Inteligenta Emotionala

Psihopedagogie

Inteligenta Emotionala

Profesor coordonator :

Conf. univ. dr. Daniel MARA

Proiect realizat de :Specializarea:

Cuprins :

3Cap 1 .Inteligenta Emotionala

31.1 Ce este Inteligenta Emotionala?

31.2 Componente ale Inteligentei Emotionale

31.2.1 AutoConstientizarea

41.2.2 Managementul Emotiilor

41.2.3 Imaginea proprie si Automotivarea

41.2.4Abilitati sociale

41.2.5 Beneficiile Inteligentei Emotionale

41.3 Originile conceptului de Inteligenta Emotionala

51.4 Legatura dintre Inteligenta Emotionala si IQ?

6Cap 2. Importanta Inteligentei emotionale

62.1 Descoperiri in urma cercetarilor

82.2 Descoperiri stiintitifice recente

93. Abilitati de Inteligenta Emotionala

93.1 Constientizarea Inteligentei emotionale

93.1.1Estimarea gradului de constientizare al inteligentei emotionale (IE)

103.1.2 Constientizarea informatiilor senzoriale

113.1.3 Tinerea unui jurnal al sentimentelor

113.2 Imaginea proprie

123.2.1Auto deceptia

133.2.2Auto motivarea

133.3. Barierele Inteligentei emotionale

133.3.1 Controlul Emotiilor

143.4 Asertivitatea

143.5 Suportul emotional

153.6 Abilitatile Sociale

153.7 Acceptarea Celorlalti

163.8 Increderea

174. Test: Evalueaza-ti capacitatile de Comunicare Inteligenta a Emotiilor

185. Bibliografie

Cap 1 .Inteligenta Emotionala

Succesul si fericirea depind de capacitatea noastra de a stabili si mentine relatii cu ceilalti. Cu toate acestea, unii au dificultati in stabilirea de noi relatii, in vreme ce majoritatea ne impiedicam pe drum si lasam conflictele sau neintelegerile sa ne erodeze relatia cu ceilalti. Seminarul Comunica cu impact prin Inteligenta Emotionala din seria Smart Emotions, organizat de Competent Consulting pe 5 si 6 iulie 2008, dezvolta abilitatile de Inteligenta Emotionala care ne permit construirea de relatii excelente si repararea celor aflate in suferinta.

Relatiile interumane reprezinta spatiul in care Inteligenta Emotionala isi dovedeste cel mai rapid si consistent valoarea. Inteligenta Emotionala reprezinta capacitatea de a detecta, intelege si utiliza emotiile, atat cele proprii, cat si ale altor persoane, pentru luarea celor mai bune decizii si punerea lor in practica. Un nivel ridicat al Inteligentei Emotionale este intotdeauna asociat cu existenta unor relatii trainice cu ceilalti, pe care putem conta atunci cand ne confruntam cu probleme care implica cooperarea acestora (dragoste, familie, lucrul in echipa etc.).

1.1 Ce este Inteligenta Emotionala?

Inteligenta Emotionala este formata din 4 elemente:

* Intelegerea mai buna a propriilor emotii* Gestionarea eficienta a propriilor emotii si crestere semnificativa a calitatii vietii* Intelegerea mai buna a celor din jur si o convietuire cu un grad de confort ridicat* Crearea de relatii mai bune la toate nivelele cu cei din jur si cresterea productivitatii si a imaginii personale

Conform cercetarilor statistice, competenta emotionala este de doua ori mai importanta decat abilitatile tehnice sau intelectuale. Dezvoltarea inteligentei emotionale reprezinta intelegerea si gestionarea emotiilor pentru a crea relatii armonioase cu cei din jur.

1.2 Componente ale Inteligentei Emotionale

1.2.1 AutoConstientizarea

* Determinarea punctelor forte si a limitarilor* Constientizarea emotiilor si a efectelor acestora asupra comportamentului, precum si de impactul acestora asupra celorlalti.* Analiza comportamentului dinr-o perspectiva introspectiva.

1.2.2 Managementul Emotiilor

* Obtinerea abilitatilor de a face fata in mod eficient stresului si frustrarii.* Sa fii flexibil si sa doresti sa te adaptezi la schimbare.

1.2.3 Imaginea proprie si Automotivarea

* Dezvoltarea unui simt de autoevaluare si increderea in abilitatile de a face fata cererilor.* Motivarea prin factori interni precum nevoia de realizare si nevoia de dezvoltare personala.

1.2.4Abilitati sociale

* Ascultare activa* Intrare in raport cu ceea ce simt ceilalti* Prevenirea unei influente negative a factorilor emotionali asupra capacitatii de ascultare* Asertivitate* Gestionarea conflictelor

1.2.5 Beneficiile Inteligentei Emotionale

* Performante marite* Motivatie imbunatatita* Inovatie sporita* Incredere* Leadership si management eficient* Munca in echipa excelenta

1.3 Originile conceptului de Inteligenta Emotionala

Termenul inteligenta emotionala a fost folosit pentru prima data intr-un articol din anul 1990 de catre psihologii, Peter Salovey si John Mayer Cu toate ca acest termen este relativ nou, componentele conceptului, inteligenta emotionala pot fi datate pana la arhicunoscuta afirmatie a lui lui Socrate (470 399 iHr)Cunoaste-te pe tine insuti. In Biblie, atat in Vechiul cat si in Noul Testament Nu fa altuia ce tie nu-ti place si Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti pot fi vazute ca elemente de Inteligenta Emotionala.

