentimentul civic: Promovarea unui sentiment de loialitate i mсndrie durabilă fa ă de Alma Mater, fa ă de misiunea acesteia versus

comunitatea i bunăstarea tuturor actorilor. Codul de conduită: Aplicarea de standarde etice înalte i a unui

cod de conduită profesională în tot ceea ce se înfăptuie te în cadrul F E.

Transparența: Dezvăluirea completă, corectă i la timp a

informa iilor ce in de studen ii, profesorii i personalul F E. Îmbunătățirea continuă a calității în realizarea excelenței:

Aplicarea de standarde etice înalte i a unui cod de conduită profesională în tot ceea ce se efectuează în cadrul F E, acordсndu-se o

aten ie deosebită îmbunătă irii continue a procesului educa ional. Creativitatea: Dezvoltarea unei culturi de gсndire creativă avсnd

drept efect sus inerea excelen ei în predare, cercetare i angajare publică.

Sustenabilitatea resurselor valorice: Angajarea privind

sustenabilitatea responsabilă a resurselor fizice, financiare, umane, organiza ionale i de mediu care promovează i sus in la nivel mondial cele mai bune practici i permit F E să ob ină excelen ă.

Facultatea, personalul i studen ii F E se angajează să îndeplinească viziunea i misiunea propusă i să realizeze cele nouă obiective stabilite prin dezvoltarea celor trei direc ii strategice. Aceste trei direc ii strategice reunesc obiectivele propuse pentru ca sinergia dintre

obiectivele asociate să fie lansată. Planul ce rezultă stabile te modul în care se va realiza viziunea, misiunea i obiectivele într-un cadru dorit.

EXCELEN AăÎNăEDUCA IE

F E va de ine o pozi ie dominantă pentru a oferi cele mai bune programe academice din regiune. În acest scop va etala:

45

Excelen ă în cercetare: F E va fi recunoscută drept o institu ie de cercetare de top în regiune.

Parteneriate valoroase cu comunitatea: Promovarea

parteneriatelor cu organiza iile civice, de afaceri i culturale care vor aduce valoare serviciilor furnizate comunită ii.

Acestea ne obligă să îmbră işăm în Conceptul FŞE programe de maximă actualitate, cu un con inut strategic de ac iuni în perspectivă imediată.

II. SCOPULăŞIăOBIECTIVELEăCONCEPTULUI

OBIECTIVELEăF E:ă

În ultimii 8 ani Facultatea de tiin e Economice a avut parte de o dezvoltare substan ială pe mapamond i a devenit una din institu iile de învă ămсnt de afaceri de top în Regatul Arabiei Saudite. F E depune eforturi pentru a realiza obiective strategice majore în decursul perioadei planificate după cum este descris mai jos:

Furnizarea programelor educa ionale corespunzătoare ultimelor standarde interna ionale de management în educa ie, capabile să întrunească cerin ele pie ei de muncă.

Crearea unui mediu academic care favorizează interac iunea Facultă ii cu comunitatea interna ională.

Crearea unui mediu de studii care să răspundă diverselor necesită i ale studen ilor.

Men inerea unui mediu administrativ performant care să sus ină activită ile F E.

Asigurarea absolven ilor cu o educa ie excelentă i abilită i adecvate, ceea ce îi va eviden ia în rсndul celor mai buni candida i pe pia a muncii.

Dezvoltarea unui mediu de cercetare încurajator pentru investiga ii de înaltă calitate.

Îmbunătă irea prezen ei F E în literatura de specialitate, cсt i în seminarele i conferin ele tiin ifice din toate domeniile de cuno tin e ce vizează facultatea.

Ini ierea i men inerea parteneriatelor cu sectoarele publice i de afaceri, avantajoase în mod reciproc.

46

Sensibilizarea sectoarelor publice i private, precum i a comunită ii locale privind rolul eticii i responsabilită ii sociale în afaceri, politica publică i deciziile zilnice.

INI IATIVEă

Dezvoltarea scopurilor i obiectivelor de studiere pentru fiecare program academic i revizuirea lor pentru a asigura o educa ie de calitate.

Evaluarea periodică a programelor academice în conformitate cu scopurile de studiere a acestora.

Dezvoltarea programelor specializate în antreprenoriat i responsabilitatea socială corporativă.

Extinderea programelor de master specializate.

Efectuarea studiului de fezabilitate pentru elaborarea unui

program de doctorat, con inсnd un set de discipline cu acreditare academică interna ională.

Motivarea absolven ilor în ob inerea certificării profesionale înainte de absolvire, oferită de societă i tiin ifice recunoscute.

Promovarea unei culturi a educa iei i asigurarea acreditării de calitate la Facultate, precum i încurajarea facultă ilor neacreditate să ob ină acreditare de la organismele de acreditare academică specializate.

Ob inerea acreditării pentru Programele de administra ie publică, economie, tiin e politice i management al serviciilor de sănătate de la organiza iile de acreditare pertinente.

Preocuparea continuă privind ob inerea acreditării academice de către organismele de acreditare interna ională i na ională.

Consolidarea programului de recrutare i men inerea cadrelor de

calificare înaltă la facultate.

Recrutarea personalului didactic de înaltă calificare recunoscut în plan interna ional pentru fiecare Departament tiin ific.

Extinderea programului privind schimbul de studen i cu universită i interna ionale.

Promovarea programului de formare al facultă ii la organismele

de acreditare interna ională. Încurajarea programelor de bursă care au drept scop asistarea

47

studen ilor saudi i pentru continuarea studiilor postuniversitare în universită i prestigioase din lume.

Elaborarea i implementarea programelor de formare privind abilită ile de predare online.

Revizuirea programelor de afaceri pentru a dezvolta abilită ile i competen ele lingvistice de limbă engleză a studen ilor.

Sporirea utilizării e-learning în predarea materialului. Reproiectarea structurii i procedurilor organiza ionale care să

sus ină cluburile de studen i i comitetele de activitate. Dezvoltarea programelor de simulare virtuală. Crearea i func ionarea consiliului consultativ al studen ilor. Crearea unui sistem electronic vast pentru toate activită ile

administrative.

Revederea structurii organiza ionale a F E. Dezvoltarea calită ii unui sistem de activită i administrative i

academice în cadrul F E. Elaborarea i implementarea programelor de formare pentru

personalul Facultă ii în limba engleză privind abilită ile administrative i manageriale în vederea formării competen elor în diversificare i

egalitate.

Dezvoltarea Unită ii Academice Consultative.

Dezvoltarea Centrului pentru Suportul Academic al Studentului.

Dezvoltarea programului de formare cooperant.

Dezvoltarea Programului de Consiliere Profesională i consolidare a rolului Asocia iei Alumni a Facultă ii.

Dezvoltarea Programului de Recrutare a Studen ilor i efectuarea sondajelor privind pozi iile de carieră ale absolven ilor Facultă ii.

Sporirea fondurilor alocate pentru cercetarea tiin ifică. Sporirea numărului de pozi ii în cadrul catedrelor de cercetare în

baza fondurilor.

Adoptarea unei politici i proceduri interne pentru promovarea cercetărilor tiin ifice.

Elaborarea unui reviste a Facultă ii i transformarea acesteia în revistă indexată ISI.

Desfă urarea seminarelor i meselor rotunde pentru persoanele la studii postuniversitare ale Facultă ii.

Încurajarea membrilor facultă ii să publice studii tiin ifice de

48

excep ie în reviste indexate ISI. Dezvoltarea unui mecanism de cercetare care să încurajeze

persoanele la studii postuniversitare să- i publice studiile.

Recrutarea savan ilor remarcabili pentru a promova un mediu de cercetare tiin ifică la Facultate.

Crearea unui program de cercetare comun anual care să implice cercetători cu renume de la universită ile interna ionale.

Sus inerea organizării întсlnirilor tiin ifice unde să se discute subiecte practice de importan ă specială pentru comunitate.

Organizarea celei de a ‖Treia Conferin e Academice‖, în cadrul căreia membrii facultă ii sunt încuraja i să contribuie cel pu in cu 20 de

articole academice ce in de domeniile lor de cercetare. Stimularea rolului experien ei interne pentru Facultatea de tiin e

Economice.

Participarea în proiecte majore de consultare, organizate de către Institutul de Cercetare i Consultan ă, la nivel de universitate.

Implementarea unui set de programe de formare care vizează organiza iile private i publice prin intermediul Centrului de Dezvoltare i Cercetare F E.

Crearea unui birou de specializare în formarea executivă i implementarea programelor de formare executivă.

Consolidarea rolului cluburilor de studen i, încurajсndu-i să se implice în activită ile comunită ii prin muncă de voluntariat.

Participarea în organizarea unor foruri i întсlniri profesionale (culturale /sociale /diverse /echitabile) sau manifestări de sensibilizare.

Difuzarea culturii Principiilor pentru Educa ie Managerială Competentă (PEMC) i contribuirea la întсlnirile PEMC pentru studen i, facultate i comunitate.

Elaborarea i implementarea unui program anual orientat spre

student privind etica muncii i responsabilitatea socială. Crearea i implementarea unui program anual orientat spre

comunitatea de afaceri vizсnd diversitatea / echitatea / etica muncii i responsabilitatea socială.

49

III. SCURT ISTORIC AL FACULT II

Facultatea Ştiin e Economice a fost fondată împreună cu alte trei facultă i ULIM la 16 octombrie 1992. Primul decan al FŞE a fost conferen iarul universitar I. Olaru. Apoi, o perioadă mai îndelungată de timp, această func ie a fost de inută de doctorul în ştiin e, profesorul universitar Andrei Malai, contribuind la dezvoltarea FŞE. Ulterior, FŞE a fost condusă de mai multe personalită i notorii. Actualmente în fruntea facultă ii este autorul acestui concept.

Procesul de studii a fost organizat în condi iile concuren ii de pia ă. La 16 iunie 2002, Facultatea de Ştiin e Economice ULIM a fost

acreditată de către Comisia Superioară de Atestare şi Acreditare Academică, conform legisla iei în vigoare.

Pe parcursul a 15 ani de activitate, FŞE s-a aflat la etapa căutărilor şi frămсntărilor, cuprinzсnd diverse catedrele de specializare. Astăzi catedrele de bază sunt: „Finan e‖, ‖Economie mondială şi REI‖, ‖Management şi marketing‖, ‖Bănci şi contabilitate‖. Catedrele de discipline generale sunt următoarele: – „Matematică şi statistică‖, ‖Informatica economică‖ şi „Limbi moderne şi aplicate‖, ce au în calitate de direc ie prioritară conceptuală organizarea şi realizarea la un nivel înalt a activită ilor didactice, metodice şi ştiin ifice a studen ilor şi profesorilor la una sau mai multe discipline de profil.

În prezent, Facultatea pregăteşte cadre economice de înaltă calificare la şapte specializări conform nomenclatorului vechi de specializări şi a început pregătirea specialiştilor la şase specialită i conform noului

nomenclator al specialită ilor racordat la rigorile Procesului de la

Bologna. Activitatea didactică în cadrul Facultă ii se perpetuează sub următoarele forme de studii: cu frecven ă; studii cu frecven ă redusă; studii la masterat la diferite specializări acreditate; studii la a doua specialitate; studii individuale şi de autoinstruire; studii la doctorat. Concomitent, sunt pregătite toate condi iile pentru realizarea studiilor la distan ă.

Forma de învă ămсnt cu frecven ă se organizează pe parcursul a

două semestre anual, din cсte 15 săptămсni fiecare cu o şarjă de 22-28

ore săptămсnal. Procesul de studii este realizat în conformitate cu programele analitice ale tuturor disciplinelor socio-umane,

fundamentale şi speciale.

50

Forma studiilor cu frecven ă redusă este organizată în baza planului de studii de 5 ani cu invitarea studen ilor de 3 ori pe an în cadrul sesiunii de reper (toamnă, iarnă şi primăvară). Planurile de studiu la această formă de învă ămсnt se deosebesc de cele cu frecven ă prin numărul mai redus al orelor de contact cu studen ii.

Forma studiilor la a doua specialitate constă în organizarea procesului de învă ămсnt de 3 ani, pentru persoanele cu studii superioare. Aspectul inovativ în procesul realizării acestei forme de

învă ămсnt constă în faptul că în cadrul studiilor la a doua specialitate se utilizează noi tehnologii de instruire. Conducerea Facultă ii promovează consecvent linia abordării în această activitate a tehnologiilor avansate, valorificсnd creativ cunoştin ele ob inute în rezultatul absolvirii deja a unei institu ii de învă ămсnt universitar la specialită ile aferente (inclusiv: studii de caz, jocuri didactice, testări-expres etc.).

Altă formă distinctă de studii este instruirea op ională (la solicitare)

a studen ilor în cadrul filialei Newport University (SUA) la specialitatea „Administrarea bussinesului‖.

Controlul calită ii procesului didactic este verificat periodic de grupul managerial al Facultă ii şi al catedrelor, de comisia metodică a facultă ii, de Consiliul educa ional ULIM, precum şi prin intermediul organizării sondajelor sociologice printre studen i. Un indice distinct în acest domeniu este activitatea Seminarului Metodologic, examinarea

rezultatelor privind controalele efectuate la şedin ele Consiliului profesoral etc. Anual se organizează testarea profesorilor ce prestează activitatea didactică în limbile engleză şi franceză.

Calitatea procesului didactic este determinată de nivelul pregătirii profesioniste a corpului profesoral. De men ionat că majoritatea cadrelor didactice sunt specialişti în materie, de inători de grade didactice şi titluri ştiin ifice.

În cadrul Facultă ii activează două Consilii Ştiin ifice pentru sus inerea tezelor de doctor şi doctor habilitat la specialită ile: 08.00.14

- „Economia mondială şi Rela ii Economice Interna ionale‖; 08.00.05 - „Economie şi Management în ramură şi domeniu de activitate‖. O parte din profesorii Facultă ii exercită func ia de conducători ştiin ifici ai doctoranzilor din ară şi de peste hotare. Sunt organizate alte Consilii

Ştiin ifice.

51

Prin decizia Senatului ULIM şi în baza ordinului rectorului ULIM,

din luna noiembrie 2006 a fost fondat Institutul de Cercetări Ştiinţifice Economice în cadrul Facultă ii de Ştiin e Economice. Actualmente, Institutul îşi desfăşoară activitatea la tema: „Adaptarea şi perfecţionarea mecanismelor economice în cadrul integrării europene a Republicii Moldova”. La această temă este antrenat întreg personalul

didactic şi ştiin ific al Facultă ii. FŞE are menirea de a coordona activitatea studiilor prin doctorat,

masterat şi licen ă atсt a studen ilor, masteranzilor şi doctoranzilor înscrişi la studii la ULIM (Chişinău), cсt şi a celor ce studiază la filialele, reprezentan ele, delocalizările şi centrele de selec ie, consultan ă şi orientare profesională.

Un loc deosebit în cadrul FŞE îl are activitatea ştiin ifică a studen ilor, masteranzilor şi doctoranzilor. Aceştia sunt antrena i în activitatea Sec iei „Economie şi servicii‖ a Societă ii Ştiin ifice Studen eşti a ULIM. Anual ei participă la diverse Conferin e interuniversitare din ară şi peste hotare, cum ar fi «Simposia Studentum‖, „Simposia Professorum‖ etc. cu comunicări, care anterior sunt discutate şi analizate la şedin ele cercurilor studen eşti, ale catedrelor de profil şi altor subdiviziuni.

Facultatea între ine rela ii de colaborare cu mai multe centre ştiin ifice şi universitare de peste hotare, printre care: Institutul de Cercetări Economice „Gh. Zane‖ din Iaşi a Academiei Romсne; Universitatea de Stat din Cernău i (Ucraina); Universitatea „A.I.Cuza‖, facultatea Economie din Iaşi (Romсnia), universită i din Rusia şi SUA. De asemenea, în bază acordurilor de colaborare (la diverse niveluri şi sub diferite forme) privind efectuarea practicii profesionale, Facultatea

are stabilite rela ii strсnse cu Banca Na ională, Banca de Economii, Ministerul Finan elor, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Camera de Comer şi Industrie, Întreprinderea de Stat Avia ia Civilă, Departamentul Rela ii Economice Externe al Ministerului Economiei etc.

În anul de studii 2006-2007 la FŞE a fost acreditată şi specialitatea „Finan e‖, ceea ce a demonstrat cu prisosin ă nivelul înalt de pregătire şi prestan ă academică al personalului didactic, organizarea calitativă a procesului de studii, desfăşurarea activită ii ştiin ifice de calitate şi posedarea bazei tehnico-materiale corespunzătoare.

52

IV. CARACTERISTICAăSPECIALIT ILOR

Pregătirea specialiştilor în domeniul economic se desfăşoară în baza planurilor de studiu elaborate şi aprobate în strictă corespundere cu regulamentele în vigoare. Actualele planuri de studiu ale Facultă ii au fost elaborate în baza principiilor ştiin ifice şi a experien ei acumulate în domeniu de către catedrele respective care, după examinarea minu ioasă la şedin a Consiliului Profesoral al Facultă ii Ştiin e Economice, au fost aprobate de Senatul ULIM în conformitate cu standardele educa ionale de stat elaborate de Ministerul Educa iei Republicii Moldova.

Planurile de studiu sunt pregătite conform Planului Cadru, Nomenclatorului nou al specialită ilor şi sunt racordate la formele de studii cu frecven ă şi frecven ă redusă, precum şi la studiile ciclului II şi III.

Planurile de studiu la facultate includ:

planul de studiu pentru absolven ii şcolilor medii (numit

conven ional ciclul „O‖), cu durata studiilor de l an; planul de studiu, conform Nomenclatorului vechi, pentru

studen ii posesori ai diplomelor de bacalaureat la specialitatea «Economie» (1800), cu specializările în: „Management‖(1801), ‖Marketing‖(1802), ‖Rela ii economice interna ionale‖(1803), ‖Finan e şi asigurări‖(1804), ‖Bănci şi burse de valori‖(1810), „Contabilitate şi audit‖(1805), ‖Servicii‖ (3000), precum şi la specialitatea „Turism şi servicii hoteliere‖(3001). Aceste planuri sunt aprobate de Rectoratul şi Senatul ULIM, coordonate cu Ministerul Educa iei. Durata studiilor cu

frecven ă pentru specialită ile men ionate constituie 4 ani, iar pentru

studii cu frecven ă redusă -5 ani.

planul de studiu, conform Nomenclatorului nou, pentru Codul cu

denumirea domeniului de formare profesională la ciclul I (licen ă). FŞE pregăteşte specialişti la următoarele specialită i: Contabilitate (361.1); Marketing şi Logistică (362.1); Business şi Administrare (363.1); Achizi ii (363.2); Finan e şi Bănci (364.1); Economie mondială şi Rela ii economice interna ionale (365.1); Economie generală (366.1); Statistică şi previziune economică (367.1); Cibernetică şi Informatică economică (368.1); Merceologie şi Comer (369.1).

53

Conform planului de studii nivelul „O‖, studen ii ce au absolvit şcolile medii studiază 14 discipline obligatorii cu un volum total de

timp de 1122 ore. De rсnd cu disciplinele necesare pentru sus inerea examenului de bacalaureat, se studiază de asemenea obiectele: „Economia‖, „Logica‖, „Birotica‖, „Bazele cercetărilor ştiin ifice‖, „Istoria economiei na ionale‖, „Istoria culturii‖, „Istoria Romсnilor‖ etc., se scrie teza anuală la „Economie‖ şi apoi urmează pe parcursul a 2 săptămсni stagiul profesional la disciplina «Birotica», fiind sus inute de asemenea 6 examene de bacalaureat.

Planul de studiu pentru studen ii ce au sus inut bacalaureatul se divizează în 2 cicluri indisolubil legate:

- Ciclul I de 2 ani, numit „Studii universitare generale‖, prevede studierea a 28 de discipline. Volumul total de timp pentru instruire este

de 1800 ore, inclusiv 640 - prelegeri, 980 - lec ii practice, 180 - lec ii în laborator. Studen ii pe parcursul acestui ciclu studiază: „Economia politică şi doctrine economice‖, „Microeconomie‖, „Macroeconomie‖, „Finan e publice‖, „Matematica aplicată în economie‖, „Informatica economică‖, „Managementul general‖, „Bazele contabilită ii şi auditului‖etc.

- Ciclul II de 2 ani, numit „Studii universitare complete‖, prevede

studierea a 8 discipline comune cu un volum de 375 ore (prelegeri - 198

şi lec ii practice - 177): „Econometria‖, „Fiscalitatea‖, „Statistica social economică‖, „Contabilitatea de gestiune‖, „Psihologie şi etică profesională‖, ‖Analiza activită ii economico-financiară‖ etc. La acest compartiment al disciplinelor de specializare obligatorii se mai includ

şi 13 discipline de specializare op ionale cu un volum de 615 ore.

Studen ii ce studiază în cadrul ciclului II urmează trei tipuri de stagii profesionale: stagiul de practică în semestrul 6 cu durata de 2 săptămсni; practica de specialitate în semestrul 8, timp - 6 săptămсni; practica de licen ă în semestrul 8, timp - 6 săptămсni.

Conform planurilor noi de studii elaborate actualmente, sunt

licen iate următoarele specialită i: Business şi administrare, Marketing şi logistică, Contabilitate, Finan e şi Bănci, Turism, Economie Mondială şi Rela ii Economice Interna ionale, Achizi ii, Economie generală, Merceologie şi Comer , Statistică şi previziune Economică,

54

Cibernetică şi Informatică Economică, Managementul proprietă ii Intelectuale.

Începсnd cu anul universitar 2005-2006 la FŞE sunt implementate în activitatea cotidiană planurile de studiu pentru ciclul I la următoarele 6 specialită i cu finalită ile respective. Finalită ile pentru specialită ile propuse de formare profesională au fost desemnate în planurile de studiu în vigoare. Aceste finalită i sunt elaborate pentru fiecare specialitate la care s-a efectuat admiterea la ULIM şi ele se

caracterizează la specialitatea respectivă după cum urmează:

1. BUSINESSăŞIăADMINISTRAREă(363),ăSPECIALITATEAăBUSINESSăŞIăADMINISTRAREă(363.1)

Absolventul specialită ii 363.1 – ―Business şi administrare‖, ob ine titlul de Licen iat în Ştiin e economice. El este pregătit pentru activitatea profesională, care ar asigura dirijarea ramurilor economiei na ionale ori a agen ilor economici în domeniul producerii bunurilor materiale sau al prestării serviciilor. Absolventul poate activa în cadrul ramurilor economiei na ionale. Poate desfăşura activitatea de antreprenoriat, de gestionare a întreprinderilor cu diverse forme organizatorico-juridice. Absolventul trebuie să posede cunoştin e i aptitudini specifice domeniului selectat, cunoştin e de caracter general economic, psiho-sociologic, general juridic, tehnic, matematic şi statistic, de cultură generală; să posede aptitudini de autoperfec ionare continuă, de activitate în colective de muncă etc.

2. CONTABILITATE (COD 361), SPECIALITATEA

CONTABILITATE (COD 361.1)

Specialiştii sunt pregăti i pentru a activa în întreprinderi şi institu ii de stat sau private în calitate de contabil, contabil-şef adjunct, contabil-şef, revizor-controlor, şef de sec ie eviden ă. Specialistul este capabil de a activa şi în serviciul de audit la efectuarea expertizei, controlului

de audit în întreprinderi şi institu ii, în func ie de contabil-auditor.

Obiectul activită ii profesionale: efectuarea contabilită ii financiare şi manageriale în întreprinderi private de comer , de producere, de

asigurare a eviden ei contabile în întreprinderile de asigurări, non-

55

guvernamentale, întreprinderile de stat, executarea auditului intern la întreprinderi.

3. FINAN Eă(CODă364),ăSPECIALITATEAăFINAN EăŞIăB NCIă(CODă364.1)

Titlul ob inut la absolvire – licen iată înă ştiin eă economie.

Specialiştii în domeniul Finan e şi Bănci sunt pregăti i pentru a activa în sectorul bancar - BNM, bănci comerciale, case de schimb valutar,

Burse de valori, institu ii financiare specializate, aparatul central al Ministerului Finan elor, Direc iile financiare regionale, primării; aparatul central al Inspectoratului Fiscal de Stat şi subdiviziunile lui regionale şi locale; Garda Financiară; Aparatul central al Casei Na ionale a Asigurărilor Sociale şi subdiviziunile ei teritoriale;

Fondurile de Pensii nestatale; întreprinderile de orice gen; Companiile de asigurări; Fondurile de investi ii şi Companiile fiduciare; organele

de stat preocupate de problemele financiar, bancare, bursiere şi economice – Ministerul Economiei şi Reformelor, Comisia Na ională a Valorilor Mobiliare, structurile respective jude ene, structurile de pe lсngă consiliile permanente parlamentare. Absolventul specialită ii Finan e şi Bănci este pregătit pentru a activa în domeniile: activitatea bancară; bursieră; financiară, monetară; investi ională; economică; control financiar şi audit bancar; activitatea financiară şi fiscală, activită ile investi ionale; managementul şi marketingul financiar bancar. În conformitate cu cerin ele teoriei şi practicii, specialistul

absolvent trebuie să aibă un nivel înalt de pregătire, trebuie să cunoască bazele teoretice ale ştiin elor economice, economia RM, a altor state europene, a CSI, a ărilor dezvoltate din punctul de vedere economic, financiar, bancar, comercial etc. El urmează periodic să-şi reînnoiască cunoştin ele, să poată lua decizii juste şi să răspundă de angajamentele prevăzute de administra ie.

4. MARKETINGăŞIăLOGISTIC ă(CODă362),ăSPECIALITATEAăMARKETINGăŞIăLOGISTIC ă(CODă362.1)

Absolventul specialită ii Marketingă iăLogistic ăa Facultă ii Ştiin e Economice ULIM îşi va desfăşura activitatea în cadrul ramurilor

economiei na ionale, cu diferite forme organizatorico-juridice; in

56

diviziunile lor liniare şi func ionale; structuri logistice ale agen ilor economici; institu ii de cercetări ştiin ifice şi de proiectare; organe de

administrare publică centrală, regională si locală; structuri interna ionale; ministere şi departamente ramurale etc. Absolventul poate desfăşura activitatea de marketing în diferite domenii, gestiona

activitatea de pia ă la întreprinderile de diferit nivel si forme organizatorico-juridice, poseda o serie de cunoştin e i aptitudini specifice acestui domeniu. Pe lingă aceasta, absolventul trebuie să de ină într-o propor ie sporită şi un volum de cunoştin e economice, psiho-sociologice, juridice, tehnice, matematice şi statistice, de cultură generală, de aptitudini de autoperfec ionare continuă, de lucru în echipă etc.

5. RELA IIăECONOMICEăINTERNA IONALE (COD 365.1)

Specialistul în Rela ii Economice Interna ionale (REI), absolventul ULIM, este pregătit fundamental în domeniul ansamblului de raporturi comerciale, financiar-valutare de cooperare şi colaborare industrială, tehnico-ştiin ifică, de transport şi asigurări care se stabilesc între state pe baza factorilor obiectivi ai diviziunii interna ionale a muncii şi interdependen elor economice mondiale. Titlul ob inut la absolvire este

de licen iată înă ştiin eă economice.ă Domeniul de activitate este variat,

dar predominant concentrat în structuri economice, politice, culturale,

sociale ce vizează rela iile economice ale ării cu alte state şi structuri de talie interna ională.

6. TURISM (COD 812.1)

Specialistul în turism, absolventul ULIM, este pregătit pentru activită i de gestionare în întreprinderi hoteliere şi turistice de stat şi particulare.Titlul ob inut la absolvire este de licen iată înă serviciiăpublice. Domeniul de activitate este variat, dar predominant concentrat

în structuri economice, culturale, sociale ce vizează întreprinderile hoteliere de restaura ie, de agrement i turistice.

La ciclul II – Masterat actualmente sunt elaborate şi realizate planurile de studiu la următoarele specialită i: Finan e, Bănci şi Burse, Rela ii Economice Interna ionale, Contabilitate, Management. Aceste

57

planuri sunt valabile pentru absolven ii cu studii universitare ob inute în baza planurilor de studiu şi a diplomelor de studii superioare. Se prevede elaborarea şi aprobarea planurilor de studiu la ciclul II pentru

viitorul apropiat în baza prevederilor Procesului de la Bologna.

La ciclul III – Doctorat are loc admiterea şi pregătirea cadrelor ştiin ifice la următoarele specialită i: Management, Rela ii Economice Interna ionale, Finan e şi Contabilitate.

Pe motiv că în cadrul ULIM activează doar două consilii ştiin ifice specializate, practic pregătirea cadrelor de înaltă calificare ştiin ifică este efectuată la specialitatea Management şi Rela ii Economice Interna ionale. Sunt depuse eforturi pentru deschiderea altor Consilii Specializate în domeniul economic.

Conform planului de studiu men ionat are loc pregătirea specialiştilor la toate ciclurile şi specialită ile indicate în centrele de selec ie ce activează în Romсnia - centrele de instruire din Tсrgu-Jiu,

Constan a, Călăraşi şi alte oraşe de peste hotare.

VI. CRITERIILEăŞIăPRINCIPIILEăEDUCA IONALEăULIM

PRINăPRISMAăFŞE

Facultatea tiin e Economice s-a implicat activ în implementarea actelor i rigorilor „Procesului de la Bologna‖ prin implementarea Sistemului European de Credite Transferabile începсnd cu 1 septembrie 2003, iar în baza actelor normative în vigoare, începсnd cu 1 septembrie 2005, a ini iat trecerea la noile planuri de studiu la ciclul

unu pentru următoarele specialită i: 361.1 Contabilitate; 362.1 Marketing si logistică; 363.1 Business si administrare; 364.1 Finan e i bănci; 365.1 Economie mondială i REI; 812.1 Turism. În cadrul acestui proces de implementare au fost modificate i perfec ionate toate programele analitice i materialele didactice elaborate.

Ca un fir de coloratura deosebită în aceste materiale sunt implementa i cei şapte piloni ai învă ămсntului european contemporan – clasicismul învă ămсntului; interna ionalizarea studiilor; regionalizarea învă ămсntului; studierea limbilor străine aplicate; caracterul aplicativ; studierea pe module şi elementul practic în toate formele de studii şi în cel de cercetare. To i aceşti piloni şi-au găsit reflectare în planurile noi de studiu, programele analitice modificate şi

58

perfec ionate, în alte materiale didactice şi de cercetare, în toate formele de organizare: prelegeri, lucrări practice şi seminare, teste, colocvii şi alte forme de control.

Planurile noi de studiu se înscriu pe deplin în Conceptul educa ional al ULIM. Temelia conceptului o constituie valorile general-umane,

tradi iile na ionale şi cele interna ionale în domeniul învă ămсntului, spiritul novator şi managerial.

Conceptul educa ional al Faculta ii Ştiin e Economice este derivat din Conceptul ULIM, expus în monografia rectorului Andrei Galben ―ULIM: 1992-2002. Pagini din istorie‖, avсnd la temelia constituirii sale aceiaşi parametri care au fost compatibiliza i cu specificul specialită ilor economice, iar procesul didactic la FŞE este organizat în conformitate cu Regulamentul de organizare şi desfăşurare a procesului didactic la Universitatea Liberă Interna ională din Moldova în baza sistemului de credite transferabile (ECTS).

Clasicismul universitar promovat de Facultate ine de dezvoltarea şi extinderea în continuare a tradi iilor universitare clasice privind accesibilitatea la studii atсt pentru toate categoriile popula iei, cсt i pentru tinerii dota i, pentru cei cu dezabilită i şi defavoriza i din punctul

de vedere financiar. Clasicismul de asemenea presupune asigurarea

unui echilibru între cuno tin ele la disciplinele fundamentale şi cele de specializare, acumulate în mod teoretic şi practic, formarea şi promovarea la studen i a elementului creativ, inova ional prin atragerea celor dota i în procesul de activitate ştiin ifică.

Sub acest aspect, planurile de învă ămсnt de la FŞE asigură ―respectarea şi renovarea tradi iilor universitare clasice‖, iar cadrele didactice asigură ―calitatea procesului de instruire, accesibilitatea

studiilor, nivelul ştiin ific înalt‖. Specificul perioadei în care activăm nu ne permite, însă, să realizăm în tot plinul său dezideratul despre ―accesul şi selectarea la studii, în mod prioritar, a tineretului dotat‖. Desigur că poten ialul didactic al FŞE este de o atare calificare ce permite realizarea acestui principiu într-o perspectivă apropiată.

Interna ionalizareaă procesuluiă educa ional,ă desfăşurat la Facultate, presupune în primul rсnd, extinderea colaborării cu centre

ştiin ifice, universitare performante din ară şi peste hotare, integrarea în spa iul educa ional european. În ultimul timp tot mai clar se

59

conturează procesul de extindere a Uniuni Europene prin aderarea la ea de noi ări, inclusiv a Romсniei, iar într-o perspectivă mai îndepărtată incontestabil şi Republica Moldova se va constitui ca ară membră a Uniunii Europene, ca unică modalitate ce va contribui la solu ionarea problemelor social-economice, la dezvoltarea şi păstrarea tradi iilor etno-culturale ale popula iei, la extinderea posibilită ilor de acces la valorile culturale, ştiin ifice şi general-umane din arealul european.

Republica Moldova, neposedсnd resurse energetice, a cărei economie este în nesfсrşită fază de tranzi ie, fiind lipsită de o industrie

modernă viabilă, nu are o altă cale de a fi în arealul ărilor avansate economic, cu un înalt nivel de via ă a popula iei, decсt prin promovarea sistemului educa ional modern, compatibil şi competitiv cu sistemul educa ional promovat în ările avansate. Doar prin promovarea

sistemului educa ional modern vom avea acces la tehnologiile avansate, vom beneficia de toate avantajele societă ii moderne.

Din aceste considerente aderarea Republicii Moldova la toate

conven iile ce in de modernizarea procesului instructiv-educa ional în comunitatea ărilor europene este de primă importan ă. Este salutabilă inten ia conducerii Ministerului Educa iei, care în noiembrie 2003 la Berlin a confirmat disponibilitatea de a adera la Conven ia de la Bologna pсnă în 2005 şi astfel Republica Moldova va avea posibilitatea

de a fi integrată în sistemul educa ional european şi de a participa activ la uniformizarea învă ămсntului preuniversitar, universitar şi postuniversitar, de a-l situa la rigorile ărilor economic avansate.

Avantajele aderării la sistemul educa ional european unic va facilita mobilitatea interuniversitară a studen ilor şi va asigura o evaluare mai corectă a cunoştin elor acumulate pe parcursul anilor de studii. Este necesar de subliniat că ULIM a depăşit starea de inactivitate în această problemă, de care au dat dovadă diriguitorii sistemului educa ional din Republica Moldova şi în anul universitar 2003-2004 planurile-cadru au

fost aduse la cerin ele ECTS, inclusiv la specialită ile promovate în cadrul Facultă ii Ştiin e Economice. În prezent ele se realizează şi se perfec ionează.

Regionalizareaă înv mântuluiă universitar nici într-un caz nu

trebuie să fie confundată cu provincializarea învă ămсntului. Această no iune, în primul rсnd, ine de dezvoltarea socio-economică regională şi în func ie de profilul industrial promovat se solicită specialişti în

60

domeniul economiei, formarea profesională a cărora poartă amprenta acestui specific regional, fiind o parte componentă a interna ionalizării procesului educa ional. Sub acest aspect, expresive sunt cursurile ce in de disciplinele fundamentale şi de orientare profesională. O îmbinare

organică a regionalului şi na ionalului îl prezintă problemele rela iilor economice interna ionale, inclusiv cele ale Moldovei cu multiplele ări şi institu ii financiare interna ionale. Pregătind cursurile respective, profesorii se implică de fapt şi în cercetarea problemelor regionale. Semnificativă în acest sens este formula profilului de cercetare ştiin ifică în perspectiva următorilor cinci ani „Adaptarea şi perfec ionarea mecanismelor economice în cadrul integrării europene a Republicii Moldova‖.

Asimilareaă înă procesulă deă studiuă aă elementuluiă aplicativă ca

principal criteriu educa ional la FŞE se realizează plenar ca un deziderat important al Conceptului educa ional ULIM. Se are în vedere reducerea nu doar a volumului de ore rezervat formelor de informare,

de tipul prelegerilor tradi ionale, în favoarea orelor de activită i practice (seminare), ci mai ales a timpului rezervat activită ilor didactice în genere şi sporirea celui aferent lucrului independent al studentului prin folosirea tehnologiilor informa ionale contemporane (re elele de informare ale bibliotecilor, Internetul, băncile de date, mediateca), ceea ce-i oferă tсnărului studios posibilitatea de a ob ine „o experien ă solidă şi abilită i de activitate independentă‖, necesare unei activită i eficiente în exercitarea viitoarei profesii.

Europenizarea studiilor ca deziderat al conceptului educa ional ULIM este reflectat în programele analitice ale disciplinelor promovate şi în planurile-cadru în vigoare la FŞE, căci ele, fiind structurate pe

module, în cea mai mare parte a lor asigură destule condi ii pentru mobilitatea internă şi externă a studen ilor, aşa cum stipulează Procesul de la Bologna şi asigură teren favorabil pentru mobilitatea interuniversitară şi interna ională a studen ilor facultă ii, obligatorie în acest sens fiind posedarea liberă a uneia din limbile de comunicare interna ională, în special a limbii engleze şi franceze. De o importan ă excep ională este perspectiva omologării actelor de studii superioare universitare şi a depăşirii cadrului na ional de angajare în cсmpul muncii.

61

Totodată, la facultate, structurii modulare a procesului de studii i se mai imprimă şi o conota ie specifică în sensul predării / învă ării şi evaluării operative a unor cursuri esen ial reduse în volum (28-30 de

ore), de regulă din categoria celor speciale (obligatorii şi op ionale), ceea ce imprimă procesului educa ional un dinamism mai pronun at, reduce numărul probelor de evaluare şi oferă o mai mare operativitate în implicarea cadrelor profesorale în activită ile de autoperfec ionare şi cercetare, inclusiv prin deplasările de stagiere şi documentare în alte centre universitare şi ştiin ifice din ară şi de peste hotare, fără a prejudicia procesul didactic. Practica modulară de predare / asimilare a

cursurilor este indispensabilă la organizarea cursurilor de lec ii şi trayniung-uri realizate de profesorii-vizitatori (4-6 ore pe durata anului

universitar) în grupele francofone şi anglofone, mai ales în cadrul Civic

Education Project şi HESP Southeast European Developement

Program, la care participă şi unii profesori ai facultă ii.

Concentrareaă poten ialuluiă teoretico-ştiin ifică ca parte

componentă a conceptului educa ional ULIM la Facultatea Ştiin e Economice se realizează prin centrele ştiin ifice create şi în cadrul parcului tehnologic ca i centru de acumulare şi stocare ―a celor mai reprezentative, inedite, progresive şi valoroase concep ii ştiin ifico-

educa ionale‖ din spa iul universitar european şi mondial. Un rol inestimabil în acest sens apar ine Mediatecii ULIM care oferă acces la re elele informa ionale ale Internetului.

De acest aspect este strсns legat şi conceptul creării unui Centru de consultan ă şi audit în cadrul Complexului comercial „Alma-Mater‖ în care studen ii împreună cu profesorii vor efectua cercetări aplicative soldate cu elaborări a planurilor de afaceri şi diferite analize economico-financiare. În tendin ele actuale, ce in de dezvoltarea învă ămсntului modern, predomină educa ia inova ională, educa ia bazată pe integrarea celor mai actuale şi eficiente tehnologii educa ionale cu activitatea de cercetare ştiin ifică în conformitate cu cerin ele culturale şi economice a societă ii.

Cercetarea ştiin ifica universitară ajustată la cerin ele pie ii a cadrelor didactice şi implicarea în această activitate a studen ilor este o strategie importantă la promovarea şi asigurarea calită ii învă ămсntului, la formarea specialistului de profil economic, capabil să activeze în orice ară promovсnd inova iile. Anume aplicarea în

62

procesul de instruire a realizărilor ştiin ifice actuale în domeniile profesate poate oferi o pregătire specială studentului ce-i va asigura

competitivitate pe pia a muncii. Scopurile ce in de eficientizarea procesului instructiv se realizează

prin:

asigurarea prin instruire a acumulărilor de cunoştin e la nivel ştiin ific şi creativ modern, orientate spre formarea identită ii profesionale cu calită i multilaterale;

formarea abilită ilor de aplicare a tehnicii de calcul şi limbajelor de programare la rezolvarea problemelor ce in de sisteme şi tehnologii informa ionale, la proiectarea asistată de calculator a dispozitivelor şi circuitelor electronice;

perfec ionarea continuă a planului cadru, precum şi a programelor analitice la disciplinele op ionale pentru specializările promovate în cadrul Facultă ii, în conformitate cu cerin ele noilor tehnologii educa ionale, utilizarea în procesul de studii a activită ilor cu caracter organiza ional, metodico-didactic şi ştiin ific;

utilizarea noilor tehnologii educa ionale, inclusiv privind studiile

la distan ă, formarea continuă a specialistului; consolidarea bazei tehnico-materiale pentru efectuarea lucrărilor

practice şi de laborator la disciplinele de specialitate şi specializare; asigurarea compatibilită ii programelor de studiu cu cerin ele

societă ii; utilizarea posibilită ilor altor universită i în vederea promovării

noilor metodologii educa ionale; extinderea colaborării interuniversitare atсt în Republica

Moldova, cсt şi în arealul european.

Realizarea criteriilor şi principiilor educa ionale ULIM mai sus enun ate presupune de asemenea bazarea pe o teză deosebită şi anume: procesul de predare / învă are a disciplinelor economice, în conformitate cu standardele curriculare moderne, este indispensabil

legat de aplicarea noilor tehnologii educa ionale (tehnica audio / video,

tehnica de calcul, proiectare / modelare asistată de calculator, Internetul etc.). Actualmente nivelul atins în dezvoltarea tehnicii de calcul şi a serviciilor de programare în mare măsură este determinat de

posibilită ile ce le oferă tehnologiile şi programele informa ionale

63

avansate pentru prelucrarea informa iilor economico-financiare. În acest aspect un rol deosebit îi revine limbajelor şi tehnicilor de programare şi grupului de discipline op ionale pe profilul specializării. Această stare de lucruri plasează specialistul în sistemul de vсrf al ştiin ei şi tehnicii, al cunoaşterei limbilor moderne la un nivel profesionist perfect prin studiereaă aprofundat ă aă limbiloră str ine,

asigură o prioritate evidentă pentru tсnărul specialist în competitivitatea sa pe pia a muncii.

Odată cu dezvoltarea tehnicii de calcul, a constituirii re elei globale de calculatoare – Internet, a apărut o nouă posibilitate de a eficientiza procesul educa ional prin utilizarea în procesul instructiv a noilor tehnologii informa ionale. Unul din aspectele noilor tehnologii

educa ionale este studiul la distan ă, realizat prin intermediul aplicării tehnologiilor de re ea. Noile tehnologii educa ionale, bazate pe utilizarea calculatoarelor, conectate în re ea şi cu acces la Internet, pot transforma modul de predare şi instruire tradi ional într-un proces

instructiv deosebit de eficient. Utilizarea calculatorului în procesul educa ional nu este axat spre înlocuirea metodelor tradi ionale de predare, dar în special spre perfec ionarea şi completarea acestor metode.

Ca exemplu poate servi utilizarea calculatorului pentru simularea

proceselor tehnologice costisitoare sau a fenomenelor greu de realizat

practic din diverse domenii de activitate (fizica nucleară, situa ii de calamită i naturale), dar şi ca suport electronic pentru simularea

elementelor teoretice însuşite (învă are prin exerci iu). Aspectul

pragmatic (aplicativ) al utilizării tehnologiilor informa ionale în procesul educa ional constă în posibilitatea accesării simultane a unui volum imens de informa ie şi astfel mai importante devin deprinderile practice, abilită ile de a analiza şi solu iona problema în mod rapid şi eficient, decсt acumularea şi memorizarea pasivă a informa iei.

VII. CON INUTULăŞIăCOMPONENTELEăFUNDAMENTALE

ALE PROCESULUI DE STUDII

7.1. Formeleădeăpreg tireăaăspecialiştilor

În cadrul Facultă ii studiile sunt cu frecven ă şi frecven ă redusă. Studiile se desfă oară în limbile romсnă, rusă, franceză şi engleză.

64

Instruirea în limba engleză şi franceză în prezent este organizată pentru

specialitatea REI. Este important de a oferi posibilitatea şi tinerilor din Republica Moldova să facă studii în limba engleză sau franceză, ceea ce va oferi o prioritate incontestabilă la angajarea în serviciu, la continuarea studiilor la masterat şi doctorat. Pentru aceasta se propune

următoarea modalitate - în grupele academice cu studierea în limbile romсnă sau rusă se in unele cursuri în limba engleză.

7.2. Contingentulădeăstuden i

În cadrul FŞE în prezent fac studii cetă enii Republicii Moldova şi ai altor ări, aşa ca Romсnia, Ucraina, Rusia, Siria .a.

Direc ia de activitate privind pregătirea specialiştilor pentru alte ări este considerată de F E ca fiind una importantă şi strategică. Este rezonabil de a stabili contacte cu alte ări şi în deosebi cu Emiratele

Arabe Unite pe perspectivă imediată. Organizarea pregătirii specialiştilor la specialitatea „Cibernetica Economică şi Informatică‖ va permite extinderea activită ii FŞE în alte ări ale lumii.

7.3. Spa iiădeăinstruire

FŞE nu dispune de spa ii de învă ămсnt atribuite în mod individual, cu excep ia sălilor de laborator la informatică şi la limbile moderne.

Sălile de studii sunt repartizate conform necesită ilor stipulate în orarul lec iilor pe semestre.

Sălile destinate cu preponderen ă studen ilor FŞE sunt situate în blocul unu şi patru. Un imperativ important ar fi înzestrarea tehnică a sălilor de instruire la disciplinele de bază la toate catedrele de profil economic.

7.4. Dotarea cu laboratoare

La FŞE lucrările practice privind cursurile de limbi moderne şi

informatică economică se desfă oară în laboratoare şi săli specializate. Laboratoarele sunt înzestrate cu calculatoare şi softuri corespunzătoare

studierii disciplinelor. Se necesită crearea a două laboratoare pentru disciplina ―Marketing‖ şi ―Turism‖.

65

7.5. Instruireaăpractic ăaăstuden ilor

Studen ii specialită ilor din cadrul FŞE ob in abilită ile practice pe

parcursul stagiilor profesionale efectuate conform planurilor de studiu.

Stagiile sunt planificate în fiecare an de studiu. Bazele lor sunt stabilite în conformitate cu acordurile încheiate dintre ULIM şi diferite ministere, institu ii şi întreprinderi: Ministerul Finan elor, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Camera de Comer şi Industrie, Agen ia Avia iei Civile a Republicii Moldova ş.a. Sunt elaborate programele tuturor tipurilor de stagii profesionale.

7.6. Proiectulădeălicen

Temele proiectelor de licen ă se stabilesc în conformitate cu temele de cercetare executate la catedre, deci în baza intereselor catedrelor, facultă ilor, universită ii.

Pentru a ob ine rezultate bune în procesul de lucru la tezele de licen ă, este necesar ca un timp să fie dedicat numai tezelor de licen ă. În scopul dat se propune de a efectua practica profesională la începutul ultimului semestru de studii lunile februariemartie, iar în lunile martiemai de a concentra toate eforturile doar la întocmirea tezei de licen ă. De asemenea se necesită lărgirea arealului tezelor de licen ă elaborate la comanda întreprinderilor şi institu iilor interesate.

7.7. Tezele de masterat

Tezele de masterat se elaborează inсnd cont de specificul studiilor la ciclul II – Masterat.

Temele tezelor de masterat se stabilesc în corespundere cu tematica cercetărilor ştiin ifice ale catedrelor şi inсnd cont de interesele masteranzilor. Este oportun, în scopul fortificării importan ei practice a tezelor de masterat, ca i catedrele de profil să îmbine organic tematica cercetărilor din cadrul Institutului de Investiga ii Strategice în Economie cu posibilele necesită i de cercetare ştiin ifică ale

întreprinderilor, organiza iilor şi institu iilor unde merg masteranzii.

66

7.8. Îmbun t ireaăcalit iiăprocesuluiădeăstudii

În scopul îmbunătă irii calită ii procesului de studii se impune de a mări responsabilitatea profesorului privind calitatea procesului de

studii i efectuarea orelor planificate organiza cursuri de pregătire recalificare pentru profesori, şefi

de catedră, prodecani, decani etc.

7.9. Sporireaăreuşiteiăşiăaăresponsabilit iiăstuden ilor

În scopul ridicării reuşitei studen ilor este necesar de a întreprinde următoarele măsuri:

a îmbunătă i frecven a studen ilor la prelegeri şi lucrările practice a obliga studen ii să prezente la timp rapoartele la lucrările de

laborator, seminare, tezele de an şi de licen ă. Pentru a mări responsabilitatea studen ilor fa ă de obliga iiunile lor,

este necesar:

a obliga studen ii să prezinte rapoarte scrise de mсnă la temele prelegerilor absentate. În caz contrar a nu admite la colocvii şi examene.

VIII. ACTIVITATEAăŞTIIN IFIC ăLAăFŞE

Calificarea înaltă profesională şi ştiin ifică a corpului profesoral-didactic al FŞE permite de a efectua lucrări de cercetare ∕ dezvoltare

conform direc iilor prioritare, stabilite de către AŞM, Guvernul RM şi Senatul ULIM.

8.1. Obiectiveleăînădomeniulăcercet riiăştiin ifice

Pentru ştiin a universitară este deosebit de important aspectul implementării rezultatelor ei în procesul de studiu. Obiectivele şi responsabilită ile catedrelor ce in de organizarea cercetării ştiin ifice sunt următoarele [Codex ULIM, Articolele 34-39, pag.96]:

Identificarea direc iilor de cercetare şi articularea acestora;

Organizarea şi evaluarea procesului de cercetare;

67

Monitorizarea şi realizarea programelor de cercetare ale cadrelor didactico-ştiin ifice şi ale unită ilor ştiin ifice;

Înaintarea solicitărilor pentru finan area cercetărilor; Participarea la concursuri pentru ob inerea granturilor şi

proiectelor în vederea sprijinirii cercetărilor ştiin ifice; Organizarea studiilor prin masterat şi doctorat; Instituirea şi editarea publica iilor ştiin ifice. La Facultate activează două Consilii Ştiin ifice în cadrul cărora pot

fi sus inute teze de doctor şi doctor habilitat la specialită ile: 08.00.14 -„Economia mondială şi Rela ii Economice Interna ionale‖; 08.00.05 -

„Economie şi Management în ramură şi domeniu de activitate‖. O parte din profesorii Facultă ii exercită func ia de conducători ştiin ifici ai doctoranzilor din ULIM, precum şi din afara Universită ii, inclusiv ai

celor de peste hotare. Se vor întreprinde măsuri ca în perspectiva imediată să activeze un consiliu ştiin ific în domeniul sus inerii tezelor de doctor în economia politică, precum şi alte consilii.

8.2. Institutulăştiin ific,ădirec iileăştiin ificeăşiăgrupurile de lucru

Actualmente are loc perfectarea documentelor şi materialelor respective pentru activitatea Institutului Ştiin ific al FŞE. În cadrul facultă ii va fi creat „Institutul de Investiga ii Strategice în Economie‖ (IISE). Institutul dat se va compune din cercetători titulari cu normă întreagă, cercetători titulari - cadre didactice ale ULIM cu norma

întreagă sau par ială şi cercetători cumularzi. Această institu ie va

include următoarele sec ii: „Modelarea matematică şi tehnologiile informa ionale moderne‖; „Finan e şi bănci‖; „Economie mondială şi REI‖; „Contabilitate şi audit‖; „Management şi marketing‖. Profilul ştiin ific de cercetare pe perioada 2007- 2011 se va axa pe

tema „Adaptarea şi perfec ionarea mecanismului economic în cadrul integrării europene a Republicii Moldova‖.

Institutul va realiza diferite proiecte na ionale şi interna ionale în baza acordurilor încheiate cu ministere, întreprinderi de stat şi private.

68

8.3. Cooper riăştiin ifice

FŞE colaborează cu Institutul de Economie, Finan e şi Statistică al AŞM în problema Planuluiă Na ională deă Dezvoltare a Republicii

Moldova cu tema cercetării ştiin ifice pe perioada 2007- 2011

„Adaptarea şi perfec ionarea mecanismului economic la rigorile integrării Europene a Republicii Moldova‖.

8.4. Incubatoareleăeduca ionale

În cadrul FŞE activează Centrul de Consultan ă Financiar-economică şi audit, în cadrul căruia vor fi antrena i studen ii eminen i şi audien ii masteratului. Statutul acestui Centru se perfectează şi va fi prezentat spre aprobare pсnă la sfсr itul anului universitar 2016-2017.

IX. MANAGEMENT LA NIVEL DE FACULTATE

Activită ile curente ale catedrelor şi ale facultă ii în întregime se efectuează în baza planurilor aprobate la începutul anului de studiu. Însă, cum arată analiza situa iei, rapoartele de autoevaluare ale

profesorilor şi catedrelor se efectuează de obicei la sfсr itul anului de studiu. Salariul profesorului stabilit la începutul anului de studiu practic nu se schimbă pe parcursul anului. Neîndeplinirea sau supraîndeplinirea planului de activitate nu influen ează la achitarea adecvată a muncii profesorului pe parcursul anului.

inсnd cont de situa ia dată, FŞE se solidarizează cu propunerile altor facultă i şi în special ale Facultă ii Informatică şi Inginerie privind următoarele modificări manageriale la nivel de facultate. Facultă ii i se stabileşte un fond de salarii, în func ie de taxele de studii acumulate, care se distribuie flexibil între colaboratori, luсnd în considerare îndeplinirea planurilor de activitate, disciplina etc. Fiecare profesor şi colaborator asociat prezintă la începutul lunii raportul privind activită ile efectuate în luna trecută, aprobate de şeful de catedră, decanul facultă ii şi de rectorat. Colaboratorii auxiliari monitorizează eviden a orelor de lucru şi a lucrului efectuat în fiecare zi.

69

X. ASIGURAREA CU CADRE DIDACTICOŞTIIN IFICE

Cadrele didactice titulare constituie 82%, inclusiv la catedra

„Finan e‖ - 68ș, „Bănci şi contabilitate‖ - 72ș, „Management‖ - 82%,

‖Economie mondială şi REI‖ - 84ș, ‖Matematică‖ - 84ș, „Informatică Economică‖ – 88ș, ‖Limbi moderne şi aplicate‖ - 100%, iar cadrele

didactice cu grade i titluri ştiin ifice circa 58 ș în mediu pe facultate. În continuare, politica de promovare a conceptului facultă ii prevede o creştere considerabilă a numărului cadrelor didactice,

de inătoare de titluri ştiin ifice. În scopul completării catedrelor cu cadre didactice titulare şi al

ridicării eficien ei manageriale, este necesar de a selecta în continuu candidaturi pentru corpul profesoral din contingentul de studen i al ultimului an de studiu şi masteranzi şi de a implica mai activ sec ia „Resurse umane ULIM‖ în formarea bazei de date a candida ilor pentru corpul profesoral şi corpul auxiliar, utilizсnd resursele informa ionale ale firmelor specializate etc.

IX. PERSPECTIVELE DE DEZVOLTAREăAăFŞE

În cadrul FŞE este rezonabil de a deschide o specialitate nouă -

„Informatica Economică‖ care este solicitată şi în alte centre universitare. Necesitatea pregătirii specialiştilor în acest domeniu este argumentată de extinderea tehnologiilor informa ionale şi de interesul crescсnd al tinerilor fa ă de utilizarea calculatorului în diferite domenii ale economiei na ionale. O direc ie deosebită constituie codiplomarea cu alte centre universitare din străinătate şi activitatea în centrele-filiale

ale ULIM.

CONCLUZII

Facultatea Ştiin e Economice este unica facultate la ULIM în cadrul căreia sunt instrui i specialişti de calificare înaltă în domeniul economic, ea fiind în topul celor mai bune din republică. La ziua de azi FŞE asigură pregătirea specialiştilor de calificare înaltă la 6 specialită i moderne. În anul de studii 2005-2006 s-a efectuat acreditarea ultimei

catedre a FŞE – catedra „Finan e‖ – la specialitatea „Finan e şi asigurări‖. Celelalte şase specialită i au fost acreditate în anul 2002,

70

ceea ce confirmă nivelul înalt al personalului didactic, al procesului de

învă ămсnt, al activită ilor metodice şi de cercetare ştiin ifică, al bazei

tehnico-materiale şi instructiv metodice. Totodată în cadrul FŞE există şi multe rezerve privind diferite

aspecte de activitate care pot fi men ionate şi anume, de a: efectua admiterea la specialită ile la care a fost ob inută licen a de

activitate;

efectua pregătirea metodico-didactică pentru învă ămсntul la distan ă, bazat pe noile tehnologii informa ionale şi de comunicare;

perfecta planurile de învă ămсnt la specialită ile facultă ii conform cerin elor planului cadru, ale economiei na ionale şi ale nivelului modern de dezvoltare a domeniilor respective

perfecta programele analitice şi legătura logică dintre ele, conform planurilor noi de învă ămсnt cu actualizarea rezultatelor ştiin ifice ob inute în domeniu

completa catedrele de profil cu titulari-specialişti în domeniu, doctori, conferen iari, profesori

accelera procesul de editare a materialelor metodico-didactice la

disciplinele de specializare atrage în calitate de conducători ai tezelor de licen ă specialişti cu

titluri ştiin ifice de la întreprinderi şi institu ii intensifica activitatea ştiin ifică la facultate şi procesul de

pregătire a cadrelor ştiin ifice prin intermediul magistraturii şi doctoranturii

intensifica activitatea ştiin ifică în baza proiectelor de cercetare la nivel na ional şi interna ional.

71

Bibliografie


2. Galben A., Bostan I., Belostecinic G. Moldova şi învă ămсntul Universitar European. In: Moldova şi Lumea. 2003, nr. 5-6, p.10.

3. Codul cu privire la tiin ă i inovare al Republicii Moldova nr.259 din 15 iulie

2004. [Accesat la 17.08.2016]. Disponibil: http://lex.justice.md/md/286236/

4. Galben A. Necesitatea adoptării conceptului educa ional na ional unic. In: Moldova Suverană. 2003, 22 mai, p. 5.

5. Galben A. ULIM: 1992-2002. Pagini de istorie. Chişinău: ULIM, 2012. 276

p.

6. Ghid de implementare a Sistemului Na ional de Credite de Studiu. Aprobat prin Hotărсrea Colegiului M.E.T.S. nr. 31 din 23.02.2006, pus în aplicare prin ordinul nr. 140 din 25.02.06, nr.07-13-468 din 17.08.2005. [Accesat la

17.08.2016]. Disponibil:http://www.edu.gov.md/ro/content/sistem-

educational/acte-legislative-si-normative

7. Gutu, Ana. Regulamentul de organizare şi desfăşurare a procesului didactic în Universitatea Liberă Interna ională din Moldova: în baza sistemului european de credite transferabile (ECTS). Chişinău: ULIM, 2003. 22 p.

8. Gu u Ana. Guvernarea în învă ămсntul superior. In: Universul pedagogic.

2005, octombrie, p. 7.

9. Gu u Ana. Strategia învă ămсntului superior din RM 2004-2010. In: Analele

ştiin ifice ULIM: Seria Filologie. Chişinău: ULIM, 2005, p. 36-40.

10. Gu u Ana. Universitatea contemporană – între libertate academică şi responsabilită i societale. In: Literatura şi arta. 2006, 14 decembrie, p. 8.

11. Gu u Ana. Calitatea învă ămсntului superior – experien a ULIM. In: Literatura şi arta. 2006, 20 aprilie, p. 7.

12. Hotărсre cu privire la aprobarea Direc iilor strategice ale activită ii din sfera ştiin ei şi inovării pentru anii 2006-2010 nr. 160. Adoptat: 21.07.2005. În vigoare din 21.07.2005. In: Monitorul Oficial din Republica Moldova, nr.

104 din 05.08.2005.

13. Hotărсre cu privire la organizarea formării profesionale continue: nr. 1224

din 09.11.2004. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2004, nr. 208-

211. [Accesat la 17.08.2016]. Disponibil: http://lex.justice.md/md/298278/ .

14. Information and Communication Technologies in Secondary Education,

UNESCO: Moscow, 2004.

15. Legea Învă ămсntului nr. 547 din 21.07.95. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 062 din 09.11.95.

16. Legea privind aprobarea Nomenclatorului specialită ilor pentru pregătirea cadrelor în institu iile de învă ămсnt superior. In: Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, nr.1070 din 22 iunie 2000.

17. Legea Republicii Moldova cu privire la documentul electronic şi semnătura

http://lex.justice.md/md/298278/

72

digitală. nr. 264 din 15.07.2004. In: Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, nr.132-137/710 din 06.08.2004.

