nr. 12, radical

4
4.2838 4.2984 4.3029 4.3088 4.3099 4.3224 4.3391 12/01 00:00 13/01 00:00 14/01 00:00 15/01 00:00 16/01 00:00 17/01 00:00 18/01 00:00 19/01 00:00 RON/MDL 0.4148 0.415 0.4154 0.4159 0.4164 0.4172 0.4185 12/01 00:00 13/01 00:00 14/01 00:00 15/01 00:00 16/01 00:00 17/01 00:00 18/01 00:00 19/01 00:00 RUR/MDL 12.26 12.266 12.282 12.2879 12.289 12.2951 12.3047 12/01 00:00 13/01 00:00 14/01 00:00 15/01 00:00 16/01 00:00 17/01 00:00 18/01 00:00 19/01 00:00 USD/MDL 17.6377 17.6507 17.6773 17.7887 17.7997 17.8744 17.8806 12/01 00:00 13/01 00:00 14/01 00:00 15/01 00:00 16/01 00:00 17/01 00:00 18/01 00:00 19/01 00:00 EUR/MDL EUROPA LIBER ˘ A Republica Moldova pe agenda convorbirilor dintre Traian B˘ asescu ¸ si Herman van Rompuy Pres ¸ edintele rom ˆ an cere ca Moldova s ˘ a fie incadrat ˘ a, din punct de vedere al perspectivei de aderare, ˆ ın grupul t ¸˘ arilor din Balcanii de Vest Presedintele roman isi pregateste vizita la Chisinau, programata pentru saptamina viitoare, de aceea s-a si grabit sa promulge Acordul privind micul trafic de frontiera cu Repub- lica Moldova, iar discutiile purtate cu primul presedinte al Consiliului Eu- ropean, Herman van Rompuy s-au concentrat tot asupra Basarabiei. Tra- ian Basescu si-a facut un scop politic din gasirea culoarelor internationale care sa aduca Republica Moldova mai aproape de Uniunea Europeana. De aceea intilnirea cu presedintele european a fost pentru seful statului roman un nou prilej de a-i explica in- altului oficial de la Bruxelles ca ”pen- tru Romania este un obiectiv politic major ca Republica Moldova sa fie in- cadrata, din punct de vedere al per- spectivei de aderare, in grupul tarilor din Balcanii de Vest”. Statele din Balcanii de Vest provin din fosta Iugoslavie si au devenit dupa aderarea Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana urmatoarea tinta de extindere europeana, fara sa existe insa un calendar clar al Bruxelles-ului in aceasta directie. Cu toate acestea fonduri importante pentru dezvoltare au fost alocate in anii trecuti pentru aceste tari, iar din punct de vedere politic, in cazul in care se va pune din nou problema extinderii, usile Uniunii Europene se vor deschide mai intii spre Balcanii de Vest. Presedintele Basescu a vorbit des despre aceasta posibilitate, dar de- ocamdata Romania nu si-a dovedit in niciun fel influenta la nivelul Uni- unii Europene, nici chiar in aprilie anul trecut cind Republica Moldova ar fi avut nevoie mai mult de sprijinul si influenta occidentului. Pina acum bunele intentii ale presedintelui Traian Basescu fata de Republica Moldova nu au fost materializate intr-o strate- gie clara, prin care Romania sa stringa alaturi de ea un grup de state europene care mai apoi sa sprijine apropierea Republicii Moldova de Uniunea Euro- peana, inclusiv prin accesul la fonduri. Oricum la intilnirea cu presed- intele Consiliului European, Traian Basescu a insistat ca Republica Moldova are nevoie acum de sem- nale pozitive, traduse atit prin sprijin financiar, cit si politic. Intre timp, pina la vizita presedintelui roman la Chisinau, guvernul roman cauta sa vada de unde sa ia banii, circa 25 de milioane de euro, promisi Republicii Moldova, ca ajutor in vremuri de criza. Sabina Fati Herman van Rompuy s ¸ i Traian B ˘ asescu la Cotroceni RADICAL Au luptat oare buneii no¸ sti ˆ ın ’45 pentru comunism? Zilele astea pres ¸ edintele in- termimar Ghimpu a propus crearea unei comisii pentru condamnarea comunismu- lui, lucru despre care at ¸i avut posibilitatea a citit ¸i ˆ ın num ˘ arul de ieri al ziaru- lui. Azi Vladimir Voronin apare cu replica referitor la aceast ˘ a init ¸ iativ ˘ a (a avut cineva dubii ˆ ın privint ¸a asta?). ˆ Imi va fi foarte obijduitor, mie per- sonal, nu ˆ ın calitate de actual comu- nist, dar ˆ ın calitate de persoan ˘ a tat ˘ al aruia a decedat ˆ ın Marele R ˘ azboi pentru Ap ˘ ararea Patriei, ˆ ımi va fi obi- jduitor. Pentru ce a decedat, ap ˘ ar ˆ and pe cine, lupt ˆ and pentru ce?”, zice ex- pres ¸ edintele. ˆ Imi permit s ˘ a nu fiu deacord cu indignarea personajului amintit mai sus — ˆ ın al doilea r ˘ azboi mondial soldat ¸ii nu luptau pentru comunism. Soldat ¸ii ˆ ıs ¸ i ap ˘ arau t ¸ara — fiecare de partea lui de baricade — luptau pen- tru familiile lor, din dorint ¸ a de a reveni acas ˘ a, de a-s ¸ i mai vedea p ˘ arint ¸ii, copiii, sot ¸iile s ¸ i prietenii. S ¸ tiu, va fi o surpriz ˘ a pentru domnul Voronin, dar azboiul nu ˆ ınseamn ˘ a o partsobranie, ci ˆ ınseamn ˘ a moarte, s ˆ ange, fric ˘ a— da, fric ˘ a permanent ˘ a — foame s ¸ i lips ˘ a de somn. S ¸ i Gans, s ¸ i Jora st ˆ and ˆ ın trans ¸eie nu se g ˆ andeau la lucr ˘ arile lui Marx, Lenin sau Hitler s ¸ i nici nu mergeau la moarte strig ˆ and “Za Stalina”. Sau dac ˘ aof˘ aceau, atunci erau dus ¸ i cu pluta r ˘ au de tot. Da, dom’ Voronin, viat ¸a voastr ˘ a (a politicienilor), ideile voastre, ide- ologiile s ¸ i toate celelalte prin care credet ¸i c˘ a prostit ¸i masele, nu con- teaz ˘ a absolut nimic la r ˘ azboi. Omul ˆ ıs ¸ i ap ˘ ar ˘ a viat ¸a, p ˘ am ˆ antul, familia. De fapt asta se numes ¸ te Patrie. Iar Dum- neavoastr ˘ a, stimate domn Voronin, at ¸i avut tupeul s ¸i ˆ ındr ˘ azneala a egalat ¸ia Patria cu comunismul (caco- fonia a fost intent ¸ionat ˘ as ¸ i asumat ˘ a). Condamnarea comunismului nu ˆ ınseamn ˘ a condamnarea soldat ¸ilor care au luptat de o parte sau alta ˆ ın cel de-al doilea r ˘ azboi mondial. Soldat ¸ii ˆ ın genere nu poarte nici o vin ˘ ın cazul de fat ¸˘ a. Da-da, nici cei germani. ˘ As ¸ tia avea propria patrie pentru care luptau, pentru care ˆ ıi durea inima s ¸i c˘ areia ˆ ıi vroiau prosperarea. Refuzul de a lupta pentru t ¸ara ta pe timp de r ˘ azboi ˆ ınseamn ˘ a lips ˘ a de patriotism, tr ˘ adare de patrie s ¸i las ¸ itate. Nemt ¸ii au fost adversarii rus ¸ ilor ˆ ın r ˘ azboi, dar nu e nimic r ˘ au sau rus ¸ inos s ˘ a manifes ¸ ti stim ˘ a fat ¸˘ a de soldat ¸ii adversarului. a-t ¸i respect ¸i dus ¸ manul e o virtute pentru un militar. Viorel Roman Ziarele spun semiadev ˘ aruri. Trage propriile concluzii 20 ianuarie 2010