In 1983 Howard Gardner a introdus conceptul de: Inteligente Multiple. El argumenta ca exista nu doar un singur tip de inteligenta ca si cea masurata prin teste si dezvoltata in cadrul scolar, ci multiple tipuri de inteligente. El a inventat sintagma : Nu intrebati, cat de destepti sunteti, ci cum sunteti inteligenti. Gardner a identificat 7 tipuri de inteligenta diferite de abilitatile comunicative si matematice uzuale. Printre aceastea, el a inclus si doua abilitati personale: auto-constientizarea starilor interioare si interactivitatea sociala eficienta.

Cele 7 tipuri de inteligente ale lui Gardner sunt:

* Inteligenta MatematicaLogica* Inteligenta Interpersonala* Inteligenta Spatiala* Inteligenta RitmicMuzicala* Inteligenta Intrapersonala* Inteligenta Kinestetica* Inteligenta LingvisticVerbala

De la inceput poate fi observat ca inter-personalul si intra-personalul sunt vazute ca doua inteligente separate si corespund cu definitia de Inteligenta Emotionala.

1.4 Legatura dintre Inteligenta Emotionala si IQ?

Multi ani au existat dispute intre cei care sustin diverse teorii si factori ca fiind in legatura cu coeficientul IQ. Principalele dileme le-au reprezentat tntrebarile: Este cineva innascut cu un anumit IQ si nimic nu poate modifica asta sau este IQ-ul o abilitate care poate fi invata si antrenata? si De ce anumite persoane inteligente au performante scazute si de ce anumite persoane slab pregatite au performante marite?. Nu sunt deocamdata raspunsuri clare, dar in general este acceptat faptul ca exista un numar mare de factori de interferenta precum stresul si aptitudinile si imaginea de sine care pot influenta performantele si care au o influenta si mai mare asupra succesului comparativ cu abilitatile innascute. In prezent, problema este legata nu de cat de mult ai sau de unde provine ceea ce ai, ci ce poti face cu ce ai. Intr-un mod asemanator se pune problema si in cazul Inteligentei Emotionale. Decat sa se masaore anumiti coeficienti, este mai util sa se identifice factorii care impiedica folosirea optima a aptitudinilor care exista si de a invata cum sa se foloseasca acesti factori eficient. Inteligenta Emotionala nu are limite; oricine e pregatit si doreste poate sa-si imbunatateasca nivelul de Inteligenta Emotionala.

A deveni mai Inteligent Emotional implica urmatoarele presupozitii:

Fiecare experienta implica o reactie emotionala, iar pentru a trata mai eficient emotiile, o persoana trebuie:

* Sa remarce emotiile* Sa simta emotiile* Sa sesizeze ce anumite transmite emotia* Sa dezvolte si sa urmareasca un nou fir al actiunii

Practicand cele de mai sus cu regularitate si sarguinta se poate imbunati nivelul de Inteligenta Emotionala. Pana recent activitatile si procesele mentale au fost apreciate mai sus de cele emotionale. In realitate ambele au o importanta egala. Inteligenta Emotionala stabileste importanta emotiilorin viata de zi cu zi.

Cap 2. Importanta Inteligentei emotionaleInainte de a se defini termenul de Inteligenta Emotionala caracteristile sale erau definite prin termeni precum caracter, personalitate, abilitati fine sau maturitate. In Statele Unite ale Americii companiile de varf au introdus Inteligenta Emotionala ca o componenta vitala a filozofiei de conducere a oricarei organizatii de succes. In gereral este acceptat ca Inteligenta Emotionala este o conditie esentiala pentru toate training-urile manageriale. Angajatii realizeaza rapid ca oamenii inteligenti emotional sunt o avere pentru orice companie deoarece emotiile sunt o parte integranta a naturii umane.Emotiile ne conduc viata; uneori scapa de sub control si nu avem dispozitia necesara sa le controlam. Multe persoane isi traiesc vieta fiind infirmi emotional; nefiind capabili sa inteleaga complet si /sau sa exprime ceea ce simt. Zona emotionala nu este un subiect taboo. Felul in care emotiile noastre functioneaza reprezinta o stiinta in adevaratul sens al cuvantului. Inteligenta Emotionala implica un proces indelung de dezvoltare personala continua.

Putine persoane recunosc cat de neantrenati sunt cand vine vorba de comunicare intima si exprimarea sentimentelor, cine suntem cu adevarat, si de ce simtim cu adevarat. Pana recent, activitatile si procesele mentale au fost estimate ca fiind mai importante ca cele emotionale. In realitate ambele sunt de importante egale. Inteligenta Emotionala implica readucerea emotiilor la adevaratul lor loc in viata noastra de zi cu zi, utilizarea ei este relevanta pentru oricine si este aplicabila in toate mediile si profesiile.

2.1 Descoperiri in urma cercetarilorSe pune urmatoarea intrebare: Este inteligenta emotionala o predictie mai buna pentru succes decat abilitatile tehnice si intelectuale?Daniel Goleman a condus un studiu in 1998 in care a aplicat 15 chei de competenta managerilor. Patru din acestea erau legate de abilitati tehnice si intelectuale, unde restul ar putea fi privite ca si competente emotionale.