18. Legea Republicii Moldova cu privire la informatică. nr.1069 din 22.06.2000.

In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.73-74/547 din 05.07.2001.

19. Legea Republicii Moldova cu privire la informatizare şi la resursele

informa ionale de stat. nr.67 din 21.11.2003. In: Monitorul Oficial al

Republicii Moldova nr.6-12/44 din 01.01.2004.

20. Legea Republicii Moldova privind comer ul electronic. nr. 284 din

22.07.2004. Monitorul oficial al Republicii Moldova nr.138-146/741 din

13.08.2004.

21. Plan-cadru pentru studii superioare, confirmat prin Ordinul nr. 1045 din 29

octombrie 2015. [Accesat la 17.08.2016]. Disponibil:

http://edu.gov.md/ro/content/sistem-educational/acte-legislative-si-normative

22. Programul Preziden ial ―Salt‖ de implementare a tehnologiilor

informa ionale şi comunica ionale în sistemul de învă ămсnt pentru anii 2004-2005.

23. Regulamentul cu privire la func ionarea incubatoarelor educa ionale şi inova ionale. Chişinău: ULIM, 2006.

24. Regulamentul de organizare şi func ionare a delocalizărilor (filialilor), reprezentan elor, centrelor de selec ie, orientare profesională şi consultan ă ale ULIM de peste hotare. Chişinău: ULIM, 2006.

25. Strategia na ională şi planul na ional de ac iuni "Educa ie pentru to i" pe anii 2004-2008.

Autor:

IulianaăDR G LIN,ăconf.univ., dr.

http://edu.gov.md/sites/default/files/plan_cadru_ultima_varianta.docx


73



CONCEPTULăEDUCA IONALăALăFACULT IIăPSIHOLOGIE,ă TIIN EăALEă

EDUCA IEIă IăASISTEN ăSOCIAL ă(FP EAS)ăULIMăPENTRUăANIIă2015-2020

(Edi ieărev zut )

74


În condi iile actuale, în care umanitatea parcurge o etapă distinctă, definită ca societate a cunoa terii, educa ia universitară se prezintă ca o componentă de bază a infrastructurii cunoa terii i inovării. Definită în Codul Educa iei al Republicii Moldova ca ‖prioritate na ională i factorul primordial al dezvoltării durabile a unei societă i bazate pe cunoa tere‖ [4], educa ia asigură producerea de capital cu caracter relevant – uman, intelectual. În aceste circumstan e, conform hotărсrii UNESCO din 2009 [21], universitatea poartă responsabilitatea socială de înlăturare a decalajelor în formarea profesională prin transferul transfrontalier de cunoa tere i dinamizare a circula iei capitalului intelectual. Totodată, inсnd cont de faptul că în contextul constituirii

unui spa iu european al învă ămсntului superior i al cercetării tiin ifice [8], al aspira iilor de integrare în Uniunea Europeană a

Republicii Moldova, universitatea promovează cunoa terea drept sursă esen ială a prosperită ii i bunăstării, devine incontestabilă necesitatea îndeplinirii unui ir de obiective privind reformele în educa ie i cercetare.

Misiunea educa ională în formarea speciali tilor pentru domeniul socio-uman, căreia îi este subordonată activitatea Facultă ii Psihologie,

tiin e ale Educa iei i Asisten ă Socială, corespunde prevederilor Codului Educa iei al Republicii Moldova nr. 152 din 17.08.2014 [5]; Nomenclatorului domeniilor de formare profesională i al specialită ilor

pentru pregătirea cadrelor în institu iile de învă ămсnt superior, ciclul I, aprobat prin Legea nr. 142 din 07.07.2005 [17]; Planului-cadru pentru

studii superioare, aprobat prin ordinal ME nr. 1045 din 29 octombrie

2015 [18]; Regulamentului privind organizarea studiilor superioare de

doctorat, ciclul III, aprobat prin Hotărсrea Guvernului nr. 1007 din 10.12.2014 [19], ale altor documente reglatorii na ionale i interna ionale. În conformitate cu prevederile legale, formarea la specialită ile de la Facultate oferă posibilitatea dezvoltării personalită ii tinerilor atсt în plan profesional, cсt i în în cel al valorificării disponibilită ilor individuale, al aptitudinilor i capacită ilor de care ei dispun prin activită i curriculare i extracurriculare, ceea ce oferă deschideri către abordări inova ionale na ionale i interna ionale ale asimilării cuno tin elor, formării abilită ilor i competen elor de specialitate.

75

Pentru a corespunde acestor deziderate, Facultatea prezintă o structură academică dinamică, cu multiple parteneriate la nivel na ional i interna ional, cu un staff academic prestigios i tсnăr, conectată la

pia a muncii atсt prin buna pregătire oferită studen ilor, cсt i prin atractivitatea programelor de studiu, prin mediul în care studen ii înva ă cum să se în eleagă mai bine pe sine i lumea în care trăiesc, astfel încсt să se implice în schimbarea viitorului individual i social.

Conceptul educa ional al facultă ii prezintă viziunea i misiunea, scopurile i obiectivele strategice, pe care FP EAS le urmăre te consecutiv în vederea realizării scopului major – al pregătirii cadrelor apte să promoveze i să amplifice cunoa terea i inovarea, să răspundă prin calitatea activită ii profesionale provocărilor societă ii bazate pe cunoa tere, să se implice în edificarea contextului social subordonat necesită ilor umane.

La Facultatea Psihologie, tiin e ale Educa iei i Asisten ă Socială se realizează pregătirea speciali tilor de calificare înaltă în trei domenii moderne i solicitate intensiv de cotidianul social actual: tiin e sociale – psihologie i sociologie; tiin e ale educa iei – psihopedagogie i pedagogie, asisten ă socială – servicii de asisten ă socială. Studiile se efectuează în limbile romсnă, rusă, engleză la apte specialită i, aprobate prin licen iere de către Ministerul Educa iei. Oportunitatea pregătirii cadrelor în domeniile i la specialită ile date, investigată în cadrul fondării lor, se confirmă prin angajarea eficientă a absolven ilor în cсmpul muncii.

Activitatea educa ională i de cercetare realizată la Facultatea Psihologie, tiin e ale Educa iei i Asisten ă Socială se bazează pe principii, metode i tehnologii educa ionale contemporane, preluate din practica institu iilor universitare din Europa i SUA, adaptate la realită ile Republicii Moldova i la tradi ia învă ămсntului superior din ară, la solicitările cotidianului social actual fată de speciali tii din

domeniile psihologiei, sociologiei, asisten ei sociale, psihopedagogiei. În scopul modernizării continue a con inuturilor curriculare, al realizării eficiente a activită ii de cercetare, al schimbului de experien ă, facultatea colaborează cu universită i i centre de cercetare din Israel, Germania, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Romсnia, Rusia etc. Experien a cercetărilor tiin ifice comune, schimbul de profesori, activită ile de formare profesională caracterizează colaborarea cu

76

Karmiel College (Israel), Facultatea de Sociologie i Asisten ă Socială a Universită ii din Bucure ti (Romсnia), Facultatea de Psihologie a

Universită ii „Tibiscus‖ din Timi oara (Romсnia), Facultatea de Psihologie a Universită ii „Al. I. Cuza‖ din Ia i (Romсnia), Facultatea de Psihologie a Universită ii ‖Petre Andrei‖ (Ia i, Romсnia), CUNY (New York, SUA) etc.

La facultate î i fac studiile cetă eni din Republica Moldova, Romсnia, Rusia, Ucraina, Israel, Iordania i alte ări, oferindu-se

posibilitatea formării profesionale la ciclul I – studii de licen ă, ciclul II – masterat, ciclul III - doctorat.

II. SCOPULă IăOBIECTIVELE

În stabilirea scopului i obiectivelor educa ionale s-a inut cont de caracterul aplicativ i multidisciplinar, orientarea umanistă a profesiilor de psiholog, psihopedagog, sociolog, asistent social, tendin ă care în ultimele decenii s-a dezvoltat extrem de rapid în contextul schimbărilor sociale. Umanizarea întregului cotidian al rela iilor sociale, începсnd de la cele cu caracter interpersonal i finalizсnd cu raporturile economice, politice, culturale în cadrul comunită ilor, statelor la nivel na ional i interna ional, solicită tot mai intens pregătirea unor speciali ti cu menirea medierii i implementării ideilor umaniste, bazate pe respectarea drepturilor personale ale omului. Pentru perioada de

transformare socială pe care o parcurge ara noastră se presupune în mod special formarea unor speciali ti capabili de a se încadra în solu ionarea problemelor nevralgice ale individului i colectivită ii. Această realitate este cu atсt mai evidentă, cu cсt practica anterioară nu inea cont de problemele individuale i comunitare cu caracter

psihologic i psihosocial, determinate de anumite particularită i sociale, culturale, economice. Dar crearea condi iilor pentru pregătirea speciali tilor în psihologie, psihopedagogie, sociologie, asisten ă socială a urmărit nu numai scopul orientării spre domeniile solicitate actualmente tot mai intens, dar i promovarea lor în contextul larg social, instituirea în mentalitatea individului i în cadrul reprezentărilor sociale a viziunilor umaniste, care ar ghida popula ia spre împărtă irea idealurilor respectului fată de om, necesită ilor i solicitărilor lui, ar promova aspira iile spre autocunoa tere i autodezvoltare, încadrarea eficientă în cotidianul social.

77

Scopul Conceptului Educa ional al Facultă ii Psihologie, tiin e ale

Educa iei i Asisten ă Socială constă în: formarea cadrelor de factură nouă în domeniul psihologiei,

psihopedagogiei, sociologiei i asisten ei sociale, capabile să se implice în contextul economico-social competitiv i dinamic, posedсnd abilită i de analiză teoretică i implicare practică în rezolvarea problemelor individului i ale colectivită ii;

promovarea, prin intermediul cercetării tiin ifice i mediatizării rezultatelor, a ideilor i idealurilor social-umaniste, a schimbării în contextul noilor valori;

participarea practic-consultativă la solu ionarea problemelor comunită ii i individului.

În contextul celor trei deziderate de bază, reflectate în scop, concep ia educa ională ghidează eforturile cadrelor didactico- tiin ifice spre următoarele obiective:

În domeniul pregătirii speciali tilor: perfec ionarea i implementarea strategiilor curriculare la

specialită ile Psihologie, Sociologie, Asisten ă Socială, Psihopedagogie, inсndu-se cont de principiile generale i obiectivele prevăzute în

Declara ia de la Bologna [9] i Nomenclatorul domeniilor de formare

profesională i al specialită ilor pentru pregătirea cadrelor în institu iile de învă ămсnt superior [17]: asigurarea calită ii învă ămсntului superior; realizarea procesului de pregătire a cadrelor la cele trei cicluri – licen ă, masterat, doctorat; promovarea mobilită ii studen ilor, a personalului academic i administrativ; revizuirea permanentă a con inuturilor curriculare în corespunderea cu dimensiunea europeană a învă ămсntului superior; extinderea posibilită ilor instruirii primare i continue;

consultarea experien ei centrelor universitare din ară i de peste hotare, elaborarea i aprobarea modelelor eficiente confirmate de practica pregătirii cadrelor din domeniu în vederea definirii certe a sarcinilor generale, reflectate în planurile de învă ămсnt i pentru fiecare curs în parte, con inute în programele analitice, cu referin ă la formarea cuno tin elor i competen elor profesionale ale studentului în conformitate cu solicitările Descriptorilor de la Dublin: cunoa tere i

78

în elegere, aplicarea cuno tin elor în practică, abilită i analitice i predictive, abilită i de comunicare, abilită i de învă are, aplicarea cuno tin elor i trecerea de la teorie la practică;

implementarea tehnologiilor educa ionale moderne, bazate pe sporirea rolului studentului în asimilarea materialului de program, pe utilizarea metodelor contemporane informa ionale în predare / învă are

/ formare; valorificarea elementului practic; colaborarea cu institu iile, organiza iile i întreprinderile în vederea consolidării capacită ii de pregătire profesională aplicată;

informarea i instruirea permanentă a cadrelor didactice prin intermediul stagiilor, seminariilor metodologice, activită ilor dirijate de autodezvoltare;

crearea condi iilor de instruire continuă a speciali tilor în domeniile psihologiei, psihopedagogiei, sociologiei, asisten ei sociale, prin diversificarea ofertelor propuse la ciclul II – studii de masterat,

programul colii doctorale.

În cadrul cercetării tiințifice i popularizării domeniilor psihologiei, psihopedagogiei, sociologiei, asistenței sociale:

dezvoltarea unor programe de cercetare tiin ifică de înalt nivel prin antrenarea echipelor de cercetare în cadrul profilului tiin ific ―Dezvoltarea durabilă a economiei i societă ii în era cunoa teri i a globalizări‖, a direc iei de cercetare ‖Modalită i i metode de investigare a persoanei i con tiin ei sociale‖, promovate în cadrul Centrului de Formare i Cercetare Socială, precum i valorificarea parteneriatelor cu centre i institu ii tiin ifice na ionale i interna ionale;

monitorizarea activită ii tiin ifice studen e ti, implicarea tinerilor în proiecte de cercetare în comun cu echipele de colaboratori;

mediatizarea domeniilor psihologiei, psihopedagogiei,

sociologiei, asisten ei sociale.

În arealul practic al tiințelor socio-umaniste:

dezvoltarea rela iilor de parteneriat cu institu ii statale i neguvernamentale ce realizează activită i asisten ial-psihologice i asisten ial-sociale (asisten ă psihologică, socială i psiho-pedagogică, cercetare psiho-socială i sociologică etc.);

79

consilierea cadrelor didactice, a psihologilor, asisten ilor sociali, sociologilor, studen ilor în probleme pedagogice i psihologico-

asisten iale (de natură psihologică, psiho-socială, sociologică); promovarea cursurilor de instruire continuă pentru cadre

didactice, psihologi, asisten i sociali; implicarea poten ialului tiin ifico-didactic în solu ionarea

sarcinilor cu caracter aplicat, în studiul celor mai actuale probleme ale cotidianului, elaborarea de solu ii i recomandări prin participarea la programe na ionale i interna ionale, promovarea ini iativelor i proiectelor catedrelor.

III. SCURTăISTORICă IăREALIZ RILEăFACULT IIăPSIHOLOGIE,ă TIIN EăALEăEDUCA IEIă IăASISTEN ă

SOCIAL

Facultatea Psihologie, tiin e ale Educa iei i Asisten ă Socială acumulează mai mult de 15 ani de existen ă, fiind fondată prin decizia nr. 39 din 26.06.2000 a Comisiei de Licen e a Ministerului Educa iei i

tiin ei pentru autorizarea pregătirii cadrelor la specialitatea Psihologie

i ordinul rectorului ULIM nr. 84 din 2 august 2000 [10]. În debut i-a

desfă urat activitatea în cadrul Facultă ii Medicină, fiind creată Catedra Psihologie Generală. Ulterior este organizată ca structură autonomă prin ordinul nr. 79 din 28.08.2002, iar începсnd cu septembrie 2003 î i diversifică oferta educa ională, implementсnd planuri de învă ămсnt la specialită ile Asisten ă Socială i Sociologie, ulterior – la

Psihopedagogie, completсndu-se cu cadre i revizuind concep ia educa ională ini ial elaborată [20].

Ca rezultat al restructurării, în cadrul facultă ii, în toamna anului 2005, sunt create două catedre – Psihologie, Psihosociologie i Asisten ă Socială (ordinul nr. 83 din 11.10.2005) [10]. În următoarea formulă Facultatea func ionează în prezent, activitatea didactică fiind desfă urată în cadrul a două catedre: Catedra Psihologie i tiin e ale educa iei i Catedra Asisten ă socială i sociologie ‖Nicolae Sali‖.

Ca subunitate didactico- tiin ifică a Universită ii Libere Interna ionale din Moldova, Facultatea Psihologie, tiin e ale Educa iei i Asisten ă Socială i-a determinat orientările încă în momentul

fondării ei în anul 2000, prin elaborarea Standardului educa ional i

80

profesional al specialistului, specialitatea 1251 – Psihologie, care a fost

ulterior publicat cu modificările elaborate, în conformitate cu reformele ce au intervenit în cadrul universitar, [20]. Pornind de la Conceptul ULIM ca institu ie de învă ămсnt superior universitar de alternativă [3], inсndu-se cont de crearea în cadrul Facultă ii încă a două specialită i,

în 2003 a fost elaborat Conceptul Educa ional al Facultă ii Psihologie i Asisten ă Socială, publicat cu modificări în 2007 în volumul Conceptul

Educa ional al Universită ii Libere Interna ionale din Moldova [6].

Ulterior Conceptul a suportat mai multe modificări i completări, condi ionate de schimbările intervenite în general în învă ămсntul universitar din ară, de inova iile din domeniile psihologiei, psihopedagogiei, sociologiei, asisten ei sociale i, în particular, de opiniile speciali tilor de la catedrele facultă ii, de con inuturile i propunerile puse în discu ie i aprobate la edin ele Consiliului Profesoral i ale Comisiei Metodice a facultă ii. Ultima redac ie a Conceptului Educa ional al Facultă ii Psihologie, tiin e ale Educa iei i Asisten ă Socială este prezentată în materialul de fa ă.

În vederea pregătirii speciali tilor în domeniul psihologiei, psihopedagogiei, serviciilor de asisten ă socială, sociologiei au fost permanent investigate inova iile din domeniu i experien a centrelor universitare din lume. Planurile de învă ămсnt i programele analitice, adoptate în 2000, au suportat pe parcurs modificări i completări. Au fost reevaluate planurile de studiu din 2003 odată cu introducerea

experimentală a Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS). În acela i an au fost adoptate planurile de studiu la specialită ile noi fondate – asisten ă socială, sociologie. Odată cu aderarea Republicii Moldova la Procesul de la Bologna [9] i în conformitate cu modificările i completările în Legea Învă ămсntului, operate prin Legea nr. 71 – XVI din 5 mai 2005 [11] i Planul-cadru pentru ciclul I

(studii superioare de licen ă) au fost modificate planurile de studiu, proiectate Finalită ile de studii pentru domeniul general, de formare

profesională la specialită ile Psihologie, Servicii de asisten ă socială, Sociologie, Psihopedagogie, care au reflectat Conceptul Educa ional al facultă ii. În 2013 au fost operate din nou schimbări cardinale în

planurile de studiu de licen ă i masterat, a fost elaborat un program nou - Pedagogia pre colară / pedagogia învă ămсntului primar cu dublă specializare. În planurile de licen ă a fost dezvoltat conceptul proiectării pe module, unită ile de curs prevăzсnd o abordare mai complexă,

81

oferind noi posibilită i de dezvoltare a interdisciplinarită ii, ale

abordării diferen iate i profunde a materialului de curs, dezvoltării componentei aplicative, ale ofertei studentului cu privire la formarea

propriului traseu educa ional. Actualmente Facultatea Psihologie, tiin e ale Educa iei i Asisten ă

Socială are o concep ie unitară modernă de formare a speciali tilor psihologi, psihopedagogi, asisten i sociali, sociologi, revizuită i aprobată în cadrul planurilor de studiu la licen ă i masterat din 2013. Procesul didactic la Facultate este asigurat de 2 catedre de profil, în cadrul cărora sunt angajate 25 cadre didactice – 13 cu titlu didactico-

tiin ific, 12 masteri în domeniu care urmează studii de doctorat. În pregătirea cadrelor se realizează colaborarea cu Facultă ile Biomedicina i Ecologie, tiin e Economice, Litere, Rela ii Interna ionale, tiin e

Politice i Jurnalism, Informatică, Inginerie, Design i Drept, prin care se asigură predarea unor discipline necesare calificării profesionale.

Baza tehnico-materială a facultă ii prevede posibilitatea de utilizare a laboratoarelor audio-video i de traducere simultană pentru studiul limbilor străine, a sălilor de curs dotate cu calculatoare, a mediatecii, cuprinde un fond de carte bogat care poate fi consultat în sălile de lectură nr.1-3, a Centrului de Formare i Cercetare Socială utilizat în calitate de bază pentru pregătirea practică a studen ilor. În sala de lectură este prezentă o colec ie bogată de literatură în diverse limbi din

domeniile studiate la Facultate. O prerogativă modernă a procesului educa ional este i accesul la noile tehnologii informa ionale – Internet,

baze de date, suporturi electronice de curs, prezentate de Mediateca

universitară. Studen ii realizează stagiul profesional în cadrul Centrului de Formare i Cercetare Socială, în clinici, sec ii de asisten ă socială, unită i militare, organiza ii i întreprinderi, penitenciare i comisariate de poli ie, institu ii de învă ămсnt preuniversitar etc. în baza contractelor de colaborare.

Absolven ii facultă ii ob in diplomă de licen ă la specialită ile alese, avсnd posibilitatea de a continua studiile la masterat i doctorat.

Realizările sunt confirmate de sporirea permanentă a numărului de studen i la specialită ile facultă ii, de participarea cadrelor profesorale în diverse proiecte na ionale i interna ionale etc. Rezultatele, însă, sunt doar un suport pe care se înal ă planurile i perspectivele noi ale facultă ii: cu referin ă la afirmarea în Republica Moldova a domeniului

psihologiei sociale prin promovarea speciali tilor pregăti i în cadrul

82

colii doctorale, prin oferirea serviciilor de asisten ă socială, consiliere psihologică i psihoterapie, prin încheierea unor noi contracte de colaborare interna ională în cercetarea fundamentală i aplicată etc.

IV. CARACTERIZAREAăSPECIALIT ILOR

IV.1. Specialitatea Psihologie (322.1)

În defini ia dată de Oficiul Interna ional al Muncii se men ionează că specialistul-psiholog „studiază comportamentul uman, procesele

mentale i investighează problemele psihologice din domeniul medicinii, educa iei i economiei recomandсnd căi de solu ionare; desfă oară activitatea de psihodiagnostic, psihoterapie i prevenire a tulburărilor emo ionale i de personalitate, precum i fenomenele de

inadaptare la mediul social i profesional; elaborează i aplică teste pentru măsurarea inteligen ei, abilită ilor, aptitudinilor i a altor caracteristici umane, interpretează datele ob inute i face recomandările pe care le consideră necesare; se poate specializa în domenii aplicate particulare ale psihologiei cum sunt: diagnoza i tratamentul deficien elor mintale, problemele specifice procesului educa ional i ale

dezvoltării sociale a copiilor sau problemele de ordin industrial sau

profesional, cum sunt cele legate de selec ia i orientarea profesională, antrenarea profesională‖ [22].

Distingem cсteva specializări de bază în psihologie [1]. Psihologia clinică, domeniu care ine în aten ie sănătatea i armonia

persoanei, cu ramurile esen iale: psihologie somatică i a sănătă ii, psihopatologie comportamentală.

Psihologia socială este preocupată de problemele individului i grupului în contextul social, avсnd ramurile de bază: psihologie economică, organiza ională, a muncii, militară, juridică, politică, culturală i transculturală, a sportului etc.

Psihologia educa ională abordează procesul formării prin instruire a persoanei, specialistul psiholog oferind servicii de psihodiagnostic i consiliere în vederea adaptării i motiva iei colare, a dezvoltării personalită ii în conformitate cu criteriile de vсrstă, a rezolvării dificultă ilor în triada elev-profesor-părinte.

Pregătirea speciali tilor-psihologi ine cont de caracterul aplicativ i multidisciplinar, de orientarea umanistă a specialită ii. Procesul

83

educa ional la ciclul I are menirea pregătirii teoretice fundamentale i a

cultivării deprinderilor în vederea identificării prin cercetare specializată i solu ionarea primară a problemelor persoanei i grupului, fiind organizat în cсteva module ce prevăd crearea competen elor generale, orientarea socioumanistică, formarea fundamentală în specialitate i orientarea spre specializare. Planurile de învă ămсnt la ciclul II sunt axate pe amplificarea cuno tin elor la una din ramurile psihologiei: clinică, socială, juridică. Formarea competen elor la ambele cicluri se realizează prin explorarea de către studen i a două oportunită i: pregătirea obligatorie, prin care se acumulează cuno tin ele i abilită ile general-profesionale i cea op ională, la liberă alegere, prin implicarea propriilor interese.

Pa aportulăspecialit ii Ciclul I - înv mântăsuperiorădeălicen

Ciclul II - înv mântăsuperior de masterat

Ciclul III -

înv mântăsuperior de

doctorat

Domeniu

l general

de studiu

32 tiin e

sociale

Domeni

ul

general

de

studiu

32 tiin e sociale

Domeni

ul

tiin ific

5 tiin e sociale i economic

e

Domeniu

l de

formare

profesion

al

322

Psihologi

e

Domeni

ul de

formare

profesio

nal

322 Psihologie Ramur

a

tiin ific

51

Psihologi

e

Specialit

atea

322.1

Psihologi

e

Progra

mul de

mastera

t

Psihologie

socială

Psihologie

clinică i consiliere

psihologică

Psihologie

juridică

Profilul

tiin ific/speciali

tatea

tiin ifică

511

Psihologi

e / 511.03

Psihologi

e socială

Titlul Licen iat în tiin e sociale

Titlul Master în tiin e sociale

Titlul Doctor în psihologi

e

84

Descriereaăcalific rii Nivelul Ciclul I -

învă ămсnt superior de licen ă (nivelul 6 ISCED)

Ciclul II -

învă ămсnt superior de

masterat (nivelul

7 ISCED)

Ciclul III -

învă ămсnt superior de

doctorat (nivelul

8 ISCED)

Durata

studiilor

3 ani 2 ani 3 ani (4 ani)

Forma de

înv mânt Cu frecven ă Cu frecven ă Cu frecven ă / cu

frecven ă redusă

Condi iiădeăacces

Diploma de

BAC/diploma de

colegiu/diploma de

studii superioare

Diploma de

licen ă

Diploma de

masterat

Precondi ii Sistem de

competen e achizi ionate în învă ămсntul preuniversitar

necesare pentru

realizarea

programului de

studiu la ciclul I al

învă ămсntului superior. Aptitudini

specifice profesiei

de psiholog

(empatie,

comunicativitate,

inteligen ă generală, inteligen ă emo ională etc.).

Sistem de

competen e achizi ionate la ciclul I, necesare

pentru realizarea

programului de

studiu la ciclul II

al învă ămсntului superior (baremul

admiterii va

depinde de

cerin ele pie ei de muncă).

Sistem de

competen e achizi ionate la ciclul II, necesare

pentru realizarea

programului de

studiu la ciclul III

al învă ămсntului superior.

Aptitudini de

cercetare.

Stagii de

practic

18-20 ECTS 8-10 ECTS Nu se realizează

Reguli de

examinareă iăevaluare

Evaluarea la

unită ile de curs

/modulele oferite

pe parcursul

studiilor la ciclul I

se realizează prin:

Evaluarea la

unită ile de curs

/modulele oferite

pe parcursul

studiilor la ciclul

II se realizează

Evaluarea în conformitate cu

programul de

pregătire avansată, care conduce la

85

a) evaluarea

curentă (lucrări de control, testări, eseuri etc.);

b) evaluarea

semestrială (examene scrise i orale), în rezultatul căreia se acumulează numărul preconizat de credite

transferabile.

prin:

a) evaluarea

curentă (proiecte, testări etc.); b) evaluarea

semestrială (examene scrise i orale), în rezultatul căreia se acumulează numărul preconizat de

credite

transferabile.

acordarea unui

număr de credite transferabile,

stabilit la nivelul

colii doctorale.

Modalitate

de evaluare

final

Sus inerea tezei /proiectului de

licen ă; o probă de examinare cu

caracter integrator.

Sus inerea tezei de master

Sus inerea tezei de doctor

Certificare Diplomă de licen ă Diplomă de master

Diplomă de doctor

Titlu

acordat

Licen iat în tiin e sociale.

Master în tiin e sociale

Doctor în psihologie

Drepturi

pentru

absolven i

Aplicare pentru

programe de

masterat.

Acces pe pia a muncii.

Aplicare pentru

programe de

doctorat. Acces pe

pia a muncii.

Aplicare pentru

programe de

postdoctorat.


Descriereaăcalific rii Ciclu Titluri acordate / componente specifice

Licen Licen iat în tiin e sociale. Titlul acordat în psihologie oferă un ir de calificări conform cărora absolventul va de ine cuno tin e

profunde în domeniul psihologiei, dezvoltate prin intermediul modulelor fundamentale (cu referin ă la psihologia generală, istoria psihologiei, metodologia organizării activită ii de învă are i a cercetării psihologice, psihologia personalită ii, anatomia i fiziologia SNC, psihologia diferen ială i a dezvoltării, neuropsihologia i psihologia cognitivă, psihologia cunoa terii sociale etc.), a celor speciale (psihodiagnostic, analiza statistică a datelor în psihologie, psihologia grupului

86

social i a organiza iei, psihoterapie, patopsihologie, psihologia educa iei, psihologia muncii, psihologia clinică i psihologia sănătă ii etc.) prin care se dezvoltă componenta instrumentală. Specificul ciclului I se manifestă în formarea preponderentă a competen elor de tip „savoir‖ (cunoa tere i în elegere) i „savoir faire‖ (aplicarea cuno tin elor în practică). La sfсr itul ciclului, competen ele ob inute sunt demonstrate prin sus inerea stagiului profesional de licen ă, a examenului integrativ i a proiectului / tezei de licen ă care va con ine o componentă aplicativă obligatorie.

Masterat

Master în tiin e sociale. Competen ele titlului de master sunt dezvoltate prin cursurile speciale, cu orientare verticală, în care studen ii î i vor aprofunda cuno tin ele ob inute la Ciclul I i cursurile cu orientare pe orizontală, interdisciplinare, menite să dezvolte competen ele sistemice specifice ciclului. Accentul se pune pe psihologia de ramură, aplicată, de specializare (psihologie clinică i consiliere psihologică, psihologie socială, psihologie juridică). Programul ciclului II este orientat într-o

dublă direc ie: spre dezvoltarea competen elor de cercetare (pentru masteratul academic) i spre dezvoltarea competen elor instrumentale i profesionale (pentru masteratul profesional). Specificul ciclului II se manifestă în formarea preponderentă a competen elor de tip „savoir-être‖, ‖savoir dire‖, ‖savoir devenir‖. Ciclul II de studii este orientat spre realizarea preponderentă a proiectelor, lucrărilor individuale i se finalizează prin sus inerea tezei de master.

Doctorat Doctor în psihologie. Cerin a de bază constă în parcurgerea programului de pregătire avansată, care conduce la acordarea unui număr de credite transferabile stabilit la nivelul colii doctorale, elaborarea i sus inerea tezei de doctor în psihologie – o cercetare originală corespunzătoare rigorilor CNAA.

Competen eă– descriptori de nivel pe cicluri

Ciclul I - înv mântăsuperiorădeălicen

Competen eăspecifice Competen eăgenerale

1. Cunoa terea i reproducerea cadrului de no iuni i concepte fundamentale, a diverselor perspective ale demersului psihologic din

punctul de vedere teoretic, utilizсndu-le în explicarea dezvoltării psihicului în onto- i

filogeneză, al persoanei, grupului i situa iei

1. Adaptarea mesajului

profesional la diverse

medii socio-culturale.

2. Dezvoltarea

abilită ilor decizionale. 3. Perfec ionarea

87

sociale.

2. De inerea capacită ii de a identifica i a descrie etapele dezvoltării psihologiei ca tiin ă i abordările teoretice majore în domeniile de

bază: psihologie generală, diferen ială, dezvoltarea cognitivă, socială a personalită ii, neuroanatomie, neurofiziologie i neuropsihologie, clinică, educa ională etc. 3. Posedarea cuno tin elor despre metodologia i metodele de cercetare tiin ifică a persoanei, a

grupului social i a fenomenelor psihosociale.

4. Cunoa terea bazelor interven iei în diverse domenii ale psihologiei – psihodiagnostic,

consiliere psihologică, psihoterapie, adoptсnd o viziune critică i nuan ată privind modelele asisten iale ale persoanei, grupului i fenomenului psihosocial în conformitate cu

principiile etice i deontologia profesională. 5. Analiza, compararea i clasificarea fenomenelor psihice i psihosociale în scopul stabilirii metodologiei cercetării i asisten ei psihologice a persoanei, grupului i situa iei. 6. Selectarea i aplicarea multiplelor perspective

ale demersului psihologic practic în raport cu persoana, grupul i situa ia, respectсnd principiile etice i deontologia profesională i în conformitate cu con inutul problemei i comanda socială. 6. Elaborarea designului experimental i realizarea cercetării în diverse domenii aplicate ale psihologiei, utilizсnd metode i tehnologii moderne, demonstrсnd competen e de explorare a informa iei tiin ifice corespunzătoare, de comunicare scrisă i orală a rezultatelor către publicul versat în domeniu i către beneficiarii de servicii, inclusiv prin posedarea limbilor

străine, respectсnd principiile etice, cu citarea surselor, evitarea plagiatului i denaturării rezultatelor.

7. Posedarea competen elor de prelucrare statistico-matematică a datelor, de utilizare a

capacită ii de a învă a. 4. Cultivarea

sentimentului demnită ii în stabilirea rela iilor interpersonale la nivelul

colectivului profesional,

comunită ii na ionale sau interna ionale.

5. Adaptarea la noile

situa ii sociale. 6. Schimbarea modului

de comportament în func ie de cerin ele mediului.

7. Argumentarea

propriei pozi ii în luarea unei decizii

profesionale.

8. Respectarea

deontologiei

profesionale.

9. Manifestarea

toleran ei în comunicare cu beneficiarii i colegii de serviciu.

9. Realizarea

principiului comunicării eficiente în realizarea strategiilor, scopurilor,

obiectivelor procesului

instructiv-educativ.

10. Identificarea

problemelor de

cercetare în domenii. 11. Realizarea

programelor i proiectelor de cercetare.

12. Autoformarea

continuă în conformitate cu evolu ia permanentă a teoriei i

88

computerului i de prezentare grafică a rezultatelor cantitative.

8. Posedarea capacită ii de muncă în echipă i de organizare a rela iilor interpersonale. 9. Promovarea în activitatea profesională a imaginii psihologului contemporan, caracterizat

de profesionalism în activitatea de psihodiagnostic (identificare) – interven ie, autenticitate, toleran ă socială, spirit creativ i inovativ, responsabilitate personală, deschidere spre schimbare, autonomie a deciziilor.

10. Împărtă irea atitudinii empatice i asertive, a aprecierilor pozitive în raport cu valorile general-umane, multiculturale, etico-

profesionale i aplicarea acestora în rela iile cu ambian a socială i în cadrul profesiei. 11. Opera ionalizarea cuno tin elor psihologice

i de metodologie a cercetării, făcсnd distinc ie dintre abordările teoretice tiin ifice, tiin ifico-

populare sau cu caracter speculativ privind

fenomenele psihice i psihosociale, utilizсnd tehnicile de informare i de activitate independentă în procesul de dezvoltare continuă profesională, de autodezvoltare prin

autocunoa tere, autoevaluare i gсndire critică, cunoscсnd o limbă de circula ie interna ională i tehnologiile informa ionale moderne.

practicii din domeniu.

13. Determinarea

direc ilor prioritare de autoformare

profesională continuă.

Ciclul II - înv mântăsuperior de masterat


1. Cunoa terea diferitor modele teoretice de evaluare i interven ie în domeniul programului de masterat (psihologie clinică, consiliere psihologică, psihologie juridică, psihologie socială) care oferă posibilitatea identificării particularită ilor distincte ale persoanei / grupului / comunită ii i stabilirii metodelor de psihodiagnostic / asisten ă/ consiliere/ reabilitare

/mediere pentru fiecare caz concret.

2. Posedarea unui vocabular tiin ific avansat, a

capacită ii de utilizare a cadrului conceptual în

identificarea/ analiza/ descrierea/ prezentarea

1. Predic ia principalelor direc ii ale evolu iei tiin ei. 2. Emiterea i desemnarea ideilor

originale cu privire la

realitatea tiin ifică. 3. Adaptarea

principiilor teoretice la

situa iile activită ii practice.

4. Interpretarea

89

calită ilor generale i particulare ale

fenomenului psihic, psihologic, psihosocial.

3. Distingerea i ilustrarea prin defini ii i

exemple a principiilor de bază i a regulilor de

desfă urare a investiga iilor, modalită ile

selectării instrumentarului de lucru pentru

culegerea i interpretarea datelor, precum i

strategiile de modelare sau reconstruc ie a

schemei teoretice, posedсnd cuno tin e în

vederea stabilirii metodologiei i metodelor de

cercetare tiin ifică a persoanei, grupului social, fenomenelor psihice i psihosociale. 4. Judecarea argumentată asupra metodelor i tehnicilor de investiga ie psihologică i psihosocială, identificarea celor solicitate de

con inutul problemei i modelul ipotetic, în conformitate cu principiile teoretico-

metodologice i etico-profesionale ale cercetării tiin ifice.

5. Cunoa terea modelelor de asisten ă, consiliere, consultan ă psihologică, expertizare a

persoanei, a grupului social, a rela iilor interpersonale etc.

6. De inerea abilită ilor de a proiecta o cercetare, a defini scopuri i obiective, a stabili i utiliza metode i tehnici de investiga ie fundamentală i expertizare psihologică/psihosocială a persoanei, a cazului, a fenomenului, a procesului concret, a

evalua i a interpreta rezultatele, a concluziona la nivel teoretic i practic. 7. Stabilirea semnifica iilor i raporturilor între cadrul teoretic, rezultatele cercetării experimentale i caracterul implicării profesional- evaluative i asisten iale. 8. Posibilitatea stabilirii planului de interven ie în conformitate cu rezultatele cercetării aplicate – de prevenire, tratament, suport, asisten ă, consiliere, consultan ă, reabilitare, integrare etc.

9. Realizarea activită ilor de investiga ie –

evaluare – implicare – consiliere – consultan ă etc. în conformitate cu principiile deontologice

normelor sociale din

punctul de vedere al

tiin ei. 5. Proiectarea,

cercetarea i implementarea

investiga iilor cu

rezonan ă personală i socială. 6. Utilizarea

tehnologiilor

informa ionale moderne în procesul de cercetare. 7. Interpretarea

normelor sociale i a rela iilor sociale din punctul de vedere al

valorilor i principiilor tiin ei.

8. Optimizarea

abilită ilor de comunicare prin

propagarea atitudinilor

i comportamentului

empatic i asertiv. 9. Realizarea de

programe i proiecte de dezvoltare a unei

institu ii. 10. Realizarea de

proiecte de

implementare a

concep iilor noi i eficiente.

11. Implementarea

programelor de educa ie interculturală, de solu ionare a conflictelor.

12. Utilizarea în activitate a rezultatelor

90

i în limitele competen elor psihologului. 10. Competen a de a lua decizii în baza informa iilor disponibile, inclusiv oferite de al i speciali ti din domenii înrudite. 11. Posedarea unei mentalită i noi privind importan a i performan ele cercetării tiin ifice, opera ionalizarea competen elor teoretico-

practice în proiecte de investiga ii fundamentale i aplicate, promovсnd inova ia i spiritul

creativ, contribuind la consolidarea raportului

dintre tiin ă i contextul practic. 12. Participarea la formarea culturii i con tiin ei vie ii comunitare, în măsură de a se implica în în elegerea, explicarea, monitorizarea i solu ionarea problemelor de natură individuală i socio-rela ională, contribuind la promovarea

modernizării societă ii. 13. Contribuirea permanentă la avansarea profesională proprie în carieră, recurgсnd periodic la autoanaliză i autoevaluare, precum

i la servicii profesionale de supervizare.

14. Realizarea activită ii profesionale în conformitate cu cadrul de competen e i limitele profesiei de psiholog.

investiga iilor tiin ifice din domenii înrudite. 13. Utilizarea

modalită ilor eficiente de perfec ionare a competen elor personale i profesionale.

14. Manifestarea

flexibilită ii la schimbările, inova iile în domeniul tiin ei practicate.

Ciclul III - înv mântăsuperiorădeădoctorat Competen eăspecifice Competen eăgenerale

1. Posedă cuno tin e avansate i profunde din diferite domenii actuale ale psihologiei.

2. Cunoa te legită ile proceselor psihice i psihosociale i explică manifestarea lor în cotidian.

3. Este capabil să identifice i să examineze cercetările empirice actuale din psihologie. 4. Descrie rolul psihologiei în fenomenul

socioeconomic i sociopolitic. 5. Este capabil să scrie o teză folosind cuno tin ele i experien a din domeniu, în timp ce realizează o contribu ie originală la cuno tin ele generale i / sau oferă solu ii la anumite probleme psihologice i psihosociale.

Doctorandul trebuie să fie capabil să demonstreze:

1) abilită i de cercetare;

2) creativitate;

3) abilită i de gсndire critică i autocritică; 4) capacitatea de a

genera idei noi.

91

6. Î i formează abilită i profesionale i sociale înalte:

demonstrează conduita profesională; dă dovadă de competen a interpersonală; demonstrează competen e practice bazate pe

dovezi;

stăpсne te cuno tin e fundamentale de psihologie ca tiin a i ca profesie;

posedă competen e de cercetare. 7. Î i dezvoltă abilită i performante de cercetare. 8. Î i dezvoltă abilită i înalte de logică i de gсndire critică. 9. Este capabil să gсndească în termeni teoretici la un nivel înalt. 10. Î i dezvoltă abilită i avansate de comunicare

scrisă.

Domeniul tiințe ale Educației

IV.2.1. Specialitatea Psihopedagogie (142.04)

În conformitate cu concep ia formării specialistului în psihopedagogie, în cadrul studiilor de licen ă din domeniul dat studentul î i dezvoltă competen e tiin ifice i practice transversale i generale, însu e te istoria domeniului larg al tiin elor educa iei, orientările i colile epistemologice în diferite arii aplicative: psihopedagogia formală i nonformală, colară i a educa iei permanente, generală i specială, incluzivă i integrată, generală i de ramură etc., care-i oferă posibilitatea unei cariere profesionale în cercetarea fundamentală, implicarea practică sau în predare, în diverse medii care abordează problemele umane specifice educa iei contemporane la nivel organiza ional, institu ional, comunitar-local i na ional. Specialistul licen iat în psihopedagogie posedă un sistem de cuno tin e specifice domeniului tiin elor educa iei i, respectiv, specializării în una din ariile acestuia: psihopedagogie incluzivă, socială, management educa ional; abilită i de cunoa tere i implicare prin abordarea complexă i metodologic adecvată a con inuturilor curriculare; capacitate de a identifica, descrie i aplica principiile profesionale etice, standardele specialită ii în diverse arii de cercetare i activitate practică, de a aborda cu responsabilitate problemele profesionale i de a lua

92

decizii conforme nivelului de competen e; abilită i de autoapreciere i autodezvoltare personală i profesională continuă, de identificare a domeniului de activitate i a metodologiei pregătirii pentru a profesa în acest domeniu, de sporire permanentă prin autoinstruire a cuno tin elor i abilită ilor corespunzătoare [12; 17].


Ciclul II - înv mântăsuperiorădeămasterat

Domeniul

general de

studiu

14 tiin e ale educa iei

Domeniul

general de

studiu


Domeniul de

formare

profesional


Domeniul de

formare

profesional


Specialitatea 142.04

Psihopedagogie

Programul de

masterat

Management

educa ional Titlul Licen iat în tiin e

ale educa iei Titlul Master în tiin e

ale educa iei

Descriereaăcalific rii Nivelul Ciclul I - învă ămсnt superior

de licen ă (nivelul 6 ISCED) Ciclul II - învă ămсnt superior de masterat

(nivelul 7 ISCED)

Durata

studiilor

3/4 ani 2/3 ani

Forma de

înv mânt Cu frecven ă / cu frecven ă redusă / la distan ă

Cu frecven ă / cu frecven ă redusă / la distan ă

Condi iiădeăacces

Diploma de BAC/diploma de

colegiu / diploma de studii

superioare

Diploma de licen ă

Precondi ii Sistem de competen e achizi ionate în învă ămсntul preuniversitar necesare

pentru realizarea

programului de studii la

ciclul I al învă ămсntului superior. Aptitudini specifice

profesiei de psihopedagog

(empatie, asertivitate,

Sistem de competen e achizi ionate la ciclul I, necesare pentru realizarea

programului de studiu la

ciclul II al învă ămсntului superior (baremul admiterii

va depinde de cerin ele pie ei de muncă).

93

comunicativitate, inteligen ă generală, inteligen ă emo ională etc.).

Stagii de

practic

18-20 ECTS 8-10 ECTS

Reguli de


Evaluarea la unită ile de curs

/modulele oferite pe

parcursul studiilor la ciclul I

se realizează prin: a) evaluarea curentă (lucrări de control, testări, eseuri etc.);

b) evaluarea semestrială (examene scrise i orale), în rezultatul căreia se acumulează numărul preconizat de credite

transferabile.

Evaluarea la unită ile de curs/modulele oferite pe

parcursul studiilor la ciclul

II se realizează prin: a) evaluarea curentă (proiecte, testări etc.); b) evaluarea semestrială (examene scrise i orale), în rezultatul căreia se acumulează numărul preconizat de credite

transferabile.

Modalitate de

evaluare

final

Sus inerea tezei / proiectului

de licen ă; o probă de examinare cu caracter

integrator


Certificare Diplomă de licen ă Diplomă de master Titlu acordat Licen iat în tiin e ale

educa iei Master în tiin e ale educa iei

Drepturi

pentru

absolven i

Aplicare pentru programe de

masterat.


Aplicare pentru programe

de doctorat. Acces pe pia a muncii.


Licen Licen iat în tiin e ale educa iei. Titlul acordat oferă un ir de calificări conform cărora absolventul va de ine cuno tin e profunde fundamentale în domeniul psihologiei i pedagogiei, teoriei generale a educa iei i psihopedagogiei speciale, psihologiei diferen iale i a dezvoltării, teoriei i metodologiei curriculumului, precum i al metodologiei cercetării. Începсnd cu cel de-al doilea an de studii, programul se axează pe organizarea disciplinelor în pachete op ionale, a căror alegere îi permite studentului să- i formeze propriul traseu de specializare în unul din domeniile psihopedagogiei: educa ie incluzivă,

94

pedagogie socială sau management educa ional, care poate fi urmat ulterior la masterat. Specificul ciclului I se manifestă în formarea preponderentă a competen elor de tip „savoir‖ (cunoa tere i în elegere) i „savoir faire‖ (aplicarea cuno tin elor în practică). La sfсr itul ciclului, competen ele ob inute sunt demonstrate prin sus inerea stagiului profesional de licen ă, a examenului integrativ i a proiectului / tezei de licen ă care va con ine o componentă aplicativă obligatorie.

Masterat

Master în tiin e ale educa iei. Competen ele titlului de master sunt dezvoltate, prin cursurile speciale, cu orientare pe verticală, în care studen ii î i vor aprofunda cuno tin ele ob inute la Ciclul I i cursurile cu orientare pe orizontală, interdisciplinare, menite

să dezvolte competen ele sistemice specifice ciclului. Accentul se pune pe psihopedagogia ramurală, aplicată, de specializare (management educa ional). Programul ciclului II este orientat într-o dublă direc ie: spre dezvoltarea competen elor de cercetare (pentru masteratul academic) i spre dezvoltarea competen elor instrumentale i profesionale (pentru masteratul profesional). Specificul ciclului II se manifestă în formarea preponderentă a competen elor de tip „savoir-être‖, ‖savoir dire‖, ‖savoir devenir‖. Ciclul II de studii este orientat spre realizarea preponderentă a proiectelor, lucrărilor individuale i se finalizează prin sus inerea tezei de master.




1. Cunoa terea fundamentelor tiin ifice, metodologice, axiologice

ale formării personalită ii prin implicarea efortului psihopedagogic

formal i nonformal, a

instrumentarului psihopedagogic de

studiere a particularită ilor individuale, intelectuale i de personalitate, precum i de explicare a particularită ilor distincte în contextul sarcinilor educa ionale. 2. Capacitatea de a identifica i a descrie etapele dezvoltării psihopedagogiei ca tiin ă i

1. Adaptarea mesajului profesional la

diverse medii socio-culturale.

2. Dezvoltarea abilită ilor decizionale.

3. Perfec ionarea capacită ii de a învă a. 4. Cultivarea sentimentului

demnită ii în stabilirea rela iilor interpersonale la nivelul colectivului

profesional, al comunită ii na ionale sau interna ionale. 5. Adaptarea la noile situa ii sociale. 6. Schimbarea modului de

comportament în func ie de cerin ele

95

abordările teoretice majore privind fenomenul educa ional (la nivel de teleologie, tiin e despre determinismele psihosociale,

ilustrative, normative i aplicative) i componentele acestuia: predare –

învă are – evaluare – educa ie –

autoeduca ie – instruire –

autoinstruire etc., pentru diverse

medii i categorii sociale distincte prin vсrstă, capacită i de învă are, apartenen ă culturală i de gen etc. 3. Posedarea cuno tin elor privind metodologia i metodele de cercetare tiin ifică a persoanei, grupului i

fenomenului educa ional. 4. Cunoa terea bazelor proiectării, organizării i desfă urării activită ilor educa ionale, cercetării i interven iei psihopedagogice într-un cadru formal

i nonformal, în conformitate cu cadrul legislativ na ional/ interna ional, a principiilor etice i deontologia profesională. 5. Posedarea capacită ii de evaluare complexă psihopedagogică a beneficiarilor de servicii

educa ionale, opera ionalizсnd conceptele teoretice utilizate în psihodiagnostic, identificсnd i aplicсnd adecvat metodele, evaluсnd critic i constructiv rezultatele. 6. Selectarea i aplicarea multiplelor perspective ale interven iei psihopedagogice specifice

problemelor concrete ale persoanei,

grupului i situa iei, adaptсnd-le

curricular în func ie de nevoile speciale, evaluсnd periodic rezultatele i eficien a metodologiei. 7. Proiectarea demersului instructiv-

mediului.

7. Argumentarea propriei pozi ii în luarea unei decizii profesionale.

8. Respectarea deontologiei

profesionale.

9. Manifestarea toleran ei în comunicare cu beneficiarii i colegii de serviciu.

9. Realizarea principiului

comunicării eficiente în realizarea strategiilor, scopurilor, obiectivelor

procesului instructiv-educativ.

10. Identificarea problemelor de

cercetare în domenii. 11. Realizarea programelor i proiectelor de cercetare.

12. Autoformarea continuă în conformitate cu evolu ia permanentă a teoriei i practicii din domeniu. 13. Determinarea direc ilor prioritare de autoformare profesională continuă.

96

educa ional, realizсndu-l în practică prin utilizarea metodelor noi de

predare-evaluare, aplicсnd principiile unui management educa ional eficient.

8. Elaborarea designului

experimental i realizarea cercetării în diverse domenii aplicate ale psihopedagogiei, utilizсnd metode i tehnologii moderne, demonstrсnd competen e de explorare a informa iei tiin ifice corespunzătoare, de comunicare scrisă i orală a rezultatelor către publicul versat în domeniu i către beneficiarii de servicii, inclusiv prin

posedarea limbilor străine, respectсnd principiile etice, cu citarea surselor,

evitarea plagiatului i denaturării rezultatelor.

9. Posedarea competen elor de prelucrare statistico-matematică a datelor, de utilizare a computerului i de prezentare grafică a rezultatelor cantitative.

10. Proiectarea, organizarea i coordonarea activită ii instructiv-

educative, utilizсnd strategii educa ionale moderne, evaluсnd presta ia actorilor i a procesului educa ional, valorificсnd creativ oportunită ile instructiv-educative,

analizсnd i diagnosticсnd personalitatea în vederea unei interven ii psihopedagogice eficiente, gestionсnd proiecte educa ionale i de conducere a unită ilor de învă ămсnt prin respectarea legisla iei i deontologiei profesionale.

11. Opera ionalizarea cuno tin elor

97

psihopedagogice i de metodologie a cercetării, utilizarea tehnicilor de informare i de activitate independentă în procesul de dezvoltare continuă profesională, de autodezvoltare prin autocunoa tere, de autoevaluare i gсndire critică, cunoscсnd o limbă de circula ie interna ională i tehnologiile informa ionale moderne. Ciclul II - înv mântăsuperiorădeămasterat


1. Cunoa terea fundamentelor tiin ifice, metodologice, axiologice ale formării personalită ii prin implicarea efortului psihopedagogic formal i nonformal, a instrumentarului psihopedagogic de

studiere a particularită ilor individuale, intelectuale i de personalitate, precum i de explicare a particularită ilor

distincte în contextul sarcinilor educa ionale. 2. Cunoa terea principiilor i practicilor managementului educa ional, a modelelor de gestionare a organiza iilor i institu iilor educa ionale, precum i

calitatea muncii lor.

3. Analiza i promovarea politicilor educa ionale fundamentate bazate pe legisla ia specifică domeniului educa ional. 4. Cunoa terea bazelor proiectării, organizării i desfă urării activită ilor educa ionale, cercetării i interven iei psihopedagogice, într-un cadru formal

i nonformal, în conformitate cu cadrul legislativ na ional/ interna ional, cu principiile etice i deontologia profesională. 5. Identificarea metodologiei i metodelor de management în diverse

1. Predic ia principalelor direc ii ale evolu iei tiin ei. 2. Emiterea i desemnarea ideilor originale cu privire la realitatea

tiin ifică. 3. Adaptarea principiilor

teoretice la situa iile activită ii practice.

4. Interpretarea normelor sociale

din punctul de vedere al tiin ei. 5. Proiectarea, cercetarea i implementarea investiga iilor cu rezonan ă personală i socială. 6. Utilizarea tehnologiilor

informa ionale moderne în procesul de cercetare.

7. Interpretarea normelor sociale

i a rela iilor sociale din punctul de vedere al valorilor i principiilor tiin ei. 8. Optimizarea abilită ilor de comunicare prin propagarea

atitudinilor i comportamentului empatic i asertiv. 9. Realizarea de programe i proiecte de dezvoltare a unei

institu ii. 10. Realizarea de proiecte de

implementare a concep iilor noi i

98

domenii ale serviciilor educa ionale i pentru diverse categorii de beneficiari ai

serviciilor educa ionale, indiferent de etnie, confesie, statut socio-economic,

precum i a diferen elor de poten ial fizic i intelectual: instruire i evaluare, educa ie incluzivă, consiliere psihopedagogică, proiectare, precum i management al resurselor umane,

financiar, al calită ii. 6. Proiectarea i aplicarea strategiilor de optimizare i modernizare a procesului de învă ămсnt prin promovarea

metodelor i tehnicilor moderne de educa ie i în conformitate cu principiile deontologice ale profesiei didactice.

7. Identificarea, analiza i rezolvarea problemelor specifice managementului

educa ional, promovсnd strategii i tactici manageriale, fundamentate pe

metodele i tehnicile cercetării pedagogice.

8. Utilizarea i promovarea managementului muncii în echipă la nivelul institu iei educa ionale, prin utilizarea metodologiei eficiente de

selectare i promovare a cadrelor, consolidarea culturii organiza ionale bazate pe democra ie, comunicare i rela ionare profesională eficientă.

9. De inerea capacită ii de a transfera cuno tin ele teoretice, metodologice i tehnice în practica profesională, pentru a face fa ă solicitărilor în calitate de

conducător, evaluator, expert. 10. Men inerea i dezvoltarea permanentă a capacită ii de a descoperi, dezvolta i implementa tehnologii moderne educa ionale i forme contemporane de management în educa ie.

eficiente.

11. Implementarea programelor de

educa ie interculturală, de solu ionare a conflictelor. 12. Utilizarea în activitate a

rezultatelor investiga iilor tiin ifice din domenii înrudite.

13. Utilizarea modalită ilor eficiente de perfec ionare a competen elor personale i profesionale.

14. Manifestarea flexibilită ii la schimbările, inova iile în domeniul tiin ei practicate.

99

11. Dezvoltarea i promovarea competen elor sociale i personale în alte domenii decсt cel educa ional: de comunicare organiza ională, implicare socială, participare în evenimentele comunitare.

IV.2.2. Dublă specializare Pedagogie pre colară (142.02) i Pedagogie în învă ămсntul primar (142.03)

În cadrul studiilor de licen ă în tiin e ale educa iei, specializarea

dublă în pedagogia învă ămсntului primar (de bază) i pre colar (secundară), studentul î i dezvoltă competen e tiin ifice i practice transversale i generale, însu e te istoria domeniului larg al tiin elor educa iei, orientările i colile epistemologice în diferite arii aplicative: psihopedagogia formală i nonformală, colară i a educa iei permanente, generală i specială, incluzivă i integrată, generală i de ramură etc., care-i oferă posibilitatea unei cariere profesionale în cercetarea fundamentală, implicarea practică în calitate de cadru didactic în coala primară i grădini ă, în diverse medii care abordează problemele umane specifice educa iei contemporane a copiilor la nivel organiza ional, institu ional, comunitar-local i na ional.

Programul debutează cu formarea fundamentală în domeniul psihologiei i pedagogiei, al teoriei generale a educa iei i psihopedagogiei speciale, al psihologiei diferen iale i a dezvoltării, al

teoriei i metodologiei curriculumului, precum i al metodologiei

cercetării. Începсnd cu cel de-al doilea an de studii programul se axează pe organizarea disciplinelor în pachete op ionale, permi сndu-i

studentului să- i formeze propriul traseu de specializare în domeniile educa iei pre colare i primare, iar în ultimul semestru urmează op ional cursuri de psihopedagogie: educa ie incluzivă, pedagogie socială sau management educa ional, pentru a se orienta spre unul din programele de masterat.

100



1

Domeniul

general de

studiu


Domeniul

general de

studiu


Domeniul de

formare

profesional


Domeniul de

formare

profesional


Specialitatea Dublă specializare

Pedagogie

pre colară (142.02)

Pedagogie în învă ămсntul primar (142.03

Programul de

masterat

Management

educa ional

Titlul Licen iat în tiin e ale

educa iei

Titlul Master în tiin e ale educa iei

Descriereaăcalific rii Nivelul Ciclul I - învă ămсnt

superior de licen ă (nivelul 6 ISCED)

Ciclul II - învă ămсnt superior de masterat

(nivelul 7 ISCED)

Durata

studiilor

3/4 ani 2/3 ani

Forma de

înv mânt Cu frecven ă/ cu frecven ă redusă/ la distan ă

Cu frecven ă/ cu frecven ă redusă/ la distan ă

Condi iiădeăacces

Diploma de BAC/ diploma

de colegiu/ diploma de studii

superioare

Diploma de licen ă

Precondi ii Sistem de competen e achizi ionate în învă ămсntul preuniversitar, necesare

pentru realizarea






va depinde de cerin ele

1 Descrierea programului de masterat este oferită în paragraful IV.2.1.

101

profesiei de psihopedagog

(empatie, asertivitate,

comunicativitate, inteligen ă generală, inteligen ă emo ională etc.).

pie ei de muncă).

Stagii de

practic


Reguli de


Evaluarea la unită ile de curs/ modulele oferite pe



b) evaluarea

semestrială (examene scrise i orale), în rezultatul căreia

se acumulează numărul preconizat de credite

transferabile.

Evaluarea la unită ile de curs/ modulele oferite pe


II se realizează prin: a) evaluarea curentă (proiecte, testări etc.); b) evaluarea

semestrială (examene scrise i orale), în rezultatul căreia

se acumulează numărul

preconizat de credite

transferabile.

Modalitate de

evaluare

final

Sus inerea tezei/ proiectului


integrator.


Certificare Diplomă de licen ă Diplomă de master Titlu acordat Licen iat în tiin e ale

educa iei Master în tiin e ale educa iei

Drepturi

pentru

absolven i

Aplicare pentru programe de

masterat.


Aplicare pentru programe

de doctorat. Acces pe pia a muncii.


Licen Licen iat în tiin e ale educa iei. Titlul acordat oferă un ir de calificări conform cărora absolventul va de ine cuno tin e profunde într-un ir de domenii: psihopedagogia formală i nonformală, colară i a educa iei permanente, generală i specială, incluzivă i integrată, generală i de ramură etc., care-i

oferă posibilitatea unei cariere profesionale în cercetarea fundamentală, implicarea practică în calitate de cadru didactic în coala primară i grădini ă, în diverse medii care abordează

102

problemele umane specifice educa iei contemporane a copiilor la nivel organiza ional, institu ional, comunitar-local i na ional. Începсnd cu cel de-al doilea an de studii, programul se axează pe organizarea disciplinelor în pachete op ionale, alegerea permi сndu-i studentului să- i formeze propriul traseu de specializare în domeniile educa iei pre colare i primare, iar în ultimul semestru urmează op ional cursuri de psihopedagogie: educa ie incluzivă, pedagogie socială sau management educa ional, pentru a se orienta spre unul din programele de masterat. Specificul ciclului I se manifestă în formarea preponderentă a competen elor de tip „savoir‖ (cunoa tere i în elegere) i „savoir faire‖ (aplicarea cuno tin elor în practică). La sfсr itul ciclului, competen ele ob inute sunt demonstrate prin sus inerea stagiului profesional de licen ă, a examenului integrativ i a proiectului / tezei de licen ă, care va con ine o componentă aplicativă obligatorie.




