SERIE NOU|, ANUL XI, NR. 116mai 2009

RREEVV II SSTTAA CCAADDRREELLOORR DD IIDDAACCTT IICCEEEditat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

APOSTOLUL Dialog ccu GGabrielPlosc\, ppre[edintele

Sindicatului ddin~nv\]\m`nt NNeam]

Domnule GGaabrielPlosscc\,, cc`t ss-aad e t e n ss i o n aa tssituaa]iaa ddin`nv\]\m`nt?

- Pe 6 mai, laBucure[ti s-au`nt`lnit birourilecelor patru fe-dera]ii din`nv\]\m`nt cureprezentan] i i

Guvernului. A fost o ultim\`ncercare de a detensionasitua]ia creat\. Mandatul cucare am plecat de la Neam] afost s\ continu\m protestele,pentru a ob]ine c`t mai multdin ce ne-am dorit. Eramcon[tien]i c\ nu putem aveasperan]e `n privin]a cre[te-rilor salariale. ~n condi]ii decriz\ real\, nu avem astfel dea[tept\ri. Avem [i noi infor-ma]ii [i [tim care s`nt pro-blemele bugetare. LaBucure[ti, indiferent de man-datul meu, nu puteam hot\r`singur. Au intervenit [i ele-mente de ultim\ or\, care potinfluen]a decizia. Au fostprezen]i [i reprezentan]ii fe-dera]iei asocia]iilor de p\rin]i.Au fost discu]ii tensionate,`ntr-un cadru deosebit de celcu care eram obi[nui]i p`n\acum.

- NNu tto]i pprofessorii ss`ntmul]umi]i...

- }in`nd seama de

efectele pe termen mediu [ilung ale celor ob]inute, credc\ nu puteam ob]ine mai multdec`t at`t. Nici ceea ce amob]inut nu am fi reu[it, dac\nu f\ceam acea amenin]arede grev\, de boicotare atezelor cu subiect unic.

Noi am plecat de lapremisa c\ nu vom ob]ineimediat cre[teri salariale,pentru c\ nu s`nt bani.Momentan am ob]inut promi-siuni. Dar am fost precau]i [iam spus c\ nu `ncheiemprotestele, ci doar c\ sus-pend\m greva. Dar primulpunct din acordul semnateste cu aplicabilitate imedia-t\. “Resursele alocateeduca]iei prin buget vor fiasigurate de MinisterulFinan]elor Publice, f\r\ aafecta nivelul veniturilorsalariale pe anul 2009”. Uniicolegi au resim]it ce se poate`nt`mpla dac\ nu avem buge-tul necesar. M\ refer la ceicare nu au primit cei 2%, [iau avut cu c`teva sute de miide lei bune mai pu]in lasalariu. Noi `ncerc\m, prinacest punct, s\ elimin\mefectele nocive ale unei h`rtiidate de la Inspectoratul{colar prin exces de zel. Iat\un punct cu efect imediat.

- SS-aar ffi rrezolvaat aaltfelproblemaa,, ddaacc\ ssindiccaateleeraau mmaai rrigide `̀n nnegoccieri?

- Noi, `n condi]iile con-crete ale negocierilor, pe

um bine a]i observat, au disp\rut [i ”eroica clas\ munci-toare” [i ”harnica ]\r\nime”, [i ”indica]iile pre]ioase”. ~nschimb, au ap\rut protestele stradale cu blocarea circu-la]iei pe ambele sensuri [i grevele de toate calibrele.Normal, tr\im `n democra]ie. Lumea evolueaz\. DomniiTrandafiri n-au r\mas indiferen]i. S-au implicat `nschimb\ri. Aproape c\ nu exist\ an [colar `n carecadrele didactice s\ nu organizeze o ” zaver\” `mpotrivaonor ministerului. Cerin]a lor principal\? Un trai decent [icondi]ii pentru a profesa cu adev\rat, respect`ndu-se [irespect`nd elevii.

Ce este greva? O ”arm\ ” incomod\ folosit\ desindicali[ti `n lupta cu guvernan]ii. N-au n\scocit-o profii.