Rezultatul a indicat ca 67% din abilitatile care duceau la performante au fost competente emotionale. Se poate trage concluzia ca aceste competente emotionale sunt de doua ori mai importante ca abilitatile tehnice sau intelectuale. Inteligenta Intelectuala este esentiala cand vine vorba despre conducere. Cu cat urci pe scara ierarhica a unei organizatii cu atat mai importanta devine inteligenta emotionala. In acelasi timp importanta abilitatilor tehnice pare sa descreasca. Totusi, doar o singura abilitate tehnica a facut diferenta intre cei cu ganduri inalte si managerii obisnuiti: gandirea de ansamblu. Cu alte cuvinte, mult mai sus in ierarhia unei organizatii, managerul trebuie sa aibe gandire conceptuala si indemanare de planificare strategica.

La corporatia Pepsi Cola, competentele emotionale care prevad succesul managerial au fost: adaptabilitate, empatie, incredere de sine, si dorinta de a dezvolta si invata pe ceilaltii. Managerii care poseda aceste calitati si-au intrecut obiectivele cu 15 pana la 20 la suta, iar managerii care nu le poseda au o performanta cu pana la 20 la suta mai mica. Pentru a doua categorie, cele mai importate caracteristici au fost rigiditatea si slaba relatie interpersonala. Managerii ineficienti au dat dovada de comportamente precum:

Slab auto-control - Au fost incapabili sa faca fata eficient presiunii si au fost predispusi la impulsivism capricii si izbucniri emotionale agresive.

Excesivism in ambitie - De multe ori au obtinut succesul prin sacrificiul altor persoane.

Slabe abilitati sociale - Au aratat lipsa de sensibilitate si empatie. Fiind abraziv creeaza frecare la un nivel social. Cum ne manevram emotiile, au consecinte pentru normalitatea noastra psihica.

2.2 Descoperiri stiintitifice recente

Intr-un studiu efectuat pe un esantion de cateva sute de studenti la medicina la University of North Carolina cu varsta cuprinsa in jurul celei de douazeci de ani, li s-a analizat nivelul de ostilitate fata de societate. Dupa o perioada de 25 de ani, numarul celor cu nivelul cel mai ridicat de agresivitate care nu au mai fost in viata a fost de sapte mare decat al celorlaltora.

Din 100 de pacienti pregatiti sa treaca peste o operatie de transplant de maduva la universitatea din Minnesota (o procedura de risc foarte mare) 12 din 13 cei mai deprimati au fost morti in mai putin de un an. Dar dintre cei 87 care nu au fost deprimati, 34 au fost inca in viata la sfarsitul anului.

Noua stiinta ce se ocupa cu imunitatea neuro psihica ne arata ca exista legaturi neuro chimice intre creier in special centrii emotionali si sistemul imun. Intr-un studiu efectuat la Harvard, 122 de persoane care au suferit de un prim atac de cord au fost evaluati in funcie de optimism. Opt ani mai tarziu, dintre cei 25 de barbati cu cel mai mare grad de pesimism, 21 au murit; iar dintre cei 25 cu gradul cel mai ridicat de optimism, doar 6 au murit. Howard Friedman de la Universitatea din California a descoperit ca emotiile disruptive sunt un factor de risc medical la fel de puternic ca si fumatul.

In partea pozitiva, managementul inteligent al emotiilor dificile pare sa ajute corpul in lupta impotriva bolilor. Medicii au fost invatati ca sistemul imunitar si creierul sunt organe complet separate si de aceea au desconiderat impactul emotiilor. Noua stiinta despre imunitate neuro-psihica ne arata ca sunt legaturi bio-chimice intre creier - in special centrii emotionali - si sistemul imunitar, deschizand astfel calea catre explicarea modului in care emotiile afecteaza sanatatea. Emotiile functioneaza ca semnale, atragand atentia asupra zonelor care necesita examinare si dezvoltare

3. Abilitati de Inteligenta Emotionala3.1 Constientizarea Inteligentei emotionale3.1.1Estimarea gradului de constientizare al inteligentei emotionale (IE)

Estimarea gradului de constientizare al inteligentei emotionale reprezinta totalitatea evaluarilor, interpretarilor, impresiilor legate de propria persoana, de cei din jur si de diverse situatii. Aceste estimari sunt in mare masura determinate de mediul familial, experientele anterioare, sistemele de convingeri si valori si iau forma unui dialog interior. Estimarea gradului de constientizare al inteligentei emotionale (IE) ajuta la intelegerea modului in care dialogul interior influenteaza sentimentele, actiunile si reactiile, acestea putand fi schimbate in functie de diverse situatii.