Upload: viorel-roman

Post on 21-Mar-2016

249 views

Category:

Documents


7 download

DESCRIPTION

Newspaper made in LaTeX. Digest of moldavian press.

TRANSCRIPT

Page 1: nr. 12, Radical

4.2838

4.2984

4.3029

4.3088 4.3099

4.3224

4.3391

12/0100:00

13/0100:00

14/0100:00

15/0100:00

16/0100:00

17/0100:00

18/0100:00

19/0100:00

RON/MDL

0.4148

0.415

0.4154

0.4159

0.4164

0.4172

0.4185

12/0100:00

13/0100:00

14/0100:00

15/0100:00

16/0100:00

17/0100:00

18/0100:00

19/0100:00

RUR/MDL

12.26

12.266

12.282

12.2879 12.289

12.2951

12.3047

12/0100:00

13/0100:00

14/0100:00

15/0100:00

16/0100:00

17/0100:00

18/0100:00

19/0100:00

USD/MDL

17.6377

17.6507

17.6773

17.7887

17.7997

17.8744 17.8806

12/0100:00

13/0100:00

14/0100:00

15/0100:00

16/0100:00

17/0100:00

18/0100:00

19/0100:00

EUR/MDL

EUROPA LIBERA

Republica Moldova pe agenda convorbirilor dintre

Traian Basescu si Herman van RompuyPresedintele roman cere ca Moldova sa fie incadrata, din punct de vedere al perspectivei de aderare, ın grupul tarilor dinBalcanii de Vest

Presedintele roman isi pregatestevizita la Chisinau, programata pentrusaptamina viitoare, de aceea s-a sigrabit sa promulge Acordul privindmicul trafic de frontiera cu Repub-lica Moldova, iar discutiile purtate cuprimul presedinte al Consiliului Eu-ropean, Herman van Rompuy s-auconcentrat tot asupra Basarabiei. Tra-ian Basescu si-a facut un scop politicdin gasirea culoarelor internationalecare sa aduca Republica Moldova maiaproape de Uniunea Europeana.

De aceea intilnirea cu presedinteleeuropean a fost pentru seful statuluiroman un nou prilej de a-i explica in-altului oficial de la Bruxelles ca ”pen-

tru Romania este un obiectiv politicmajor ca Republica Moldova sa fie in-cadrata, din punct de vedere al per-spectivei de aderare, in grupul tarilordin Balcanii de Vest”.

Statele din Balcanii de Vest provindin fosta Iugoslavie si au devenitdupa aderarea Romaniei si Bulgariei laUniunea Europeana urmatoarea tintade extindere europeana, fara sa existeinsa un calendar clar al Bruxelles-uluiin aceasta directie. Cu toate acesteafonduri importante pentru dezvoltareau fost alocate in anii trecuti pentruaceste tari, iar din punct de vederepolitic, in cazul in care se va pune dinnou problema extinderii, usile Uniunii

Europene se vor deschide mai intii spreBalcanii de Vest.

Presedintele Basescu a vorbit desdespre aceasta posibilitate, dar de-ocamdata Romania nu si-a doveditin niciun fel influenta la nivelul Uni-unii Europene, nici chiar in aprilieanul trecut cind Republica Moldovaar fi avut nevoie mai mult de sprijinulsi influenta occidentului. Pina acumbunele intentii ale presedintelui TraianBasescu fata de Republica Moldovanu au fost materializate intr-o strate-gie clara, prin care Romania sa stringaalaturi de ea un grup de state europenecare mai apoi sa sprijine apropierea

Republicii Moldova de Uniunea Euro-peana, inclusiv prin accesul la fonduri.

Oricum la intilnirea cu presed-intele Consiliului European, TraianBasescu a insistat ca RepublicaMoldova are nevoie acum de sem-nale pozitive, traduse atit prin sprijinfinanciar, cit si politic. Intre timp,pina la vizita presedintelui roman laChisinau, guvernul roman cauta savada de unde sa ia banii, circa 25 demilioane de euro, promisi RepubliciiMoldova, ca ajutor in vremuri de criza.

Sabina Fati

Herman van Rompuy si Traian Basescu la Cotroceni

RADICAL

Au luptat oare buneiinosti ın ’45 pentrucomunism?Zilele astea presedintele in-termimar Ghimpu a propuscrearea unei comisii pentrucondamnarea comunismu-lui, lucru despre care atiavut posibilitatea sa cititiın numarul de ieri al ziaru-lui. Azi Vladimir Voroninapare cu replica referitorla aceasta initiativa (a avutcineva dubii ın privintaasta?).“Imi va fi foarte obijduitor, mie per-sonal, nu ın calitate de actual comu-nist, dar ın calitate de persoana tatalcaruia a decedat ın Marele Razboipentru Apararea Patriei, ımi va fi obi-jduitor. Pentru ce a decedat, aparandpe cine, luptand pentru ce?”, zice ex-presedintele.

