G R O A Z N I C A M O A R T E A LOCOT. A V I A T O R GEORGE CARArNDA. — (Vezi explloaţia).

2. — No. ä&. UNIVERSAL LITERAR Luití, 2u Iunie 1912.

S U M A I I G L

ю Aicea R u s a » » N . I . Iiuriaidrafca » C. N e g r i я D . i ov . » P . Dânescu

» L . H c a r n ) R . Bazin

» JD". A . O f e r i i »

» V . A n e s t i n

* L. Tols to i

literatură птбжа&с* F l o a r e - a l b a s l r ă . . d e A u r e l D a r e ş Soveja . . . . . . . . M a i ir.uU cu n o » . V e r s u r i C a r a g i i t e (pi e-rej . De ce ? (poésie) .

Literatuvà iíreimé Y u k i - Ü r n a . . . . I a p a a lbas t ră . . .

Cronici Cronica ffîfrrfrffeS . Convorb i r i a s t r o n o ­

mice Roman

T a t a Sergiir . . . . Ilustraţii

Moar t ea a v i a t a r e l a î С в п ш і а ( і в esttocï) Des vei ir шсмшвана liuloï l'ai N e g r i . Muzeu l Naţ io-aal .

FLQARE-ALBASTRA JVsfta o fetita

Se l a s ă ' a s e i l e t « ] mea. iarăşi vară. Şi e atât d e muH de c a n d n'«m m a i

s imţ i t înviorări de saftet. In c a t p a r ­că mi -e t eamă de caldul egtittsr Ш » a l b a ş t r i .

Mi-e t e a m ă ş i totuşi d e printre gene l u n g ! şi negre , a e s imţit data­toare de noroc privirea t a , aceea care mi -a da t apo i ceasuri l a n g ! de. v i s ă r i frumoase , aceea tarp p a r c a m i x por-nit i a r ă ş i g â n d u l pe ca tea i idea lu iu l pe c a r e t a i n i c a ş i sufletul m e u îl* uitase de m u l t — o d e - mul t de tot î

Se lăsă "n sufletul m e u i a r ă ş i vară. Şi caut s ă t e văd într'uua ţ i -mi

răsfăţ suf la tul s u b o e ü ö tă i , aevrfind nici s ă bănuesc m ă c a r că are să so ­sească a v r e m e i a care s i » u rni-î m a l pot vedea d e cât i n albastru! ioc, acolo unde p e n t r u în tâ ia oară m i l - a m v ă z u t cor»*:, ca In isverul cei cu f a r m e c i n c a r e t o t a l ' i a r formă dumnezeeaseă , i n care to ta l i a culoa­rea aripioarelor serafumlor.

Căci de c e m i - a r fi venit i n g ă a d atunci c â n d te -am v a s a t îa tă î , Oea-rea a l b a s t r a a poveştilor, Oare гшвп-n a t ă ce poartă intre-peta le le ef b a ­rul vie tei ţ i al noîocvluf , dacă n n te-al fi asemuit t u c u dans», dară suf le tu l meu cel at&t fiit «ie noroc şi c a r e p a r c ă a*a trăit nic iodată, n'ar fi g ă s i t i n fermecatul albastru al och i lo r tăt visul vieţel ШІ ѵееТш-ce, t i e m u r u l stetel n o r o c u l u i ?

Şi i a r ă ş i dc cc-ml n ă p ă d e s e în rata­te a c u m ca, n e a h S d a t ă , visuri n é ­mát v i s a t e de minte omeneasca* de ce î n c e r c a c u m dorul gfer ief ţ d e e e în ţe leg a r u m frumosul aUualruîaT ceru lu i , d a c ă n u peatro i .ca» t i e prin­tre gene le l u n g i ţ i а а д і ч а і Ь а ю г в і і cililor l a i m i -a dattpiítía^viswiuí..iBH--jdinit şi eántemlöíwiieaaariter--şi*ce-rulul cnre-:Rn^iinstb..og | iatt»eaBMM.

Da. Se l ă s ă m , saltarul m e u iarăş i v a r ă .

Căc i at veni t t t r dinaintea lití cn . -raja frumuseţea ta. le , ca s i isauffttf

să mi-1 sunt" iarăşi ca ld ş i iaraţ i în>-d r ă z n e t în faţfei ta inei fnaoosuil i i î . s ă mi-1 s i cat i a r ă n e a a m a t i c avânta i în g o a n a dlîfl* ilurif^ dapaäi ia i i i te c e sulipese ca , perie.' iii* f u n d a l I oetnatol tău c la r ?і:ііШоШіпі«агісца»ешпгі1ги> m o s u ! cf-rnlitl i .uesăţt: i i i | » i i a t n s i l V şi v r a j a ЫШШІШ wnüiüffl

Şi i a r ă ş i , c o - e d U t e ttatirmtlNantit;, cu a t â t a.şi vrea s ă t e таП i m n ii, căcî a i în ochi i ş i privirea ta^pergib-rii şi în v o r b a t a , fn trupul'tau isfcr i i Icgănal.uf l u i mers , farmecul яашіе-nl lor Ыйшие şi d iafane ri atăt>>ie:ro­bi tor e tot văzimiml prim cem> lut t /cei , in cât QeufTíMipaiUhü.tuti , in: ecoul i s u ! u l î t ă u , . l n b iű i iöa .pr iv ire i ; t a lc m à ' m l i a t i t m d e o aremà <iun>-nesc i a scă , de ржг*йа.л$|«гаі I n ! б і м > florilor celor cu p a r f t n r r r r f n e r a a i mi ros i t e .

O d a ! Se l a s ă ' n suf le tul m e u i a i ă ş l v a r ă .

Tc-a î răs le ţ i t , t u fetiţe, d in s u m e ­d e n i a «clor la l te ea tine, tu , c a r e ca

n î c l a l t a al" făcui s ă r e t r ă i a s c ă poe­t u l , d e te-aî oglindit în sufletul m e u c a r e acum e p l in n v m a l d e i c o a n a t a . Şi -aşa c u m te s imt eu a c u m s tă-p â m t o a r e , t a pe ca r e î u zadar îm i s p u n ca n u te iubesc , r ănea i -mi de î m i picură dm octaü t ă i a l b i ş i r i "n suflet c ă l d u r a verei celei vecînice.

A u i e l Dareş.

L I T E R A T U R A Л A P O N K X A

У І З К Ю М Л Intr'un sat din .araalncia Musas l i i ,

tră iau odată d<*i • tarterl de l e m n e : Mosaku şi M m o k e d -

l n vremea aeeea. Mosaku era. bă­t r â n , i a r Minofcifet, a j u t o r u l căö , un f lăcău dc «>p*spj*aeec a n i .

In fiecare zi s e d*ceaî> a m â n d o i în pădurea eare se alta a c u m cara la vre-o cinei peşte , d e p a r t e de sa t . D r u m u l spre pădure e tăiat de u n r*a» p e e a r e treime să-1 t r ec i cu luntrea. Oaroerijä din sat ridicaseră d e medie ori p a t l*»te r ă u , dar de c a t e ori «venea ч puhoiul , î l lut». N u & cfeăp e a шп part obişnuit s ă se poa t* împotriv i râului când se umf lă .

l e t r e seaca* foarte friguroasă se s t â n d d e odată u n v i s co l n ă p r a z u N şt Ifaeaktt-t i ' .Minobini de abia avu­ră vreme аЭДвшвД l a - i a c e i mede se-af ia luntreauS D a r t a a t r a ţ « l ntr-era a-cok> s t luntrea t a r a i t кііуі' d e c e a b t t ă parte a г а і Ш в Ѵ . ^ - е г а - І і в і в і Л - ^ г е -cut tnnot, dc «ceea e e î , d o » t * e t * r t d * l emne caut a r ă adu pect în ceß&a lutraşuhif ş i s e s imţ iră foarte feri­ciţi că avuseseră noroce l Аа-цігга» că unde s ă s e p o a t ă adupeetL ІВіСО-' l ibă n u se gă sea îigineau pasain m a n g a l s a u vre-an al t loc de aaţria» focul. Coliba avea m i m a i o u $ ă s i nici o fereastră. I f o s a k a ş i Mînokubi îocli iseră u ş a , s e întinseră p e jos şi s e acoperiră cu m a n t a l e l e l or d e pae. La> început n u p r e a s imţeau frigul şi n ă d ă i d u i a u că viscolul se va potoli fn curând.

Bătrânul adormi a p r o a p e îndată , dar Minokihi rămase încă m u a ă i m a c treax ascul tând la ş w r t u »vla-i e l i t j s i l a z ă p a d a care ixfeia fu aafe Răul r ă i a i a ş i col iba ae с Ш ю а stt trăznea c a o >jjiaarl i a mij|Iot-trf m ă ­rci. Era u n vise©* greeav ţii gerul s e lăsa tot m a i еаяаеШ. М і ш & Ш tre-т в г з s u b ЪкѵеШмагеа bií , ş i c a tot ftrigul, adorfin în cete den w m î .

Deodată a răceală d e g jaafă i i tre­cu, p e Ca|ă şi-I trezi d a saaam. l i s a eei iher părea c ă fusese deschisa cu . patere ş i lat l u m i n a gă lbue a zape-іеі (Ѵнкі-аіівгі) іаш o femee i a ea-U t ó i m b r i c a t ă toată «a alb. F e m e i a s e aplecă d"asupra lu i M o s a k u s i s e i î » odată peste fa ţa l u i . suf larea ei era c a u n abur luminos . Ape l s e întoarse îndată înspre Minakibi ţ i ae aplecă C a s o p r a luL El incerră s*-ti»e.' d a r n u putu . Fesneea cea aî-ba i se -a f l t ecS tot m a i mnft, de-i a-tfaaesaapaaajr: faţtu i& flăcăai «ăaa eaă f і в м і я I. «ren. foarte- п т а а в а а . on

ea r privirriée аЩіШе lixămbi ş i z i s e :

»Voaeea a ă f a r ş i c u t i H e r o i ş i i e t i . сеШв, d a r авѵа ааШ c&.-евДІіаШкіНе t fuoăn- ЕяИ l i s a t araaaat >1ііво«Ші'

s p u a e o i i m — í i e c l á a r авававТ t ú a v - -e»- а і іѵ«іаа«вв Boaptea a s t a , a a i ă ^ a t -lla>e>şi tef vaMb acide . ¥екТ s ă a m uHir.

S n ? ^ ce ş t iuse vvwbefe aa lea , a e t a -dtentâ>a*re u s e ş i pierL I f a M a aextta ÜHipüttt Boeţeo. f lăcăul mÉtúatarcle"; aairípfa ms, -яі-аісгвй de'seeuts*. р»: свапіім Пах fe ineea . r iMae)zavmukuèrfi st îi»j>"da k i t ra bi «,1£ШГ-аии*а'. dêf' erivf'.ç. -Minokiai î u t b i s e гарева^ иаа» s i ptTtíc o g r ă m ă d i i d e b u c ă ţ i d e l e m ­ne în d i e p i u l ei. oe î n t r e b ă d a c a n u v a f[ ;esf, toi u t ! d e s c h i s ă de v â n t . P o a t e că i o t u l au îuse.-в de c â t u n vis, şi, «1 lu use l u u ü u a r?'. ),«егеК d r e p t o íeroc>5 In c ib . Cu Îndo ia l a aste, in

suf le t s t r i gă pe M o s a t t i p e m m » , d a r s e sper ie f i i ad ra aces ta n u r ă s ­punse. P i p ă i i n înlunc-ree ş i dette d e obrazul M aiosaku. Obrazul e r a c a gl iâsţa-• bătrânul mur i s e , era ţ e a ­păn.. .

Când se fuminS cie z i u ă , v i sco lo l se potol ise. C u r â n d d u p ă ce r ă s ă r i soare le , veni şi l u n t r a ş u l . Găs i pe Mino lu iu l e ş ina t a l ă t u r i de t r u p u t în-gheţat al b ă t r â n u l u i . Se t r u d i mult. cu să r e a d u c ă In v i a ţ ă p e M i -îio Ii îl ii". Acesta fş l ven i fn s i m ţ i r i , - d a r zăcu m u l t ă v r e m e bo lnav din p r i c i n a f r igu lu i pe care-l î n d u r a s e în n o a p ­tea, aceea .

Moar t ea b ă t r â n u l u i s p e r i a s e g ro ­zav pe ЬЗіяІ, d a r n u s p u s e n i m ă n u i n i m i c desp re a r ă t a r e a a e e e a înves t ­m â n t a t a în alb. î n d a t ă ce s e î n s ă n ă -foşi, se apucă i a r de t r ebu r i l e Iul . I n fiecare d i m i n e a ţ ă se ducea s i n g u r în p ă d u r e şi se în torcea pe î n s e r a t e cu l e g ă t u r a dc lemne In npinare .

î n t r ' o s e a r ă de i a r n a u r m ă t o a r e , c u m m e r g e a el spre c a să , a junse din u r m ă o f a t ă ' f r u m o a s ă , c a r e avea a-ce laş d r a m . Fata e r a înaltă şi fru­m o a s ă şi c â n d răspunse Ia ^bineţcle flăeftului, g lasu l ei i s e păru ' lui , f r u m o s ca g lasu l u n e i păsăricî .

P o r n i r ă a lături ş i « e de t e r ă Î B •cor i

bă. F a t a î i spuse că io c inema O-Yu-k i *) , că-i m u r i s e d » curând părin­ţ i i - ş î că se duce aeuttn l a YeeMo, t a niş te r u d e sărace ca-s^o ajute s ă gă­sească s tăpân . P e Kllnokibi Q fer­meca c u total fa la as tă minunată , s i d i n ce o privea din ce- o g ă s e a m a l frnjoaaasă. O Întrebă dacă - I logodi­t ă ş i ea t i r ă s o u n s e râzând că n u Iacă . A p o i fi întrebă ş i c a . dacă e In -

^sarat orf logodi i ş i ef i i s p u s e c ă d in ar i c iaa t inereţe! Iul a » fusese i a r ă

•varbft d e o c i n s t i t ă noră, măcar că в а т е в să p o a r t e dc g r i j ă de rât d e o m a m ă v ă d u v ă . D u p ă cc-şî fnrredim-tară . as tea , m e r s e r ă o b u c a t ă de vre­m e In tăcere,, d a r v o r b a ceea : „Kt g a a r e b a , вае m o к в е Ь і h ó d o l n i шжяг-ѵто in" , a d i c ă : „Când a s t a ţfreveia, a*-po l ochi i pot s p u n e tot c â t şi^varba-T.

Cănd ajunseră î n sa t se ş i l a t* p r i e t en i s e r ă d e a b m e i e a , Minoki lÉ r a g ă pe O-Yuki să intre puţ in fn c a ­s ă , pentru a t-e odibni . F a t a s f ioasă s t a t a puţin la î ndo ia l a , apoi intră. M a m a f lăcăului îi u r ă bun venit şi s e a p u c i d e pregătit o fiertură cakfă c a t > eapăteac. O-Yuki fu - а Ш de

•«srăoăbiţa, î a cât m a m a Iul Mino--аві і a îndrăgi nutuai de cât şi s tărui d a fată s ă m a î a m â n e с Ш о г і і ia Yetate. Sfârşit ut fu fă O-Yaki n n sa" m a l i d u s e de ioc ia ^"oddo. R ă m a s a ac i c a i ^cinstită noră'*. O Y u U ' e m noră b o n a când după c i n c i a a f a s a -ri m a m a luî Minok îb i , c e l e d a s a r ­m ă cuvinte f u ră гтг inti ilr draţraiti s i reeun«ştin>iă pentru a e a a s i a , i ec ia -aataf eî. Ş i O-Yoki î l d t r a f p e Mfas-ШШ c u zece copi i băeţl ş i fete, t e ţ i frumoşi a lb f i la faţă «mm a u se aat f p o a t e ş i voinir l la trup.

Oamenif d a n s a t z iceau c ă в-Yulii e 0 făptură tâadata , c a totul deose­bită d e ceflasjf asaaeaL Mal toate ţărancele Haifjiătnl— UV repede dar O-Yulu arăta—caéar d o p ă ce născu­s e i i w ceei l—tot a$a d e t â n ă r ă c a fn z i ua fa c a r e vecia» i e sat.