Un reper pentru managementul emotional si responsabilitate este sa realizam ca trecutul nu mai poate fi invinuit pentru actiunile noastre din prezent Doc Childre Cateva indicatii pentru constientizarea modului in care se fac estimarile:

1. Foloseste propozitii ce incep cu Eu cred

2. Folosind constient declaratia Eu cred se clarifica ceea ce crezi si recunosti ca esti o persoana responsabila pentru propriile estimari

3. Regulat angajaza-te in dialoguri si analize interioare

4. Constientizeaza mesajul pe care ti-l transmiti inconstient. Alege un anumit moment pe zi in care sa pornesti un dialog interior

5. Determina daca dialogul tau interior lucreaza pentru tine sau impotriva ta

6. Gandeste-te regulat la interactiile pe care le ai cu cei din jur

7. Acorda-ti cateva minute dupa ce te-ai intalnit cu seful tau, colegul tau de munca sau prietenul in care incearca sa determini ce a influentat estimarile sau perceptiile despre cele intamplate. Asigura-te ca esti calm cand te angajezi in acest dialog interior. Fiind calm vei avea posibilitatea de a fi mai flexibil si rational si poti trage concluzii logice si corecte. Cand esti nelinistit sau suparat concluziile trase au tendinta sa fie inexacte, chiar irationale.

8. Intreaba pe alti despre opiniile lor. Orice eveniment sau situatie poate fi evaluat dintr-o alta perspectiva. Pentru o obiectivitate maxima intreaba-i pe ceilaltii cum au perceput sau au apreciat un anumit moment sau o anumita situatie.

Este mai important sa se tina minte evaluarile si estimarile facute, decat comportamentele celorlalti sau evenimentele care au cauzat anumite reactii. Intelesul pe care il atribuim persoanelor si evenimentelor pe care le intalnim sunt cele care determina sentimentele si comportamentul nostru. Facand aceasta distinctie, se asuma toata responsabilitatea pentru propriile succese sau insuccese. Este important sa se inteleaga ca gandurile, sentimentele si estimarile nu sunt constante, ele oscileaza datorita noilor informatii si situatii cu care se vine in contact.

3.1.2 Constientizarea informatiilor senzoriale

Prin simturi se primesc informatii despre situatiile, evenimentele si persoanele din jur. Este important, sa se faca diferenta intre informatiile senzoriale si estimari. Destul de des perceptiile sunt filtrate si transformate de estimarile noastre. Cu cat creste gradul de constientizare cu atat mai mare este abilitatea de a lua in considerare procesul de filtrare si se poate face distinctia intre senzorial si estimare. Fiind capabil sa-ti acordezi simturile, poti monitoriza, clarifica si schimba estimarile de cate ori este necesar.

Urmatorul exercitiu ajuta la acordarea perceptiilor senzoriale:

Zilnic

Respira adanc si incearca sa identifici cat mai multe mirosuri

Fii atent la cat mai multe sunete

Constientizeaza tot ceea ce simte corpul tau

In timpul intalnirilor

Incearca sa determini dispozitia grupului bazandu-te doar pe perceptiile senzoriale

Remarca felul in care persoanele interactioneaza intre ele:

Mentin sau evita contactul vizual?

Un vorbitor se concentreaza asupra unui singur individ sau se uita la toata lumea?

Participantii zambesc sau se incrunta?

Membrii grupului il urmaresc pe vorbitor sau se uita aiurea?

Persoanele vorbesc tare sau atenuat?

Isi folosesc mainile si bratele pentru a sublinia anumite idei?

Repetand aceste exercitii se poate deveni constient cum poti sa te bazezi pe simturi si astfel sa realizezi estimari corecte.

Constientizarea sentimentelorEmotiile sunt raspunsuri spontane ale interpretarilor si evaluarilor facute. Ele furnizeaza informatii importante care ne pot ajuta sa intelegem ce facem si de ce procedam astfel. Constientizarea sentimentele unei anumite persoane nu este intotdeauna un lucru usor. Uneori avem parte de sentimente negative precum furia, tristetea si resentimentele. Experimentarea unor astfel de sentimente poate reprezenta o experienta neplacuta. In consecinta acestea se incearca a fi suprimate, ignorate, negate sau rationalizate. Suprimand sau ignorand emotiile se elimina oportunitatea de a le analiza. Recunoscandu-le si analizandu-le devenim capabili sa le facem fata si sa mergem mai departe. Constientizarea sentimentelor necesita o permanenta analiza practica.

In organizatii, adevarata putere si energie e generata de relatii. Tipurile de relatii si capacitatea de a le forma sunt mult mai importante decat formarea cerintelor, functiilor, rolurilor si pozitiilor Margaret WheatleyUrmatorul scenariu poate ajuta la intrarea in contact cu propriile sentimente:

Fii atent la simptomele fizice ce corespund sentimentelor

Sentimentele sunt de obicei insotite de simptome fizice. Tinzand spre aceste simptome, se poate intelege ce reflecta sentimente respective (de exemplu daca transpiri probabil esti speriat).

Monitorizarea comportamentului ce corespund sentimentelor

Examinand modelele comportamentale se poate descoperi despre ce sentiment este vorba (de exemplum inclestarea bratului unui scaun poate indica o suparare ascunsa)

Diferite semne comportamentale se pot dovedi puncte de reper valoroase pentru a indentifica sentimentele ce nu sunt evidente, sau care sunt mascate de alte sentimente.

3.1.3 Tinerea unui jurnal al sentimentelor

Se pot face notatii zilnice care sa urmareasca:

Evenimente semnificative ce au avut loc

Ce emotii au fost aparut?

Ce factori le-au cauzat?

Care au fost reactiile si comportamentul?