Nu . Ei doar o folosesc [i…deranjeaz\. Pe cine anume? Chiar [i ele-vii silitori care vin la [coal\ s\ `nve]e, nu s\ citeasc\ de pe tabl\„Grev\”. Nici p\rin]ii adev\ra]i nu sunt `nc`nta]i c`nd progeniturile lorumbl\ breambura prin t`rg pe motiv de grev\. Un prof de multecarate, cu gradul I [i vechime admirabil\, asem\n\ greva dasc\lilorcu un medicament expirat. ~l iei, nu-[i face efectul, dar prin autosu-gestie, te sim]i mai bine. A[a [i grevi[tii, ies `n strad\, protesteaz\,

strig\ tradi]ionalele „sloganuri”: „Ho]ii!, „Ho]ii!” [i se simt satisf\cu]i.C\ sunt [i greve care nu deranjeaz\ pe nimeni, asta o [ti]i mai bineca subsemnatul. {i apoi s\ fim sinceri, nici grevi[tii nu se simt minu-nat. De ce? Pierd par]ial sau total salariile `n perioada de grev\.Partea proast\ e c\ elevii sunt prin[i la mijloc `n r\zboiul profesorilorcu Guvernul.

Trebuie s\ recunoa[tem c\ `nv\]\m`ntul românesc trece printr-ocriz\ care `n alte ]\ri ar `ngrijora. La români, nu. E considerat\tranzi]ie. {i dac\ suntem afecta]i [i de o criz\ financiar\ blestemat\,totul este O.K. D\m vina pe recesiune. C`nd poporenii aud ca profiiau retribu]ii mici, `i cain\ [i `i admir\ pentru devotament [i pasiune.Numai c\ pasiunea nu ]ine de foame, nu acoper\ facturile la`ntre]inere, nu asigur\ economii pentru concediu. ~n consecin]\, pen-tru lucruri radicale sunt necesare solu]ii radicale. Greva pare a fi unadintre ele. Dar aten]ie, jocul de-a „uite greva, nu e greva” e foarte peri-culos. Duce la haos, debandada, neseriozitate. Un lucru e clar: sin-tagma „~nv\]\m`ntul e prioritate na]ional\” r\m`ne un slogan elec-toral, `n care nu mai crede nimeni. De aceea r\zboiul sindicali[tilordin `nv\]\m`nt cu cei mari nu s-a `ncheiat. P\rerea mea!

Dumitru RRUSU

GREVA CA UN… MEDICAMENT

up\ o perioad\ dedoi ani, de la stagiulefectuat `n cadrulUniversit\]ii Catolicedin Louvain(Louvain-la-Neuve),Belgia, acum amfericita ocazie de aparcurge un alt sta-giu de cercetare doc-toral\, ob]inut `nurma concursuluina]ional pentru

burse de studiu `n str\in\tate, laFacultatea de Teologie (foto) dincadrul universit\]ii men]ionate,sub coordonarea pr. prof. univ.dr. Jean-Pierre Delville, profesorde Istorie a cre[tinismului laaceast\ facultate. Subiectultemei de cercetare, intitulat„Biserica Apusean\ `n soci-etatea european\ medieval\ -atitudini [i mentalit\]i”, m\ vaajuta `n definitivarea tezei dedoctorat (Inchizi]ia - `ntre mit [irealitate) [i va contribui semni-ficativ la o nou\ abordare a

temelor de istorie bisericeasc\din cadrul orelor de religie din`nv\]\m`ntul preuniversitar [i nunumai.

Av`nd trei licen]e (istorie -Universitatea din Liege, teologie- Universitatea Gregorian\ dinRoma, studii biblice - InstitutulPontifical din Roma) [i un doc-torat `n filosofie [i litere laUniversitatea Catolic\ dinLouvain, p\rintele - profesorJean-Pierre Delville este mem-bru al Institutului de istoriemedieval\, Arhivele lumii cato-lice [i al Asocia]iei europene deTeologie Romano-Catolic\. Esteautorul a numeroase studii [ilucr\ri de specialitate [i `ndrum\candida]ii pentru doctorat [istudii de cercetare `n domeniulistoriei biserice[ti pentruperioadele medieval\ [i mo-dern\.

Universitatea Catolic\ dinLouvain-la-Neuve (UniversitéCatholique de Louvain-la-

Neuve) este cea mai veche [iprestigioas\ universitate delimb\ francez\ din RegatulBelgiei. A fost `ntemeiat\ `n anul1425, fiind una dintre primeleuniversit\]i din Sf`ntul ImperiuRoman de na]iune german\.P`n\ `n anul 1825, limba deinstruire a fost latina.