Imi permit sa nu fiu deacord cuindignarea personajului amintit maisus — ın al doilea razboi mondialsoldatii nu luptau pentru comunism.Soldatii ısi aparau tara — fiecare departea lui de baricade — luptau pen-tru familiile lor, din dorinta de a reveniacasa, de a-si mai vedea parintii,copiii, sotiile si prietenii. Stiu, va fi osurpriza pentru domnul Voronin, darrazboiul nu ınseamna o partsobranie,ci ınseamna moarte, sange, frica —da, frica permanenta — foame si lipsade somn. Si Gans, si Jora stand ıntranseie nu se gandeau la lucrarilelui Marx, Lenin sau Hitler si nicinu mergeau la moarte strigand “ZaStalina”. Sau daca o faceau, atuncierau dusi cu pluta rau de tot.

Da, dom’ Voronin, viata voastra(a politicienilor), ideile voastre, ide-ologiile si toate celelalte prin carecredeti ca prostiti masele, nu con-teaza absolut nimic la razboi. Omulısi apara viata, pamantul, familia. Defapt asta se numeste Patrie. Iar Dum-neavoastra, stimate domn Voronin,ati avut tupeul si ındrazneala saegalatia Patria cu comunismul (caco-fonia a fost intentionata si asumata).

Condamnarea comunismului nuınseamna condamnarea soldatilorcare au luptat de o parte sau alta ın celde-al doilea razboi mondial. Soldatiiın genere nu poarte nici o vina ın cazulde fata. Da-da, nici cei germani. Astiaavea propria patrie pentru care luptau,pentru care ıi durea inima si careiaıi vroiau prosperarea. Refuzul de alupta pentru tara ta pe timp de razboiınseamna lipsa de patriotism, tradarede patrie si lasitate. Nemtii au fostadversarii rusilor ın razboi, dar nu enimic rau sau rusinos sa manifestistima fata de soldatii adversarului.Sa-ti respecti dusmanul e o virtutepentru un militar.

Viorel Roman

Ziarele spun semiadevaruri. Trage propriile concluzii 20 ianuarie 2010

Page 2: nr. 12, Radical

STIREA ZILEI

O nava maritimamoldoveneasca s-a rupt indoua in stramtoarea BosforUn cargobot sub pavilionul Republicii Moldova a esuat inaceasta noapte la intrarea in stramtoarea Bosfor. Nava a fostrupta in doua in momentul impactului, o scurgere minoraa fost depistata la nivelul rezervoarelor de carburant.

Nava maritima comerciala desti-nata transportului de marfuri Orcun Ca esuat in largul statiunii balneare Ki-lyos, de la Marea Neagra, din cauzarafalelor de vant si valurilor puternice,a declarat seful garzilor de coasta dinTurcia, Salih Orakci, pentru postul rusNTV.

Potrivit oficialului turc, echipajulformat din 21 de persoane, dintre care17 turci, a fost salvat.

Echipele de interventie au depuseforturi ca poluarea sa nu se ras-pandeasca si sa goleasca rezervoarelecargobotului, care naviga fara incar-catura.

Cargobotul moldovenesc a esuat,iar alte doua nave, intre care una ro-maneasca, au intampinat dificultati laintrarea care separa tarmul europeansi cel asiatic al Istanbulului.

Conducerea garzilor de coastaa anuntat alte nave au fost trimisepentru a sprijini petrolierul romanesc,care plutea in deriva in apropierede Kilyos.

Bosforul, un punct de trecere obli-gatoriu pentru petrolierele si cargobo-turile ce vin dinspre sau se indreaptaspre Marea Neagra, se numara intrecele mai circulate stramtori din lume.

Echipajele navelor sunt expusepermanent unui pericol prin aceastatrecatoare plina de cotituri, ce tra-verseaza dintr-o parte intr-alta Istan-bulul.

VCIOBANU.BLOGSPOT.COM

Scumpiri peste scumpiriDe azi vom plati mai mult pentru caldura, energie electrica si gaze. De ce? Deoarece pe14 ianuarie asa a decis Agentia Nationala pentru Reglementare ın Energetica, astfel ıncıtVictor Parlicov, directorul ANRE, sa se bucure pentru faptul ca s-a ajuns la o ıntelegere,o ıntelegere care sa-i bucure si sa-i multumeasca ın special pe cei de la Termocom siMoldova Gaz.

Se bucura monopolistii, se bucuraANRE, dar ce fac consumatorii, oa-meni buni? Se bucura si-acestia? Dara luat cineva ın calcul interesele con-sumatorilor si a sindicatelor ınaintede a face majorari? NU! Si atunci de-spre ce fel de ıntelegere poate fi vorba,daca cererea, consumatorii nu au fostla masa de negocieri? De o ıntelegeredoar dintre hoti si hoti, iata ce felde ıntelegere.

Gazul de la rusi s-a scumpitcu 21%, dar Termocom a vrut o ma-jorare de 29% la agentul termic. Sicei de la ANRE i-au multumit fixın fix, ridicınd la tocmai 700 lei tar-iful. Pai, ma ıntreb eu, ce ar fi fostdaca ar fi fost consultati si consuma-torii, interesele carora erau ca tarifelesa ramına aceleasi? Teoretic, s-ar figasit un compromis ca majorarea tar-ifului sa fie ıntre 10 si 20%. Asa ınsa,cıt a vrut monopolistul, atıt si s-a ridi-cat. Ca la urma si Victor Parlicov sa fie”bucuros”, nu numai Termocom (oarece-o cıstigat de-a iesit asa de fericit,ma rog?).

Apropo de Termocom, s-au facutcareva controale pe-acolo, s-a reorga-

nizat institutia? Ca tot vorbea lumeape timpul comunistilor ca cei de-acoloar primi salarii de 15—30 mii de lei. Sasper ca acum acestia primesc salariiceva mai ”lumesti”? Sau nu?

In privinta energiei electrice, ci-tisem prin 2007 o investigatie destulde adınca, facuta de catre nistejurnalisti, legata de faptul ca noiprocuram atunci cu 4 centi (44 banuti)1 kW de energie electrica din Ucraina,ca apoi acesta sa se plimbe prin nistefirme fantoma de prin Ungaria pen-tru ca la consumatorul moldoveansa ajunga la un pret de 1,08 lei (laNord ınca si mai mare), de 2,45 orimai scump decıt pretul initial. Ast-fel, pe spatele omului simplu, con-sumatorul, se mai hraneau cıteva firmecapuse, ın care erau implicati si oficialimoldoveni, si ucraineni.