Ce efect au avut asupra celorlaltialtora?

Acest jurnal te va ajuta sa vezi ce emotii ai experimentat si care sunt cele mai frecvente. Prin aceasta metoda se constientizeaza si emotiile care nu au fost experimentate.

Prin reamintirea si analizarea unei situatii negative sau dureroase sepot gasi modalitati de reactie in astfel de cazuri. Printr-o astfel de analiza, se determina in mod deliberat o priveire alternativa asupra respectivului sentiment, iar el va parea mai putin amenintator. Emotiile care cauzeaza de obicei disconfort sunt cele din care se poate trage cele mai multe concluzii.

Constientizarea intentiilor - Intentiile de obicei se refera la dorinte imediate. Cand devii cu adevarat constient de toate intentiile, vei putea sa iei decizii mai bune si sa te influentezi cursul unei anumite actiuni. Uneori confundam o intentie cu alta: vedem intentia evidenta, dar nu si pe cea care este in spatele acesteia.

Constientizarea actiunilor - Actiunile sunt de multe ori indici extrem de pretiosi ai atitudinilor si sentimentelor noastre. Modul in care vorbim, limbajul corporal si comportamentul non-verbal sunt indicatori ai emotiilor mascate. Este important sa incepem sa analizam monitorizam actiunile celorlalti pentru a descoperit sabloanele tipice pe care le utilizeaza in anumite situatii. Prin constientizarea lor devii sa schimbi cursul actiunii.

3.2 Imaginea proprie

Cheia succesului sau realizarea scopurilor pe care ti le-ai propus reprezinta o imagine de sine pozitiva. Potrivit rezultatelor studiilor de cercetare, persoanele care nu isi asuma responsabilitatea pentru ceea ce li se intampla rareori experimenteaza succesul. Cand cineva nu detine control, acesta devine victima. Victimizarea implica controlul unor forte exterioare. Imaginea proprie poate contribui la starea de persecutare in viata. Daca o persoana crede despre sine ca este nefolositoare si lenesa si ca nu are nici o contributie, va considera ca si cei din jurul sau in percep in acest fel, si de aceea comportamentul sau va fi in aceeasi nota.

El descopera metode ingenioase pentru a sa autoproteja si pentru a evita o schimbare in viata sa. Imaginea de sine determina limitele implinirii personale si determina ceea ce poti deveni. Daca iti creezi o imagine de sine pozitiva iti maresti orizonturile. Imaginea de sine determina in ultima istanta succesul sau esecul personal. Imaginea de sine determina nu numai reusita ci si gradul de fericire.

Imaginea de sine are multe implicatii in dezvoltarea personala si in punerea in valoare a potentialului. Imaginea de sine reprezinta o insumare a sentimentelor. Esecurile, succesele, talentele, dorintele trecute si viitoare - sunt raportate la propria noastra imagine. Insumarea caracteristicilor ce descriu sine suntem sunt cele care ne determina sa reactionam cu sentimente de fericire si multumire sau de tristete si durere.

Cand parerea despre propria persoana este in una pozitiva, ne simtim in viata si capabili de a ne asuma riscuri, ne simtim unici si curajosi. Cand aceasta este negativa, persoana devine defensiva si inspaimantata, se simte lipsita de siguranta si incordat, tinde sa devina pasiva, fara a avea incredele in altii, se retrage si evita conflictele. Cand are o parere proasta despre sine evitarea schimbarii devine unul dintre scopurile sale.

Pentru unii aceasta ia forma unei cautari de simpatie, mila de sine, comportament auto-distructiv si speranta ca altii vor venii si il vor salva. Altii cauta raspunsul in alcool, droguri, tranchilizatoare, obsesii sexuale sau in obsesie pentru munca. La extrem, sunt cei care aleg depresia sau chiar sinuciderea.

3.2.1Auto deceptia

AUTO DECEPTIA reprezinta o strategie de a ne proteja parerea despre prorpia persoana prin negarea slabiciunilor si evitarea realitatii.

*Asumarea responsabilitatilor in caz de succes si negarea responsabilitatilor in caz de esec.

Exemplu:Intr-o relatie buna urmatoarele se fac afirmatii precum:Sunt foarte atent; Incerc sa rezolv; Am sa lucrez la ea

Intr-o relatie negativa:El niciodata nu asculta; Ea este atat de iritata; El todeauna vrea numai cum stie el; Ea este atat de neprevazuta

De multe ori ne concentram numai asupra caracteristicilor si trasaturilor bune. Avem tendinta de a ne supraestima propriile puteri si importanta. Cand oamenii casatoriti sunt intrebati cine are cea mai mare contributie in familie, 70% afirma, Eu. De multe ori adoptam atitudinea eu sunt bine, tu nu, umflandu-ne imaginea si diminuandu-i pe ceilalti.

*Conceptia ca ceilalti ar trebui sa se schimbe, nu eu

Exemplu:In cadrul familiei ne asteptam de multe ori ca partenerul sa se schimbe mai degraba decat noi.

*Inventarea scuze pentru esecul nostru

Exemplu:Studentii de multe ori au ca scuza pentru slaba lor pregatire academica: petrecerile, socializarile, bautura, drogurile, etc. Aceste suze permit studentilor sa-si mentina imaginea despre ei ca ar fi fost capabili de rezultate bune daca ar fi fost incercat.