I n i r o searăV «tapă e e a d e r a s e r ă copiii , O-TafU şedea ф совеаііакіиааь nsttuattf feîinai- de aâatm, l l m a ă i h i c a r e o privea, f i ааак „Gaat i s ta l . ' ta ş t i coşi » a i n a a a easeesewrmttmmpe pe-crupul tă*o>.faiiivtne la>mUate a-

/Шагарюго,'. еато' ; s ' a , pecrecat--,cáadf aretn .e íe ЯагейШ d e c y p t s p m e e e . a a L Atonei (axttLvsKBtt. o faptarăi te t . a s e ca^framoacăEişicaliA c:i>tine{'.ZitM lc&

a a a w a a ţ l • ttw. d o u ă ріг&ШгІ » des а^йГ. ISbrft cn sS». ridic© - оеЫІі dèe pe>- іы-

-eraiO-Yuki ziser: ^ £ o v e ş t e ş t e ^ I i s | i m « » / a B B \ » e a i i v№--

zat4u".. Atuictiv ДОяаеаігі pperestii d » no***ee. « « e t e i g r o a n * » dés iam&i ря» -ttcci i tă- fft.coKfeailafrtT»tarol' Af*»í de- ferrrcca í n a lb , c a r e se ap lecase z â m b i n d şi şop t ind pes te el, desp re m o a r t e a b ă t r â n u l u i Mosaku , şi zise:

„ S e d o r m e a m ăau e r a m t r eaz n u ş t iu . -Oar ştiu c ă a t o n e i a fost s ingu­r a d a t ă ciind a m m a t văzu t o făptu­r i i a t â t d e f r u m o a s ü ca tine. F i r e ş t e c ă n u e r a o f ă p t u r ă o m e n e a s c ă şi î i n î e r a frică g r o z a v de ea, d a r e r a a t â t de albă.. . Ş i z ă u n u m " a m p u t u t d u m e r i oft n i c i o d a t ă , d a c ă a fost vis s a u z â n a zăpezei" .

A t u n c i O-Yţikf a r u n c ă j o s c u s ă t u ­r a se s c u l ă î n p ic ioa re ş i ap rop i in -du-se d e M m o k i h î ÎI s t r i g ă în fa ţă : „ E u a m fost aceea, cil—eu. E r a Yu-k i ! Y u k i e r a ! Şi ţ i - a m s p u s a t u n c i că te voiţi uc ide dacă. vei s p u n e u n c u v â n t de sp re î n t â m p l a r e a aceea .

D a c ă n u m i - a r fi de copi laş i i ă ş ­t i a a d o r m i ţ i , t e -aş î sd rob i c h i a r în c l ipa a s t a . Să î n g r i j e ş t i b ine d e oi, căc i de vo r a v e a vre-o d a t ă s ă se p l â n g ă d e t ine , t i se v a î n t â m p l a ceea ee ţi se cuv ine !"

P e c â n d s p u n e a a s t e a , g l a s u l eî sc s u b (ta ca f r e a m ă t u l v â n t u l u i şi s e topi î n t r ' o c ea ţ ă a lbă , s t r ă l u c i t o a r e , c a r e se r i d i c ă i n s p r e b a g d a d i é , ieşi p r i n h o r n şi s e r i s ip i în v ă z d u h . Şi de a t u n c i n ' a m a l văzut -o n i m e n i .

l . n f e a d i o I f c a r n

C A R A G I A L E

7ІИ «Ve murii! Pleoapele "s închise Şi faţi ca de ceară, mr p e fnoile. Pe frwktta се-Я' cuprins alâUa vise lMceftt-*rghUul firele* rorcmte.

U» s iwief tritt, de тятш 'яеѵтгзіі. Pe дта la. pe ebi p a tm/tirii ! De mlmH vovbm tm vm w. mmî 'mèatâ.-Pe reci te duci—şi / е /еуі n a i muriţi

Anatifbr, a* tmp*r*t a r m memle Cet гале-а laat ut rttgi^ml (varieríí ! 1er awBcf* « a ï meacnrt & ti-l woerrie, AtememX « a a r reíwri spuma шагй.

R rete mintea cere-a dat viAfă Іяй СяГаеепги. (іЬЦа Pri&tmtdàl.. Jíar f.onu-Letmide. m răsfaţă Cm gluma tui ţi "пНІгусіышя fa.

Var РѢРГГЯІ ta «Пягті lut аЕевуетШ» Uietasrt tăt ilm »u> ét детеѵЩій, Càmkttèetitt се-шж piám еяыпг ічфиё •Wir T&itt cei ca « m c ? remwmemlUt «

0» fir, jfwr rect- primitmre, VéS еЛікт rmpus át-лі vieiif в«І«. Ittearoepfa fa va-ifrëjm m ßoan Şl •* cer facta яртязе de ZièmL~

TètdmrJ t.. Ţerân*% f"«ar- la ftvrOtS t)№r> fmmri FRIT p»- Швчт «aht. 0i "imueßHe 'ПГТЫАІЯІ •> uS nmmr»S С Л smr*-» ar r>x it«mr*t<t jt i>faparf« '

Ж f e a r .

m i t i m ţ i f t c a

1) Xumtíle ii-c-̂ U-rtr. c toc-jn.'iî :-iu--

A l t m « » l e . c a r i a r i d . — l i r m a l i t e e -t e limbtfè" eaistă proverbul: „ce e mult mt-1 sănătos". Chiar de-ar fi vorba d e mâncare . Ş/i m â n c a r e a multă n u face bine o m u l u i : îmbu iba ­rea peste saţ iu, ş i l ipea de mişcare, m n u c a p r e a puţ ină , duc Ia boală. C-В І С І care a n prea m n n c e ş t e şi. mă­n â n c ă mal t — soarta bogaţi lor -a j u n g e c u vremea de nu m a l m M « e te t t c e m ă n â n c ă , s e îngraşă çieste lartÉTiT 1 ş i e m a l expus Ia ori ce bou­l a , decâ t cel s lab. Ş i u n a din b o a l e b làrV care d u c e supraal imeotaţ ia , pes-t e ' m ă a a r ă , uzând d e ai coci, c a r n e şi zananeafe-,' e artrit ismul. Aciduluric ţ i a l t e s a r u r t t l n loc s ă fie e l iminate d in organ i sm, canla o m u l s ă n ă t o s , ca­re munceş te şt se Hrăneşte c u m î sură , . set- oapune la inc tax i u r i . Apoi pemeeec durerile î i ich e et u r i l o r , reu-raatlWiiTOc,. dată.» m a i intervin şi^ ră-cetti, m a l I tărr ia i cnabetul ; (boala «3 e zakttr^ şii stărfHut aceetMf мваіе, e moarteeii. FSee.prim oft kft , . căcî \ ЬпФші -v u l din g r a s c u m ora s lăbeş te , sa topeş te ca l u m â n a r e a , to t ce m ă n â n ­că n u - î foloseşte căci se p re face în z a h ă r ,şi cse a f a r ă p r i n u r i n ă , fie ca se in fec tează , î n ţ e p a i de o m u s c ă , a l ­b ină s a u facundu-şl vre-o r a n ă , când

L u n i , 2 5 I u n i e 1 9 1 2 . UNI V E H S I L L I T E R A R No. 2(>. —

sânge le l u î e s lăb i t do boa lă , infec­t a t şt n e p u t i n c i o s s ă l u p t e c o n t r a ІюаІеТ.

Toate observa ţ i i l e doc to r i lo r şi de a l t fe l c h i a r î n ţ e l epc iunea - p r i m e l o r î n v ă ţ ă t u r i c e a m a p u c a t d in băt rânT, trebue să ne "ducă l a : cumpătare. O-m u l c u m p ă t a t şi cu socotea lă la m u n ­că şi l a m â n c a r e şi la o d i h n ă va fi m a l rez i s ten t l a boa le , v a fi s ă n ă ­to s ş i v a t r ă i m a î m u l t . N u t r ebue s ă u i t ă m c ă ş i p lăcer i le d a c ă se p re ­l u n g e s c pes te l imi te , şi m â n c a r e a şi m u n c a s lăbesc t r u p u l ş i l a s ă po r t i ţ ă desch i să b o a l e t e r c * I M p â n d e s c la tot p a s u l .

Cele tv porunci ale fumătorulut AO a r ă t a t medici i ?i to ţ i î n v ă ţ a ţ i i că t u t u n u l f a c * r ă u c o r p u l u i , t o t u ş î f u m a t u l n u v a putea fi opr i t ; tu tunul b u r u i a n a d r a c u l u i c u m ÎI zic mulţ i , n u v a fi n i c i o d a t ă s t â r p i t . A u ce î -c a t u n i i — f u m ă t o r i p ă t i m a ş i — să- l apere, să a r a t e eu m « l ţ l f u m ă t o r i au a j u n s de a u î m b ă t r â n i t , f ă r ă sa\ su fe re de ipe u r m e lu i , deşi a u fu­m a t m u l t o v i a ţ ă î n t r e a g ă , © a c * u -n o r a — m a i ţari — n u le-o fi f ăcu t m u l t r ă u , nu- î m a i puţ in a d e v ă r a t că nic i b i n e n u face n i m ă n u i , de c â t s t a t u l u i , u n d e - î m o n o p o l . Asticl în F r a n ţ a în a n u l 1910 s a che l tu i t pe t u t u n s u m a r e spec t ab i l ă de 636 mi l i oane f ranc i .

I n F r a n ţ a , în t i m p de o stată d e an î , de c â n d s 'a î n f i in ţ a t m o n o p o ­lul, s ' au c o n s u m a t , - a r s e şi a r u n ­cate î n v â n t — 2 m i l i a r d e 535 m i ­l i oane k i lo de t u t u n , e a r l ar p r e t m 22 m i l i a r d e 395 m i l i o a n e f râne i , din caxi r e g i a a î n c a s a t u n e â ş t i g de Î 7 m i l i a r d e 500 m i l i o a n e !...

S i m g u r u t a p ă r ă t o r — foa r t e inte­r e s a t ! — a l t u t u n u l u i p o a t e Й d o a r s t a t u l , r eg i a . F u m ă t o r i i n u - î po t aduee l a u d ă de câ t - că le a l u n g ă шіеогГ, g â n d u r i l e , g r i j i l e s a u s u p ă ­r ă r i l e m o m e n t a n e , p r i v i n d la roto> coaiele dc fum a l b ă s t r u i .

Că t u t u n u l n u n u m a i că n u - î ne ­v inova t b a c h i a r m u l t o r a le face r ă u ş i p e n t r u piept şi p e n t r u i n i m ă , s u n t des tu le p robe . Cine poa t e să-t l a s e e v r edn ic de l a u d ă şi-şî v a mul­ţ u m i s ieşi şi ce lu i ce 1-a s fă tu i t î n t o t d e a u n a , n e r e g r e t â n d n ic i o d a t ă , i a r cine nu-1 p o a t e l ă s a d in l i p să de voin ţă , dc tot , cel p u ţ i n să-1 s l ă b e a s ­că câ t m a l m u l t , f u m â n d câ t e m a i p u ţ i n . Soc ie ta tea c o n t r a a b u z u l u i de t u t u n , d in P a r i s , a desch i s u n c o n c u r s cu p r e m i i ş i m e d a l i i p e n t r u scr ier i le ce vor a r ă t a a c ţ i u n e a v ă t ă ­m ă t o a r e a t u t u n u l u i şi inconve­n ien te l e a b u z u l u i . I n profesor ger­m a n , d r B r e i t u n g a î n t o c m i t o ser ie d e 10 p o r u n c i , r ecep té p e c a i i e bin'; s â lo observe orî-ce f u m ă t o r , d a c ă n u v r e a să-ş i v a t ă m e s ă n ă t a t e a :

t ) N u depăş i 25 g. t u t u n p e zi — c a m 5 ţ i g ă r i mij loci i c a r i s u n t de-a j u n s .

2) Să ţ i i s e a m ă de ca l i t a t ea t u t u ­n u l u i , r a r e j o a c ă u n ro l î n s e m n a t .

3) Nu fuma c â n d s t o m a c u l e go l (pe i n i m a goa lă , c u m zice r o m â n u l ) .

41 Nu ţ ine ţ i g a r e a în g u r ă şi n ' o f u m a p â n ă l a co to r (capă t ) . Mu l ţ i ţ i n ţ i g a r e a în d in ţ i , ceea ce umezeş ­t e c a p ă t u l şi p u n e î n l i be r t a t e s u b ­s t an ţ e l e o t r ă v i t o a r e .

5) D a c ă une -o r î — c u m se p r e a în ­t â m p l ă — f u m ă t o r u l î n g h i t e sa l i ­va, el îş i c re i ază u n n o u mi j loc de o t r ă v i r e .

6) Amîn teş t e - ţ î că i n f l a m a ţ i a m u ­coase lo r l imbcl , g u r e î şi buze lo r e p r o d u s ă d in s u b s t a n ţ e l e v ă t ă m ă t o a ­r e pe c a r i s a l i va le p u n e în l iber­t a t e .

7) C a t a r u l c ron ic al g â t u l u i şi per-d e r e a s a u s l ă b i r e a m i r o s u l u i , de c a r e su fe ră m u l ţ i f u m ă t o r i , s u n t c a u z a t e de c o n t a c t u l p e r m a n e n t a l f u m u l u i cu m u c o a s a g â t u l u i ş i a sav i tă ţ i lo r n a s a l e .

8) F u m ă t o r i i c a r t î n t r e b u i n ţ e a z ă u n b u n ţ i g a r e t (c iubuc) , ev i tă m u l t e n e a j u n s u r i .

9) Pi-. !;oeîe s i m p t o t n e de in tox ica re r.Ung i - i ima şi se a '-atâ p r i n t r ' o sen-f:<;!e сіэ in< cucii.r.a ( î n ă b u ş i r e - a m e -

flesvelirea monumentali luî C, Negri la Galaţi

VEDERE DIN TIMPUL SOLEMNITĂTEI

ţ eah l ) , ce d u r e a z ă t m i n u t , u n e ­o r i 2 m i n u t e , s a u şi m a l m u l t , şi c a r e t r ece d u p ă câ te-va a s p i r a ţ i i a-d â n c ï d e a e r c u r a t .

10) Aces tea t r e b u e să fie p e n t r u fumă to r , u n s e m n a l foar te ser ios că t r e b u e i m e d i a t ^să r e n u n ţ e Ia t u ­t u n s u b orî-ce f o r m ă .

D t m . A. O l a n t , P a r i s

•Еш̂^ fllEaiÜat ̂ М і ^ Ü2SJÜ2 **^£ Щ>ШЪ

De ce-ml pui flori ta chmtoare Şi 'n cale /fori zâmbind mi-arunct. Când tu esti ceà mai mânară flomr» Din câte fiori răsar prin lunci ?

De ce mi-arăn atâtea stele hi clarul nopţilor târzii. Când ochii tăi sunt de cât ete Şi maî frumoşi şi mai sjlobil f

De ce-niî duci gâtului să 'se culce Prin glasul lainic de isaor. Când şoapta ia i-aldt de dulce Şi 'n zâmbet porţi atâta dor ?

De ce te temi că mâna-ţl mică Nu mdngâe cu mult maî drag, Când eu ţi-o iau cu-atâta frică Sâ ţi-a sărut când plec din pragf

De ce-mi ceri veşnic jurăminte St dorul cum de te-abălu, Lând cea maî dragă şi cuminte Din satu :ntreg eşti numai Iu ?

Şi cum de nu-mi crezi rugămintea Şi w veci suspini de-o clipă rea, Când mal curând mi-aş pierde mintea De cât se MU te ştiu a mea ?

P . U u u e s c u . ©

I A P A A L B A S T R A Naraţiune din epoca napoleonicâ

de R e n é B a z i n membru al Academiei franceze,

— І а - ţ i m a n t a u a , fiule, p e n t r u c a s& n u r ă c e ş t i !