De aici si o speranta a mea maiveche, ca daca vor veni ”democratii” laputere acestia vor face un control, or-dine, ca pretul energiei electrice chiarsa scada, nu sa creasca. Se pare ca m-am ınselat. In fine, eu ınteleg ca din2009 am ınceput sa procuram energieelectrica mai scumpa de la Centrala

de la Cuciurgan, dar nu mai ieftinade la ucraineni. De asemenea ıntelegca Centrala de la Cuciurgan a scumpitcu 14 bani curentul livrat pe maluldrept al Nistrului. Dar de ce la con-sumatorul simplu kW-ul s-a scumpitcu 23 de bani? Si cum se justifica fap-tul ca platim un pret aproape dublufata de cel initial (1,33 lei ın comparatiecu 71,7 bani)?

In fine, eu recunosc ca multe de-talii nu le cunosc, si ca unele dinsituatiile mentionate de mine poate nuar fi corecte. Dar e dreptul meu sa-mipun ıntrebari, tot asa cum mii de oa-meni si le pun de ce au avut loc scum-pirile si cum vor putea mai departe sasupravietuiasca, achitınd asa facturi.Ma ıntreb daca cei care au majoratpreturile s-au gındit macar putin la oa-menii simpli. . .

P.S. Apropo, scumpirile au datbuzna si ın pietele din Chisinau. Argu-mentul: ”Acum totul se scumpeste. Sibenzina, si gazul, si energia electrica,totul”. Dar salariile la oameni cınd leveti ridica, dragi guvernanti?

Victor Ciobanu

OMEGA

Termocom acuza gestionarii fondului locativde facturile exagerate la caldura pentru lunadecembrieConducerea furnizorului principal de energie termica S.A. Termocom, afirma ca respons-abilitatea pentru facturile mari la caldura, care au fost primite de consumatori pentru lunadecembrie 2009, le revine persoanelor care regleaza temperatura agentului termic la con-torul de la blocul locativ.

”Eu nu am livrat la fiecare blocidentic ca sa stabilesc pretul unuimetru patrat. Eu livrez agent termicprin 2 conducte, tur-retur, la care esteaceeasi temperatura. Dar fiecare bloc

consuma ın dependenta de sarcina luisi depinde de gradul de reglare a re-sponsabilului de contor”, a declaratpentru agentia OMEGA, directorulcomercial al Termocom, Mihai Arusoi.

Solicitat sa comenteze facturilemari la agentul termic pe care le-au primit majoritatea consumatorilordin capitala, Arusoi a declarat ca fac-turile ”nu sunt mari” pentru ca ”tarifula ramas acelasi cum a fost ın luna de-cembrie 2008, asa si ın luna decembrie2009, acelasi tarif de 540,82 de lei”.

Potrivit directorului comercial alTermocom, ”pretul unui metru patratpoate depinde de gradul de reglare;cum a reglat responsabilul de contor”.”Fiecare bloc are contorul sau si se

calculeaza ın dependenta de indicatiilecontorului, dar, ın medie, noi am cal-culat ca pentru blocurile contorizatemedia 10,9 lei pentru un metru patratın decembrie 2008. Dar, pentru fiecarebloc aparte: unul poate sa aiba 10, altul15 sau 18, altul poate sa aiba 5 lei. To-tul depinde de responsabilul de contor,cum el a reglat”, a declarat Arusoi.

Tariful pentru energia termicafurnizat de Termocom ın luna de-cembrie 2009 a constituit 540 de lei.Incepand cu 19 ianuarie 2010, tari-ful nou adoptat de ANRE la energiatermica, costul pentru o gigacaloriede caldura pentru chisinauieni va con-stitui 699 lei.

JURNAL DE CHISINAU

Miliardarul Dinu Patriciu ofera100 de burse studentilor dinMoldovaFundatia ”Dinu Patriciu” ofera ıncepand cu acest an uni-versitar, 100 de burse, a cate 300 de lei romanesti, studentilormoldoveni care vor studia ın Romania.

Pentru a putea obtine o bursa,candidatii trebuie sa fie cetateni ai Re-publicii Moldova, venitul net lunar pemembru de familie inferior praguluide 1.500 lei moldovenesti si media ul-timilor doi ani de studiu ıncheiati celputin egala cu 9.

Inscrierile pentru anul universitar2010—2011 se vor putea face ın pe-rioada 20 ianuarie – 15 martie 2010 sivor avea loc ın doua etape. Fisa de par-ticipare se va completa on-line pe site-ul www.fundatiadinupatriciu.ro. Dupace a fost completata, fisa va fi impri-mata si trimisa prin posta cu restuldocumentelor.

Lista castigatorilor va fi pub-licata pe 18 iulie 2010 (ın cazul

candidatilor elevi ın anul terminal alliceului, bursa urmeaza sa fie confir-mata la data de 1 octombrie ın bazarezultatului repartizarii la universitatiın Romania).

Informatii suplimentare legatede acordarea acestor bursesunt disponibile pe site-ulwww.fundatiadinupatriciu.ro, lasectiunea dedicata programuluinational de burse private ”Inventeaza-ti Viitorul!”.

In anul 2009, Patriciu se afla pepozitia 397 din 739 de miliardari ailistei Forbes, averea sa fiind estimatala 1,8 miliarde de dolari (1,3 miliardeeuro).

Gratie colaborari cu Departamentul Apararii al SUA, din anul 1995 sipana ın prezent, peste 200 de militari moldoveni au beneficiat de cur-suri si traininguri ın cadrul diferitelor programe din SUA

TIMPUL

SUA sustin financiar instruirea militarilormoldoveniRepublica Moldova si Statele Unite urmeaza sa intensifice legaturile de cooperare ın prob-leme de securitate si aparare, iar obiectivul de integrare europeana al RM coincide ıntrutotul cu cel al SUA pentru tara noastra. Este doar una din concluziile la care a ajuns delegatiacondusa de ministrul Apararii Vitalie Marinuta ın urma recentei vizite la Washington.

Dupa cum a explicat Vitalie Marinutaieri, ın cadrul conferintei de presa, ofi-cialii americani au salutat evolutiilesocial-politice din RM, mai ales caın alegerile din 29 iulie 2009 soci-etatea moldoveneasca a optat pen-tru o guvernare democrata. ”Guver-nul SUA va oferi si ın continuareasistenta necesara pentru dezvoltareademocratiei si consolidarea statuluinostru”, a mentionat ministrul, detali-ind ca aceasta intentie s-a observat siatunci cand Ministerul Apararii (MA)al RM si Departamentul Apararii alSUA au stabilit relatii de colaborare.