Cu aceste prime trei strategii demonstram ca avem dreptate sau ca suntem superiori si ceilalti au gresit sau sunt slabi. Ultima strategie ne permite sa ne acoperim slabiciunile, asa incat sa ne simtim superiori.

3.2.2Auto motivarea

Oamenii in general au o perceptie personala despre viata care le influenteaza motivatia. Ei pot sa aiba o referinta interna sau externa, Referinta este definita ca asteptarile generalizate ale unui individ cu privire la fortele care determina rasplata sau pedeapsa. Indivizii care au un referinta interna vad evenimentele ca rezultat al actiunilor proprii. Cele cu referinta externa vad evenimentele ca desfasurandu-se sub controlul unor factori externi precum norocul.

O persoana cu o referinta exteriora atribuie esecul unei anumite actiuni unor factori pe care nu ii poate controla. Modul in care interpreteaza astfel de evenimente are o influenta majora asupra starii psihice. Daca persoanele simt ca nu au control asupra a ceea ce urmeaza sa se intample, scade probabilitatea ca ei sa caute solutii pentru problemele lor. Referinta este un concept cu un efect semnificativ in viata de zi cu zi.

O persoana cu referinta interna considera ca propriile actiuni nu influenteaza evenimentele urmatoare. Persoanele cu referinta externa sunt predispuse sa sufere de pe urma depresiilor si a altor indispozitii. Cele cu referinta interna sunt predispusi sa se confrunte cu diverse incercari si sa le depaseasca cu succes. Cu toate ca actiunile pot sa nu influenteze evenimentele ce urmeaza, convingerea ca acest lucru este adevarat ofera acestor persoane o abordare mai pozitiva si pro activa fata de viata.

3.3. Barierele Inteligentei emotionaleSunt anumite bariere in calea controlului eficient al emotiilor. Scopul Inteligentei Emotionale este intelegerea emotiilor si sa invatarea modului in care sa le administram.

Sunt 3 zone care trebuie intelese si administrate: propria persoana, persoanele din jur si barierele care ar putea sa ne impiedice sa scoatem ce avem mai bun din noi. Toate cele 3 aspecte se leaga intre ele, dar se diferentiaza doua zone particulare: Managementul Stresului si Managementul Furiei. Dupa cum se va vedea aceste bariere nu numai ca ne impiedica sa ne utilizam emotiile mai bine, dar au si un efect negativ asupra functiilor intelectuale. Daca reusim sa ne controlam stresul si mania vom reusi sa ne imbunanatim semnificativ calitatea vietii.

3.3.1 Controlul Emotiilor

Auto-controlul emotional nu inseamna ca toate sentimentele ar trebui negate si reprimate. Auto-controlul emotional nu este un control totalitar. Exista costuri mentale si fizice negative pentru un astfel de control totalitar al emotiilor care ar putea pune la risc gandirea si performantele intelectuale si pot duce la tensiuni puternice.

Inteligenta Emotionala implica o politica in care persoanele au dreptul la alegere in functie de cum isi exprima propriile sentimente. Doua din cele mai importante abilitati sunt:

Cum sa faci fata presiunii si frustrarilor emotionale

Cum sa manipulezi impulsurile agresive

3.4 Asertivitatea

Ca si ascultarea si empatia, asertivitatea este o aptitudine care poate fi dezvoltata. Conform unui studiu Bloom and Associates condus de Universitatea din Missouri s-a constatat ca 85% din participanti au experimentat schimbari favorabile in vietile lor ca rezultat al implicarii intr-un program de dezvoltare a asertivitatii.

Respectarea spatiului privat al unei persoane inseamna nu doar perceperea si respectarea distantei dintre tine si acea persoana, ci si o distantare emorionala adecvata. Neimplicarea in intimitatea unei persoane presupune de exemplu evitarea intrebarilor personale sau a oferirea de sfaturi nesolicitate. O atitudine foarte afectiva si protectoare poate indica lipsa de respect fata de celelalta persoana.

Asertivitatea iti sustine drepturile, iti protejaza spatiul personal si iti exprima punctul de vedere, nevoile si sentimentele intr-un mod potrivit din punct de vedere social, onest si direct. Persoanele asertive isi indeplinesc nevoile proprii fara a afecta nevoile celorlalti. Persoanele asertive cauta sa-si imbunatateasca relatiile cu celelalte persoane, sa mentina respectul reciproc si sa-si apere atat interesele sale cat si cele ale celor din jur. Comportamentul asertiv duce la multumire, control si stima de sine.

Exprimarea directa nu inseamna sa se spuna primul lucru care trece prin minte ci reprezinta o exprimam increzatoar si controlat, la timpul potrivit si corespunzator situatiei (inteligent emotional). Asertivitatea nu este o modalitate de manipulare sau de inducree in eroare a celorlaltii cu scopul de a obtine ceea ce ne dorim. Ea nu suprima drepturile sau demnitatea altei persoane. Asertivitatea presupune o anumita sensibilitate fata de persoanele din jur din considerentul ca si ele au aceleasi drepturi.