— O a m p e b r a ţ e ! — Nu- ţ i u i t a p a p u c i i de l e m n ! — I - a m lega t cu s f o a r ă de g â t . —- Ia - ţ î şi b ic iuşca , l u p i i s u n t i a ­

r ă ş i î n a p r o p i e r e . —• O a m l a m i n e , m a m ă , fii l in i ­

ş t i tă , voi ş t i s'o î n t r ebu in ţ ez . — N o a p t e b u n ă , deci ! — N o a p t e b u n ă , l a t o ţ i ! I n t o a t e seri le , c â n d J e a n M a r i e

Bénie p leca cu ca i i l a p a ş u n a t , m a ­m a l u i îl d ă d e a ace leaş i s f a t u r i . E a e r a v ă d u v ă şi a v e a copii . J e a n Mar i e e r a cel m a l t â n ă r , favor i tu l el ş i ab i a î n v â r s t ă de 18 a n i . C u r t e a ţ ă r ă n e a ­s c ă e r a î n c o n j u r a t ă de p ă d u r e , nu ­m a i în sp re m a r e e r a desch i să . D in c a s ă se p u t e a vedea d e p a r t e pe m a r e şi vuc tu l va lu r i lo r se a m e s t e c a cu m u g e t u l vac i lo r .şi cu necheza tu l cai­

lor . Curtea, se n u m e a „ C u r t e a g r â u ­l u i " ş î n u se p u t e a a f i r m a că făcea c ins te aces tu i n u m e căci g r â u l n u c reş t ea b ine pe p ă m â n t u l s ă r a t . D a r livezile e r a u sp l end ide ! I a r b a cre­ş t e a de m i n u n e şi r eco l t a f â n u l u i e r a în t o t d e a u n a esce lentă .

Acolo cele şease iepe a le cu r ţ e i se b u c u r a u do l ibe r t a t e de l a s f â r ş i tu l l u i Iu l i e şi p â n ă t o a m n a . Iepele e r a u a v e r e a ş i m â n d r i a „Cur ţe i g r â u l u i " . In tot ţ i n u t u l n u se p u t e a u g ă s i iepe m a l f r u m o a s e şi m a î b ine îngr i j i t e . Un b ă r b a t î na l t a b i a a j u n g e a p â n ă la s p i n a r e a lor şi t r a p u l lor e r a ca şi g a l o p u l a l t o r a . A p r o a p e toa te e r a u s u r e şi u u n o a t e n i a p ă de t r e i a n i , f avo r i t a în t rege î famil i i , şi m a i cu s e a m ă a lu i J e a n Mar i e , e r a i u t r a -d e v ă r a l b a s t r ă şi cu o s t ea a lbă în f run te . Negus to r i i se s i l eau In z a d a r ca s'o c u m p e r e .

V ă d u c a Bén ie n u v ro i a s ă v â n z ă i a p a .

— A t u n c i o v a l u a î m p ă r a t u l , 1 se s p u n e a .

—Ah, acela este foar te d e p a r t e . — î m p ă r a t u l este t o t d e a u n a a-

p r o a p e , d-nă Bén ie . El a r e n e v o e de s o l d a ţ i ş i de ca l . El c u n o a ş t e i a p a di-tale, n u m e l e ei ş i co loa rea . De a-c e a s t a s ă fii s i g u r ă . Crede-mă , faci m a l b ine , d a c ă o vinzi .

E a re fuză ca tegor ic , căc i e r a ferm c o n v i n s ă că nu - î vor l u a f r u m o a s a i a p ă a l b a s t r ă , c a r e î ncepea să t r a ­g ă p l u g u l şi c a r e p u t e a să m e a r g ă l a t r a p f ă ră ca s ă obosească . D e si­gu r , că î m p ă r a t u l avea nevoe de so ldaţ i , p e n t r u a s ă i ducă Ia r ăzbo i . F i u l el cel m a i m a r e e r a d incolo de R h i n ş i ce lă la l t l a g r a n i ţ a Span ie i . E a a u z e a des tu l desp re b ă t ă l i i câş t i ­ga te , de ce tă ţ i şi t u n u r i cuce r i t e ş i de t e -de iunur i l e c a r i se ţ i n e a u în b i - . ser ici ; d a r î n fundu l i n i m e i ei ea do rea s f â r ş i tu l aces to r zile, c a r i cos­t a u v i a ţ a fiilor s ă r m a n e l o r m a m e . E a î n s ă n u c r e d e a că î m p ă r a t u l cu­n o a ş t e f r u m u s e ţ e a şi i u ţ e a l a iepeî ei, n ic i p ă r u l el ne ted şi a l b a s t r u , p r e ­c u m şi s t e a u a a l b ă d in f run te .

N o a p t e b u n ă ! s t r i g ă e a î n c ă o-d a t ă f iului eî. Că l ă r e ş t e cu b ă g a r e de s e a m ă '? păzeş te- te de l u p i !"

Şi J e a n Mar i e c ă l ă r i pe o i a p ă bă­t r â n ă , î m p r e u n ă cu celelal te s p r e pă ­şune , p e n t r u ca s ă p e t r e a c ă n o a p t e a aceas t a . As ta îî p l ă c e a m u l t . El îş i făcuse o m i c ă col ibă d in c reng i , l â n ­g ă m a r g i n e a p ă d u r e i . De aco lo pu­t ea el pr iv i î n t r e a g a l ivadă , şi a ic i d o r m e a el, acoper i t cu o m a n t a ve­che, n e î n t r e r u p t p â n ă d i m i n e a ţ a . Câine le lu i d o r m e a la p ic ioare le sa le . u r î câ t de î n t u n e c a t ă s ă fi fost n o a p ­tea el t o tu ş î r ecunoş tea s i lue ta cai ­lor să i şi locul u n d e p ă ş t e a u el. C â n d v â n t u l era rece el se ducea la u n loc

a d ă p o s t i t şi în f iecare d i m i n e a ţ ă , î n a i n t e de r ă s ă r i t u l soa re lu i el îl fă­cea s ă m e a r g ă 1» t r a p , p e n t r u ca s ă Jiu s t ea pe i a r b ă u d o . Un necheza t , u n

ţ i pă t de p a s ă r e s a u t r o p o t u l cai lor , c a r i se î n g r ă m ă d i r ă l a u n loc, îl t r e z i d i n som. D u p ă aceea el iest d i n col ibă şi p lesni cu biciul în ch ip deosebit , c a r e spe r i a pe l u p i ş i l ini­şt i ca i i . F.i a l e r g a r ă la el şi-î l in­s e r ă m â i n i l e . Ş i m â n z u l a l b a s t r u îşi p u s e de m u l t e o r i c a p u l pe u m ă r u l t â n ă r u l u i f l ăcău c a r e ne lez indu- l Ii гісеа:

— P e legea m e a , Nie l le ! tu vel r ă ­m â n e a t o t d e a u n a la noi tn „ C u r t e a g r â u l u i " . E p ă c a t ca s ă le d u c i l a r ă z b o i u !"

El se înşe la . D e s p ă r ţ i r e a era m a l a p r o a p e dc c u m credea . So d a s e po­r u n c ă c a s ă se c u m p e r e t o a t e iepele s u b v â r s t a de 4 a n i . Nielle împ l in i se t o c m a i 4 a n i şi t r e b u i a să fie prezen­t a t ă l a rechJziţ ie. E r a pe la s fârş i tu l Iu l Mar t i e . Z ă p a d a a l t e r n a cu ploaia, şi cu g r i n d i n a şi d r u m u r i l e e r a u a-p r o a p e imprac t i cab i l e . De o s ă p t ă ­m â n ă încoace t r i s t e ţ ea d o m n e a tn C u r t e a g r â u l u i . V ă d u v a Bén ie e r a foar te s u p ă r a t ă . E r a î n c o n j u r a t ă de cel t r e i fii, cu ca r e so s fă tu ia , ce este de făcut . Cel doi m a l m a r i p r o p u s e r ă s ă a s c u n d ă i apa . J e a n Mar ie sta tă­cut.- D a r In p r e s e a r a zilei h o t ă r â t e , el z ise m a m e i sa le :

— M a m ă , n u p u t e m ţ ine pe Nicţk-a s c u n s ă în p ă d u r e , ea a r pu tea fi des­coper i t ă şi s fâ r ş i tu l v a fi, că noi toţ i v o m fi pedeps i ţ i . Mal b ine este s'o d ă m î m p ă r a t u l u i , c a r e a r e nevoe dc ea, şi f i indcă şi eu voiu fi în c u r â n d în ro l a t , m ă d u c cu ea. O voi păz i şi o voi îngr i j i .

— Băete , t u vorbeş t i pros t i i . Nici o-d a t ă u n s i m p l u soldat n u va că lă r i aces t f r u m o s a n i m a l . Ea va fi da tă u n u i ofiţer, şi a t u n c i va 'm p i e rdu t pe a m â n d o i , pe fiul nietr şi pc Nielle.

-— Lasă- inS să plec m a m ă . T o a t ă n o a p t e a m ' a m gând i t la a ceas t a . În­t r ' o zi se v a r e î n t o a r c e i a p a şl fiul t ă u J e a n Mar ie ?

M a m a n u şliu să m a l r ă s p u n d ă . E a p l â n g e a , ceea ce p revăzuse Jean M a r i e şi l a c r ă m i l e el c u r g e a u din be l şug , c â n d se g â n d e a l a despă r ţ i r e . Ş i fraţ i i e r a u t r i ş t i şi d e p r i m a ţ i şi se d u s e r ă la cu l ca re fă ră să g u s t e p a h a r e l e p l ine de vin de mere . -Л d o u a zi d i m i n e a ţ a J e a n Mar ie p u s e ş e a u a pe favor i ta s a şi o duse pen­t r u u l t i m a o a r ă la. p ă ş u n e .

— S ă g u ş t i încă o d a t ă i a rba «lela „ C u r t e a g r â u l u i " şi î m i voiu lua ră­m a s b u n de la a r e s t loc, u n d e to-am d u s de a t â t e a o r i .

E r a încă l in i ş te şi t ă ce re în cu r t e . C â m p u r i l e e r a u învă lu i t e de cea ţă şi n u m a i p ă d u r e a se a r ă t a ca u n pe re ­t e n e g r u . El du.se i a p a de-a lungul pâ -r â u l u î , u n d e e r a i a r b ă d in be lşug . I n aces t r ă s t i m p el p r i vea în d e p ă r t a r e . Nici o d a t ă nu - ş î p ă r ă s i s e el p a t r i a . Aici îşi pe t r ecuse o p a r t e d in nopţ i le s a l e ; el c u n o ş t e a f iecare d r u m , fie­c a r e c ă r a r e . F i e c a r e s tuf iş îi poves tea o istorie. . . I n i m a i se s t r â n g e a d in ce î n ce.

î n c e p u s e s ă se crepe de z iuă . Vâr ­fur i le s t e j a r i l o r se c o l o r a r ă t r a n d a ­f i r i i ş i m ie l n o u r i se i v i r ă pe cer . A-t u n c ï J e a n M a r i e se a p l e c ă s p r e pâ­r â u şi b ă u a p ă , p e n t r u ca să nu - î u i ­t e g u s t u l şi c â n d se iviră, p r i m e l e r a ­ze a le soa re lu i , el înca lecă şi c u u n p l â n s violent c a ş i c â n d a r îl fost r ă n i t m â n ă i a p a şi o l u ă în ga lop Spre ora-ş.

L a o r a 2 p r ezen t ă i a p a comis iuue î , c a r e s e af la î n p i a ţ ă . E r a u paresenţî s u t e de ţ ă r a n i , c a r i ţ i n e a u cai i de e ă p e s t r e şi c a r i b l e s t e m a u războiu l şi-şî n u m ă r a u b a n i i .

— Ah! i a t ă că v ine i a p a de l a „ C u r t e a g r â u l u i !" s t r i g a r ă m a l m u l ţ i . Nic i î m p ă r a t u l n ' a r e u n a m a î f r u m o a s ă ! E a v a fi s t r ă p u n s ă de g l o a n ţ e şi va m u r i pe c â m p u l de b ă t a e ! O, g r o z a v u l războ iu! Cât do m â n d r ă îşi t ine capul şi c u m îi ful­g e r ă din ochi c u r a j u l .

C o m a n d a n t u l , ca re zăr i se imedia t

4. — No. 2 0 . U N I V E R S U L L 1 T L U A R Luni , lume l ' J l .

pe Nielle, zise: Ea este ca şi f ăcu tă p e n t r u u n ofiţer. I ţ i d a u cel m a l m a r e preţ , care este fixat. Eş t î mul ­ţ umi t , băete ?

- - ' N u ! — Ce m a î v rea i ? ' ' - - Aşi dor i să servesc în ace laş re­

g iment în ca re r ă m â n e Nielle. Nu pot s'o pă r ă se sc !

C o m a n d a n t u l r â s e d a r o l a c r i m ă i se ivi in t re gene şi el în t inse m â n a luî Jean Marie .

— T u eşt i u n f lăcău b r a v !" D u p ă p a t r u zile a m â n d o i fură în­

ro l a ţ i în ace laş i r eg iment . Câte că lă to r i i f rumoase făcuse

J e a n Marie îm t i m p dc zece an î ! El văzuse î n t r e a g a E u r o p a , şi împăi-r â t u l n u l'a u i ta t . F a ţ a lui e ra ca b ronzu l şi dèvéilise spă tos . - d a r e ra d e p a r t e de pa t r i e , şi î m b ă t r â n i s e re­pede. Lu î î i p lăcea războ iu l şi m a l cu s e a m ă Nielle a luî . P e n t r u ea mergea ciliar tri foc. De câ te orî n ' a cosit pen t ru ea cu sab ia i a r b ă şi g r â n e , fără să ţ i nă s e a m ă <le g loan­ţele d u ş m a n e , car i II şuerafi pe lùn-£ ă u reche . De a l t m i n t r e l e a i apa îl cunoş tea d u p ă voce; ea necheza de bucur ie , când t r ecea pc l â n g ă ea în t r a p .

î m p ă r a t u l o r d o n ă u l an i l o r să i , s ă a t ace u n rega t . LTaniî se af lau în I ta l ia . Şi pe c â n d el t receau munţii-; f o r m a r ă de a s e m e n e a o p ă d u r e . Oa­meni i , ca r î locuiau In văi le m u n ţ i ­lor, îl vedeati ven ind şi se t e m e a u .

— M â n i a î m p ă r a t u l u i s ă nu ca­d ă a s u p r a -noastră! ziceau eî.

D a r reg imente le t r e c e a u îna in te . Nielle• me rgea ' la p a s ; nicî o d a t ă

n u obosea. Şi c â n d s u n ă o r a lupte i şi î m p ă r a t u l fu acolo. N imen i n u şt ia c u m a venit. B ă t ă l i a fu groza­vă. Morţ i i a cope reau c â m p u l de bă­t a e şi gemetele r ă n i ţ i l o r u m p l e a u v ă z d u h u l . I n t r e el se af la şi J ean Mar i e Bénie. Un g lonte îï zdrobise u m ă r u l . I a p a a l b a s t r ă dusese pe colonel p â n ă în mij locul lua te i .

J e a n Mar ie se g â n d e a la „Cur t ea g r â u l u i " . Soare le a r d e a cu pu t e r e ; i se p ă r e a că sânge le îî fierbe d in r a n ă . Deja e r a să-şî p e a r d ă conşt i ­i n ţ a de oboseală şi du re re , c â n d ob­se rvă u n p u n c t a l b a s t r u , c a r e venea sp re el.

In c u r â n d r ecunoscu el u rech i le şi picioarele , o c o a m ă şi u n că l ă r e ţ : e r a Nielle, c a r e a l e r g a pe s p i n a r e c u colonelul , pe j u m ă t a t e leş inat , a l e c ă r u i m â i n î n u m a î p u t e a u să ţ i n ă f râul . E a s ă r i pes te u n ş a n ţ şi ca lcă cu copitele e l bogate le l a n u r i de i g r âu .

R ă n i t u l a v u încă for ţa s ă s t r i g e : . „Nielle". I a p a se opr i de oda t ă . Co­lonelu l s t r igă : „Bénic , m a î a î cele d o u ă pic ioare ?"