Gratie acestei colaborari, dinanul 1995 si pana ın prezent, peste200 de militari moldoveni au benefi-

ciat de cursuri si traininguri ın cadruldiferitelor programe din SUA. ”Cur-surile sunt organizate pentru genisti,infanteristi, medici militari, ofiteri dinstatul-major si dureaza pana la doi ani.Actualmente, la stagii se afla 14 mili-tari din RM. In anul curent, GuvernulSUA a alocat pentru programul de in-struire circa un milion si jumatatede dolari”, a precizat Alexandru Josan,seful Serviciului de presa al MA.

Cu referinta la participarea mili-tarilor moldoveni la operatiuni paci-ficatoare ın Afganistan si ın altezone de conflict, ministrul Aparariia precizat ca ultimul contingenta revenit acasa ın decembrie anul tre-

cut. ”Desigur, adevaratii militari seformeaza ın cadrul operatiunilor, iarexperienta obtinuta nu se comparacu cea de la antrenamentele simulateın poligoanele de instructie. Insa par-ticiparea pe viitor la operatiuni pestehotare depinde de parlament, careurmeaza sa adopte o decizie politicaın acest sens, daca va considera nece-sar”, a declarat Vitalie Marinuta.

Tot ieri, Vitalie Marinutaa anuntat ca si-a creat si un blog —http://www.blog.army.md/ -, iar ceicare sunt interesati pot sa-l accesezesi sa-i adreseze ıntrebari ministrului.

Victor Ursu

20 ianuarie 2010√

Societate Ziarele spun semiadevaruri. Trage propriile concluzii 2 / 4

c© Partener media: FreeFootball.

Page 3: nr. 12, Radical

OMEGA

Filat trimite militari moldoveniın AfganistanPremierul moldovean, Vladimir Filat, a confirmat, luni, ıntr-o emisiune televizata la un post privat de televiziune, ca R.Moldova va trimite ın Afganistan contingente militare.

”Este o decizie de principiu si amspus-o si cu alte ocazii. Repub-lica Moldova urmeaza sa coparticipeın masura posibilitatilor la tot cese ıntampla ın lume. Tot ce tinede operatiunile de pacificare, inclu-siv si ın Afganistan, ın limita posi-bilitatilor noi urmeaza sa luam o de-

cizie ın acest sens si sa participam.Or, daca noi asteptam sa fim ajutati,sa fim ıntelesi, atunci si noi trebuie saavem capacitatea sa ıntelegem ca tre-buie sa ajutam si sa coparticipam la totce se ıntampla”, a declarat PremierulMoldovei.

JURNAL DE CHISINAU

Marian Lupu propune mentinerea “limbiimoldovenesti” ın ConstitutiePresedintele Partidului Democrat din R.Moldova, Marian Lupu, propune o solutie de com-promis ın cazul limbii oficiale a tarii, prin mentinerea limbii moldovenesti ın Constitutie,cu precizarea ca romana si moldoveneasca sunt ”identice”.

Lupu a lansat aceasta propunere ın contextul initiativei presedintelui interimar al Re-publicii Moldova, Mihai Ghimpu, care prevede ca limba romana sa fie declarata prin Consti-tutie, limba de stat, relateaza Deutsche Welle.

Potrivit sursei citate, Ghimpu,ıncearca prin aceasta initiativa saajusteze Legea Suprema la prevederileDeclaratiei de Independenta a Repub-licii Moldova care mentioneaza clar ca”limba oficiala ın Republica Moldovaeste limba romana”.

”La baza acestui stat este scris:”Se constituie Republica Moldova castat democratic si de drept cu limbaoficiala – limba romana si revenirea lagrafia latina”. Eu cred ca trebuie satragem linie si sa ne asumam curajul”,a declarat Ghimpu.

Si presedintele PLDM, premierulVlad Filat, sprijina initiativa de ofi-cializare a limbii romane ın Re-publica Moldova, ın opinia caruia,este o modificare necesara, chiar unafireasca care trebuie realizata. Vlad Fi-lat recunoaste ca momentan, ın inte-riorul coalitiei de guvernare, nu existao pozitie univoca ın aceasta chestiune,dar pare ıncrezator ca aceasta va fiidentificata.

De partea cealalta, liderul PDM,ex-comunistul Marian Lupu, insistaca ”limba moldoveneasca” sa ramanalimba oficiala ın Republica Moldova,dar propune o varianta pe care elo considera de compromise.

”Eu cred ca o varianta prielnicaar fi urmatoarea: Mentinem ”limbamoldoveneasca” ın Constitutie, darscriem ın paranteze ca ea este iden-tica cu limba romana. Recunoastemca este vorba de aceeasi limba. Dinpunct de vedere stiintific, denumirealimbii este romana, dar exista si as-pectul politic. Este vorba de statali-tatea Moldovei si de dorinta unei partia societatii de a numi aceasta limba”moldoveneasca”. Cred ca ın prob-lema limbii trebuie sa evitam orice riscde divizare a societatii si sa ıncercamsa combinam adevarul stiintific cu as-pectele politice, ca sa coagulam so-cietatea ın jurul ideii de ”statalitate”.Cred ca acum categoric nu trebuie saatingem chestiunea limbii”, a declaratLupu.

Si Alianta Moldova Noastra care,de asemenea, face parte din coalitiade guvernare, iar liderul ei, SerafimUrechean, a fost suspectat ın tre-cut de presa ca ar avea legaturicu Moscova – sprijina oficializarealimbii romane ın Republica Moldova.”Limba pe care o vorbim este romana.Pozitia AMN nu poate fi alta si nutrezeste nici un dubiu”, a declaratprim-vicepresedintele AMN, VictorOsipov.

Recent, Ministerul Culturii de laChisinau a elaborat un proiect de legecare interzice prezentarea filmelorstraine ın cinematografele din tarafara subtitrare sau traducere ın limbaromana. Actualmente absolut toatefilmele, inclusiv cele pentru copii,proiectate ın cinematografele din Re-publica Moldova sunt cumparate dinRusia si sunt prezentate ın limbarusa fara traducere. Patronii cine-matografelor au ıncercat sa se opuna,dar Ministerul Culturii i-a sfatuit sanu piarda timpul pretios ce le-a fostdat pentru a se conforma noilor reguli.

EUROPA LIBERA

Prezentarea la Washington a obiectivelor MoldoveiMinistrul de externe Iurie Leanca despre sperantele Chisinaului de a ıncheia un parteneriat strategic cu Statele Unite.

Iurie Leanca: SUA detinand pondereasi rolul in sistemul relatiilor inter-nationale actuale, e foarte importantsa ne inteleaga foarte bine care suntpreocuparile, ingrijorarile si obiectivelenoastre. Daca vom fi capabili sa fim ex-pliciti in acest sens, sa obtinem spri-jin in rezolvarea problemelor cu care neconfruntam.