3.5 Suportul emotional

Suportul emotional este un termen vag. El poate fi uneori mai degraba ceea ce simti decat ceea ce descrii in cuvinte. Suportul emotional nu este acelasi pentru toata lumea, unele persoane se simt sustinute cand ceilalti fac un anumit lucru, pentru altii acesta poate sa nu fie atat de important precum alte lucruri.

Iata cateva aspecte ce caracterizeaza aceasta suportul emotional:

Respectul Loialitatea Toleranta Incurajarea Atitudinea pozitiva Empatia FlexibilitateaIntr-o anumita prelungire a suportului emotional se afla comportamentul non-verbal al unei relatii. Cum mesajul nu vine doar prin cuvinte, suportul emotional este mai mult o atitudine decat ceea ce exprima o persoana. Carl Rogers a formulat expresia care o descrie probabil cel mai bine: atitudine pozitiva neconditionala .

3.6 Abilitatile Sociale

Abilitatile sociale sau interpersonale bine dezvoltate duc la o buna intelegere cu oamenii. Cu toate acestea, este important sa avem in vedere ca un om care multumeste pe toata lumea si inceraca sa traiasca dupa asteptarile celorlati risca sa isi piarda propria identitate. Din punct de vedera psihologic este important sa te intelegi bine cu cei din jur mentinand o imagine clara despre propria persoana si costientizand de propriile nevoi. Trebui sa ne straduim sa avem relatii din care toata lumea are de castigat (de tip Win-Win).

Ma astept sa trec prin lume o singura data. Orice bine pe care pot sa-l fac, sau orice bunatate pe care o pot arata aproapelui meu, lasa-ma sa o fac ACUM. Lasa-ma sa nu o neglijez sau sa o aman deoarece nu voi mai trece pe aceasta cale inca odata Stephen Grellet3.7 Acceptarea Celorlalti

Acceptarea celorlalti este o necesara pentru a avea bune abilitati sociale. Exista o multime de motive pentru a nu ii acceptaa pe ceilalti, istoria fiind plina de astfel de exemple.

In general cand ceilaltii nu sunt acceptati, acesta este un indicativ al unei supergeneralizari. Caracteristicile membrilor unui grup sunt extrapolate tuturor membrilor grupului. Aceste caracteristici pot fi pozitive sau negative - de multe ori, propriul grup are calitati pozitive, iar alte grupuri doar calitati negative. LeviStraus, un sociolog francez are o teorie binara despre acumularea intelepciunii. Potrivit acestuia ne cunoastem doar propria cultura sau pe noi insine cand intalnim o alta cultura sau o persoana diferita. Daca noi ne cunoastem comparandu-ne cu alte persoane de ce nu ii acceptam si pe ceilalti? Motivul este acela ca facem judecati de valoare in functie de diferentele pe care le observam. Sunt mai puternic deci sunt mai bun. Este important sa intelegem ca a fii diferit nu implica in a fi mai bun sau mai rau, ci pur si simplu esti diferit. Anumite diferente se potrivesc mai bine in anumite situatii decat in altele, dar nu te fac o persoana mai buna sau mai proasta. Persoanele care nu se accepta asa cum sunt de multe ori fac judecati de valoare asupra celorlalti pentru a se simti mai bine.

Persoanele care accepta punctele forte si limitarile atat ale lor cat si ale celorlalti, pot forma o echipa care sa genereze un anumit raspuns la o situatie. Un lider consultativ de la o sectie de pompieri poate fi considerat inadecvat, ai nevoie de cineva care sa ia comanda, sa dea ordine si sa faca ceea ce are de facut. Acceasi persoana, folosind acest stil in negocieri foarte sensibile este de asemenea inadecvat, nu pentru ca este o persoana rea ci pentru ca stilul sau este inadecvat situatiei. Aici Inteligenta Emotionala isi arata eficienta.

Shakespeare a spus : Fiecare este o oglinda pentru celalalt, in care se vede pe sine insusi. Ar trebui sa invatam sa ne vedem pe noi insine in alte persoane. Asa invatam sa-i acceptam pe ceilalti si pe noi insine si sa ne folosim talentul si abilitatile pentru a face fata situatiei, fara a-i judeca pe altii, sau pe noi, ci incercand sa avem atitudinea potrivita pentru a rezolva situatia. Abilitatile Sociale si beneficiile acestora nu pot fi negate.

Unele dintre motivele pentru care suntem atat de intoleranti fata de ceilalti si data de noi se datorita a doua credinte eronate:

Prima este aceea ca exista o cale dreapta. Cel mai adesea, calea cea dreapta este calea mea pe care am pasit dintodeauna sau calea acceptata in general. In mod ironic, progresele pe care le facem deriva din atitudinile anterioara. Ceea ce este acceptat azi ca fiind adevarata cale, a fost calea cea gresita in trecut. Moda este un prim exemplu in acest sens.

A doua credinta eronata este aceea ca trebuie sa fim buni la toate lucrurile si intotdeauna sa fim potriviti tuturor situatiilor. Fiecare are diferite talente, abilitati si indemanari si are o experienta diferita care a modelat aceste abilitati. Cu toate ca suntem foarte mandrii de talentele noastre si acestea fac parte din propria identitate, suntem foarte duri cu noi insine cand nu avem o anumite abilitate care ne impiedica sa avem rezultate bune intr-un anumit domeniu. Perfectionismul este o atitudine foarte dura. Ar trebui sa ne acceptam asa cum suntem, cu aptitudinile si limitarile noastre si in acelasi fel ar trebui sa ne comportam si cu ceilalti. Decat sa judecam cine e bun si cine nu , ar fi mai bine sa ne intrebam: Cum putem sa ne unim fortele astfel incat sa raspundem adecvat provocarilor pe care pe intalnim?.