Actualmente, campusul universi-tar se afl\ `n or\[elul universitarLouvain-la-Neuve (la 30 km sudde Bruxelles), fondat `n anul

RRRReeee `̀̀̀nnnntttt `̀̀̀llllnnnniiii rrrreeeeaaaa ccccuuuu UUUUnnnniiii vvvveeeerrrrssss iiii ttttaaaatttteeeeaaaa CCCCaaaattttoooollll iiii cccc\\\\ddddiiiinnnn LLLLoooouuuuvvvvaaaaiiiinnnn-- llllaaaa --NNNNeeeeuuuuvvvveeee

interviu ccu ddoamnaInspector GGen. IISJ NNeam],prof. LLumini]a GGeorgeta

V`rlan

Doaamnaa IInsspecctorGeneraal aa]i pprimit nnumireaade llaa MM.E.C.I.- lluni,, 111 mmaai2009 ((de zziuaa llui DDaali- cciu-daat aartisst),, ccrede]i cc\ zziuaade 111 vv\ ppoaart\ nnorocc?

PP rr oo ff .. LL uu mm ii nn ii ]] aaGG ee oo rr gg ee tt aa VV `̀rr ll aa nn :: Da,cifra 11 `mi poart\ noroc,mai cu seam\ c\ este [iziua mea de na[tere, iar cao interpretare simbolic\,

din perspectiva profesorului de limba[i literatura român\, sugereaz\armonie [i echilibru `n orice `nceput,`n sensul citirii lui ca “1 plus 1”. Pe dealt\ parte, exist\ evenimente `n via]amea legate de aceast\ cifr\, a[a cumexist\ [i alte persoane n\scute `n

data de 11, pe care le pre]uiesc, iardumenavoastr\ sunte]i una dintre ele.

S\ `̀n]eleg cc\ ddori]i ss\ ffim ““totunu [[i uunu”?

PP rr oo ff .. LL .. GG .. VV .. :: Am orgoliul profe-

sional de a considera c\ jud. Neam]are profesioni[ti la catedr\ [i da,putem interpreta [i a[a, c\ mi-a[ doris\ fim to]i “unu [i unu”! TTr\im vvremuri ggrele: ccriz\ mmon-

diaal\,, aan eelecctoraal,, mmi[cc\ri ssindiccaale...paandemii dde ttot ffelul...

PP rr oo ff .. LL .. GG .. VV .. :: ~ntr-adev\r, credc\ aceasta este cea mai dificil\perioad\ dintre toate, `n `nv\]\m`ntulromânesc, dificult\]i generate `nprimul r`nd de contextul economic `ncare ne plas\m, iar `nv\]\m`ntul nu sepoate sustrage acestei realit\]i. ~n oordine ccronologicc\ nne ppute]i

dezv\lui pprimele aacc]iuni dde nnoutaate llaaccaare vv\ gg`ndi]i aaccum?

PP rr oo ff .. LL .. GG .. VV .. :: Pornind de laconvingerea c\ mai ales `n aceast\perioad\ despre care vorbeam,Dialogul vva ffi ppentru mmine RRegula,g`ndesc la constituirea unei Asocia]iiJude]ene a P\rin]ilor, care s\ se afi-lieze Federa]iei Na]ionale a P\rin]ilor,constituit\ `n anul 2005. ~n sensul

acesta, am avut deja un prim contactcu pre[edintele federa]iei [i `n foartescurt timp vom pune bazele acesteicolabor\ri, deoarece, dialogul cup\rin]ii mi se pare esen]ial. ~nc\ maidoresc s\ reiau un proiect mai vechi,pe care l-am lansat prin 1998, tot la ISJ[i anume Consiliul Consultativ alElevilor, care s\ func]ioneze pe l`ng\inspectorat. Ve]i aaveaa oo llung\ vvaar\ ffierbinte:

mi[cc\ri dde pperssonaal,, eexaamene dde ttitu-laarizaare,, ssuplinirile,, ppluss mmaarile ttesstenaa]ionaale ppentru eelevii dde ggimnaaziu [[imult aa[teptaatul BBAC.

