Inteligenta si statutul socio-economic

Dr. Lect. Adrian Luca Ungureanu Raluca-Elena

Anul II, Seria II, Grupa 8

Bucuresti 2014

Etimologic, termenul de inteligenta provine de la latinescul “intelligere”, care înseamna a relationa, a organiza, sau de la "interlegere", care presupune stabilirea de relatii intre relatii. Chiar tehnologia sugereaza faptul ca inteligenta dep aseste gandirea, care se limiteaza la stabilirea relatiilor dintre însusirile esen tiale ale obiectelor si fenomenelor.

Inteligenta este o aptitudine mentala care implica, printre altele, capacitatea de a rationa, de a prevedea, de a rezolva probleme, de a gandi abstract, de a intelege idei complexe, de a invata repede si de a folosi experienta acumulata; ea nu este doar o capacitate scolara sau o facultate strict stiin tifica, ea reflecta o capacitate mai mare si mai profunda de a intelege mediul, de a "prinde din zbor" de a da un sens lucrurilor si de a imagina solutii practice.

Un studiu publicat revista Science sugerează o conexiune directă între sărăcie și scăderea capacităților cognitive.

Studiul, intitulat ”Poverty Impedes Cognitive Function” (Sărăcia afectează funcția cognitivă), a fost realizat de o echipă de cercetători din Marea Britanie și SUA. În rezumatul lucrării autorii arată că: ”Săracii se comportă adesea astfel încât își perpetuează sărăcia. Noi emitem ipoteza conform căreia sărăcia afectează direct inteligența cognitivă și vom prezenta două studii prin care am testat această ipoteză. În primul studiu am indus considerații despre finanțe și am constatat că acestea reduc performanța cognitivă la cei săraci, dar nu și la cei bogați. În al doilea studiu am examinat funcția cognitivă a fermierilor pe parcursul anului agricol. Am constatat că același agricultor are performanțe cognitive mai slabe înainte de recoltare, când veniturile sale sunt reduse, față de perioada de după recoltare, când veniturile sunt sporite. Acest fapt nu poate fi explicat prin timpul liber disponibil, alimentație sau stresul de dinainte de recoltare. […] Sărăcia în sine reduce capacitățile cognitive. Noi credem că îngrijorările legate de sărăcie consumă resursele mentale, lăsân prea puține pentru efectuarea altor sarcini. Aceste date oferă o perspectivă nouă care poate explica o gamă de comportamente printre săraci. […]”

Protocolul experimental al primului studiu a fost următorul. Un număr de circa 400 de persoane alese la întâmplare de pe culoarele unui centru comercial din New Jersey au fost invitate să rezolve o problemă ipotetică. Cum ar reacționa dacă automobilul lor s-ar defecta și reparația ar costa X dolari? Vor plăti imediat, se vor împrumuta sau vor amâna reparația? Subiecții au fost lăsați să se gândească la această dilemă timp de câteva minute, timp în care au fost invitați să participe la o mică testare a capacităților cognitive. Atunci când costul reparațiilor era relativ scăzut, toți participanții au avut aceleași performanțe cognitive. În momentul în care costurile reparației ipotetice au devenit foarte mari subiecții s-au împărțit în două categorii distincte. Cei cu venituri modeste au obținut rezultate mai slabe decât cei mai înstăriți.

Studiul urmator, intitulat „Relevanta educatiei si inteligentei la nivel national pentru bunastarea economica a persoanelor”, ne vorbeste despre faptul ca abilitatile cognitive sunt importante pentru succesul economic si non-economic al indivizilor si al societatilor. Pentru

analize internationale, colectia de IQ-masuratorile din Lynn si Vanhanen au fost completate si ameliorate de date din studiile internationale de evaluare a elevilor. Nivelul cognitiv al unei natiuni este foarte corelat cu nivelul sau de educatie. In comparatiile internationale, se arata de asemenea o corelatie mare cu produsul intern brut. Cu toate acestea in studiile transversale, relatia de cauzalitate dintre inteligenta si bogatia nationala este dificil de determinat. In analiza longitudinala cu diverse probe de natiuni, educatie si abilitati cognitive, par a fi mai importante ca factori de dezvoltare pentru PIB decat pentru libertatea economica. Educatia si inteligenta sunt de asemenea, mult mai relevante pentru bunastarea economica decat invers, dar la nivel national influenta bogatiei economice asupra dezvoltarii cognitive este inca substantiala.