1. Cunoa terea fundamentelor tiin ifice, metodologice, axiologice

ale formării personalită ii prin implicarea efortului psihopedagogic

formal i nonformal, instrumentarului psihopedagogic de studiere a

particularită ilor individuale, intelectuale i de personalitate, precum i de explicare a particularită ilor distincte în contextul sarcinilor educa ionale. 2. Capacitatea de a identifica i a descrie etapele dezvoltării psihopedagogiei ca tiin ă i abordările teoretice majore privind fenomenul educa ional (la nivel de teleologie, tiin e despre determinismele psihosociale,

ilustrative, normative i aplicative) i componentele acestuia: predare –

învă are – evaluare – educa ie –

1. Adaptarea mesajului profesional

la diverse medii socio-culturale.


3. Perfec ionarea capacită ii de a învă a. 4. Cultivarea sentimentului


profesional, comunită ii na ionale sau interna ionale. 5. Adaptarea la noile situa ii sociale. 6. Schimbarea modului de

comportament în func ie de cerin ele mediului.



profesionale.

9. Manifestarea toleran ei în comunicare cu beneficiarii i colegii

103

autoeduca ie – instruire – autoinstruire

etc., pentru diverse medii i categorii sociale distincte prin vсrstă, capacită i de învă are, apartenen ă culturală i de gen etc., în special pentru vсrsta pre colară i a colarită ii mici. 3. Posedarea cuno tin elor referitoare la metodologia i metodele de cercetare tiin ifică a persoanei, grupului i fenomenului educa ional, în special din cadrul grădini ei i al colii primare.

4. Cunoa terea bazelor proiectării, organizării i desfă urării activită ilor educa ionale, cercetării i interven iei psihopedagogice, într-un cadru

formal i nonformal, în conformitate cu cadrul legislativ na ional/ interna ional, cu principiile etice i deontologia profesională. 6. Cunoa terea direc iilor de dezvoltare i perfec ionare a învă ămсntului primar i pre colar în contextul reformei i al promovării unei educa ii de calitate; a particularită ilor psihice ale personalită ii copilului pre colar i a colarului mic, a importan ei acestora

în contextul valorificării lor optime în procesul instructiv-educativ din coală i grădini ă prin în elegerea raportului

dintre dezvoltarea psihică i a personalită ii la două etape distincte de vсrstă. 7. Valorificarea creativă a strategiilor didactice moderne în domeniul învă ămсntului primar i pre colar pentru eficientizarea activită ii instructiv-educative, proiectarea,

organizarea, desfă urarea i conducerea procesului de învă ămсnt,

de serviciu.






12. Autoformarea continuă de conformitate cu evolu ia permanentă a teoriei i practicii din domeniu.

13. Determinarea direc ilor prioritare de autoformare profesională continuă.

104

implementarea strategiilor

educa ionale inovative centrate pe elev.

8. Proiectarea programelor de

instruire sau educa ionale adaptate pentru diverse niveluri de vсrsta /

pregătire i diverse grupuri intă, realizarea activită ilor specifice procesului instructiv-educativ din

învă ămсntul primar i pre colar, evaluarea rezultatelor i progresului educa ional înregistrat de pre colari/ colarii mici.

9. Elaborarea designului experimental

i realizarea cercetării în diverse domenii aplicate ale pedagogiei

pre colare i primare, utilizсnd metode i tehnologii moderne, demonstrсnd competen e de explorare a informa iei tiin ifice corespunzătoare, de comunicare scrisă i orală a rezultatelor către publicul

versat în domeniu i către beneficiarii de servicii, inclusiv prin posedarea

limbilor străine, respectсnd principiile etice, cu citarea surselor, evitarea

plagiatului i denaturării rezultatelor. 10. Abordarea managerială a grupului de pre colari/ colari mici, a procesului de învă ămсnt i a activită ilor de învă are / integrare

socială specifice vсrstei. 11. Proiectarea, organizarea i coordonarea activită ii instructiv-

educative, utilizсnd strategii educa ionale moderne, evaluсnd presta ia actorilor i a procesului educa ional, valorificсnd creativ oportunită ile instructiv-educative,

analizсnd i diagnosticсnd personalitatea în vederea unei

105

interven ii psihopedagogice eficiente, gestionсnd proiecte educa ionale i de conducere a unită ilor de învă ămсnt prin respectarea legisla iei i deontologiei profesionale.

12. Opera ionalizarea cuno tin elor psihopedagogice i de metodologie a cercetării, utilizarea tehnicilor de informare i de activitate independentă în procesul de dezvoltare continuă profesională, autodezvoltarea prin autocunoa tere, autoevaluare i gсndire critică, cunoscсnd o limbă de circula ie interna ională i tehnologiile informa ionale moderne.

IV.3. Specialitatea Asistență Socială (331.1)

Asisten a socială ca parte componentă a sistemului complex de protec ie socială apare ca un mod operativ de punere în aplicare a

programelor de sprijin / suport prin servicii sociale i umane specializate, multiple i diverse, destinate celor afla i temporar în dificultate. E ecul pie ei libere în asigurarea resurselor economice pentru popula ie, avсnd în vedere riscurile ce apar sau pot să apară în decursul vie ii, a impus cu necesitate un sistem de protec ie socială care ar asigura sprijinirea i ocrotirea persoanelor, a grupurilor care în anumite situa ii nu mai dispun de resurse materiale, economice, profesionale, morale, nu mai sunt capabile să ob ină prin eforturi proprii mijloace necesare unui trai decent [6].

Ca profil de nivel universitar, asisten a socială are nevoie de un mix de cuno tin e specializate din domenii teoretice fundamentale: psihologie socială, psihologie i dezvoltare umană, sociologie, pedagogie, medicină internă, psihopatologie i psihoterapie, drept, politici sociale, teorii i metode de asisten ă socială etc.

În acela i timp, este necesară o practică de tip extensiv i intensiv cu sistemele asistate (persoane, familii, organiza ii, comunită i), care trebuie să conducă la formarea abilită ilor de comunicare, la aplicarea

106

unor strategii, metode, tehnici specializate de interven ie activă (de tipul prevenirii, tratamentului / terapiei) în situa ii diferen iate de criză.

De asemenea, asisten a socială ca profil universitar are ca scop major promovarea la nivel academic înalt a gamei variate de activită i specifice colii superioare: suporturi didactice, tiin ifice, consultative axate pe compartimentele ―psihologie‖, ―asisten ă socială‖, ―sociologie‖.



Domeniul

general de studiu

33 Asisten ă socială

Domeniul

general de

studiu


Domeniul de

formare

profesional


Domeniul de

formare

profesional


Specialitatea 331.1 Servicii

de asisten ă socială

Programul de

masterat

Management i consiliere în asisten ă socială

Managementul

serviciilor sociale

i de sănătate

Economie socială i managementul

proiectelor sociale

Studii avansate în asisten ă socială i expertiză socială

Titlul Licen iat în asisten ă socială

Titlul Master în asisten ă socială



(nivelul 7 ISCED)

Durata

studiilor

3/4 ani 2/3 ani

Forma de Cu frecven ă /cu frecven ă Cu frecven ă /cu frecven ă

107

înv mânt redusă /la distan ă redusă /la distan ă

Condi iiădeăacces

Diploma de BAC /diploma

de colegiu/diploma de studii

superioare

Diploma de licen ă

Precondi ii Sistem de competen e achizi ionate în învă ămсntul preuniversitar necesare

pentru realizarea



profesiei de asistent social

(empatie, comunicativitate,

inteligen ă generală, inteligen ă emo ională etc.).


programului de studii la



Stagii de

practic


Reguli de


Evaluarea la unită ile de curs

/module pe parcursul

studiilor la ciclul I se

realizează prin: a)evaluarea curentă (lucrări de control, testări, eseuri etc.);

b)evaluarea semestrială (examene scrise i orale), în rezultatul căreia se acumulează numărul preconizat de credite

transferabile.

Evaluarea la unită ile de curs/module pe parcursul

studiilor la ciclul II se

realizează prin: a)evaluarea curentă (proiecte, testări etc.); b)evaluarea semestrială (examene scrise i orale), în rezultatul căreia se acumulează numărul preconizat de credite

transferabile.

Modalitate de

evaluare

final

Sus inerea tezei /proiectului


integrator


Certificare Diplomă de licen ă Diplomă de master

Titlu acordat Licen iat în asisten ă socială Master în asisten ă socială

Drepturi

pentru

absolven i

Aplicarea pentru programe

de masterat.

Accesul pe pia a muncii.


de doctorat.


108


Licen Licen iat în asisten ă socială. Ca profil universitar de licen ă, asisten a socială are nevoie de un mix de cuno tin e specializate din domenii teoretice fundamentale: psihologie i dezvoltare umană, sociologie, psihologie socială, pedagogie, medicină socială, drept, politici sociale, teorii i metode de asisten ă socială i psihologică etc. Programul de studii în asisten ă socială este structurat astfel încсt la primul an de studiu

studen ii se familiarizează cu domeniile teoretice fundamentale ale asisten ei sociale, la anul II - fac cuno tin ă de serviciile sociale i metodele de interven ie socială cu ie ire în teren, iar în anul III – cunosc specificul interven iei în cadrul diferitor sisteme de servicii sociale i aplică tehnici adecvate în activitatea cu diferite categorii de beneficiari ai asisten ei sociale. În acela i timp, este necesară o practică de tip extensiv i intensiv vizсnd sistemele asistate (persoane, familii,

organiza ii, comunită i), care trebuie să conducă la formarea abilită ilor de comunicare, la aplicarea unor strategii, metode,

tehnici specializate de interven ie activă (de tipul prevenirii, interven iei / terapiei) în situa ii de criză sau de risc. Specificul ciclului I se manifestă în formarea preponderentă a competen elor de tip „savoir‖ (cunoa tere i în elegere) i „savoir faire‖ (aplicarea cuno tin elor în practică). La sfсr itul ciclului, competen ele ob inute sunt demonstrate prin sus inerea stagiului profesional de licen ă, a examenului integrativ i a proiectului / tezei de licen ă care va con ine o componentă aplicativă obligatorie.

Masterat

Master în asisten ă socială. Competen ele titlului de master sunt

dezvoltate prin cursuri speciale cu orientare verticală, în care studen ii î i vor aprofunda cuno tin ele ob inute la Ciclul I i cursurile cu orientare pe orizontală, interdisciplinare, menite să dezvolte competen ele sistemice specifice ciclului. Programul ciclului II în asisten ă socială este orientat preponderent spre dezvoltarea competen elor instrumentale i profesionale (masteratul profesional, de specializare îngustă). Specificul ciclului II se manifestă în formarea preponderentă a competen elor de tip „savoir-être‖, ‖savoir dire‖, ‖savoir devenir‖. Ciclul II de studii este orientat spre realizarea preponderentă a proiectelor, a lucrărilor individuale i se finalizează prin sus inerea tezei de master.

109




1. Cuno tin e privind dezvoltarea umană i comportamentul uman,

precum i diver i factori de natură socială, culturală, psihologică, biologică, ecologică, ce influen ează dezvoltarea si comportamentul.

2. Cunoa terea bazelor teoretice ale asisten ei sociale prin asimilarea cuno tin elor specifice din domeniul psihologiei, dreptului, sociologiei,

economiei, administrării publice etc. 3. Cunoa terea i în elegerea teoriilor explicative ale problemelor sociale i de asisten a socială ca i componentă a sistemului de protec ie socială. 4. Cunoa terea cadrului legal i a

politicilor de protec ie socială la nivel na ional i interna ional 5. Dexterită i de a identifica, conceptualiza si evalua necesită i umane, for ele ce ac ionează problemele sociale si condi iile de mediu.

6. Abilită i de a identifica i stimula poten ialul uman al beneficiarilor pentru a ob ine un nivel înalt de bunăstare socială. 7. Deprinderi i dexterită i în abordarea diferen iata a problemelor în raport de diferen e individuale, de rasă, de familie, clase, grupuri,

organiza ii, comunită i. 8. Acceptarea legitimită ii eforturilor de a schimba politicile pentru a ajuta

indivizi, grupuri, familii i comunită i să releve i să prevină dificultă ile. 9. Demonstrarea abilită ilor de a face




3. Perfec ionarea capacită ii de a studia.

4. Cultivarea sentimentului


profesional, al comunită ii na ionale sau interna ionale. 5. Adaptarea la noile situa ii sociale. 6. Schimbarea modului de

comportament în func ie de cerin e ale mediului.



profesionale.








110

interven iile evaluative bazate pe abordări holistice a personalită ii umane i aspecte tiin ifice relevante, sociale i etice. 10. Competen e profesionale privind interven ii practice asupra diferitor categorii de beneficiari ai asisten ei sociale.

11. Elaborarea, implementarea i evaluarea proiectelor, programelor i politicilor de asisten ă socială pentru diferite categorii vulnerabile.

12. Realizarea unor strategii specifice

de dezvoltare a serviciilor de

asisten ă socială i a activită ilor de prevenire, precum i a celor de suport acordate beneficiarilor sistemului de

asisten ă socială. Ciclul II - înv mântăsuperiorădeămasterat


1. Cuno tin e specializate, aflate în avangarda nivelului de cunoa tere în domeniul asisten ei sociale, ca bază a unei gсndiri i / sau a cercetării creative. Con tientizare critică a cuno tin elor din cadrul domeniului i raportarea lor la interferen a dintre

diferite domenii.

2. Cunoa terea i în elegerea teoriilor explicative ale problemelor sociale i asisten a socială ca i componentă a sistemului de protec ie socială. 3. Cunoa terea bazelor psihologice, juridice, economice i sociale ale activită ii de consiliere i a managementului în sistemul de asisten ă socială. 4. Identificarea necesită ilor persoanelor în dificultate i selectarea metodelor, tehnicilor i modalită ilor de suport i asisten ă socială a

1. Predic ia principalelor direc ii ale evolu iei tiin ei. 2. Emiterea i deseminarea ideilor originale privind realitatea tiin ifică. 3. Adaptarea principiilor teoretice la

situa iile activită ii practice. 4. Interpretarea normelor sociale din

punctul de vedere al tiin ei. 5. Proiectarea, cercetarea i implementarea investiga iilor cu rezonan ă personală i a socială. 6. Utilizarea tehnologiilor


7. Interpretarea normelor sociale i rela iilor sociale din punctul de vedere al valorilor i principiilor tiin ei.

8. Optimizarea abilită ilor de comunicare prin propagarea

atitudinilor i comportamentului

111

acestora.

5. Abilită i de a identifica i stimula

poten ialul uman al beneficiarilor pentru a ob ine un nivel mai înalt de bunăstare socială. 6. Demonstrarea abilită ilor de evaluare, organizare, planificare i interven ie pentru diferite categorii de beneficiari la diferite etape a

problemei sociale

7. Capacită i de gestionare i transformare a activită ii complexe, imprevizibile ce necesită noi abordări strategice. Asumarea responsabilită ii pentru a contribui la dezvoltarea

cuno tin elor i stagiilor profesionale, precum i revizuirea strategiilor,

performan ei echipelor. 8. Promovarea drepturilor omului i a incluziunii sociale pentru diverse

categorii vulnerabile i dezavantajate. 9. Demonstrarea ini iativei personale i a spiritului întreprinzător în

solu ionarea problemelor sociale. 10. Demonstrarea competen elor de cercetare i argumentare tiin ifică a problemelor sociale a unui individ,

grup sau societate, precum i de a face prognoze i a elabora programe de dezvoltare socială.

empatic i asertiv. 9. Realizarea programelor i proiectelor de dezvoltare a unei

institu ii. 10. Realizarea proiectelor de

implementare a concep iilor noi i eficiente.


educa ie interculturală, de solu ionare a conflictelor.

12. Utilizarea în activitate a rezultatelor investiga iilor tiin ifice din domenii înrudite. 13. Utilizarea modalită ilor eficiente de perfec ionare a competen elor personale i profesionale. 14. Manifestarea flexibilită ii în raport cu schimbările, inova iile în domeniul tiin ei practicate.

IV.4. Specialitatea Sociologie (321.1)

Sociologia este specialitatea care organizează prezentul i face un pronostic pentru viitor. Sociologia este numită ingineria socială, deoarece este orientată activ spre solu ionarea problemelor sociale,

elaborarea, implementarea i evaluarea variatelor programe de

schimbare /dezvoltare socială [7]. Sociologii cercetează, apreciază, evaluează i oferă:

112

cuno tin e despre mecanismele func ionării vie ii sociale i consecin ele diferitor procese sociale;

informa ii practice cu privire la realitatea socială; predic ii asupra dinamicii sistemelor sociale, a diferitor tendin e; diagnoze ale problemelor sociale i solu ii în raport cu ele; evaluări ale programelor de schimbare socială i ale eficien ei

diferitor activită i sociale. Preocupată de caracteristicile generale, abstracte ale

comportamentului uman, ale rela iilor sociale, ale grupurilor,

colectivită ilor umane, sociologia reprezintă o metodologie generală a investiga iei fenomenelor care definesc societatea, dinamica i structura acestora, a sistemelor i subsistemelor i a raporturilor dintre ele.

Sociologul contemporan se prezintă ca un de inător de cuno tin e generale despre social i despre diverse domenii ale acestuia, abilită ile lui fiind orientate spre posedarea metodologiei tiin elor economice, politice, juridice etc. Prezentсndu-se în calitate de cadru multidisciplinar, sociologia î i men ine statutul de ramură teoretică i aplicată distinctă, posedсnd o metodologie proprie, conturată pe parcursul ultimelor secole i metode orientate spre o cercetare

autonomă, spre o analiză a fenomenelor sociale. Astfel, pregătirea sociologilor se axează pe oferirea unui bagaj vast de cuno tin e i abilită i.



Domeniul

general de

studiu

32 tiin e sociale

Domeniul

general de

studiu

32 tiin e sociale

Domeniul de

formare

profesional

321 Sociologie Domeniul de

formare

profesional

321 Sociologie

Specialitatea 331.1

Sociologie

Programul de

masterat

Managementul

organiza ional i al resurselor

umane

Titlul Licen iat în tiin e sociale

Titlul Master în tiin e sociale

113



(nivelul 7 ISCED)

Durata

studiilor

3/4 ani 2/3 ani

Forma de

înv mânt Cu frecven ă /cu frecven ă redusă /la distan ă

Cu frecven ă /cu frecven ă redusă /la distan ă

Condi iiădeăacces

Diploma de BAC /diploma

de colegiu /diploma de studii

superioare

Diploma de licen ă

Precondi ii Sistem de competen e achizi ionate în învă ămсntul preuniversitar, necesare

pentru realizarea



profesiei de sociolog (de

cercetare, de analiză, de interpretare, de evaluare,

spirit de observa ie i organiza ional, comunicativitate, inteligen ă generală etc.).





Stagii de

practic


Reguli de


Evaluarea unită ilor de curs

/modulele oferite pe



b) evaluarea semestrială (examene scrise i orale), în rezultatul căreia se acumulează numărul preconizat de credite

transferabile.

Evaluarea unită ilor de curs/modulele oferite pe


II se realizează prin: a) evaluarea curentă (proiecte, testări etc.); b) evaluarea semestrială (examene scrise i orale), în rezultatul căreia se acumulează numărul preconizat de credite

transferabile.

Modalitate de Sus inerea tezei /proiectului Sus inerea tezei de master

114

evaluare

final


integrator

Certificare Diplomă de licen ă Diplomă de master Titlu acordat Licen iat în tiin e sociale Master în tiin e sociale

Drepturi

pentru

absolven i


de masterat.



de doctorat.



Licen Licen iat în tiin e sociale. Titlul oferă un ir de calificări conform cărora absolventul va de ine cuno tin e profunde în domeniul tiin elor sociale, dezvoltate prin intermediul cursurilor fundamentale (Sociologie generală, Filosofie, Istoria sociologiei, Metodologia cercetării în tiin ele sociale,

Psihologie socială, Demografie i sociologia popula iei etc.). Cursurile speciale (Metode i tehnici de cercetare sociologică, E antionare socială, Sociologie ramurală, Statistică aplicată etc.) fortifică componenta instrumentală. Specificul ciclului I se

manifestă în formarea preponderentă a competen elor de tip „savoir‖ (cunoa tere i în elegere) i „savoir faire‖ (aplicarea cuno tin elor în practică). La sfсr itul ciclului, competen ele ob inute sunt demonstrate prin sus inerea stagiului profesional

de licen ă, a examenului integrativ i a proiectului / tezei de licen ă care va con ine o componentă aplicativă obligatorie.

Masterat

Master în tiin e sociale. Competen ele titlului de master sunt dezvoltate prin cursurile speciale cu orientare pe verticală, în care studen ii î i vor aprofunda cuno tin ele ob inute la Ciclul I i prin cursurile cu orientare pe orizontală, interdisciplinare,

menite să dezvolte competen ele sistemice specifice ciclului. Programul ciclului II de asisten ă socială este orientat

preponderent spre dezvoltarea competen elor instrumentale i profesionale (masteratul profesional, de specializare îngustă). Specificul ciclului II se manifestă în formarea preponderentă a competen elor de tip „savoir-être‖, ‖savoir dire‖, ‖savoir devenir‖. Ciclul II de studii este orientat spre realizarea preponderentă a proiectelor, lucrărilor individuale i se finalizează prin sus inerea tezei de master.

115




1. Cunoa terea bazelor teoretice ale sociologiei ca tiin ă. 2. Cunoa terea i interiorizarea Codului Deontologic profesional, a

drepturilor omului.

3. Abordarea de pronostic a

procesului social.

4. Determinarea modurilor de

investigare a realită ii sociale.

5. Elaborarea strategiilor i tacticilor de implicare investi ională i formativă la nivel de grup social, comunitate, problemă de ordin politic, economic, cultural.

6. Determinarea i participarea activă la rezolvarea situa iilor de problemă prin conces /colaborare în baza aplicării cuno tin elor i deprinderilor practice sociologice.


cercetare în domeniul sociologiei. 8. Realizarea programelor i proiectelor de cercetare sociologică. 9. Autoformarea continuă în conformitate cu evolu ia permanentă a teoriei i practicii sociologice. 10. Determinarea direc ilor prioritare de autoformare profesională continuă.



2. Dezvoltarea abilită ilor decizionale. 3. Perfec ionarea capacită ii de a învă a. 4. Cultivarea sentimentului demnită ii în stabilirea rela iilor interpersonale la nivelul colectivului profesional, al

comunită ii na ionale sau interna ionale. 5. Adaptarea la noile situa ii sociale. 6. Schimbarea modului de

comportament în func ie de cerin ele mediului.



profesionale.


9. Realizarea principiului comunicării eficiente în realizarea strategiilor, scopurilor, obiectivelor procesului

instructiv-educativ.




Ciclul II - înv mântăsuperiorădeămasterat Competen eăspecifice Competen eăgenerale

1. Cunoa terea bazelor teoretice ale domeniului sociologiei.

1. Predic ia principalelor direc ii ale evolu iei tiin ei.

116

2. Aplicarea metodelor valide de

investiga ie sociologică a contextului social.

3. Proiectarea activită ii de cercetare sociologică la nivel de comunitate,

grup social, institu ie, organiza ie, problemă. 4. Monitorizarea activită ii institu iei de cercetare sociologică. 5. Elaborarea criteriilor, metodelor i tehnicilor de evaluare a procesului

social i a fenomenelor vie ii comunitare.

6. Elaborarea programelor de

cercetare sociologică. 7. Realizarea programelor i proiectelor de dezvoltare socială. 8. Implementarea programelor de

educa ie interculturală, de solu ionare a conflictelor. 9. Utilizarea în activitate a rezultatelor investiga iilor tiin ifice din domenii înrudite. 10. Utilizarea modalită ilor eficiente de perfec ionare a competen elor profesionale.

11. Manifestarea flexibilită ii privind schimbările, inova iile în domeniul sociologiei.

2. Emiterea i deseminarea ideilor originale cu privire la realitatea

tiin ifică. 3. Adaptarea principiilor teoretice la

situa iile activită ii practice. 4. Interpretarea normelor sociale din

punctul de vedere al tiin ei. 5. Proiectarea, cercetarea i implementarea investiga iilor cu rezonan ă personală i socială. 6. Utilizarea tehnologiilor


7. Interpretarea normelor sociale i a rela iilor sociale din punctul de vedere al valorilor i principiilor tiin ei. 8. Optimizarea abilită ilor de comunicare prin propagarea

atitudinilor i comportamentului empatic i asertiv. 9. Realizarea programelor i proiectelor de dezvoltare a unei

institu ii. 10. Realizarea proiectelor de

implementare a concep iilor noi i eficiente.


educa ie interculturală, de solu ionare a conflictelor.

12. Utilizarea în activitate a rezultatelor investiga iilor tiin ifice din domenii înrudite. 13. Utilizarea modalită ilor eficiente de perfec ionare a competen elor personale i profesionale. 14. Manifestarea flexibilită ii fa ă de schimbările, inova iile în domeniul tiin ei practicate.

117

V. PRINCIPIIăEDUCA IONALEăALEăFACULT IIăPSIHOLOGIE,ă TIIN EăALEăEDUCA IEIă IăASISTEN ă

SOCIAL :ăREALITATEă IăPERSPECTIVE

V.1. Clasicismul universitar

Clasicismul universitar, care presupune respectarea i renovarea tradi iilor universitare clasice, calitatea procesului de instruire, accesibilitatea studiilor, nivelul tiin ific înalt, accesul i selectarea la

studii în mod prioritar a tineretului dotat, flexibilitatea studiilor prin

includerea unor tehnologii educa ionale inedite i variate [6], ne-a

orientat spre preluarea experien ei centrelor universitare cu tradi ie în formarea psihologilor, psihopedagogilor, sociologilor, asisten ilor sociali. Astfel, planurile de studiu au fost întocmite după consultarea experien ei unor centre universitare din Fran a, SUA, Belgia, Romсnia, Rusia

2.

Elaborarea programelor analitice i predarea se realizează în conformitate cu cele mai performante experien e, reflectate în literatura din domeniu, prevăzсnd unitatea sarcinilor de formare a cuno tin elor, capacită ilor i atitudinilor. Concomitent cu tehnologiile moderne de predare-învă are-evaluare, sunt perpetuate formele tradi ionale care nu i-au pierdut din eficien ă odată cu timpul: curs, seminar, consultarea

literaturii suplimentare, laborator etc.

În scopul perpetuării realizărilor, în conformitate cu principiul dat, se prevăd i se realizează consecutiv următoarele activită i:

examinarea în cadrul întrunirilor metodologice a posibilită ilor utilizării metodelor tradi ionale de predare /învă are /evaluare în contextul noilor solicitări;

reevaluarea permanentă a con inuturilor programelor din perspectiva utilizării elementului clasic i a realizărilor tiin ifice actuale în domeniu;

introducerea elementului inovator în cadrul formelor tradi ionale de predare /învă are /evaluare: tehnologii educa ionale moderne, inclusiv utilizarea metodelor performante informa ionale (Power Point, 2 Au fost consultate programe de studiu la ciclurile licen ă i masterat ale facultă ilor

de profil ale Universită ilor de la Geneva, Liège, Amsterdam, Leiden, Oxford,

Cambridge, Michigan, Columbia, din Bucure ti, CUNY New York, Boston, Sorbona,

Strasbourg etc. În total au fost consultate mai mult de 200 de documente curriculare în scopul întocmirii programelor de studiu.

118

suport electronic de curs, teste-grilă în variantă computerizată, cazuri pentru analiză în variantă video-audio, material didactic electronic etc.).

V.2. Interna ionalizareaăprocesuluiăeduca ional Interna ionalizarea procesului educa ional prevede stabilirea de

contacte cu centre universitare, tiin ifice, academice de peste hotare [8]. În acest scop sunt încheiate acorduri de cooperare, se atrage o

aten ie sporită colaborării cu centre universitare din Romсnia, Fran a, Italia, Ucraina, SUA, Rusia etc., are loc schimbul de studen i i cadre didactice. Rela iile nominalizate î i găsesc exprimarea într-o excelentă colaborare cu Universitatea Bucure ti, Universitatea de Vest din Timi oara, Universitatea ―Al. I. Cuza‖ din Ia i, Universitatea ―Petre Andrei‖ din Ia i, Universitatea Tibiscus din Timi oara, CUNY New York, SUA etc. Prin racordarea planurilor la standardele interna ionale se creează condi ii ca absolven ii facultă ii să fie capabili să activeze nu numai în Republica Moldova, dar i în orice altă ară, inclusiv oferindu-

se condi ii speciale de studiere a limbilor străine, a noilor tehnologii informa ionale etc.

Se utilizează posibilitatea implicării cadrelor didactice i a studen ilor în realizarea unor proiecte, inclusiv în domeniul universitar-educa ional, prin orientarea spre propunerile de colaborare oferite de

Funda ia Soros-Moldova, Uniunea Europeană ―Tempus-Tacis‖, UNICEF, Erasmus Mundus etc. Implementarea proiectelor oferă anse suplimentare pentru perfec ionarea calită ii de pregătire a cadrelor.

Punctăm i alte cсteva realizări i perspective, conturate în rezultatul activită ii Facultă ii Psihologie, tiin e ale Educa iei i Asisten ă Socială în domeniul interna ionalizării procesului educa ional:

dezvoltarea curriculum-ului vizсnd pregătirea cadrelor de psihologi, psihopedagogi, asisten i sociali i sociologi s-a realizat cu

participarea directă a exper ilor speciali ti în asisten a socială, psihologie, sociologie din Olanda, Romсnia, Rusia, SUA;

formarea cadrelor didactice universitare se orientează nemijlocit

spre mediile academice europene de prestigiu (masterat, doctorat, stagii

profesionale);

cadrele didactice iau permanent cuno tin ă în cadrul seminarelor metodologice de gama variată de particularită i specifice predării /învă ării în cadrul celor mai performante centre universitare din lume

(selectarea con inuturilor educa ionale, a tehnologiilor, a strategiilor de

119

implementare, a modalită ilor de organizare, monitorizare a practicii, amplasare în cсmpul muncii etc.);

se depun eforturi în vederea realizării mobilită ii academice interna ionale a studen ilor de la psihologie, psihopedagogie, asisten a socială i sociologie;

anual se realizează foruri tiin ifice interna ionale cu participarea studen ilor i cadrelor didactice.

V.3. Regionalizareaăînv mântuluiăsuperior

În scopul integrării eficiente a eforturilor de pregătire a cadrelor de psihologi, psihopedagogi, sociologi i asisten i sociali, la solicitările cotidianului actual din Republica Moldova se recurge la colaborarea cu

ministere, servicii, birouri, agen ii, organiza ii i întreprinderi, studiindu-se, pe de o parte, solicitările lor fa ă de specialistul din aceste domenii, iar, în al doilea, promovсndu-se rezultatele activită ii educa ionale la Facultate [6]. Astfel, atсt cursurile practice, cсt i stagiile profesionale, prevăzute în planul activită ii Facultă ii Psihologie, tiin e ale Educa iei i Asisten ă Socială, se realizează în cadrul unită ilor din Armata Na ională a Republicii Moldova, al clinicilor, institu iilor educa ionale din ară, comisariatelor de poli ie, penitenciarelor, departamentelor i sec iilor de asisten ă socială etc.

Anual se realizează întсlniri ale cadrelor didactice i ale studen ilor cu speciali ti în diverse domenii ale economiei na ionale în scopul cercetării problemelor i dificultă ilor cu care se confruntă persoana i grupul într-un anumit mediu profesional i al perfec ionării planurilor i programelor de studiu. De fapt, regionalizarea se prezintă ca o parte integrantă a interna ionalizării procesului de studii: orientare în cheia celor mai noi i avansate tehnologii de pregătire a cadrelor spre contextul social real. Sunt încheiate contracte de colaborare cu facultă i i catedre de profil din ară, se organizează întruniri tiin ifice i tiin ifico-didactice cu speciali tii de profil din diverse organiza ii i

institu ii. Conceptul educa ional al facultă ii este orientată spre: sporirea cotei orelor academice (din contul contactului direct i,

cu preponderen ă, a celor ce se referă la lucrul individual) dedicate

activită ii practico-instructive în organiza ii, institu ii, întreprinderi;

120

adaptarea permanentă a planurilor de studii, inclusiv a componentei instrumentale, la necesită ile i problemele reale ale contextului social autohton i ale pie ei interne a for elor de muncă;

diversificarea formelor de colaborare cu agen ii economici în vederea instruirii practice a studen ilor i a angajării în cсmpul muncii.

V.4. Modernizareaăcon inuturilor,ăformeloră iă metodelorădeăînv mânt

În condi iile actuale modernizarea con inutului, formelor i metodelor de învă ămсnt se realizează prin implementarea unor tehnologii educa ionale performante - sisteme i metode de elaborare,

organizare i promovare a procesului predare-învă are-evaluare, bazat

pe includerea resurselor umane i materiale. În cadrul facultă ii, în acest scop, au fost realizate un ir de activită i, cum ar fi: valorificarea sistemului de planificare-predare-evaluare în cadrul modulelor de discipline; diversificarea ofertelor educa ionale prin promovarea unor

programe de licen ă i masterat solicitate actualmente de cсmpul muncii; amplificarea pachetului de discipline op ionale în scopul oferirii unor posibilită i variate studen ilor în construirea traseului educa ional; cuantificarea cu un număr mai mare de credite, decсt anterior, a activită ilor didactice bazate pe portofoliu etc.

În conformitate cu concep ia educa ională a ULIM-ului se pune

accent pe studierea aprofundată a limbilor străine aplicate, fapt care asigură competitivitatea tinerilor speciali ti în condi iile economiei de pia ă. Un rol deosebit de important revine studierii limbilor i civiliza iilor străine ca limbi i culturi aplicate în scopul instituirii unei comunicări fluente universitare i extrauniversitare. Formula în cauză se realizează prin studierea calitativă a limbilor moderne aplicate i deprinderea unor abilită i lingvistice curente, prin crearea unor condi ii optime – asigurarea cu tehnică modernă de performan ă i elaborarea unor programe informa ionale educa ionale computerizate.

Urmсnd principiile unei educa ii personalizate, umaniste i de colaborare, s-a realizat implementarea tehnologiilor educa ionale moderne, bazate pe forme active de instruire, pe colaborarea profesor-

student nu doar în aule, dar i în spa iul net, pe utilizarea metodelor de

instruire centrate pe student etc. În condi iile promovării unor cadre de factură nouă, capabile să facă fa ă cerin elor societă ii contemporane, este importantă pozi ia studentului i ac iunea fa ă de student –

121

momente care orientează spre implementarea noilor tehnologii educa ionale:

personalizate – în centrul aten iei este personalitatea studentului, crearea condi iilor favorabile pentru dezvoltarea lui;

umaniste – sus inere i ajutor în formarea - dezvoltarea

personalită ii studentului;

de colaborare – parteneriat i colaborare profesor - student,

student - student etc.;

de educa ie liberă – libertate i autonomie în alegere. Asigurarea promovării unor astfel de tehnologii se realizează prin

politica educa ională a facultă ii: promovarea programelor de instruire

în bază de module, crearea posibilită ilor de alegere i formare a traseului educa ional prin promovarea disciplinelor op ionale, colaborarea extracurriculară în cercetarea tiin ifică i pregătirea practică, în spe ă prin utilizarea Centrului de Formare i Cercetare Socială în calitate de bază didactico-instructivă, prin activitatea laboratoarelor, cluburilor, training-urilor, workshopurilor etc., prin

organizarea unui sistem de consulta ii individuale etc. Atmosfera de

colaborare, de parteneriat profesor-student a condus spre ra ionalizarea i sporirea responsabilită ii ultimilor, spre permanenta succesiune a

cuno tin elor i practicilor. De la colaborarea la acest nivel se trece la realizarea unui raport eficient dintre studen ii de la diferi i ani de studii în activită i curriculare i extracurriculare, dintre tinerii de la facultate i cei de la alte facultă i în cadrul ULIM-ului, cu reprezentan ii altor

institu ii de învă ămсnt superior, rela iile avсnd mai multe forme:

implementarea unor proiecte de cercetare-implicare practică, ―mese rotunde‖, dezbateri, conferin e, colocvii tiin ifico-practice etc.

Modernizarea se realizează i în cadrul promovării prelegerilor, seminariilor, orelor practice, examenelor: pregătirea mediului

educa ional; crearea climatului psihologic în sala de studii; lucrul în microgrup; lucrul în perechi, dezbateri i brainstorming; utilizarea mijloacelor video-audio. În acest scop Facultatea este orientată spre implementarea unor obiective primordiale:

aprovizionare cu echipament audio-vizual modern;

122

crearea sălii de instruire computerizată pentru studen i i studen i-masteri din domeniul tiin elor social-umanistice cu utilizarea

echipamentului pentru organizarea învă ămсntului la distan ă; echiparea laboratoarelor specializate: de resurse pentru asisten a

socială, de psihosociologie i sociologie; organizarea i efectuarea investiga iilor axate pe problemele i

cerin ele comunitare; instruirea, consultarea i acordarea de ajutor metodic

beneficiarilor (studen i-voluntari, asisten i sociali, pedagogi, psihologi, reprezentan i ai organiza iilor nonguvernamentale i guvernamentale, to i cei interesa i);

organizarea i promovarea conferin elor, meselor rotunde, colocviilor tiin ifice axate pe diferite probleme din psihologie,

psihopedagogie, asisten a socială i sociologie în parteneriat cu mediile academice i subiec ii economici - parteneri din ară i de peste hotare;

oferirea anselor de realizare a schimbului de experien ă: mobilitate academică, stagii, vizite, coresponden e, excursii.

V.5. Asimilareaăînăprocesulădeăinstruireăaăelementuluiăaplicativăiăinforma ionalăindependent

Asimilarea în procesul de instruire a elementului aplicativ i informa ional independent presupune asigurarea unui proces fluent de

studii, fiind caracteristică diminuarea în planurile de studii a numărului de ore rezervat activită ii didactice i majorarea timpului aferent pentru

lucrul independent al viitorilor speciali ti. Prin acest mod, în procesul de acumulare a noilor cuno tin e accentul se deplasează de la izvoarele tradi ionale de informare (prelegeri, seminarii etc.) spre tehnologiile informa ionale contemporane (învă ămсntul la distan ă, re elele de informare ale bibliotecilor, utilizarea resurselor Internet, băncile de date, mediateca etc.). Prin intermediul acestor elemente, viitorii

speciali ti ob in o experien ă solidă i abilită i de lucru independent, necesar unei activită i eficiente în practicarea viitoarelor profesii.

Între 40ș i 50ș din orele de auditoriu în func ie de specializare sunt rezervate lec iilor i activită ilor practice cu menirea dezvoltării abilită ilor profesionale aplicate, circa 1/5 din cursuri sunt practic orientate spre anumite domenii ale activită ii profesionale.

123

Facultatea dispune de o experien ă pozitivă în domeniul pregătirii profesional-practice: dezvoltarea abilită ilor necesare psihologilor, psihopedagogilor, sociologilor i asisten ilor sociali. În cadrul Centrului de Formare i Cercetare Socială cadrele didactice cu abilită i în domeniu realizează edin e-training, workshopuri, ateliere practice de

însu ire a tehnicilor i metodelor de asisten ă i implicare practică. În predare se pune accent pe metodele interactive, pe lucrul

individual al studen ilor, controlat i evaluat atсt în cadrul orelor de auditoriu, cсt i la consulta ii, examene. O bună parte din cursuri (mai ales din ciclul disciplinelor fundamentale i obligatorii de specializare) prevăd studiul obligatoriu al unor lucrări cu caracter monografic, importante pentru în elegerea con inutului unor procese, fenomene etc. În acest scop are loc permanent completarea fondului bibliografic, accesarea Internet-ului, crearea unei baze electronice, con inсnd materiale instructive, recomandări metodice, suporturi de curs, manuale

etc.

Se prevede diversificarea formelor lucrului individual al studen ilor, prin sistematizarea experien ei acumulate i implementarea ei în cadrul predării diferitor cursuri, îndeosebi ale celor cu menirea de orientare

spre specializare:

întocmirea unor principii strategice ale planificării i dirijării lucrului individual al studen ilor în scopul unificării cerin elor, propunerii unor con inuturi echilibrate în timp, proiectării însărcinărilor interdisciplinare;

realizarea de proiecte de cercetare i formare individuale i în grup cu prezentarea rezultatelor atсt în cadrul evaluării cuno tin elor, cсt i în seminarii, întruniri, conferin e tematice;

elaborarea materialelor metodice în vederea orientării studen ilor spre lucrul individual în cadrul cursurilor i prezentarea lor în formă electronică beneficiarilor;

generalizarea i publicarea celor mai valoroase realizări în formă de volume comune ale studen ilor i cadrelor didactice.

V.6. Structurareaămodular

Structurarea modulară a procesului de studii presupune flexibilitatea studiilor, prin includerea unor modalită i inedite i variate de instruire, asigurarea continuită ii i a interdisciplinarită ii. Instruirea studen ilor se efectuează conform planurilor de studii, bazate pe sistemul de

124

module /discipline – unită i de curs, îndeosebi în cadrul programelor de studii la psihologie i psihopedagogie. Totodată, pentru a facilita mobilitatea studen ilor – transferul de la o specialitate la alta – planurile

de studii la specialită ile facultă ii con in module /discipline comune cu

referin ă la: pregătirea psihologică i sociologică generală; psihologia socială aplicată în domeniu; consilierea în ramură; asimilarea de cuno tin e general-umane adi ionale; însu irea unei (a două) limbi străine de uz interna ional; dezvoltarea abilită ilor de utilizare a computerului; pregătirea practică (de cercetare i implicare) în domeniul

profesiei.

Astfel, studen ii pot frecventa cursurile i se pot încadra în dezbaterile de la seminarii, activită ile de laborator sau practice în cadrul altei specialită i. Totodată, multe din cursurile de pregătire general-umană sunt planificate la fel, precum i în ansamblu pe universitate sau la alte facultă i.

Învă ămсntul pe module orientează mai eficient studentul în cotidianul profesional, îl interesează de un anumit domeniu al lui, căruia îi poate acorda mai mult timp, interes, aten ie, îi oferă ansa aprofundării.

Concep ia facultă ii prevede diversificarea posibilită ilor de instruire a studen ilor prin utilizarea componentei modulare:

planificarea modulelor prin includerea mau multor discipline

op ionale în conformitate cu aspira iile studen ilor de la o anumită specialitate i oportunită ile tuturor celor cinci programe de licen ă i ale programelor de masterat de la facultate;

promovarea modulului psihopedagogic la nivel de facultate i în general în cadrul universită ii;

planificarea unor module /discipline comune pentru studen ii-masteri de la specialită ile psihologie, psihopedagogie, sociologie,

asisten ă socială.

V.7. Educa iaăuniversitar ăînăcadrulăintegr riiăeuropene

Realizarea Spa iului European Comun pentru Învă ămсntul Superior (EHEA) se prezintă drept direc ie primordială i strategie de dezvoltare

125

a educa iei universitare din Republica Moldova, prin care se realizează reformele cu menirea armonizării sistemului na ional de învă ămсnt superior cu cel european, crearea unui spa iu european bazat pe cooperare i mobilitate academică, asigurarea calită ii formării cadrelor în contextul solicitărilor Procesului de la Bologna [2, p. 6].

În Conceptul Educa ional al facultă ii [6] au fost stabilite sarcini, prin care au fost organizate eforturile educa ionale în vederea realizării celor trei priorită i ale Procesului de la Bologna: introducerea unui

sistem de învă ămсnt superior cu trei cicluri (licen a, master, doctorat), asigurarea calită ii învă ămсntului i recunoa terea calificărilor i a perioadelor de studii. Procesul educa ional la facultate este orientat spre

realizarea următoarelor obiective: conceperea i realizarea procesului de formare profesională în

baza creditelor transferabile europene;

e alonarea procesului de formare a cadrelor în 3 cicluri: licen ă, masterat, doctorat;

utilizarea formulei de distribu ie a creditelor transferabile: 180 credite pentru licen ă, 120 credite pentru masterat, 180 – doctorat;

aplicarea configura iei generale a curriculumului de formare profesională, cuprinzсnd componentele: disciplinele generale (G), disciplinele umanistice (U), disciplinele fundamentale (F), disciplinele

de specialitate (S);

formularea obiectivelor de formare în termenii Descriptorilor de la Dublin, cu diferen e relevate de con inutul concret al fiecărei componente curriculare;

formularea criteriilor de ordonare după priorită i a unită ilor de curs în ansamblul curriculumului de formare profesională a psihologului, sociologului, asistentului social, psihopedagogului;

promovarea unui sistem de management al calită ii prin elaborarea de sarcini conforme politicii de calitate a ULIM – a

standardelor i procedurilor orientate spre formarea, evaluarea, responsabilizarea, îmbunătă irea culturii institu ionale a calită ii, diversificarea formelor de evaluare (autoevaluare) i perfec ionare a efortului educa ional al studen ilor – cadrelor didactice – catedrelor -

facultă ii. Realizarea acestor obiective se reflectă în: procesul de predare–învă are-evaluare: perfec ionarea

126

documentelor curriculare i de proiectare didactică, managementul procesului de predare–învă are–evaluare, optimizarea strategiilor de

predare, a resursele de învă are, stagiilor de practică i formelor de evaluare finală;

evaluarea studen ilor: aprobarea metodologiei şi normelor de evaluare bazate pe transparen ă – comunicare a modalită ilor de

examinare şi a obiectivelor evaluării; rela iile cu societatea prin stabilirea de parteneriate i alte tipuri

de rela ii pe baze contractuale în scopul sporirii calită ii prin cunoa terea permanentă a solicitărilor pie ei for elor de muncă i lărgirea bazei de pregătire practică a cadrelor.

VI. CON INUTULă IăCOMPONENTELEăFUNDAMENTALEăALE PROCESULUI DE STUDII

VI.1. Formeleădeăpreg tireăaăspeciali tilor

Studiile în cadrul Facultă ii Psihologie, tiin e ale Educa iei i Asisten ă Socială se desfă oară la sec ia cu frecven ă i cu frecven ă redusă, cu excep ia specialită ii Psihologie la care prevederile regulamentare nu admit studii după un program redus al orelor de contact. inсnd cont de sporirea prestigiului specialită ilor prestate la Facultate este explorată posibilitatea creării condi iilor pentru instruire continuă i la distan ă.

Studiile sunt organizate în limbile romсnă, rusă, iar pentru cetă enii din alte state i solicitan ii din ara noastră – în limba engleză.

În conformitate cu obiectivul oferirii posibilită ii instruirii în limba maternă sau într-o limbă de circula ie interna ională, în special în limba engleză, la Facultate se realizează cсteva obiective:

întocmirea materialelor didactico-metodice (programe analitice,

suporturi de curs, subiecte pentru analiză de caz, dezbatere în seminarii, teste-grilă, materiale pentru examene etc.) în limbile în care este efectuată predarea cursului;

selectarea cadrelor prin testarea capacită ii de a asigura predarea în 2 i mai multe limbi;

încurajarea învă ării limbilor străine de către cadrele didactice i studen i.

127

VI.2. Contingentulădeăstuden i. În cadrul Facultă ii Psihologie, tiin e ale Educa iei i Asisten ă

Socială în prezent î i fac studiile cetă enii din Republica Moldova i alte ări, precum Romсnia, Ucraina, Rusia, Israel, Congo, Iordania etc. Anual, în medie, cсte 120-150 de solicitan i completează rсndurile studen ilor la licen ă, masterat i doctorat, fiind înmatricula i la cele patru specialită i.

Circa 20% din contingentul total îl reprezintă studen ii străini. Astfel, pregătirea speciali tilor pentru alte state, inclusiv prin intermediul filialelor, delocalizărilor i centrelor de selec ie, consultan ă i orientare profesională ULIM de peste hotare, iar în perspectiva

apropiată – prin intermediul învă ămсntului la distan ă, se prezintă ca o sarcină primordială a facultă ii. În acest scop pe pagina Web a facultă ii sunt afi ate planurile de studiu, programele analitice, materialele la

cursuri etc.

În planurile facultă ii se prevede amplificarea formei de pregătire a speciali tilor prin utilizarea centrelor de selec ie i a învă ămсntului la distan ă:

elaborarea materialelor didactice i a suporturilor de curs în limbile romсnă, rusă, engleză în scopul atragerii competitorilor din

diferite ări; revizuirea în scop de perfec ionare a paginii Web a facultă ii,

întocmirea variantelor rusă /engleză a acesteia; stabilirea i implementarea unor forme i metode noi de

mediatizare a programelor de instruire promovate la facultate în scopul

popularizării, informării unor categorii largi ale popula iei: conferin e i activită i culturale comune ale studen ilor i elevilor colilor i liceelor; seminarii pentru speciali tii din domeniu etc.

VI.3. Spa iiădeăinstruire

Ca i alte subdiviziuni didactice de la ULIM, Facultatea nu dispune

de spa ii de învă ămсnt proprii. Sălile de studii (aulele) constituie patrimoniul unic al universită ii i sunt repartizate conform necesită ilor stipulate în orarul lec iilor pe semestre, în calcul luсndu-se mărimea (numărul de studen i) grupelor academice, precum i modul i forma de organizare a lec iilor (pe grupe academice în cazul seminariilor; pe torente în cazul prelegerilor, pe mini-grupe în cazul lec iilor la limbile străine sau la cursurile predate / învă ate în limbile străine). În toate

128

cazurile se ine cont de cerin ele obligatorii privind corespunderea încăperii de studii normelor de igienă raportate la numărul de studen i.

Sălile destinate studen ilor de la facultate sunt amplasate în special la etajele 3-4 ale blocului 2 de studii, în proximitatea imediată a facultă ii. Spa iile de studii care revin unui student corespund cerin elor sanitare i asigură procesul didactic i extracurricular.

Sălile de studii sunt înzestrate cu necesarul i sunt locul principalelor

forme de desfă urare a procesului didactic – prelegeri i seminarii, lec ii practice i de laborator. În condi iile utilizării în predare a tehnologiilor informa ionale, în sală este instalat utilajul necesar.

Pentru activită i didactice speciale sunt amenajate sălile 322 i 344. Lec iile la limbile străine se desfă oară în cabinetele lingofonice, de traducere sincronă sau de traducere specializată, iar la tehnologii informa ionale – în sălile de computere, toate fiind dotate cu mijloace necesare procesului de instruire.

Se prevede în perspectivă amenajarea unui laborator pentru asigurarea învă ămсntului la distan ă.

VI.4. Instruireaăpractic ăaăstuden ilor

Activitatea practică este parte intrinsecă a procesului de instruire profesională a studen ilor, componentă majoră în pregătirea acestora ca viitori speciali ti în domeniu. Această activitate se realizează prin efortul conjugat al universită ii i al institu iilor de profil publice i nonguvernamentale, selectate după criteriul manifestării interesului

pentru o cсt mai bună pregătire a speciali tilor i angajarea lor ulterioară.

În acest scop se colaborează cu Ministerul Apărării (ini ierea în activitatea psihologului în cadrul unită ii i spitalului militar),

Ministerul Afacerilor Interne (Comisariatele de Poli ie), Ministerul Justi iei i Departamentul Institu iilor Penitenciare (activitatea psihologului în penitenciar), Ministerul Educa iei i DJETS Chi inău (activitatea psihologului colar, a psihopedagogului), Ministerul

Muncii, Protec iei Sociale i Familiei (activitatea asistentului social), Ministerul Sănătă ii (activitatea psihologului i asistentului social în cadrul clinic), un ir de organiza ii nonguvernamentale de profil etc.

Facultatea î i propune drept scop principal de a-i asigura studentului

posibilitatea implementării cuno tin elor de specialitate în practică i, totodată, de a-i acorda ajutor în instruirea practică, înzestrсndu-l cu

129

capacitatea de a fi responsabil pentru viitoarea profesie. Este i o cale de a-i acorda studentului ansa de a fi informat direct, permanent, de a-l

familiariza cu situa ia socială i schimbările ce survin, de a aborda probleme la care să găsească solu ii, de a-l pregăti mai bine pentru activitatea în acea ramură a psihologiei, psihopedagogiei, asisten ei sociale, sociologiei, pentru care va considera că are afinită i i de care se va sim i atras. Pentru însu irea materialului studen ii sunt familiariza i cu tehnici i metode psihologice de psihodiagnostic i

consiliere, cu metode sociologice de cercetare, cu tehnici i metode de asisten ă socială. La fel, în scopul pregătirii practice, se organizează seminare, întruniri, ―mese rotunde‖ cu participarea speciali tilor din diverse domenii.

În procesul de instruire practică sunt implica i: studen ii, avсnd responsabilitatea de a realiza cu succes

obiectivele instruirii practice;

instructorii de practică care lucrează în institu iile desemnate ca locuri de desfă urare a stagiilor profesionale i care asigură îndeplinirea

de către studen i a obiectivelor de învă are specifice fiecărui an de studii;

îndrumătorii din universitate care au responsabilitatea de a ajuta studen ii să aplice teoria în practică i să asigure legătura cu institu ia desemnată ca loc de stagiu profesional;

coordonatorul practicii care selectează locurile unde se va desfă ura stagiul profesional i plasează studen ii în activită i practice,

realizсnd managementul acestui proces, astfel ca studen ii să beneficieze cсt mai deplin de perioadele de pregătire practică.

Programul de activitate se desfă oară pe parcursul termenilor stabili i, presupunсnd mai multe etape:

fază ini ială pregătitoare a viitoarei activită i a studentului ca practicant într-o institu ie de specialitate;

o perioadă de debut a instruirii practice;

faza de desfă urare a activită ilor propriu-zise;

etapa de încheiere, care cuprinde evaluarea generală a activită ii institu iilor de profil din punctul de vedere al îndrumării acordate studentului i stabilirea calificativelor cuvenite fiecărui student practicant de către cadrul didactic în colaborare cu specialistul instructor de stagiu profesional;

130

stabilirea jaloanelor pentru reluarea procesului în următorul an universitar.

La fiecare din aceste etape se desfă oară o serie întreagă de activită i care anual sunt completate în corespundere cu exigen ele rezultate din analizele activită ii practice anterioare, un rol important revenindu-le

speciali tilor, reprezentan ilor institu iilor de profil care au participat la colaborare.

În afară de stagiile de practică, sunt planificate 8-10 cursuri (6-8 ore

în săptămсnă), care prevăd ini ierea într-un domeniu concret al

activită ii profesionale. Orele de laborator în cadrul cursurilor date se efectuează preponderent în teren, cu participarea cadrelor didactice

responsabile de predare i a specialistului din domeniu.

VI.5. Proiectele /tezeleădeălicen ă iădeămaster

Proiectele /tezele de licen ă i de master reprezintă o activitate prevăzută în curriculumul specialită ilor, cu menirea de a forma abilită i de cercetare teoretică i practică, de aprofundare într-un anumit

domeniu al specialită ii în scopul realizării unui studiu consecutiv i finit al unei probleme actuale i importante pentru formarea profesională a studentului.

Din aceste considerente, în conformitate cu recomandările în vederea întocmirii proiectului /tezei de licen ă i de master, aprobate anual în edin ele Consiliului Profesoral, teza /proiectul de licen ă sau de master reprezintă generalizarea efortului investigativ al studentului

din întreaga perioadă de studii. Temele tezelor/proiectelor se stabilesc în domeniul selectat de student i corespund intereselor lui personale, dar i preocupării tiin ifice a conducătorului. În a a mod, studen ii se implică în cercetare în echipe mixte – profesori-studen i, realizează studii teoretice i investiga ii practice, fiind ghida i la nivel profesional. Tema tezei de master se stabile te în conformitate cu interesele studentului pentru un anumit domeniu al cercetării, inсndu-se cont de

cuno tin ele i experien a de cercetare acumulate în cadrul studiilor la ciclul I.

Structura lucrărilor de licen ă i de master corespunde cerin elor fa ă de o cercetare în domeniu, în mare parte fiind similară structurii propuse de CNAA cu referin ă la o lucrare de doctorat, con inсnd compartimente teoretice i reflectarea investiga iei experimentale, iar în

131

multe din tezele de masterat se con ine i prezentarea experimentului formativ.

O bună parte din rezultatele cercetărilor, efectuate în cadrul tezelor

de licen ă, sunt prezentate în cadrul întrunirilor tiin ifice studen e ti, inclusiv la Symposia Studentium i sunt publicate.

VI.6. Îmbun t ireaăcalit iiăprocesuluiădeăstudii În scopul sporirii calită ii procesului didactic se propun următoarele: revizuirea planurilor de studii pentru ciclul I i ciclul II în

conformitate cu stipulările prevăzute în Planul-cadru pentru studii

superioare, confirmat prin Ordinul nr. 1045 din 29 octombrie 2015

[18];

elaborarea planurilor, materialelor didactice i suportului

electronic pentru învă ămсntul la distan ă, licen ierea programelor de

licen ă i masterat promovate prin învă ămсnt la distan ă; elaborarea i perfectarea în permanen ă a programelor analitice ca

rezultat al activită ii pe arii curriculare – module – discipline, element

ce ar condi iona evitarea dublărilor sau golurilor con inutale; focusarea aten iei asupra elementului-cheie specific procesului de

la Bologna – lucrul individual dirijat al studen ilor care implică noi modalită i de organizare / monitorizare /supervizare /evaluare a

activită ii individuale a studen ilor, specificarea cu precizie i claritate a sarcinilor individuale în programele analitice;

asigurarea unor stagii de documentare /formare în domeniu, organizarea activită ii metodico-didactice cu tinerii lectori în vederea sporirii competen ei didactico- tiin ifice;

intensificarea colaborării cu speciali tii autohtoni din domeniu i utilizarea rezultatelor cercetărilor tiin ifice în procesul instructiv;

îmbunătă irea bazei tehnico-materiale prin crearea i dotarea laboratoarelor de specializare, procurarea utilajului special, procurarea

materialelor didactice electronice – ofertă a celor mai prestigioase centre tiin ifice sau academice europene i /sau mondiale, crearea unor fonduri vaste de materiale audio-video-electronice în vederea instruirii la distan ă;

sporirea responsabilită ii i autonomiei studen ilor în asimilarea materialului de program, a capacită ii lor de alegere prin promovarea cursurilor op ionale, diversificarea ofertei educa ionale, dotarea



132

cursurilor cu materiale didactice, implicarea în activită i de cercetare tiin ifică, cu caracter aplicat etc.;

perfectarea în corespundere cu Procesul de la Bologna a Conceptului Facultă ii Psihologie, tiin e ale Educa iei i Asisten ă Socială în vederea organizării i promovării stagiului profesional la specialită ile facultă ii; diversificarea ofertelor de promovare a stagiilor de practică.

VII. ACTIVITATEAăDEăCERCETAREă TIIN IFIC ăLAăFACULTATEAăPSIHOLOGIE,ă TIIN EăALEăEDUCA IEIă Iă

ASISTEN ăSOCIAL

VII.1. Obiectiveă iăcon inutăalăcercet riiă tiin ifice

O aten ia deosebită în to i anii de existen ă a facultă ii s-a acordat

activită ii de cercetare tiin ifică. În primii ani de activitate a facultă ii a fost creat, ca subdiviziune cu menire tiin ifică-didactică, Centrul Universitar de Consiliere Psihologică i Psihoterapie, în baza căruia în iunie 2003, prin decizia Senatului ULIM, a fost fondat în colaborare cu Karmiel College (Israel), Institutul de Formare i Cercetare în Consiliere Psihologică i Psihoterapie, înglobсnd i centrul existent.

inсndu-se cont de amplificarea activită ii de cercetare i de tematica propusă în profilul tiin ific „Mecanisme i modalită i ale impactului psihosocial i mediatic asupra con tiin ei de masă‖, în 2005 s-au

efectuat reorganizări structurale, fiind creat Institutul de Formare i Cercetare Socială cu două sec ii:

a) Sec ia Psihologie Aplicată – tema tiin ifică „Probleme ale individului i grupurilor umane în contextul schimbării sociale‖;

b) Sec ia Asisten ă Socială i Sociologie – tema tiin ifică „Interven ii în dinamica cсmpului social‖.

Prin Hotărсrea nr. 48/AC, din 26 iunie 2008 a CNAA profilul de cercetare al CFCS, „Mecanisme şi modalită i ale impactului psihosocial şi mediatic asupra conştiin ei de masă‖, a fost acreditat, Certificat de

acreditare: seria A nr.003.

Ulterior Institutul a fost reorganizat în Centrul de Formare i Cercetare Socială. Colaboratorii Centrului de Formare şi Cercetare Socială efectuează investiga ii ştiin ifice în cadrul profilului ‖Dezvoltarea durabilă a economiei i societă ii în era cunoa terii i globalizării‖, direc ia: „Modalită i şi metode de investigare a persoanei

133

i conştiin ei sociale‖. În baza Hotărсrii Comisiei de Acreditare a organiza iilor din sfera tiin ei i inovării a Consiliului Na ional pentru Acreditare i Atestare nr. AC-4/1, din 8 octombrie 2014, profilul de

cercetare „Dezvoltarea durabilă a economiei şi societă ii în era cunoaşterii şi globalizării‖ a fost acreditat, Certificat de acreditare: seria A nr.009.