Valentina Ursu: Washington-ulinsista cel mai mult asupra uneidemocratii veritabile intr-un statca Republica Moldova, stat in dez-voltare.

Iurie Leanca: O democratiefunctionala in Republica Moldovaeste o preconditie pentru un dialogde substanta intre Chisinau si Wash-ington. Atata timp cat s-ar fi intamplataici derapaje puternice, asa cum s-auintamplat in perioada guvernuluiprecedent la Chisinau, nici n-am fiputut miza si spera pe un sprijin activdin partea Washingtonului. Un primobiectiv este un dialog politic foartebun. Al doilea obiectiv este amplifi-carea relatiilor comerciale economice,atragerea investitorilor americani.

Valentina Ursu: De ce au ezitatinvestitorii americani pana acum savina ın Moldova?

Iurie Leanca: Au asteptat sa fie nudoar o stabilitate politica, dar si creareaunui mecanism care ar stabili foarteclar regulile jocului. O transparentain luarea deciziilor, garantii ca odatace se intra intr-o tara nu se modificapeste noapte legislatia, nu se vor re-curge la metode arbitrare, asa cum,avem elemente suficiente, cand din2001 pana in 2009 s-a ocolit legea,s-a folosit resursa administrativa, siau avut de suferit investitorii straini in-clusiv. Atunci cand e vorba despre ast-fel de mediu nu e bine. Ne-au spussi partenerii nostri de dezvlotare si nedam bine seama ca e foarte impor-tant sa edificam acest mediu pentruatragerea investitilor. Iata ca numaiprind discutii, prezentarea unor argu-mente, unor elemente noi, vom puteasa atragem investitorii sa vina si sa in-vesteasca la noi.

Comertul dintre noi si SUA estefoarte mic. E suficient sa ne referimla un singur amendament adoptat inCongresul american inca pe timpulsovietic, care a fost ridicat pentruUcraina, de exemplu, dar pentru noiramane in ca in vigoare. El creeazaanumite probleme si bariere artificialepe calea exportului bunurilor noastre.Iarasi ne putem intreba de ce gu-

vernarea comunista n-a facut nimicpentru a inlatura aceste bariere. Altreilea domeniu tine de asistenta pecare ne-o ofera SUA in dezvoltareaRepublicii Moldova, in depasireamostenirii extrem de dificile pe careo avem de la predecesorii nostri. Peparcursul vizitei urmeaza sa fie semnataceste memorandum in cadrul initia-tivei americane COMPACT, prin carevom beneficia de bani nerambursabili,adica pe gratis, pentru proiecte de in-frastructura si irigare.

Valentina Ursu: Dle Leanca,cu mai multe ocazii, demnitariiamericani au efectuat mai multevizite si la Bucuresti si la Kiev, ocol-ind Republica Moldova. De ce?

Iurie Leanca: Dna Valentina, noinu avem nici resurse naturale de-osebite, cum ar fi Turkmenistanul sauAzebaijanul. Nu avem nici populatiemare sau teritoriu care ar conta preamult. Nu avem nici investitii ameri-cane prea multe care ar motiva politi-cienii americani sa se uite mai atentasupra noastra. Unica sansa de a neimpune in raport cu Washingtonul estede a edifica un sistem democratic func-tional. Faptul ca intr-adevar vicep-resedintele american a fost si la Kiev

si la Bucuresti si ca fostii presedintiamericani au vizitat zona dar au evitatChisinaul – se datoreaza acestor der-apaje si comunistii au dat permanentpretexte pentru partenerii nostri im-portanti din Occident sa ne ocoleasca,sa spuna ca din cauza unui sau altuimotiv nu putem face mai mult pentruRepublica Moldova.

Valentina Ursu: SUA, in cali-tate de observator, participa la pro-cesul de solutionare a conflictuluitransnistrean. Rolul pe care si l-aasumat Washingtonul in acest pro-ces de reglementare transnistre-ana este suficient astazi?

Iurie Leanca: Washingtonul a fost,din prima zi cand Moldova si-adeclarat independenta, un sustinatoractiv al reintregirii Republicii Moldova.Dansii au o atitiudine principiala inprezenta militara straina pe teritoriulRepublicii Moldova. Acum e foarteimportant, impreuna cu parteneriinostri principali, sa ajugem asupraintelegerii oportunitatii relansarii dia-logului in cadrul mecanismului 5+2.Concomitent conteaza sa discutamcu fiecare partener in parte. In timpulvizitei la Washington vom discuta sicu colegii americani. La fel vom face si

cu colegii de la Moscova si cu ceilaltiparticipanti in acest proces.

Valentina Ursu: Pentru caaveti scopul ambitios de a edificaacest parteneriat strategic dintreChisinaul si Washington, va ganditisi la o reactie adversa din parteaMoscovei?

Iurie Leanca: Nu dorim prin ac-tiunile noastre sa antagonizam o put-ere sau alta. Nu vrem sa cream prob-leme artificiale. Urmeaza sa ne formu-lam foarte clar interesul. Sa realizamacest interes intr-o maniera construc-tiva, pragmatica. Faptul ca am mersconsecvent din prima zi pe calea inte-grarii europene, vedeti ca n-am creatprobleme noi suplimentare in relatiacu Rusia sau Ucraina. Suntem intr-o lume interdependenta, unde relatiadintre Moscova si Washington esteuna mult mai dinamica si mai ac-tiva decat avem noi cu o capitala saualta. Nu cred ca e un impediment, nucred ca am putea genera anumite ne-dumeriri in alte capitale ale lumii, nevom urmari interesul nostru national.Sunt convins ca vom evita tot felulde blocaje sau dificultati de acest gen.

Valentina Ursu

STIREA ZILEI

20 de lideri ai tineretului AMNpleaca la MAE. ”Sunt rudele siprietenii lui Untila”, spun ceiramasiLiderul organizatiei de tineret a Aliantei Moldova Noastra,Sergiu Baltaga, a anuntat, astazi, ca paraseste formatiuneasi adera la Miscarea Actiunea Europeana.

”Pana astazi am fost liderul tineretuluidin AMN. Am luat decizia de a parasiacest partid, in care noi, tinerii, nu nemai regasim. Cireasa de pe tort a fostultimul congers al AMN”, a spus Bal-taga, intr-o coferinta de presa.

Alaturi de Baltaga au parasit for-matiunea si alti 20 de lideri si membriai organizatiilor de tineret a AMN.