Capacitatea de gandire, cunostinte si utilizarea inteligenta a cunostintelor sunt cosiderate a fi factori determinanti, importanti ai succesului in viata. Corelatia cu inteligenta la nivel individual include aspecte ale vietii civile, cum ar fi statutul profesional, venitul, speranta de viata, dezvoltarea morala, comportamentul in conformitate cu standardele legale de viata, casatoria si educatia benefica a copiilor.

Abilitatile cognitive ajuta persoanele sa reuseasca in scoala si pentru a gasi oportunitati mai bune in locuri de munca si viata privata, si ele ajuta in situatiile de zi cu zi, mai ales atunci cand sunt necesare intelegerea si utilizarea eficienta a relatiilor cauzale (functia de rezolvare a problemelor). Abilitatiole cognitive sunt deosebit de importante in ocupatii complexe cu cerinte ridicate privind invatarea, de rezolvare a problemelor noi si independent de luare a deciziilor.

Obiectivele acestui studiu.

Primul obiectiv al acestui studiu este de a descrie distributia noului scor al capacitatii intelectuale si de valabilitate a acestuia empiric (corelatii cu masuri de educatie, succesul economic si alte caracteristici ale societatilor).

Al doilea obiectiv este de a investiga influenta educatiei si abilitatilor cognitive asupra PIB-ului si invers.

Metode

Pentru a reduce problemele de proasta calitate a datelor si pentru a se asigura ca tarile de la toate nivelurile de dezvoltare culturala, sociala si economica sunt reprezentate in esantion.

Corelatia Person a fost folosita pentru corelatii bivariate. Efectele longitudinale au fost calculate prin utilizarea coeficientilor de cale cruce-raas cu un design panou incrucisat care furnizeaza un test de relatii reciproce cauzale intre doua sau mai multe variabile.

Rezultatele arata ca abilitatile cognitive medii difera mult intre tari. Cele mai mari scoruri de aptitudini cognitive includ regiunile: Taiwan, Singapore, China, Coreea de Sud, Hong Kong , Japonia, Europa de Nord, Vest si Centrala iar cele mai slabe scoruri au fost atinse in Orientul Mijlociu si Africa sub-sahariana.

Puterea politica scazuta si instabilitatea politica sunt asociate cu capacitatea cognitiva scazuta. Aceste observatii sugereaza relatiile cauzale importante dintre abiitatile cognitive, conditiile politice, culturale si economice.

Urmatorul studiu pe care il voi prezenta se numeste „Inteligenta adolescentului si bogatia socio- economica prezic independenta comportamentului adult civil si reproducerea”.

Teoriile sociobiologice si evolutive, prezic o relatie negativa intre g si reproducere atunci cand se aplica la oaenii moderni. Bazat pe un esantion de 325252 de persoane, am examinat efectele unice ale g si bogatia socio-economica, evaluate in adolescenta, asupra comportamentului marital si de reproducere.

Rezultatele arata ca atat g cat si bogatia socio-economica au efecte negative unice, independente privind comportamentul marital si de reproducere. Efectul g a fost usor mai puternic decat cel de avere, desi ambele variante au fost influentate de nivelul de studii.

Dimensiunea totala a esantionului de referinta a fost de 325252.Ca instrument a fost folosita bateria Pt.O descriere completa a bateriei Pt poate fi gasita in Flanagan si colab. (1962). Strategia sofisticata si esantionarea atenta, dezvoltarea de instrumente precum si a proiectului de ansamblu au asigura date fiabile si valide, potrivite pentru studiul curent.

Deoarece dimensiunea esantionului mare drileaza semnificatia testarii nepotrivite, toate interpretarile analitice se bazeaza pe indicatori de marime efect. Pe interpretarea de dimendiuni relative ne bazam pe orientari traditionale de dimensiuni efect Cohen.

Studiul a demonstrat ca efectele longitudinale si unice de inteligenta, bogatia socio-economica precum si nivelul de educatie cu privire la rezultalele maritale si de reproducere sunt reprezentative la nivel national.

Bibliografie:

1.-Adolescent intelligence and socio-economic wealth independently predict adult marital and reproductive behavior; Charlie L. Revve, Jordan E. Lyerly, Hannah Peach.

2.-Relevance of education and intelligence at the national level for the aconomic welfare of people; Heiner Rindermann.

3.-http://stiintasitehnica.com/stiri/saracia-afecteaza-negativ-inteligenta-cognitiva.