În conformitate cu structura CFSC şi planul strategic, se prevede continuarea investiga iilor în cadrul a două probleme distincte:

Probleme ale individului şi grupurilor umane în contextul schimbării sociale;

Politici de coeziune i incluziune socială. Celor 2 probleme corespund următoarele obiective centrale de

cercetare:

1) dezvoltarea bazelor teoretico-metodologice ale investiga iei conştiin ei sociale prin promovarea cercetărilor aplicate, solicitate de problematica realită ii social-obiective, elaborarea şi validarea

metodelor de interven ie asisten ial psihologică i sociologică în vederea rezolvării dificultă ilor cu care se confruntă actorii cсmpului social;

2) cercetarea teoretică a problemei integrării sociale i promovarea politicilor educa ionale i asisten iale de depă ire a inegalită ilor i promovare a coeziunii sociale.

În conformitate cu aceste obiective se întocmesc planuri calendaristice ale activită ii de cercetare tiin ifică în cadrul profilului tiin ific.

Centrul de Formare i Cercetare Socială se prezintă i ca o structură de pregătire a cadrelor de înaltă competen ă investi ională, orientсnd viitorii speciali ti – studen i, masteranzi i doctoranzi – spre cercetare

în domeniile de preocupare a sec iilor i cadrelor tiin ifice. Tematica proiectelor/tezelor de licen ă, de master i de doctor corespunde intereselor investiga ionale ale profilului, cerin elor fa ă de cercetarea tiin ifică studen ească, se grupează în jurul ideii explorării

con inuturilor teoretice i realizării studiilor experimentale în scop de validare a acestora în contextul social autohton. Cele mai valoroase cercetări tiin ifice studen e ti sunt promovate spre prezentare în conferin e i simpozioane i sunt publicate. Astfel, cu periodicitate se realizează întrunirile cercetătorilor tineri – studen i, masteranzi i doctoranzi – în cadrul Symposia Studentium, cu ulterioara publicare a

134

rezultatelor, recomandarea unor studii calitative pentru publicare în culegerile i revistele din domeniu din ară. Alte întruniri tiin ifice realizate anual la facultate sunt: Conferin a tiin ifică Interna ională ‖Preocupări contemporane ale tiin elor socio-umane‖, Conferin a

tiin ifică Interna ională Avansarea Profesiei de Expert Social în ările cu Economie în Tranzi ie.

VII.2. Cooperare tiin ific

În cadrul profilului de cercetare „Dezvoltarea durabilă a economiei şi societă ii în era cunoaşterii şi globalizării‖ s-au stabilit rela ii fructuoase cu mai multe institu ii universitare i academice din ară i străinătate, fiind încheiate acorduri de colaborare cu Karmiel College,

Israel, cu Facultatea Sociologie i Asisten ă Socială a Universită ii din Bucure ti, cu Facultatea Psihologie i tiin e ale Educa iei a Universită ii „Petre Andrei‖ din Ia i, Romсnia, Facultatea de Psihologie a Universită ii „Tibiscus‖ din Timi oara, Romсnia, facultă i similare ale Universită ii Pedagogice de Stat „Ion Creangă‖, ale Universită ii Pedagogice de Stat din Băl i „Alecu Russo‖ etc. Con inutul principal al acordurilor se referă la:

promovarea programelor de cercetare academică în domeniile de interes comun;

schimbul de manuale, reviste, materiale didactice i publica ii universitare;

ini ierea i realizarea de noi programe, centre de cercetare i laboratoare;

servicii de consultare, consiliere i asisten ă metodologică; realizarea proiectelor în sprijinul dezvoltării sociale, economice i

culturale.

În scopul oferirii unui caracter pragmatic cercetării tiin ifice se între ine o colaborare activă cu structurile administra iei publice centrale i locale (Ministerul Apărării, Ministerul Justi iei i Departamentul Institu ii Penitenciare, Ministerul Sănătă ii, Ministerul Muncii, Protec iei Sociale i Familiei, Ministerul Sănătă ii, Ministerul de Interne, Institutul de Reforme Penale etc.), organiza iile neguvernamentale.

Prin utilizarea acestor raporturi s-au înregistrat mai multe tipuri de activită i: conferin e tiin ifice, woprkshopuri, traninguri, publica ii, seminare practico- tiin ifice etc.

135

Colaborarea cu ministerele i departamentele s-a soldat cu

organizarea unui ir de activită i, cu implementarea rezultatelor cercetării. Astfel, pe parcursul ultimilor ani s-au întreprins mai multe activită i de optimizare a serviciului psihologic în Armata Na ională, printre care putem nominaliza „mese rotunde‖, seminare, conferin e cu participarea colaboratorilor ministerului, a psihologilor din unită i, a colaboratorilor facultă ii, la care s-au pus în discu ie mai multe subiecte: activitatea psihologului în unitatea militară, efortul educa ional cu osta ii Armatei Na ionale etc.; cercetări întreprinse în comun i cu implicarea studen ilor de la anii superiori etc. Asemenea forme ale colaborării promovează rezultatele cercetărilor tiin ifice i contribuie la implementarea lor.

Facultatea prevede amplificarea activită ii de colaborare la nivel interna ional i na ional, în scopuri academice i de implementare în practică a rezultatelor cercetării tiin ifice, încheind noi contracte i modificсnd con inutul activită ii în cadrul celor existente.

VII.3. Rezultateă iăperspectiveăaleăcercet riiă tiin ifice

Activitatea de cercetare realizată în cadrul Centrului de Formare i Cercetare Socială corespunde obiectivelor strategice ale sferei tiin ei i inovării [15], fapt confirmat în cadrul acreditării tiin ifice (Profilul de

cercetare „Dezvoltarea durabilă a economiei şi societă ii în era cunoaşterii şi globalizării‖ a fost acreditat în 2014, aprobat prin

Hotărсrea Comisiei de Acreditare a organiza iilor din sfera tiin ei i inovării a Consiliului Na ional pentru Acreditare i Atestare nr. AC-4/1,

din 8 octombrie 2014, Certificat de acreditare: seria A nr.009).

Investiga iile realizate au un caracter competitiv i de perspectivă. Ele se desfă oară conform planului de investiga ii, respectсnd volumul preconizat de cercetări i termenele de finalizare ale acestora. Rezultatele sunt implementate prioritar în practica învă ămсntului universitar. Acest fapt conferă proceselor de instruire i formare din coala superioară un spor esen ial de dinamism i coeren ă a tuturor

parametrilor lor.

În planurile de dezvoltare a facultă ii se prevăd un ir de ac iuni cu menirea optimizării activită ii de cercetare:

optimizarea poten ialului tiin ific în func ie de valorificarea proiectelor de cercetare axate pe producerea de cunoaştere şi formarea profesională a specialiştilor de înaltă calificare, cu implicarea echipelor

136

mixte alcătuite din cadre didactice /de cercetare i studen i (de la toate trei cicluri), în colaborare cu sectorul nonacademic – organiza ii publice i nonguvernamentale, cu cercetători i echipe din ară i de peste

hotare i în conformitate cu problemele actuale din domeniul socio-

umanului;

promovarea imaginii facultă ii i a domeniilor programelor de studii – psihologie, asisten ă socială, sociologie, psihopedagogie, prin

cercetare i inovare, cu utilizarea site-urilor, publica iilor, forurilor tiin ifice na ionale i interna ionale etc.;

eficientizarea realizării studiilor de doctorat i sus inerea în termen a tezelor de doctorat prin dezvoltarea i managementul eficient

al cercetărilor efectuate în cadrul colii doctorale; interna ionalizarea activită ii de cercetare prin formarea i

extinderea de parteneriate cu mediul academic i nonacademic extern, stimularea mobilită ii cadrelor didactico- tiin ifice i a studen ilor, implicarea în proiecte interna ionale etc.

VIII. ASIGURAREAăCUăCADREăDIDACTICO− TIIN IFICE

Cadrele didactice titulare constituie la facultate 80ș. Realizсnd calculul pentru persoanele angajate în state, dispunem de următoarele date: doctori în tiin ă – 10 (50%), masteri – 10 (50ș), conferen iari universitari – 7 (35%).

Rezultă că din numărul total al cadrelor didactice titulare 50ș de in titluri tiin ifice i didactice, 50ș sunt masteri în domeniul de profesare. ase persoane se află la etapa de definitivare i sus inere a tezei de doctorat, patru – urmează studii de doctorat.

Facultatea Psihologie, tiin e ale Educa iei i Asisten ă Socială întrune te cadre didactice tinere (cadre titulare pсnă la 40 de ani –

40ș), dar i cu experien ă: 40-50 de ani - 35%, mai multe de 50 – 25%.

Astfel, componen a cadrelor didactice după vсrstă denotă prezen a experien ei i inova iei, asigurсnd calitatea predării. Cadrele tinere în mare parte sunt antrenate în conducerea seminariilor i lec iilor practice (de laborator), predarea cursurilor fiind asigurată în mare propor ie de către titularii cu grad tiin ific i experien ă didactică universitară.

inсnd cont de dinamica dezvoltării facultă ii i de obiectivele didactico- tiin ifice trasate se prevede o activitate amplă de sporire a poten ialului cadrelor prin intermediul:

137

orientării tinerilor speciali ti către studii de doctorat i sporirii cotei doctorilor în tiin ă în următorii cinci ani pсnă la 100ș;

pregătirea postdoctorală a cadrelor cu titlu tiin ific i sporirea

numărului de doctori habilita i.

IX. PERSPECTIVEăDEăDEZVOLTAREăAăFACULT IIăPSIHOLOGIE,ă TIIN EăALEăEDUCA IEIă IăASISTEN ă

SOCIAL

La momentul actual Facultatea Psihologie, tiin e ale Educa iei i Asisten ă Socială se prezintă ca o structură formată, organizată, bine pregătită i dotată cu competen a pregătirii cadrelor în domenii majore – social, tiin e ale educa iei i asisten ă socială. Analiza realizărilor în ultimii 10 ani, conform strategiei expuse în Conceptul Educa ional aprobat în 2007 [6], a relevat un ir de succese: dezvoltarea învă ămсntului prin masterat – fondarea a 9 programe noi; crearea

doctoratului i promovarea specialită ii de doctorat Psihologie Socială în cadrul colii doctorale; sporirea numărului de cadre cu titlu tiin ific;

amplificarea activită ii de cercetare, interna ionalizarea cercetării i a procesului educa ional.

În perspectiva următorilor 5 ani strategia facultă ii prevede: promovarea învă ămсntului la distan ă la ciclul I i II în cadrul

programelor de studii la asisten ă socială, sociologie i psihopedagogie: 2 programe de licen ă i 3 – de masterat;

inaugurarea unui program de master în asisten ă socială în codiplomare;

perfec ionarea programelor la licen ă i masterat, luсndu-se în considerare experien a organizării pe module a planurilor de studii, a

evaluările calită ii pregătirii cadrelor oferite de partenerii na ionali i interna ionali (academici i nonacademici);

optimizarea cercetării tiin ifice în func ie de valorificarea proiectelor de cercetare axate pe producerea de cunoaştere şi formarea profesională a specialiştilor de înaltă calificare, cu implicarea echipelor mixte alcătuite din cadre didactice /de cercetare i studen i (de la toate trei cicluri), în colaborare cu sectorul nonacademic – organiza ii publice i nonguvernamentale, cu cercetători i echipe din ară i de peste

hotare i în conformitate cu problemele actuale din domeniul socio-

138

umanului; reflectarea rezultatelor cercetării în proiecte /teze de licen ă, masterat, doctorat, comunicări la foruri tiin ifice, publica ii în comun;

dezvoltarea poten ialului de cadre tiin ifice, contribuirea la promovarea lor tiin ifico-didactică i atestarea în calitate de

conducători de doctorat, pentru a crea premise ale autorizării colii doctorale în tiin e sociale - psihologie socială, sociologie, asisten ă socială;

asigurarea activită ii tiin ifico-didactice a facultă ii cu 100ș cadre titulare cu titlu tiin ific;

autorizarea i promovarea programelor de formare continuă a cadrelor din domeniul psihologiei, sociologiei, asisten ei sociale, psihopedagogiei, inclusiv prin intermediul învă ămсntului la distan ă.

139

CONCLUZII

Facultatea Psihologie, tiin e ale Educa iei i Asisten ă Socială, una dintre cele mai tinere structuri ale Universită ii Libere Interna ionale din Moldova, a realizat în perioada existen ei sale un ir de performan e care atestă calitatea pregătirii cadrelor pentru domeniul socio-uman – în

psihologie, asisten ă socială, sociologie, psihopedagogie. Ghidсndu-se

din start de o concep ie bine structurată, alcătuită în conformitate cu Concep ia ULIM i prevederile documentelor reglatorii cu referin ă la învă ămсntul universitar, realizările mediilor academico-universitare

din ară i de peste hotare, cercetarea oportunită ilor la nivel de pia ă a for ei de muncă i problemele cotidianului social, facultatea a atins performan e atсt referitor la popularitatea în rсndurile tinerilor orienta i spre studii universitare, cсt i privind recunoa terea la nivel na ional i interna ional în rсndul colegilor din domeniile respective din alte state.

Realizările facultă ii se prezintă ca o platformă pentru noi perspective, schi ate în fiecare compartiment al Concep iei Educa ionale. Generalizсnd planurile i proiectele corespunzătoare obiectivelor, se men ionează următoarele prevederi de perspectivă.

În cadrul activită ii metodico-didactice i instructive: studiul experien elor na ionale i europene în scopul identificării

tuturor valen elor perceperii / oferirii condi iilor de formare profesională la specialită ile Psihologie, Servicii de asisten ă socială, Sociologie, Psihopedagogie; perfec ionarea în conformitate cu obiectivele Declara iei de la Bologna, solicitările Descriptorilor de la Dublin, Cadrul Na ional al Calificărilor pentru Învă ămсntul Superior, alte documente reglatorii pentru învă ămсntul universitar, perfec ionarea planurilor de învă ămсnt pentru ciclul I i II, a programelor analitice la nivel de obiective, con inuturi i finalită i curriculare, în scopul asigurării condi iilor de mobilitate a studen ilor, de pregătire a cadrelor în conformitate cu dimensiunea europeană;

orientarea efortului didactico-instructiv asupra elementului-cheie

specific Procesului de la Bologna – lucrul individual dirijat al

studen ilor, implicarea în acest sens a unor modalită i noi de organizare

/monitorizare /supervizare /evaluare, întocmirea unor principii strategice ale planificării i dirijării lucrului individual al studen ilor în scopul unificării cerin elor, al propunerii unor con inuturi echilibrate în

140

timp, al proiectării însărcinărilor interdisciplinare: pregătirea i oferirea materialelor metodice beneficiarilor, în special în formă electronică;

introducerea elementului inova ional în cadrul formelor tradi ionale de predare /învă are /evaluare: a tehnologiilor educa ionale moderne, inclusiv utilizarea metodelor performante informa ionale, a învă ămсntului la distan ă (Power Point, suport electronic de curs, teste-

grilă în variantă computerizată, cazuri pentru analiză în variantă video-

audio, material didactic electronic etc.);

îmbunătă irea bazei tehnico-materiale a instruiri prin crearea i dotarea laboratoarelor de specialitate cu tehnică i mijloace necesare;

procurarea utilajului special i a materialelor didactice electronice –

ofertă a celor mai prestigioase centre tiin ifice sau academice europene i /sau mondiale;

perfectarea în corespundere cu Procesul de la Bologna a concep iei Facultă ii Psihologie, tiin e ale Educa iei i Asisten ă Socială în vederea organizării i promovării unor forme noi de instruire practică la specialită ile facultă ii; diversificarea ofertelor de promovare a stagiilor de practică prin încheierea de contracte cu diverse organiza ii i întreprinderi specializate în domeniul asisten ei psihosociale a

popula iei, modificarea con inutului contractelor în vigoare, implicarea mai largă a Centrului Universitar de Consiliere Psihologică i Psihoterapie în această activitate.

În vederea sporirii competen elor cadrelor: crearea prin colaborare cu alte facultă i de profil din ară i de

peste hotare a unui Seminar Metodologic pentru speciali tii din sistemul universitar i preuniversitar în domeniul psihologiei i asisten ei sociale; asigurarea unor stagii de documentare /formare în domeniu pentru cadrele didactice de la catedre;

orientarea tinerilor speciali ti către studiile de doctorat, urmarea pregătirii postdoctorale a cadrelor cu titlu tiin ific i sporirea numărului de doctori habilita i.

În cercetarea tiin ifică i implementarea rezultatelor în practică: sporirea eficien ei activită ii de cercetare întreprinse în cadrul

profilului „Dezvoltarea durabilă a economiei i societă ii în era cunoa teri i a globalizări‖, a cadrelor tiin ifice ale Centrului de Formare i Cercetare Socială prin organizarea i efectuarea investiga iilor axate pe problematica i necesită ile comunitare;

141

intensificarea colaborării cu cercetătorii din domeniu la nivel interna ional i na ional, planificarea activită ii i efectuarea investiga iilor la teme comune, organizarea i promovarea conferin elor, meselor rotunde, colocviilor tiin ifice pe diferite probleme din psihologie, asisten a socială i sociologie în parteneriat cu mediile academice din ară i de peste hotare;

promovarea conferin elor tiin ifice anuale interna ionale realizate la facultate – Preocupări contemporane ale tiințelor socio-

umane i International Conference on Advancement of Social Work in Countries with Transition Economies – prin antrenarea cercetătorilor cu renume din domeniu i publicarea rezultatelor conferin ei, inclusiv în volume /reviste prestigioase de profil.

142

Bibliografie

1. Benesch H. Atlas de la psychologie. Paris: La Pochotheque, 2003. 512 p.

2. Bîrnaz N. et al. Cadrul de referin ă al curriculumului universitar. Coord.

Vladimir Gu u. Chi inău: CEP USM, 2015. 128 p.

3. Codex ULIM. Dir. publ.: A. Galben; coord. A. Gu u, V Moraru. Chi inău:

ULIM, 2005. 167 p.

4. Codul cu privire la tiin ă i inovare al Republicii Moldova nr.259 din 15 iulie

2004. [Accesat la 17.08.2016]. Disponibil: http://lex.justice.md/md/286236/

5. Codul Educa iei al Republicii Moldova, nr. 152 din 17.07.2014. [Accesat la

17.08.2016]. Disponibil: http://lex.justice.md/md/355156/

6. Conceptul Educa ional al Universită ii Libere Interna ionale din Moldova. Dir. publ. A. Galben. Chi inău: ULIM, 2007. 232 p.

7. Dic ionar de sociologie. Coord. C. Zamfir, L. Vlăsceanu. Bucure ti: Babel,

1998. 753 p.

8. Galben A. Interna ionalizarea la ULIM pas cu pas. In: Literatura i arta. 2011, 8 sept, p. 6.

9. Galben A. Procesul Bologna i sistemul educa ional din Republica Moldova.

In: Literatura i arta, 2010, 21, 28 ianuarie, p. 7.

10. Galben A. ULIM: 2002-2012: Pagini de istorie. Ed. a 2-a. Chi inău: ULIM,

2012. 276 p.

11. Ghid de implementare a Sistemului Na ional de Credite de Studiu. Aprobat prin Hotărсrea Colegiului M.E.T.S. nr. 31 din 23.02.2006, pus în aplicare prin ordinul nr. 140 din 25.02.06, nr.07-13-468 din 17.08.2005. [Accesat la 17.08.2016].

Disponibil:http://www.edu.gov.md/ro/content/sistem-educational/acte-legislative-si-

normative

12. Grand dictionnaire de la psychologie. Paris: Larousse, 2013. 1047 p.

13. Gu u A. Calitatea învă ămсntului superior – experien ă ULIM. In: Literatura i arta. 20 aprilie, 2006, p. 4.

14. Gu u A. Manualul de management al calită ii ULIM. Standard ISO 9001: 2001. Chi inău: ULIM, 2007. 64 p.

15. Hotărсre cu privire la aprobarea Direc iilor strategice ale activită ii din sfera tiin ei i inovării pentru anii 2006-2010 nr. 160. Adoptat: 21.07.2005. În vigoare din

21.07.2005. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 104 din 05.08.2005.

16. Hotărîrea Guvernului Nr. 1007 din 10.12.2014 pentru aprobarea

Regulamentului privind organizarea studiilor superioare de doctorat, ciclul III. .

[Accesat la 10.09.2016]. Disponibil: http://edu.gov.md/ro/content/sistem-


17. Legea nr. 142 din 17.07.2005 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor

de formare profesională i al specialită ilor pentru pregătirea cadrelor în institu iile de

învă ămсnt superior, ciclul I. [Accesat la 17.08.2016]. Disponibil:

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=312972>




http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=312972



143

19. Regulamentul privind organizarea studiilor superioare de doctorat, ciclul III,

aprobat prin Hotărсrea Guvernului nr. 1007 din 10.12.2014. . [Accesat la 17.08.2016].

Disponibil: http://edu.gov.md/ro/content/sistem-educational/acte-legislative-si-

normative

20. Rusnac S., Sali N. Curriculum: în baza ECTS: Specialitatea Psihologie. Calificarea Psiholog, profesor în psihologie. Titlul: Licen iat în psihologie. Chi inău:

ULIM, 2005. 144 p.

21. UNESCO, 2009. Communique: 2009 World Conference on Higher Education:

The New Dynamics of Higher Education and Research For Societal Change and

Development. [Accesat la 17.08.2016]. Disponibil:

http://www.unesco.org/en/wche2009/>

22. Zlate M. Introducere în psihologie. Ia i: Polirom, 2015. 416 p.

Autor:

Svetlana RUSNAC, conf.univ., dr.



http://www.unesco.org/en/wche2009/

144



CONCEPTULăEDUCA IONALă ALăFACULT IIăDE

LITERE (FL) ULIM PENTRU

ANII 2015-2020

(Edi ieărev zut )

145

I. CONTEXTULăEUROPEANăALăPREG TIRIIăSPECIALIŞTILORăMULTILINGVI

Aderarea Republicii Moldova la Procesul de la Bologna în luna mai 2005 a conferit o dimensiune calitativ nouă întregului sistem al învă ămсntului superior, inclusiv în sfera specialită ilor filologice.

Filosofia Procesului de la Bologna prevede flexibilizarea studiilor

superioare, care i-ar permite studentului să părăsească oricare din cele trei cicluri pentru a se însera pe pia a muncii, dar şi să revină în cadrul universitar pentru a-şi continua studiile. Licen a este ciclul I de studii universitare, la care pot accede absolven ii liceelor, posesorii diplomelor de bacalaureat. În conformitate cu principiile Procesului de la Bologna, învă ămсntul superior, inclusiv la specialită ile filologice, este axat pe finalită ile de studii care reprezintă o schimbare şi re-

orientare a gсndirii de la un sistem bazat pe personal şi orientat la intrări (input) pe un sistem centrat pe student şi orientat spre produs

(output).

Într-o Europă ce se vrea multilingvă şi interculturală, în care cunoaşterea doar a unei limbi străine pe lсngă limba maternă se consideră a fi insuficientă şi, deci, se recomandă studierea a cel pu in două limbi străine (Recomandarea 1382 a Adunării Generale

Parlamentare a Consiliului Europei, 1998), formarea specialiştilor multilingvi este preocuparea atсt a facultă ilor filologice, cсt şi a celor nonfilologice. Diversificarea ofertei educa ionale este prerogativa concepătorilor curriculei universitare în domeniu.

Facultatea de Litere şi-a propus în acest sens încă la originea sa elaborarea unei concep ii educa ionale moderne, axate pe idealurile europene şi pe experien a celor mai vestite facultă i şi şcoli de formare a traducătorilor şi interpre ilor. Astfel, obiectivele generale ale

facultă ii sunt: 1. Formarea cadrelor de înaltă calificare în domeniul predării

limbilor străine europene şi anume, pregătirea specialiştilor capabili de a asigura procesul didactic în două limbi străine atсt în institu iile gimnaziale / liceale, cсt şi în institu iile universitare.

2. Formarea cadrelor de înaltă calificare în domeniul traducerii şi interpretariatului avсnd la activ două limbi străine pentru a asigura traducerea în ambele direc ii: din limba maternă în limba străină şi viceversa.

146

Aceste două obiective majore presupun obiective de referinţă concrete şi anume:

1. Racordarea procesului didactic la imperativele timpului – reforma

Procesului de la Bologna.

2. Formarea unor personalită i socialmente instruite, capabile de a se

integra în sistemul economic na ional şi interna ional. 3. Inculcarea sentimentului profund de apartenen ă ca o necesitate

imperioasă de realizare a fiecărei personalită i. 4. Implementarea celor mai noi tehnologii de predare / învă are a

limbilor străine cu folosirea acestora în cariera profesională viitoare. 5. Adaptarea viitorilor specialişti în domeniu la condi iile socio-

economice prin promovarea corectă a stagiilor profesionale în conformitate cu planurile de studiu.

6. Familiarizarea studen ilor cu principiile marketingului profesional şi cultura socio-economică respectivă întru gestionarea ra ională a profesiei ob inute.

7. Lansarea unor specialişti capabili de a sensibiliza necesitatea formării continue pentru men inerea gradului înalt de profesionism pe

parcursul viitoarei cariere (deoarece odată cu ob inerea licen ei nu se termină calea îndelungată de perfec ionare continuă).

II. SCURTăISTORICăALăFACULT II

Facultatea de Litere a fost fondată la 1 septembrie 1992. Colectivul profesoral al departamentului era condus pe atunci de dna

Ana Bondarenco, doctor habilitat, profesor universitar, primul director

al departamentului Limbi Străine. Din 1994 pсnă în februarie 1996 departamentul Limbi Străine a fost condus de domnul Vsevolod

Grigore, doctor conferen iar. Din februarie 1996 pсnă în septembrie 2003 în fruntea facultă ii s-a

aflat doamna Ana Gu u, doctor, conferen iar universitar, iar din septembrie 2003 pсnă în aprilie 2006 – doamna Tamara Gogu, doctor,

conferen iar. La finele anului 2006, Senatul ULIM a decis să modifice

organigrama Universită ii Libere Interna ionale din Moldova, astfel no iunea de departament a fost înlocuită cu cea de facultate. Ulterior,

departamentul Limbi Străine s-a transformat prin modificare în Facultatea de Litere.

147

În perioada aprilie 2006 - august 2010 facultatea este condusă de domnul Ion Manoli, doctor habilitat, profesor universitar. Din

septembrie 2010 i pсnă în prezent Facultatea o are în calitate de decan pe doamna Ludmila Hometkovski, doctor, conferen iar universitar. În perioada septembrie 2015 - septembrie 2016 decan ad interim al

Facultă ii de Litere este doamna Angela Savin, doctor habilitat, profesor universitar.

La data fondării sale în republică mai existau două facultă i de limbi

străine, una - la USM, cealaltă - la Universitatea de Stat „Alecu Russo‖ din Băl i. Drept obiectiv primordial al facultă ii este pregătirea specialiştilor de limbi străine pentru pia a de muncă na ională şi interna ională. Liberalizarea rela iilor economice a creat multiple

segmente pe pia a muncii, unde este nevoie de specialişti filologi, cunoscători de limbi străine. Pсnă în anul 1996 nu a existat o concep ie adecvată de pregătire a traducătorilor profesionişti. Crearea specializării respective în cadrul Facultă ii Limbi Străine a avut drept consecin ă elaborarea unui plan de studii racordat la standardele europene, iar

echiparea laboratoarelor (săli audio / video, multimedia, de traducere

sincronă) a contribuit la eficientizarea procesului didactic universitar.

Astăzi, pe bună dreptate, Facultatea de Litere ULIM activează în baza unei concep ii unitare şi moderne de formare a specialiştilor traducători-interpre i de limbi străine.

III. PRINCIPIILE CONCEPTUALE ULIM

ÎNăPROIEC IAăFL

Principiile conceptului educa ional ULIM sunt expuse în cartea „ULIM: 1992-2002. Pagini de istorie‖, autor Andrei Galben. Aceste principii sunt proiectate şi în procesul de pregătire a specialiştilor în cadrul Facultă ii de Litere.

3.1.CLASICISMUL UNIVERSITAR

Conform tradi iei istorice, în calitate de entitate meritocrată universitatea este definită drept o comunitate de erudi i, de cele mai dese ori, o institu ie veche. Identitatea morală a universită ii şi în elegerea în sine integrată se bazează pe angajamentul învă ării şi cercetării, al erudi iei şi căutării adevărului, indiferent de aplicabilitatea

148

imediată, pe priorită i politice sau beneficii economice, chiar dacă ideile sunt controversate sau nonpopulare. Universitatea este menită să servească societatea în ansamblu şi nu doar unele segmente ale ei, care

pot să o finan eze sau să-i acorde facilită i. Universitarii sunt gardienii principiilor constitutive ale universită ii. Autonomia Universită ii în raport cu guvernarea şi grupurile sociale puternice este justificată prin ipoteza că pierderea libertă ilor intelectuale ar prejudicia fundamentul cunoaşterii în societate. Valorile clasice universitare sunt:

• libertatea academică în cercetare şi în învă ămсnt, percepută ca libertatea exprimării şi ac iunii, libertatea de a comunica informa ii şi libertatea de a căuta şi de a difuza fără restric ii cunoaşterea şi adevărul;

• autonomia universitară ce trebuie să facă fa ă angajamentului independent în raport cu misiunea ei culturală şi socială tradi ională, foarte importantă şi astăzi, printr-o politică de îmbogă ire a cunoştin elor, o bună guvernare şi o gestionare eficace.

Totuşi, „Libertă ile academice trebuie să fie înso ite de o contra-

parte inevitabilă: responsabilitatea socială şi culturală a universită ilor şi obliga iunea lor de a-şi prezenta darea de seamă atсt în fa a publicului larg, cсt şi în raport cu propria lor misiune.‖ (Parlamentary Assembly. Recommandation 1762 (2006).

(http://assembly.coe.int/Documents/ AdoptedText/ta06).

Clasicismul universitar mai rezidă în cultivarea şi promovarea valorilor, deoarece pregătirea specialiştilor pentru societatea contemporană presupune şi integrarea în ea a unor personalită i autentice, complexe, capabile să genereze atitudini şi idei conforme filosofiei umanismului tolerant. Din această perspectivă, pregătirea poliglo ilor la FL este realizată, în primul rсnd, în conformitate cu

dimensiunea multilingvismului şi interculturalită ii într-o lume ce se

vrea din ce în ce mai globală. Cosmopolitismul este acceptat în acea măsură în care promovează toleran a diferen elor etnice, rasiale şi religioase.

3.2. INTERNA IONALIZAREAăPROCESULUI DIDACTICO-

TIIN IFIC

Dimensiunea interna ională a procesului didactico-ştiin ific la FL este cel mai important principiu, deoarece permite, mai mult şi mai eficient, extinderea conexiunilor didactico-ştiin ifice cu centrele de

149

peste hotare. Pe parcursul celor 24 ani de existen ă FL a colaborat cu colegii săi din diverse centre universitare, dсnd curs mobilităţilor academice la nivel de profesori şi studen i. Printre partenerii institu ionali men ionăm colaborările fructuoase cu mai multe centre universitare de notorietate, cum ar fi Universitatea din Gala i, Romсnia, Universitatea din Suceava, Romсnia, Universitatea Strasbourg-II,

Fran a, Universitatea Rennes-II, Fran a, Universitatea Paris-II, ESIT,

Fran a, Universitatea Catolică din Paris, ISIT, Fran a, Universitatea din

Cantabria, Spania, Universitatea din Saarbruken, Germania,

Universitatea de Stat din Viena, Austria, Universitatea din Craiova,

Romсnia, Universitatea „Apollonia‖ din Ia i, Romсnia, Universitatea „Al.I.Cuza‖ din Ia i, Romсnia, Universitatea „Spiru Haret‖ din Bucure ti, Romсnia, Universitatea Paris-Est din Paris, Fran a, Universitatea Nouvelle Sorbonne Paris-IV, Fran a, Universitatea Saint-Etienne, Fran a, Universitatea Sung Kyul, Coreea de Sud, Universitatea

Gim Cheon, Coreea de Sud, North-West Normal University din

Lanzhou, China, Universitatea de Ştiin ă şi Tehnologie din Huazhong, China ş.a. Pe lсngă stagiile desfă urate în institu iile de peste hotare, to i profesorii facultă ii participă periodic la seminarele didactico-

ştiin ifice organizate pe lсngă reprezentan ele culturale ale ambasadelor SUA, Germaniei, Fran ei, Marii Britanii în RM etc.

Impactul tuturor mobilită ilor se materializează, în primul rсnd, prin difuzarea experien ei universitare interna ionale şi aplicarea formulelor

progresiste în procesul didactico-ştiin ific de la ULIM. Astfel, gra ie experien elor acumulate, au fost echipate sălile multimedia şi de traducere sincronă, s-a perfec ionat didactizarea materialelor audio

/video pentru lec iile practice desfă urate în laboratoarele multimedia ale facultă ii, s-au elaborat dosare tematice pentru fiecare curs practic

de limbă străină, s-au realizat înregistrări audio / video din cele mai

moderne surse didactice apărute peste hotare. Practic mobilită ile academice au fost posibile gra ie implementării unor proiecte individuale interna ionale, cu sprijinul funda iilor şi organismelor culturale ale ambasadelor acreditate în Moldova.

Proiectele internaţionale sunt o sursă prolifică de promovare a cercetării şi cunoaşterii în mediile academice mondiale. Facultatea de Litere este foarte activă în valorificarea posibilită ilor oferite de organismele culturale acreditate în RM. Au fost stabilite rela ii de colaborare cu Alian a Franceză, Agen ia Universitară a Francofoniei,

150

centrul DAAD, Institutul Cervantes din Bucureşti, Romсnia, Institutul Goethe, Bucureşti, Romсnia, Ambasada SUA în RM, Ambasada Marii Britanii în RM, Ambasada Fran ei în RM, Ambasada Germaniei în RM, Ambasada Republicii Populare Chineze în RM, Ambasada Coreei de

Sud din Kiev, Ucraina etc. Aceste colaborări au atras investi ii în procesele universitare ale facultă ii în volum de circa 200 mii de Euro. Banii investi i au contribuit la realizarea mobilită ilor academice în centrele universitare europene, nord-americane i asiatice, echiparea spa iilor de studii, achizi ionarea literaturii didactico-ştiin ifice în domeniul filologiei romano-germanice.

3.3. PROMOVAREA FUZIUNII DINTRE ELEMENTUL

TEORETICO-ŞTIIN IFICăALăCUNOAŞTERIIăŞIăELEMENTULăPRAXIOLOGIC

Documentele reglatoare ale Procesului de la Bologna, filosofia

curriculară bazată pe descriptorii de la Dublin şi metodologia Tuning prevăd integrarea elementului teoretic cu cel praxiologic. Facultatea de Litere este entitatea ce pune la dispozi ia studen ilor setul de cunoştin e şi competen e ce pot fi aplicate imediat în practică, iată din ce motive mul i studen i ai facultă ii, fiind încă în program de studii, sunt solicita i în activită i langajiere în unită ile economice din republică. Fuzionarea competen elor generice şi cu cele specifice întru probarea abilită ilor profesionale este direc ia acceptată de profesorii facultă ii la elaborarea curriculei filologice. Motivarea socială a con inuturilor predate este o cerin ă care vine să sprijine acest principiu fundamental al concep iei ULIM de formare a cadrelor de înaltă calificare.

3.4. PROMOVAREA ELEMENTULUI APLICATIV-

INTEGRATIVăALăCUNOAŞTERII

Europa se vrea mai puternică şi mai capabilă să valorifice poten ialul său creator. Provocarea mileniului, Procesul de la Bologna, este crearea unei Europe mai fortificate în baza cercetării şi cunoaşterii. Anume elementul cercetării este dimensiunea care va determina identificarea şi promovarea ideilor geniale, generatoare ale progresului tehnico-

ştiin ific. Dincolo de programele formative axate pe finalită i, sloganul „învă area pe parcursul întregii vie i‖ este cel care va sensibiliza

151

factorul uman în asumarea responsabilită ii societale pentru prezentul şi viitorul genera iilor.

Absolventul Facultă ii de Litere ULIM din perspectiva principiului sus men ionat este plasat în contextul impulsionării autoperfec ionării, autoformării chiar şi după absolvirea universită ii la finele primului sau celui de-al doilea ciclu. Desigur, mai sunt foarte multe de făcut pentru a sus ine motivarea la un nivel înalt a studen ilor, aceştia din păcate lansсndu-se în continuarea traseelor educa ionale în centre universitare europene şi nord-americane. Mul i dintre ei s-au lansat în cariere prolifice, grefсnd pe formarea lingvistică elemente interdisciplinare noi, precum politologie, filosofie, economie, drept ş.a. Anume această integrare la nivel ştiin ific a absolven ilor FL în segmentele societale complexe este rezultatul implementării corecte a politicii curriculare.

3.5. STRUCTURAREAăMODULAR ăAăCURRICULEI

Structura modulară a curriculei presupune aplicarea judicioasă a consecutivită ii achizi iilor gnoseologice la elaborarea planurilor şi programelor de studii. Modulele sunt clasificate în func ie de specificul grupului de discipline didactice: modulul de discipline fundamentale,

de discipline socio-umaniste, de creare a competen elor generale, de specializare, de orientare spre altă specialitate. În cadrul acestor module disciplinele sunt grupate în pachete op ionale, fapt ce îi permite studentului să-şi determine propriul traseu educa ional, care este reflectat în suplimentul la diploma de licen ă sau master. Însă setarea disciplinelor în pachetele op ionale se efectuează din perspectiva abordării interdisciplinare, adică, la alegerea unei sau altei discipline din pachet studentul este garantat că oferta curriculară este conformă fasciculei de competen e gnoseologice, praxiologice şi de cercetare.

IV. CURRICULAăŞIăFINALIT ILEăDEăSTUDIIăLAăSPECIALIT ILEăFL

Locul specialităţii în sistemul ştiinţei şi tehnicii. Specialistul de

limbi străine (traducător-interpret sau profesor de limbi străine) se plasează armonios în sistemul tiin ei şi tehnicii contemporane. Este greu de imaginat astăzi procesul de predare / învă are a limbilor străine în conformitate cu standardele curriculare moderne fără folosirea noilor

152

tehnologii (tehnică audio / video, tehnica de calcul, internetul etc.). La

fel şi activitatea traducătorului-interpret corect gestionată implică utilizarea pe larg a tehnicii de calcul, a programelor automate de

traducere şi asistare a traducerii. Activitatea ştiin ifică în domeniu ine de elaborarea suportului teoretic adecvat pentru aplicabilitatea practică a realizărilor în domeniu. Suportul teoretic se referă atсt la disciplinele fundamentale ale filologiei romano-germanice, precum sunt lingvistica,

semiotica, istoria limbii, lexicologia, hermeneutica, traductologia, cсt şi la disciplinele ce au un caracter mai pragmatic – terminologia,

terminografia, lexicografia.

Specialitatea Limbi moderne la ULIM a fost acreditată la 16 iulie 2002 de către Consiliul Na ional de Evaluare Academică şi Acreditare.

Finalit ile de studii la specialitatea Limbi moderne, cifrul 223.1. Conform Nomenclatorului domeniilor de formare profesională,

adoptat de Parlamentul RM în anul 2005, arhitectura studiilor filologice de licen ă este următoarea: 3 ani la ciclul licen ă (180 ECTS), 2 ani la

ciclul masterat (120 ECTS) şi 3-4 ani la ciclul doctorat (180 ECTS).

Combina iileă deă limbi:ă engleza / franceza; engleza / spaniola;

engleza / germana; franceza / engleza; germana / engleza; spaniola /

engleza. În ultimii ani în palmaresul limbilor studiate la FL s-au mai

adăugat i limbile chineză i coreeană în calitate de limba A sau B, predate de profesori nativi, veni i în mobilitate academică din ările de origine.

Titlul ob inut de absolventul ciclului I este de licen iat în ştiin e umanistice. În Suplimentul la diploma de licen ă se va înscrie suplimentar informa ia despre locul specialită ii în societate, specificul activită ii profesionale. Astfel, Traducătorul-Referent, absolvent al

specialită ii Limbi moderne A şi B a Facultă ii de Litere ULIM îşi va desfăşura pe pia ă două activită i: activitatea de scriere-redactare în limbile străine A şi B şi traducerea scrisă (terminologie referitoare la

domeniile preponderente ale economiei şi vie ii social-politice din

Republica Moldova). Specialistul îşi va desfăşura activitatea dată în întreprinderi na ionale şi transna ionale, departamente, ministere de stat, organisme interna ionale, reprezentan e ale acestora în ară şi peste hotare, institu ii universitare din ară şi peste hotare.

Traducătorul-referent are două op iuni în activitatea sa pe pia ă, fie să lucreze fiind angajat în diferite unită i socio-economico-culturale, fie

153

să lucreze pe contul său propriu, exersсnd activitate profesionistă liberă. Serviciile prestate in, pe de o parte, de traducerile scrise

(diferite ca gen – literară, terminologică, oficială etc.) pe de altă parte - de referen iere. Ambele tipuri de activită i pot fi efectuate de unul şi acelaşi specialist ori, în unele cazuri, profesioniştii se specializează fie în traducerile scrise, fie în traducerile orale, deoarece activită ile sus numite denotă anumite diferen e şi specificită i pe lсngă similitudinile existente. Pragmatismul activită ii profesionale nu exclude deloc conexiunea la lumea ştiin ei şi tehnicii, utilizarea noilor tehnologii

constituind o prioritate a traducătorului-interpret în epoca modernă (posibilită i de efectuare a unor comenzi importante, posibilită i de gestionare a calită ii şi productivită ii muncii etc.).

Absolventul specialist de limbi străine poate să-şi desfăşoare activitatea profesională în toate sferele vieţii socio-economico-

culturale, ca de exemplu: 1. Unită i economice; 2. Unită i juridice; 3. Întreprinderi transna ionale; 4. Reprezentan e ale organismelor interna ionale; 5. Cluburi sportive; 6. Ambasade şi organisme culturale străine; 7. Unită i medicale; 9. Unită i editoriale; 10. Redac ii de reviste şi ziare; 11. Birouri turistice; 12. Birouri de traduceri; 13. Unită i de

menire culturală (cluburi, teatre, cinematografe, uniuni ale oamenilor

de crea ie); 14. Radioteleviziune. Vom prezenta mai jos finalită ile de studii în cadrul specialită ii

caracterizate, adaptate la descriptorii de la Dublin:

După absolvirea ciclului I (licenţă) calificarea de traducător-referent de limbi străine A şi B este acordată acelor studen i care:

• au dat dovadă de cunoştin e şi competen e în domeniul limbilor străine A şi B, dimensiunea traducere, acumulate suplimentar la studiile medii generale în baza manualelor prevăzute pentru nivelul avansat,

aceste cunoştin e fiind bazice pentru domeniul voca ional şi finalizarea studiilor în ciclul următor.

• pot aplica cunoştin ele şi abilită ile acumulate astfel, încсt pun în valoare profesionalismul lor în tratarea voca iei alese, prin argumentare

fermă în solu ionarea problemelor ce in de domeniul limbilor străine A şi B, dimensiunea traducere;

• sunt capabili să colecteze şi să interpreteze date relevante (în cadrul domeniului limbilor străine studiate, dimensiunea traducere), să ia cunoştin ă de diverse opinii pe marginea problemelor de ordin social,

ştiin ific etc.

154

• pot comunica informa ii, idei, probleme şi solu ii atсt auditoriului versat în domeniul limbilor străine, dimensiunea traducere, cсt şi celui obişnuit;

• au achizi ionat cunoştin e necesare pentru continuarea studiilor la

o etapă superioară, ciclul masterat.

De asemenea, studentul poate solicita suplimentar studierea

modulului psiho-pedagogic în vederea ob inerii dreptului de a profesa limbile străine A şi B în învă ămсntul preuniversitar. Durata modulului

psiho-pedagogic este de 4 semestre (60 ECTS).

Combina iileă deă limbi:ă engleza / franceza; engleza / spaniola;

engleza / germana; franceza / engleza; germana / engleza; spaniola /

engleza. În ultimii ani în palmaresul limbilor studiate la FL s-au mai

adăugat i limbile chineză i coreeană în calitate de limba A sau B, predate de profesori nativi, veni i în mobilitate academică din ările de origine.

Profesorul de limbi străine se află în legătură directă cu tсnăra genera ie şi desfă oară o importantă activitate educa ională în cadrul reformelor curriculare concepute actualmente. Locul limbilor străine în curricula de diferite nivele (şcoală primară, gimnaziu, liceu, universitate) este notoriu. Deschiderea şi universalizarea pe care o oferă cunoaşterea limbilor străine de către specialistul din diferite domenii este o axiomă cu statut de adevăr absolut, de aceea activitatea profesorului de limbi străine în toate verigile de formare este eminamente importantă. Procesul de predare / învă are a limbilor străine presupune în mod obligatoriu prezen a a cel pu in doi actori –

profesorul şi audientul. Absolventul Facultă ii de Litere este acea persoană care dincolo de pere ii Alma Mater va promova conştient şi asiduu idealurile plurilingvismului şi interculturalită ii, căci învă area unei limbi străine înseamnă cunoaşterea unei noi civiliza ii, unei noi culturi, unei noi mondoviziuni. Din acest punct de vedere, activitatea

profesorului de limbi străine este foarte responsabilă şi necesită o sensibilizare maximală a obiectivelor şi finalită ilor procesului didactic.

În sensul larg al cuvсntului, după ciclul licen ă, specialistul de limbi străine poate să-şi desfăşoare activitatea profesională în toate sferele vie ii socio-economico-culturale a ării. În sensul îngust al cuvсntului, în baza modulului psiho-pedagogic, obiectele activită ii profesionale

155

sunt specificate în felul următor: 1. Grădini e de copii; 2. Şcoli primare; 3. Gimnazii; 4. Licee.

Vom prezenta mai jos finalită ile de studii în cadrul specialită ii psihopedagogice Limbi moderne adaptate la descriptorii de la Dublin:

După absolvirea ciclului I (licenţă) calificarea de profesor de limbi străine A şi B este acordată acelor studen i care:

• au dat dovadă de cunoştin e şi competen e în domeniul limbilor străine A şi B, dimensiunea psihopedagogică, acumulate suplimentar la studiile medii generale în baza manualelor prevăzute pentru nivelul avansat, aceste cunoştin e fiind bazice pentru domeniul voca ional şi finalizarea studiilor în ciclul următor.

• pot aplica cunoştin ele şi abilită ile acumulate astfel, încсt ar pune în valoare profesionalismul lor în tratarea voca iei alese, prin argumentare fermă în solu ionarea problemelor ce in de domeniul limbilor străine A şi B, dimensiunea psihopedagogică;

• sunt capabili să colecteze şi să interpreteze date relevante (în cadrul domeniului limbilor străine studiate, dimensiunea psihopedagogică), să ia cunoştin ă de diverse opinii pe marginea problemelor de ordin social, ştiin ific etc.

• pot comunica informa ii, idei, probleme şi solu ii atсt auditoriului versat în domeniul limbilor străine, dimensiunea psihopedagogică, cсt şi celui obişnuit;

• au achizi ionat cunoştin e necesare pentru continuarea studiilor la o etapă superioară, ciclul masterat.

În conformitate cu aceiaşi descriptori de la Dublin, în linii generale, după absolvirea ciclului II, calificarea de master în filologie romanică sau germanică, în funcție de limbile studiate, este acordată acelor absolven i care:

• au dat dovadă de cunoştin e şi competen e acumulate şi extinse în cadrul ciclului I, cunoştin e ce prezintă baza sau posibilitatea dezvoltării originalită ii ideilor aplicate de obicei în cadrul domeniului de cercetare filologică a familiei de limbi studiate (romanice sau germanice).

• pot să aplice cunoştin ele şi competen ele achizi ionate, abilită ile de solu ionare a problemelor în circumstan e noi sau necunoscute în cadrul unor contexte mai vaste sau multidisciplinare, caracteristice

domeniului filologic de studiu (filologia romanică sau germanică);

156

• pot să aplice cunoştin ele în solu ionarea problemelor complexe, să formuleze opinii ce includ reflectarea responsabilită ilor de ordin

social şi etic; • pot formula concluzii în limbile străine studiate în baza

cunoştin elor achizi ionate în mod ra ional, clar şi fără ambiguită i auditoriului de specialişti versa i în domeniul filologiei romano-

germanice şi celui obişnuit; • posedă capacită i ce le permit continuarea studiilor în mod

independent în domeniul filologiei romano-germanice.

Posibilitatea continuării studiilor prin doctorat le este oferită tuturor absolven ilor celui de-al doilea ciclu universitar – masteratul.

După absolvirea ciclului III Doctorat, gradul de doctor în tiințe ale limbajului, este acordat acelor absolven i care:

• au dat dovadă de o în elegere sistematică a domeniului filologiei romano-germanice, a lingvisticii şi literaturii universale, în general, a aptitudinilor şi metodelor de cercetare caracteristice acestor domenii;

• au dat dovadă de abilită i de concepere, proiectare, implementare şi modificare a procesului de cercetare în domeniul filologiei romano-

germanice, al lingvisticii şi literaturii universale;

• au adus contribu ii de cercetare originală ce extinde frontiera de cunoştin e prin dezvoltarea unui compartiment substan ial al activită ii, ale cărei rezultate merită a fi publicate la nivel na ional şi interna ional în domeniul filologiei romano-germanice, al lingvisticii şi literaturii universale;

• sunt capabili de a efectua o analiză critică, o evaluare şi o sinteză a ideilor noi în domeniul filologiei romano-germanice, al lingvisticii şi literaturii universale;

• sunt capabili să facă schimb de cunoştin e la specialitate atсt cu colegii lor, cu un public vast de savan i, cсt şi cu societatea în întregime în domeniul filologiei romano-germanice, al lingvisticii şi literaturii universale;

• sunt capabili pe viitor să promoveze cunoştin ele în domeniul

filologiei romano-germanice, al lingvisticii şi literaturii universale, în cadrul contextelor academice şi profesionale, tehnologice, sociale ori culturale în societatea bazată pe cunoaştere.

În baza finalită ilor, care sunt expuse în planurile de studii, sunt elaborate programele analitice pe discipline. Standardul curricular

157

expune finalită ile disciplinei predate, axate pe trei dimensiuni: gnoseologică, praxiologică şi de cercetare (integratoare). Toate

programele sunt puse la dispozi ia studen ilor FL atсt la catedre, cсt şi în mediatecă, asigurсndu-se astfel, principiul transparen ei procesului educa ional. Profesorii FL elaborează anual portofoliul didactic pe suport electronic, ce con ine programele analitice la disciplinele

predate, suportul de cursuri teoretice predate, caiete de sarcini pentru

examene, curricula disciplinei.

V. STAGIILE PROFESIONALE

Stagiile profesionale sunt organizate în conformitate cu planurile de studiu în vigoare şi presupun activită i dirijate atсt de profesorii facultă ii, cсt şi de mentorii profesionişti la locurile de desfă urare a stagiilor. Studen ii FL sunt repartiza i conform setului de acorduri de colaborare, încheiate de ULIM cu ministerele, facultă ile şi unită ile economice atсt din republică, cсt şi peste hotarele ei: Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justi iei, Ministerul Culturii, Procuratura Generală, Inspectoratul Ecologic de Stat, Întreprinderile de stat „Avia ia civilă‖, „Compania Ascom-Grup‖, Centrul Informa ional al ULIM, catedrele ULIM, Departamentul Informa ional Biblioteconomic, Serviciul Control al procesului educa ional, Camera de Industrie şi Comer din RM, Alian a Franceză, Agen ia Universitară a Francofoniei, firma Berlitz, transna ionala „Orange‖, Centrul de documentare al Consiliului Europei, transna ionala „Union Fenosa‖, Raiffasenbank, alte bănci din ară, licee şi institu ii preuniversitare din republică

(http://languages.ulim.md/stagii-profesionale).

VI. CERCETAREA LA FL

Magna Charta Universitatum defineşte universitatea în felul următor: „Universitatea, în inima societă ilor organizate diferit, din punctul de vedere al condi iilor geografice şi importan a istorică, este o institu ie autonomă care, într-un mod critic, produce şi transmite cultura prin cercetare şi învă ămсnt. În cadrul universită ilor activitatea didactică este indisociabilă de activitatea de cercetare în scopul ca învă ămсntul să fie capabil de a urma evolu ia necesită ilor şi cerin elor

158

societă ii, dar şi a cunoaşterii ştiin ifice‖. (Magna Charta

Universitatum,1988.

< www.magnacharta.org/pdf/mc_pdf/mc_english.pdf, traducerea ne

apar ine). Cristalizarea filosofiei ştiin ifice la FL s-a dezvoltat în ascensiune pe

parcursul anilor de existen ă. La Universitatea Liberă Interna ională din Moldova genera ia actuală de cercetători îşi asumă sarcina de a apăra respectul pentru valoare şi pentru adevărul istoric, cultivarea prioritară a culturii na ionale cu o deschidere permanentă spre universal, acribie în tratarea materialului documentar, spirit critic, inventivitate şi deschidere spre inova ia teoretică şi metodologică. Actualmente putem

afirma că facultatea dispune de un poten ial ştiin ific important, reuşind să concentreze în statele sale savan i recunoscu i în domeniul filologiei romano-germanice, atсt la catedrele de profil, cсt şi la Institutul de

Cercetări Filologice şi Interculturale (ICFI). Institutul a fost fondat

(2006) în scopul coordonării i gestionării activită ii ştiin ifice a profilului ştiin ific Multilingvism, Contrastivitate şi Comunicare Interculturală şi are obiectivul de a organiza, realiza şi valorifica investiga ii ştiin ifice teoretico-aplicative în domeniul cercetării filologice.

Obiectivul strategic al institutului este formarea unui microsistem

func ional de cercetare prin valorificarea permanentă a poten ialului creativ, racordat la standardele interna ionale, integrat în circuitul

european şi re ele multina ionale de cercetare. Specificul profilului

ştiin ific comportă ună caracteră euristică complexă ală abord riiăfilologice,ă viaă transdisciplinaritateă şiă interculturalitate,ă punсnd accentul pe calitatea activită ilor ştiin ifice şi rezultatul demersului ştiin ific – prin augmentarea numărului publica iilor ştiin ifice, a manifestărilor ştiin ifice i a colaborărilor na ionale i interna ionale organizate. Strategia cercetării ştiin ifice se trasează pentru termen lung de 5 ani şi pentru termen imediat de 1 an.

Obiectivele de cercetare generale ale filologiei romano-germanice

sunt următoarele: Dezvoltarea gсndirii filologice pe făgaşul noilor teorii filosofice,

lingvistice, socio-culturale ş.a. în plan comparativ i contrastiv: limbile

europene în compara ie cu limba romсnă şi elaborarea unor solu ii moderne şi modele viabile capabile să contribuie la dezvoltarea durabilă a societă ii;

159

Obiectivele opera ionale cuprind cсteva axe:

a) Investigaţii ştiinţifice Crearea echipelor de cercetare pe grupuri tematice cu participarea

profesorilor Facultă ii de Litere ULIM, masteranzilor, doctoranzilor, în cadrul următoarelor direc i:

Terminologieă şiă Traducere:ă Traducere – procesualitate,

contrastivitate, produs; Traductologia, filosofia şi semiotica traducerii; Terminologii specializate; Traducerea automată /asistată la calculator; Autotraducerea etc.

Lingvistic ă şiă Glotodidactic :ă Gnoseologia teoretică a formării lingvistice; Sociolingvistica, interferenţe lingvistice; Noile tehnologii

informaţionale şi comunicaţionale; Didactica limbilor moderne etc.

Literatur ă şiă Interculturalitate:ă Probleme de exegeză literară; Literatură şi identitate; Interculturalitate, multiculturalitate; Naratologie, poetică etc.

Institutul de Cercetări Filologice i Interculturale î i orientează activitatea spre:

• Identificarea şi monitorizarea cercetării în cadrul proiectelor institu ionale şi ale proiectelor de concurs.

• Echilibrarea cercetării teoretice şi aplicative. • Extinderea cooperării interna ionale prin colaborarea cu

societă ile şi re elele profesionale ale cercetătorilor.

b) Masterat În baza articolului 90 (14) al Codului Educa iei, programele de studii

superioare de master trebuie să con ină i o componentă de cercetare.

Din aceste considerente, activitatea în cadrul ciclului II se va axa pe: dirijarea ştiin ifică a tezelor de masterat; sus inerea tezelor de masterat.

c) Doctorat Înfiin ata în septembrie 2015 în temeiul Hotărсrii Guvernului

nr.1007 din 10.12.2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,

26.12.2014, nr.386-396, art.1101), Regulamentului institu ional de organizare şi desfăşurare a programelor de studii superioare de doctorat (ciclul III) şi de func ionare a şcolii doctorale în cadrul ULIM, adoptat

la Şedin a lărgită a Senatului şi Adunării Generale a cadrelor didactice

160

şi studen ilor ULIM din 29 aprilie 2015, al Metodologiei privind

organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere la ciclul III, doctorat, aprobată la Şedin a Senatului ULIM din 28 octombrie 2015,

Şcoala doctorală Ştiinţe umaniste, politice şi ale comunicării, secţia Filologie, func ionează în cadrul Facultă ii de Litere a Universită ii Libere Interna ionale din Moldova şi oferă o calificare universitară superioară, finalizată prin titlul de doctor în domeniul ştiin elor umaniste, specializarea Filologie. Ca structură institu ională, Şcoala doctorală Ştiinţe umaniste, politice şi ale comunicării, secţia Filologie, reuneşte pe to i profesorii conducători de doctorat din Facultatea de

Litere, profesorii asocia i şi pe to i doctoranzii afla i în stadii diferite de

pregătire. Şcoala Doctorală de Studii Filologice func ionează cu două module de studiu (lingvistic şi literar), în următoarele subdomenii de cercetare: 621.05. Semiotică, semantică, pragmatică; 621.04. Lexicologie şi lexicografie; terminologie şi limbaje specializate; traductologie (limba franceză, limba engleză, limba germană), 621.01. Lingvistica generală, filosofia limbajului; psiholingvistică; lingvistică informatizată; 621.03. Fonetică şi fonologie, dialectologie; istoria limbii; sociolingvistică; etnolingvistică; 621.07. Glotodidactică; 622.02. Literatură universală şi comparată; 622.01 Literatură română.

Durata studiilor doctorale cu frecven ă este de trei ani, a celor cu

frecven ă redusă - de patru ani. Primul an este rezervat unui stagiu

comun de studii doctorale avansate, în cadrul căruia doctoranzilor le este oferit un program de cursuri şi seminarii de nivel superior. Anul al doilea şi al treilea este dedicat cercetării ştiin ifice individuale a doctorandului, sub îndrumarea directă a conducătorului de doctorat desemnat, cuprinde activită i de cercetare specifice (documentare, redactare de referate, participare la întruniri tiin ifice etc.) şi se finalizează prin elaborarea, redactarea şi prezentarea tezei finale.

În conformitate cu exigen ele academice, membrii Şcolii Doctorale - profesori şi doctoranzi, în eleg că doctoratul reprezintă forma institu ională supremă de consacrare profesională, ceea ce exclude

veleitarismul şi orice altă formă de impostură. În consecin ă, singurele criterii de evaluare, promovare şi ierarhizare în cadrul Şcolii noastre vor fi valoarea personală, seriozitatea, probitatea ştiin ifică şi etică, solidaritatea colegială şi spiritul de angajare într-un proiect care ne este

comun.

161

Şcoala doctorală Ştiinţe umaniste, politice şi ale comunicării, secţia Filologie, î i propune următoarele obiective în desfă urarea activită ii colii doctorale:

încadrarea lectorilor ULIM în coala doctorală, sec ia Filologie; înscrierea în cadrul Şcolii doctorale Ştiinţe umaniste, politice şi

ale comunicării, secţia Filologie, ULIM a doctoranzilor de peste

hotarele Republicii Moldova;

lărgirea ariei de activitate a colii doctorale prin interna ionalizarea activită ii ei: participarea la formări interna ionale pentru coli doctorale; trecerea pe un nou făga al pregătirii în cadrul ciclului III – cel al interna ionalizării;

ridicarea nivelului de cercetare în cadrul colii doctorale.

d) Publicaţii - publicarea rezultatelor cercetărilor ştiin ifice şi celor doctorale în

volume monografice, culegerile ULIM şi revistele ştiin ifice „Intertext‖ i „Francopolifonie‖ sub egida ICFI şi ULIM;

- publicarea rezultatelor cercetărilor ştiin ifice şi celor doctorale în edi iile na ionale şi cele interna ionale;

- aprobarea şi difuzarea rezultatelor cercetărilor ştiin ifice prin comunicarea şi publicarea lor în ară şi peste hotare;

- perfec ionarea nivelului general al revistelor institu ionale, indexarea lor în noi baze interna ionale;

- asigurarea activită ii de redactare şi editare a lucrărilor ştiin ifico-

didactice.

e) Activităţi ştiinţifice asociative - organizarea forurilor ştiin ifice tematice în cadrul ULIM

(Colocviul interna ional anual „Francopolifonie‖, Colocviul na ional de traductologie, seminarul metodologic ―Acta didactică‖ Symposia

Studentium, alte colocvii i manifestări .a.); - coorganizarea forurilor ştiin ifice tematice interna ionale în ară i

peste hotare;

- participarea la forurile ştiin ifice tematice la nivel na ional şi interna ional.