— -Da,-d-le .colonel ' . — Şi ambe le t a l e m â i n i ? — M a l a m n u m a i u n a , de c a r e

m ă pot folosi. — Eti n u m a î a m nicî u n a . Urca ­

te, î n d ă r ă t u l meu , d a r repede. Ula-n i l me i fug. Vezi tu , c u m c a u t ă s ă f u g ă ? Ah, Bénie , d a c ă a ş i avea în­că m â i n i !"

U'taniî fugeau in" adevă r . Eî era.a de (părere că c h i a r şeful lor o luase l a fugă. D a r de o d a t ă îl v ă z u r ă r e -în to rcându- se , a u z i r ă vocea lu î de-t u n ă t o a r e şi apo i v ă z u r ă g a l o p â n d pe Nielle, a v â n d în s p i n a r e d o u î că­lă re ţ i . A tunc i se r e i n t o a r s e r ă şi eî, şi î n c ă r c a r ă d in nou a r m e l e şi se a-r u n c a r ă a s u p r a d u ş m a n u l u i .

Astfel se î n t â m p l ă că J e a n Mar i e Bénic şi Nielle c â ş t i g a r ă bă tă l i a , î m p ă r a t u l e r a m u l ţ u m i t c â n d făcu ecava rondu l , î n t â l n i pe J e a n Marie , c a r e ţ inea p l â n g â n d i a p a de c ă p ă s ­t r u . .

— Ulane, p l â n g i î n s e a r a u n e i as t ­fel de vic tor i i ? E ş t i r ă n i t ?

— P a , î m p ă r a t e , d a r n u puang p e n t r u aceas t a .

— Ce a l ? — Colonelul m e u • m o r t ! — Ştiu; î m i p a r e cu m u l t m a l rău

de câ t ţie. Şi ce m a l aî? — I a p a m e a pe ca r e a m crescut-o

Ia „ C u r t e a g râu lu i " . . . El n u p u t u vorbi m a l depa r t e ,

căc i îl înecă p l â n s u l . î m p ă r a t u l observă la l u m i n a focului că Nielle este r ă n i t ă la picior. El î ţ i î n c r u c i ş a m â i n i l e la spa te si zise :

— Du-te şi vezi, ca. a m â n d o i s ă fiţi s ă n ă t o ş i . Asta e voinţa mea . C â n d vă ve-ţl s imţ i destul de bine, in toarce-vă- ţ l a c a s ă , mi-a ţ l servil cu c red in ţa . O s i ngu ră cond i ţ i une v ă p u n : p r imul mân/, dc la Nielle este p e n t r u ruine şi peMe douăzeci ele an i îl t r im i ţ i pe fiul tău la mii.o, îl voiu face ofiţer.

Aceas tă s e a r ă făcu pe Jean Mar ie cel m a î fericit şi m a l m â n d r u o m p e n t r u t o a t ă v ia ţa . î m p ă r a t u l II spusese că l'a servit cu c red in ţă !...

El revăzu „Cur tea g r â u l u i " , live­zile si p ă d u r i l e pa t r i e i sale, p r e c u m şi pc m a m a sn, ca re se r u g a s e pen­t r u el şi-1 a ş tep tase .

El avea , ce e drept , n u m a i u n pi­cior si o m â n ă şi Nielle n u m a i t re i pic ioare , d a r cu o m â n ă pu tea să ţi­nă p lugu l şi să ducă caii la păşu ­ne. Când un ţ ă r a n voinic c ă l ă r e a pe o i apă şch ioapă , m a m e l e îl a r ă ­t a u copii lor lor, z icându- le :

— Vedeţi ace la este J e a n M a r i e Bénic şi i apa a l b a s t r ă — r ă n i ţ i i îm­p ă r a t u l u i !".

C. S c n i t n . — . g

Din vers riie h.ï C Negri

CAÎSTEC H A I D U C E S C

Măi hăele mă) voinice . N'a rămas alia yc-alec

De ait să 'ncarcJ g h in tul bine; Şi apoi lu drumuri te ţine, Ca să vezi cine maî vine ?

Căci făină nu mal al Nici. galbeni poli să mal dat la cel bir din ist pământ... Trăsni-i-ar Dumnezeii sfânt Sub ţărână de mormânt !

Eii. prin grosuri tot ş :-ul Şi-a plăti bir nu putui... Bată-î crucea! cum nu-l doare Să ne bată, să ne-emoare, Să ne 'ngroapc la 'nchisoare

S'a dus vremea cea bogată De-şî punea nevasta, spală Şi prin Zemnic şi pc-afară ţ Apoi vindea pânză 'ţară Şi purta la gât odoară.

Iar românul cu opt bot Şi cu şaptezeci de ol, Tot mulgea mereii mulg0A Habar de nimic n'avea, Şi birul uşor plătea

Dar acum, măi băeţele Fără fir dc musteţele, Mâncaţi nevoile grele.., Dare-ar dracii peste ele, Să scăpăm la măgurele !

Căcî găsim prin codrii verzi Poteci, cărări dc. te pierzi.., Vie-apol să ne gonească. ! Iar Dumnezeu să-i ferească Dc urgia haiducească.

Cât a fost dorul in mine, De-a trăi cu toţii, bine,. Am lucrat la cel ogor Ca tot omul muncitor, Să fiu marnei dc-ajulor.

Dar m'ait răzbătut de tot » Şi-a suferi nu mai pot Ocări, fiere şi bătăi, Urgisind bieţii flăcăi Şi făcându-l din buni răi )

Săriţi cu toţi, măi băeţl Şi 'ra duşmani din greu tăcţl, Căci acolo ne'î scăpare Săriţî pe cal toţî călare. Să tragem spre Lunca-Mare.

Dau călcdiu în murgul meii, S'apue în lume mereu... Măcar capul să mi-l tai , Vreau să vărs sânge pdrac Sub topor şi sub bătae!

Căci mi-î sufletul mâhnit, Cam ajuns de ne-ati robit, Şi m'aii prins un dor nebun, 14 amarul să-mi răzbun prin desişul de alun !

. — m : —

Convorbiri astronomice C e r u l v e r e ï . — J u p i t e r , c o l o ­

s u l p h i u e l e f o r

S u n t m u l ţ i cel c a r î p ă r ă s e s c în lu­ni le de v a r ă p r a f u l o r a ş e l o r şi se r e -c re iază la ţ a r ă , p r i n loca l i t ă ţ i cli­ma te r i ce , in p r e a j m a f rumoş i lo r Ca rpa ţ î . Acolo n u a u g r i j a zilei de m â i n e şi d u p ă ce fac e s c u r s i u n î î n t i m p u l zilei, s e a r a se cu lcă de v re ­me, obosiţ i , g â n d i n d u - s e la e s c u r s i a de a doua zi.

î n a i n t e de a se cu lca însă , poa te să p r ivească d in p r i spa , ceardacul-, s a u balcoul casei în ca re locueşte, t ab lou l ne înch ipu i t de f rumos al soa r e lu i ca re a p u n e , apo i iv i rea u n a câ te u n a f rumoase lo r s tele ce îm­podobesc bol ta cerească . N u s u n t l ă m p î electrice, n u e praf şi ce ru l poa te să-şî a r a t e cu m â n d r i e bogă­ţiile lu i .

S p r e miazăz i vor vedea o s tea m a ­re , a lbă gălbuie,- n u p r e a m u l t r id i ­c a t ă de-a s u p r a o r i zon tu lu i şi c a r e cu cât t rec ceasur i le , se l ă s ă în sp re a p u s .

Nu e o stea, e o p l ane tă , Jup i t e r , cea m a î m a r e d in t r e toa te p lane te le ce se î nvâ r t e sc în j u r u l soa re lu i n o s t r u . Cel vechi i-au da t n u m e l e d e Jup i te r , f ă ră să ştie că în adevă r , p l a n e t a a c e a s t a e ' c e a m a l î n s e m n a ­t ă ca m a s s â şi vo lum.

Dacă aveţ i u h ' b i n o c l u cu p r i sme , c a r e m ă r e ş t e p â n ă l a opt or i , veţ i observa satel i ţ i i lu î Jup i te r , mic i p u n c t e l uminoase , ca r î se af lă c â n d In d r e a p t a , c â n d în s t â n g a . Cu be-noclul se văd p a t r u sa te l i ţ i , p a t r u L u n i a le lu i Jup i t e r , cu lune te le pu­t e rn i ce şi pe, plăci le fotografice gă­seş t i opt sa te l i ţ i .

J u p i t e r îşi s c h i m b ă încet locul s ă u pe cer, căc i ab ia în 12 a n i îşi face el d r u m u l în j u r u l soa re lu i . I n v a r a a-ceas ta îl veţ i vedea m e r e u în conste­l a ţ i a Sco rp ionu lu i , u n a d in t r e cele m a l f rumoase conste la ţ i i , a că re i se ta p r i n c i p a l ă e An ta r e s . E o s tea roş ie de t o a t ă f rumuse ţ ea . L a d r e a p ­t a l u i A n t a r e s vedeţ i vre-o t re î stele d e s t u l de l u m i n o a s e aşeza te în for­m ă de a r c . S u b A n t a r e s se v ă d a l t e stele f o r m â n d cu a c e a s t a i a r ă ş i u n a rc . D a r a r c u l se c o n t i n u ă m a l In jos şi apo i i a r se r i d i că cu a l te stele. Cons te l a ţ i a Î n t r e a g ă n u se p o a t e obse rva î n s ă b ine de pe l a t i t ud in i l e n o a s t r e .

D a c ă p r iv i ţ i ce ru l p â n ă se î n t u n e ­că de tot , pe l a 10—.11 n o a p t e a , pr i ­vel i ş tea e m a l a d m i r a b i l ă , de oare-ce Calea l ap te lu i vi se va a r ă t a in t o a t ă s p l e n d o a r e a el. P r i n Scorp ionul t r e ­ce o r a m u r ă a eî, p r i n S ă g e t ă t o r u l o a l t ă r a m u r ă . S ă g e t ă t o r u l e f o rma t d in stele l u m i n o a s e , ce se af lă l a s t â n g a Sco rp ionu lu i . Aceste d o u ă r a m u r i se u r c ă In s u s şi se î m p r e u ­n ă . U r m ă r i ţ i m a l d e p a r t e Ca lea Lap te lu i , c a r e t r ece p r i n V u l t u r u l , Lebăda , Vizitiul, P e r s e u şi Car io-peia . Aceste r e g i u n i p r iv i te cu u n s i m p l u b inoclu s u n t a d m i r a b i l e . Veţ i g ă s i descr ierea aces tor cons te la ţ i i In „Ce e cerul" , sc r i e re pe c a r e a m t r a d u s - o d u p ă F l a m m a r i o n şi d i n c a r e î ncepă to r i i pot s ă afle m u l t e l u c r u r i i n t e r e s a n t e .

Veţ i vedea î n u r m ă ce u ş o r poa te eft înve ţe c ineva n u m e l e stelelor p r inc ipa l e .

D i n t r e p lane te , în l u n a aceas ta , V e n u s n u poa te fi v ă z u t ă , Mar t e de msemenea, S a t u r n m a l t â r z iu , pe l a s f â r ş i t u l l u î I u n i e şi a t u n c i d o a r p r e a p u ţ i n , d i m i n e a ţ a . N u m a i J u p i ­t e r t r o n e a z ă m â n d r u pe cer. As t ro­n o m i i s u n t I n s ă c a m s u p ă r a t ! d i n c a u z a pozi ţ iune l lu i ne favorab i le , căc i e p r e a m u l t l a or izont . D a r n u ­m a i a s t r o n o m i i d in emis fe ru l n o r d sutnt s u p ă r a ţ i , căci p e n t r u cei d i n e-

mis fe ru l sud, J u p i t e r a r e anu l a-ces ta o pozi ţ iunc foarte favorabi lă .

ş i m a l e o s u p ă r a r e : t i m p u l ur.»t. Vara, aceas t a s e a m ă n ă perfect (.-u t e a din 1901, a m â n d o u ă co inc idând cu m i n i m u l ac t iv i t a t e ! so lare . ' când' petele so la re s u n t foarte , r a re .

Victor Anest in

• 19 ' - - . '

S O V E J A — Scrisa în limba franceza —

de Л 1 . R u s s o

i Martie. — I a ţ ă - m ă d a r p u s la Înch i soa re şi s ingur . T e m n i c e r u l . m e u a po rn i t azî la laşi . . . Am r ă m a s d a r s ingur . . . ad ică secves l ra t în t r ' o vizu­ină f ă r ă orizont, u n d o soare le ab ia p ă t r u n d e în s i lă p r i n t r e niş te b raz i s târci ţ i . . . V â n t u l ş u e r ă t oa t ă z iua; o-m ă t u l a c o p e r ă cu u n g iu lg iu în t r i s ­t a t coas te le a p r i g e a le m u n ţ i l o r ; oa­m e n i i u m b l ă ac i acoper i ţ i cu nişte ves tmin te s ă lba t i c e de piei de oaie : a r p u t e a c rede c i n e v a că m ă aflu în Siber ia şi cu a t â t m a l mul t in Si­ber ia , cu câ t s u n t a ic î pe t eme iu l u-ne î legî care n u a r c fi inţă. . . D a r ce să zic ! Nici p a r t e a m e a n u e t o c m a i de l epăda t , căci i a t ă - m ă cu p u ţ i n ă che l t u i a l ă p r e s c h i m b a t în jertfă p<> liică;... su fe r ind l ipsur i , bântu i t de exil şi de a r b i t r a r , c ine m ă va p n t . a oa r e opri de a m ă declara , un om

m a r e p r igon i t ?... De n ' a r ti pi lda c a m p r ime jd ioasă , eu n'a.şî avea alta de câ t a r â d e de aceste împre ju ră r i . . . . ş i d a c ă n u m i - a r lipsi car i i l e , dc n ' a ş î fi p u s la poporea lă , d a c ă aş i avea cu m i n e s t r a i e şi rufe, însfârş i t dacă n u m i - a r fi a ş a de u r â t . şi aşi m a l p u t e a să v ă d câ t eoda t ă vre-o Пдчга cunoscu t ă , apoi , z ă u . . n u şt iu dc n v . ş fi aicî tot a ş a b ine ca şi în l.işî...

Ne a v â n d ce s ă fac, imî frământ, capul cu g â n d u r i dc tot. felul, >̂i in­t r e t oa t e aces te c u g e t ă r \ . roşii , verzi şi î m p e s t r i ţ a t e punc tu l m e u .de ple­ca re , c ă l ă t o r i a şi sos i rea mea aici m i se ivesc ca n i ş te v i sur i ; sp r e ;i \.\ r i s ip i şi a p u t e a do rmi , t r a g la tu­t u n , n u ca u n T u r c . ci ca p a t r u , căcî negreş i t în s t a r e a de exilat omul a r e drep t de a-şî che l tu i pu te r i l e în fu­m u r i . C â n d în să nici fumul , nici ciu­bucu l n u pot s ă - m î m a l a l ine u r â t u l , a t u n c i cat po fereas t ră şi ochii meî se a ţ in tesc pe o b i se r i cu ţă umi l i t ă , c a r e de d o u ă s u t e de an i . dc când o Î n ă l ţ a t ă , a v ă z u t m u l t e şi c a r e şi orî şi azi a s t a t fa ţă l a câ te o Î n m o r m â n ­tare . . . er î u n unchiaş l . . . azi u n copil!.. V i a ţ a ş i bă t râneţe le , . . . n ă d e j d e a şi d e s g u s t u l !.. u n u i a - I z â m b e a vi i torul , c u m zic poeţi i , ce lă la l t t r ecuse p r in t o a t e nevoile,... şi ce nevoi !.. a le să­r a c u l u i . S ă r m a n i t r u f a ş i ce s u n t e m ! Noi c r e d e m că v o m t r ă i în veci,... în­c h i p u i m p l a n u r i nemărg in i t e . . . . c re­dem că v o m face sgomot pe lume; . , şi apo i o l o p a t ă de p ă m â n t acope re tot ce a m fost ş i s 'a m â n t u i t ! N i c i o d a t ă n ' a m p u t u t să -mî des luşesc l ă m u r i t aces te d o u ă cuvinte : moarte şi nemi­éire.

