John Williams, Stoner

Copyright O i965 by John WilliamsAll rights reserved

@ 2014,2016 by Editura POLIROM, pentmtraducerea in limba romAnd.

Aceastd carte este protejatA prin copyright. Reproducereatntegrale sau partlale. multiplicarea prln orice mljloace $isub orice form5, cum ar ft xeroxarea" scanarea, transpunereair format electronic sau audio, punerea la dispozi{ia publlcA,lncluslv prin internet sau prin re{ele de calculatoare, stoca-rea perrnanenta sau temporara pe dlspozitlve sau sistemecu posibilitatea recupererii informafttlor, cu scop comercialsau gratult, precum qi alte fapte similare savar$ite fdrApermisiunea scrisa a de(indtorul.ui copyrightului reprezintAo incelcare a legisla{iel cu pri!.ire Ia protec{la proprietafiilntelectuale gi se pedepsesc penal Qi/sau clvil in conformitatecu legile in vigoare.

Pe copertd: Thomas Eakins (f844-i916), G:onditarul:port:;ehlJlttiIouis N. Kenton (19OO)

uutD.polixom.ro

Editura POUROMIaSi, B-dul Carol I nr. 4; P.O. BOX 266, 700506BucureEti, Splaiul Unirii nr. 6, bl. BBA,sc. 1, et. l, sector 4, 040031, O.P" 53

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rom6.niei:

WILLI.AMS, JOHN

Stoner / John Williams; trad din limba en$ezi deArladna Ponta. - Iaqi: Polirom, 2016

ISBN print: 978-973-46-6179-4ISBN ePub: 978-973-46-5088-0ISBN PDF: 978-973-46-5089-z

I. Ponta, Ariadna (trad,)

821.1r l(73)-3r=r35.1

Printed ln ROMANIA

Wr LLrdi{fStoner

Traducere din limba englezede Ariadna Ponta

POLIROM2016

1

William Stoner a intrat la Universitatea dinMissouri in anul 1910, la vALrsta de nouAspre-zece ani. Opt ani mai tdrziu, in toiul PrimuluiRdzboi Mondial, qi-a luat doctoratul qi a accep-tat un post de asistent la aceeagi Universitate'unde a predat pdni la moarte, in 1956. Nu aajuns mai mult de lector qi pu{ini studenfiqi-I aminteau cAt de cAt dup5. ce incheiau uncurs de-al lui. CAnd a murit, colegii au donatbibliotecii Universititii, in memoria lui, unmanuscris medieval. Manuscrisul se g6seqte

si acum in Sec(iunea de C6rti Rare, cu inscilp-tia ,,Oferit Bibliotecii Universittr{ii din Missouriin memoria lui William Stoner, membru alCatedrei de Engtez5.. Din partea colegilor".

Cdte un student care d6 peste numele luise mai intreab6 poate, intr-o doar6, cine afost William Stoner, dar rareori curiozitateatrece dincolo de o intrebare indiferentS. Colegiilui Stoner, care nu-l stimau cine $tie ce nicicAnd era in viatd, abia dac6 il mai pomenesc;pentru cei mai in virst6, numele lui e o amin-tire a finalului care ii aSteapttr pe to(i; pentrucei mai tineri, e doar un simplu sunet carenu evoctr nici un trecut ql nici o identitate Iacare s-ar putea raporta ei sau carierele lor.

S-a nd.scut in 1891, la o fermd micu{i dincentrul statului Missouri, aproape de satulBooneville, la vreo Saizeci si ceva de kilometride Columbia, oragul Universittrlii. Cu toate ctrplrintii erau tineri la naqterea lui - tatal luiavea doulzeci Si cinci de ani, mama doardouAZeci -, Stoner i-a vlzut mereu, chiar s-i

c6.nd era mic, ca pe nigte oameni bStrdni. t atreizeci de ani tatll lui at'dta de cincizeci;incovoiat de munc5., privea fd.ri speran{6 lapeticul de pf,mdnt arid care ii hr6nea familiade la un an la altul. Mama lui iEi ducea via(arabdatoare, ca pe un moment care se tot pre-lungea qi pe care trebuia s6-l suporte. Aveaochii foarte deschiqi la culoare si ince{oqa{i,iar ridurile minuscule din jurul lor erau accen-tuate de pirul incdmnfit pieptdnat peste capgl str6.ns intr-un coc la ceafa.

William Stoner nu-gi amintea vreo virstAla care sa nu fi avut responsabilit6tile lui ingospodarie. Ia gase ani mulgea vacile coste-live, d6dea l5turi porcilor din cocina aflati lacdfiva pagi de castr 9i aduna ou6.le de la uncdrd de gaini anemice. Chiar qi dupd ce ainceput sa mearga la gcoala din sat, aIIatS.latreisprezece kilometri distan{I de ferm4, dinznri gi p5.nd dup5 ce se l5.sa intunericul ziualui era plind de indatoriri de un fel sau altul.La gaptesprezece ani incepuse s5" meargd adusde umeri sub povara treburilor.