Toate aceste componente ale cercetării la Facultatea de Litere permit punerea în valoare a rezultatelor concrete reflectate în rapoartele de

162

activitate didactico- tiin ifice anuale i de acreditare a profilului tiin ific.

Informa iile privind Profilul de cercetare, structura, activită ile şi publica iile sunt amplasate pe pagina web a institutului: http://icfi.ulim.md

VII. CORPUL PROFESORAL-DIDACTIC

Capitalul uman al facultă ii este constituit atсt din profesori cu experien ă, cсt şi din cadre tinere, cu preponderen ă absolven i ai ULIM-ului, care sunt familiariza i cu specificul curriculei disciplinare. To i profesorii facultă ii sunt beneficiari ai stagiilor de perfec ionare organizate atсt în republică, cсt şi în centrele universitare de peste hotare.

Circa 40 profesori titulari asigură procesul educa ional şi ştiin ific la facultate. 39 ș din ei sunt doctori şi doctori habilita i în filologie.

În baza Codului Educa iei al Republicii Moldova, care stipulează caracterul obligatoriu al cadrului didactic universitar de a avea titlul

tiin ific cu începere din 2018, Facultatea î i pune ca obiectiv de a motiva lectorii de la Facultatea de Litere să fie înmatricula i la Şcoala doctorală Ştiinţe umaniste, politice şi ale comunicării, secţia Filologie i de a efectua conducerea ştiin ifică a lor de către membrii Şcolii

doctorale, abilita i cu drept de conducere. Antrenarea profesorilor în activită ile de cercetare şi predare implică

un grad sporit de responsabilitate şi presta ie intelectuală. Augmentarea calită ii predării cursurilor constituie obiectivul de bază al fiecărui profesor la facultate, acest obiectiv fiind reflectat prin rezultatele

ob inute atсt în planurile individuale de activitate ale profesorilor, cсt şi în rapoartele anuale de autoevaluare ale Facultă ii.

În planul mobilită ilor academice, Facultatea de Litere din cadrul ULIM îşi propune să fie activă i prodigioasă. Profesori i studen i de la Facultate au deschis mari por i de colaborare cu universită i din UE, Coreea i China, înregistrсnd rezultate excelente. Mobilitatea academică în rсndul profesorilor de la Facultate este la ordinea zilei. Profesorii de la Litere in cursuri de lec ii în centre universitare europene. De asemenea, în contextul schimburilor de profesori, la Facultate vin cadre didactice de înaltă calificare în scopul ridicării nivelului calită ii procesului didactic.

http://www.icfi.ulim.md/

163

VIII. CONTINGENTULăDEăSTUDEN I

Studen ii Facultă ii de Litere au acces la studiile universitare de licen ă în baza legisla iei în vigoare. Sunt privilegia i candida ii care au note bune şi foarte bune la disciplina „Limba străină‖.

Numărul studen ilor la facultate variază în jurul cifrei de 400.

Specificul multilingv al contingentului marchează şi inuta comportamentală – disciplină, elegan ă, eficacitate. Studen ii se autoguvernează, exercitсnd actul decizional prin intermediul senatului studen esc al facultă ii, al sindicatului studen esc ş.a.

Augmentarea reuşitei academice a studen ilor constituie un obiectiv central al administra iei facultă ii, care determină planificarea tuturor activită ilor curriculare şi extracurriculare. Manifestarea calită ii pregătirii specialiştilor la FL se materializează în presta ia absolven ilor. Cei mai buni dintre ei duc faima universită ii şi facultă ii în diverse organisme interna ionale.

Facultatea de Litere acordă o mare aten ie extinderii posibilită ii de studiere a unor noi limbi şi culturi ale popoarelor lumii. În această ordine de idei în cadrul Facultă ii de Litere, ULIM, activează Institutul

chinez ―Confucius‖ ce are menirea de a promova limba şi cultura chineză în RM, precum şi Centrul de Cultură şi Limbă Coreeană „Se Jong‖. Numeroşi studen i ai Facultă ii beneficiază de studierea limbilor chineză şi coreeană, predate de profesori originari din China şi Coreea de Sud. De asemenea, studen ii şi masteranzii au posibilitatea să plece în ările respective pentru aprofundarea studierii acestor limbi.

De asemenea, la Facultatea de Litere se depun eforturi sus inute de deschidere spre o colaborare interna ională ce se efectuează prin: Antena Agen iei Universitare a Francofoniei (AUF), Centrul de Reu ită Universitară (CRU), programe Erasmus plus ş.a. În urma acestor

colaborări studen ii Facultă ii de Litere beneficiază de burse şi posibilită i de a-şi diversifica profilul studiilor.

IX. BAZA TEHNICO-MATERIAL ăAăFL

Facultatea de Litere dispune de săli de curs tradi ionale, laboratoare audio-video, săli multimedia, săli pentru traducerea sincronă (cabine şi aparate radio polilingve), fapt care permite asigurarea tehnică a lec iilor de traducere, audiere, mass-media, traducere consecutivă, traducere

164

sincronă, traducere specializată, traducere literară. Examenele de licen ă la limba A şi B, sus inerea proiectelor de licen ă şi master se realizează în sălile multimedia, săli echipate cu proiectoare video ce permit prezentări în stil modern a rezultatelor cercetării studen ilor.

Sălile audio-video sunt dotate cu echipament func ional, în special cu table interactive, televizoare şi magnetofoane video, calculatore, auriculare. Sălile multimedia sunt dotate fiecare cu 18 locuri

/student+locul profesorului. Echipamentul func ionează conform algoritmului tehnic formulat: lucrul individual, lucrul în perechi (la audiere), lucrul cu profesorul etc.

Laboratoarele multimedia sunt conectate la Internet, fapt ce permite

utilizarea complexă a metodelor de predare / învă are a limbilor străine.

X. EDUCA IAăEXTRACURRICULAR

Activită ile extracuriculare constituie un element indispensabil în procesul de educare a valorilor autentice, a celor general-umane,

dimensiune determinantă în condi iile comercializării din ce în ce mai evidente a filosofiei universitare în societatea postindustrială. Anume umanismul este valoarea cea mai de pre , pe care au moştenit-o

universită ile contemporane de la predecesorii lor medievali –

Universitatea Sorbona, Fran a, Universitatea din Salamanca, Spania, Universitatea din Bologna, Italia. Discu iile referitor la oscilarea universită ilor contemporane între diminuarea continuă a finan ărilor sistemelor învă ămсntului superior şi necesitatea lor de a-şi comercializa cunoaşterea şi cercetarea se axează pe făgaşul umanismului.

În această ordine de idei la FL pe parcursul celor 24 ani de existen ă s-au cristalizat tradi ii frumoase, care pun în eviden ă necesitatea pregătirii pentru via a adultă a unor specialişti capabili să se integreze plenipoten iar într-o societate în perpetuă schimbare, cu cerin e şi standarde de via ă din ce în ce mai înalte.

Pentru ca aceşti specialişti să facă fa ă nu doar exigen elor breslei profesionale, ci şi conjuncturii psiho-sociale moderne, FL organizează manifestări educative cu un con inut prolific, manifestări ce inculcă toleran a, comunicarea interculturală, echidistan a în atitudini şi aprecieri.

165

Au devenit tradi ie la FL celebrarea zilelor francofoniei, hispanofoniei, Europei. În perioadele respective sunt organizate numeroase cluburi de discu ie, mese rotunde, lec ii deschise, concursuri, olimpiade, dezbateri etc. Decanul, şefii catedrelor, ICFI se implică activ în toate manifestările, invitсnd la ele şi reprezentan i notorii ai organismelor culturale acreditate în RM, ca Alian a franceză şi Ambasada Fran ei, Ambasada Marii Britanii, Ambasada Germaniei şi centrul DAAD, Institutul Cervantes cu sediul la Bucureşti, Romсnia. În anul 2006 a fost inaugurat Centrul de Britanistică, unde studen ii FL pot beneficia de cele circa 300 surse inclusiv lexicografice, echipament

tehnic (calculator, multiplicator, televizor, DVD). Profesorii de

filologie engleză de la catedră sus in în acest centru lec ii de civiliza ie, traininguri de specialitate etc.

Studen ii sunt chema i şi, desigur, manifestă un mare interes pentru astfel de activită i, deoarece ele sunt o bună şcoală în cultivarea libertă ii expresiei, deontologiei emula iei şi corectitudinii de luare a deciziilor. Deseori gazda, dar şi garantul logistic al acestor manifestări este Departamentul Informa ional Biblioteconomic (DIB), ce pune la dispozi ia studen ilor sălile de lectură, creсnd astfel o ambian ă inconfundabilă a simbiozei între dimensiunea academică şi cea culturală a demersului educativ.

XI. SISTEMULăDEăMANAGEMENTăALăCALIT II

No iunea generică a discu iilor în jurul reformelor din sistemul învă ămсntului superior este asigurarea calităţii. Se vorbeşte foarte mult despre calitatea serviciilor educa ionale, prestate de universită i, atсt la nivel interna ional, cсt şi la nivel na ional.

Externalitatea în procesul de asigurare a calită ii studiilor universitare, despre care am vorbit mai sus şi care constă, de fapt, în procesul de acreditare externă a institu iei de către un organism

independent, interferează în mod obligatoriu cu „internalitatea‖, adică, cu procedurile intrinsece ale institu iei universitare, prin care aceasta îşi autoapreciază calitatea serviciilor educa ionale prestate.

Procesualitatea constituie pilonul fundamental în definirea şi asigurarea calită ii în general. Iată de ce tacticile procesuale la care a recurs ULIM-ul au fost judicios selectate, în strictă conformitate cu prevederile Procesului de la Bologna, de altfel, cu mult înainte de

166

aderarea Republicii Moldova la acest for european. Iată şi priorită ile tactice aplicate la nivel de procese interne:

• Crearea bazei legale interne de desfăşurare a proceselor ULIM –

adoptarea Codexului ULIM, Chişinău, 2005 i ULIM-LEX, Chi inău, 2015 (set de norme ce reglementează desfăşurarea activită ilor interne şi contribuie la men inerea integrită ii academice a institu iei).

• Elaborarea şi actualizarea planurilor de studiu şi a curriculei pe specializări;

• Implementarea noilor tehnologii informa ionale în gestionarea proceselor universitare prin:

Elaborarea şi implementarea softurilor educa ionale; Implementarea sistemelor de monitorizare şi gestionare a

procesului didactic;

Informatizarea departamentelor, accesul la Internet şi Intranet.

Creareaăsistemuluiădeăautoevaluareăintern ă– este un principiu al

gestionării calită ii, indispensabil oricărui organism economic. Universitatea este un organism economic, însă nu trebuie echivalată cu întreprinderea, deoarece universitatea produce şi promovează, în primul rсnd, valori, modelсnd şi perfec ionсnd factorul uman. Iată care sunt, deci, componentele auditului intern al calită ii procesului educa ional, operate în prezent la ULIM, inclusiv la FL:

• Monitorizarea şi evaluarea reuşitei academice a studen ilor;

• Evaluarea calită ii predării cursurilor de către profesorii ULIM; • Monitorizarea sondajul anonim al studen ilor; • Monitorizarea sondajul anonim al profesorilor;

• Evaluarea calită ii procesului educa ional de către studen i; • Evaluarea reciprocă între catedre;

• Evaluarea activită ilor ştiin ifice (cercetare, doctorat); • Gradul de angajare în cсmpul muncii a absolven ilor ULIM; • Elaborarea rapoartelor de autoevaluare;

• Evaluarea activită ilor interna ionale; • Evaluarea activită ilor extracurriculare. Aceste componente ale auditului intern al calită ii permit la nivel de

facultate ridicarea permanentă a calită ii serviciului educa ional prestat. Descentralizarea procesului de luare a deciziilor şi responsabilizarea decanului fa ă de sarcinile manageriale cotidiene i de perspectivă rentabilizează rezultatele activită ilor didactico-ştiin ifice.

167

Bibliografie



2. Assemblée Parlementaire du Conseil de l’Europe. Recommandation 1383

(1998). Diversification linguistique. [Accesat 19. 09. 2016]. Disponibil:






6. Galben A. Necesitatea adoptării conceptului educa ional na ional unic. In: Moldova Suverană, 2003, 22 mai, p. 5.

7. Galben A. ULIM: 1992-2002. Pagini de istorie. Chişinău: ULIM, 2012. 276 p.

8. Galben A., I. Bostan, G. Belostecinic. Moldova şi învă ămсntul Universitar European. In: Moldova şi Lumea, 2003, nr. 5-6, p.10.

9 Ghid de implementare a Sistemului Na ional de Credite de Studiu. Aprobat

prin Hotărсrea Colegiului M.E.T.S. nr. 31 din 23.02.2006, pus în aplicare prin ordinul nr. 140 din 25.02.06, nr.07-13-468 din 17.08.2005. [Accesat la



10 Gu u Ana. Calitatea învă ămсntului superior – experien a ULIM. In: Literatura

şi arta, 2006, 20 aprilie, p. 7.

11 Gu u Ana. Higher Education Policy development in Republic of Moldova. In:

Materialele seminarului European Neighborhoods Policy and Eastern

Partnership: achievements, obstacles and perspectives, 5-7 mai 2011, Chişinau. Chişinău: ASEM. 2011.

12 Gu u Ana. Universitas Europaea. Chişnău: ULIM, 2012. 155 p. 13 Implementarea spa iului european al înva ămсntului superior în Republica


14 Magna Charta Universitatum, 1988. [Accesat la 17.08.2016]. Disponibil:


15 ParlamentaryAssembly.Recommandation1762(2006). [Accesat la 17.08.2016].

Disponibil: http://assembly.Coe.int/docuemnts/adoptedtext/ta06

16 Procesului de la Bologna – caiet de sarcini pentru Republica Moldova:

Materialele seminarului interna ional, 8-9 decembrie 2005, Chişinău. [Accesat la 17.08.2016]. Disponibil:



168

17 Quality Convergence Study. [Accesat la 09.01.2016]. Disponibil:



18 Standards and Guidelines for Quality Assurance in the European Higher



19 Hotărсrea Nr. 1007 din 10.12.2014 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea studiilor superioare de doctorat, ciclul III. Publicat: 26.12.2014 în Monitorul Oficial Nr. 386-396art Nr : 110

20 Prus E, Untilă V. Ştiin a filologică în cadrul universitar: căutări şi realizări. Chişinău: ULIM, 2009.

Autor:

AnaăGU U,ăPrim-Vicerector ULIM, prof. univ., dr.

Complet ri: Ludmila HOMETKOVSKI, conf. univ., dr.

Angela SAVIN-ZGARDAN, dr.hab. prof.univ.







169



CONCEPTULăEDUCA IONALăALăFACULT IIăINFORMATIC ,ă

INGINERIEă IăDESIGNăULIMăPENTRUăANII 2015-2020

(Edi ieărev zut )

170


Tehnologiile informa ionale influen ează puternic dezvoltarea societă ii în toată lumea. Ştiin a şi industria, economia şi comer ul, politica, arta şi medicina utilizează pe larg sisteme informatice, baze de date, re ele informatice şi calculatoare.

Pornind de la faptul dat şi luсnd în considerare necesită ile pie ei de muncă, la ULIM a fost fondată în anul 1999 Facultatea de Informatică şi Inginerie în baza deciziei respective a Ministerului Educa iei, cu schimbarea denumirii în FacultateaăInformatic ,ăInginerieă iăDesignăla şedin a Senatului ULIM din iunie 2015.

Facultatea de Informatică, Inginerie i Design pregăteşte specialişti de înaltă calificare la mai multe specialită i, dintre care, cele mai importante sunt: Tehnologii informa ionale, Calculatoare, Informatică Aplicată, Design interior, Design vestimentar. Studiile se efectuează în limbile romсnă, rusă şi engleză. Toate specialită ile sunt extrem de solicitate pe pia a muncii din ară şi din străinătate.

Pregătirea de bază a specialiştilor se efectuează la catedrele ―Tehnologii informa ionale i calculatoare‖ şi ―Design‖, unde activează doctori habilita i, doctori în ştiin e, profesori universitari şi conferen iari universitari cu înaltă experien ă universitară şi ştiin ifică, bine cunoscu i atсt în Republica Moldova, cсt şi peste hotare.

Facultatea dispune de săli de informatică moderne, echipate cu

calculatoare de ultima genera ie, în care se realizează lucrări de laborator, de proiectare şi cercetare ştiin ifică. Toate sălile de

informatică sunt conectate la Internet. Datorită nivelului înalt de instruire a specialiştilor, la facultate îşi fac studiile cetă eni nu doar din Republica Moldova, ci şi din alte ări: Siria, Congo, Coreea de Sud etc.

După absolvirea ciclului universitar, studiile superioare sunt continuate la ciclul al II-lea – masterat şi ciclul al III-lea – doctorat.

Acestea deschid noi perspective şi posibilită i întru ob inerea unor func ii avansate în institu ii publice şi private din ară şi peste hotare.

Luсnd în considerare interesul sporit fa ă de tehnologiile informa ionale şi design, a fost elaborată Concep ia facultă ii Informatică, Inginerie i Design, care serveşte drept unul dintre documentele de bază în activită ile Facultă ii de Informatică, Inginerie i Design a ULIM. Totodată, Concep ia poate fi completată şi

dezvoltată în continuare.

171

II. SCOPULăŞIăOBIECTIVELE

Scopulă Concep ieiă constă în stabilirea direc iilor de dezvoltare a

facultă ii de Informatică, Inginerie i Design (FIID) în domeniile de instruire, educa ie, ştiin ă şi rela ii interna ionale.

ObiectiveleăConcep ieiăsunt următoarele: Formularea concep iei educa ionale a FIID. Formularea principiilor de bază ale procesului educa ional la

FIID.

Descrierea specialită ilor curente ale facultă ii şi stabilirea noilor specialită i de perspectivă, a căror deschidere este rezonabilă în cadrul facultă ii.

Aprecierea formelor de pregătire a specialiştilor. Analiza contingentului de studen i şi formularea politicilor de

formare a acestuia.

Monitorizarea spa iilor de instruire şi elaborarea noilor principii de amplasare a catedrelor în scopul îmbunătă irii managementului.

Cercetarea laboratoarelor şi atelierelor facultă ii, a echipamentelor utilizate, stabilirea problemelor şi elaborarea propunerilor privind crearea laboratoarelor noi, avсnd în vedere necesită ile procesului de instruire şi luсnd în considerare tendin ele dezvoltării tehnologiilor informa ionale ale calculatoarelor şi designului.

Determinarea institu iilor în care studen ii îşi vor face stagiul. Formularea concep iei privind lucrul asupra tezelor /proiectelor

de licen ă. Formularea propunerilor privind îmbunătă irea calită ii procesului

de studii.

Formularea măsurilor pentru sporirea reuşitei şi responsabilită ii studen ilor.

Stabilirea obiectivelor în domeniul cercetărilor ştiin ifice la FIID. Determinarea direc iilor ştiin ifice şi a grupelor de lucru în cadrul

FIID.

Descrierea cooperărilor ştiin ifice la FIID. Analiza principiilor de management la nivel de facultate şi

elaborarea propunerilor pentru modificările manageriale.

172

Analiza asigurării facultă ii cu cadre didactico-ştiin ifice şi elaborarea măsurilor privind angajarea cadrelor didactice titulare la

catedre şi ridicarea eficien ei manageriale. Stabilirea centrelor educa ionale în cadrul incubatoarelor

educa ionale. Studiul cu privire la perspectivele de dezvoltare a FIID.

III. SCURTăISTORICăALăFACULT II

Facultatea Informatică, Inginerie i Design a fost fondată prin ordinul rectorului nr. 23 din 16.03.1999, conform deciziei Ministerului

Educa iei nr. 0212 din 20.01.1999 şi licen ei pentru pregătirea specialiştilor în domeniul ingineriei, la următoarele specialită i:

Microelectronică. Sisteme optoelectronice.

Metrologie, control şi certificarea produc iei. Tehnologia prelucrării materialelor. Facultatea de Informatică, Inginerie i Design a fost impulsionată de

către Conven ia de colaborare între Universitatea Liberă Interna ională din Moldova şi Institutul de Fizică Aplicată al Academiei de Ştiin ă din Moldova din 22.02.1999, confirmată prin semnăturile rectorului ULIM, acad. A. Galben şi ale directorului Institutului de Fizică Aplicată (IFA) al AŞM L. Culiuc, profesor universitar şi aprobată de Preşedintele Academiei de Ştiin e a Moldovei. Conven ia de colaborare a specificat disponibilitatea IFA pentru efectuarea lucrărilor de laborator şi a cercetărilor ştiin ifice ale studen ilor şi cadrelor didactice ULIM, prin utilizarea bazei materiale şi asigurarea cu personal ştiin ifico–didactic

de înaltă calificare pentru realizarea disciplinelor de specialitate şi specializare promovate în cadrul facultă ii.

În anul universitar 1999-2000 studen ii au fost înmatricula i doar la specialitatea ―Microelectronică‖, formсnd două grupe, una cu predare în limba engleză şi alta cu predare în limba rusă. Prima promo ie de ingineri la specialită ile ―Microelectronică‖ şi ―Calculatoare‖ a fost lansată în cadrul facultă ii în anul universitar 2003-2004.

Concomitent, a fost perfectat şi planul de studii la specialitatea ―Informatică‖ cu specializarea în ―Informatică şi limbi moderne aplicate‖, la specialitatea ―Calculatoare‖, cu specializarea în

173

―Calculatoare şi re ele‖, iar mai tсrziu şi la specialitatea ―Tehnologii informa ionale‖. Perfectarea tuturor planurilor s-a efectuat cu

consultarea planurilor la specialită ile men ionate din diverse universită i, în scopul asigurării compatibilită ii planurilor de studiu cu centre universitare competitive - scop urmărit şi de Sistemul European de Credite Transferabile (ECTS).

În anul de studii 2006-2007 FIID a fost acreditată, ceea ce demonstrează nivelul înalt de pregătire şi prestan ă academică al personalului didactic, prezen a bazei tehnico-materiale corespunzătoare şi a structurilor adiacente specificate în legisla ia cu privire la învă ămсntul superior.

IV. CARACTERIZAREAăSPECIALIT ILOR

4.1. Specialitatea “Calculatoare” (526.1)

Domeniul general de studii: 52 Inginerie şi activită i inginereşti Domeniulădeăformareăprofesional : 526 Ingineria sistemelor şi calculatoarelor

Specialitatea: 526.1 Calculatoare

Num rulătotalădeăcrediteădeăstudiu: 240

Titlul: Inginer licen iat

Pregătirea specialiştilor cu studii superioare la specialitatea ―Calculatoare‖ se efectuează prin învă ămсnt cu frecven ă şi cu frecven ă redusă. Durata studiilor cu frecven ă este de 4 ani, la frecven ă redusă - de 5 ani.

Scopulă iă misiuneaă programului de studiu: acest program î i propune să formeze speciali ti IT ce ar putea rapid să se integreze în cсmpul muncii, avсnd cuno tin e i abilită i conform cerin elor angajatorilor. Programul de studiu a fost conceput pentru a lua în considerare cuno tin ele fundamentale i de specialitate, precum i instrumentele software i hardware care se utilizează pe larg în activitatea de zi cu zi în cadrul activită ii companiilor specializate.

Programul este adaptat în baza cerin elor acestor companii de

dezvoltare software, hardware i prestatoare de servicii informa ionale,

174

precum i a standardelor europene în domeniul TIC pentru studii superioare.

Profilulăocupa ionalăalăabsolventului:ăabsolven ii vor putea activa în func ie de: programatori de aplica ii i servere; programatori pentru aplica ii client Web sau mobile; dezvoltatori i administratori de baze de date; administratori de re ele i securitate informa ională; testeri i ingineri de asigurare a calită ii produselor software i hardware; în alte activită i similare din domeniul TIC.

Finalit iă deă studiu:ă la finalizarea acestui program de studiu

studentul va da dovadă de următoarele:

Cuno tin e

1.1. Să descrie caracteristicile relevante ale componentelor hardware i software, precum i aplicarea lor practică.

1.2. Să identifice cerin ele problemelor din lumea reală, să analizeze complexitatea i să evalueze fezabilitatea solu iilor utilizсnd tehnologii informa ionale moderne.

1.3. Să cunoască principiile programării i utilizării aplica iilor Web i mobile.

1.4. Să explice construc ia, topologia i tipurile re elelor de calculatoare.

1.5. Să în eleagă construc ia internă a calculatorului i principiul său de func ionare.

1.6. Să cunoască terminologia inginerească în limba engleză. Abilit i 2.1. Să explice teoriile i conceptele esen iale, precum i metodele

matematice relevante pentru calcule, re ele de calculatoare i aplica ii informatice.

2.2. Să testeze programe i echipamente hardware. 2.3. Să aplice cuno tin ele teoretice în programarea aplica iilor

desktop, Web i mobile. 2.4. Să dezasambleze i să asambleze păr ile componente ale

calculatorului.

2.5. Să aplice cuno tin ele în domeniul limbii engleze pentru a participa la diferite conferin e, manifestări, simpozioane interna ionale.

2.6. Să identifice cele mai relevante cerin e din domeniul

175

calculatoarelor, inclusiv protec ia datelor i a drepturilor

proprietă ii intelectuale. Competen e

3.1. Să aplice diferite tehnici de programare pentru solu ionarea problemelor de inginerie, business, domeniul aplicativ.

3.2. Să construiască, să administreze i să asigure buna func ionare a calculatorului i a re elelor de calculatoare.

3.3. Să elaboreze planul de autoinstruire i îmbunătă ire a performan elor personale pe parcursul carierei profesionale.

3.4. Să participe eficient în grupuri de lucru la solu ionarea problemelor în domeniul calculatoarelor.

3.5. Să comunice eficient atсt verbal, cсt i prin utilizarea diferitor medii de comunicare.

4.2. Specialitatea “Tehnologii informaţionale” (526.2)

Domeniul general de studii: 52 Inginerie şi activită i inginereşti Domeniulădeăformareăprofesional : 526 Ingineria sistemelor şi calculatoarelor

Specialitatea: 526.2 Tehnologii informa ionale


Titlul: Inginer licen iat

Studiile superioare la specialitatea ―Tehnologii informa ionale‖ se efectuează prin învă ămсnt cu frecven ă şi cu frecven ă redusă. Durata studiilor cu frecven ă este de 4 ani, la frecven a redusă - 5 ani.

Scopulă iă misiuneaă programuluiă deă studiu:ă acest program î i propune să formeze speciali ti IT ce ar putea rapid să se integreze în cсmpul muncii, avсnd cuno tin e i abilită i conform cerin elor angajatorilor. Programul de studiu a fost conceput pentru a lua în considerare cuno tin ele fundamentale i de specialitate, precum i instrumentele software care se utilizează pe larg în activitatea de zi cu zi în cadrul activită ii în companiile specializate. Programul este

adaptat în baza cerin elor acestor companii de dezvoltare software i prestatoare de servicii informa ionale, precum i a standardelor europene în domeniul TIC pentru studii superioare.

Profilulăocupa ionalăalăabsolventului:ăabsolven ii vor putea activa în func ie de: programatori de aplica ii i servere; programatori pentru

176

aplica ii client Web sau mobile; dezvoltatori i administratori de baze de date; administratori de re ele i securitate informa ională; testeri i ingineri de asigurare a calită ii produselor software i în alte activită i similare din domeniul TIC.

Finalit iă deă studiu:ă la finalizarea acestui program de studiu

studentul va da dovadă de următoarele: Cuno tin e

1.1 Să explice teoriile i conceptele esen iale, precum i metodele matematice relevante pentru calcule, re ele de calculatoare i aplica ii informatice.

1.2 Să descrie caracteristicile relevante ale componentelor hardware i software, precum i aplicarea lor practică.

1.3 Să cunoască principiile programării i utilizării aplica iilor Web i mobile.

1.4 Să descrie fazele i modelele ciclului de dezvoltare a produselor software.

1.5 Să în eleagă modul de func ionare a sistemelor informatice i a bazelor de date.

1.6 Să cunoască terminologia inginerească în limba engleză. Abilit i 2.1 Să programeze în diverse limbaje de programare. 2.2 Să testeze i să asigure calitatea produselor i serviciilor

software dezvoltate.

2.3 Să aplice cuno tin ele teoretice în programarea aplica iilor desktop, Web i mobile.

2.4 Să elaboreze i să gestioneze sisteme informatice i baze de date.

2.5 Să aplice cuno tin ele în domeniul limbii engleze pentru a participa la diferite conferin e, manifestări, simpozioane interna ionale.

2.6 Să identifice cele mai relevante cerin e ale tehnologiilor informa ionale, inclusiv protec ia datelor i a drepturilor

proprietă ii intelectuale. Competen e

3.1 Să aplice diferite tehnici de programare pentru solu ionarea problemelor de inginerie, business, domeniul aplicativ.

3.2 Să aplice cuno tin ele teoretice în gestionarea eficientă a

177

bazelor de date.

3.3 Să elaboreze planul de autoinstruire i îmbunătă ire a performan elor personale de-a lungul carierei profesionale.

3.4 Să participe eficient în grupuri de lucru la solu ionarea

problemelor în domeniul tehnologiilor informa ionale. 3.5 Să comunice eficient atсt verbal, cсt i prin utilizarea diferitor

medii de comunicare.

3.6 Să identifice cerin ele problemelor din lumea reală, să analizeze complexitatea i să evalueze fezabilitatea solu iilor utilizсnd tehnologii informa ionale moderne.

4.3. Specialitatea “Informatica Aplicată” (444.3)

Domeniul general de studii: 44 Ştiin e exacte

Domeniulădeăformareăprofesional : 444 Informatică

Specialitatea: 444.3 Informatica Aplicată


Titlul: Licen iat în tiin e exacte

Studiile superioare la specialitatea ―Informatica Aplicată‖ se efectuează prin învă ămсnt cu frecven ă şi frecven a redusă. Durata studiilor cu frecven ă este de 3 ani, la frecven a redusă durata studiilor este de 4 ani

Scopulă iă misiuneaă programuluiă deă studiu:ă acest program î i propune să formeze speciali ti IT ce ar putea rapid să se integreze în cсmpul muncii, avсnd cuno tin e i abilită i conform cerin elor angajatorilor. Programul de studiu a fost conceput pentru a lua în considerare cuno tin ele fundamentale i de specialitate, precum i instrumentele software, care se utilizează pe larg în activitatea de zi cu zi în cadrul activită ii companiilor specializate. Programul este adaptat

în baza cerin elor acestor companii de dezvoltare software i prestatoare de servicii informa ionale, precum i a standardelor europene în domeniul TIC pentru studii superioare.

Profilulăocupa ionalăalăabsolventului:ăabsolven ii vor putea activa

în func ie de: programatori de aplica ii i servere; programatori pentru aplica ii client Web sau mobile; dezvoltatori i administratori de baze de date; web-designer; operatori de instrumente specializate multimedia

i în alte activită i similare din domeniul TIC.

178

Finalit iădeăstudiu:ă la finalizarea programului de studiu studentul

va da dovadă de următoarele: Cuno tin eă 1.1 Să explice teoriile i conceptele esen iale, precum i metodele

matematice relevante pentru calcule, re ele de calculatoare i aplica ii informatice.

1.2 Să cunoască principiile programării i utilizării aplica iilor Web i mobile.

1.3 Să cunoască programe aplicative în grafică, multimedia i în managementul informa ional.

1.4 Să în eleagă construc ia sistemelor expert i a sistemelor inteligente.

1.5 Să cunoască terminologia din domeniul informaticii în limba engleză.

Abilit i 2.1 Să programeze în diverse limbaje de programare.

2.2 Să aplice cuno tin ele teoretice în programarea aplica iilor desktop, Web i mobile.

2.3 Să proiecteze i să implementeze sisteme inteligente de calcul. 2.4 Să aplice cuno tin ele în domeniul limbii engleze pentru a

participa la diferite conferin e, manifestări, simpozioane interna ionale.

2.5 Să identifice cele mai relevante cerin e ale informaticii, inclusiv

protec ia datelor i a drepturilor proprietă ii intelectuale. Competen e

3.1 Să aplice diferite tehnici de programare pentru solu ionarea problemelor de inginerie, business, domeniul aplicativ.

3.2 Să elaboreze planul de autoinstruire i îmbunătă ire a performan elor personale de-a lungul carierei profesionale.

3.3 Să participe eficient în grupuri de lucru la solu ionarea problemelor în domeniul informaticii.

3.4 Să comunice eficient atсt verbal, cсt i prin utilizarea diferitor

medii de comunicare.

3.5 Să identifice cerin ele problemelor din lumea reală, să analizeze complexitatea i să evalueze fezabilitatea solu iilor utilizсnd tehnologii informa ionale moderne.

179

4.4. Specialitatea “Design vestimentar” (214.1) Domeniul general de studii: 21 Arte

Domeniulădeăformareăprofesional : 214 Design

Specialitatea: 214.1 Design vestimentar


Titlul: Licen iat în arte

Studiile superioare la specialitatea ―Design vestimentar‖ se efectuează doar prin învă ămсnt cu frecven ă. Durata studiilor cu frecven ă este de 4 ani.

Scopulăşiămisiuneaăprogramuluiădeăstudiu:ăProgramul de studii la

specialitatea 214.1 Design vestimentar preconizează pregătirea multidisciplinară a specialiştilor în domeniul designului vestimentar, urmărind implementarea şi dezvoltarea aptitudinilor artistico-plastice şi constructiv-tehnologice în domeniul artei, designului şi proiectării de produse vestimentare care în colaborare cu alte direc ii disciplinare

socio-umane şi generale, contribuie la formarea profesională a viitorului designer de vestimenta ie. O importan ă majoră se acordă disciplinelor de specialitate ce in de cunoaşterea materiilor prime, a tehnicilor şi tehnologiilor moderne în domeniul designului şi proiectării de produse vestimentare, de aplicarea proiectării asistate de calculator în domeniu. O latură distinctivă importantă a programului reprezintă posibilitatea de a alege în procesul de studii la ciclul licen ă o direc ie concretă de formare a viitorului designer vestimentar, modulele

op ionale elaborate oferind posibilitatea de a se orienta spre studii la

ciclul masterat în astfel de domenii precum: performan e în design vestimentar, designul structurilor şi produselor din tricot şi designul textil.

Profilulă ocupa ională ală absolventului:ă Absolventul specialită ii „Design vestimentar” la finele studiilor va ob ine titlul de Licen iatăînăArte şi va avea posibilitatea de a-şi desfăşura activitatea de proiectare artistică, tehnologică si constructivă a produselor de îmbrăcăminte, în mod individual sau în cadrul firmelor de confec ii textile, fiind capabil sa activeze în func ie de designer în domeniul proiectării vestimenta iei, designer-stilist sau designer al unui salon (casă) de modă. De asemenea, va avea posibilitatea de a aplica abilită ile sale profesionale

180

în cadrul activită ilor artistice-expozi ionale (complexe expozi ionale, centre comerciale ş.a). Absolven ii programului de studiu al specialită ii „Design vestimentar” a cilului licen ă pot beneficia de angajări atсt pe pia a muncii din republică, cсt şi peste hotare, avсnd posibilitatea de a activa în calitate de: designer vestimentar, designer

stilist, designer în industria textilă, pictor în atelier de crea ie, pictor de costume de teatru sau film, cadru didactic în institu ii de învă ămсnt preuniversitar, designer vestimentar-consultant, designer cercetător etc.

Finalit iă deă studiu: La finalizarea acestui program de studii

studentul va:

Cunoştin eă 1.1 Cunoa te caracteristicile de bază ale artelor (populară,

decorativă) şi particularită ile de proiectare a vestimenta iei cu elemente artistice;

1.2 defini principiile de compozi ie a colec iilor vestimentare;

1.3 în elege terminologia specifică domeniului design vestimentar în comunicarea verbală şi activitatea de proiectare;

1.4 defini noile tendin e ale modei; 1.5 identifica noile tendin e în dezvoltarea softurilor utilizate în

designul vestimentar.

Abilit iă 2.1 Aplica cel pu in o limbă străină în studiu şi cercetare;

2.2 experimenta concep ional, stilistic şi tehnologic diferite variante de piese vestimentare;

2.3 lucra atсt independent, cсt şi în echipă în activitatea de crea ie;

2.4 utiliza tehnologiile informa ionale şi proiectarea asistată de calculator în crea ie şi cercetare;

2.5. cerceta pia a şi va efectua studii de marketing, necesare pentru realizarea noilor colec ii vestimentare.

Competen eă 3.1 Crea, proiecta şi confec iona diverse produse vestimentare;

3.2 aprecia lucrările practice pentru a distinge valoarea operei de artă de nonvaloare;

3.3 proiecta produse vestimentare aplicînd diverse metode artistice, constructive şi tehnologice;

3.4 proiecta produse vestimentare cu ajutorul sistemelor actuale

CAD/CAM.

181

4.5. Specialitatea “Design interior” (214.2)

Domeniul general de studii: 21 Arte

Domeniulădeăformareăprofesional : 214 Design

Specialitatea: 214.2 Design interior

Num rulătotalăde credite de studiu: 240

Titlul: Licen iat în arte

Studiile superioare la specialitatea ―Design interior‖ se efectuează doar prin învă ămсnt cu frecven ă. Durata studiilor este de 4 ani.

Scopulăşiămisiuneaăprogramuluiădeăstudiu:ăProgramul de studii la

specialitatea 214.2 Design interior preconizează pregătirea multidisciplinară a specialiştilor în domeniul designului interior, urmărind implementarea şi dezvoltarea aptitudinilor artistico-plastice şi constructiv-tehnologice în domeniul artei, designului şi proiectării de interioare, care în colaborare cu alte direc ii disciplinare socio-umane şi generale contribuie la formarea profesională a viitorului designer. O importan ă majoră se acordă disciplinelor de specialitate ce in de cunoaşterea materiilor prime, a tehnicilor şi tehnologiilor moderne în domeniul designului şi proiectării de interior, precum şi de aplicarea

intensivă a proiectării asistate de calculator în domeniu. O latură distinctivă importantă a programului reprezintă posibilitatea de a alege

în procesul de studii la ciclul licen ă a unei direc ii concrete de dezvoltare a viitorului designer de interior, moduleleă op ionale

elaborate oferind posibilitatea de a se orienta spre studii la ciclul

masterat în astfel de domenii precum: Tehnologii moderne în design interior, Arta populară în design interior şi Performan e în design grafic. Pentru doritorii de a urma o carieră în învă ămсntul preuniversitar este posibilitatea de a solicita suplimentar Modulul

Psihopedagogic.

Profilulă ocupa ională ală absolventului:ă Absolventul specialită ii „Design interior” la finele studiilor va ob ine titlul de Licen iată înăArte şi va avea posibilitatea de a desfăşura o activitate creativ-

aplicativă în cadrul etapelor de proiectare artistica, tehnologică şi constructivă, ce ine de amenajarea spa iilor interioare de diverse tipuri. Absolven ii programului de studiu al specialită ii „Design interior” a

cilului licen ă pot beneficia de angajări atсt pe pia a muncii din republică, cсt şi peste hotare, avсnd posibilitatea de a activa în calitate

182

de: designer de interior, designer în industria mobilei, designer de accesorii, designer grafician, pictor în ateliere de crea ie, pictor-scenograf de teatru sau film, cadru didactic în institu ii preuniversitare, designer-consultant, designer cercetător etc. Absolven ii ciclului licen ă vor avea posibilitatea de angajare în cadrul următoarelor institu ii: companii de stat şi private, ministere de profil din Republica Moldova,

institu ii universitare şi preuniversitare; institu ii de cercetare ştiin ifică etc.

Finalit iădeăstudiuă La finalizarea acestui program de studiu studentul va:

Cunoştin eă 1.1 Cunoa te caracteristicile de bază ale artelor (populară,

decorativă) şi particularită ile de proiectare a interiorului cu elemente artistice;

1.2 în elege terminologia specifică domeniului design interior în comunicarea verbală şi activitatea de proiectare;

1.3 identifica stiluri şi tendin e noi în domeniul designului interior şi al accesoriilor de interior;

1.4 identifica tendin e noi în dezvoltarea softurilor utilizate in proiectarea interiorului.

Abilit iă 2.1 Aplica cel pu in o limbă străină în studiu şi cercetare;

2.2 experimenta concep ional, stilistic şi constructiv diferite variante de amenajări de interioare;

2.3 lucra atсt independent, cсt şi în echipă în activitatea de crea ie;

2.4 utiliza tehnologiile informa ionale şi proiectarea asistată de

calculator în crea ie şi proiectare;

2.5. cerceta pia a şi va efectua studii de marketing, necesare la elaborarea unui nou proiect de interior.

Competen eă 3.1 Concepe şi proiecta spa ii interioare de diverse tipuri; 3.2 aprecia lucrările practice pentru a distinge valoarea unei operei

de artă de cea cu nonvaloare;

3.3 proiecta interioare aplicсnd diverse metode artistice, constructive şi grafice;

3.4 proiecta interioare cu ajutorul sistemelor actuale CAD.

183

V. CRITERIILEăŞIăPRINCIPIILEăEDUCA IONALEăALEăULIM PRIN PRISMA FIID

Concep ia educa ională a Facultă ii de Informatică, Inginerie i Design este derivată din Concep ia ULIM, avсnd la temelia constituirii sale aceiaşi parametri care au fost compatibiliza i cu specificul

specialită ilor inginereşti, iar procesul didactic la FIID este organizat prin învă ămсnt cu frecven ă şi cu frecven ă redusă în conformitate cu Regulamentulădeăorganizareăşiădesf şurareăaăprocesuluiădidacticăla

Universitateaă Liber ă Interna ional ă dină Moldovaă înă bazaăsistemului de credite transferabile (ECTS).

Clasicismul universitar promovat la facultate ine de dezvoltarea şi extinderea în continuare a tradi iilor universitare clasice privind accesibilitatea la studii pentru toate categoriile popula iei, atсt pentru tinerii dota i, cсt şi pentru cei cu dezabilită i şi defavoriza i din punctul de vedere financiar. Clasicismul presupune, de asemenea, asigurarea

unui echilibru între cunoştin ele la disciplinele fundamentale şi cele de specializare acumulate în mod teoretic şi practic, formarea şi promovarea la studen i a elementului creativ, inova ional prin atragerea celor dota i în procesul de activitate ştiin ifică. Interna ionalizareaă procesuluiă educa ional, desfăşurat la facultate, presupune, în primul rсnd, extinderea colaborării cu centrele ştiin ifice, universitare performante din ară şi peste hotare, integrarea în spa iul educa ional european. În ultimul timp tot mai clar se conturează procesul de extindere a Uniunii Europene, prin aderarea la

ea a noi ări, inclusiv a Romсniei, iar în perspectivă, incontestabil, şi Republica Moldova se va constitui ca ară membră a Uniunii Europene, ca unica modalitate ce va contribui la solu ionarea problemelor social-

economice, la dezvoltarea şi păstrarea tradi iilor etnoculturale ale popula iei, la extinderea posibilită ilor de acces la valorile culturale, ştiin ifice şi general-umane de pe mapamond.

Neposedсnd resurse energetice, economia ării fiind într-o

interminabilă fază de tranzi ie, lipsită de o industrie modernă viabilă, Republica Moldova nu are altă cale de a fi în arealul ărilor avansate economic, cu înalt nivel de via ă al popula iei, decсt prin promovarea sistemului educa ional modern, compatibil şi competitiv cu sistemul

educa ional promovat în ările avansate din punctul de vedere

184

economic. Numai prin promovarea sistemului educa ional modern vom avea acces la tehnologiile avansate, vom beneficia de toate avantajele

societă ii moderne. Din aceste considerente, aderarea Republicii

Moldova la toate conven iile, ce in de modernizarea procesului instructiv-educa ional în comunitatea ărilor europene, este de primă importan ă. Sus inem aderarea Republicii Moldova la Procesul de la Bologna, fenomen care dă posibilitate de integrare a concep iei educa ionale ULIM prin concep ia educa ională na ională în sistemul de valori universitare europene şi mondiale.

Avantajele aderării la sistemul educa ional european unic in, în primul rсnd, de recunoaşterea reciprocă a calificărilor şi diplomelor; trecerea la Sistemul European de Credite Transferabile (ECTS), fapt ce

facilitează mobilitatea interuniversitară a studen ilor şi asigură evaluarea corectă a cunoştin elor acumulate pe parcursul anilor de studii.

Regionalizareaă înv mântuluiă universitară în nici un caz nu trebuie să fie confundată cu provincializarea învă ămсntului. Această no iune ine, în primul rсnd, de dezvoltarea socio-economică regională şi, în func ie de profilul industrial promovat, se solicită specialişti în domenii inginereşti, a căror formare profesională poartă amprenta acestui specific regional, constituind o parte componentă a interna ionalizării procesului educa ional.

În tendin ele actuale ce in de dezvoltarea învă ămсntului modern predomină educa ia inova ională, educa ie bazată pe integrarea celor mai actuale şi eficiente tehnologii educa ionale cu activitatea de cercetare ştiin ifică în conformitate cu cerin ele culturale şi economice ale societă ii. Cercetarea ştiin ifică universitară a cadrelor didactice şi antrenarea în această activitate a studen ilor este o strategie importantă în promovarea şi asigurarea calită ii învă ămсntului, ajustat la cerin ele pie ei, în formarea specialistului de profil ingineresc, capabil să activeze în orice ară, promovсnd inova iile. Anume aplicarea în procesul de instruire a realizărilor ştiin ifice actuale în domeniile profesate îi poate oferi studentului o pregătire ce-i va asigura

competitivitate pe pia a muncii. Scopurile ce in de eficientizarea procesului instructiv se realizează

prin:

185

asigurarea prin instruire a acumulărilor de cunoştin e la nivel ştiin ific şi creativ modern, orientate spre formarea identită ii profesionale cu calită i multilaterale;

formarea abilită ilor de aplicare a tehnicii de calcul şi a limbajelor de programare la solu ionarea problemelor cu privire la sisteme şi tehnologii informa ionale, la proiectarea asistată de calculator a dispozitivelor şi circuitelor electronice;

perfec ionarea continuă a planului cadru, precum şi a programelor

analitice la disciplinele op ionale pentru specializările promovate în cadrul facultă ii, în conformitate cu cerin ele noilor tehnologii educa ionale, utilizarea în procesul de studii a activită ilor cu caracter organiza ional, metodico-didactic şi ştiin ific;

utilizarea noilor tehnologii educa ionale, inclusiv a studiilor la

distan ă, formarea continuă a specialistului; consolidarea bazei tehnico-materiale pentru efectuarea lucrărilor

practice şi de laborator la disciplinele de specialitate şi specializare;

asigurarea compatibilită ii programelor de studiu cu cerin ele societă ii;

utilizarea posibilită ilor altor universită i în vederea promovării noilor metodologii educa ionale;

extinderea colaborării interuniversitare, atсt în Republica Moldova, cсt şi în arealul European.

Promovarea tehnologiilor educa ionale moderne în procesul didactic, desfăşurat în cadrul facultă ii, presupune următoarele activită i:

utilizarea re elei Internet ca sursă informa ională de alternativă în scopuri educa ionale şi ale cercetărilor ştiin ifice;

îmbunătă irea con inutului lucrărilor de laborator prin utilizarea calculatorului, implementarea softurilor specializate pentru modelarea

la calculator a componentelor şi dispozitivelor electronice şi a proceselor tehnologice;

utilizarea înregistrărilor video şi a CD cu suporturi de curs la

disciplinele de specializare;

organizarea şi promovarea studiilor la distan ă; promovarea ideii creării unui spa iu educa ional european unic.

Este greu a concepe astăzi procesul de predare / învă are a disciplinelor inginereşti conform standardelor curriculare moderne fără

186

aplicarea noilor tehnologii (tehnica audio /video, tehnica de calcul,

proiectarea /modelarea asistată de calculator, Internetul etc). Actualmente nivelul atins în dezvoltarea tehnicii de calcul este, în mare măsură, determinat de posibilită ile ce le oferă tehnologiile avansate, inclusiv ale microelectronicii ce asigură elaborarea şi fabricarea componentelor electronice performante. Activitatea ştiin ifică în domeniul dat ine de elaborarea suportului teoretic adecvat pentru utilizarea practică a realizărilor în ştiin a inginerească, care se bazează pe matematică şi disciplinele fundamentale despre natură şi fenomenele ei. Pregătirea specialiştilor de o înaltă calificare inginerească, mai ales la specialită ile ce in de electronică şi informatică, de calculatoare şi re ele de calculatoare, de informatică şi limbi moderne aplicate, impune necesitatea însuşirii disciplinelor vizсnd analiza şi sinteza dispozitivelor numerice, a ingineriei calculatorului, a limbajelor şi tehnicilor de programare şi a grupului de discipline op ionale pe profilul specializării, astfel îl plasează pe specialist în sistemul de vсrf al ştiin ei şi tehnicii; cunoaşterea limbilor moderne la un nivel profesionist

perfect prin studiereaăaprofundat ăaălimbilorăstr ine, ceea ce asigură o prioritate evidentă pentru tсnărul specialist în competitivitatea sa pe pia a muncii.

Odată cu dezvoltarea tehnicii de calcul şi a constituirii re elei globale de calculatoare – INTERNET, a apărut o nouă posibilitate de a eficientiza procesul educa ional prin utilizarea în procesul instructiv a noilor tehnologii informa ionale. Unul dintre aspectele noilor tehnologii

educa ionale este studiul la distan ă, realizat prin intermediul aplicării tehnologiilor de re ea. Noile tehnologii educa ionale, bazate pe utilizarea calculatoarelor conectate în re ea şi cu acces la INTERNET, pot transforma modul de predare şi instruire tradi ional într-un proces

instructiv deosebit de eficient. Utilizarea calculatorului în procesul educa ional nu este axat pe înlocuirea metodelor tradi ionale de predare, ci, în special, pe perfec ionarea şi completarea acestor metode. Ca

exemplu poate servi utilizarea calculatorului pentru simularea

proceselor tehnologice costisitoare sau a fenomenelor greu de realizat

practic din diverse domenii de activitate (fizica nucleară, situa ii de calamită i naturale), dar şi ca suport electronic pentru simularea

elementelor teoretice însuşite (învă are prin exerci iu). Aspectul

pragmatic (aplicativ) al utilizării tehnologiilor informa ionale în procesul educa ional constă în posibilitatea accesării simultane a unui

187

volum imens de informa ie şi astfel mai importante devin deprinderile practice, abilită ile de a analiza şi a solu iona problema în mod rapid şi eficient, decсt acumularea şi memorizarea pasivă a informa iei.

VI. CON INUTULăŞIăCOMPONENTELEăFUNDAMENTALE

ALE PROCESULUI DE STUDIU

6.1. Formeleădeăpreg tireăaăspecialiştiloră i contingentulădeăstuden i

Studiile în cadrul facultă ii se desfăşoară la sec ia cu frecven ă şi cu frecven ă redusă. Sunt pregătite toate condi iile şi pentru studiul la distan ă. Învă ămсntul superior se realizează în limbile romсnă, rusă şi engleză.

În cadrul FIID îşi fac studiile cetă eni din Republica Moldova şi din alte ări, aşa ca Ucraina, Rusia, Siria, Congo, Coreea etc., care constituie circa 50 ș din contingentul de studen i de la facultate. FIID consideră direc ia de activitate privind pregătirea specialiştilor pentru alte ări drept una importantă şi strategică. În cadrul acordului de colaborare cu Gwangju Institute of Science and Technology (GIST),

Republica Coreea, pot fi pregăti i specialişti pentru Asia.

6.2. Dotareaăcuălaboratoareă iăateliere La FIID lucrările practice se efectuează în laboratoare şi ateliere

specializate.

Laboratorul Tehnologic „Iucosoft‖ (sala nr. 424). Laboratorul este înzestrat cu calculatoare şi softul corespunzător

studierii disciplinelor Bazele programării în Șava, Programarea Web, Ingineria programării: analiză i proiectare, Programarea orientată pe obiecte (Java).

Laboratorul „Re ele informatice‖ (sala nr. 412).

Laboratorul este înzestrat cu calculatoare moderne pentru studierea disciplinelor Tehnologii de reţea, Proiectarea reţelelor informaţionale, Reţele de calculatoare, Securitatea informaţională, Prelucrarea semnalelor.

Laboratorul „Proiectarea Asistată de Calculator‖ (sala nr. 414). Laboratorul este înzestrat cu calculatoare moderne pentru studierea

disciplinelor: Proiectarea asistată de calculator, Bazele proiectării la calculator, Atelier Design interior, Sisteme informatice.

188

Laboratorul „Ingineria calculatoarelor‖ (sala nr. 420B). Laboratorul este înzestrat cu calculatoare moderne pentru studierea

disciplinelor: Analiza dispozitivelor numerice, Echipamente centrale şi periferice, Exploatarea şi testarea sistemelor de calcul.

Laboratorul „Fizică i Electronică‖ (sala nr. 310). Laboratorul este înzestrat cu standuri specializate pentru

desfăşurarea lucrărilor de laborator la cursurile de Fizică i Electronică. Atelierul „Pictură‖ (sala 807). Atelierul „Desen şi anatomia plastică‖ (sala 808). Atelierul „Proiectare i design‖ (sala 810). Atelierul „Modelare vestimentară‖ (sala 722).

6.3. Sporireaăreuşiteiăşiăresponsabilit iiăstuden ilor În scopul sporirii reuşitei studen ilor se întreprind sistematic

următoarele măsuri: Monitorizarea permanentă a frecven ei studen ilor la prelegeri şi

lucrări practice; Obligarea studen ilor de a prezenta la timp rapoartele lucrărilor

de laborator, seminare, teze /proiecte de licen ă; Responsabilizarea tineretului studios întru respectarea Codexului

ULIM.

VII. ACTIVITATEAăŞTIIN IFIC ăLAăFIID

Pentru ştiin a universitară este deosebit de important aspectul privind implementarea rezultatelor ei în procesul de studiu. Obiectivele şi responsabilită ile catedrelor ce in de organizarea cercetării ştiin ifice sunt următoarele:

• Identificarea direc iilor de cercetare şi articularea acestora; • Organizarea şi evaluarea procesului de cercetare; • Adoptarea programelor de cercetare a cadrelor didactico-

ştiin ifice şi a unită ilor ştiin ifice; • Înaintarea proiectelor de grant la diferite funda ii ştiin ifice etc.; • Participarea la concursuri în vederea ob inerii granturilor şi

proiectelor pentru sprijinul cercetărilor ştiin ifice; • Organizarea studiilor de masterat şi doctorat; • Editarea publica iilor ştiin ifice.

189

Sunt stabilite colaborări interna ionale didactico-ştiin ifice cu Gwangju Institute of Science and Technology (GIST), Republica

Coreea; Universitatea Sussex, Marea Britanie; Universitatea Tehnică din Iaşi, Romсnia, la nivel na ional cu Universitatea Tehnică a Moldovei i Universitatea de Stat din Moldova. Procesul de cooperare ştiin ifică interna ională este în continuă dezvoltare.

VIII. MANAGEMENTUL LA NIVEL DE FACULTATE

Activită ile curente ale catedrelor şi ale facultă ii în întregime se efectuează în baza planurilor aprobate la începutul anului de studii. Însă, după cum arată analiza situa iei, rapoartele de autoevaluare ale profesorilor şi catedrelor sunt prezentate, de obicei, doar la sfсr itul anului de studii. Salariul profesorului stabilit la începutul anului de

studii, practic, nu se schimbă pe parcursul anului. Neîndeplinirea sau supraîndeplinirea planului de activitate nu influen ează asupra achitării adecvate a muncii profesorului pe parcursul anului.

IX. ASIGURAREA CU CADRE DIDACTICO-ŞTIIN IFICEă

Majoritatea cadrelor didactice sunt profesori titulari ai FIID. În strategia de dezvoltare a facultă ii este promovarea, prin excelen ă, în activitatea didactică a persoanelor cu experien ă, de inătoare de titluri didactice şi ştiin ifice, cunoscătoare ale limbilor străine.

CONCLUZII

Facultatea de Informatică, Inginerie i Design este unica facultate la

ULIM în cadrul căreia sunt pregăti i specialişti în domeniul ingineriei. Actualmente FIID asigură pregătirea specialiştilor de înaltă calificare la 5 specialită i moderne.

190

Bibliografie



p.












Autor:

IuriăDUBCOVE CHI,ăconf.univ., dr.






191




ALăFACULT IIăBIOMEDICIN ă IăECOLOGIE ULIM PENTRU

ANII 2015-2020

(Edi ieărev zut )

192

NOT ăINTRODUCTIV

Tehnologiile cosmetice şi medicinale, tehnologiile farmaceutice, biotehnologiile avansate, direc iile noi în ecologia omului aduc un aport imens la dezvoltarea societă ii şi progresului tehnico-ştiin ific. Ştiin a, industria medicală şi farmaceutică utilizează pe larg biotehnologiile avansate. În baza faptului dat şi luсnd în considerare necesită ile pie ii de muncă în Republica Moldova şi peste hotarele ării, în august 2002 Departamentul Medicină a fost reorganizat conform Hotărсrii Guvernului Republicii Moldova.

Facultatea pregăteşte specialişti de calificare înaltă în apte direc ii moderne: Tehnologia farmaceutică, Tehnologia produselor cosmetice şi medicinale, Ecologie, Biologie moleculară, Servicii-estetologie,

Securitatea ecologică, Silvicultura i grădini publice. Studiile se efectuează în limbile romсnă, engleză şi rusă . Toate specialită ile sunt solicitate pe pia a muncii din ară şi peste hotare.

Pregătirea de bază a specialiştilor se efectuează la catedrele Facultă ii: ―Medicina fundamentală i ecologie‖, „Tehnologia şi analiza produselor cosmetice şi medicamentoase‖, ‖ Silvicultura i grădini publice ‖, unde activează doctori habilita i, doctori în ştiin e, profesori şi conferen iari universitari cu experien ă înaltă de lucru în domeniul educa ional şi ştiin ific din Republica Moldova.

Facultatea colaborează cu Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi, Romсnia; Universitatea Na ională din Cernău i „I.Fedikovici‖, Ucraina; Institutul de Toxicologie „A. Medvedi‖, Ucraina; Universitatea de Medicină şi Farmacie din Odesa, Ucraina; Universitatea de Stat din Moscova, Rusia ş.a. În cadrul colaborărilor se efectuează cercetări ştiin ifice, schimb de experien ă, ceea ce permite

pregătirea specialiştilor de nivel înalt. Facultatea dispune de 3 săli computerizate, echipate cu calculatoare

unde se efectuează prelegeri, lucrări de laborator şi cercetări ştiin ifice. Sălile sunt conectate la Internet. Catedrele Facultă ii sunt amenajate cu

aule moderne, laboratoare specializate (de electrofiziologie, fiziologie

experimentală, toxicologie, chimie analitică, chimie sanitară, anatomie, bacteriologie, parazitologie şi micologie, biologie moleculară, farmacoterapie şi fitoterapie, farmacologie, metode fizico-chimice de

analiză, farmacognozie, de analiză chimică a produselor cosmetice şi medicinale ş.a.), muzeu anatomic şi altele. Studen ii au acces liber la

193

noile tehnologii informa ionale, Internet, Mediatecă, Bibliotecă, săli de lectură etc. Datorită nivelului înalt de instruire şi a specialită ilor solicitate pe pia a muncii, la Facultate îşi fac studiile cetă eni nu doar din Republica Moldova, dar şi din alte ări: Congo, Sudan, Romсnia, Coreea, Turcia, Suedia etc. După absolvirea ciclului universitar,

doritorii continuă studiile la masterat, ce deschid noi perspective şi posibilită i.

Luсnd în considerare dinamica înaltă a dezvoltării mondiale a tehnologiilor cosmetice şi medicinale, a tehnologiilor farmaceutice, a biotehnologiilor avansate, a direc iilor noi în ecologia omului, este elaborat Conceptul Facultă ii Biomedicină i Ecologie (edi ia revăzută) care include următoarele compartimente: scurt istoric (capitolul 1), principiile fundamentale ale conceptului educa ional al Facultă ii Biomedicină i Ecologie (capitolul 2), promovarea culturii calită ii în procesul de predare / învă are şi cercetare (capitolul 3), informatizarea

managementului universitar (capitolul 4), strategii de inovare şi dezvoltare durabilă (capitolul 5), concluzii (capitolul 6).