P o a t e că v e c i n ă t a t e a acestoî vechi b i se r icu ţe şi acele d o u ă î n m o r m â n ­t ă r i a u r ă s p â n d i t o a ş a m a r e l iniş te î n cuge tă r i l e mele,.. . n i c i o m â h n i r e , n i c i u n r ă c n e t de m â n i e , n ic i o t ân­gu i r e n ' a u t r e c u t î n c ă p r in buzele mele. T e m n i c e r u l m e u a p leca t c i l iar a c u m a ; el e r a o m â n g â e r e m a r e pen­t r u m i n e ; î m i povestea mereu la b a s m e î n felul Halimalei şi f ie-care din poves t i r i le sa le , a d u n a t e în m u l t Î n c u r c a t a s a v i a ţ ă , c u p r i n d e a ac -s iome d i n m o r a l a or ien ta l i lo r . I n z iua d i n t â i , c a n d n e - a m v ă z u t , el t r ă g â n d d in c iubuc îmi zice î n c h i p de m â n g â e r e : „Nu t e m â h n i , t o a t e „aces tea vor t rece , s u p ă r a r e a n u este „de n ic i u n folos ;... l a astfel de îm-„ p r e j u r ă r î t r e b u e s ă faci ce-I face „ca să te u i t e lumea; . . . c â n d cu Zo-„vera, u n t u r c b ă n u i t c u m că avu* „sese a m e s t e c a t cu r f i svră t i tor i l fu* „Şese s u r g h i u n i t pe ţ ă r m u r i ! Asiei „mici . Tre î an î se p e t r e c u r ă şi bietul „ tu rc to t a ş t e p t a să-î vie ş t i re că,

Luni, ^ 5 iunie I 9 l2 . UNIVERSUL LITERAR So.- ^О. — ;j.

Solemnitatea punere! pietrei fundamentale a Muzeului National

J o s : A. S . R . P r i n c i p e l e F e r d i n a n d , p u n â n d p i a t r a f u n d a ­m e n t a l s t .

„s 'a mazi l i t Viz'irul, d u ş m a n u l lu î . „da r , — cu to tu l î m p o t r i v a obiceiu­l u i Su l t an i lo r , — Vizirul s t a pe loc „în s lu jba lu î şi t u r u c u l se r ă s p â n d e a „cu firea. In sfârş i t , rude le a c e s t u i a „p r in deosebi te une l t i r i , a j u n s e r ă „ p â n ă la Vizirul şi-î d a r ă o j a l b ă ru -„gându-1 să->l er te pe o s â n d i t u l şi să-I „dea d r u m u l a se î n a p o i a a c a s ă . Mo-„ h a m e d să t r ă i a s c ă ! zise v iz i ru l , ce ? „ n ' a m a l m u r i t cân i le ace la ? î n d a t ă „să m e a r g ă să-I t a e capu l . L a t u r c i . „unde-I v o r b a acolo-I şi fapta . . . P e s ­â t* t r e i zile I n s ă v iz i ru l fu maz i l i t şi „ a l t u l veni în locul s ă u . E I ? spu-„ne -ml a c u m a , r u g u - t e , n u • m a î „ b i n e să-ş î c a u t e o m u l s i n g u r m a n ­i e r e ?..."

N ' a m de fel ce face; s ă m ă pre -u m b l u n u pot , căc i p r e a a v r e m e a rea. . . s i ngu re l e -mî pe t r ece r i s u n t de a t r a g e t u t u n , de a m â n c a m u l t şl m a l cu s e a m ă de a d o r m i ; d a r v a l ! i se u r ă ş t e o m u l u i şi cu s o m n u l . M ă b u c u r c ' am p u t u t fu ra u n petite de h â r t i e de la aces t o m de t r e a b ă , c a r e m ă păzeş te a ic i şi c ' am găs i t şi » p a n ă pe ca r e î m i l ipseş te î n s ă u n b r i ceag , sp re a o m a l s u b ţ i a ; cu d â n -sele-mî m a l pe t rec v r e m e a p u i n d n e g r u pe a lb . De şi n u m i - a r l ips i subiec te de descr ie re , voiu s p u n e î n s ă î m p r e j u r a r e a c a r e m ' a a d u s aci . Nu ţ t i t i ce p o r n i r e î m p i n g e în veci pe o m c ă t r e p ă s u l său; . . . o a r e este á-• e a s t a sp re a-şî a d u c e sieşi m â n -g â e r î ? — N u - m î v ine a crede.. . F i -v a d a r sp re a-şî a t r a g e l u a r e a a m i n ­te a ce lor la l ţ i şi a-î î n d e m n a eă te b a g e în s e a m ă , să - ţ i p r i n d ă m i l a • a ü s ă te l a u d e ?... p a r e c 'aş î c rede a c e a s t a m a l b ine , m a l a les c â n d m ă g â n d e s c l a d r u m u l de z ă d ă r n i c i e şi de t ru f i e ce zace î n f u n d u l i n i m i i or i ­c ă r u i om, ş i m a l cu s e a m ă a o a m e ­n i l o r ca r i , s p r e r ă u s a ü b ine , s u n t c ă z u ţ i l a b o a l a c o n d e i u l u i . . . De a-l e e a n u pot c rede că cel de s e a m a mea , a u scr i s v r e o d a t ă î n t â m p l ă r i l e lo r f ă r ă de u n in t e r e s cu t o t u l per ­s o n a l . N u voiu î n s ă s ă a d u c p i lde

politice... de ve rme ce a r fi de f â s a a m e s t e c a pol i t ica î n t r ' o t r e a b ă ca a-ea s t a ; a p o i c ine voeşte s ă c u n o a s ­că pr ic ini le , î m p r e j u r ă r i l e şl u r m ă ­r i le u n o r a s e m e n e a t r e b u r i , n ' a r e de câ t a citi cele ce s ' au pe t r ecu t cu Mi­r a b e a u şi vor c u n o a ş t e d in t r ' a ce l ea toa te p ă r e r i l e mele în a s e m e n e a m a ­ter ie .

S ' apuc d a r l uc ru r i l e ce m ă pr ivesc pe m i n e d* l a c ă p ă t â i u l lor :

L a 25 a l e lune i luî F e b r u á r é s 'a j u c a t p e n t r u Î n t â i a o a r ă : Provin­cialul de la teatrul Naţional. S a l a e r a pl ină. . . a p l a u d ă r i d in toa te pâ r ­tiile; n u m a i a u t o r u l n u ap lauda . . . m a î î n t â i u de modest ie , apo i f i indcă n u e r a m u l ţ u m i t n ic i de bucaltă, n ic î m a l a les de ac to r i , c a r i cel m a î т и Щ n u - ş î c u n o ş t e a u ro lu r i l e , şi î n s fâ rş i t n ic i de c e n z u r ă c a r e ş te r sese a p r o p e a treia! p a r t e d in b u c a t ă .

Subiecul , d a c ă voi t ! să- l ş t i ţ i , e r a n u m a i o s c e n ă de h a i d u c i moldo­veni , cu Î m b r ă c ă m i n t e a şi g r a i u l lor , c a r i l a sfâş i t se u c i d e a u to ţ i ; a u t o r u l vo ia s ă facă o e p i g r a m ă în c o n t r a d r a m e l o r ce atl copleşi t sce­n a , d a r epjijgrama avea î n s ă ş i să se s ch imbe în d r a m ă a d e v ă r a t ă , p re ­c u m ve t ! vedea, n u p e n t r u specta­tor i , ci p e n t r u eroî şi a u t o r . A c e a s t a va fi, cred, î n t â i a o a r ă c â n d acei ac ­t o r i se vor îi ident i f icat a ş a de b ine cu eroi i ce î n f ă ţ i ş au .

26 Februarie. — P r i m e s c d imi ­n e a ţ a v iz i ta d i r e c t o r u l u i t ea t ru lu i . . . ; m a î î n t â i u m ă felicită a s u p r a succe­se lor dobând i t e în s e a r a a j u n u l u i ; . . . ÎI r ă s p u n d că el n u p r icepe n i m i c a d in a le t e a t r u l u i şi c ă v i i t o a r e a m e a b u c a t ă n u v a fi de s i g u r j u c a t ă î n p r ă v ă l i a lu î de pehlivani. Z i c â n d a-ees tea î m i d a ü pe g â t ca feaua , i a r d. d i rec tor cu p o r u n c ă de l a m i n i s t r u c ă t r e d â n s u l , m ă r o a g ă să- l împru­mut c u bucata. N u v ă d n ic i o g reu ­t a t e î n t r ' a c e a s t a ; ştiu că b u c a t a e c e n z u r a t ă , ş t iu i a r ă ş i că ac to r i i a u l ă s a t pe d in a f a r ă j u m ă t a t e d in ceea ce a r ă m a s neş t e r s de cenzu ră , im­

p u s ă s a d p r imi t ă , n u m a i p o a t e fi r ă s p u n d e r e p e n t r u a u t o r . Dau dan b u c a t a şi es d in a e s ă f ă ră a m a l g â n d i la a ceas t a .

L a 11 j u m c e a s u r i m ă În torc ca s ă m ă cu lc ; aflu că d. Aga m a r fi c ă u t a t ş i că m ă pofteşte a t rece pe l a d-lul . P e t r e c u s e m s e a r a vorbind de sp re poezie şi l i t e r a t u r ă , p r e c u m r a r e or î se pe t rece tn f rumoase le a-d u n ă r î a le f rumoase i n o a s t r e cap i ­ta le , şi d a ü pes te o inv i t a ţ i e de la Aga; c o n t r a s t u l e r a c iudat ; . . . d a r fie !... I n t r u în t r ă s u r ă şi m ă d u c l a d. Aga , de ş i nu ş t i a m s ă fi a v u t vre-o d a r a v e r ă cu p r i s t av i î Agiel... Nu-1 găsesc î n s ă a c a s ă . . . d a r cre­z â n d că poa te s ă fie z i u a d-lul Aga, l a s s lu j i t o ru lu i u n b i le t de viztă , zi-c â n d u - m î c ă poa t* s ă p r i n z ă b ine şi m ă În to rc a c a s ă . . . Vre-o c â ţ i v a p r ie ­t e n i m ă aş tepta i ) cu o p a r t i d ă d e ş a h . Abia î ncepusem p a r t i d a , c â n d d e o d a t ă i n t r ă pe uşe Aga . . . S lu jba­ş i lor S t a t u l u i li se cade a li se face o a r e c a r e c in s t i r i . . . s l u g a a d u c e ciu­buce , du lce ţe ; . . . eu j u c a m m e r e u î n a i n t e ; n u se î n t â m p l ă n ic i şah, n ic i mal: p a r t i d a se s fârş i p r i n t r ' u n craiu despuiat. Ne s c u l ă m ; A g a m ă i a de m â n ă şi m ă pofteşte a m e r g e cu dânsu-1 p â n ă l a m i n i s t r u , sp r e a d a oa re -ca r î des luş i r i . Eu n u c u n o s c p e m i n i s t r u ; d a r de v r e m e ce voeşte a fi l u m i n a t , eu II s u n t la p o r u n c i ; de aceea î n d a t ă Îm i i a u p ă l ă r i a , m â n u ş i l e şi b i c iuşca . T o a t ă a d u n a ­r e a l u a a m i n t e l a no i ; c u r i o z i t a t e a s t a z u g r ă v i t ă pe t o a t e obraze le , i a r eu p l e c â n d p o r u n c e s c In g u r a m a r e s ă p u n ă m a s a p e n t r u c i n ă . E r a m vesel c a o c iocâr l ie : — „Ruso , î m i zise n u p r i e ten , a p u c â n d u - m ă de m â n e c a h a i n e i , fiî c u m i n t e , f ă r ă de a te înjosi , fiî ţ e a p ă n şi n u z v ă p ă i a t . Ş t i i c ă ex t r emi t ă ţ i l e se isbesc în c a p ; n u t r e b u e o m u l s ă fie n ic i î n f u m u ­ra t , n ic i s l u g a r n i c " . — „Lasă - t e pe m i n e , îi r ă s p u n d ; ş t iu eu s e a m a ; d a c ă v a fi v o r b a despre b u c a t a m e a . e î

n u es din aceas t ă d i lemă : orî est« cenzură or i n u es te" !•" .

Mă s u i ! cu Aga în t r ă s u r a Iui > ti a i ă p u n e la d r a p t a , d r ă g u ţ u l 1 Nu-n fj a d u c a m i n t e vorbele fără şir c e - a r . ' s c h i m b a t cu Aga ; e r a m depa r t e , foar te d e p a r t e de ceea ce mi se p re ­g ă t e a şi m a l a les de locul de u n d e a v e a m a scr ie a c e a s t a ; nu ştiu. să-l fi z ă r i t v r eoda t ă pe vre-o h a r t ă geo­gra f ică -

(Va u r m a )

Ilustraţia noastră colorai» Groaznica moarte a locot. aviator

George Caranda O groaznică nenoroc i re s'a i m à u u

plat Miercuri d iminea ţa pe câmpul de avia ţ iune de la Cotrocenî .

Locotenentul George Caranda d m reg . 13 Stela n eel Mare , care iace.i par te din a doua serie de elevi avia­tori , făcând mai mul le sborur i . la nu m o m e n t dat , fiind la o huUţime de 100 met r i , aeroplanul s'a r e s lu rna i .

La o distanţă de 10 metri de p ă ­m â n t , nefericitul locoteneni voi să sară , dar s'a împiedecat de l emnăr i a apara tu lu i , astfel că motorul şi toată greutatea măşine i a căzut peste el zdrobindu-1 în chip îngrozitor .

Corpul nefericitului locotenent , p r i ­m a vict imă a aviaţ iuneî din R o m â n i a , a fost t ranspor ta t la laşî şi î ng ropa t acolo cu mar i onorur i .

Locot . Caranda s'a născut la 1884 în Iaş i . La 1906 a intrat în şcoala mi l i ta ră , eşind eub-locotenenl lă 1908. La 10 Mai a. c. a fost avansat loco­t enen t .

e. — N o . 2 6 . U N I V E R S U L L I T E R A R L u n î , 25 I u n i e , П Л 2 .

TATA. SERGIU — Am I Î D O I T T Q b S T O I —

U R M A R E —

P ă r i n t e l e Se rg iu , î a t i m p u l aces t a t r ă i m a î m u l t e s ă p t ă m â n i eu u n Bingur g â n d , c a r e mi-1 p ă r ă s e a : făcea, b ine s ă s e s u p u n ă s i t ua ţ i e i î n ca r e ei m a î p u ţ i n d e câ t archiman­drite} s i s t a r e ţ u l s e pusese ? Aceas t a î n c e p u s e d e l a v i n d e c a r e a u n u i b ă ­i a t d e patruspresece a n i , ş i de a-t u n c t , fiecare t u n ă . fiecase s ă p t ă m â ­n ă , fiecare zi, S e r g i u s i m ţ e a că v i a ­ţ a toi i n t e r i o a r ă se d i s t r u g e a ş i s e Înlocuia, p r i n v i a ţ a ex te r ioa ră .

E r a e a ş i e u m T a r i i î n t o r s p e 'dos. Serg iu , vedea c ă el es te u n m i j ­loc de a a t r a g e I a m ă n ă s t i r e vizi ta­t o r i i şi b inefăcă tor i i , ş i p e n t r u a -c e a s t a au to r i t ă ţ i l e m o n a c a l e î l p u ­s e r ă în n i ş t e cond i ţ iun l , î n c a r e e l p u t e a fi de cel m a î m a r e folos. D e p i ldă , nu- î m a i l ă s a u pos ib i l i t a tea d e a m u n c i . I se d a to t ce-I p u t e a u necesa r , ş i î n s c h i m b i-se c e r ea s ă n u refuze b i n e c u v â n t a r e a s a persoa­n e l o r c a r î v e n e a u a-1 vizi ta . Ca. s ă nu -1 incomodeze c â t u ş i d e p u ţ i n , s e fixase o zi to c a r e ргіиаеа, I s e pu ­sese l a dispoziţie- o s a l ă p e n t r u b ă r ­b a ţ i de c a r e î l d e s p a r t e * o b a r i e r ă , c a astfel s ă n u fie î m b r â a e i t de vizi­t a t o r i i c a r î n ă v ă l e a u î n sp re el, ş i d e aco lo p u t e a b inecuvânta , p e cel c a r î veneau .