3.8 IncredereaIncrederea e o resursa emotionala care porneste de la un sentiment de valorizare proprie. Cand avem incredere in noi si putem extinde aceasta incredere si la ceilalti primind incredere in schimb, aceasta devine liantul care uneste relatiile si asigura un dialog onest. Increderea depinde in special de contatul emotional cu cealalta persoana.

Cercetarile au aratat ca exista o relatie semnificativa intre lipsa de incredere, ostilitate si bolile de inima. Cu cat e mai limitat cercul de incredere a unei persoane, cu atat creste posibilitatea ca acea persoana sa fie mahnita, iritata, nervoasa si cinica.

Increderea influenteaza semnificativ moralul si spiritul de echipa. Intr-o cultura de incredere la nivel inalt, membrii unei echipe sunt capabili sa manifeste sentimente, diferente, si sa dezbata un conflict intr-o maniera constructiva. Dezvoltand nivele superioare de incredere se vor reduce atitudinile defense, competitia nesanatoasa si sabotajul.

Stephen Covey argumenteaza ca ar trebui sa se mareasca increderea de sine inainte ca gradul de incredere al celor din jur sa creasca. Increderea in sine depinde de caracter si competenta si e caracterizata de onestitate, respect si credibilitate. O persoana competenta este cea care isi face bine treaba pe care spune ca o poate face. Covey pune o intrebare interesanta: Ai prefera un neurochirurg necinstit dar competent sau un chirurg onest dar incompetent. Defapt ne dorim si caracter si competenta.

4. Test: Evalueaza-ti capacitatile de Comunicare Inteligenta a Emotiilor

Pentru a descoperi in ce masura nivelul dvs. de Inteligenta Emotionala va permite atingerea acestor beneficii, evaluati cat mai onest in ce masura urmatoarele afirmatii sunt adevarate sau false:

1. Imi place sa privesc in jur si sa descopar persoane interesante.

2. Stiu cum sa-mi manifest interesul pentru o persoana necunoscuta, astfel incat sa putem intra in contact.

3. Nu ma deranjeaza atunci cand o persoana necunoscuta ma masoara cu privirea.

4. Stiu sa interpretez corect semnalele nonverbale de invitatie sau de respingere.

5. Ma angajez usor in discutii cu persoanele pe care le intalnesc pentru prima oara.

6. Imi place sa rad, sa spun bancuri si sa se glumeasca pe seama mea.

7. Nu ma deranjeaza daca persoana cu care vorbesc manifesta emotii puternice.

8. Imi este usor sa-mi exprim emotiile in fata celorlalti, indiferent daca este vorba despre teama, tristete, furie sau bucurie.

9. Respect tacerea provocata de trairile emotionale ale celeilalte persoane, fara sa ma simt obligat/a sa vorbesc sau sa o oblig sa-si schimbe starea.

10. Cand cineva vorbeste, sunt atent/a mai degraba la ce si cum spune, decat sa-mi formulez deja in minte replica.

11. stiu cum sa-mi exprim punctele de vedere astfel incat sa fie luate in considerare, chiar daca sunt in contradictie cu parerile celuilalt.

12. Pot privi constant in ochi persoanele cu care vorbesc, chiar daca ne contrazicem.

13. Nu simt ca relatia mea cu cineva ar fi amenintata daca imi exprim o parere diferita sau ne contrazicem.

14. Stiu cand sa opresc o cearta, inainte de a produce efecte distructive asupra relatiei cu cealalta persoana.

15. Mi se pare normal ca ambele parti sa accepte compromisuri pentru a depasi o divergenta de opinii.

Primele cinci afirmatii evalueaza stilul de stabilire a relatiilor cu ceilalti, afirmatiile 6-10 cel de comunicare, iar afirmatiile 11-15 stilul de rezolvare a conflictelor. Acestea reprezinta formele concrete prin care Inteligenta Emotionala se manifesta la nivel interpersonal si vor fi dezvoltate in cadrul seminarului Comunica cu impact prin inteligenta emotionala, din seria Smart Emotions, organizat de Competent Consulting pe 5 si 6 iulie 2008. Daca la oricare dintre cele trei serii de afirmatii nu ati raspuns adevarat macar de 3 ori, inseamna ca dezvoltarea acelei abilitati de Inteligenta Emotionala va poate schimba profund calitatea relatiilor interumane.

5. Bibliografie

1. Inteligena emoional , Daniel Goleman , Editura Curtea Veche 2007

2. INTELIGENTA EMOTIONALA, CHEIA SUCCESULUI IN VIATA , GOLEMAN Daniel, Trad. ARGINTESCU-AMZA Gina , Editura: ALL

3. http://www.inteligenta-emotionala.ro/4. http://en.wikipedia.org/wiki/Emotional_intelligence5. Daniel Goleman Working with Emotional Intelligence # Publisher: Audio Renaissance; Abridged edition (March 6, 2002)

PAGE 18