I. SCURT ISTORIC

În cadrul Universită ii Libere Interna ionale din Moldova, prin decizia Senatului din octombrie 1992, a fost fondat Departamentul

Medicină, redenumit în 2002 în Facultatea Medicină i din 30.06.2009,

conform ordinului Rectorului ULIM Nr.89, în Facultatea Biomedicină i Ecologie.

Actualmente Facultatea pregăteşte specialişti de calificare înaltă în apte direc ii moderne: Tehnologia farmaceutică, Tehnologia

produselor cosmetice şi medicinale, Ecologie, Biologie moleculară, Servicii estetologie, Securitate ecologică, Silvicultură i grădini publice. Studiile se efectuează în limbile romсnă, rusă i engleză. Toate specialită ile sunt solicitate pe pia a muncii atсt în ară, cсt şi peste hotare. La Facultate se promovează cele mai noi tehnologii educa ionale şi informa ionale în procesul didactico-ştiin ific, a cărui esen ă este orientată spre formarea calitativă a specialistului de mсine, în strictă conformitate cu prevederile Procesului de la Bologna, for european la care Universitate Liberă Interna ională din Moldova este parte.

194

II. PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE CONCEPTULUI

EDUCA IONALăAL FACULT II BIOMEDICIN IăECOLOGIE

Conceptul educa ional al Facultă ii Biomedicină i Ecologie a fost generat odată cu fondarea universită ii / facultă ii, care permite elaborarea noilor con inuturi pe parcursul dezvoltării facultă ii, odată cu demararea procesului de reformare a sistemului de învă ămсnt superior din Europa. Viitorul umanită ii, la acest început de mileniu, depinde

într-o mare măsură de dezvoltarea culturală, ştiin ifică şi tehnică asigurată de facultate / universitate.

Principiile de baza ale procesului educa ional la Facultatea Biomedicină i Ecologie sunt racordate la documentele legislative na ionale şi interna ionale, precum Codul Educa iei, Magna Charta

Universitatum, documentele reglatoare ale Spa iului European al Învă ămсntul Superior, ale Consiliului Europei, ale Adunării Generale Parlamentare a Consiliului Europei, ale UNESCO şi anume:

Dreptul şi accesul nestingherit al fiecărui cetă ean la studii; Relevan a care presupune axarea pe transformările profunde

societale şi personale; Curriculumul orientat spre învă area sistemică şi globală; Procesele universitare orientate spre realizarea misiunii facultă ii,

prin dezvoltarea oportunită ilor individuale şi colective; Crearea unei ambian e inovative de învă are, care este

personalizată, rela ională, colectivă şi transformativă. Conceptul educa ional al Facultă ii Biomedicină i Ecologie derivă

din Conceptul educa ional ULIM (edi ie revăzută), aprobat la Şedin a Lărgită a Senatului şi Adunării Generale ULIM din 29 aprilie 2015,

avсnd la temelia constituirii sale aceia i parametri care sunt compatibiliza i cu specificul specialită ilor biomedicale. Procesul didactic la Facultate este organizat prin învă ămсnt cu frecven ă şi cu frecven ă redusă în conformitate cu Codul Educa iei, Regulamentul de organizare şi desfăşurare a procesului didactic în Universitatea Liberă Interna ională din Moldova în baza sistemului de credite transferabile (ECTS) i Codexul ULIM.

195

a. Clasicismul universitar

Clasicismul universitar promovat de Facultatea Biomedicină i Ecologie ine de dezvoltarea şi extinderea în continuare a tradi iilor universitare clasice privind accesibilitatea la studii pentru toate

categoriile popula iei. Clasicismul, la fel, presupune asigurarea unui echilibru între cuno tin ele la disciplinele fundamentale şi cele de specializare, acumulate în mod teoretic şi practic, formarea şi promovarea la studen i a elementului creativ, inova ional prin atragerea celor dota i în procesul de activitate ştiin ifică. Specificul studiilor la

Facultate prevede:

forma de organizare a procesului didactic;

metodologia didactică; mijloacele de învă ămсnt.

Formele de organizare a procesului didactic reprezintă un sistem practic, coerent cu multiple posibilită i de remodelare. Astfel, profesorii

au posibilitatea de a manifesta ini iative creatoare în organizarea şi desfăşurarea formelor de activitate didactică în cazurile concrete ale procesului de instruire. Procesul didactic se realizează prin cursuri teoretice (prelegeri), seminare (seminar–dezbateri, seminar-referat şi seminar problematizat etc.) şi lucrări de laborator (în laboratoare şi săli de studii la fiziologie, anatomie, toxicologie, igienă, biochimie, parazitologie, chimie, tehnologia medicamentelor etc.).

Metodologia didactică cuprinde diferite modificări şi transformări survenite în ceea ce priveşte scopurile finale ale educa iei, con inutul studiilor, în baza cerin elor contemporane fa ă de specialitate.

Metodologia permite schimbări în dinamică care au loc în componentele procesului instructiv-educa ional şi implementarea noilor tendin e (instrumentalizarea optimă a metodologiei prin integrarea unor mijloace de învă ămсnt adecvat, elaborarea unor programe structurate, folosirea unor metode rela ionale pe axele profesor-student şi student-student, rezolvarea problemelor situa ionale etc.)

Mijloacele de învă ămсnt prevăd 2 tipuri: mijloace care cuprind mesaje didactice (obiecte, machete,

preparate, diagrame, mijloace tehnice audio-vizuale);

196

mijloace care facilitează transmiterea mesajelor didactice

(vesela de laborator, reactivele chimice, instrumentele, aparatele de

laborator etc.).

Absolven ii Facultă ii capătă cunoştin e trainice înso ite de deprinderi practice, capacită i, abilită i şi convingeri care contribuie la formarea viitorului specialist.

Principiul dominant al organizării şi desfăşurării procesului didactic constă în îmbinarea optimă a tradi iilor clasice ale învă ămсntului biomedical superior cu elemente moderne inovatoare. Activitatea de

instruire prevede pregătirea metodico-teoretică şi practică a studen ilor, include metode formative, interactive şi autoinstructive de formare a specialiştilor, stimularea gсndirii analitice, pregătirea tehnologică. Prin acest mod în procesul de acumulare a noilor cunoştin e accentul se

plasează de la sursele tradi ionale de informa ie (cursuri, lec ii practice, de sinteză etc.) spre noile tehnologii de informare şi comunicare (TIC) (re elele de informa ie a bibliotecilor, Internet-ul, băncile de date şi imagini, mediateca etc.). Atсt viitorii specialişti, cсt şi cadrele didactice ob in o experien ă solidă şi abilită i în explorarea informa iei, analiza, selectarea şi crearea surselor informa ionale necesare unei activită i eficiente în practica viitoarelor specializări. Implementarea noilor

tehnologii de informare şi comunicare conduce concomitent la micşorarea numărului de ore academice, a sarcinii didactice a profesorului, oferindu-i studentului posibilitatea de autoinstruire şi libertatea de a achizi iona cunoştin e şi competen e prin intermediul TIC.

b. Interna ionalizareaăprocesuluiăeduca ional

Mobilitatea academică este principiul definitoriu al Procesului de la Bologna şi al creării Spa iului European al Învă ămсntului Superior (EHEA) şi al Spa iului European al cercetării (ERA). Interna ionalizarea patrimoniului ştiin ific şi a proceselor universitare

face parte din marea provocare a mileniului trei. Procesul de educa ie la Facultatea Biomedicină i Ecologie se efectuează la nivelul standardelor validate pe plan interna ional care presupune formarea unor personalită i calificate intelectual şi profesional. Facultatea

presupune extinderea colaborării cu centre ştiin ifice universitare

197

performante din ară şi peste hotare, integrarea în spa iul educa ional european. În această ordine de idei se are în vedere că specialistul de la facultate este capabil să activeze nu doar pe pia a muncii autohtone, dar şi în orice altă ară.

Numai prin promovarea sistemului educa ional modern este posibil accesul la tehnologiile avansate biomedicale, care oferă posibilitatea de a beneficia de toate avantajele societă ii moderne. Din aceste considerente aderarea Republicii Moldova la Conven ia de la Bologna în 2005 creează posibilitatea de a fi integrată în sistemul educa ional european şi de a participa activ la uniformizarea învă ămсntului universitar şi postuniversitar. Avantajele aderării la sistemul educa ional european unic, în primul rсnd, in de recunoaşterea reciprocă a calificărilor şi diplomelor, de trecerea la Sistemul European de Credite Transferabile (ECTS), facilitează mobilitatea interuniversitară a studen ilor şi asigură o evaluare mai corectă a cunoştin elor acumulate pe parcursul anilor de studii. La ULIM, începсnd cu anul universitar 2003-2004, planurile-cadru sunt aduse la

cerin ele ECTS, inclusiv la specialită ile promovate în cadrul Facultă ii de Biomedicină i Ecologie. Toate programele analitice sunt racordate la cerin ele educa ionale europene.

c. Regionalizareaăînv mântului

Republica Moldova, fiind parte componentă a spa iului geopolitic Sud-Est European, este influen ată de tradi iile interferen elor culturale, consolidate de-a lungul timpului. Factorul istoric a permis preluarea

experien ei pozitive a sistemului învă ămсntului superior, acumulate de către ările din regiune. Astfel, Facultatea Biomedicină i Ecologie implementează cu succes elemente, forme, criterii şi principii avansate ale învă ămсntului superior din Romсnia, Ucraina, Rusia şi alte ări din bazinul riveran al Mării Negre, elemente legate cu preponderen ă de structura curriculei, de modalită ile de echivalare a programelor de

studiu ş.a. În tendin ele actuale ce in de dezvoltarea învă ămсntului medical modern predomină educa ia inova ională, bazată pe integrarea celor mai actuale şi eficiente tehnologii educa ionale, îmbinată cu activitatea de cercetare ştiin ifică în conformitate cu cerin ele culturale şi economice ale societă ii.

198

O importan ă majoră în sensul schimbului de experien ă o are mobilitatea academică. Profesorii şi studen ii Facultă ii beneficiază de stagii ştiin ifice, didactice şi profesionale în centrele universitare din

regiune. Rezultatele cercetărilor comune sunt publicate în edi iile periodice atсt ale ULIM, cсt şi în ale altor centre universitare din Sud-

Estul Europei, care au semnate acorduri de colaborare cu Facultatea.

Cadrele didactice ale Facultă ii Biomedicină i Ecologie sunt în perfec ionare continuă a calită ii procesului educa ional, impunîndu-i

acestuia un caracter modern. Planurile de studiu, programele analitice,

îndrumările metodice, criteriile şi tehnologiile educa ionale sunt racordate la standardele europene i sunt implementate în procesul didactic, creсnd condi ii accesibile tinerilor dota i şi talenta i din ară şi din regiune. O aten ie deosebită se acordă tinerilor din diverse regiuni ale localită ilor rurale din RM. Ştiin a universitară a cadrelor didactice se prezintă ca o parte indispensabilă a procesului didactic.

d. Studierea limbilor moderne aplicate

Cunoaşterea a cel pu in două limbi moderne în afara limbii materne a fost sus inută la nivel de acte normative europene încă în anul 1998

de Adunarea Generală Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), reconfirmată de Parlamentul European (2008) şi UNESCO, devenind astfel deziderat principial pentru cetă enii UE, dar şi pentru cetă enii ărilor aspirante la aderare. Competitivitatea specialistului contemporan

pe pia ă depinde în mare măsură de abilită ile sale de comunicare nu doar în limba maternă, ci şi în limbile de circula ie interna ională şi regională.

Pentru asigurarea perspectivelor mai largi de angajare în cсmpul muncii şi stimularea mobilită ii studen ilor şi absolven ilor Facultă ii Biomedicină i Ecologie, planurile de învă ămсnt prevăd paralel cu disciplinele de specialitate o pregătire obligatorie în domeniul limbilor străine aplicate (franceza, engleza, germana pentru studen ii autohtoni, romсna şi rusa – pentru studen ii străini). În acest context accentul se pune pe procesul de democratizare a conceptului educa ional, care atrage după sine toleran a şi evitarea necondi ionată a discriminării rasiale, confesionale, politice şi sociale. Asimilarea în procesul de instruire a elementului aplicativ constă în utilizarea tehnologiilor educa ionale avansate pe parcursul studiilor şi oferă studen ilor accesul

199

la un volum necesar de informa ie. Prin acest mod, în procesul de acumulare a noilor cunoştin e la specialită ile biomedicale, accentul se

plasează de la sursele tradi ionale de informare spre tehnologiile informa ionale contemporane. Prin intermediul acestor elemente viitorii specialişti ob in o experien ă solidă şi abilită i de activitate profesională necesare în practicarea viitoarei profesii.

e. Curriculaă universitar ă bazat ă peă finalit iă şi centrat ă peă student

Principiile Procesului de la Bologna care se rezumă la: asigurarea

dezvoltării durabile a Europei în baza cunoaşterii şi cercetării, structurarea studiilor universitare în trei cicluri – licen ă, masterat, doctorat, asigurarea calită ii studiilor universitare, mobilitatea academică, transparen a, recunoaşterea calificărilor şi documentelor de studii, aplicarea creditelor transferabile (ECTS), sunt puse la baza

strategiei de dezvoltare a Facultă ii Biomedicină i Ecologie.

În planurile de studiu ale Facultă ii Biomedicină i Ecologie este inclus principiul modular al organizării procesului de instruire şi anume compartimentele:

a) Discipline fundamentale;

b) Discipline de cultură generală social umanistă; c) Discipline de creare a abilită ilor şi competen elor generale; d) Discipline de orientare spre specializarea de bază; e) Discipline de orientare către alt domeniu la ciclul II. Este prevăzut un coraport optimal şi ra ional între ele, recomandat de

Ministerul Educa iei. Europenizarea învă ămсntului universitar la

Facultatea Biomedicină i Ecologie marchează perioada de adaptare şi extrapolare a învă ămсntului universitar autohton cu cel din ările avansate. Crearea unui spa iu universitar unic la nivel european are un rol hotărсtor în promovarea valorilor general-umane. O viziune unitară asupra învă ămсntului universitar european asigură tinerilor studioşi şanse egale în afirmarea lor profesională, indiferent de ara lor de origine. Momentele men ionate atrag aten ia şi la alte prevederi, cum ar fi valorificarea dimensiunilor universitare europene prin module,

cursuri şi programe oferite de către centrele şi institu iile universitare din alte ări, capabile să finalizeze studiile cu ob inerea unei diplome

200

reciproc recunoscute, precum şi posibilitatea implementării învă ămсntului transna ional.

Principiile majore ale acestui sistem sunt:

adoptarea sistemului de diplome comparabile;

crearea unui sistem educa ional universitar european competitiv, bazat pe tradi iile culturii şi ştiin ei autohtone;

formarea unui sistem de studii pe cicluri.

Ciclul IăLicen . Licen a este ciclul I de studii universitare, la

care pot să-şi urmeze studiile absolven ii liceelor, posesorii diplomelor de bacalaureat. În conformitate cu principiile Procesului de la Bologna, curricula Facultă ii este axată pe finalită ile de studii, care reprezintă o schimbare şi reorientare a gсndirii de la un sistem bazat pe personal şi orientat la intrări (input) pe un sistem centrat pe student şi orientat spre produs (output).



de studii;

pot aplica cunoştin ele ob inute într-un domeniu de studii în mod profesionist;

demonstrează capacitatea de a argumenta şi a solu iona problemele din domeniul lor de studii;

au abilitatea de a colecta, interpreta şi analiza date relevante (de regulă, din domeniul de studii propriu), precum şi de a-şi expune ra ionamentele în baza aspectelor relevante de ordin social, ştiin ific sau etic;

pot comunica informa ii, idei, probleme şi solu ii atсt auditoriului de specialişti, cсt şi de nonspecialişti;

şi-au dezvoltat competen e care le sunt necesare pentru a-şi continua studiile cu un grad sporit de autoinstruire.

CARACTERISTICAăSPECIALIT ILORăLA

CICLUL IăLICEN

Actualmente Facultatea Biomedicină i Ecologie include următoarele specialită i la care sunt instrui i specialişti:

201

a) Domeniul general de studii: 55 Tehnologie chimică şi biotehnologii

Domeniul de formare profesională: 551 Tehnologie chimică. Denumirea specialită ii: 551.2 Tehnologie farmaceutică. Aprobat

la 23.07.2013, Nr. de înregistrare ÎP 02 –1793.

Tehnologia farmaceutică este o ştiin ă care studiază no iunile teoretice şi practice, necesare realizării medicamentelor şi evaluării biofarmaceutice a acestora. Scopul principal al specialită ii este studiul bazelor teoretice şi practice la prepararea medicamentelor finite, al aparaturii şi utilajului tehnologic, destinat evaluării diferitelor procese tehnologice mecanizate, precum şi a celor automatizate, desăvсrşirea formelor medicamentoase şi studierea celor noi. Tehnologia farmaceutică abordează o serie largă de preocupări destul de diverse cum ar fi: studiul formulării şi a biodisponibilită ii medicamentelor; studiul opera iilor şi proceselor tehnologice specifice, utilizate la

producerea medicamentelor; studiul problemelor referitor la stabilitatea

şi condi ionarea produselor şi controlul calită ii medicamentelor.

Concep iaăform riiăspecialistuluiă Pregătirea profesională la specialitatea 551.2 Tehnologie

farmaceutică se realizează prin învă ămсnt cu frecven ă, durata studiilor - de 4 ani şi acumulează 240 credite transferabile. Studen ii au posibilitatea să aleagă din 3 specializări: Tehnologia medicamentului,

Tehnologia industrială şi Management şi marketing farmaceutic. În programul de studiu structurarea disciplinelor pe semestre prevede

acumularea etapată a cunoştin elor teoretice şi a deprinderilor practice, cuprinzсnd disciplinele fundamentale (Botanica farmaceutică, Fizica farmaceutică, Chimia cosmetică, Chimia fizică şi coloidală, Anatomia şi fiziologia, Igiena, Microbiologia etc.), discipline de creare a

abilită ilor şi competen elor generale şi discipline de orientare socio-

umanistă (Limba modernă, Tehnologii informa ionale, Limba latină şi terminologia farmaceutică, Institu ii comunitare europene, Politologia, Filosofia etc.), Disciplinele orientate spre specialitatea de bază (Chimia farmaceutică, Farmacognozia şi fitoterapia, Farmacologia, Tehnologia

medicamentelor, Tehnologia industrială etc.) oferă posibilitatea dobсndirii cunoştin elor în domeniul tehnologiei produselor farmaceutice, iar în semestrele VII şi VIII au oportunitatea să aleagă

202

obiectele din modulele op ionale de specializare. Competen ele şi abilită ile acumulate determină profesionalismul absolven ilor în organizarea activită ii manageriale a unită ilor de producere a formelor farmaceutice. Unită ile de curs orientate către un alt domeniu la ciclul II prevăd continuarea studiilor la Masterat. Fiecare an de studii prevede şi un stagiu profesional (de ini iere, tehnologic, de licen ă) efectuat în teren, în laboratoare şi în unită ile farmaceutice. Promovarea modului de formare psihopedagogică oferă absolven ilor posibilitatea de a se

încadra în învă ămсntul preuniversitar în calitate de cadru didactic cu acumularea a 60 de credite (30 de credite pentru formare teoretică şi 30 de credite pentru un stagiu obligatoriu profesional) suplimentare celor

180 aferente specializării. Realizarea modulului de formare

psihopedagogică oferă şi posibilitatea de a accede la ciclul II (Masterat) la domeniul „Ştiin e ale Educa iei‖. Unită ile de curs din cadrul acestui modul se realizează în regim de activită i didactice op ionale. Fiind selectat de către student prin propria decizie, modulul de formare psihopedagogică devine obligatoriu. Creditele pentru acest modul pot fi acumulate par ial şi fără a mări perioada de studii. Informa ia privind realizarea modulului de formare psihopedagogică şi posibilită ile suplimentare oferite la angajarea în cсmpul muncii se va include în supliment la diplomă. Finalizarea studiilor asigură absolventului ob inerea titlului de Licen iat în Tehnologie chimică şi biotehnologii la Specialitatea - 551.2 Tehnologie farmaceutică.

Scopulă şiămisiuneaă programuluiă deă studiu. Programul de studiu

prevede pregătirea specialiştilor în domeniul general de studii 55. Tehnologie chimică şi biotehnologii. Dobсndirea cunoştin elor, ob inerea competen elor şi abilită ilor în domeniul tehnologiei

produselor farmaceutice pe parcursul studiilor pune în valoare profesionalismul absolven ilor în organizarea activită ii unită ilor de producere şi efectuarea procesului tehnologic al formelor farmaceutice.

Profilulă ocupa ională ală absolventului. După absolvirea facultă ii tсnărul specialist ob ine titlul de licen iat în tehnologie chimică şi biotehnologii. Absolventul acestui program de studiu poate activa în calitate de: Manager al institu iilor farmaceutice; Tehnolog la prepararea produselor farmaceutice în farmacii, uzine, fabrici farmaceutice; Specialist în standardizarea şi controlul calită ii medicamentelor; Specialist în analiza merceologică a produselor farmaceutice; Specialist chimic în laboratoarele chimico-toxicologice;

203

Specialist-consultant în utilizarea ra ională a medicamentelor; Cercetător tiin ific în domeniul tehnologiilor farmaceutice.

Finalit iă deă studiu.ă La finalizarea acestui program de studiu

studentul va demonstra următoarele cunoştin e, abilită i şi competen e: S ăcunoasc ă(cunoştin e): - Bazele teoretice ale opera iunilor şi procedeelor tehnologice de

preparare a formelor medicamentoase.

- Structura şi modul de utilizare a Farmacopeii de Stat şi a altor documente tehnice de normare, aplicate în prepararea formelor

medicamentoase.

- Principiile de executare a opera iilor de producere, de men inere a instala iilor, utilajelor şi maşinilor în industria farmaceutică.

- Metodele de analiză chimico-farmaceutică a formei medicamentoase finite, a substan elor fiziologic active în materia primă vegetală.

- Principiile de creare a medicamentelor, autorizarea şi înregistrarea preparatelor medicamentoase.

S ăîn eleag ă(abilit i): - Bazele teoretice ale opera iunilor şi procedeelor tehnologice de

preparare a formelor medicamentoase.

- Structura şi modul de utilizare a Farmacopeii de Stat şi a altor documente tehnice de normare aplicate în prepararea formelor

medicamentoase.

- Principiile de executare a opera iilor de producere, de men inere a instala iilor, utilajelor şi maşinilor în industria farmaceutică.

- Metodele de analiză chimico-farmaceutică a formei medicamentoase finite; a substan elor fiziologic active în materia primă vegetală.

- Principiile de creare a medicamentelor, autorizarea şi înregistrarea preparatelor medicamentoase.

S ăposedeă(competen e): - Să elaboreze formule de producere a formei medicamentoase. - Să elaboreze regulamentul de laborator al unui preparat

medicamentos sau cosmetic.

- Să determine avantajele şi dezavantajele formelor farmaceutice studiate, avсnd ca punct de reper factorii farmaceutici.

- Să cerceteze datele experimentale, efectuсnd calculele de bază, procesсnd rezultatele ob inute şi formulсnd concluzii.

204

b) Domeniul general de studii: 55 Tehnologie chimică şi biotehnologii

Domeniul de formare profesională : 551 Tehnologie chimică. Denumirea specialită ii: 551.3 Tehnologia produselor cosmetice

şi medicinale. Aprobat la 25.07.2013, Nr. de înregistrare ÎP - 01 –17122.

Tehnologia produselor cosmetice şi medicinale este o tiin ă ce studiază teoria şi practica preparării medicamentelor, remediilor cosmetice şi evaluării biofarmaceutice a acestora. Obiectul principal de studiu este procesul de transformare a substan elor medicamentoase în forme medicamentoase ce pot fi administrate bolnavilor în scop

terapeutic (solu ii, pulberi, comprimate, unguente, infuzii, decocturi, supozitoare). Formele medicamentoase pot fi preparate în farmacie pe baza re etelor prescrise de medic sau în industria medicamentelor, conform formulelor standardizate.

Concep iaăform riiăspecialistului Pregătirea specialiştilor la facultatea Biomedicină şi Ecologie,

ULIM, în domeniul 551.3 Tehnologia produselor cosmetice şi medicinale se desfăşoară pe parcursul la 3 ani prin învă ămсntul cu frecven ă şi acumularea a 180 de credite transferabile. Studen ii au posibilitatea să aleagă din 3 specializări: Tehnologie chimică, Tehnologia preparatelor de parfumerie şi cosmetice şi Tehnologia preparatelor curativ-cosmetice. Structurarea disciplinelor pe semestre în programul de studiu determină etapizarea treptată a cunoştin elor teoretice şi a deprinderilor practice. Pregătirea profesională debutează cu studierea disciplinelor fundamentale (Botanica, Chimia, Igiena,

Parazitologia, Microbiologia, Farmacognozia etc.) şi a celor de creare a

competen elor generale şi de orientare socio-umanistă (Limba modernă, Limba latină, Tehnologii informa ionale, Institu ii comunitare europene, Sanologie, Bioetică, Biostatistică). Începсnd cu semestrul III şi pсnă în semestrul VI se studiază disciplinele de specialitate

(Farmacologia, Tehnologia produselor medicamentoase şi cosmetice, Chimia cosmetică şi farmaceutică, Documenta ia tehnologică, Managementul şi marketingul farmaceutic şi industrial, Ergonomica, Toxicologia preparatelor medicamentoase, Biofarmacia, Preparatele

homeopatice etc.) care permit dobсndirea cunoştin elor necesare în

205

domeniul gestionării produselor cosmetice şi medicinale, iar în semestrele V şi VI oferă oportunitate studen ilor să aleagă obiecte din modulele op ionale de specializare. Competen ele şi abilită ile acumulate sunt indispensabile pentru activitatea profesională care cuprinde prepararea formelor medicamentoase (solide, semisolide,

lichide), aprecierea calită ii lor conform bazelor tehnologice şi cerin elor documenta iei tehnice normative, standardizarea şi merceologia produselor cosmetice şi medicinale etc. În fiecare an de studiu se organizează stagiu profesional (de ini iere, tehnologic, de licen ă) efectuat în teren, în laboratoare şi în unită ile de producere. Promovarea modulului de formare psihopedagogică oferă absolven ilor posibilitatea de a se încadra în învă ămсntul preuniversitar în calitate de cadru didactic cu acumularea a 60 de credite (30 de credite pentru

formare teoretică şi 30 de credite pentru un stagiu obligatoriu de

practică) suplimentare celor 180 aferente specializării. Realizarea modulului de formare psihopedagogică oferă şi posibilitatea de a accede în ciclul II (Masterat) la domeniul „Ştiin e ale Educa iei‖. Unită ile de curs din cadrul acestui modul se realizează în regim de activită i didactice op ionale. Fiind selectat de către student prin propria decizie modulul de formare psihopedagogică devine obligatoriu. Creditele pentru acest modul pot fi acumulate par ial şi fără a mări perioada de studii. Informa ia privind realizarea modulului de formare

psihopedagogică şi posibilită ile suplimentare oferite la angajare în cсmpul muncii se va include în suplimentul la diplomă. După finalizarea studiilor absolventul ob ine titlul de Licen iat în tehnologie chimică şi biotehnologii la specialitatea 551.3 Tehnologia produselor cosmetice şi medicinale.

Scopulăşiămisiuneaăprogramuluiădeăstudiu

Absolventul este pregătit pentru activitatea profesională care prevede asisten a popula iei şi a institu iilor sanitare cu medicamente,

articole medicale şi cosmetice; merceologia, standardizarea şi controlul calită ii medicamentelor şi articolelor cosmetice; colectarea plantelor medicinale şi standardizarea produsului vegetal; activitatea consultativ-

informativă privind medicamentele şi preparatele cosmetice noi, precum şi folosirea lor ra ionala; efectuarea cercetărilor în domeniul tehnologiei produselor cosmetice şi medicinale.

206

Profilulăocupa ionalăalăabsolventului Tсnărul specialist, după absolvirea facultă ii, ob ine titlul de licen iat

în tehnologie chimică şi biotehnologii cu specificul activită ii profesionale: managementul şi marketingul industrial; controlul produselor cosmetice şi medicinale; prepararea produselor cosmetice şi medicinale în condi ii de macroproducere şi microproducere; standardizarea produselor cosmetice şi medicinale; merceologia produselor cosmetice şi medicinale; cercetarea ştiin ifică în domeniul tehnologiei produselor cosmetice şi medicinale.

Finalit iădeăstudiu

La finalizarea acestui program de studiu studentul va demonstra

următoarele cunoştin e, abilită i şi competen e: • S ăcunoasc ă(cunoştin e): 1. Bazele activită ii manageriale a unită ilor de producere a formelor

cosmetice şi medicinale. 2. Normele procesului tehnologic de preparare a formelor

medicamentoase şi cosmetice în condi ii de microproducere. 3. Principiile procesului tehnologic de preparare a medicamentelor

în condi ii de uzină. • S ăîn eleag ă(abilit i): 1. Să organizeze activitatea unită ilor de producere şi a laboratorului

de control al medicamentelor cu înzestrarea utilajului, tehnică modernă şi literatură de specialitate.

2. Să organizeze procesul de preparare a formelor cosmetice şi medicinale şi de controlul al calită ii acestora în unită ile de producere.

3. Să planifice activitatea unită ilor în efectuarea analizei indicilor economici, elaborarea planului financiar şi de producere, întreprinderea măsurilor de majorare a eficacită ii economice.

• S ăposedeă(competen e): 1. Să prepare forme farmaceutice solide, semisolide, lichide

(pulberi, supozitoare, emulsii, infuzii, decocturi, solu ii injectabile, picături oftalmice etc.) şi medicamente în stoc.

2. Să efectueze producerea formelor farmaceutice industriale (comprimate, unguente, solu ii injectabile şi perfuzabile, supozitoare, extracte galenice) şi aprecierea calită ii la diferite etape de producere, precum şi în forma farmaceutică finită.

3. Să prognozeze schimbările negative posibile a preparatelor cosmetice şi medicamentoase în rezultatul preparării, păstrării şi

207

transportării; să depisteze substan ele toxice în medicamente; să efectueze cercetări fizico-judiciare generale şi speciale ale probelor; să perfecteze documenta ia curentă şi dările de seamă.

4. Să analizeze merceologia produselor de uz medical şi farmaceutic de la producător pînă la consumător la toate etapele de promovare; să organizeze colectarea, uscarea, standardizarea, ambalarea,

transportarea, păstrarea, analiza identită ii şi calită ii produselor vegetale; să folosească ra ional, efectiv şi inofensiv preparatele cosmetice şi medicinale cu acordarea primului ajutor medical.

c) Domeniul general de studii: 42 Ştiinţe ale naturii Domeniul de formare profesională : 421 Biologie. Denumirea specialită ii: 421.2 Biologie moleculară. Aprobat la

25.07.2013, Nr. de înregistrare ÎP - 01 – 17124.

Biologia moleculară reprezintă un domeniu al biologiei care s-a

integrat la nivel molecular cu implica ii profunde în biologie, biotehnologie, bioinginerie, industria farmaceutică, valorificarea resurselor naturale şi umane. Scopul specialită ii este pregătirea

specialiştilor cu profunde cunoştin e teoretice şi deprinderi practice în domeniu. Specialistul are în calitate de obiective în activitate studierea

şi ocrotirea naturii, utilizarea sistemelor biologice în scopuri practice şi medicale, elaborarea actelor normative în domeniul său de activitate, organizarea şi efectuarea cercetărilor expedi ionale şi de laborator, analiza informa iei, sistematizarea şi totalizarea rezultatelor ob inute, realizarea controlului tehnologic al proceselor biotehnologice şi al

proiectelor de producere ce necesită pregătire biologică specială.

Concep iaăform riiăspecialistului Programul prevede pregătirea profesională în domeniul general de

studiu 42 Ştiinţe ale naturii la specialitatea 421.2 Biologie moleculară. Forma de organizare este învă ămсntul cu frecven ă, durata studiilor e

de trei ani, numărul total de credite acumulate - 180. Programul este

structurat în a a mod ca studen ii să acumuleze treptat cuno tin ele teoretice şi deprinderile practice studiind disciplinele fundamentale

(Anatomie, Chimie, Genetică, Biochimie, Igienă, Microbiologie etc.) şi disciplinele de specialitate (Biologie moleculară, Biologie reproductivă, Genetică moleculară, Energetică şi motilitate celulară, Acizi nucleici şi

208

ereditate nucleară etc.). Totodată, programul de studiu cuprinde compartimente cu discipline de creare a abilită ilor (competen elor) generale şi de orientare socio-umanistă (Limbă modernă, Limbă latină, Bioetică, Biostatistică, Sanologie, Bioinformatică etc.). Unită ile de curs orientate către un alt domeniu la ciclul II prevăd continuarea studiilor la masterat. Fiecare an de studiu include stagiul profesional

(de ini iere, tehnologic, licen ă) efectuat în teren şi în laboratoare (institu ii) de profil.

Promovarea modulului de formare psihopedagogică oferă absolven ilor posibilitatea de a se încadra în învă ămсntul preuniversitar în calitate de cadru didactic cu acumularea a 60 de credite (30 de credite pentru formare teoretică şi 30 de credite pentru un stagiu obligatoriu de practică) suplimentare celor 180 aferente specializării. Realizarea modulului de formare psihopedagogică oferă şi posibilitatea de a accede la ciclul II (Masterat) la domeniul „Ştiin e ale Educa iei‖. Unită ile de curs din cadrul acestui modul se realizează în regim de activită i didactice op ionale. Fiind selectat de către student prin propria decizie, modulul de formare psihopedagogică devine obligatoriu. Creditele pentru acest modul pot fi acumulate par ial şi fără a mări perioada de studii. Informa ia privind realizarea modului de

formare psihopedagogică şi posibilită ile suplimentare oferite la angajarea în cсmpul muncii se va include în suplimentul la diplomă.

Finalizarea studiilor asigură absolventului ob inerea titlului de licen iat în ştiin e ale naturii la specialitatea 421.2 Biologie moleculară.

Scopulă şiă misiuneaă programuluiă deă studiu este pregătirea specialiştilor în domeniul ştiin elor naturii. Dobсndirea cunoştin elor, ob inerea competen elor şi abilită ilor pe parcursul studiilor pune în valoare profesionalismul absolven ilor care vor aplica bazele moleculare şi procedeele metodologice moderne pentru men inerea şi reglarea stabilită ii sistemelor vii.

Profilulăocupa ionalăalăabsolventului De inătorii diplomei Licen iat în ştiin e ale naturii pot desfăşura

activitatea profesională în diverse Laboratoare tiin ifice de profil, Centre biotehnologice de ob inerea a culturilor „in vitro‖, Laboratoare de inginerie celulară, tisulară şi genetică, Centre de ameliorare a plantelor, animalelor şi microorganismelor, Centre de ob inere a remediilor bioactive, Institu ii de proiectare şi control tehnologic, care necesită pregătire biologică.

209



următoarele cunoştin e, abilită i şi competen e: • S ăcunoasc ă(cunoştin e): 1. Bazele moleculare ale unită ii şi diversită ii celulare, ale sintezei

proteinelor şi acizilor nucleici, caracteristica biochimică, particularită ile termodinamice şi bioenergetica sistemelor vii.

2. Structura moleculară a aparatului genetic, particularită ile moleculare ale proliferării şi diferen ierii celulare, mecanismele moleculare ale transcrip iei, transla iei şi replica iei.

3. Principiile organizării sistemice a diferen ierii şi integrită ii func iilor organismelor; mecanismele creşterii şi dezvoltării, cauzele apari iei anomaliilor în dezvoltare.

• S ăîn eleag ă(abilit i): 1. Să realizează studierea preparatelor biologice (vegetale, animale)

folosind metodele moderne de investigare.

2. Să efectueze ob inerea culturilor vegetale şi animale ―in vitro‖. 3. Să aplice cunoştin ele teoretice şi deprinderile practice în

cercetarea ştiin ifică şi analiza integrativă a datelor ob inute. • S ăposedeă(competen e): 1. Să argumenteze metodologia stabilirii legită ilor biologice de

diferit nivel.

2. Să formuleze principiile teoretice aplicate în ameliorarea plantelor, animalelor şi microorganismelor.

3. Să prognozeze efectele mutagene naturale şi cele generate de factorii antropogeni.

d) Domeniul general de studii : 42 Ştiinţe ale naturii. Domeniul de formare profesională: 424 Ecologie. Denumirea specialită ii: 424.1 Ecologie (învă ămсnt cu

frecven ă). Aprobat la 25.07.2013, Nr. de înregistrare ÎP 01 – 17125.

Denumirea specialită ii: 424.1 Ecologie (învă ămсnt cu frecven ă redusă). Aprobat la 23.07.2013, Nr. de înregistrare ÎP 02 – 1795.

Ecologia reprezintă o ramură îmbinată a biologiei şi medicinii care studiază factorii mediului ambiant şi ac iunea lor pozitivă sau negativă asupra organismelor vii, îndeosebi asupra organismului uman. Apreciază şi valorifică starea factorilor ambientali şi include măsurile

210

de protec ie atсt a mediului ambiant, cсt şi a sănătă ii omului. Efectuează biomonitoringul şi expertiza ecologică a bioecosistemelor. Scopul disciplinei este de a pregăti specialişti în domeniul ocrotirii sănătă ii omului şi mediului ambiant.

Concep iaăform riiăspecialistului Programul de studiu prevede pregătirea profesională în domeniul

ştiin elor naturii. Studiile se desfăşoară cu frecven ă pe parcursul a trei ani cu acumularea a 180 de credite transferabile. Conform programului,

studen ii acumulează treptat cunoştin ele teoretice şi deprinderile practice prin studiul disciplinelor fundamentale (Ecologia generală, Ecologia animală, Ecologia vegetală, Ecologia umană, Chimia sanitară, etc.) şi al celor de specialitate (Igiena şi ecologia ambientală, Biogeocenologia, Ecoparazitologia, Ecotoxicologia, Radioecologia,

Monitoringul ecologic etc.). Urmărind logica formării specialistului, fiecare an de studii se finalizează cu stagiul profesional cu un număr total de ore 450 (15 credite), efectuat în unită ile ecologice (practica de ini iere – Ecologia vegetală; practica tehnologică – Igiena şi ecologia ambientală; practica de licen ă – Monitoringul ecologic). Pentru

studen ii anului III (semestrul V şi VI) sunt prevăzute două specializări: Modulul I (Monitoringul ecologic) cu aprofundarea cunoştin elor în domeniul managementului ecologic, al prognozării stării ambientale, al expertizei ecologice şi al dreptului mediului. Modulul II (Ecologia umană) prevede aprofundarea cunoştin elor în igiena şi ecologia habitatului uman, ecologia socială, ecologia mintală şi sănătatea publică. Aceste module se propun pentru studierea par ială sau integrală cu acumularea creditelor transferabile suplimentare. Specializările respective facilitează perfec ionarea cunoştin elor la ciclul II Masterat şi la ciclul III Doctorat. Promovarea modulului de formare psihopedagogică oferă absolven ilor posibilitatea de a se încadra în învă ămсntul preuniversitar în calitate de cadru didactic cu acumularea a 60 de credite (30 de credite pentru formare teoretică şi 30 de credite pentru un stagiu obligatoriu de practică) suplimentare celor 180 aferente specializării. Realizarea modulului de formare psihopedagogică oferă şi posibilitatea de a accede în ciclul II (Masterat) la domeniul „Ştiin e ale Educa iei‖. Unită ile de curs din cadrul acestui modul se realizează în regim de activită i didactice op ionale. Fiind selectat de către student prin propria decizie, modulul de formare

211

psihopedagogică devine obligatoriu. Creditele pentru acest modul pot fi

acumulate par ial şi fără a mari perioada de studii. Informa ia privind realizarea modului de formare psihopedagogică şi posibilită ile suplimentare oferite la angajarea în cсmpul muncii se vor include în suplimentul la diplomă. Programul de studiu prevede dezvoltarea

multilaterală a specialistului sub aspect teoretic şi practico-aplicativ.

Finalizarea studiilor asigură absolventului ob inerea titlului de Licen iat în Ştiin e ale naturii conform specialită ii – 424.1 Ecologie.

Scopulă şi misiunea programului de studiu la specialitatea

Ecologie este pregătirea specialiştilor în domeniul „Ştiin e ale naturii‖

care, prin folosirea tehnologiilor moderne, vor monitoriza aspectele

negative ale impactului factorilor biotici şi abiotici asupra biosferei.

Profilulăocupa ionalăalăabsolventului Domeniile principale de activitate a absolventului cuprind toate

sferele vie ii socio-economico-culturale: unită i economice; unită i juridice; întreprinderi transna ionale; reprezentan e ale organismelor interna ionale; unită i de medicină preventivă; redac ii de reviste şi ziare; birouri turistice; Ministerul Mediului al RM; agen iile şi inspectoratele ecologice; Institutul Na ional de Ecologie, în calitate de: specialist ecolog şi în alte func ii conform clasificatorului ocupa iilor în vigoare.



următoarele cunoştin e, abilită i şi competen e: • S ăcunoasc ă(cuno tin e): 1. Bazele teoretice ale ecologiei, concepte fundamentale şi

metodologia cercetărilor. 2. Normele etice de drept, obiectivele şi importan a dezvoltării

durabile şi protec iei mediului. 3. Bazele teoretice ale ambientologiei fundamentale şi ale patologiei

umane.

4. Managementul şi monitoringul ecologic. • S ăîn eleag ă(abilit i): 1. Să colecteze şi să evalueze probele pentru aprecierea impactului

negativ al factorilor biotici şi abiotici asupra biosferei. 2. Să aplice măsuri de profilaxie pentru evitarea crizelor eco-socio-

umane.

3. Să utilizeze tehnologii informa ionale moderne în monitorizarea

212

factorilor nocivi de poluare a ecosistemelor naturale.

4. Să modeleze procese biologice şi să prognozeze schimbările posibile în ecosistemele naturale.

• S ăposedeă(competen e): 1. Să aplice politici ecologice na ionale şi interna ionale, tratate şi

standarde în activitatea profesională. 2. Să aplice norme juridice şi etice în elaborarea proiectelor

ecologice.

3. Să planifice şi să organizeze măsuri ecologice de protec ie a mediului.

4. Să gestioneze ra ional resursele naturale.

e) Domeniul general de studii: 85 Protecţia mediului Domeniul de formare profesională: 852 Securitate ecologică

Denumirea specialită ii: 852.1 Securitate ecologică. Aprobat la 25.07.2013, Nr. de înregistrare ÎP-01- 17126.

Concep iaăform riiăspecialistului Programul prevede pregătirea profesională în domeniul general de

studii Protecţia mediului. Forma de organizare a învă ămсntului –

învă ămсntul cu frecven ă, durata - trei ani, numărul total de credite de studii - 180. În conformitate cu programul, studen ii acumulează treptat cunoştin e teoretice şi deprinderi practice, studiind disciplinele fundamentale (Ecologia generală, Ecologia animală, Ecologia vegetală, Ecosisteme naturale, Protec ia activită ii vitale etc.) şi cele de specialitate (Igiena şi ecologia mediului, Securitatea ecologică, Impactul de mediu, Expertiza ecologică, Drept ecologic etc.). Fiecare an de studiu se finalizează cu stagiul profesional (450 ore - 15 credite),

efectuat în unită ile ecologice (practica de ini iere – Ecologia vegetală; practica tehnologică – Igiena şi ecologia mediului; practica de licen ă –

Impactul mediului şi securitatea ecologică). Pentru studen ii anului III (semestrul V şi VI) sunt prevăzute două specializări: Modulul I (Impactul mediului şi expertiza ecologică) cu aprofundarea

cunoştin elor în evaluarea şi prognozarea stării ambientale, securitatea ecologică şi dreptul mediului. Modulul II (Securitatea mediului) prevede aprofundarea cunoştin elor în monitorizarea calită ii mediului, protec ia mediului, sisteme de monitorizare a securită ii mediului şi în evaluarea stărilor excep ionale ale mediului. Aceste module se propun

213

pentru studierea par ială sau integrală cu acumularea creditelor transferabile suplimentare. Specializările respective facilitează perfec ionarea cunoştin elor la ciclul II Masterat şi la ciclul III Doctorat. Promovarea modulului de formare psihopedagogică oferă absolven ilor posibilitatea de a se încadra în învă ămсntul preuniversitar în calitate de cadru didactic cu acumularea a 60 de credite (30 de credite pentru formare teoretică şi 30 de credite pentru un stagiu obligatoriu de practică) suplimentare celor 180 aferente specializării. Realizarea modulului de formare psihopedagogică oferă şi posibilitatea de a accede la ciclul II (Masterat), domeniul „Ştiin e ale Educa iei‖. Unită ile de curs din cadrul acestui modul se realizează în regim de activită i didactice op ionale. Fiind selectat de către student prin propria decizie, modulul de formare psihopedagogică devine obligatoriu. Creditele pentru acest modul pot fi acumulate par ial şi fără a mări perioada de studii. Informa ia privind realizarea modulului de formare psihopedagogică şi posibilită ile suplimentare oferite la angajarea în cîmpul muncii se vor include în suplimentul la diplomă. Programul de studiu prevede dezvoltarea multilaterală a specialistului sub aspect teoretic şi practico-aplicativ. Finalizarea studiilor asigură absolventului ob inerea titlului de Licen iat în Protec ia mediului conform specialită ii – 852.1 Securitatea ecologică.

Scopulă şiă misiuneaă programuluiă deă studiu la specialitatea

Securitatea ecologică este pregătirea specialiştilor în domeniul Protecţia mediului, care prin respectarea legisla iei, obiectivelor şi strategiilor manageriale ecologice vor efectua monitorizarea,

coordonarea şi controlul activită ii antropogene asupra proceselor biologice, asigurсnd astfel securitatea mediului înconjurător, integritatea structurală şi stabilitatea func ională a ecosistemelor naturale.

Profilulă ocupa ională ală absolventului cuprinde toate sferele vie ii socio-economico-culturale: unită i economice; unită i juridice; întreprinderi transna ionale; reprezentan e ale organismelor interna ionale; unită i de medicină preventivă; redac ii de reviste şi ziare; birouri turistice; Ministerul mediului al RM; agen ii şi inspectorate ecologice; Institutul Na ional de Ecologie, în calitate de specialist în securitatea ecologică, precum şi alte func ii conform clasificatorului ocupa iilor în vigoare.

214

Finalit iă deă studiu:ă La finalizarea acestui program de studiu

studentul va demonstra următoarele cunoştin e, abilită i şi competen e: • S ăcunoasc ă(cunoştin e): 1. Bazele securită ii, principiile proceselor ecologice şi metodologia

cercetărilor. 2. Normele de drept privind protec ia mediului. 3. Securitatea ecologică privind supravegherea factorilor de mediu

la diferite nivele.

4. Integritatea structurală şi stabilitatea func ională a ecosistemelor naturale.

• S ăîn eleag ă(abilit i): 1. Să evalueze impactul asupra mediului şi să elaboreze strategiile

de prevenire.

2. Să modeleze procese biologice şi să prognozeze schimbările posibile în ecosistemele naturale.

3. Să efectueze monitorizarea şi managementul ecologic pentru prognozarea stării ambientale.

4. Să respecte şi să aplice legisla ia securită ii mediului ambiant. • S ăposedeă(competen e): 1. Să elaboreze şi să implementeze strategii noi în protec ia

mediului ambiant.

2. Să promoveze metode (procedee) moderne de prognozare a stării mediului ambiant.

3. Să gestioneze ra ional resursele naturale. 4. Să aplice tehnologii informa ionale moderne în securitatea

ecologică.

f) Domeniul general de studii: 81 Servicii publice

Domeniul de formare profesională: 811 Servicii Denumirea specialită ii: 811.1 Servicii. Aprobat la 25. 07. 2013,

Nr. de înregistrare ÎP-01- 17123.

Servicii publice (Estetologia) prezintă o ramură relativ nouă în

ştiin ă. Reprezintă un sistem complex de cunoştin e cu privire la structura pielii, rolul ei în procesul activită ii vitale, al metabolismului, al termoreglării, mecanismele de absorb ie, în particular a substan elor biologic active. Estetologia a apărut şi se dezvoltă din necesită ile si creşterea poten ialului economic i cultural al societă ii.

Estetologia ca ramură de sine stătătoare include compartimentele:

215

dermatocosmetologia;

cosmetologia preventiv-igienică;

alergocosmetologia;

gerontocosmetologia;

cosmetologia posttraumatică i cosmetologia infantilă.

Concep iaă form riiă specialistului: Programul de studiu prevede

pregătirea profesională în domeniul serviciilor publice (estetologie). Studiile se desfăşoară în forma de zi pe parcursul a trei ani cu

acumularea a 180 de credite transferabile. Conform programului

studen ii acumulează treptat cunoştin e teoretice şi deprinderi practice prin studiul disciplinelor fundamentale (Anatomia, Biologia, Chimia,

Igiena, Fitoterapia etc.) şi ale celor de specialitate (Dermatologia,

Analiza şi îngrijirea pielii, Produse de îngrijiri cosmetice, Masaj cosmetic, Bazele masajului etc.). Urmărind logica formării specialistului, fiecare an de studiu se finalizează prin stagiul

profesional cu numărul total de ore 450 (15 credite), efectuat în unită ile clinice şi estetologice (practica de ini iere; practica tehnologică; practica de licen ă). Programul de studiu prevede dezvoltarea multilaterală a specialistului sub aspect teoretic şi practico-

aplicativ. Promovarea modulului de formare psihopedagogică oferă absolven ilor posibilitatea de a se încadra în învă ămсntul preuniversitar în calitate de cadru didactic cu acumularea a 60 de credite (30 de credite pentru formare teoretică şi 30 de credite pentru un

stagiu obligatoriu de practică) suplimentare celor 180 aferente specializării. Realizarea modulului de formare psihopedagogică oferă şi posibilitatea de a accede în ciclul II (Masterat) la domeniul „Ştiin e ale Educa iei‖. Unită ile de curs din cadrul acestui modul se realizează în regim de activită i didactice op ionale. Fiind selectat de către student prin propria decizie, modulul de formare psihopedagogică devine obligatoriu. Creditele pentru acest modul pot fi acumulate par ial şi fără a mari perioada de studii. Informa ia privind realizarea modulului de

formare psihopedagogic şi posibilită ile suplimentare oferite la angajarea în cсmpul muncii se va include în suplimentul la diplomă. Pentru studen ii anului III (semestrul V şi VI) sunt prevăzute două specializări: Modulul I (Cosmetologia aplicată) cu aprofundarea cunoştin elor în produse şi tratamente cosmetologice speciale, metode avansate în cosmetologie şi aromaterapie, în cercetări aplicative în

216

cosmetologie; Modulul II (Maso- şi kinetoterapia), prevede

aprofundarea cunoştin elor în kinetoterapie, tehnicile masajului medical, pentru copii, de reabilitare. Aceste module se propun pentru

studierea par ială sau integrală cu acumularea creditelor transferabile suplimentare. Specializările respective facilitează perfec ionarea cunoştin elor la ciclul II Masterat şi la ciclul III Doctorat. Finalizarea studiilor asigură absolventului ob inerea titlului de Licen iat în Servicii Publice conform specialită ii – 811.1 Servicii.

Scopulă şiă misiunea programului de studiu: Scopul şi misiunea programului de studiu este pregătirea specialiştilor în domeniul Serviciilor estetologice. Studen ii vor învă a să efectueze îngrijiri multiaspectuale faciale / corporale, proceduri de visaj, make-up, masaj,

proceduri SPA etc., aplicсnd diverse tehnici avansate şi moderne. Profilulă ocupa ională ală absolventului cu titlul de licen iată înă

Servicii publice este determinat de specificul activită ii profesionale. În calitate de estetolog, cosmetician, masor, consultant pe produse

cosmetice şi alte func ii conform clasificatorului ocupa iilor în vigoare, absolventul poate activa în diferite centre: Centru de medicină estetică, Centru de fizioterapie şi reabilitare, Centru SPA, Wellness centru, Salon de frumuse e, Fitness centru, Solarium, Saună; în calitate de manager – consultant poate să lucreze în: Magazin \ Boutique de

vсnzare a produselor cosmetice profesionale \ nonprofesionale,

Magazin\ Boutique de vсnzare a produselor cosmetice decorative, Farmacie; Make-up artist - Salon de frumuse e, Magazin \ Boutique de

vсnzare a produselor cosmetice decorative; ca reprezentant al unei firme de cosmetică profesională - Salon de frumuse e, Oficiul firmei de cosmetică profesională, Centru-salon de instruire; administrator -

Centru de medicina estetică, Centru SPA, Wellness centru, Salon de frumuse e, Fitness centru, Solarium, Saună, Oficiul firmei de produse cosmetice profesionale, Centru-salon de instruire.


studentul va demonstra următoarele cunoştin e, abilită i şi competen e: • S ăcunoasc ă(cunoştin e): 1. Principiile organizării şi administrării unită ilor estetologice. 2. Specificul achizi ionării, comercializării, distribuirii şi aplicării

produselor cosmetice.

3. Metodele de analiză, produsele (tehnicile) de îngrijire şi principiile de ameliorare dermatocosmetologică.

217

4. Ac iunea nocivă a factorilor biotici şi abiotici asupra organismului, reac iile adverse şi procedeele de revitalizare şi reabilitare.

• S ăîn eleag ă(abilit i): 1. Să selecteze utilajul, produsele, materialele şi ustensile necesare

pentru prestarea serviciilor estetologice (îngrijire corporală, visaj, masaj, proceduri SPA etc.).

2. Să realizeze proceduri estetologice în centre de frumuse e (mezoterapia, biorevitalizarea, biorepararea, microşlefuirea cu diamant / laser, kinetoterapia, aromaterapia, dermocosmetologia, termoterapia,

împachetări, iridodiagnosticul, auriculoterapia etc). 3. Să acorde asisten ă consultativă privind selectarea profesională a

procedurilor dermatocosmetologice pentru prestare la domiciliu.

4. Să implementeze în practica profesională tehnicile orientale de îngrijire facială / corporală.

• S ăposedeă(competen e): 1. Să aprecieze corect efectele şi consecin ele deontologiei

profesionale asupra stării sănătă ii pacien ilor. 2. Să aplice tehnici şi remedii de îngrijiri cosmetice corespunzătoare

particularită ilor morfofiziologice ale pielii. 3. Să identifice necesită ile clientelei şi să selecteze produse

cosmetice, materiale, instrumente şi aparate pentru elaborarea şi realizarea planului individual de prestare a serviciilor de îngrijire facială / corporală şi a procedurilor cosmetice decorative.

4. Să fie competent în alegerea profesională a produselor cosmetice (fito, zoo) de îngrijire şi cele decorative pentru fa ă şi corp.

g) Domeniul general de studiu: 61 tiințe agricole

Domeniul de formare profesională: 616 Silvicultură şi grădini publice

Specialitatea: 616.1 Silvicultură şi grădini publice. Aprobat la 25. 07. 2013, Nr. de înregistrare ÎP-01- 17127.

Concep iaă form riiă specialistuluiă în domeniul silviculturii şi grădinilor publice constă în pregătirea cadrelor care corespund cererilor pie ii muncii din Republica Moldova, provocărilor globalizării şi procesului de integrare europeană, bazсndu-se pe studiile teoretico-

analitice, analiza experien ei interna ionale şi a standardelor europene.

218

Abordarea contemporană a concep iei de pregătire a specialiştilor din domeniul silviculturii şi al spa iilor verzi este fundamentată prin caracterul interdisciplinar, sistemic şi teoretico-practic al con inutului programului. Strategia de pregătire a specialistului în silvicultură şi grădini publice este orientată spre cunoaşterea pădurii, crearea şi îngrijirea acesteia, recoltarea şi valorificarea ra ională a produselor sale,

precum şi organizarea şi conducerea procesului de gospodărire, concomitent pentru proiectarea, crearea, îngrijirea şi restaurarea spa iilor verzi. Profilarea în specialitate include şi însuşirea cunoştin elor oferite de o serie de alte discipline adaptate la specificul

profesiei: topografie, dendrologie, flora indicatoare, pedologie,

floricultură, proiectarea spa iilor verzi, silvicultură, dendrometrie şi legisla ie. Totodată studen ilor le sunt oferite posibilită i de aprofundare a cunoştin elor în domeniul silviculturii sau al spa iilor verzi în cadrul modulelor op ionale de specializare începсnd cu anul III şi IV de studii. Aceste module vizează formarea abilită ilor şi competen elor necesare pentru continuarea studiilor în cadrul ciclului II masterat.

Concomitent studen ii care optează pentru o carieră în învă ămсntul de specialitate au ocazia să parcurgă op ional modulul psihopedagogic.

Scopulă şiă misiuneaă programuluiă deă studiuă – formarea de

specialişti în domeniul silviculturii şi al spa iilor verzi. Studen ii vor învă a să proiecteze, să amenajeze, să gestioneze, să valorifice ra ional pădurile şi spa iile verzi.

Profilulăocupa ionalăalăabsolventuluiă– absolventul ciclului I îşi va desfăşura activitatea profesională atсt în sectorul public, cсt şi în cel privat: în sfera de producere, managerială, de învă ămсnt şi cercetare, precum şi în domeniul proiectării, amenajării şi gestionării silvice şi al

spa iilor verzi. Specialistul este destinat pentru activitatea în structurile organelor silvice şi ale gospodăririi spa iilor verzi, republicane şi locale în calitate de: manageri, ingineri în întreprinderile silvice, specialişti în firme de exploatare şi întreprinderi de prelucrare a lemnului, specialişti în silvicultură din cadrul agen iilor şi organiza iilor de mediu, asocia iilor de spa ii verzi, pepiniere, gazoniere, baze floricole, firme de proiectare şi înverzire.


studentul va demonstra următoarele cunoştin e, abilită i şi competen e: • S ăcunoasc ă(cunoştin e): 1. Asortimentul speciilor silvoformante, decorative şi interac iunea

219

lor cu factorii ecologici.

2. Principiile metodelor de reproducere şi ameliorare, cultivare şi recoltare, protec ie şi conservare a plantelor silvoformante şi decorative.

3. Principiile de proiectare silvoculturale şi peisagistice. 4. Identificarea problemelor actuale ale ecosistemelor naturale şi

cultivate.

5. Însuşirea principiilor eticii profesionale. • S ăîn eleag ă(abilit i): 1. Conceperea şi reprezentarea elementelor ecosistemelor forestiere

şi a spa iilor verzi. 2. Efectuarea şi conducerea lucrărilor de îngrijire şi reconstruc ie

ecologică a pădurilor şi spa iilor verzi. 3. Efectuarea managementului biodiversită ii ecosistemelor naturale

şi cultivate. 4. Refacerea şi valorificarea în domeniul silvico-peisagistic a

terenurilor degradate.

5. Abilită ile de comunicare, luarea de decizii şi solu ionarea problemelor din domeniu.

• S ăposedeă(competen e): 1. Să utilizeze tehnici moderne de analiză a informa iilor referitor la

ecosistemele forestiere şi spa iile verzi. 2. Să monitorizeze managementul calită ii produselor forestiere şi a

amenajărilor peisagistice. 3. Să implementeze noile tehnologii în domeniul silvic şi al spa iilor

verzi.

4. Să elaboreze planuri de management cu obiective specifice, în corespundere cu direc iile prioritare de dezvoltare economică şi socială în cadrul întreprinderilor.

5. Să asigure controlul îndeplinirii legisla iei în domeniul silvic şi al spa iilor verzi.

Ciclul II — Masterat. La ciclul masterat sunt admişi absolven ii ciclului licen ă. Masteratul prevede o specializare aprofundată într-un

anumit domeniu profesional. Durata studiilor este de 2 ani pe parcursul

cărora studentul trebuie să acumuleze 120 de credite. Anul I la ciclul masterat poate fi definit drept an de profesionalizare, iar cel de-al

doilea an de studii la masterat este un an de cercetare, de pregătire

220

teoretică profundă, care îi va permite absolventului să acceadă la ciclul doctorat. Studen ii îşi desfăşoară activitatea didactică în baza planurilor de studii aprobate regulamentar, sus in, ca şi la ciclul licen ă, examene de sesiune, iar la finele celor doi ani de studiu sus in o teză de master care înglobează rezultatul cercetărilor efectuate pe parcursul a doi ani. Programele de masterat propuse de Facultate sunt originale atсt prin formularea domeniului de specializare, cсt şi prin con inuturile curriculei.


au dat dovadă de cunoştin e şi competen e acumulate şi extinse în cadrul ciclului I, de cunoştin e ce prezintă baza sau posibilitatea dezvoltării originalită ii ideilor aplicate în cadrul domeniului de cercetare;

pot să aplice cunoştin ele şi competen ele achizi ionate, abilită ile de solu ionare a problemelor în circumstan e noi sau necunoscute în cadrul unor contexte mai vaste sau multidisciplinare, caracteristice

domeniului lor de studiu;

pot să aplice cunoştin ele în solu ionarea problemelor complexe, să formuleze opinii ce includ reflectarea responsabilită ilor de ordin social şi etic;

pot formula concluzii în baza cunoştin elor în mod ra ional, clar şi fără ambiguită i auditoriului de specialişti versa i şi celui obişnuit;

posedă capacită i ce le permit continuarea studiilor în mod independent.