”Explicatia este una simpla.Tinerii nu sunt promovati in AMN.Noi suntem buni doar in campaniaelectorala, in rest nu suntem buni. Iarca dovada — niciun tinar nu este pro-movat in nicio structura”, a spus fostullider al organizatiei de tineret a AMNdin Leova, Victor Tipa.

Baltaga sustine ca nu este rudacu Veaceslav Untila, care a parasitsaptamana trecuta AMN si a aderat laMAE. ”Ambii am fost colegii in AMN.Punct!”, a spus Baltaga.

Tinerii, care au ramas in AMNsustin insa ca din formatiune au plecatdoar rudele si prietenii lui VeaceslavUntila. ”Baltaga si-a urmat unchiul!”,spun ei.

”Cel care a plecat este ruda dom-nului Untila si cativa prieteni. Nucleula ramas, iar cei care au plecat au fostabsenti la actiunile tineretului AMN.Au lipsit de la actiunile noastre cum arfi ”Sa le dam papucii!” sau pe 9 mai

de Ziua Victoriei. Cei care spun caau lucrat nu au fost acolo”, a declarat,intr-o alta conferinta de presa, AndreiHancu, actualul vicepresedinte al or-ganizatiei de tineret a AMN.

Totodata, ei neaga acuzatiile luiBaltaga precum ca in cadrul AMN nueste promovata tanara generatie.

”Este o pozitie personala a lui Bal-taga de a parasi formatiunea si a celorprezenti. Noi nu negam faptul ca suntneclaritati in formatiune si in organi-zatia de tineret. Dar tinerii din AMNsunt promovati in consiliile raionale silocale. De exemplu, liderul tineretu-lui AMN din Ungheni este consilierorasenesc si raional. Din Nisporeni, lafel”, a spus vicepresedintele tineretuluiAMN, Viorel Sava.

Potrivit acestuia, in AMN sunt4 mii de tineri.

Scindarile in AMN au inceputla ultimul congers al formatiunii,atunci Serafim Urechean a fost realesin functie de presedinte a formatiu-nii. Nemultumiti de modul in cares-au numarat voturile, ceilalti doicandidati, Veaceslav Untila, si IurieColesnic, au plecat de la Congres,iar ulterior, au parasit formatiunea,aderand la Miscarea Actiunea Euro-peana. Printre sustinatorii lui Untila laCongres a fost si Sergiu Baltaga.

20 ianuarie 2010√

Politica Ziarele spun semiadevaruri. Trage propriile concluzii 3 / 4

c© Partener media: FreeFootball.

Page 4: nr. 12, Radical

GANDUL

Top 5 exercitii pe care le faci gresit la tine acasaUn celebru antrenor american de fitness ıti spune ce gresesti cand faci gimnastica la tineacasa si ce sa faci ca exercitiile sa aiba efectele scontate

Romanii care doresc sa se mentinaın forma, dar nu au bani sau nu vorsa plateasca un abonament la o salade fitness prefera sa faca acasa o se-rie de exercitii, dar ısi asuma un marerisc. Pentru ca banalele genuflexiuni,flotari sau abdomene ıti pot face maimult rau decat bine daca nu sunt ex-ecutate corect. Cel putin asa sustineStacy Berman, un cunoscut antrenorpersonal din New York, cea care telamureste ce gresesti ın exercitiile talesi te ınvata cum sa te corectezi.

”Daca nu esti ın pozitia corecta,probabil ca nu lucrezi muschii pe carevrei sa-i lucrezi”, explica Stacy, careanalizeaza cinci din cele mai comuneexercitii fizice si greselile pe care le faccei mai multi. ”Genuflexiunile”, spuneStacy, ”reprezinta un exercitiu simplupe care toata lumea ıl face gresit tottimpul. Cu ajutorul genuflexiunilor, ıtilucrezi muschii din coapse, solduri sifese”, spune antrenorul, ”dar daca nule faci cum trebuie, ıti poti slabi ge-nunchii”. ”Ca sa efectuezi miscareacorecta, trebuie sa stai la 15 centimetridistanta de o banca si sa te apleciınspre banca. Asa vei fi sigur ca estidrept. Corpul tau, ın mod natural, se vaduce ın fata cand faci genuflexiuni, dar

trebuie sa te asiguri ca nu te apleci. Casa fii sigur ca faci corect exercitiul, tre-buie sa-ti vezi tot timpul picioarele”.

”Fandarile” reprezinta un alt tipde exercitiu care, daca nu este facutcorect, ıti poate afecta genunchii.”Efectuat corect, acest exercitiu teajuta sa-ti lucrezi cvadricepsii, fe-sele precum si muschii abdominali.Miscarea corecta ıncepe cu picioareledepartate, apoi se pune un piciorın fata celuilalt aplecandu-te pe ge-nunchi. Miscarea trebuie sa fie ın liniedreapta, iar genunchiul sa faca ununghi de 90 de grade”. ”Abdomenele”facute corect te ajuta sa-ti lucrezi totimuschii abdomenului, pentru ca doarpe ei trebuie sa-i folosesti, dar oamenii”triseaza” folosind, deseori, gatul sibratele pentru exercitii mai usoare.”Cand faci abdomene, capul tau tre-buie sa stea drept, nu-ti arcui nicio-data umerii si, niciodata, nu atingepieptul cu capul”.

”Flotarile” ıti lucreaza nu nu-mai bratele, dar si pieptul si muschiispatelui, dar numai daca faci exercitiulcorect. ”Corpul trebuie sa fie tot timpuldrept”, explica Stacy Berman, ”si tre-buie sa-ti ınchipui ca esti o scanduracand te lasi ın jos si te ridici. Daca ıti

rotesti umerii cand faci flotari, atuncilucrezi numai muschii spatelui. Dacavrei sa lucrezi toti muschii, trebuie satii mainile ın linie cu umerii si sa evitisa-ti misti soldurile ın sus si-n jos”.

”Ridicarea picioarelor”, cel de-alcincilea exercitiu pe care ıl facemgresit, ne ajuta sa ne lucram muschiiabdominali, dar numai daca lucramcorect. ”Trebuie sa tii mainile pe langacorp pe toata durata exercitiului”,spune antrenorul american, ”si trebuiesa te asiguri ca picioarele sunt perfectıntinse pe toata durata miscarii. Dacanu poti sa faci asta, atunci ıncearca satii ambele picioare ın aer si, alternativ,sa misti cate un picior”.