Era o gospodirie singuraticS, in care el eraunicul copil qi nu aveau nimic in comun inafard. de necesitatea trudei. Seara stdteau tofitrei in bucitdria mic6, luminat6 de o singuralampd cu kerosen, cu ochii afintifi la flacdragalbuie; adesea, in r5stimpul de o ord qi cevadintre cini qi culcare, singurul sunet care se

8

auz-ea erau miqcarile ostenite ale unui truppe scaunul cu sp6.tar drept qi scAttAitul slabaI unei gnnzt care ceda pu(in cdte pufin subgreutatea anilor casei.

Casa era construiti sub forma unui ptrtratmdimentar, iar gipcile nevopsite se ld.saserlin dreptul prispei pi al ugilor. in timp, impru-mutase culorile pdmdntului uscat - maro gicenuqiu, striat cu alb. Pe o latur6. a casei seintindeau un salonae lung, mobilat saracecioscu scaune cu spS.tar drept qi c6teva mesecioplite, qi o bucdt6rie unde membrii familieistd,teau mai tot timpul cdnd erau cu totii acas5..Pe partea cealaltE erau doul dormitoare, fie-care mobilat cu cAte un pat de fier vopsit inalb, un scaun cu spitarul drept Ei o mase cuo lampd 9i un lighean pentru sp5.lat. Podeleleaveam duqumele nevopsite, cu spafii intre elesi care scAltAiau de vechi ce erau; praful sestrecura intruna printre sc6.nduri qi mama luiStoner trebuia s5.-l mtrture in fiecare dimineat.6.

la scoali iqi f6.cea lectiile tot ca pe niqtecorvezi gospodtriegti, doar ceva mai pu{in epu-iz,ante decit cele de Ia fermd.. Cind a absolvitliceul, in primf,vara lui 191O, se aqtepta sdpreia Qi mai multe din muncile cimpului; aveaimpresia c5., de la o vreme, taici-sdu era totmai lent qi mai sl{bit.

Dar intr-o sear6, spre sfirgitul prim6verii,la cap4tul unei zile intregt de pr6qit porrmbul,c5.nd stS.teau in bucttdrle dupd ce fuseser6strAnse vasele, l-a zls:

- Fuse p-aci inspectorul funciar sapte-mdna trecut6.

William qi-a ridicat privirea din muEamauacu pltr6tele albe qi roqii, intinsd frumos pemasa rotundS" din bucStarie. Nu a spus nimic.

- Cicd au o qcoald noui la Universitate,in Columbia. ii zice Colegiul Agricol. Spunec5. ar trebui sa te duci. Jine patru ani.

- Patru ani, a spus Stoner. CostS bani?

- Pofi sa munceFti pentru casd qi masa,a spus tat6l sdu. Maic6-ta are un vd.r d-a'ntAiacare are o casi. la marginea oraqului. O sdfie nevoie de cd.rfi pi alte de-astea. As puteasA-[i trimit trei dolari pe lun6.

William Qi-a intins palmele pe fa(a de masd.care lucea stins in lumina l5mpii. Nu fuseseniciodatl mai departe de Booneville, adici ladoudzeci qi cinci de kilometri de fermd.. AinghiUt in sec ca s5-qi potoleascd tremurulvocii.

- Crezi cl te descurci pe-aici singur? aintrebat.

- Eu qi cu maici-ta ne descurcd.m. O sf,pun grau p-alea doulzeci de sus; asta maitaie din munc6..

William s-a intors c5.tre maicl-sa.

- Mam6? a intrebat.Ea a rSspuns cu un glas lipsit de expresie.

- Faci ce zice taicS-tlu.

- Chiar vretj s5. merg? a intrebat, de parcf,aproape c5. spera sd audd o negare. Chiar wefisE m6 duc?

Taicd-siu s-a foit pe scaun. $i-a privit dege-tele groase, pline de bdtdturi qi de crdpdturiin care ptrmdntul intrase atdt de adAnc, cA numai ieqea nici la spilat. $i-a incruciqat dege-tele qi le-a ridicat deasupra mesei, aproapeintr-un gest de rugaciune.

- Io n-am ficut nici un fel de qcoal5., aspus, privindu-qi mdinile. Am inceput s6. mun-cesc la o ferm6. cAnd am terminat clasa a$asea. Nu prea dideam io doi bani pe gcoald

lo

cAnd eram tAner. Da acuma, nu qtiu. PimdntulAsta parc6. se face tot mai uscat Si mai greude lucrat pe an ce trece; nu mai e bogat caatunci cdnd eram io mic. Inspectorul zice cd,acuma au idei noi, fac altfel lucrurile qi astate invafd la Universitate. Poate cd aqa o Ii.Uneori, c6.nd muncesc la cAmp, m-apuc gi m5.gandesc.

S-a oprit. Degetele i s-au incleqtat qi m6"i-nile impreunate au cdzut pe masa.

- M-apuc qi mi gandesc...$i-a privit incruntat mAinile Fi a scuturat

din cap.

- Te duci la Universitate cdnd vine toamna.Maic6-ta Ei cu mine ne descurcSm noi.

Era cel mai lung discurs pe care il auzisevreodat6 de la tatd.l sau. in toamnd s-a dusla Columbia qi s-a inscris in anul intdi laUniversitate, la Colegiul Agricol.