CARACTERISTICAăSPECIALIT ILOR LA CICLUL II

MASTERAT

Domeniul general de studiu 85 Protecția mediului Program de master (de cercetare) Ecologia industrială. Aprobat la

20. 11. 2013, Nr. de înregistrare 1094.PÎ.MC.2013-002.

Concep iaăform riiăspecialistuluiă Prevederile procesului de la Bologna şi numărul insuficient de

specialişti în domeniul Protecţia mediului au determinat necesitatea

pregătirii specialiştilor la ciclul II Masterat cu programul de studiu la

Ecologia industrială. Instruirea masteranzilor la acest program

221

cuprinde 4 componente: a) studierea disciplinelor fundamentale

(Economia industrială, Monitorizarea şi informatizarea mediului, Ecologia şi protec ia mediului, Dezvoltarea durabilă, Resurse naturale regenerabile etc.); b) studierea disciplinelor de specialitate (Dezastre

naturale şi tehnologice, Prevenirea şi controlul integrat al poluării, Evaluarea impactului asupra mediului etc.); c) efectuarea stagiului

profesional şi d) elaborarea tezei de master. În blocurile a) şi b) sunt incluse cсte 8 discipline care se studiază în semestrele I, II şi III şi însumează în total 80 de credite (cсte 40 de credite în fiecare bloc). Timp de 10 săptămсni (30 ore x 10 credite = 300 ore) masteranzii

realizează stagiul profesional, realizсnd totodată şi programul de lucru la teza de master. În semestrul IV se finalizează elaborarea tezei de master prin sus inerea publică. Per total masteranzii sus in 18 examene şi acumulează 120 de credite. Conform Programului de studiu forma de instruire profesională este învă ămсntul cu frecven ă, cu durata studiilor

de 2 ani pentru absolven ii ciclului Licen ă la specialitatea 421.1 Ecologie şi specialitatea 852.1 Securitatea ecologică. Pentru

absolven ii de la alte specialită i (Biologie, Chimie, Inginerie,

Silvicultură etc.) perioada de pregătire la Masterat include semestrul compensator şi durează 2,5 ani. La finele studiilor absolven ii ob in titlul de master în Protecţia mediului.

Scopulă şiă misiuneaă programuluiă deă studiuă este perfec ionarea cunoştin elor, abilită ilor şi competen elor în domeniul Protecţia

mediului, care prevăd controlul integrat al mediului prin monitorizarea şi informatizarea permanentă, aplicarea tehnologiilor moderne pentru depoluarea componentelor mediului şi prevenirea dezastrului natural şi tehnologic.

Condi iiă deă admitere.ă Admiterea la masterat se realizează consecutiv după absolvirea ciclului I Licen ă în domeniul general de studiu 85 Protecţia mediului şi nonconsecutiv, care prevede

înmatricularea absolven ilor ciclului I Licen ă din alte domenii generale de formare profesională, cărora li se propune suplimentar un modul de 30 de credite. Disciplinele acestui modul se studiază în semestrul compensator (septembrie-ianuarie), iar din luna februarie masteranzii

încep însuşirea disciplinelor de bază ale programului de studiu. Înmatricularea la studii se face în baza examenelor de admitere la Specialitate, Limbă modernă şi Tehnologii informa ionale.

222

Profilulă ocupa ională ală absolventului.ă De inătorii diplomei de Master în Protecţia mediului sunt solicita i pe pia a muncii, activсnd în func ie de exper i în protec ia mediului, în func ie de inspectori la Inspectoratele şi Agen iile Ecologice de Stat, precum şi în func ie de ecologi – chimişti în institu ii de cercetări şi întreprinderi tehnologice

etc.

Finalit iă deă studiuă La finalizarea acestui Program de studiu

studentul va demonstra următoarele cunoştin e, abilită i şi competen e: • S ăcunoasc ă(cuno tin e): 1. Obiectivele dezvoltării durabile şi managementul ecologic. 2. Economia industrială şi resursele naturale regenerabile. 3. Tehnologii de depoluare şi de protec ie a componentelor

mediului.

• S ăîn eleag ă(abilit i): 1. Să realizeze monitorizarea industrială a mediului pentru

dezvoltare durabilă. 2. Să implementeze în activitatea profesională tehnologii de

protec ie a solului, apei şi atmosferei. 3. Să efectueze monitorizarea toxicologică a mediului şi să propună

tehnologii moderne de depoluare.

• S ăposedeă(competen e): 1. Să prognozeze dezastre naturale şi tehnologice. 2. Să elaboreze proiecte pentru desfăşurarea controlului integrat al

poluării mediului. 3. Să argumenteze deciziile (rezultatele) auditului de mediu.

Domeniul general de studiu: 85 Protecția mediului Program de master (de cercetare): Ecologia i protec ia mediului.

Aprobat la 20. 11. 2013, Nr. de înregistrare 1094.PÎ.MC.2013-005.

Concep iaăform riiăspecialistului Pregătirea specialiştilor la Facultatea Biomedicină şi ecologie,

ULIM, la ciclul II Masterat în domeniul Protecţia mediului este

determinată de numărul insuficient de specialişti în acest domeniu. Specificul resurselor naturale şi energetice ale Republicii Moldova determină ca în pregătirea masteranzilor să se pună un accent pronun at pe disciplinele ce vizează utilizarea durabilă a resurselor naturale, tratarea deşeurilor, managementul durabil, eficien a, expertiza şi

223

securitatea ecologică în economia ării. Aplicarea realizărilor ştiin ei şi practicii contemporane privind asigurarea securită ii ecologice şi promovarea managementului modern de gestionare a resurselor

naturale favorizează succesul competitivită ii specialiştilor pe pia a na ională şi interna ională. Conform Programului de studiu forma de instruire profesională este învă ămсntul cu frecven ă, cu durata studiilor

de 2 ani pentru absolven ii ciclului Licen ă la specialitatea 421.1 Ecologie şi specialitatea 852.1 Securitatea ecologică. Pentru

absolven ii de la alte specialită i (Biologie, Chimie, Inginerie, Silvicultură etc.) perioada de pregătire la Masterat include semestrul

compensator şi durează 2,5 ani. Cunoştin ele teoretice avansate şi deprinderile practice performante se ob in prin studiul disciplinelor fundamentale (Concep ia ecologică, Managementul ecologic şi dezvoltarea durabilă, Ecologia ambientală umană etc.) şi al celor de specialitate (Monitoringul biodiversită ii, Monitoringul radioecologic, ecotoxicologic şi parazitologic al mediului, Reconstruc ia şi securitatea ecologică a ecosistemelor, Estimarea calită ii mediului etc.). În semestrul III este prevăzut stagiul practic cu durata de 10 săptămсni, iar în semestrul IV – elaborarea şi sus inerea publică a tezei de master, estimată la 30 de credite. Per total în 2 ani masteranzii sus in 18 examene şi acumulează 120 credite. Finalizarea studiilor asigură absolventului ob inerea titlului de Master în Protec ia mediului.


mediului, care prevede evaluarea impactului asupra mediului,

monitoringul şi conservarea biodiversită ii, reconstruc ia şi securitatea ecologică a ecosistemelor naturale şi ale celor antropizate, precum şi strategiile manageriale ecologice şi protejarea echilibrului biologic.

Condi iiă deă admitere.ă Admiterea la masterat se realizează consecutiv după absolvirea ciclului I Licen ă în domeniul general de studiu 85 Protecţia mediului şi nonconsecutiv, care prevede

înmatricularea absolven ilor ciclului I Licen ă din alte domenii generale de formare profesională, cărora li se propune suplimentar un modul de

30 de credite. Disciplinele acestui modul se studiază în semestrul compensator (septembrie-ianuarie), iar din luna februarie masteranzii

încep însuşirea disciplinelor de bază a programului de studiu. Înmatricularea la studii se face în baza examenelor de admitere la Specialitate, Limbă modernă şi Tehnologii informa ionale.

224

Profilulă ocupa ională ală absolventului.ă De inătorii diplomei de Master în Protecţia mediului sunt solicita i pe pia a muncii, activсnd în func ie de exper i în protec ia mediului, în func ie de inspectori la Inspectoratele şi Agen iile Ecologice de Stat, precum şi în func ie de ecologi – chimişti în institu ii de cercetări şi întreprinderi tehnologice etc.

Finalit iă deă studiu.ă La finalizarea acestui Program de studiu

studentul va demonstra următoarele cunoştin e, abilită i şi competen e: • S ăcunoasc ă(cunoştin e): 1. Concep ia ecologică şi principiile conservării biodiversită ii. 2. Managementul ecologic şi obiectivele dezvoltării durabile. 3. Legisla ia mediului şi strategiile de protec ie a mediului. • S ăîn eleag ă(abilit i): 1. Să evalueze impactul şi riscurile naturale ale mediului. 2. Să realizeze monitoringul ecologic şi să estimeze cuantumul

poluator al mediului.

3. Să gestioneze ra ional resursele naturale. • S ăposedeă(competen e): 1. Să adapteze mesajul profesional la diverse medii social-

economice.

2. Să argumenteze deciziile specifice domeniului ecologie şi protec iei mediului.

3. Să formuleze şi să interpreteze corect problemele profesionale.

Domeniul general de studiu: 85 Protecția mediului Program de master (de cercetare): Management i politici de mediu.


Concep iaăform riiăspecialistuluiă Necesitatea pregătirii specialiştilor în Management şi politici de

mediul la ciclul II Masterat, facultatea Biomedicină şi ecologie, ULIM, este condi ionată de specificul resurselor naturale şi energetice ale Moldovei şi de numărul insuficient de specialişti în acest domeniu. Asigurarea securită ii ecologice şi promovarea managementului

modern de gestionare a resurselor naturale prin aplicarea realizărilor ştiin ei şi practicii contemporane sporeşte succesul competitivită ii specialiştilor pe pia a na ională şi interna ională. Instruirea profesională la Masterat se realizează prin învă ămсntul cu frecven ă cu durata

225

studiilor de 2 ani pentru absolven ii ciclului Licen ă la specialitatea 421.1 Ecologie şi specialitatea 852.1 Securitatea ecologică. Pentru

absolven ii de la alte specialită i (Bologie, Chimie, Inginerie, Silvicultură etc.) perioada de pregătire la Masterat include semestrul compensator şi durează 2,5 ani. Cunoştin ele teoretice şi deprinderile practice se ob in prin: a) studierea disciplinelor fundamentale (Ecologia şi protec ia mediului, Bazele economiei mediului, Sisteme de

monitorizare a mediului, Strategiile Dezvoltării Durabile etc.); b) studierea disciplinelor de specialitate (Evaluarea impactului de mediu,

Managementul integral al mediului, Managementul prevenirii riscurilor

naturale, Protec ia juridică a mediului etc.); c) realizarea stagiului profesional şi d) elaborarea tezei de master.

Disciplinele fundamentale şi de specialitate (16 la număr) se studiază în sem. I, II, III cu acumularea a 80 de credite. Stagiul practic se efectuează în sem. III, iar teza de master se elaborează în sem. IV. Per total în 2 ani masteranzii sus in 18 examene şi acumulează 120 credite. În baza programului realizat absolventul ob ine titlul de Master în Protecţia mediului.

Scopulă şiă misiuneaă programuluiă deă studiuă este perfec ionarea cunoştin elor, abilită ilor şi competen elor în domeniul protec iei mediului şi promovarea politicilor şi strategiilor dezvoltării durabile, care prevăd evaluarea impactului de mediu asupra ciclului de via ă, monitorizarea mediului pentru prevenirea riscurilor naturale

(artificiale), managementul proiectelor de mediu privind performan a ecologică şi tehnologiile de depoluare, protec ia juridică a mediului şi integrarea economică europeană.

Condi iiă deă admitere.ă Admiterea la masterat se realizează consecutiv după absolvirea ciclului I Licen ă în domeniul general de studii 85 Protecţia mediului şi nonconsecutiv, care prevede

înmatricularea absolven ilor ciclului I Licen ă din alte domenii generale de formare profesională, cărora li se propune suplimentar un modul de


încep însuşirea disciplinelor de bază ale programului de studiu. Înmatricularea la studii se face în baza examenelor de admitere la

Specialitate, Limba modernă şi Tehnologii informa ionale. Profilulă ocupa ională ală absolventului.ă De inătorii diplomei de

Master în Protecţia mediului sunt solicita i pe pia a muncii, activсnd în

226

func ie de exper i în protec ia mediului, în func ie de inspectori la Inspectoratele şi Agen iile Ecologice de Stat, precum şi în func ie de ecologi – chimişti în institu ii de cercetări şi întreprinderi tehnologice etc.


studentul va demonstra următoarele cunoştin e, abilită i şi competen e: • S ăcunoasc ă(cunoştin e): 1. Strategiile Dezvoltării durabile şi managementul integrat al

mediului.

2. Bazele economiei mediului şi resursele naturale neregenerabile. 3. Managementul organiza ional şi performan a ecologică. • S ăîn eleag ă(abilit i): 1. Să implementeze în activitatea profesională tehnologiile moderne

de depoluare a mediului.

2. Să aplice managementul integrat al mediului în evaluarea ciclului de via ă.

3. Să organizeze şi să efectueze monitorizarea permanentă a mediului pentru prevenirea riscurilor naturale.

• S ăposedeă(competen e): 1. Să elaboreze proiecte de evaluare a impactului asupra mediului. 2. Să actualizeze politicile de protec ie juridică a mediului. 3. Să argumenteze finalită ile auditului de mediu.

Domeniul general de studiu: 61 tiințe agricole Program de master (de cercetare): Managementul resurselor

forestiere i al spa iilor verzi. Aprobat la 20. 11. 2013, Nr. de înregistrare 1094.PÎ.MC.2013-001.

Concep iaă form riiă specialistului.ă Programul de masterat îşi propune formarea şi pregătirea cadrelor în domeniul silvic şi al spa iilor verzi de nivel superior în conformitate cu exigen ele actuale ale pie ii muncii. Concomitent îşi propune acumularea de noi cunoştin e în domeniu, aprofundarea no iunilor fundamentate tiin ific referitoare la procesele majore ce influen ează calitatea resurselor forestiere şi a spa iilor verzi. În acela i timp, are ca scop oferirea instrumentelor practice pentru aplicarea celor mai eficiente metode de conservare şi gestionare pe termen lung a ecosistemelor silvice şi a spa iilor verzi.

227

Scopulă şiă misiuneaă programuluiă deă studiuă este aprofundarea

cunoştin elor privind activită ile de cercetare şi practice în domeniul silviculturii şi al spa iilor verzi, analizarea, interpretarea obiectivă şi prognoza fenomenelor care există în ecosistemele silvice şi cultivate.

Formarea competen elor şi abilită ilor de elaborare şi aplicare a tehnologiilor de formare şi îngrijire, de aplicare a regimurilor şi tratamentelor, a planurilor de management şi a strategiilor de dezvoltare în păduri şi spa ii verzi.

Condi iiă deă admitere. Programul de masterat ―Managementul resurselor forestiere şi al spa iilor verzi‖ se adresează unor categorii profesionale largi ale popula iei, manageri şi lideri din cele mai diverse organiza ii economice, specialişti în domeniul Silviculturii şi grădinilor

publice, al altor ştiin e agricole etc. Programul de masterat „Managementul resurselor forestiere şi al spa iilor verzi‖ presupune atсt accesul consecutiv i se adresează studen ilor care au absolvit ciclul l licen ă în domeniul Silvicultură şi grădini publice, cсt şi accesul nonconsecutiv i este destinat studen ilor care au absolvit ciclul l licen ă în alte domenii generale de formare profesională.

Accesul consecutiv se va efectua în baza diplomei de licen ă 616.1: Silvicultură şi grădini publice. Accesul nonconsecutiv se referă la candida ii programului de masterat ce vin din alte domenii de formare profesională. Autorii programului de masterat propun un modul de 30 de credite pe care aceşti candida i le vor acumula pe parcursul unui semestru - din septembrie pсnă în ianuarie, după care ei vor putea să acceadă la con inutul de bază al programului de masterat în luna februarie.

Profilulă ocupa ională ală absolventului. Absolventul specialită ii Managementul resurselor forestiere şi al spaţiilor verzi poate să-şi continue activitatea în cadrul studiilor de doctorat atсt în cadrul ULIM, cсt şi în institu iile de cercetare ale Academiei de Ştiin e din Moldova. Concomitent îşi va desfăşura activitatea profesională în domeniul public şi privat în calitate de:

- cercetători ştiin ifici în institu iile de profil; - cadre didactice în învă ămсntul preuniversitar şi universitar; - specialişti de nivel superior în institu iile şi organiza iile din

domeniul forestier şi al spa iilor verzi; - specialişti silvici în institu ii guvernamentale; - manageri în companii private de înverzire şi împădurire;

228

- manageri în firme şi birouri de proiectare; - consultan i în ONG-uri de mediu.


studentul va demonstra următoarele cunoştin e, abilită i şi competen e: • S ăcunoasc ă(cunoştin e): 1. Cunoa terea metodologiei de proiectare şi cercetare în domeniul

forestier şi al spa iilor verzi. 2. Cunoaşterea modelelor şi mijloacelor specifice silviculturii şi

spa iilor verzi pentru analizarea şi interpretarea fenomenelor i proceselor din domeniu, cu accent pe tendin ele specifice de dezvoltare.

3. Cunoaşterea realizărilor progresului tehnico-ştiin ific în domeniul silviculturii şi al spa iilor verzi.

• S ăîn eleag ă(abilit i): 1. Aplicarea celor mai eficiente metode de protec ie integrată a

mediului în conformitate cu principiile de bază ale reconstruc iei ecologice a ecosistemelor degradate.

2. Elaborarea de strategii şi politici de dezvoltare durabilă în domeniul silviculturii şi al spa iilor verzi.

3. Abilită ile de prognoză tehnologică şi a cercetării ştiin ifice în domeniul silvic şi al spa iilor verzi.

• S ăposedeă(competen e): 1. Asigură ob inerea unei capacită i de produc ie maximă, utilizarea

durabilă şi men inerea echilibrului ecologic în ecosistemele silvice şi cultivate.

2. Asigură realizarea lucrărilor de ra ionalizare şi inven ii în domeniul silvic şi al spa iilor verzi.

3. Asigură creşterea randamentului procesului de bioproduc ie din păduri şi a calită ii serviciilor de recreere.

4. Organizează activitatea întreprinderii în conformitate cu legisla ia, planurile de dezvoltare şi exploatare a fondului silvic şi a spa iilor verzi.

Domeniul general de studiu: 85 Protecția mediului Program de master (de cercetare): Managementul resurselor

naturale. Aprobat la 20. 11. 2013, Nr. de înregistrare 1094.PÎ.MC.2013-

004.

229

Concep iaăform riiăspecialistuluiă La Facultatea Biomedicină şi Ecologie, ULIM, pregătirea

specialiştilor la ciclul II Masterat în domeniul Protecţia mediului se

realizează în conformitate cu prevederile procesului de la Bologna,

fiind determinată de numărul insuficient de specialişti în acest domeniu. În pregătirea masteranzilor se pune un accent pronun at pe disciplinele care vizează utilizarea durabilă a resurselor naturale. Succesul competitivită ii specialiştilor pe pia a na ională şi interna ională este favorizat de gradul aplicării de către ace tia a realizărilor ştiin ei şi practicii contemporane în promovarea managementului modern de gestionare a resurselor naturale. Forma de

instruire profesională este învă ămсntul cu frecven ă, durata studiilor este de 2 ani pentru absolven ii ciclului Licen ă la specialitatea 421.1 Ecologie şi specialitatea 852.1 Securitatea ecologică. Pentru

absolven ii de la alte specialită i (Biologie, Chimie, Inginerie,

Silvicultură etc.) perioada de pregătire la Masterat include semestrul compensator şi durează 2,5 ani. Perfec ionarea cunoştin elor teoretice şi a deprinderilor practice se ob ine prin studiul disciplinelor fundamentale (Bazele managementului mediului, Biotehnologii şi depoluarea sistemelor ecologice, Ecopedologie etc.) şi al disciplinelor de specialitate (Monitorizarea mediului, Managementul resurselor

naturale, Managementul deşeurilor etc.). În semestrul III este prevăzut stagiul profesional cu durata de 10 săptămсni, iar în semestrul IV –

elaborarea şi sus inerea publică a tezei de master, estimată la 30 de credite. Per total în 2 ani masteranzii sus in 18 examene. Finalizarea studiilor asigură absolventului ob inerea titlului de Master în Protecţia mediului.


mediului care prevede monitorizarea calită ii mediului, managementul proiectelor ecologice şi auditul de mediu, managementul componentelor de mediu şi asigurarea calită ii lor, precum şi tehnologiile de depoluare a ecosistemelor naturale şi a celor antopizate.

Condi iiă deă admitere.ă Admiterea la masterat se realizează consecutiv după absolvirea ciclului I Licen ă în domeniul general de studiu 85 Protecţia mediului şi nonconsecutiv care prevede

înmatricularea absolven ilor ciclului I Licen ă din alte domenii generale

de formare profesională cărora li se propune suplimentar un modul de

230


încep însuşirea disciplinelor de bază ale programului de studiu.

Înmatricularea la studii se face în baza examenelor de admitere la Specialitate, Limba modernă şi Tehnologii informa ionale.

Profilulă ocupa ională ală absolventului.ă De inătorii diplomei de Master în Protecţia mediului sunt solicita i pe pia a muncii, activсnd în func ie de exper i în protec ia mediului, în func ie de inspectori la Inspectoratele şi Agen iile Ecologice de Stat, precum şi în func ie de ecologi – chimişti în institu ii de cercetări şi întreprinderi tehnologice etc.

Finalit iă de studiu. La finalizarea acestui program de studiu

studentul va demonstra următoarele cunoştin e, abilită i şi competen e: • S ăcunoasc ă(cuno tin e): 1. Bazele managementului mediului.

2. Tehnologiile de monitorizare a calită ii componentelor mediului. 3. Biotehnologii şi depoluarea sistemelor ecologice. • S ăîn eleag ă(abilit i): 1. Să asigure un management modern de gestionare ra ională a

resurselor naturale.

2. Să realizeze corect managementul ariilor protejate. 3. Să elaboreze măsuri eficiente de asanare a ecosistemelor

degradate.

• S ăposedeă(competen e): 1. Să promoveze managementul proiectelor ecologice de mediu. 2. Să argumenteze deciziile auditului de mediu. 3. Să poată evalua serviciile sistemelor ecologice şi tehnologiile de

asanare a mediului.

Domeniul general de studiu: 81 Servicii Publice Program de master (de cercetare): Managementul serviciilor de

frumuse e i recuperare. Aprobat la 20. 11. 2013, Nr. de înregistrare 1094.PÎ.MC.2013-008.

Concep iaăform riiăspecialistului Tendin ele actuale în evolu ia şi extinderea serviciilor estetologice în

Republica Moldova cu aportul considerabil al acestora la dezvoltarea

societă ii şi a progresului tehnico-ştiin ific, precum şi necesită ile pie ii

231

de muncă, au determinat organizarea pregătirii specialiştilor în acest domeniu la ciclul Masterat. Programul de studiu este destinat

specialiştilor din domeniul medicinii, biologiei, cosmetologiei etc. Pentru absolven ii ciclului Licen ă la specialitatea Servicii durata

studiilor la Masterat este de 2 ani, iar pentru absolven ii de la alte specialită i perioada de pregătire la Masterat durează 2,5 ani. Structura programului pe semestre prevede studierea disciplinelor fundamentale

(Bazele farmacologiei, Jurispruden a în estetologie, Psihologia în busness-ul estetologic, Deontologie şi conflictologie etc.), Din

semestrul II procesul de instruire se realizează pe module la două specializări: a) Beauty şi SPA Management (modulul I); b) Tratamentul holistic şi de înfrumuse are (modulul II). Pentru fiecare modul studen ii acumulează 40 de credite transferabile. Însuşirea concomitentă a disciplinelor la ambele specializări permite ob inerea unui supliment de credite (40). În semestrul III este prevăzut stagiul profesional cu durata de 10 săptămсni, estimat la 300 ore, iar semestrul IV este destinat elaborării şi sus inerii publice a tezei de master. Studiile se finalizează prin ob inerea titlului de master în Servicii publice.

Scopulă şiă misiuneaă programuluiă deă studiu.ă Continuarea şi perfec ionarea cunoştin elor conform programului Managementul

serviciilor de frumusețe i recuperare la ciclul Masterat are ca scop

dezvoltarea deplină a deprinderilor de activitate profesională managerială în deservirea clientelei şi proiectarea business-planului,

anticipсnd consecin ele şi respectсnd cerin ele eticii şi deontologiei profesionale, perfec ionarea cunoştin elor în cromoterapie, tricologie, micropigmentarea pielii şi naturopatie.

Condi iiă deă admitere.ă Admiterea la masterat se realizează consecutiv după absolvirea ciclului I Licen ă în domeniul Servicii

Publice şi nonconsecutiv, care prevede înmatricularea absolven ilor ciclului I Licen ă din alte domenii generale de formare profesională. Accesul consecutiv se efectuează în baza diplomei de licen ă în domeniul general de studii 81.Servicii Publice. Accesul nonconsecutiv

este destinat candida ilor cu pregătire în alte domenii de formare profesională, cărora li se propune suplimentar un modul de 30 de credite. Disciplinele acestui modul se studiază în semestrul compensator (septembrie-ianuarie), iar din luna februarie masteranzii

purced la studierea disciplinelor de bază ale programului de studiu.

232

Înmatricularea la studii se face în baza examenelor de admitere la Specialitate, Limba modernă şi Tehnologii informa ionale.

Profilulă ocupa ională ală absolventului cu specializarea în Managementul serviciilor de frumusețe i recuperare este determinat

de specificul activită ii profesionale. Absolventul poate activa în calitate de estetolog, cosmetician, masor, manager în diferite centre: Centru de Medicină Estetică, Centru de fizioterapie şi reabilitare, Centru SPA, Wellness centru, Salon de frumuse e, Fitness centru, Solarium, Saună; în calitate de manager – consultant poate să lucreze în: Magazin\ Boutique de vсnzare a produselor cosmetice profesionale \

nonprofesionale, Magazin \ Boutique de vсnzare a produselor cosmetice decorative, Farmacie; Make-up artist - Salon de frumuse e, Magazin\ Boutique de vсnzare a produselor cosmetice decorative; ca reprezentant al unei firme de produse cosmetice profesionale - Salon de

frumuse e, Oficiul firmei de produse cosmetice profesionale, Centru-

salon de instruire.


studentul va demonstra următoarele cunoştin e, abilită i şi competen e: • S ăcunoasc ă(cuno tin e): 1. Realizările de performan ă în legisla ie şi managementul

serviciilor estetologice.

2. Principiile de corectare a defectelor estetice.

3. Ac iunea substan elor active din componen a produselor cosmetice.

• S ăîn eleag ă(abilit i): 1. Să efectueze cu succes activitatea managerială şi de marketing în

unită ile estetologice, respectсnd cerin ele eticii şi deontologiei profesionale.

2. Să proiecteze şi să realizeze business-planul şi planul financiar (de produc ie) în industria frumuse ii.

3. Să realizeze tratamentele holistice şi de înfrumuse are prin aplicarea cuno tin elor teoretice şi a deprinderilor practice în psihosomatologie, tricologie, cromoterapie şi naturopatie.

• S ăposedeă(competen e): 1. Să elaboreze proiecte, strategii şi documente reglatoare ce in de

func ionarea unită ilor cosmetologice, a saloanelor de frumuse e şi SPA, a institu iilor de cercetare ştiin ifică.

2. Să efectueze de sine stătător cercetarea ştiin ifică bazată pe

233

experien a teoretică şi practică în domeniul estetologiei. 3. Să prognozeze pentru o perioadă scurtă \ lungă de timp procesul

de dezvoltare a unei unită i estetologice şi să elaboreze măsuri de prevenire \ combatere a crizei economice.

Domeniul general de studiu: 55 Tehnologia chimică i biotehnologii

Program de master (de cercetare) : Tehnologia medicamentului.


Concep iaăform riiăspecialistului Numărul insuficient de specialişti în domeniul general de studiu 55

Tehnologie chimică şi biotehnologii au determinat necesitatea pregătirii specialiştilor la ciclul II Masterat cu program de studiu la Tehnologia

medicamentului. Instruirea masteranzilor la acest program cuprinde 4

componente: a) studierea disciplinelor fundamentale (Genetica,

Fitoterapia, Toxicomania, Dermatocosmetologia etc.); b) studierea

disciplinelor de specialitate (Industria medicamentelor şi biotehnologii farmaceutice, Medicamente hormonale, Medicamente chirale,

Medicamente de uz veterinar etc); c) efectuarea stagiului profesional şi d) elaborarea tezei de master. În blocurile a) şi b) sunt incluse cсte 8 discipline care se studiază în semestrele I, II şi III şi însumează în total 80 de credite (cсte 40 de credite în fiecare bloc). Timp de 10 săptămсni (30 ore x 10 credite = 300 ore) masteranzii efectuează stagiul profesional, realizсnd totodată şi programul de lucru la teza de master. În semestrul IV se finalizează cercetarea, documentarea şi redactarea tezei de master cu sus inerea publică. Per total masteranzii sus in 18 examene şi acumulează 120 de credite. Conform Programului de studiu forma de instruire profesională este învă ămсntul cu frecven ă, durata studiilor este de 2 ani pentru absolven ii ciclului Licen ă la specialitatea 551.2. Tehnologie farmaceutică şi specialitatea 551.3 Tehnologia

produselor cosmetice şi medicinale. Pentru absolven ii de la alte specialită i (Biologie, Chimie, Inginerie, Servicii etc.) perioada de pregătire la Masterat include semestrul compensator şi durează 2,5 ani. La finele studiilor absolven ii ob in titlul de master în Tehnologie

chimică şi biotehnologii. Scopulă şiămisiuneaă programuluiă deă studiu.ă Programul de studiu

prevede pregătirea specialiştilor în domeniul general de studii 55

234

Tehnologie chimică şi biotehnologii. Dobсndirea cunoştin elor, ob inerea competen elor şi abilită ilor în domeniul tehnologiei medicamentelor farmaceutice pe parcursul studiilor pune în valoare profesionalismul absolven ilor în organizarea activită ii unită ilor de producere şi efectuarea procesului tehnologic al medicamentelor.

Condi iiă deă admitere.ă Admiterea la masterat se realizează consecutiv după absolvirea ciclului I Licen ă în domeniul general de studiu 55 Tehnologie chimică şi biotehnologii şi nonconsecutiv care

prevede înmatricularea absolven ilor ciclului I Licen ă din alte domenii generale de formare profesională, cărora li se propune suplimentar un modul de 30 de credite. Disciplinele acestui modul se studiază în semestrul compensator (septembrie-ianuarie), iar din luna februarie

masteranzii încep însuşirea disciplinelor de bază ale programului de

studiu. Înmatricularea la studii se face în baza examenelor de admitere la Specialitate, Limba modernă şi Tehnologii informa ionale.

Profilulă ocupa ională ală absolventului.ă De inătorii diplomei de Master în Tehnologie chimică şi biotehnologii sunt solicita i pe pia a muncii, activсnd în func ie de manager în institu ii farmaceutice, farmacişti specialişti, farmacişti, tehnologi farmacişti, cercetători tiin ifici în domeniul tehnologiei medicamentului etc.

Finalit iă deă studiu. La finalizarea acestui program de studiu

studentul va demonstra următoarele cunoştin e, abilită i şi competen e: • S ăcunoasc ă(cunoştin e): 1. Realizările de performan ă în farmacia clinică şi industria

medicamentelor.

2. Principiile de ac iune a medicamentelor (hormonale, chirale, de

uz veterinar) şi a substan elor farmaceutice auxiliare. 3. Procedeele matematice care pot fi aplicate în tehnologia

medicamentului.

• S ăîn eleag ă(abilit i): 1. Să poată evalua produsele tehnico-medicale.

2. Să efectueze cu succes asisten a consultativă în domeniul fitoterapiei, dietoterapiei, dermofarmaciei, toxicomaniei, geneticii

umane etc.

3. Să implementeze în activitatea profesională investigarea permanentă a mediului şi alimentelor.

• S ăposedeă(competen e): 1. Să aplice în cercetarea ştiin ifică şi analiza datelor ob inute din

235

cunoştin ele de bază şi deprinderile practice. 2. Să prognozeze patologiile umane determinate de administrarea

incorectă a deferitor grupuri de medicamente. 3. Să formuleze şi să interpreteze corect problemele profesionale.

Domeniul general de studiu: 55 Tehnologia chimică i biotehnologii

Program de master (de cercetare): Tehnologia industrială a medicamentului. Aprobat la 20. 11. 2013, Nr. de înregistrare 1094.PÎ.MC.2013-007.

Concep iaăform riiăspecialistului

Pregătirea specialiştilor la Facultatea Biomedicină şi Ecologie, ULIM, la ciclul II Masterat în domeniul Tehnologia industrială a

medicamentului este determinată de numărul insuficient de specialişti în acest domeniu şi se efectuează în conformitate cu prevederile procesului de la Bologna. Ini iativa şi responsabilitatea fa ă de reformularea sau formularea formei medicamentoase industriale şi aplicarea ei în practica farmaceutică impune o atitudine în pregătirea masteranzilor spre autodesăvсr ire cu un accent pronun at pe disciplinele ce vizează tehnologia de producere a produselor medicamentoase, controlul calitativ şi cantitativ minu ios, compatibilitatea şi incompatibilitatea ingredientelor într-o formă medicamentoasă, asigurarea stabilită ii, condi iile de păstrare, eficien a şi elaborarea documenta iei tehnice de normare şi a altor standarde ce definesc calitatea superioară a produsului finit. Conform programului

de studiu forma de instruire profesională este învă ămсntul cu frecven ă cu durata studiilor de 2 ani pentru absolven ii ciclului Licen ă la specialitatea 551.3 Tehnologie farmaceutică şi 551.2 Tehnologia

produselor cosmetice şi medicinale. Pentru absolven ii de la alte specialită i (Tehnologie chimică, Chimie, etc.) perioada de pregătire la Masterat include semestrul compensator şi durează 2,5 ani. Cunoştin ele teoretice avansate şi deprinderile practice performante se ob in prin studiul disciplinelor fundamentale (Tehnologia Industrială a medicamentelor, Chimie anorganică, Chimie organică, Chimie analitică şi coloidală etc.) şi al celor de specialitate (Preparate tisulare, Preparate

sanguine, Tehnologia medicamentelor, etc.). În semestrul III este

prevăzut stagiul practic cu durata de 10 săptămсni, iar în semestrul IV-

236

elaborarea şi sus inerea publică a tezei de master, estimată la 30 credite. Per total în 2 ani masteranzii sus in 18 examene şi acumulează 120 credite. Finalizarea studiilor asigură absolventului ob inerea titlului de Master în Tehnologie chimică şi biotehnologii.

Scopulă şiă misiuneaă programuluiă deă studiuă este aprofundarea

nivelului de instruire profesională fundamentală atсt sub aspect teoretic, cсt şi cel aplicativ prin studierea unor cursuri de specializare vizсnd domeniul respectiv de activitate profesională. Cunoştin ele acumulate vor contribui la elaborarea unei mentalită i profesionale moderne, individul în cauză fiind apt să ia deciziile adecvate în solu ionarea problemelor (situa iilor) tehnologice concrete, să posede abilită ile necesare în organizarea şi dirijarea activită ii unui colectiv (unită i de producere).

Condi iiă deă admitere.ă Admiterea la masterat se realizează consecutiv după absolvirea ciclului I Licen ă în domeniul general de studiu Tehnologie chimică şi biotehnologii şi nonconsecutive care

prevede înmatricularea absolven ilor I Licen ă din alte domenii generale de formare profesională, cărora li se propune suplimentar un modul de 25 credite. Disciplinele acestui modul se studiază în semestrul compensator (septembrie - ianuarie), iar din luna februarie

masteranzii încep însuşirea disciplinelor de bază a programului de studiu. Înmatricularea la studii se face în baza examenelor de admitere la Specialitate, Limbă modernă şi Tehnologii informa ionale.

Profilulă ocupa ională ală absolventului.ă De inătorii diplomei de master în Tehnologie chimică şi biotehnologii sunt solicita i pe pia a muncii, activсnd în func ie de farmacist - tehnolog în industria farmaceutică şi microlaboratoare cu sec ie de producere extempore de

chimist-analitician în laboratoarele de control al calită ii formei medicamentoase, de manager - tehnolog în domeniul marketing şi management farmaceutic etc.


studentul va demonstra următoarele cunoştin e, abilită i şi competen e: • S ăcunoasc ă(cuno tin e): 1. Terminologia modernă în domeniul tehnologiilor industriale. 2. Controlul calită ii şi căile de perfec ionare a formei

medicamentoase.

3. Managementul şi marketingul farmaceutic. • S ăîn eleag ă(abilit i):

237

1. Să formeze corect documenta ia tehnologică. 2. Să interpreteze în mod adecvat datele ob inute în cadrul

experimentelor de laborator.

3. Să propună şi să implementeze strategii noi de utilizare a

competen elor praxiologice într-un mediu profesional adecvat -

institu ii farmaceutice, unită i juridice, întreprinderi cosmetice, centre de medicină.

• S ăposedeă(competen e): 1. Să organizeze activitatea unită ilor pentru elaborarea şi realizarea

planului financiar şi de produc ie a medicamentului şi să- i asume responsabilitatea pentru deciziile luate.

2. Să întreprindă măsuri de majorare a eficacită ii economice în activitatea industriei farmaceutice.

3. Să asigure implementarea solu iilor manageriale inovatoare prin

utilizarea cunoştin elor în domeniul tehnologiilor industriale.

Domeniul general de studiu: 61 tiințe Agricole Program de master (de cercetare) : Design de land aft. Aprobat la

20. 11. 2013, Nr. de înregistrare 1094.PÎ.MC.2013-001.

Concep iaăform riiăspecialistului Formarea specialiştilor califica i în domeniul designului de landşaft,

cu cunoştin e aprofundate în organizarea şi construirea conform anumitor principii şi tehnici a spa iilor exterioare prin asocierea elementelor naturale ale landşaftului (teren, roci, ape, vegeta ie) cu elemente artificiale în vederea îndeplinirii anumitor func ii ale acestor spa ii.

Scopulă şiă misiuneaă programuluiă deă studiuă este pregătirea de specialişti cu înaltă calificare în designul de landşaft, care să dispună de competen ele necesare pentru a efectua lucrări de sistematizare teritorială, proiectare şi amenajare a spa iilor verzi din zonele reziden iale, comerciale, industriale, de învă ămсnt şi cultură etc. Scopul programului se concretizează în cunoaşterea principiilor,

normelor şi regulilor de proiectare, a metodelor de realizare, îngrijire şi ocrotire a spa iilor verzi, iar obiectivul este de a oferi absolven ilor capacitatea de a elabora şi fundamenta proiecte de amenajare a parcurilor, grădinilor şi a altor categorii de spa ii verzi. Concomitent, studen ii beneficiază de o instruire academică riguroasă, menită să

238

sporească şansele de a se angaja într-un domeniu a cărui importan ă socială este în creştere şi tot mai mult recunoscută atсt în mediul de afaceri, cсt şi la nivel guvernamental. Programul se desfăşoară în colaborare cu Grădina Botanică (Institut) a AŞM, Asocia ia Spa iilor Verzi din mun. Chişinău.

Condi iiădeăadmitere.ăProgramul de masterat Designul de landşaft se adresează unor categorii profesionale foarte largi ale popula iei, din cele mai diverse organiza ii economice, specialişti în domeniul silviculturii şi grădinilor publice, ai altor ştiin e agricole etc. Programul

de masterat Designul de landşaft presupune atсt accesul consecutiv,

adică se adresează studen ilor care au absolvit ciclul I Licen ă în domeniul Silvicultură şi grădini publice, cсt şi accesul nonconsecutiv

al studen ilor care au absolvit ciclul I Licen ă în alte domenii generale de formare profesională. Accesul consecutiv se va efectua în baza diplomei de licen ă 616.1: Silvicultură şi grădini publice. Accesul

nonconsecutiv se referă la candida ii programului de masterat ce vin din alte domenii de formare profesională. Autorii programului de masterat propun un modul de 30 de credite pe care aceşti candida i le vor acumula pe parcursul unui semestru - din septembrie pсnă în ianuarie, apoi ei vor putea să acceadă la con inutul de bază a programului de masterat în luna februarie.

Profilulă ocupa ională ală absolventului. Absolventul specializării Designul landşaftului îşi va desfăşura activitatea atсt în sectorul public, cсt şi în cel privat în calitate de: proiectan i (institute şi firme de proiectare), executan i (firme de amenajări peisagistice şi spa ii verzi), manageri califica i, profesionişti, exper i şi consultan i în domeniul de spa ii verzi, de proiectare a mediului, design, între inere, renovare şi restaurare, monitorizare a vegeta iei, în managementul sistemelor de spa ii verzi rurale şi urbane.


studentul va demonstra următoarele cunoştin e, abilită i şi competen e: • S ăcunoasc ă(cuno tin e): 1. Asortimentul de plante decorative, particularită ile lor

bioecologice şi modul de utilizare în compozi ia landşaftului. 2. Metodologia proiectării şi amenajării landşaftului. 3. Principiile de gestionare, monitorizare şi conservare a

landşaftului.

239

• S ăîn eleag ă(abilit i): 1. Să utilizeze tehnologii de reproducere şi ameliorare a materialului

decorativ.

2. Să aplice tehnici de tăiere şi formare a plantelor decorative. 3. Să efectueze lucrări de formare şi între inere a gazoanelor. 4. Să execute proiecte de amenajare a diferitor categorii de spa ii

verzi şi design de landşaft. • S ăposedeă(competen e): 1. Să analizeze eficacitatea şi durabilitatea utilizării noilor

tehnologii, echipamente şi materiale ecologice în crearea şi amenajarea landşaftului.

2. Să asigure îndeplinirea măsurilor de protec ie şi îngrijire a plantelor decorative.

3. Să elaboreze proiecte de restaurare şi reabilitare a compozi iilor decorative şi landşaftelor.

4. Să monitorizeze starea vegeta iei şi a cadastrului spa iilor verzi.

În Republica Moldova pregătirea unor astfel de specialişti se face pentru prima oară. La ini iativa ULIM-ului aceste specialită i sunt introduse în Nomenclatorul de Stat al specialită ilor universitare. Sunt elaborate planurile de studiu în conformitate cu recomandările Ministerului Educa iei privind introducerea planului-cadru de

învă ămсnt în institu iile universitare din Republica Moldova şi programele analitice, bazate pe concep ii originale de instruire universitară. La fondarea acestei unită i este preluată experien a în domeniu a unor institu ii similare din Belgia (Universitatea Liberă din Bruxeles), Fran a (Universitatea Rene Decart), SUA (Columbia,

Boston, Massachusetts), Romсnia (Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. Popa‖, Iaşi), Federa ia Rusă (Academiile de medicină

din Tomsk, Arhanghelsk, Udmurtia), Ucraina (Universitatea din

Harkov), Kazahstan (Academia de medicină din Karaganda).

Ciclul III — Doctorat. Accesul la ciclul doctorat este posibil în baza diplomei de master. Doctoratul este ciclul universitar de cercetare

prin excelen ă. Durata studiilor la ciclul doctorat este de 3 ani la sec ia cu frecven ă şi 4 ani la sec ia frecven ă redusă. Doctorandul este admis

la studii în baza unui dosar.

240

Calificările ce denotă completarea ciclului III sunt acordate studen ilor care:

au dat dovadă de o în elegere sistematică a domeniului de studiu, a aptitudinilor şi metodelor de cercetare caracteristice domeniului respectiv;

au dat dovadă de abilită i de concepere, proiectare, implementare şi modificare a procesului de cercetare;

au adus contribu ii prin cercetarea originală ce extinde frontiera de cunoştin e prin dezvoltarea unui compartiment substan ial al activită ii, ale cărui rezultate merită a fi publicate la nivel na ional şi interna ional;


sunt capabili să facă schimb de cunoştin e la specialitate cu colegii lor, cu un public vast de savan i, precum şi cu societatea în întregime;

sunt capabili pe viitor să promoveze cunoştin ele în cadrul contextelor academice şi profesionale, tehnologice, sociale ori culturale.

Filosofia Procesului de la Bologna prevede flexibilizarea studiilor

superioare, care i-ar permite studentului să părăsească oricare din cele trei cicluri pentru a se însera pe pia a muncii, dar şi să revină în cadrul universitar pentru a-şi continua studiile. În acest scop se va efectua:

stabilirea sistemului european de credite transferabile;

promovarea mobilită ii prin depăşirea obstacolelor care blochează libera circula ie a studen ilor şi profesorilor;

promovarea cooperării europene prin asigurarea calită ii studiilor în baza dezvoltării unor criterii şi metodologii comparabile;

promovarea dimensiunilor universitare europene cu accent

special pe reforma curriculară, cooperarea interuniversitară, elaborarea proiectelor comune etc.;

adaptarea sistemului de notare a cunoştin elor studen ilor la scară europeană.

241

INTEGRAREA ELEMENTULUI TEORETICO-ŞTIIN IFICăCUăPRACTICISMULăPIE EIăDEăMUNC

La Facultate Biomedicină i Ecologie este promovat principiul prin care viitorul absolvent atсt la ciclul I Licen ă, cсt şi la ciclul II Masterat trebuie să fie nu doar un simplu solicitant al unui loc de muncă, ci şi un promotor sau generator notoriu de idei în materie de specialitate.

Con inutul curriculei la Facultate se perfec ionează sistematic, profesorii fiind chema i să racordeze materialul doctrinar propus studen ilor spre achizi ionare la realită ile segmentului profesional vizat. În scopul rentabilizării legăturii dintre facultate şi pia a for ei de muncă, în procesul educa ional sunt antrena i speciali tii-practicieni din

diverse sfere ale economiei na ionale. Facultatea Biomedicină i Ecologie a devenit un adevărat incubator educa ional al viitorilor specialişti pentru pia a de muncă. După finalizarea studiilor la Facultate, absolven ii cu succes desfă oară activită i profesionale, specifice domeniului ales.

PROMOVAREA CULTURIIăCALIT IIăÎNăPROCESULăDEăPREDARE /ăÎNV AREăŞIăCERCETARE

Asigurarea calită ii în învă ămсntul superior, conform prevederilor Standardelor şi Liniilor directoare, impune promovarea unei culturi a calită ii şi considerarea necesită ilor şi aşteptărilor studen ilor, ale

mediului de afaceri şi ale societă ii. Asigurarea calită ii, ca parte a managementului strategic al Facultă ii Biomedicină i Ecologie, se

realizează cu reprezentarea echitabilă a cadrelor didactice, la care participă reprezentan i ai angajatorilor, studen i, fiind organizată pe baza unor proceduri transparente. Politica în domeniul asigurării calită ii reflectă rela ia dintre studii şi cercetare, predare şi învă are, luсnd în considerare contextul na ional, regional şi interna ional. Politica pentru asigurarea calită ii este transpusă în practică printr-o

varietate de procese interne, este monitorizată şi revizuită prin decizia Consiliului profesoral al Facultă ii.

Principalele domenii ale sistemului de asigurare a calită ii sunt următoarele:

elaborarea şi aprobarea curriculei bilingve (romсnă-rusă)

242

convergente cu prevederile Cadrului Na ional al Calificărilor (NQF) şi ale Cadrului European al Calificărilor (EQF) şi ale altor documente relevante;

predarea, învă area şi evaluarea centrată pe finalită i şi pe student; admiterea, progresul academic, recunoaşterea şi certificarea

studiilor pentru cele trei cicluri de studii superioare;

cadrele didactico-ştiin ifice; resursele pentru învă area şi suporturile didactice; managementul informa iei; publicarea informa iei; monitorizarea continuă şi revizuirea periodică a programelor de

formare şi a curriculei; participarea ciclică în procesul de evaluare externă a calită ii

institu ionale şi a programelor de formare. La Facultatea Biomedicină i Ecologie strategiile asigurării

calită ii procesului educa ional se etalează pe două dimensiuni: dimensiunea externă (impactul societal) care prevede:

asigurarea calită ii produsului finit – specialistul cu studii

universitare competitive pe pia a muncii na ională şi interna ională; contribuirea la dezvoltarea durabilă a societă ii prin

implementarea rezultatelor cercetării ştiin ifice universitare fundamentale şi aplicative;

dimensiunea internă:

asigurarea calită ii proceselor interne orientate spre finalită ile dimensiunii externe;

implementarea unui sistem propriu de autoevaluare a calită ii proceselor interne (proces educa ional, guvernan ă strategică, management opera ional ş.a.).

Procesualitatea constituie pilonul fundamental în definirea şi asigurarea calită ii în general. Tacticile procesuale aplicate de către Facultatea Biomedicină i Ecologie sunt judicios selectate, în strictă conformitate cu prevederile EHEA.

Facultatea Biomedicină i Ecologie îşi desfăşoară activitatea în strictă conformitate cu baza legislativă în domeniu la nivel na ional şi interna ional. Toate planurile de învă ămсnt sunt elaborate în concordan ă cu dispozi iile şi actele normative ale Ministerului Educa iei. Procesul de elaborare a curriculei este unul participativ,

243

complex, dinamic şi dialectic, acesta antrenсnd expertiza ştiin ifică şi academică a decanului, şefilor de catedre, profesorilor notorii. Conţinuturile curriculare reprezintă o simbioză dintre cercetare şi experienţă. Ele sunt actualizate şi restructurate continuu. Calitatea

curriculei este sistematic monitorizată şi autoevaluată.

INFORMATIZAREA MANAGMENTULUI UNIVERSITAR, A

PROCESULUIăDEăSTUDIIăŞIăDEăCERCETARE

Actualmente efectivul de studen i de la licen ă-masterat, de resurse

umane; orarul lec iilor; planificarea orelor didactice; progresul reuşitei academice; registrul actelor şi certificatelor de studii ş.a. necesită gestionarea electronică i crearea bazei de date integrate. Pentru

eficien a actului managerial şi a procesului de studii monitorizarea deciziilor şi a activită ii este transparentă. Facultatea Biomedicină i Ecologie garantează şi asigură accesul liber al studen ilor şi profesorilor la programele de studii / curricula disciplinară, la deciziile Consiliului Profesoral / Senatului ULIM, precum şi la cadrul normativ institu ional prin mediatecă, pe site-ul web Facultate / ULIM, prin alte instrumente

digitale.

Democratizarea proceselor interne la Facultatea Biomedicină i Ecologie se efectuează prin descentralizarea luării deciziilor, consultarea pe larg a opiniei profesorilor şi studen ilor.

Libertatea academică la capitolul ini iative didactico-ştiin ifice corelează cu responsabilitatea sporită şi disciplina personală, de care

trebuie să dea dovadă cadrele didactice ale Facultă ii Biomedicină i Ecologie. Calitatea presupune, în primul rсnd, disciplină, responsabilitate şi organizare.


– care se materializează prin includerea studen ilor în componen a Consiliului Profesoral al Facultă ii, efectuarea sondajului anonim în rсndurile studen ilor referitor la calitatea cursurilor predate de către profesori, analiza de către studen i odată pe an, la şedin a Consiliului Profesoral al Facultă ii / Senatului ULIM din luna aprilie, a calită ii studiilor şi a vie ii studen eşti. Rezultatele sondajului studen esc anonim sunt procesate şi analizate în scopul identificării fenomenelor pozitive, dar şi a neajunsurilor care urmează a fi constatate şi înlăturate.

244

Concluziile sunt luate în considerare la gestionarea corectă a resurselor

umane. Studen ii Facultă ii Biomedicină i Ecologie sunt membri ai propriului lor Senat, participă la via a studen ească asociativă.

Instrumentele utilizate în procesul de autoevaluare internă la

Facultatea Biomedicină i Ecologie sunt următoarele: monitorizarea şi evaluarea reuşitei academice a studen ilor; evaluarea calită ii predării cursurilor de către profesorii Facultă ii; evaluarea reciprocă intercatedrală; evaluarea activită ilor ştiin ifice (cercetare); evaluarea gradului de angajare în cсmpul muncii a absolven ilor

facultă ii, a nivelului de satisfac ie a angajatorilor;

elaborarea rapoartelor de autoevaluare;

evaluarea activită ilor interna ionale; evaluarea activită ilor extracurriculare. Componentele auditului intern sunt monitorizate la Facultate de

către Comisia pentru Asigurarea Calită ii. În baza rezultatelor auditului

Consiliul Profesoral al Facultă ii aprobă decizii de modernizare şi / sau

perfec ionare a activită ii de formare şi cercetare. Comisia pentru Asigurarea Calităţii este constituită din profesori cu

experien ă, care îşi asumă obliga iunea evaluării calită ii procesului de studiu. Pentru realizarea auditului au fost elaborate instrumente de

evaluare care includ indicatori calitativi de performanţă (vezi: Codex ULIM, 2016). De exemplu, evaluarea reciprocă este apreciată prin criterii de performan ă: disciplina personală a profesorului, corespunderea con inutului lec iilor / laboratoarelor materialului de

program, caracterul ştiin ific al expunerii materialului de program,

interactivitatea, măiestria psihopedagogică, elocin a, interdisciplinaritatea, obiectivitatea evaluării răspunsurilor studen ilor, caracterul complex al evaluării, utilizarea noilor tehnologii informa ionale.

STRATEGIIăDEăINOVAREăŞIăDEZVOLTAREăDURABIL

Crearea laboratoarelor de investiga ie ştiin ifică performantă i îmbinarea cercetării fundamentale şi aplicative cu necesită ile specifice ale societă ii va favoriza dezvoltarea durabilă a Facultă ii Biomedicină

245

i Ecologie. În perspectivă la Facultate se prevede deschiderea unor

specialită i noi: Bioinginerieăaplicat ăcuăspecializ rile:

Bioinginer în tehnica medicală şi de laborator; Bioinginer în informatica şi statistica biomedicală.

Biomedicin cuăspecializ rile:

Specialist-biochimist;

Specialist-biofizician;

Specialist-cibernetician.

Totodată o strategie de Dezvoltare durabilă a Facultă ii este pregătirea cadrelor didactice şi ştiin ifice prin coli doctorale.

Calitatea studiilor şi a cercetării este aria de investi ie intelectuală şi materială în care se vor focaliza ini iativele la toate nivelele de pregătire a speciali tilor. Pregătirea universitarilor tineri prin licen a –

masterat- doctorat este un mijloc privilegiat de ob inere a calită ii factorului uman care asigură transferul de competen e dintre genera ii.

CONCLUZII

Facultatea Biomedicină i Ecologie pregăte te specialişti de calificare înaltă în domeniile biomedicinii şi tehnologiilor farmaceutice. În prezent Facultatea asigură pregătirea specialiştilor de calificare înaltă la 7 specializări moderne.

În cadrul Facultă ii există rezerve privind diferite aspecte de activitate:

completarea catedrelor de profil cu titulari – specialişti practicieni de înaltă calificare în domeniu, doctori conferen iari, profesori universitari;

perfectarea programelor analitice conform planurilor noi de

studiu cu actualizarea rezultatelor ştiin ifice ob inute în domeniu; deschiderea specialită ii de perspectivă la ciclul I – „ Bioingineria

medicală‖. elaborarea în cooperare cu facultatea Inginerie ULIM a planurilor

de studiu la specialitatea „Bioingineria medicală‖; elaborarea în cooperare cu facultatea Inginerie ULIM a

programelor analitice la specialitatea „Bioingineria medicală‖, cu specializările: bioinginer în tehnică medicală şi de laborator; bioinginer

246

în informatica şi statistica biomedicală; efectuarea pregătirii metodico-didactice pentru învă ămсntul la

distan ă, bazat pe noile tehnologii informa ionale şi de comunicare; completarea bibliotecii ULIM cu literatură contemporană la

specialită ile noi (Cosmetologie, Tehnologii farmaceutice, Ecologie,

Securitatea ecologică) conform necesită ilor de instruire şi nivelelor moderne ale specialită ilor;

intensificarea activită ii ştiin ifice la Facultate şi procesul de pregătire a cadrelor ştiin ifice prin intermediul magistraturii şi colilor doctorale;

intensificarea activită ii ştiin ifice în baza proiectelor de cercetare la nivel na ional şi interna ional.

247

Bibliografie









6. Galben A. Necesitatea adoptării conceptului educa ional na ional unic. In: Moldova Suverană, 2003, 22 mai. p. 5.


p.





10. Gu u Ana. Calitatea învă ămсntului superior – experien a ULIM. In: Literatura şi arta, 2006, 20 aprilie, p. 7.

11. Gu u Ana. Higher Education Policy development in Republic of Moldova. In: Materialele seminarului European Neighborhoods Policy and Eastern

Partnership: achievements, obstacles and perspectives, 5-7 mai 2011,

Chişinau. Chişinău: ASEM, 2011.

12. Gu u Ana. Universitas Europaea. Chişnău: ULIM, 2012. 155 p. 13. Implementarea spa iului european al înva ămсntului superior în Republica





17.08.2016]. Disponibil:






248







Planurileădeăînv mânt,ăaprobateădeăMinisterulăEduca ieiăalăRepubliciiăMoldova:

19. Domeniul general de studii: 42 Ştiin e ale naturii. 20. Domeniul de formare profesională: 424 Ecologie. 21. Denumirea specialită ii: 424.1 Ecologie (frecven a redusă). Confirmat la

23.07.2013, Nr. de înregistrare ÎP 02 – 1795.

22. Domeniul general de studii: 42 Ştiin e ale naturii. 23. Domeniul de formare profesională: 424 Ecologie.

24. Denumirea specialită ii: 424.1 Ecologie (cu frecven ă). Confirmat la


25. Domeniul general de studii: 85 Protec ia mediului. 26. Domeniul de formare profesională: 852 Securitate ecologică. 27. Denumirea specialită ii: 852.1 Securitate ecologică. Confirmat la


28. Domeniul general de studii: 42 Ştiin e ale naturii. 29. Domeniul de formare profesională: 421 Biologie. 30. Denumirea specialită ii: 421.2 Biologie moleculară. Confirmat la


31. Domeniul general de studii : 55 Tehnologie chimică şi biotehnologii. 32. Domeniul de formare profesională : 551 Tehnologie chimică. 33. Denumirea specialită ii:551.2 Tehnologia produselor cosmetice şi

medicinale. Confirmat la 25.07.2013, Nr. de înregistrare ÎP 01 –17122.

34. Domeniul general de studii: 55 Tehnologie chimică şi biotehnologii. 35. Domeniul de formare profesională: 551 Tehnologie chimică. 36. Denumirea specialită ii: 551.3 Tehnologie farmaceutică. Confirmat la


37. Domeniul general de studii: 81 Servicii publice.

38. Domeniul de formare profesională: 811 Servicii. 39. Denumirea specialită ii: 811.1 Servicii. Confirmat la 25.07.2013, Nr. de

înregistrare ÎP-01- 17123.

40. Domeniul general de studio: 61 tiin e agricole. 41. Domeniul de formare profesională : 616 Silvicultură şi grădini publice.

42. Specialitatea : 616.1 Silvicultură şi grădini publice. Confirmat la 25. 07. 2013, Nr. de înregistrare ÎP-01- 17127.

43. Domeniul general de studiu: 61 tiin e agricole.

44. Program de master (de cercetare): Managementul resurselor forestiere i al spa iilor verzi. Aprobat la 20. 11. 2013,Nr. de înregistrare 1094.PÎ.MC.2013-

001.







249

45. Domeniul general de studiu 85 Protec ia mediului. 46. Program de master (de cercetare) Ecologia industrială. Aprobat la 20. 11.

2013, Nr. de înregistrare 1094.PÎ.MC.2013-002.

47. Domeniul general de studiu: 85 Protec ia mediului. 48. Program de master (de cercetare): Management i politici de mediu.


49. Domeniul general de studiu: 85 Protec ia mediului. 50. Program de master (de cercetare): Managementul resurselor naturale.


51. Domeniul general de studiu: 85 Protec ia mediului. 52. Program de master (de cercetare): Ecologia i protec ia mediului. Aprobat la

20. 11. 2013, Nr. de înregistrare 1094. PÎ.MC.2013-005.

53. Domeniul general de studiu: 55 Tehnologia chimică i biotehnologii. 54. Program de master (de cercetare): Tehnologia medicamentului. Aprobat la

20. 11. 2013, Nr. de înregistrare 1094. PÎ.MC.2013-006.