P e m ă s u r ă ee t r ă i a a c e a s t ă v ia ţ ă , s i m ţ e a că i n t e r io ru l devenea exte­r io r , că în el seca i s v o r u l a p e i v ie -ţeî, şi că aceea ee făcea, o făcea d i n ce î n ce m a i m u l t p e n t r u o a m e n i , i a r n u p e n t r u D-zeu. F ă c e a u n ju ­r ă m â n t , b i n e c u v â n t a viz i ta tor i i , se r u g a p e n t r u bo lnav i , d a s f a t u r i l a l u m e a s u p r a direcţ ie i vieţeî lor , a u ­zea m u l ţ u m i r i l e a c e l o r a c ă r o r a le venise î n a ju tor , fie p r in v indeca re , d u p ă c u m i se a f i rma , fie p r i n cu­vinte , n u p u t e a să n u se b u c u r e , n u p u t e a s ă n u cugete la consecinţe­l e ac te lor lu i , a in f luenţe i s a l e a s u ­p r a oamen i lo r . Se g â n d e a că el e r a o f l acă ră a r a ă t o a r e ş i cu câ t se g â n ­d e a m a l m u l t I a a s t a , cu a t â t m a i m u H s i m ţ e a că s lăbea , că s e s t in­g e a l u m i n a d u m n e i e i a s e ă a adevă­r u l u i , c a r e a r d e a î n el. „Din ceea ee fac, câ t este p e n t r u D-aeu şi câ t pen­t r u o a m e n i ? l î n t r e b a r e a a c e a s t a îl f r ă m â n t a ne înce ta t , şi n ic i o d a t ă n u pu tea , s a u n u se h o t ă r a a r ă s p u n d e . S i m ţ e a în fundu l suf le tu lu i lu i cu d iavo lu l în locuise t o a t a ac t iv i t a t ea lu i p e n t r u D-zeu, p r i n ac t iv i t a tea s a n e u t r u o a m e n i . O s i m ţ e a , p e n t r u că tot a ş a de g reu îî fusese î n a i n t e á se smulge s i n g u r ă t a t e ! luî , p r e c u m azî a ceas t ă s i g u r ă t a t e i i a p a s ă . V â n ă ­tori i îl oboseau , d a r î n a d â n c u l su­fletului s ău , e r a fericit a-I p r imi , ş i s e b u c u r a de l aude le cu c a r e îl în­con ju rau . L a u n m o m e n t , h o t ă r â s e s ă plece, să d i spa ră . Chibzuise a-proap-e tot p e n t r u a s t a . Iş î p r egă t i ­se o c ă m a ş ă ţ ă r ă n e a s c ă , u n pa l ton , u n ca f t an şi è căc iu la . Acelora car î î n t r e b a s e r ă Io spusese că luc ru r i l e a s t e a îl t r e b u i a u ; şi le p t t s t r a î n chi l ia Iui, c u g e t â n d c u m să se Îmbrace , să-ş î t a i e p ă r u l şi s ă plece. Ma î i n t â î avea s ă i a t r e n u l , s ă facă cele t r e i su te de vers te , şi a p o î o v a l u a pe jos, ce r ş ind d i n sa t în sa t . î n t r e b ă pe u n so lda t b ă t r â n , c u m se cerşeşte , ce se d ă , ş i u n d e îl p u t e a l ă sa s ă ipetrcacă n o a p t e a . So lda tu l ІГ spusese u n d e şi l a ce epocă se mi -fuîa m a î lezne, şi u n d e p u t e a fi p r i ­m i t m a l bine, pe s t e noap te . Aşa voi să facă pă ru i t e l e Se rg iu . î n t r ' o n o a p ­te se. ş i î m b r ă c ă , p r e g ă t i n d u - s e de p lacare . D a r n u ş t i a ce e m a î b ine : să plece s a u să s tea. Maî î n t â i e ra n e h o t ă r â t , apoi n e h o i ă r â r e a t recu . Se ob i şnu i şi se s u p u s e d iavolu lu i . S i n g u r c o s t u m u l de ţ ă r a n îî a m i n ­tea aces te s e n t i m e n t e şi g â n d u r i .

N u m ă r u l o a m e n i l o r c a r i v e n e a u să-1 vadă , c reş tea d in zi în zi şi din ce în ce m a l pu ţ in , îî r ă m â n e a , t i m p p e n t i u a se î n t ă r i rot-re.lmenle ş i a

f u g i Câte odată. î ţ î zicea că deveni­s e l a lei c u u n loc , u n d e a l t ă d a t ă e r a u n isvor : „Un p u r i a ş de a p ă v ie c u r g e a u ş o r d i n m i n e , e r a a d e ­v ă r a t a v i a ţ ă , c â n d m ă i sp i t ea : ( î ş i a d u c e a azota te î n t o t d e a u n a , c u en­t u z i a s m de n o a p t e a aceea, ş i d e a-ceea c a r i a z i e r a m a i c a A g n e s ) . E a g u s t a s e acea a p ă l impede , d a r de a-t u n c î a p a n u a v e a v r e m e să c u r g ă , c&ct înse ta ţ i î ѵепеай ş i se î m b r â n ­c e a u e a s ă ia. Ş i ö t u r b u r a s e r ă , r ă ­m ă s e s e n u m a î n o r o i ö . Aşa c u g e t a el î n r a r e l e m o m e n t e d e l in iş te . D a r s t a r e a lu î o r d i n a r ă e r a obosea la ş i î n d u i o ş a r e a de s ine , d in c a u z a aces ­tei oboseli .

E r a î n p r i m ă v a r ă , î n a j u n u l I fu­sai i i lor. P ă r i n t e l e S e r g i u se a f l a î a ce lu l a lu î , ha c a p e l ă . E r a a t â t a l ume , câ t ţ i n e a cape la , v re -o douăzec i de p e r s o a n e . .Nu e r a u de e â t d-ni í şi n e g u s t o r i boga ţ i . P ă r i n t e l e Se rg iu l ă s ă s ă i n t r e t o a t ă l u m e a , d a r a lege­r e a s e făcea de c ă t r e c ă l u g ă r u l a t a ­şa t p e r s o a n e i Iu l , ş i e a r e de l a m ă ­n ă s t i r e i s e t r i m i t e a î n f iecare a i l a ch inov ia I u l O m u l ţ i m e , d e a p r o a p e optsee î d e persoane-, m a i c u s e a m ă femei, a ş t e p t a u a f a r ă e ş i r ea p ă r i n t e ­l u i S é r g i u ş i b i n e c u v â n t a r e a lu î . P ă ­r i n t e l e Se rg i u s lu jea . C â n d eşi, c â n ­t â n d g lo r i a p redeceso ru lu i s ău , se c l ă t i nă şi a r fi căzu t dacă u n ne ­g u s t o r ş i u n c ă l u g ă r c a r i e r a u l a spa te le lu i , n u l ' a r i i sp r i j in i t .

— Ce aï , t a t ă Serg iu ? S c u m p e t a t ă ! A D o a m n e ! se auz i u n g l a s de femee. E a lb ca v a r u l .

P ă r i n t e l e Serg iu î n s ă îşî reveni n u m a i de cât , şi de şi foar te ga lben , de te la o p a r t e pe n e g u s t o r şi înce­p u a c â n t a . P ă r i n t e l e Se rap ion , dia­conul şi o femee, Sofia I v a n o v n a , c a r e t r ă i a m e r e u a p r o a p e de ch ino­vie şi c a r e îng r i j ea de p ă r i n t e l e Ser­giu, î l r u g a r ă a înee ta s tu jba .

— Nu e n imic , n imic , zise pă r in t e ­le Se rg iu a b i a z â m b i n d s u b m u s t a ­ţ ă şi fă ră a î n t r e r u p e s lu jba . „Aşa fac s f in ţ i i " se g â n d e a el.

— Sfân tu 1 î nge r a i l u î D-zeu ! auz i el p r o n u n ţ â n d î n ace l a ş i t i m p ia spa te le lu i , pe Sofia I v a n o v n a şi p e n e g u s o r u l care- l spr i j in ise Ï

N e a s c u l t â n d de cuvin te le lor, u r ­m ă s lujba . Din n o u se î m b r â n c i r ă cu toţ i i p r in co r idoare şi i n t r a r ă în b iser icu ţă , şi acolo pă r in t e l e Se rg i u s î î l rş i vecernia . C u m sfâ rş i s lu jba , p ă r i n t e l e Serg iu d u p ă ce binecu­v â n t a p e cel c a r t m a l e r a u acolo veni ş i s e aşeză pé o b a n c ă , s u b u n u l m c a r e se g ă s e a a p r o a p e de i n t r a ­r e a peştereî . Vrea să şe od ihnească , s ă r e s p i r e a e r u l c u r a t : s i m ţ e a că a r e nevoe, d a r ab i a eşise, că mu l ţ i ­m e a se repezi în s p r e el, c e r ându- i b i n e c u v â n t a r e a , a j u t o r şi sfat. E r a u că lă to r i , ea r î u m b l a u ne înce t a t de l a u n loe s fânt l a a l tu l , de la u n s fân t la a l tu l , şi c a r î se î n d u i o ş a u î n t o t d e a u n a în fa ţa o r i c ă r u i toc sfinţi t , în fa ţa or i c ă r u i s fân t . P ă ­r i n t e l e Serg iu c u n o ş t e a aces t t ip , ar t i f ic ia l , c ă l u g ă r u l rel igios . E r a u ceî m a i m u l ţ i so lda ţ i în r e t r a g e r e , de s v ă ţ a ţ î dte v i a t a s e d e n t a r ă , ba-t r a n l nenoroc i ţ i , c a r î a p r o a p e to ţ i b e a u şi ce rşeau de ia o m ă n ă s t i r e la a l t a n u m a i ea să se h r ă n e a s c ă . E -r a ü şi ţ ă r a n i şi ţ ă r a n c e , cu cerer i egoiste d e v i n d e c a r e : c ă s ă t o r i a vre­u n e i fete, î nch i r i e r ea vre -une i p r ă ­văl i i , c u m p ă r a r e a v r e - u n u l p ă ­m â n t . P ă r i n t e î e S e r g i u - c u n o ş t e a toa t e aces tea ite m u l t şi nu ' l in te re­s a u . Ş t i a că n u a r e de af lat c ine ş t ie ce n o u t a t e de l a t o a t ă a c e a s t ă m u l ­ţ ime, d a r ÎI p l ă c e a să-I v a d ă pe to ţ i că a u nevoe de b i n e c u v â n t a r e a luî . I a t ă dece, îî p l ăcea t o a t ă m u l ţ i m e a acea, cu toa te că e r a r u p t de obo­seală . P ă r i n t e l e S e r a p i o n începu a-î goni , spunânc!u-!e că p ă r i n t e l e Ser­g i u era obosit. Dai- p ă r i n t e l e Serg iu amint indu-şT de cuvinte le clin E v a n ­

ghel ie : „Lăsa l î copii să vie l a mi­n e " şi î n d u i o ş a t de această, a m i n t i ­re , p o r u n c i a-î l ă s a în p a c e . Se scu­lă, se a p r o p i a de b a r i e r a l â n g ă c a r î se g r ă m ă d e a m u l ţ i m e a şi î n c e p u a-t b lagos lovi şi a r ă s p u n d e î n t r e b ă r i ­l o r lor, cu o voce d u l c e ş i b l â n d ă . Deşi avea t o a t ă d o r i n ţ a a-î p r i m i p e . to ţ i , î l fu î n s ă c u n e p u t i n ţ ă . Din n o u ochi i î se î m p ă i e n j e n i r ă , s i m ţ i c ă t o t sânge le i se u r c a la c a p , î n ­g ă l b e n i a p o i s e făcu roşu .

— D a , v a fi p e n t r u m â i n e , az ï n â m a î pot, a d a o g ă el, d â n d binecu­vântarea ' genera lă , ş i ap rop i imtu - s e de b a n c ă . N e g u s t o r u l II s p r i j i n i iar» şi-l aşeză jos.

— T a t ă l S c u m p e t a t ă ! n u ne l ă s a , f ă r ă t i n e s u n t e m p i e r d u ţ i ' s e a u z e a s t r i g â n d d in m u l ţ i m e .

D u p ă ce-l aşeză pe b a n c ă s u b u l œ n e g u s t o r u l î ncepu a face pe a g e n t u l de pol i ţ ie ş i s e î n d r e p t ă h o t ă r â t î a s p r e m u l ţ i m e p e n t r u a-î goni . L e s p u n e a înce t e a s ă nu-1 a u d ă pă­r in t e l e Serg iu , d a r c u u n t o n a s p r u : Aide, p leca ţ i t V a b i n e c u v â n t a t , a-с ш п ce m a î v re ţ i ? P e m â i n e , p e n t r u aal e des tu l , s 'a s f â r ş i i !

— T a t ă ! Aurncă -ne n u m a i o p r i ­v i r e Г l i se o b ă t r â n ă .

P ă r i n t e l e Serg iu , observând» c ă ne ­g u s t o r u l e p r e a a s p r u , zise o r u g ă ­c iune şi cu u n g l a s foa r te s l a b s p u s e să n u g o n e a s c ă p o p o r u l .

— Bine , b ine nu-I gonesc , r ă s p u n s e n e g u s t o r u l , î l r o g n u m a i . Ce e l B ' S Ö m i l ă de u n o m , n u se g â n d e s c de câ t l a eî ?

N e g u s t o r u l d e s f ă ş u r a m u l t xeî, căc i îi p l ă c e a o r d i n e a , şi-l p l ăcea s ă po to l ească p o p o r u l şi să-I guve rneze şi făcea t o a t e aces tea , m a l eu s e a m ă p e n t r u că avea nevoe de pă r in t e l e Serg iu .

E r a v ă d u v şi avea o s i n g u r ă f a t ă , b o l n a v ă , n e m ă r i t a t ă , şi o a d u s e s e l a p ă r i n t e l e Se rg iu , eu ace s t a s'o vin­dece. De do i a n i e r a fii-sa b o l n a v ă ; o c ă u t a s e , s ă r m a n u l n e g u s t o r des tu l , d a r ce fo los? Nu şt iu cine-I spusese de pă r in t e l e Serg iu , şi o a d u s e aci . D u p ă ce gon i to t poporu l , n e g u s t o r u l se a p r o p i a de pă r in t e l e Serg iu , şi fă­r ă m u l t a v o r b ă îi căzu l a g e n u n c h i şi cu g l a s t a r e îi zise :

— Sfinte pă r in t e , b i n e c u v â n e a -ză-mî fa ta bo lnavă , v indecă-o de b o a l a co a r e . î n d r ă z n e s c s ă r e c u r g ia s f in ţ ia t a . Toa te aces tea cuv in te zise cu u n t o n a ş a de precis , cu a t â ­t a s i g u r a n ţ ă , că p ă r i n t e l e Serg iu p ă ­t r u n s şi î ndu ioşa t , î l p o r u n c i s ă se r id ice şi să- i spue de ce e r a vorba . N e g u s t o r u l povest i că l a t a lu i , de douăzeci şi doi de a n i , se îmbo lnă ­vise în u r m a m o r ţ e l f u lge ră toa re a m a m e i sa le . N u scosese d e câ t u n : „Ah ! şi de a t u n c i e r a b o l n a v ă . O a-dusese d e p ă r t a r e o m i e p a t r u su t e de vers te ş i a ş t e p t a l a o s p ă t ă r i e po­r u n c a p ă r i n t e l u i ca s ă i-o a d u c ă . Pes te zi n u u m b l a , ce-I e r a frică de l u m i n ă , a ş a că DU eş ia de câ t după. s c ă p ă t a t u l soa re lu i .

— E s l a b ă r ă u ? î n t r e b ă p ă r i n t e l e Se rg iu .