A sosit in Columbia intr-un costum nou depostav negru, comandat din catalogul Sears &Roebuck qi plStit cu banii de pe ouSle vdndutede maicd"-sa, un palton ponosit care fusese altattrlui lui, o pereche de pantaloni albaqtri deserj cu care, o dat5, pe lun6., mergea la BisericaMetodistS. din Booneville, dou[ ci.maqi albe,dou6 rindu.ri de haine de lucru gi douiZeciqi cinci de dolari peqin in buzunar, pe caretaicd-sdu ii imprumutase de la un vecin con-tra grAului din toamn5. A pornit pe jos dinBooneville, unde il aduseser{ p6rinfii dtmi-neafa devreme, cu cAru(a familiei tras6" de uncatAr.

Era o zi fierbinte de toamnd., iar drumulde la Booneville la Columbia era plin de praf;mergea de aproape o ori cAnd l-a prins din

11

urma o carup cu marfuri gi cdrulagul l-aintrebat dac6 wea sd-l ia. A dat din cap ctrda gi s-a urcat pe capr4. Pantalonii de serj erauroqii de praf pana h genunchi, iar fata ars6. desoare qi de v6nt era acoperitd de o crusti demizerie de la prafirl de pe drrm amestecat cusudoare. Drumul a fost lung 9i tot timpul pi-ascuturat pantalonii cu gesturi stAngace qi qi-atrecut mAinile prin plrul aspm, nisipiu, carerefuza si se aqeze cum trebuie pe cap.

Au ajuns in Columbia spre seard.. C6ru{a9ull-a lisat pe Stoner la marginea oragului pi i-aindicat un grup de clSdiri la umbra unor ulmiinal[i.

- Uite-ti Universitatea, a spus. Acolo [i-es,coala.

Timp de c6.teva minute dupi ce omul s-aindep5.rbat, Stoner a r6.mas nemigcat, cu ochiifintd. la complexul de clddiri. Nu mai vizuseniciodatl ceva atAt de impuntrtor. Cl5dirile dec5rtrmidtr roqie se intindeau dincolo de ungazotr larg, intrerupt de alei pietruite qi demici petice de gradina. Dincolo de uimirea qiteama pe care i Ie inspirau, l-a cuprins bruscEi o senza{ie de sigurantl qi liniqte pe carenu o cunoscuse pAnd. atunci. Cu toate ca eratdrziu, s-a plimbat minute bune pe la margi-nea campusului, privind doar, ca gi cum n-arfI avut dreptul s5. intre.

incepuse str se intunece cAnd a intrebat untrecltor cum ajunge Ia Ashland Gravel, drumulcare avea s6-l duc& la ferma lui Jim Foote,v4ml prlmar al mamei sale, pentru care urmasa munceascd; Qi se fecuse deja intuneric cArtda ajuns la casa alb6, cu doud niveluri, in careavea sa locuiascd. Nu le cunoqtea pe gazdelesale qi i se parea ciudat sa apare la uqa loratit de tArziu.

t2

L-au intimpinat cu o inclinare a capului,studiindu-l indeaproape. Dupi citeva momente,timp in care Stoner stS.tuse stingher in ugd,Jim Foote i-a f6cut semn s5. intre intr-unsalonas slab luminat, ticsit de mobilS tapi[atdgi bibelouri inqirate pe mese care luceau stins.A rSmas in picioare.

- Ai mdncat? a intrebat Foote.

- Nu, domnule, a rdspuns Stoner.Doamna Foote i-a ficut semn cu degetul

si. o urmeze qi a pornit cu pagi neauzifl. Stonera traversat in urma ei c6.teva camere pin& auajuns in buc6tdrie, unde i s-a indicat s6 sea-seze la masa. Femeia i-a pus in faf5' o ulcictrcu lapte Ei cAteva buc6ti de turt6 rece de m6lai.Stoner a biut laptele, dar in gura lui, uscattrde emo{iile tr4ite pAinea nu voia sa inke.

Foote a intrat in inctrpere qi a rlmas inpicioare lingl nevasta lui. Era un blrbatm5.runt, nu avea mai mult de un metru gai-zeci, cu o faf{ lungd gi nas ascu(it. Nevastalui era masivi qi mai inalti cu o palmtr decitel: ochii nu i se vedeau din spatele ochelari-lor f6r{ rame qi iqi tinea strS.nse buzele sub-firi. L-au urmf,rit cu priviri lacorne tot timpulcit qi-a biut laptele.

- Dai hran5. 9i ap{ la vite, duci resturilela porci-diminea(a, a turuit Foote.

Stoner l-a privit fdr6 sd. infeleagE.* Cum?

- Asta ai de fdcut dimineata, a spus Foote,inainte str pleci la qcoalS. Pe urmi, seara, Iedai iar mS.ncare Si apa, hrd.negti porcii, aduniouAle, mulgi vacile. Tai lemne pentru foc cAndai vreme. La sfS.rqit de sdpt6mdn6 md aju{i lace am de fdcut.

- Da, domnule, a spus Stoner.Foote l-a studiat o clip&.

13