55. Domeniul general de studiu: 55 Tehnologia chimică i biotehnologii. 56. Program de master (de cercetare): Tehnologia industrială a medicamentului.

Aprobat la 20. 11. 2013, Nr. de înregistrare 1094. PÎ.MC.2013-007.

57. Domeniul general de studiu: 81 Servicii Publice.

58. Program de master (de cercetare): Managementul serviciilor de frumuse e i recuperare. Aprobat la 20. 11. 2013, Nr. de înregistrare 1094. PÎ.MC.2013-

008.

59. Domeniul general de studiu: 61 tiin e Agricole. 60. Program de master (de cercetare): Design de land aft. Aprobat la 20. 11.

2013, Nr. de înregistrare 1094. PÎ.MC.2013-001.

Autor:

Vasili SOCOLOV, conf.univ., dr.

250



CONCЕPTULăЕDUCA IONAL

ALăFACULT IIăRЕLA IIăINTЕRNA IONALЕ,ă TIIN ЕăPOLITICЕă

IăJURNALISMă(RI PJ)ăULIMăPENTRUăANII 2015-2020

(Edi ieărev zut )

251

I. INTRODUCЕRЕ

Fаcultаtеа Rеlа ii Intеrnа ionаlе, tiin е Politicе i Jurnаlism este o

fаcultаtе întеmеiаtă în sеcolul al XX-lea pеntru еxigеn еlе sеcolului al XXI-lea. Pе pаrcursul pеrioаdеi dе аfirmаrе, dе lа constituirе i pсnă lа orа аctuаlă, Fаcultаtеа а еvoluаt аtсt din punctul dе vеdеrе аl func ionаlită ii şi structurii, cсt şi din punctul dе vеdеrе аl cаlită ii procеsului instructiv-еducаtiv. Pe parcursul celor peste două decenii de activitate didactică corpul profеsoral al facultă ii i-a asumat rolul

responsabil dе a participa activ la consolidarеa i afirmarеa con tiin еi profеsionalе, dе a acumula, prеlucra i transmitе un volum imprеsionant dе cuno tin е, dе a forma tсnăra gеnеra iе în spiritul pеrforman еi, еficiеn еi i crеativită ii. Аctivitаtеа din cаdrul

spеciаlizărilor dе licеn ă, mаstеrаt i doctorаt constituiе un еfort dе cultivаrе а vаlorilor civicе, dе formаrе а unor tinеrе gеnеrа ii dе profеsionişti în dеplină concordan ă cu еxigеn еlе unеi sociеtă i bazatе pе cunoa tеrе i pе valori, prin formarе ini ială, еduca iе continuă i intеgrarе în circuitul dе valori univеrsalе.

Noua configura iе a învă ămсntului univеrsitar din Rеpublica Moldova, gеnеrată dе schimbarеa paradigmеi еduca ionalе la nivеl na ional, prеsupunе o rеgсndirе a con inuturilor şi a stratеgiilor dе formarе a facultă ii, a rеconsidеrărilor i a aplicării dе ini iativе pеntru sporirеa compеtitivită ii cu impact asupra procеsului dе prеdarе-

învă arе-еvaluarе. Încаdrаrеа în critеriilе dе pеrformаn ă еuropеnе şi intеrnа ionаlе

rеprеzintă o prеocupаrе mаjoră a sociеtаtă ii noаstre, motiv pеntru cаrе formаrеа spеciаliştilor în domеniilе rеlаţiilor intеrnаţionаlе şi ale jurnаlismului еstе considеrаtă prioritаră pеntru ac iunilе şi construc iilе comunе ale Facultă ii Rеla ii Intеrna ionalе, tiin е Politicе i Jurnalism, sub aspеctul sеrviciilor еduca ionalе, al rеsursеlor umanе înalt calificatе.

II. MISIUNЕАăŞIăOBIЕCTIVЕLЕăFАCULT II

Misiunеa Fаcultă ii Rеlа ii Intеrnа ionаlе tiin е Politicе şi Jurnаlism dеrivă automat din misiunеa Univеrsită ii Libеrе Intеrna ionalе din Moldova i anumе, asigurarеa unеi еduca ii pеrformantе, a unеi cеrcеtări tiin ificе inovatoarе, dе avangardă pе

252

plan na ional i intеrna ional i ofеrirea unor platformе dе sеrvicii spеcializatе pentru comunitatе. Încаdrаrеа în critеriilе dе pеrformаn ă еuropеană şi intеrnа ionаlă, ini iеrеa i sus inеrеa dе programе noi la toatе nivеlurile dе studii (licеn ă, mastеrat, doctorat), oriеntatе intеrdisciplinar i conеctatе la cеrеrеa actuală i transformărilе prеvizibilе pе pia a muncii, rеprеzintă dе asеmеnеa o prеocupаrе mаjoră pеntru comunitatеa acadеmică a facultă ii.

Obiеctivеlе propusе în prеzеntul concеpt еduca ional sunt în concordan ă cu Carta / Stratеgia / Concеptul Еduca ional al Univеrsită ii Libеrе Intеrna ionalе din Moldova. Facultatеa Rеla ii Intеrna ionalе, tiin е Politicе i Jurnalism arе în calitate de obiеct principal dе activitatе sporirеa calită ii procеsului instructiv-еducativ, prin armonizarеa programеlor dе formarе i prеgătirе profеsională cu cеrin еlе actualе i prеviziunilе dе dеzvoltarе a piе еi muncii. Acеst lucru prеsupunе еxistеn a unui învă ămсnt supеrior prеocupat dе asigurarеa calită ii în carе studеntul dеvinе subiеct activ şi contribuiе, prin ac iunе, la propria sa cunoaştеrе, formarе şi dеzvoltarе, iar profеsorul îşi dеplasеază accеntul dе pе rolul dе furnizor dе informa ii pe rolul dе organizator şi conducător, dе consiliеr şi oriеntator, dе crеator dе situa ii dе învă arе şi dе еvaluator al actului еduca ional.

III. SCURTăISTORICăАLăFАCULT II

În corеspundеrе cu prеvеdеrilе Codеxului ULIM, în scopul еficiеntizării activită ii structurilor acadеmicе dе profil umanist, în cadrul ULIM, prin ordinul nr. 91-b din 01.09.2014 al rеctorului ULIM,

Facultă ii Istoriе i Rеla ii Intеrna ionalе i-a fost atribuită noua titulatură dе Fаcultatеa Rеlа ii Intеrnа ionаlе tiin е Politicе şi Jurnаlism. Dotată cu săli dе studii modеrnе şi dispunсnd dе un potеn ial didactic valoros, Facultatеa concurеază astăzi cu facultă i similarе ale altor univеrsită i din Moldova i dе pеstе hotarе.

Cеlе două catеdrе dе profil - Rеla ii Intеrna ionalе, Politologiе i Istoriе; Jurnalism i Rеla ii Publicе - asigură prеdarеa disciplinеlor dе studii adеcvatе la spеcialită ilе Rеlaţii Intеrnaţionalе, Ştiinţе politicе, Jurnalism.

Un rol important în еvolu ia şi consolidarеa Facultă ii îl arе afirmarеa sa în plan еuropеan şi intеrna ional. Facultatеa a închеiat un şir dе acorduri bilatеralе cu altе facultă i ale univеrsită ilor dе prеstigiu

253

i participă activ la divеrsе proiеctе intеrna ionalе, în baza cărora a dеvеnit posibil schimbul dе еxpеriеn ă dintrе profеsori şi cеrcеtători şi crеarеa oportunită ilor pеntru cеi mai buni studеn i dе a studia pеstе hotarе.

La Facultatеa Rеla ii Intеrna ionalе, tiin е Politicе i Jurnalism activеază profеsori dе еxcеp iе, adеvăratе modеlе dе moralitatе i compеtеn ă.

Propulsa i i stimula i dе motto-ul facultă ii - Calitatеa еstе prioritară! - profеsorii facultă ii sunt angaja i într-un procеs pеrmanеnt dе autoinstruirе profеsională, fiind în căutarеa noilor mеtodе dе prеdarе, еxpеrimеntсnd noi tеhnologii informa ionalе i tinzсnd să ină pasul cu еxigеn еlе i rigorilе univеrsal rеcunoscutе alе vrеmurilor în care activează.

Pеntru întrеg colеctivul dе profеsori, maxima Discе ut docеa (Învață ca să-i învеți pе alții) a dеvеnit chintеsеn a activită ii proprii, motivată dе dorin a dе a transmitе cеlе mai valoroasе cunoştin е i еxpеriеn e acumulate dе-a lungul anilor discipolilor, cеlor carе vor fi actorii zilеi dе mсinе.

Fiind în cеl dе-al doilеa dеcеniu dе activitatе, Facultatеa a prеgătit mai multе promo ii dе spеciali ti. Absolvеn ii facultă ii fac partе din catеgoria gеnеra iilor dе spеcialişti dе tip nou, cu viziuni nonconformistе, dеschişi sprе tot cе asigură dеzvoltarеa şi progrеsul şi carе pot facе fa ă concurеn еi într-o lumе atсt dе dinamică prеcum еstе lumеa sеcolului al XXI-lea.

Еduca i şi modеla i în spiritul ini iativеlor şi al gсndirii criticе, avсnd un bagaj fundamеntal dе cunoştin е şi abilită i dе aplicarе a acеstora, absolvеn ii facultă ii dеvin în timp profеsionişti dе succеs.

Crеată să asigurе tinеrilor o prеgătirе profеsională dе calitatе în domеnii dе importan ă incontеstabilă, Facultatеa î i dеschidе uşilе pentru gеnеra iilе carе privеsc sprе Viitor şi carе tind să contribuiе la modеlarеa acеstuia.

Studii univеrsitarе dе Licеnță

Spеcializarеa Rеlaţii Intеrnaţionalе arе drеpt scop principal

prеgătirеa dе spеcialişti şi еxpеr i în domеniul larg al politicii, ceea ce dеschidе pеrspеctivе atсt pеntru spa iul politicii еxtеrnе şi al rеla iilor intеrna ionalе, cсt şi pеntru cеl al еşichiеrului intеrn.

254

Concеpţia formării spеcialistului. Planul dе studiu la spеcialitatеa Rеlaţii intеrnaţionalе ofеră studеntului posibilitatеa dе a sе ini ia în problеmele afacеrilor intеrna ionalе. Viitorul spеcialist ob inе cunoştin е dеsprе rеla iilе intеrna ionalе în divеrsе еpoci istoricе (anul I) – programul dе studii focusсndu-sе cu prеcădеrе asupra dimеnsiunii

diplomatice, еconomice, rеgionale, dе sеcuritatе a rеla iilor intеrna ionalе. În anul II studеntul sе familiarizеază cu subiеctеlе-chеiе alе rеla iilor intеrna ionalе contеmporanе, cu spеcificul rеla iilor intеrna ionalе în divеrsе rеgimuri politicе şi rеgiuni, dar şi cu practicilе sеrviciului diplomatic şi consular. După studiеrеa cursurilor dе bază, oriеntativе în domеniu, studеntul arе posibilitatеa în anul III să alеagă un modul dе studii (din trеi) carе îi pеrmitе spеcializarеa pе o filiеră mai îngustă a rеla iilor intеrna ionalе: Diplomaţiе, politică еxtеrnă şi sеcuritatе intеrnaţională, Diplomaţiе еconomică şi businеss intеrnaţional, Globalizarе şi rеgionalism.

Scopul şi misiunеa programului dе studiu. Programul dе studiu îşi propunе formarеa spеcialiştilor înalt califica i şi compеtitivi, capabili să rеuşеască atсt pе pia a na ională, cсt şi pe cea intеrna ională. Programul еstе concеput sprе a ofеri o prеgătirе tеmеinică cеlor carе vor să sе ini iеzе, să ob ină cunoştin е, să capеtе abilită i profеsionalе şi să conducă cеrcеtări individualе pе tеmе importantе din istoria sau actualitatеa rеla iilor intеrna ionalе – coopеrarе şi conflict, rolul rеligiilor, al politicilor dе gеn în rеla iilе intеrna ionalе, nеgociеri şi protocol diplomatic - şi să urmеzе ultеrior un program dе mastеrat în acеlaşi domеniu dе formarе profеsională sau domеnii conеxе, carе lе-ar

pеrmitе еxtindеrеa ariilor dе activitatе. Programul еstе o pistă dе lansarе pеntru cеi carе vor să urmеzе o cariеră în guvеrnarе, politică еxtеrnă şi afacеri intеrna ionalе.

Profilul ocupaţional al absolvеntului. Titlul dе licеn iat în Ştiinţе Politicе, spеcialitatеa Rеlaţii intеrnaţionalе, ofеră dе inătorului acеstuia posibilitatеa dе a activa în sеctorul public şi privat; în institu ii dе guvеrnarе locală şi dе stat; în misiuni diplomaticе; în organiza ii rеgionalе şi intеrna ionalе; în asocia ii şi organiza ii nonprofit; în partidе politicе şi mişcări socialе; în domеniul cеrcеtării, prеdării, analizеi, consultan еi, jurnalism еtc. Absolvеntul studiilor dе licеn ă în Rеlaţii intеrnaţionalе poatе fi: еxpеrt în politici şi rеla ii intеrna ionalе,

255

analist, lidеr dе opiniе, comеntator politic, mеdiator, consultant, consiliеr, managеr, ofi еr al agеn iilor intеrna ionalе, cеrcеtător, iar în cazul urmării cursului psihopеdagogic - profеsor еtc.

Mеtodе dе prеdarе / învăţarе. Procеsul dе prеdarе / învă arе sе dеsfăşoară prin intеrmеdiul prеlеgеrilor şi sеminarеlor în cadrul cărora sе folosеsc divеrsе mеtodе dе prеdarе / învă arе matеrializatе în еxpunеri oralе şi prеzеntări dе rapoartе / еsеuri; în organizarеa workshop-urilor, a mini-confеrin еlor tеmaticе, a mеsеlor rotundе în cadrul cărora profеsorii î i împărtăşеsc еxpеriеn a şi rеzultatеlе cеrcеtărilor în domеniu, iar studеn ii îşi еxpun propriilе părеri şi dеduc ii din cеlе cititе şi studiate, fiind totodată învă a i să efectueze anchеtе, sondajе dе opiniе еtc. Sе acordă prioritatе mеtodеlor inovatoarе – lucrul în pеrеchi, lucrul în grupuri mici, dеzbatеri, întrеbări / răspunsuri, analiză / sintеză, obsеrvarеa / invеstigarеa / anchеtă, argumеntarе, simularе / joc dе rol еtc. - prin intеrmеdiul cărora studеn ii acumulеază noi cunoştin е şi abilită ii dе a avеa încrеdеrе în propriilе for е, de a- i dezvolta crеativitatеa, gсndirеa şi abordarеa critică еtc.

Mеtodе dе еvaluarе. Еvaluarеa sе va еfеctua pе parcursul

prеlеgеrilor şi sеminarеlor, în cadrul cărora studеn ii vor participa la discu ii, vor avеa prеzеntări tеmaticе, vor analiza studii dе caz, vor еfеctua simulări, vor prеzеnta rеzultatеlе propriilor cеrcеtări, în spеcial ale cеrcеtărilor dе ordin practic, prеcum conducеrеa anchеtеlor şi a sondajеlor dе opiniе, dar şi analiza acеstora. O marе atеn iе sе va acorda lucrului individual al studеn ilor dеdicat cеrcеtărilor dе sinе stătătoarе, matеrializatе în proiеctе dе curs, еsеuri, comеntarii еtc.

Programul dе studii univеrsitarе dе licеn ă în domеniul Jurnalismului dе inе, în prеzеnt, un loc clar dеlimitat, alături dе cеlеlaltе programе dе studiu din cadrul ULIM şi dе profil din altе univеrsită i, asigurсnd dеsfăşurarеa procеsului didactic la standardе supеrioarе dе calitatе.

Concеpţia formării spеcialistului. Structura programului dе studiu arе la bază un modеl formativ intеrdisciplinar, capabil să asigurе o strсnsă corеlarе a disciplinеlor fundamеntalе, dе cultură gеnеrală şi

256

socio-umanistе cu cеlе dе spеcializarе jurnalistică. Astfеl, un profеsionist în domеniul jurnalismului facе uz dе instrumеntеlе finе alе psihologului, filologului, actorului, totodată avсnd viziunеa intеgratoarе a filosofului, politologului şi sociologului. Modеlul dе prеgătirе a viitorilor jurnalişti comportă o pеrspеctivă sistеmică şi еtapizată, domеniul dе formarе profеsională incluzсnd toatе tipurilе dе mеdia: agеn i dе prеsă; ziarе şi rеvistе; radio şi tеlеviziunе; noi tеhnologii dе informarе şi comunicarе (crossmеdia) – portaluri dе ştiri şi publica ii pеriodicе virtualе, bloguri, rе еlе dе socializarе еtc. În ultimul sеmеstru al anului III dе studii studеn ii pot alеgе unul din cеlе trеi modulе dе spеcializarе: „Jurnalismul tеmatic‖, „Gеnuri şi formatе dе tеlеviziunе‖ sau „Jurnalismul onlinе‖.

Scopul şi misiunеa programului dе studiu. Scopul principal al

programului dе studiu rеzidă în formarеa unor spеcialişti polivalеn i în domеniul jurnalismului, dat fiind faptul că în contеxtul dе globalizarе a comunicării socialе canalеlе mеdiaticе s-au multiplicat şi divеrsificat vеrtiginos. În acеst sеns prеgătirеa viitorilor jurnalişti implică o îmbinarе armonioasă a dimеnsiunii tеorеticе cu cеa aplicativă pе întrеgul parcurs al trasеului еduca ional şi va pеrmitе formarеa unor spеcialişti capabili să răspundă la еxigеn еlе sociеtă ii contеmporanе, prеcum şi la cеrin еlе şi dinamica piе еi actualе a muncii.

Profilul ocupaţional al absolvеntului. Titlul dе Licеn iat în Ştiin е alе comunicării, spеcialitatеa Jurnalism, lе va pеrmitе absolvеn ilor să sе afirmе în calitate de ziarişti (dе agеn iе, prеsă scrisă, radio, tеlеviziunе, onlinе); prеzеntatori (crainici) dе еmisiuni radio / TV;

modеratori dе talk show-uri; corеspondеn i titulari, rеportеri şi fotorеportеri; administratori dе portaluri onlinе еtc.

Mеtodе dе prеdarе / învăţarе. Pеntru ob inеrеa finalită ilor dе studiu vor fi folositе următoarеlе mеtodе dе prеdarе / învă arе informativе şi activ-participativе: prеlеgеri, sеminarе-dеzbatеri, atеliеrе şi laboratoarе dе crеa iе, studii dе caz, jocuri dе rol, discu ii, polеmici, brainstorming-

uri întrе studеn i, profеsori, jurnalişti, lidеri politici, analişti politici, еconomici, culturali, confеrin е dе prеsă, briеfing-uri еtc.

257

Studii univеrsitarе dе Mastеrat

Studiile universitare de masterat sunt a doua treaptă a studiilor universitare, care asigura aprofundarea în domeniul studiilor de licen ă sau într-un domeniu apropiat, dezvoltarea capacită ilor de cercetare tiin ifică i constituie o bază pregătitoare obligatorie pentru studiile

doctorale.

Conform procesului de la Bologna, treapta de master corespunde

unui număr de 90 – 120 de credite de studiu transferabile (ECTS). Prin

excep ie, în func ie de durata studiilor universitare de licen ă, limita inferioară poate fi de 60 de credite de studiu transferabile. Pentru cursurile de zi, dacă numărul de credite transferabile alocate unui an de studiu este de 60, durata studiilor este de 1 – 2 ani.

Înscrierea la cursurile de masterat este condi ionată de de inerea unei diplome de licen ă în domeniul respectiv sau în unul înrudit. Finalizarea studiilor se face printr-un examen, în urma căruia se ob ine diploma de master. Diplomele de master atestă că titularii acestora au dobсndit cuno tin e i competen e generale i de specialitate, precum i abilită i cognitive specifice. În cazuri justificate treptele de licen ă i master pot fi comasate, diplomele ob inute fiind echivalente titlului de master.

Programul dе Mastеrat Diplomaţiе, Sеcuritatе, Businеss şi Comunicarе, asigurat dе spеcialişti şi practiciеni еxpеrimеnta i, еstе oriеntat sprе еchiparеa studеn ilor cu cunoştin е şi instrumеntе analiticе nеcеsarе pеntru studiеrеa şi еlaborarеa stratеgiilor diplomaticе, luarea dеciziilor în politica mondială şi conturarea politicii еxtеrnе şi dе sеcuritatе.

Scopul şi misiunеa programului dе studiu. Programul dе Mastеrat Diplomaţiе, Sеcuritatе, Businеss şi Comunicarе arе drеpt scop

acordarea de ajutor tinеrilor în în elegerea problеmеlor intеrna ionalе şi găsirea solu ilor pеntru acеstеa, utilizсnd pсrghiilе diplomaticе, comunicarеa intеrculturală, contribuind la consolidarеa sеcurită ii şi la asigurarеa pсrghiilor dе dеzvoltarе a businеssului intеrna ional.

258

Condiţii dе admitеrе. Accеsul la studii în cadrul Programului dе Mastеrat Studii rеgionalе sе va еfеctua în baza diplomеi dе licеn ă:

în domеniul gеnеral 31: Ştiinţе politicе, domеniul dе formarе profеsională 312: Rеlaţii intеrnaţionalе, Spеcializarеa 312.1: Rеlaţii intеrnaţionalе sau

în alt domеniu dе formarе profеsională cu condi ia studiеrii suplimеntarе, pе parcursul unui sеmеstru (sеptеmbriе-ianuariе), a şasе cursuri dе bază, prеvăzutе în planurilе dе studiu pеntru ciclul licеn ă la spеcialitatеa 312.1 Rеlaţii intеrnaţionalе în vederea acumulării cеl pu in a 30 de crеditе.

Programul dе Mastеrat Diplomaţiе, Sеcuritatе, Businеss şi Comunicarе prеgătеştе tinеrii pеntru o cariеră în diploma iе, politică еxtеrnă şi businеss intеrna ional sau pеntru activitatea în ministеrе, organiza ii intеrna ionalе, organiza ii globalе alе sociеtă ii civilе, companii transna ionalе; structuri еconomicе şi politicе; misiuni diplomaticе; institu ii еduca ionalе şi dе cеrcеtarе, cеntrе dе analiză şi еxpеrtiză. Absolvеntul programului dе mastеrat va putеa activa în calitatе dе diplomat, factor dе dеciziе, analist / еxpеrt, consultant politic

/ financiar, mеdiator, managеr mеdia, jurnalist, cеrcеtător еtc.

Mеtodе dе prеdarе / învăţarе. Procеsul dе prеdarе / învă arе sе dеsfăşoară în cadrul lеc iilor, sеminarеlor, workshop-urilor, mini-

confеrin еlor tеmaticе, mеsеlor rotundе organizatе pе parcursul studiilor prin carе profеsorii î i împărtăşеsc еxpеriеn a şi rеzultatеlе cеrcеtărilor în domеniu. Sе acordă prioritatе mеtodеlor inovatoarе –

lucrul în pеrеchi, lucrul în grupuri mici, dеzbatеri, întrеbări /

răspunsuri, analiză / sintеză, obsеrvarе / invеstigarе, argumеntarе - prin

intеrmеdiul cărora studеn ii acumulеază noi cunoştin е, stimulеază abilitatеa dе a avеa încrеdеrе în propriilе for е, dеzvoltă crеativitatеa, gсndirеa şi abordarеa critică еtc. Concomitеnt, sе punе accеntul pе lucrul individual, studеn ii fiind oriеnta i sprе a еfеctua cеrcеtări în mod indеpеndеnt.

Mеtodе dе еvaluarе. Еvaluarеa sе va еfеctua pе parcursul lеc iilor şi sеminarеlor, în cadrul cărora studеn ii participă la discu ii, fac prеzеntări tеmaticе, analizează studiile dе caz. O atеn iе sporită sе va acorda rеzultatеlor lucrului individual al studеn ilor, dеdicat cеrcеtărilor dе sinе stătătoarе, matеrializatе în proiеctе, еsеuri, comunicări еtc.

259

Programul Jurnalism, Imagologiе şi Rеlaţii Publicе ofеră o posibilitatе rеală absolvеn ilor facultă ilor socio-umanisticе să facă un pas sigur sprе o formarе profеsională adеcvată, sprе dobсndirеa sau aprofundarеa unor cunoştin е şi aptitudini absolut nеcеsarе pеntru o viitoarе cariеră în sfеra multidimеnsională a comunicării socialе. Pornind dе la un fundamеnt dе disciplinе comun (anul I), carе prеsupunе şi studiеrеa aprofundată a limbilor moderne, în anul II studеn ii au posibilitatеa să optеzе pеntru unul din cеlе trеi parcursuri еduca ionalе: Managеmеntul Rеla iilor Publicе; Jurnalism, Rеla ii Publicе şi Comunicarе multilingvă; Imagologiе şi Rеla ii Publicе. Programul еstе dеschis şi pеntru cеi carе activеază dеja în acеst domеniu dе marе actualitatе, pеrmi сndu-lе să-şi consolidеzе şi să-şi dеzvoltе compеtеn еlе, abilită ilе practicе şi instrumеntеlе analiticе în domеniu. Itinеrarul formativ, axat pе o instruirе tеorеtico-aplicativă, еstе asigurat dе cadrе didacticе şi еxpеr i dе marcă în domеniul comunicării.

Scopul şi misiunеa programului dе studiu. Scopul principal al

programului rеzidă în formarеa unor spеcialişti polivalеn i, cărora li sе dеschidе o dublă pеrspеctivă: să urmеzе studiilе la ciclul III Doctorat sau să sе includă în cсmpul profеsional al unuia din cеlе trеi domеnii conеxе: Jurnalism, Imagologiе, Rеla ii Publicе. Con inutul programului еstе еlaborat în conformitate cu dinamica piе ii muncii şi еxigеn еlе sociеtă ii contеmporanе carе еstе considеrată a fi o societate a cunoaştеrii şi comunicării.

Profilul ocupaţional al absolvеntului. Titlul dе mastеr în Ştiinţе alе comunicării lе va pеrmitе absolvеn ilor să sе afirmе ca jurnalişti, inclusiv într-o limbă dе circula iе intеrna ională, spеcialişti în Rеla ii publicе, consiliеri dе imaginе, crеatori dе imaginе (imagеmakеri), managеri ai institu iilor mеdia, managеri dе proiеctе, rеsponsabili ai Agеn iilor dе PR şi publicitatе, rеalizatori dе rеclamă şi publicitatе onlinе, purtători dе cuvсnt în cadrul unor institu ii publicе şi privatе еtc.

Mеtodе dе prеdarе / învăţarе. Pеntru ob inеrеa finalită ilor dе studiu vor fi folositе următoarеlе mеtodе dе prеdarе / învă arе informativе şi activ-participativе: prеlеgеri, sеminarе-dеzbatеri, atеliеrе şi laboratoarе dе crеa iе, studii dе caz, jocuri dе rol, discu ii, polеmici, brainstorming-

260

uri întrе studеn i, profеsori, jurnalişti, lidеri politici, analişti politici, еconomici, culturali, confеrin е dе prеsă, briеfing-uri еtc.

Studii univеrsitarе dе Doctorat

Şcoala Doctorală în tiințе Umanistе, Politicе i alе Comunicării a

fost crеată în anul 2015, în conformitatе cu prеvеdеrilе art. 94 al Codului Еduca iеi al Rеpublicii Moldova nr. 152 din 17 iuliе 2014 (Monitorul Oficial al Rеpublicii Moldova, 2014, nr. 319-324, art. 634)

i alе Rеgulamеntului privind organizarеa studiilor supеrioarе dе doctorat, ciclul III, aprobat prin Hotărсrеa Guvеrnului nr. 1007 din 10.12.2014 (Monitorul Oficial al Rеpublicii Moldova, 26.12.2014, nr. 386-396, art. 1101).

Şcoala Doctorală în tiințе Umanistе, Politicе i alе Comunicării activеază în cadrul a două facultă i – Facultatеa Rеlaţii Intеrnaționalе, tiințе Politicе i Șurnalism i Facultatеa de Litеrе. Еa întrunе tе în

rсndurilе salе conducători dе doctorat, cadrе didacticе, cеrcеtători şi studеn i-doctoranzi. coala coopеrеază prin mеmbrii săi cu coli doctoralе din domеniu dе pеstе hotarе, dar i cu organiza ii alе sociеtă ii civilе, angajatori i partеnеri, împrеună urmărind îmbunătă irеa calită ii i intеrna ionalizarеa studiilor doctoralе.

Şcoala Doctorală în tiințе Umanistе, Politicе i alе Comunicării ofеră programе doctoralе cu următoarеlе profiluri tiin ificе: 562. Rеla ii Intеrna ionalе, 571. Jurnalism i comunicarе, 611. Istoriе, 621.

tiin е alе limbajului i 622. Litеratură. Studiilе dе doctorat sunt organizatе prin învă ămсntul cu frecven ă (3 ani) sau cu frecven ă redusă (4 ani) i sunt structuratе în cursuri i sеminarii, divеrsе activită i dе cеrcеtarе tiin ifică, inclusiv participări la confеrin е, redactarea i publicarеa articolеlor еtc. Studiilе sе finalizеază cu еlaborarеa i sus inеrеa publică a tеzеi dе doctorat i ob inеrеa titlului dе doctor în tiințе la una dintrе spеcialită ilе colii.

Stratеgia dе intеrnaționalizarе a Facultății

Procеsеlе dе intеrna ionalizarе i globalizarе din ultimеlе dеcеnii au adus provocări importantе pеntru învă ămсntul supеrior. Accеntuarеa

261

globalizării a condus la crе tеrеa importan еi colaborării intеrna ionalе, a schimbului dе cunoa tеrе еxplicită i a crеat comunită i tiin ificе intеrna ionalе putеrnicе, însă fără a rеducе importan a pе carе complеxul dе factori locali îl arе în adaptarеa i valorificarеa cunoa tеrii.

Obiеctivеlеă stratеgicеă dе intеrna ionalizarе a facultă ii vizеază crе tеrеa sеmnificativă a vizibilită ii intеrna ionalе, еxtindеrеa i întărirеa participării comunită ii acadеmicе a profеsorilor i a studеn ilor în structuri si programе comunitarе еuropеnе i intеrna ionalе, consolidarеa capacita ilor dе еduca iе, cеrcеtarе-

dеzvoltarе-inovarе i aducеrе a lor la standardеlе intеrna ionalе printr-un managеmеnt modеrn, oriеntat pе rеsursеlе umanе valoroasе еxistеntе la facultatе. Motivarea Facultă ii pеntru a dеzvolta partеnеriatе intеrna ionalе sе rеgăsе tе în mai multе dirеc ii, cum ar fi:

mobilitatеa şi intеrna ionalizarеa învă ămсntului supеrior, prin crе tеrеa numărului dе mobilitate a studеn ilor si cadrеlor didacticе;

participarеa la programе еduca ionalе еuropеnе i intеrna ionalе,

bazatе pе acorduri bilatеralе închеiatе cu univеrsită i еuropеnе i intеrna ionalе dе prеstigiu;

promovarеa unor programе dе cеrcеtarе tiin ifică, dе dеzvoltarе tеhnologică i inovarе еduca ională,

stabilirеa dе noi mеtodologii didacticе în conformitatе cu intеrеsеlе comunită ii na ionalе i intеrna ionalе dе еduca iе;

dеzvoltarеa vizibilită ii facultă ii în mеdiul acadеmic еuropеan şi intеrna ional carе să contribuiе la multiplicarеa Rеla iilor între facultă i şi crеarеa partеnеriatеlor în domеniul еduca iеi şi cеrcеtării.

Obiеctivе i dirеcții stratеgicе

Pеrioada viitoarе dе dеzvoltarе rеprеzintă o provocarе i o oportunitatе pеntru comunitatеa acadеmică a facultă ii Rеla ii intеrna ionalе, tiin е politicе i Jurnalism, astfеl încсt prin ansamblul dе activită i acadеmicе i managеrialе spеcificе în rсndul facultă ilor dе prеstigiu din ară să dobсndеască o cеrtă rеcunoa tеrе europeană i intеrna ională.

Procesul de la Bologna con ine, însă, un întreg complex de condi ii şi scopuri urmărite prin punerea lui în aplicare, astfel că terenul de

262

activitate a comunită ii didactico-ştiin ifice a facultă ii este încă destul de vast în vederea atingerii obiectivelor trasate de acest proces. O muncă asiduă şi pertinentă urmează a fi depusă în vederea ridicării calită ii procesului de instruire şi a programelor de studiu, inсndu-se

cont de perspectiva valorificării dimensiunilor europene în învă ămсntul universitar prin module, cursuri şi programe de absolvire, care finalizează cu o diplomă recunoscută în plan interna ional. O responsabilitate deosebită revine colectivului didactico-ştiin ific al facultă ii în perspectiva evaluărilor interne şi externe a programelor de studiu de către institu iile implicate în procesul educa ional european.

Pеntru acеasta, prin obiеctivеlе stratеgicе propusе, prin măsurilе stabilitе i prin modul dе ac iunе în vederea rеalizării lor, Facultatеa î i propunе sporirеa calită ii şi mеn inеrеa unui standard ridicat al procеsului еducativ prin armonizarеa continuă a curriculumului univеrsitar cu cеrin еlе piе еi muncii în scopul crе tеrii angajabilită ii absolvеn ilor.

Facultatea dе Rеlații Intеrnationalе, tiințе Politicе şi Șurnalism î i propune în calitate de obiective strategice din domеniul asigurării calită ii următoarele:

perfectarea bazеi documеntarе a sistеmului dе asigurarе a calită ii carе să fundamеntеzе dеciziilе stratеgicе alе managеmеntului facultă ii în dirеc ia pеrfеc ionării politicilor şi stratеgiilor dе asigurarе a calită ii, avсnd la bază bunеlе practici în domеniu, idеntificatе pе plan еuropеan şi intеrna ional, precum şi rеcomandărilе organismеlor еuropеnе i intеrna ionalе în domеniul calită ii еduca iеi univеrsitarе;

asigurarеa transparеn еi cu privirе la calitatеa programеlor dе studiu ofеritе şi dеzvoltarеa încrеdеrii mеmbrilor şi potеn ialilor mеmbri ai facultă ii în pеrforman еlе spеcificе din domеniul calită ii învă ămсntului şi al cеrcеtării;

promovarеa sus inută a spеcializărilor ofеritе dе Facultatе în plan local şi rеgional.

263

Bibliografie










7. Galben A. ULIM: 1992-2002. Pagini de istorie. Chişinău, ULIM, 2012. 276 p.


9. Ghid de implementare a Sistemului Na ional de Credite de Studiu. Aprobat

prin Hotărсrea Colegiului M.E.T.S. nr. 31 din 23.02.2006, pus în aplicare prin ordinul nr. 140 din 25.02.06, nr.07-13-468 din 17.08.2005. [Accesat la



10. Gu u Ana. Calitatea învă ămсntului superior – experien a ULIM. In: Literatura şi arta, 2006, 20 aprilie, p. 7.

11. Gu u, Ana. Higher Education Policy development in Republic of Moldova. In: Materialele seminarului European Neighborhoods Policy and Eastern

Partnership: achievements, obstacles and perspectives, 5-7 mai 2011,

Chişinau. Chişinău: ASEM. 2011. 12. Gu u, Ana. Universitas Europaea. Chişnău: ULIM, 2012. 155 p. 13. Implementarea spa iului european al înva ămсntului superior în Republica





17.08.2016]. Disponibil:






264







19. Table de partage sur la gouvernance universitaire: Materialele Seminarul

francofon interna ional, 19-20 octombrie, 2012, AUF-BECO, Bucureşti, Romсnia.

Autor:

Vioricaă ÎCU,ălectorăuniversitar,ăspecialistăînăRela iiăinterna ionale







265



DEPARTAMENTUL INFORMA IONALăBIBLIOTECONOMIC

ÎNăCONTEXTULăCONCEPTUAL

UNIVERSITAR

(Edi ieărev zut )

266

PREAMBUL

Activitatea informa ional-bibliotecară este parte integrantă a procesului de democratizare a societă ii prin realizarea eficientă a

func iei informa ionale, dezvoltarea resurselor documentare, asigurarea accesului la resurse, la baze de date locale şi interna ionale. Universitatea Liberă Interna ională din Moldova recunoaşte şi dezvoltă suportul informa ional calitativ prin asigurarea func ionalită ii Departamentului Informa ional Biblioteconomic (DIB).

DIB îşi desfăşoară activitatea potrivit politicilor în domeniul învă ămсntului şi cercetării, culturii, informa iei, promovate /

implementate în spa iul na ional şi european. Principiile de func ionare a DIB (caracteristice bibliotecilor din învă ămсnt) se axează pe accesibilitate, unitate de opinii în comunitate, neangajare politică, îmbinate organic cu autonomia profesională, gestionarea raţională a resurselor şi serviciilor informaţionale, eficienţă în domeniul resurselor şi activităţilor.

Valorile DIB sunt fundamentate pe satisfac ia informa ională a utilizatorilor (studen i la ciclul licen ă, masterat, doctorat, cadre didactico-ştiin ifice), inova ia şi mobilitatea personalului de specialitate, accesibilitate şi diversitate, excelen ă şi calitate, democra ie.

MISIUNEAăDEPARTAMENTULUIăINFORMA IONALăBIBLIOTECONOMIC

Fiind o structură universitară de importan ă majoră pentru procesul didactic şi de cercetare, acesta are următoarea misiune:

modelarea, dezvoltarea şi administrarea resurselor, serviciilor /

produselor info – documentare în sprijinul studen ilor, cadrelor didactice, cercetătorilor şi altor categorii socio–profesionale;

dezvoltarea culturii informării şi a învă ării, bazate pe tehnici şi tehnologii informa ional-comunica ionale moderne, formarea deprinderilor de învă are continuă.

267

OBIECTIVELE DEPARTAMENTULUIăINFORMA IONALăBIBLIOTECONOMIC

Dezvoltarea şi actualizarea permanentă a resurselor informa ionale şi documentare în sprijinul proceselor didactic şi de cercetare;

augmentarea vizibilită ii şi lărgirea accesului utilizării patrimoniului documentar universitar (manuale, suporturi de curs, monografii, teze de

doctorat şi masterat, reviste, contribu ii etc.) prin digitizarea acestora, crearea instrumentelor de Acces Deschis, integrarea în baze de date interna ionale;

diversificarea formelor şi metodelor de comunicare a resurselor documentare şi informa ionale (extinderea şi diversificarea serviciilor /

produselor informa ionale ale DIB, economisirea timpului profesional al cadrelor didactico-ştiin ifice pentru accesarea, evaluarea şi utilizarea informa iei);

implementarea / promovarea tehnicilor şi tehnologiilor informa ionale şi comunica ionale; realizarea mandatelor universitare în calitate de centru informa ional (resurse, promovare, utilizare);

orientarea / încurajarea utilizatorilor (studen ilor, cadrelor didactico-

ştiin ifice) pentru folosirea corectă şi etică a resurselor informa ionale (accentuarea culturii informa iei drept componentă indispensabilă a

procesului de învă are şi cercetare); identificarea / valorificarea poten ialului creativ al personalului DIB

în scopul optimizării servirii informa ional-bibliotecare a comunită ii universitare;

extinderea activită ilor de cooperare şi coordonare în mediul universitar şi profesional;

eficientizarea participării DIB în circuitul cultural-ştiin ific.

SCURT ISTORIC AL DEPARTAMENTULUI

INFORMA IONALăBIBLIOTECONOMIC

Departamentul Informa ional Biblioteconomic a fost constituit în anul 1992, odată cu fondarea Universită ii Libere Interna ionale din Moldova (ULIM).

268

Parte integrantă a ULIM, dar şi a sistemului na ional informa ional-biblioteconomic, DIB a traversat următoarele etape de dezvoltare:

constituirea şi dezvoltarea iniţială (Anii 1992-1994. Caracteristicile

etapei: crearea Bibliotecii, constituirea primelor colec ii, angajarea primilor bibliotecari, elaborarea primei concep ii de dezvoltare a Bibliotecii ULIM, structură func ională liniară, prestarea serviciilor tradi ionale de bibliotecă);

consolidarea organizaţională şi funcţională (Anii 1995-1996.

Caracteristicile etapei: diversificarea instrumentelor de informare

asupra colec iilor, instituirea colec iilor speciale – „Căr i cu Autografe‖, „Publica ii ale cadrelor didactico-ştiin ifice ULIM‖ –

constituirea filialei Asocia iei Bibliotecarilor la ULIM, transferul

Bibliotecii în noile spa ii func ionale din str. V. Pсrcălab 52, participarea la programul interna ional „Textbook Delivery to CEE Law Schools‖, diversificarea formelor de servire informa ională – zile

de informare, diseminarea selectivă a informa iei, editarea lunară a „Buletinului bibliografic al noilor achizi ii‖);

modernizarea tehnologică a activităţii informaţional-bibliotecare (Anii

1997-1999. Trăsăturile etapei: instituirea Depozitului Obligatoriu Universitar (experien ă inedită); ini ierea cataloagelor „Documente oficiale‖, „Diserta ii şi autoreferate‖, „Depozit Obligatoriu ULIM‖; participarea la Concursul na ional „Cel mai Bun Bibliotecar al anului

1997‖; ini ierea colec iei de biobibliografii „Universitaria‖; implementarea proiectului „Automatizarea Bibliotecii ULIM‖ (sprijinit de Funda ia Soros Moldova); crearea paginii WEB DIB; elaborarea şi promovarea proiectului Tempus-Tacis „Management Development for

University Library‖); dezvoltarea infrastructurii funcţionale (Anii 2000-2007. Trăsăturile

dinstinctive ale etapei: realizarea proiectului Tempus-Tacis

„Management Development for University Library‖ – ac iuni de instruire, mobilită i, achizi ii documente etc.; reaşezarea organizatorică a Bibliotecii – atribuirea statutului de Departament Informa ional Biblioteconomic; inaugurarea noilor spa ii func ionale – Sala

Polivalentă de Lectură nr. 2, Sala de Lectură nr. 3 „Filologie Romano-

Germanică‖, Mediateca; implementarea elementelor de structură bimodală; elaborarea noii variante a paginii WEB DIB; ini ierea

269

colec iei „e-Portofolii educa ionale ale cadrelor didactico-ştiin ifice ULIM‖; diversificarea serviciilor informa ional-bibliotecare –

campania „În sprijinul absolven ilor ULIM‖, programul „Grija pentru Noii Utilizatori‖, Salonul Scientia; elaborarea primului Plan Strategic

DIB);

repoziţionarea DIB în comunitatea universitară prin eficientizarea serviciilor inovaţionale (Anii 2008-2011. Trăsături ale etapei: crearea unui sistem eficient de comunicare profesională; instituirea master-class; elaborarea conceptului reuniunilor ştiin ifice, organizate de DIB; crearea Centrului de Limbă şi Cultură Chineză);

orientarea pentru diversificarea, personalizarea şi convergenţa serviciilor şi produselor informaţional-bibliotecare (Anul 2012-

prezent. Aspecte esen iale ale etapei: îmbunătă irea parcului tehnic al DIB; extinderea utilizării tehnicilor şi tehnologiilor informa ionale; diversificarea pachetelor informa ionale şi a produselor bibliotecare; digitizarea produsului documentar universitar şi crearea Bibliotecii Digitale ULIM; diversificarea / flexibilitatea ofertelor informa ionale (e-Biblioteca, Repozitoriu institu ional, acces la baze de date interna ionale); promovarea / implementarea fenomenului Acces

Deschis şi dezvoltarea pсrghiilor acestuia); orientare pentru sporirea vizibilită ii rezultatelor cercetării universitare (e-platforma

cercetătorului, elaborarea ofertelor pentru indexarea revistelor

institu ionale în baze de date interna ionale etc.); orientarea pentru diversificarea, personalizarea şi convergen a

serviciilor şi produselor informa ional-bibliotecare (Anii 2012-2015);

augmentarea complexită ii şi interdisciplinarită ii activită ii personalului cu impact asupra componentelor de bază în func ionarea

institu iei info-bibliotecare (resurse info-documentare, spa ii func ionale, servicii / produse info-bibliotecare) (cu începere din anul

2016).

SPA IIăFUNC IONALEăREPREZENTATIVE

DIB dispune de spa ii func ionale reprezentative, deschise şi confortabile învă ării:

Sala de Lectură nr. 1 (et. 5, bloc 1), cu acces par ial liber la fond –

569,4 m.p.;

270

Sala Polivalentă de Lectură nr. 2 (et.6, bl.1), acces liber la fond – 606,3

m. p. (include în spa iu Centrul de Informare al Uniunii Europene ULIM, Centrul de Informare ONU în cadrul ULIM);

Sala de Lectură nr. 3 Filologie Romano-Germanică (et. 4, bl. 3), acces

liber la fond – 154 m. p. (include Centrul de Cultură şi Limbă Chineză); Spa iul Multimedia (et.4, bl. 2) – 379,4 m. p.;

Sala nr. 1 de lucru în grup (et.6, bl. 1)– 9,5 m. p.;

Sala nr. 2 de lucru în grup (et.6, bl.1) – 10,8 m. p.;

Centrul de Informare şi Documentare ULIM (et.6, bl. 1) – 21,8 m. p.;

Suprafa a totală a DIB – 2033, 7 m. p.;

Suprafa a sălilor de lectură (spa ii pentru cititori) – 1751,2 m. p.;

Suprafa a pentru păstrarea fondului (depozit) şi alte spa ii auxiliare –

282,5 m. p.

Timp mediu de funcţionare per săptămână – 56 ore (în perioada sesiunilor – program special).

Număr total locuri oferite simultan utilizatorilor - 800.

Informa ia prezentată mai sus – spa ii confortabile şi spa ioase, program disponibil, săli de lectură silen ioase şi pentru lucrul în grup, acces Internet (WI FI) din toate spa iile, personal uman calificat şi altele - ne permite să conchidem că la ULIM există un mediu benefic procesului de învă are şi cercetare.

RESURSEăDOCUMENTAREăŞIăINFORMA IONALE

Principiul de bază al dezvoltării resurselor documentare şi informa ionale ine de îmbinarea organică a documentelor pe suport tradi ional (manuale, monografii, studii, culegeri, reviste etc., stocate în spa iile func ionale ale DIB) cu cele achizi ionate on-line (baze de date

interna ionale reprezentative, gen „Cambridge University Press‖, „Oxford English Dictionary‖), a bazelor de date institu ionale, a revistelor electronice, a surselor Internet.

Colec iile DIB sunt dezvoltate prin achizi ii de la librării şi centre editoriale, tсrguri na ionale şi interna ionale de carte (de ex., Tсrgul „Gaudeamus‖, Bucureşti), implica ii în proiecte interna ionale, publica ii ale Centrului Editorial ULIM, dona ii individuale şi ale diverselor institu ii (Înaltul Comisariat al Na iunilor Unite, Curtea

271

Supremă de Justi ie, Camera Na ională a Căr ii, Agen ia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală etc.).

Depozitul Obligatoriu Universitar prezintă o experien ă inedită a DIB, preluată de alte biblioteci universitare. În baza instruc iunii „Organizarea şi inerea la zi a colec iei Depozit Obligatoriu Universitar‖ (aprobată de către Rectorul ULIM) sunt realizate: crearea colec iei intangibile de publica ii institu ionale şi de autor din cadrul ULIM; asigurarea integrită ii colec iei; contabilizarea info-metrică a contribu iilor ştiin ifice ale cercetătorilor; conservarea / arhivarea patrimoniului documentar universitar; realizarea func iei patrimoniale a bibliotecii universitare şi altele.

O sursă importantă de îmbogă ire a colec iilor DIB este schimbul na ional şi interna ional de publica ii. DIB este ini iatorul semnării Conven iei de colaborare profesională a bibliotecilor universitare din Republica Moldova (din 20 februarie 2014), astfel fiind fundamentat

schimbul echivalent de publica ii, editate sub egida universită ilor din Republica Moldova. Acorduri de colaborare, reflectсnd schimbul de publica ii, sunt semnate între DIB şi Biblioteca Na ională a Republicii Moldova, Camera Na ională a Căr ii, Biblioteca Republicană Tehnico-

Ştiin ifică. DIB între ine rela ii de schimb cu bibliotecile publice (municipale, raionale), astfel contribuind la prezen a publica iilor de interes larg în localită ile Republicii Moldova.

Schimbul interna ional de publica ii este realizat cu bibliotecile na ionale, parlamentare şi universitare din Romсnia, Ucraina, SUA, Germania etc. La ini iativa rectorului ULIM şi în colaborare cu Centrul de Cooperare Interna ională a fost lansat un apel către centrele

universitare din alte ări, care au semnat acorduri de colaborare cu ULIM (a se vedea http://cci.ulim.md/bilaterale-inter-institutionale/),

privind accesul la textele integrale ale publica iilor universitare. Astfel, studen ii şi cadrele didactico-ştiin ifice ULIM sunt informate asupra modalită ilor de acces la publica iile universitare, precum şi asupra noilor înregistrări a acestora în bazele de date interna ionale şi universitare. Este semnificativ schimbul de publica ii cu Biblioteca Congresului SUA. Astfel, în colec iile acesteia sunt integrate publica ii institu ionale şi de autor, editate în cadrul ULIM: revistele Intertext, Studii Economice, History and Politics, Studii Juridice Universitare,

studii semnate de către A. Galben, A. Gu u, O. Rotaru, P. Parasca şi al ii.

http://cci.ulim.md/bilaterale-inter-institutionale/

272

Cea mai importantă sursă de îmbogă ire a fondului de publica ii sunt investi iile administra iei ULIM, acestea fiind realizate în func ie de necesită ile informa ional-documentare ale studen ilor, ale cadrelor didactico-ştiin ifice. Servicii şi produse informaţional-documentare în sprijinul învăţării şi procesului de cercetare:

Servicii de documentare şi informare: consultarea documentelor

în săli de lectură silen ioase şi de lucru în grup; împrumut de documente la domiciliu; servicii de referin e tradi ionale şi on-line;

acces Internet WI-FI în toate spa iile func ionale, la baze de date; împrumut electronic; catalog electronic (OPAC); Agen ie Bibliografică Universitară; activită i cultural-ştiin ifice; înregistrări audio-video;

imprimarea şi fotocopierea materialelor; Sprijinirea procesului de publicare electronică a contribuţiilor

cadrelor didactico-ştiinţifice în reviste / baze de date internaţionale recenzate;

Crearea şi asigurarea accesului la bazele de date instituţionale:

Repozitoriul institu ional ULIM (http://files.ulim.md:8080/xmlui/),

indexat în Registry of Open Acces Repositories la 3 martie

2016;(http://roar.eprints.org/cgi/roar_search/advanced?location_countr

y=md&software=&type=&order=-recordcount%2F-date e-Library

(92.168.100.134/elibrary/);

Utilizarea / promovarea programului Publish Perish în scopul analizei citărilor academice ale publica iilor institu ionale şi de autor;

Atribuirea sistemului CIP (Catalogare Înainte de Publicare) şi a codurilor de identificare a documentelor (ISBN, ISSN) pentru

publica iile institu ionale şi de autor, elaborate / editate sub egida

ULIM (în colaborare şi cu sprijinul Camerei Na ionale a Căr ii); Sprijinirea procesului de includere a publicaţiilor instituţionale

şi de autor în baze de date internaţionale, asigurarea prezenţei acestora în colecţiile bibliotecilor mari din lume (Biblioteca

Congresului SUA, Biblioteca Na ională a Romсniei etc.); Efectuarea cercetărilor info-metrice, contabilizarea

bibliografică a publica iilor cadrelor-didactice universitare, a

structurilor de cercetare universitară (impact – articole, sinteze

prezentate în revistele, culegerile ştiin ifice universitare);

http://files.ulim.md:8080/xmlui/

http://roar.eprints.org/cgi/roar_search/advanced?location_country=md&software=&type=&order=-recordcount%2F-date

http://roar.eprints.org/cgi/roar_search/advanced?location_country=md&software=&type=&order=-recordcount%2F-date

273

Asistenţă consultativă şi redacţională în procesul de elaborare a

referin elor bibliografice pentru studiile ştiin ifice şi didactice ale profesorilor şi studen ilor (proiecte / teze de licen ă şi masterat etc.);

Diseminarea selectivă a informaţiei bibliografice şi documentare în scopul informării operative asupra cadrului de reglementare în domeniul educa iei şi cercetării, a publica iilor utile achizi ionate de DIB, în vederea economisirii timpului profesional al cercetătorilor (în formă de e-buletine, recomandări privind publicarea articolelor şi utilizarea bazelor de date etc.);

Programe, proiecte de dezvoltare a culturii informaţiei şi a învăţării continue: Grija pentru noii utilizatori (program anual,

desfăşurat în perioada septembrie – decembrie); Campania în sprijinul

Absolven ilor ULIM (activitate complexă, destinată absolven ilor ciclurilor licen ă şi masterat – organizată în perioada februarie – iunie);

Cartea profesorului tău (program de promovare a publica iilor cadrelor didactico-ştiin ifice universitare); Salon universitar „Scientia‖ (publica ii ale cadrelor didactico-ştiin ifice ULIM – organizat

tradi ional în perioada martie –aprilie); curs op ional „Bazele culturii informa iei‖ (ciclul licen ă, anul 1, predat în primul semestru); curs modular „Ştiin a şi cultura informării‖ (facultatea de Litere, ciclul Licen ă, anul I, 30 de ore); pachete de alfabetizare informa ională în formă de minicursuri, gen : „Cum se lucrează cu catalogul electronic‖, „Servicii informa ionale on-line‖, „Resurse WEB‖, „Cum se dezvoltă o temă de cercetare‖ etc. (pentru detalii – http://library.ulim.md/index.php/servicii-si-produse);

Produse informaţionale şi promoţionale: catalog electronic;

pagina WEB, bloguri (2 institu ionale şi individuale ale bibliotecarilor); asigurarea prezen ei DIB în re elele de socializare şi comunicare: Facebook, Slideshare, Youtube, Flickr; colec ii de bibliografii: „Universitaria‖ (biobibliografii şi studii in honorem), „Studiorum‖ (publica ii despre ULIM), „Scriptio‖ (publica ii ale

facultă ilor, institutelor de cercetare), „BiblioLatus‖ (dic ionare biobibliografice, publica ii editate de DIB şi despre DIB) (în format tradi ional şi electronic); înregistrări bibliografice asupra publica iilor institu ionale şi de autor în Open Bibliographic Baza Date; e-buletine

bibliografice şi documentare (asupra achizi iilor lunare, serialelor abonate şi intrate în colec ii tematice (library.ulim.md); e-expozi ii tematice, ale publica iilor cadrelor didactico-ştiin ifice ULIM, achizi ii

http://library.ulim.md/misiune/index.php/servicii-si-produse

274

noi, valori bibliofile; turul virtual al DIB; e-tutoriale, e-ghiduri

informa ionale în sprijinul studen ilor şi cadrelor didactico-ştiin ifice etc.;

Integrarea componentei informaţionale în activităţile ştiinţifice şi culturale, programate şi organizate de către structurile universitare –

în formă de expozi ii ale publica iilor, lansări şi prezentări de publica ii, comunicări.

Departamentul Informaţional Biblioteconomic şi Valorile Educaţionale ale ULIM:

Fiind o structură universitară indispensabilă procesului didactic şi de cercetare, Departamentul Informa ional Biblioteconomic î i propune următoarele prevederi strategice, stipulate în publica iile Fondatorului ULIM, academicianul Andrei Galben, ale prim-vicerectorului ULIM,

doctor, profesor Ana Gu u: „ULIM işi asumă rolul fundamental în promovarea civiliza iei i culturii, cercetării ştiin ifice, participarea activă la circuitul valorilor spirituale na ionale, europene si mondiale, în afirmarea identită ii na ionale întru dezvoltarea durabilă a societă ii în cadrul unui stat de drept, liber i democratic‖ (5, cap. 1) ; ―Fiecare subdiviziune a Universită ii îşi asuma responsabilitatea de a promova învă ămсntul i ştiin a prin prisma valorilor na ionale, general umane, a

libertă ii academice, a integrării europene i a mondializării‖ (5, cap. 2). Principiile fundamentale ale conceptului educa ional ULIM, fiind

racordate la documentele legislative na ionale şi interna ionale, integrează clasicismul universitar, interna ionalizarea şi regionalizarea activită ii educa ionale şi ştiin ifice, studierea limbilor străine aplicate, finalită ile curriculei universitare, fuzionarea elementului teoretico-

ştiin ific cu practicismul pie ei de muncă, principiile managementului

calită ii şi altele (4, p.36-49).

Acceptсnd şi promovсnd valorile educa ionale conceptuale ale Universită ii, DIB realizează acestea prin toate mediile care fundamentează activitatea: spaţii funcţionale (acces facil pentru to i utilizatorii, medii benefice de comunicare şi învă are; func ionarea

sălilor de lucru în grup şi silen ioase etc.); resurse (personal calificat,

cu grade de calificare; acces liber la raft; acces la resurse documentare

prin baze de date interna ionale, biblioteci digitale, portaluri; acces la resurse documentare în diverse limbi de circula ie interna ională;

275

schimb de publica ii cu bibliotecile din ară şi străinătate; asigurarea prezen ei publica iilor ULIM în colec iile bibliotecilor mari din lume (de ex., Biblioteca Congresului SUA) şi integrarea acestora în baze de

date na ionale şi interna ionale; servicii, produse informaţional-biblioteconomice (asigurarea suportului documentar pentru studierea

limbilor străine; orientarea activită ilor DIB pentru utilizatorul cunoscător al mai multor limbi; sprijinirea documentară şi informa ională a lucrului individual al studen ilor; promovarea culturii informa iei şi a învă ării etc.

FINALIT I.ăIMPACT

Adoptсnd o viziune integratoare şi practici reprezentative, DIB în

calitate de centru unic de informare şi documentare, contribuie

substan ial la dezvoltarea procesului didactic şi de cercetare. Prin spa iile func ionale, resursele disponibile, serviciile / produsele informa ionale oferite / elaborate, DIB creează un mediu favorabil studierii, ştiin ei, practicii. Contribuind la formarea viitorului specialist,

adept al formării continue, de inător al culturii informa iei, DIB oferă suportul necesar instruirii persoanei active din punctul de vedere social.

DIB în permanen ă lucrează asupre unită ii de concepte i de ac iuni la toate nivelurile, asupra anticipării problemelor i oportunită ilor în scopul efectuării schimbîrilor în domeniul culturii organiza ionale din cadrul structurilor universitare.

Rigorile actuale, orientarea DIB pentru optimizarea servirii

informa ional-bibliotecare, impun aplicarea de noi forme şi metode de cooperare între universitari, studen i şi bibliotecari, fundamentate pe principiile de management, marketing, sociologie şi psihologie.

276

Bibliografie

1. Departamentul Informa ional Biblioteconomic: Calea spre succes a fost

învă ată. Chişinău, 2012. 52 p. ISBN 978-9975-124-03-4.

2. Galben Andrei [et al.]. Conceptul educa ional al Universită ii Libere Interna ionale din Moldova. Chişinău: ULIM, 2007. 232 p. ISBN 978-9975-101-10-3.

3. Galben Andrei. ULIM: 1992-2002. Pagini de istorie. С а ицы и ии.

Chişinău, 2003. 392 p. ISBN 9975-920-98-5. [Accesat la 8 iunie 2016]. Disponibil:

http://ulim.md/digilib/publicatii/pagini-din-istorie.

4. Galben Andrei. ULIM: 2002-2012. Pagini din istorie. С а ицы и ии. Chişinău, 2012. 276 p. ISBN 978-9975-101-97-4. [Accesat la 8 iunie 2016].

Disponibil: http://ulim.md/digilib/publicatii/istorie/ulim-2002-2012.

5. Galben Andrei. Strategia de dezvoltare ULIM pentru anii 2009-2014. [Accesat

la 8 iunie 2016]. Disponibil: http://www.ulim.md/Proces-studii/strategia-ulim.

6. Gu u Ana. ULIM 20 – Sapientia et Virtus. Chişinău: ULIM, 2012. 118 p.

ISBN 978-9975-101-93-6.

7. Gu u Ana. Manualul de management al calită ii ULIM. Chişinău: ULIM, 2017. 58 p.

8. Gu u Ana, Andrei Galben. Sistemul de asigurare a calită ii procesului

universitar: (Ghid – sinteză în baza experien ei ULIM: 1992-2017). Edi ia a doua. Chişinău: ULIM, 2017. 76 p.

Autor:

Irina CERNEAUSCAITE, lector universitar

http://ulim.md/digilib/publicatii/pagini-din-istorie

http://ulim.md/digilib/publicatii/istorie/ulim-2002-2012

http://www.ulim.md/Proces-studii/strategia-ulim