— N u , n u e a ş a s labă , e des tu l de voinică , d a r e n e u r a s t e n i c ă , zic doc­tor i i . Dacă p ă r i n t e l e îm i po runceş t e s'o a d u c , a l e rg n u m a î de c â t Negu­s to ru l căzu din n o u i a g e n u n c h i , şi cu c a p u l î n t r e m â i n i , a ş t e p t a s ă va­d ă ce a r e s ă zică p ă r i n t e l e Serg iu . Aees ta îl p o r u n c i c a s ă se r id ice , a-poi oftă şi zise n e g u s t o r u l u i :

— Bine . Adu-mi-o * a s t ă - s e a r ă . Mă vo iu r u g a p e n t r u e a ; a c u m Insă s n u t obosit , — şi închise ochii . Du-te c ă t e c h e m eu.

Negus to ru l se d e p ă r t a î n vârful de­gete lor , ea s ă n u facă zgomot pe pie­t r i ş . P ă r i n t e l e Se rg iu r ă m a s e s in­g u r .

T o a t ă v i a ţ a p ă r i n t e l u i Se rg iu e r a n u m a i vizite şi slujbe. D a r z iua a-ceas t a fusese cu deosebire d u r e r o a s ă . D i m i n e a ţ a p r imi se u n f u n c ţ i o n a r s u s p u s , cu ca r e s e î n t r e ţ i n u s e m u l t ă v r e m e ; d u p ă aces ta , o c u c o a n ă cu fiu-său, u n t â n ă r profesor de la u n i ­vers i ta te , ш і necred inc ios pe ea r e m a -m ă - s a ca re c redea cu a r d o a r e s i c a r »

v e n e r a pe pă r in t e l e Serg iu , i-1 adu ­sese , rugâi tf lu- l sä vorbescă cu el. întrevederea fusese penibilă. Tâ­nărul, b i ne Înţeles o u avea chef să d i s c u t e c u călugărul , asa că nu-1 contrazicea întru n i m i c . * P ă ­rintele Sergiu vedea Insă că t â n ă r u l n u credea, şi c u toate astea, sc s im­ţea foarte b ine ş i foarte liniştit. P ă ­rintele Sergiu fşi amintea eu c iudă de acea convorbire.

— Vrei s& iei ceva. ta tă ? î l întrebă p a r a c l i s e r u l .

—Da, adu-ral eeva. Paracl iserul intra în coliba con­

struită la zece paş i de peşteră ş i pă­rintele Sergiu r ă m a s e s ingur . De multă vreme n u m a l trăia el s i n g u r . D e mul te ori i s e spusese să nu-ş i prăpădească sănătate , şi-l se da m â n ­care uşoară dar hrănitoare. M â n c a puţ in d a r mul t m a i muR c a î na in t e , ş i m â n c a cu puţină poftă, n u ca m a i î n a i n t e cu desgus t , ş l e u conş t i in ţ ă de păcat . A ş a făcu şi acum, luă pu­ţ ină p â i n e aibă ş i bău o ceaşcă de c e a i

Paracliserul s e d e p ă r t a , ş i el r ă ­m a s e s ingur p e b a n c a de sub u lm . Era o seară de Mai, sp lendidă ; o pri­vighetoare aproape, ciripea s co ţ ând triluri uimitoare. In depărtare, po ţărm, s e auzeau c â n t e c o e l u c r ă t o r i l o r carî, probabil s e întorceau dc la muncă . Soarele s e cu lca pe după pă-dure, ünprastiindu-s-t razele frânt? printre frunzişurile înverzite.

Toată partea aceea era verde des ebis , cealaltă era m a i Întunecată Cărăbuşii sburau ş i lovindu-se de arbori, cădeau.

D u p ă c e m â n c a , părintele Sergiu , începu a se ragă pentru el : „Doam » e Isusc Christ oase, tiu! lui D-zeu fie-ţl mi lă dte not". Apoi, recită u n psa lm, şi de- o d a t ă in mijlocul psal­mului o v r ab i e , sburattd dintr ' un tu fiş, p e pământ , sc apropie de el, şi să l tând , a p o i speriată du ceva, sbură

Recită o ragteîuni- !n c a r e vorbea de r e n u n ţ a r e a luî de l u m e , şi o reci­t ă repede, ea să t r i m i t ă în s fârş i t du p ă n e g u s t o r ş i ftica-sa b o l n a v ă . II i n t e r e s a a c e a s t ă bo lnavă , ft interes.-j (pentru că e r a o d i s t rac ţ ie , îl în teresu şi p e n t r u că t a t ă l şi fa ta ÎI p r iveau ca pe u n s fân t , a c ă r u i r u g ă c i u n e e î ndep l in i t ă . Deşi n e g a a c e a s t a , t o tuş i în f undu l suf le tu lu i , se c redea şi el a ş a . Dese or i , se m i r a , c u m el, un K a s s a t z k y , devenise u n astfel de re ­l igios e x t r a o r d i n a r , u n t r a u m a t u r g , d a r nu m a l Î n c ă p e a n ic i o îndo ia lă , e r a a şa , ş i n u p u t e a s ă n u c r e a d ă în m i n u n i l e pe c a r i le vedea şi el sin­g u r , î n c e â n d c u copi lul cel bolnav, pe c a r i i-1 a d u s e s e cel d in t â iu , p â n ă Ia cel d in u r m ă ; o b ia tă b ă t r â n ă r e c ă p ă t â n d u - ş l vederea , d a t o r i t ă r u ­g ă c i u n i l o r l u i . P e n t r u aces t c u v â n t , îl i n t e r e s a şi fa ta n e g u ţ ă t o r u l u i , e r a o n o u ă p e r s o a n ă c a r e a v e a c r e d i n ţ ă î n el, şi p r i n ea p u t e a s ă conf i rme p u t e r e a lu i de v i n d e c a r e ş i g lo r i a l u i . „Viu de d e p a r t e , se scr ie p r in zi­a r e ; î m p ă r a t u l ştie, s u n t c u n o s c u t în E u r o p a ! " se g â n d e a el. D a r de­o d a t ă se r u ş i n a de v a n i t a t e a l u i şi î n c e p u d i n n o u a se r u g a . „ D u m n e ­zeule, rege al ce ru lu i , M ă n g â e t o r u -i e v ino, v i n d e c ă - m ă de t o t r ă u l , şi s c a p ă - m i suf le tu l ! Mântueşte -mă de i sp i t a g lor ie i omeneş t i c a r e m ă robe­şte :" r e p e t a ; şi-şî a m i n t i de câ te o r i n u c e r u s e lui Dumnezeu ace laş i l u c r u , şi c â t de z a d a r n i c e fusese r u ­g ă c i u n i l e l u i p â n ă în z iua aceea . R u g ă c i u n e a lu i făcea m i n u n i p e n t r u ce i la l ţ i , d a r p e n t r u el, n u p u t e a obţi­n e d e l a Dumnezeu , s ă l ie s c ă p a t de a c e a s t ă p a s i u n e m e s c h i n ă . Iş î adu ­cea a m i n t e de r u g ă c i u n i l e lu i , pe la începutul s ch imnic i e l l u i , c â n d cerea să i se d e a u m i l i n ţ ă , ş i c â n d i se părea că D u m n e z e u î l a s c u l t ă r u g a

A. ee c i t i armarea tn „Universn. Literar" ce va apare Dumin ica vii­toare.

Lisai, äs» taue, UNIVERSUL. LLTEIUIi.

Literatura populară

MAI MULT CU UNA — POVESTE

— Humât* fi fcfarşit — Tf* d r u m -««esieau : C â t e n u

фіея£* o m u l ; d a r noi cSart zec i de gajfeenî !... L a s ă c 'om m a i g ă s i no î

©api lu l p re făcu t î n om, s ' a î n t â l ­n i t № t a t ă - s â u :

— M ă t a t ă , vezi c'o s ă n e m a l a-f u n g S pe no i c ineva , a l g r i j ă , eu o 6ă s t ă p re fac a c u m în copoi, o- s ă p r i n d o găinuşă d i n l i o r şi o s i ţl-Q a d u c ţ ie ; e l a u s ă m ă v a d ă ţ i a u s i m ă c e a r ă de l a t i ne . Ti* s ă c a m ţ i i la p r e ţ şi apo i s ă m ă d a i m • s u t ă d e ваУвешЬ Af** eu r a â f a c l e t ca î n t â i şi i a r ă ş i o s ă t e a-Junsj.

Ş i a ş a s ' a ţ i ÎHtànrplat. C â n d sä iasft d in p ă d u r e , i-a a j u n s o аКЗ, t r ă s u r ă Lo.ijreascu.

Gagl lul pirefăcut în copoï, a p r i n s o g ă i n u ş e d in zbor şi a ades-a» o u * l u i In m â i n i .

C â n d aO v ă z u t boe r i ï m as t fe î de s o t de copoï, n i c i u n a , n ic i alta, l -au c h e m a t pe o m şi n a І-ай Rteat p â n ă nu le-au da t copa ie l îni o s e t ă de ga lben i . L-au lua t şi l -au p u s î n trăsură; e i toi s a r e a ám и ş t se s u i a i a r ă ş i , — se juca , — aşa că era c â n d î n t r ă s u r ă c â n d joa> câmd hăm\ că se p o m e n e s c f ă r ă de el...., S'aft î n t o r s să - I e a n t c ; ce să-Г m a t g ă s e a s c ă f...

S£aií î n t â l n i t t o t cu el p re făcu t î n o m ş i Гай î n t r e b a t :

— Da ' a'al v ă z u t pjrieteia* шш co­poi s i n g u r pe dsurny. ne -a s c ă p a t . .

— Mu, n ' a m văzu t , c ă i a c ă v iu pe o ca le d e s t u l cte d e p ă r t a t ă ş i n ' a m văzut pe n i m e n i . .

— „Nu-1 m a î g ă s i m " ; — ş i -au zis boeril; ş î a u pleea» й*ар«і. „Câ te n u p i e rd ѳ а в і е и і і ; ctSur a o î $00 g a l ­beni. . . O m Biaî g ă s i şi alt soi de copal . -"

B ă i a t u l » ajjUädö, i a* pe tarfiăt-săto — M ă t a t ă* ІИАФ 150, de ga l t amï ;

a c u m să m e r g e m şi la b â l c i u l d i n s a t u l ă s t a . Acolo l a bă l c iu o s ă naă p r e i a e î n t r ' i n i е а Г f r u m o s ş,i o s ä r â n -chea şj o s* răncfcer, s i o- s ă s e s t r â a -g ă tot bâ te îu l pe raine su m ă v a d ă , ; i o» s ă se îtotoeaca p e naine e in ' s ä m ă с н т р е г е ; d a r t u s ă n u c a u ţ i s ă m a d w s«uni) ţ , ei s ă c e i a c o l o trei s e te de gsJbenî . . . apo î s ă n a c a u ţ j c ine ştie ceţ ci să. mă, d a i ori­cui , c ine o da. t r e i su t e de g a l b e m ; d a r в я т а Г u n u i a cu barba r o ş i e s ă n u m ă da i , с"аГа este Og, şi dac 'o î a-j u n g e în m â i n i l e lui", nu m a i s cap , căcîi a af la t A M $nv*ţs t m-ai m u l t e ca eL.

S'a. p re făcu t în cal şi s ' a * d u s î n Ьа іс ій . Aeeio s ' a u s t r â n s l u m e g r ă ­m a d ă s ă v a d ă as t fe l <Ы c a i ce n u m a l v ă z u s e r ă . Calul, de ce vedea, d ' a i a necheza m a l t a r e . Venea l u m e ş i dft t r e i , p a t r u , cinci ş i op t s u t e d e g a l b e n t ; ş i a veni t ş î u n u l cu b a r b a roşie . Of. Ş î o m u l şî-a p i e r d u t c u m p ă t u l , ï a e o m de b a n i , a u i t a t ce-.v s p u s s s e fiul su ii;

— Ef, ошиіе , c â t cel pe e a l ? —- le tc 1) cu d e t e usnal pe- ei 10ŐG

de galbenă... — Eu î p d a u 2000 n u m a i da -mi- l

mie. . . I I date ca lu l , l u ă b a n i i şi plecă!. . . . B ă i a t u l se v ă z u p r i n s ş i şi-a zis : — Am s ă p « t rarrlt p â n ă s a p<jt

s c ă p a ? ' Of s 'a d u s c u c a l u l a c a s ă . C u m î n t r ' o D u m i n i c ă e r a n u n t ă

şi n a ş e ra u n m p o t a l bil Of, plă^ t â n d t b î ca lu l c a i c f a T â i n t l a u n -c iu - sào , s 'a d'us l a e i ş i I-a eerirt :

— Da -mï m ă u n c h i u l e ă l cal , că n u ae m a l dovedeşte alttel n u i f r a -moSjt © su fac de o s ă s e m i r e l u m e a . ;

— F a g i m a t , e» st* t o a t a І ш т nu-1 <fau, Fc*pă саГкГ...

N u î 'a l i .sat n e p o t u - s ă u p â n ă n u 1-a înşe la t şi to t i 1-a da i .

1) Uita-

Ä m e ă l e e a t p e e i şi a p t e c a t La, irumtä. Acolo a ű p e t r e c u t t o a t a zum ş î d u p ă ce a u d a t d a r u , a u p leca t to ţ i n u n t a ş i i ca s ' adape- eaiă Lat râd*,, şi-a t r e b u i t s ă plece şi n e p o t u l l u î Of.

Toţ î n u n t a ş ă a u scos Urâtele d m gur i l e ca i lo r e â n d mă. i n t r a * î n r â u j d a r el шщ, c u m îl î n v ă ţ a s e Oi, c ă - I e r a frică eă- î seapäi ş i &v» s'os p a t ă ea. unci t îm-săut E l s t l cu e l î a râu , , m a î de-o p a r t e , d a r ce folos, сашГ n ic i că se u i t a la a p ă d a c ă e r a cu f r â u l I n g a r ă .

— P ă c a t de b ie tu l c a l n i c i n u b e a a p * d a c ă este cm f râu l î n eap ţ i a «І іаЦ-vă l a e l c a m ca tă . . . , — zic n u n t a ş i i .

A l fflăcău c â r a ï a a u z â a s t f e l dte vorbe, , ca s ă se a r a t e că poa te s ă Шз. ş4 ek aisa Ь-а. l ua* frâul» ş i ca­lul... s 'a şi p re făcu t î n t r ' u n peşte şL s a d t e î n s u s u l apeî , B s á t a * p e c ă l ă r e ţ z b ă t â i i d u - s e sS п л s e îneee. . . N u n t a ş i i s ' au î n s p ă i m â n t a t văzând ' cele petrecuţii»; to ţ î ^L-au> d a t cm p ă ­r e r e a că a fost ca l fe rmeca t .

Of a srmiţît; de -aeasă c ă i-a s c ă p a t cal t i l lu î nepo tu - s ău . î n t r ' o cl ipă a fost l a r â o , s"a p re făcu t şi el în ­t r ' u n c r a p ş i s 'a h i a t d u p ă peş te c a săr-i p r id* . C â n d »proapes sA-1 ajum-g ă A pestlelte ş i m t r a s e î r r t r ' e g t ă d i n a î m p ă r ă t e a s c ă , rmdte s e strărda f a t a tm-pÄeatU/hij, ş i s ' a pvefäcuA i n e l d e a u r îr* deget l a fa tă .

F a t a na m a ă p u t e a de butrenie. —• A, ce m a î inel , cu ce m ' a d ă r u i t

D u m n e z e u !... Of s 'a preiäcvrt şi: el letFum» е ю

ş i s-'a die» s i eearăt ineloal l a i a t ă : — Ce, eş t i n e b u n ? D u m n e z e u m i

l a d i rui i . . - . A în t r eba t -o :

— U n d e s t a l ?' — I n p a l a t u l ă s t a , s u n t fa ta î m ­

păra tu lu i ' . . . EI s 'a d u s t a î m p ă r a t : — Miir i te împă ra t , , a s t ă z i scăadân-

d u m ă i n râir , ни-а s c ă p a t іпеІиГ d i n deget , m i Ѵя l u a t a p a şi u i l e m i l 'a. g ă s i t fete M ă m e t Ta le ; v ä s lu jesc t r e i ami, п и ш а і ş i n u m a i s ă mi-1 d a L

- - Bine , — i-a r ă a p i n a împăra tu l . -S a u i m p l i n i t t r e î a n i şi o m u l a

veni t U î m p ă s a t e a su c e a r ă îneJul . î m p ă r a t u l a c h e m a t f a t a şi i 1-a ce-rt i t . E a n a v r u t să-I d e a n i c i în . n i p r u l c a p u l u i Г A t u n c i Of a m a l cerutr c a s ä m a ? s lu j ea scă t r e i artî.