Adrian MACARIE

GANDUL

Victor Hanescu si-a ”aranjat” un meci cu RogerFederer ın turul doi la Australian OpenVictor Hanescu a avut ceva probleme de sanatate la ınceputul acestui an si nu a stiut, panaın ultima clipa, daca va reusi sa joace la Australian Open, primul turneu de Grand Slamal anului. Din fericire pentru el, compatriotul nostru a reusit sa se refaca la timp si chiarsa castige, fara prea mari probleme, primul lui meci la Antipozi ın 2010. 6—4, 6—3, 7—6(7/2) pentru Hanescu ın fata argentinianului Juan Ignacio Chela si romanul si-a ”aranjat”un meci foarte dificil ın turul doi, ın conditiile ın care el va juca ın aceasta faza a competitieiımpotriva elvetianului Roger Federer, liderul ATP si favoritul numarul 1 al turneului dinAustralia. Hanescu s-a ıntalnit pana acum de trei ori cu Federer si nu numai ca nu a castigatniciun meci, dar el nu s-a impus ın niciun set.

Altfel, pentru calificarea ın turul doi,Hanescu va primi 45 de puncte ATP siun cec ın valoare de 31.500 dolari aus-tralieni, suma care va intra si ın con-tul Soranei Cırstea, singura romancaajunsa ın turul secund. Sorana a avutun meci foarte dificil ın primul turcu Olivia Rogowska, o australiancade 18 ani care a ajuns pe tabloul prin-cipal ın urma unei invitatii a orga-nizatorilor. Meciul, ıntins pe durataa trei seturi, s-a ıncheiat cu 6—3, 2—6, 6—2 ın favoarea romancei care areun meci mult mai dificil ın turul se-cund, acolo unde o va ıntalni pe ru-soaica Alisa Kleibanova, cea de-a 31-a jucatoare a lumii si cap de serie nr.27 la turneul australian.

Sase romani ın turneulde dublu

In turneul de dublu de la Aus-tralian Open, Romania va fi reprezen-tata de sase jucatori, unul singurın circuitul masculin, acolo unde Ho-ria Tecau va face pereche cu argen-tinianul Lucas Arnold Ker, si cinciın turneul feminin. Tecau si Ker vorıntalni, ın runda ıntai, cuplul Wes-ley Moodie/Mihail Iujnai (Africade Sud/Rusia), perechea Alexan-dra Dulgheru/Edina Gallovits vajuca, ın primul tur, ımpotriva cupluluiCarly Gullickson/Vladimira Uhlirova(SUA/Cehia), ın vreme ce dublulSorana Cırstea/Anastasia Pavliu-

cenkova (Romania/Rusia) va ıntalni,ın runda inaugurala, cuplul Maria Kir-ilenko/Agnieszka Radwanska (Ru-sia/Polonia), cap de serie numarul 15.

O vedeta, deja, ın circuitul femi-nin WTA de dublu, romanca MonicaNiculescu va face pereche cu Yung-Jan Chan (Taiwan), iar cele douavor avea o sarcina facila ın primultur pentru ca vor juca ımpotrivacuplului australian Monique Adam-czak/Nicole Kriz. In fine, cea de-acincea romanca de pe tabloul de dublu,Raluca Ioana Olaru, cea care facepereche cu Olga Savciuk (Ucraina),joaca, ın primul tur, ımpotriva cuplu-lui Akgul Amanmuradova/TamarineTanasugarn (Uzbekistan/Thailanda).

Victor Hanescu si-a ”aranjat” un meci cu Roger Federer ın turul doi la Australian Open

FREEFOOTBALL

Italienii i-au premiat pe ceimai buni dintre cei mai bunidin sezonul 2008/09Spectacol asa cum stiu doar italienii sa faca, personalitatidin lumea fotbalului, fete frumoase, haine scumpe.

Totul pentru cea de-a 13-a editiea Oscar del Calcio, care ıi premiaza pecei mai buni dintre cei mai buni dinprecedentul sezon. Ibrahimovic si In-ter si-au tras partea leului, ceea ce nua surprins pe nimeni.

Suedezul a plecat acasa, al doileaan la rand, cu premiile pentru cel maibun stranier si cel mai bun jucator dinSerie A, ın timp ce ”nerazzurri” s-au ales cu distinctiile pentru cel maibun portar, cel mai bun antrenor, ceamai buna echipa, plus FAN Awardacordat lui Milito, dar argentinianula castigat (si) pentru perioada petre-cuta la Genoa.

Rivalele Interului, Milan, Ju-ventus si Roma, s-au ales si ele

cu caate un premiu, ın timp ce FabioQuagliarella a fost votat ca fiind mar-catorul celui mai frumos gol al se-zonului trecut. Culmea, un gol reusitchiar ımpotriva lui Napoli, actuala saechipa. Dar omul serii a fost, din nou,Jose Mourinho, portughezul facanddeliciul tuturor cu replicile sale laadresa presedintelui Lega Calcio —”Il am pe Eto’o la Cupa Africii pluspatru jucatori de la mijloc accidentati.Mi-ar placea sa nu joc duminica der-byul” -si a lui Roberto Rosetti, alescel mai bun arbitru — ”Ramai cel maimare din lume, chiar daca ai gresitcontra noastra la Bari”.

blogdefotbal.com

FREEFOOTBALL

Gicu Andronic a semnatcu Dinamo Zagreb!Internationalul moldovean de tineret, Gheorghe Andronic(18 ani) a semnat astazi un contract cu echipa Dinamo Za-greb! Intelegerea este valabila pentru 5 ani. Gicu Andronica fost desemnat cel mai bun fotbalist al echipei Zimbru ınanul 2009.

Unul dintre cei mai promitatorifotbalisti moldoveni, Gheorghe An-dronic, a plecat ın Croatia joi, 14 ian-uarie. El a negociat cu Dinamoconditiile contractului individual. Intretimp cele doua cluburi, Zimbru siDinamo Zagreb, negociau sumade transfer. Astazi dimineata cele douaparti au ajuns la un numitor comun siAndronic a semnat cu una dintre celemai titrate echipe din fosta Iugoslavie(4 titluri, 7 Cupe) si cel mai mare clubdin istoria moderna a Croatiei (11 ti-tluri, 10 Cupe nationale).

Gicu Andronic va fi ımprumutatın primul an de contract la echipa Lo-comotiv Zagreb (loc 8 ın prima ligavalorica).

Gheorghe Andronic a debutat laZimbru pe 4 martie 2009 ın meciulRapid — Zimbru 0:2. In campionatulMoldovei el a jucat 23 de meciuri sia marcat 4 goluri. Pentru nationalade tineret a evoluat ıntr-o singura par-tida. Primul antrenor i-a fost ValentinGarstea.

Sandu Grecu

20 ianuarie 2010√

Divertisment, Sport Ziarele spun semiadevaruri. Trage propriile concluzii 4 / 4

c© Partener media: FreeFootball.