A iS«u* ş i pe> a c e i a ş i fa ta tot, n u a v r u t s i : 1-1 dea.,

— Däe-i-1, — і -а sp»s , i m p ă r a i u l fetii, — dări-1 căt-ţî e u m p ă r şji o s u t ă de. ia.ele> o fi ine lu l lu i , ţitue l a el...

E a dc n e c a z l 'a a r u u e a t s u h p a t z i când :

.,— N a , , p r a f n l s ä s ' a l eegă de. t i n e ! ' "

Tridată ce- Г * a i runeat »'a p r e f ă e u t tnts 'ei a r i e de boabe de p o r u m b . Repede Of s,'a p*eiă«ii t ş i e i î n i r l m cocoş, ş i -a î n c e p u t s ' a d u n e boabele . Şi a d u n a ş i î n g h i ţ e a , p a r c ă n u m â n ­case de zece a n î de ziue...

î n t r ' o c l i p a te-* a d u n a t p e ttotte şî apo i a î n c e p u t s ă se îndese. . . I n s ă u n bob to t a r â m a s d u p ă p ic io ru l p a t u l u i ş i s ' a p r e f ă c u t î n t r ' o vu lpe , s ' a repez i t l a cecoş şi l ' a m â n c a t p e Ioc.

Ş i ă* ta a fost m e ş t e ş u g u l ce-l* în ­văţase- el m a î » m i t d e eâ t s t apAnu-s ă u !...

(iUi-a povesiit-o In anul 1910 Ion Sp i ţ ă , din cam. Glogwa,, pid^ Me-Ucdînţt).

19. 1. EHtasMsaş**

Casă de Sănatafa SPECIALA PfSrTÎRKJ

S O U Î ^ X J E d l » iPJbÎJi^'.UÎS SUB DffîEGTIA

Doctorului I. KIRIAC Chimnrjf рті;іалііі sădiţi »«r«. <i», ^ѵчйвиііа®»

at «рй»!'е;ѳг В5Лгиі S EGT! li SEPA1 í ATA pon tn i BA RBAŢI

(iiemuroiile. tisrniî. tumori. J<:lc.ule vi;.<icalf, s l r i c l u r î ure t r . i lc , e'.t".

Strada l\. hmi 8, in docul TaaîuUî National — TELK.FONT 2I№ —

3 ÇuCLCCTRO-4 MAGMÁT

Щ Ц " " . . . . ^ . ж ж ^ . . . ^ . . . . . . . . . ^

IMOTO-REVE MOTOCICIOLĂ 2%, HP ULTIMI < в И Г . CREATIVE

cea ma şar-faeià, uşaamă, rmaiakntdbèine

construită.

Econoniití din 'toate puncttsida

vedere.

FRTLERATI PENTRT drumurile noastre In ullimul lirag s'au vândut 4

M o t o - l í - v t m o t ó W : 1 da lux 3 Й. P. la d., Saehe Băniei t » » Э №. P . v » Eftiiníir 1 da H. P . » » A. RadQvicî 1 » » H. P. » n Mcrisesctr

ToţJ din Bucureşti .

R e p r é s e n t a n t şi d e p o s i t a r

: G. MAGNANl Sfr. F»pa>Tafn ?f

BUCUREŞTI TEXEI OiV 2 * t a

n m n r m m

WÄRE DEPOSIT

ÜE ßRCTCLELE ІШ ,Jnr\]dÍSt (Mica Оі̂ пдаІ)

BkiaSetâl fmrie rezistentă învimgă-tömre a maurilor premii din Сііхтіиі

Muretenieí 1910—1911

Prefuf: LET ISO în sus

DAR IT IM 5.000 ILFELE L á . F E L , DE. A U R V E R I T A B T L 14 C A R A T E

(Controlate si marcate de Stal) Pentru imediata răspândire a noului nostru catalog do ceaiSeeî, lan­

ţ u r i şî Mjutetiu dtt tatî fatal«, ti'iasilem fte^sămiat gralé» vm admU raUli Inel de, am: cvjiat i i cami'e «entua. ionifteăaet dfe L * I ii.îiO pentru gortû ş.i lucru. Această sumă, rugŞm a sa trimite Sei mărci pojrsl'e sau prin mandat şi imedPf*t ram t r i ів-й» ine4W áes&:m franc

fi fără altă cheltuială. — Export Arnold* Weiss, Wien 63, Postfaoft 6.

LIPSEA K PAR HAP© V&pseş*e nttetRiat p!t-

itdi «aiTunţit sau aibiti„ IM negru,, a rua , castaJiia sau bi'on<f într'un mod atât de perfect şt ob AAR tuxal ia cât ou ae cu­noaşte de loj: cu päruJ a văjşsit. Intrebuuiţare» maî simElá gi mai u.-şoara ca la wrî-ce altă văpsea de pur..

PREŢUI, LEI Í.J/Ű. IA naiauLtuuiicfit sa cas-Шаѳ imediat costal".

ШІА1Е faerfameazéí admv

raăil gwm ş i à ts teuf «илмг» miira» urnit a i g u r e ! »r*re i i i t diw tutterr, (UBţî s tr icaţ i s a u

s t o m a c deranjau. Cut ia ffî baitT i a Aw-gerrT şi faamacii . Olrservaft тяел SvmiiM»a cm stea,

s i n g u r e YeritabîTe.

FLORA POMĂDA Сірйіидиі

« c a m a l r e b e l ă , hronr silele omite şi tronice,

tiuea mâgâreascàz vindeca sigur

Ші bl 1— la drofiiuil si (ашсіі

• a 25 njígatáve le-11^50.. û-le«rvatï ca fie-care pastilă să aibă inscripţia : РШШЕ&І-WAYÈK, siwgarB'l •eiTt'íhil.

( t e a siageiuilv dorosa» neu-rasttnia, hiäteria„ slăMeiunfa

generală', ѵііИЬсй

recomandat de prof. dr. B a i e 18». pro?, d i . t e » i » t e , pcoí. V . I S e g r l , Iaşi, şi alţii, ca unul (fin cefe maî puternic» весоп-stituante ale corpului slăbit. Sticla lei 4.

ш ш ШІѴПСК Nevralgii, eügrenä,

dtonerï de cap şi & dinţi vindecă sigur

IftVS'Fll.EUE N«iiiralgine Jm\u Vn f l a c o n

la* dVegueriî şi farmacii

UNIVERSUL LITERAR Luni, limie, 1У1

NOUILE M A R I P R E M I I CE SE VOR OFERI DE ZIARUL

UNIVERSUL ABONAŢILOR SÀI LA TRAGEREA DIN LUNA NOEMBRIE, 1 9 1 S

0 splendidă Vilă Ia Sinaia •VILA N1COLAE», construită anume pentru tragerea v i i toare , pe strada I. C . Brâtianu, In poziţia cea mal pitoreasca din local i ta te

UN ELEGANT DORMITOR DE BRONZ it mare valoare, al 8-lea dormitor furnizat pentru prerm'le noastre de Industria metalica «Marca», Bulevardul Elisabeta, No. 8

O GARNITURA MOBILADÉ BAMBU PENTRU SALON •ompusă a i a : 1 c a n a p e a , 4 s e , o, o m a s Л, o consu l i i c u o^ lhuSă . S p i e d e s t a l • c u î i v a s e j a p o n e z e , cum­

părate ;de la n i a r e l e ' m a a a z i n K \ . PURLIER. Buleva ' i in 1 r'.h-'aneia. . \o 15 u n e i Princiar)

U N DORMITOR DE LEMN FIN • o n i t r u i t In marea fabrică de mobile de lemn Marin V. Gemea, şos . Mihaî-Bravul, 37 şi str . Şerbăuica, 10. Sucursala cal. Victoriei, 107

L n a s u i r a i r e r i e m o d e r n a eompusă din : 1 b u f e t c u m a r m o r ă , SI*. A n a , c u g e a m d e c r i s t a l p i c t a t , c u o g l i n d ă ; I u i a s ă pentru 19 per­soane şi O s c a u n e t a p i s a t e şi î m b r ă c a t e i m i t a ţ i e d e p i e l e , cumpărate de la marele magazin de mobile «Compania-

Amer'eană», strada Carol, 74, vis-à-vis de piaţă de flori, lângă Hotel Dacia : .

de borangic alb. de 9 metri ; uita b u ­cată p â n z ă idem, frez, de 4 metri;

U n a b u c a t ă pânză idem, bleu, de 5 metri. Cumpărate de la Expoziţia Casei Şcoalelor.

Ш САГѴІНп d a W a h l de metal a l b fin, argintat şi garant. A C M I L I I I U C T C U L U , tat c a n u înegreşte, compus diu:

1 tavă frumos ciselată, cu mânere, şi Yi pahare îDtr'o formă aouâ şielegantă. Acest serviciu este opodoabă pentru orîcecasă; O F R U C T I E R Ă de metal .fin argintată, înaltă de 50 centime-metri şj având 3 glastre pentru Iructe ,şi un vas pentru (lori ; O F R U C T I E R Ă de metal alb imitând exact argintul vechiu, înalta de 37 centimetri şi având un vas mare de cristal pentru fructe. Toate aceste obiecte, sunt cumpărate dtr la marele magazin 4e ceasornice si bijuterii ea gros şi en dets'il' Fraţii A. & I. Roller, Bucureşti^ str. Smârdan, No. 35, etajuTL. " «

W fiflfVIfill d e c r Í 8 t a l P e n t r u îngheţa tacompus din o cupă ScrVItlU m e r e şi 6 farfurioare montate in metal argin­

tat Christofle V. F. P.; Una pung-ăDE argint veritabil o.\i- ;

dată ; Una fructieră de metal, argintată, cu 6 cuţitei de-metal cu Iama aurită, pentru desert. Toatei aceste obiecte au fost cumpărate "de Ta cunoscutul" n^gizin dé bijuterie Th. Ra­i t a » , Bulevardul Bu*g$èta, No. êMs. . . v

Hu # R A « A Í « N c u 6 P l ă c î P e r f e c ţ j o n > * M A N D O L I N Ă i t a -I I B gfşmHVlI Hană , F a l u z i e i D E m a s ă cu manivelă, a i cântece, 1 G U I Ţ A R Ă franceză. Toate "acestea cum oărate 4« la Vechiul şi cunoscutul magazin de muzică N. Mischooz-niky, furnisorul cwţel regale, strada-Celţel, No 7, Bucureşti.

-eleganta «Sports ç e - r e e t * -liberă ai frân ă au­tomată prin centra pedalare ; "Uita p u ş c ă

de vânătoare cu doua ţevi, ţevile de oţel «B-iyard», din renu­mita fabrică de arme «Pfeper-Bay'ârd. Această armă are patrii' rtvoare (kTaigufantu, ţeava stângă choke-bore şi "poate, im re-buinţa atât pulberea neagră, cât 'ţi., pulberea fâ_ra 'fum.- Una carabină semi-automatică de mare pjremiune «Pieper», cu tirul garantat precis. Cumpărate de, la marele maga* n de arme. şi biciclete B. D. Zisman, i furnisorul curţei regale, 44, calea Victoriei, Bucureşti. 1 * - * > v IIlU nHuiuă nVflKIlI m w » » ' Compania АщеЩпЬ, catf-ІЛИ sMŞIM 0 6 CUMtl uţe_|npefjoar|l;;_-|Jn. g r ^ o / o e ^

I

* marca Melodiou, Carmen Sylva, -cu două arcuri remontabile în timpul m.rsuluî,, cu 6 plăci marca Premier record. Toate a-ceşte obiecte sunt cump trate dê la marele magdzio de maşini de'cusut, grámoíoine şi bi ;ісГ î e . eu gros şi èn detail Compa­nia Anglo-Americana, strada Carol 50., Bucureşti. Гй шшелгш*» d e a u r ' *'*" - c a r a t e » - * u ««pace, pentru ІП TCA»"liriU d a m e ) marcat de S a t ; 2 se rv i c i i d e ar­g i n t , peniru oua, compuse fie-care din câte tr.ei bucăţi, într'o cniie foarte elegantă ; Una p e n d u l ă elegantă şi moderna. Toate:acestea, sunt cumpărate de la vechiul' şi cunoscutul ma­gazin de încredere «Ceasornicăria Colţei», Bucureşti, atrada Coifei, Уѳ. 31. • .

italiană, 21 clape, 8 basuri şi tonuri de oţel ; 1 v i o a r ă fină, cu cuta el; | P E L E R I N Ă de

pfóáe", portativă pe ambele p rţî. Toate acestea sunt cu m pa­rate, de la «Compania Generala», máre bïuçon de importaţiune, slrada Smârdan, 29, etajul I. j j • . : ... 9 PMKAn'wù *e a u r P e n t i u ^ A M * ; - D O U Ă C E A S O R N I C E de 2 Ы Я Э Ѵ Г П І М ; a u r a i c âte trei -capace | entrubărbat; Ş E A S E '

C E A S O R N I C E de* argint ; Ş E A S E C E A S O R N I C E de metal nn ar-- ginta te. cu câtetréî capace; ţreî c e a s o r n i c e de metal imi- .

tând argintul rusesc ; 5 COÎIEFTV - l â r i ţ f şoa i re pentru gât, da 1 argint veritabil ; u n a g e a n t ă de alpaca veritabili.

2 ^w № | l l lH^de baiue (saco)^ după măsura şi alegerea stofei, тл і эшши c a r j e e vor confecţiona, de cunoscuta croitorie

-Jaques Grimberg, strada Academiei,'No. 25. І І П Q F I R V I R I U 'oţet' şi ' uetdelèmn de alpaca veritabil, FIN LU a c n i t l « argintat şt couţinând 5 piese de cristal a lb : unà de "oţet, fana de untdelemn, una de muştar, una de safe

- şi una de piper, pe un suport de metal de toată frumuseţea. Іна n i a & I N U mura ^ e bucătărie «Ideal», cu 4 ochiuri, din I I M U M M I M Я І І І Г Е t a D [ e de oţel, cu cazan de arama, ele-

, gant şi solid construită, cumpărat de la cunoscuta fabrică de .tinichigecie-Mihail D. Botez, Bucureşti, calea Văcăreşti, 142.

O R Î L L M ' L T P d e l e g S c o m P u e a 4*n 5 volnme, de la d. Gheţu, L W L C T J R E c a i e a Dorobanţilor, 100; U N A M A Ş I N Ă de căi-,

cat pentru «roitöiie,' abţem- Sol-Pop, ultima perfecţiune; o V U L P E de teracotă;*© P L A C H E T E argintate, represeiitând pe Regele şi Regina.

Áfart Ë E acestea, LQ>ţî J ibeeaţ î î шаі primeec gratuit tó volum din Memoriile ftegreluï Carol |I al Româfliel aati I T N V O L A N D M C J F A R Ţ I I E C E apar TFI C A R T A R Ă ziarului «llniversul», tipàrite anume pentru abonaţi.

Pretorii* ée аЬорашепІ şuet aceleaşi : Pe un an lei 18; pe 6 luni L E I 9.13; pe 3 luni lei 4.65.

Pentru-' eaacararea h - preţurile ét aud sas, abonaţii pe ua an primase 30 bonuri, cel pe şease luni ÎB fi cel pe trei luni, 5 "'"" a« oa aë pÀrtieipi k é«ei trageri, deci după prima tragere vor primi Încă 30 bonuri, pentru tragerea următoare.

Adatinistraţia „Uahrersuluí*' ет-.totrabuinţeMer tecasatorï._ ; \ n

Plata abonamentelor se va face direct la casa administraţiei liarulul, prin mandat postai sau personal.