PPrroo ff .. LL ..GG..VV .. :: Dac\ vorbim decronologie [i priorit\]i sigur c\ ac]iunileenun]ate sunt cele care vor marca, a[aca `n fiecare an, activit\]ile I.S.J. petimpul verii. M\rturisesc faptul c\ aces-te momente sunt `nc\rcate de mareresponsabilitate [i nu sunt foarte u[orde controlat, pentru c\ pe l`ng\ cadrullegal `n care ele se deruleaz\, exist\ [ifoarte multe note particulare de care

trebuie s\ ]ii seama, precum [i multeelemente neprev\zute. ~n sensul aces-ta, g`ndul care m\ lini[te[te este c\ voimiza pe corectitudinea [i loialitateacolegilor mei din I.S.J. [i din toateunit\]ile de `nv\]\m`nt ale jude]ului. Oaamenii ccaanccelaariilor aar ddori ss\

[tie cce vve]i aaducce nnou ccaa vviziune [[i aati-tudine?

PPrroo ff .. LL ..GG..VV .. :: Despre o nou\ vi-ziune, de[i este mult de discutat, m\rezum `n acest spa]iu la a spune c\ `n`ntreaga arhitectur\ institu]ional\ ajude]ului Neam], c`t [i `n ceea ce`nseamn\ procesul instructiv- educativ,voi insista pe calitate. Doresc ca `n[colile noastre s\ se `nve]e mai mult [is\ se predice mai pu]in, s\ redefinimprofesia care-n ultima perioad\ s-a

S| REDEFINIM PROFESIA PRIN DIALOG {I COMPETEN}|

C

-

D

A cconsemnat,Prof. MMaster

Dumitri]a VVASILCA(Continuaare `̀n ppaag. 55)

A cconsemnatMarius GGHEGHICI

(Continuaare `̀n ppaag. 33)

DDrrdd.. MMiihhaaii FFLLOORROOAAIIAA- UUCCLL,, LLoouuvvaain-lla-

Neuve(Continuaare `̀n ppaag. 55)

“Nu puteamob]ine

mai mult”

ULTIMA OR| LA ROMAN

PPaagg.. 22 APOSTOLUL

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

mai 2009

rei zile, ca la marile praznicedin calendarul ortodox, at`taa durat seria manifest\rilorprilejuite de cea de a IX-aedi]ie a Zilelor “EpiscopMelchisedec {tef\nescu”care a debutat s`mb\t\, 16mai, la Seminarul Teologic“Sf. Gheorghe” din Roman cuun simpozion [tiintific `ncadrul c\ruia au fostsus]inute c`teva comunic\rideosebit de interesante. Cu

aceast\ ocazie, seniorul spiritualit\]iiroma[cane, prof. Gh. A.M. Ciobanu, asus]inut lansarea lucr\rii intitulate“Melchisedec, lumina Ortodoxieiromâne[ti”, semnat\ de prof. univ. dr.Tudor Ghideanu. Prima zi a manifest\riiderulate sub genericul “EpiscopulMelchisedec, mare dasc\l [i apologet alOrtodoxiei” a fost completat\ de un con-cert de muzic\ religioas\ sus]inut decorul seminarului roma[can, sub bagheta

dirijorului Gheorghe Gozar. Seminari[tiiroma[cani, `mpreun\ cu colegii lor maimici de la Gr\dini]a „Melchisedec{tef\nescu” au fost prezen]i [i duminic\,17 mai, la ceremonia religioas\ de lacapela unde odihne[te marele prelatcomemorat, moment onorat cu prezen]ade `nalte fe]e biserice[ti precum [i dereprezentan]ii la v`rf ai administra]ieilocale [i jude]ene.

N\scut la 15 februarie 1823, laG`rcina, jude]ul Neam], `n familie depreot, cel care a r\mas `n istoria BisericiiOrtodoxe Române sub numele deEpiscop Melchisedec {tef\nescu r\m`neun ctitor de seam\ `n memoria localni-cilor, fiind `nsc\unat ca vl\dic\ `n frunteacentenarei Episcopii roma[cane la 22februarie 1879, unde a p\storit p`n\ lamoarte. Vrednic slujitor al Sf`ntului Altar,lupt\tor remarcabil pentru unitateana]ional\, membru al AcademieiRomâne, marele prelat comemorat `nfiecare an la mijlocul lunii mai este con-

siderat `n unanimitate ca fiind unul dintrefondatorii `nv\]\m`ntului teologic dinspa]iul românesc.

~nafara zidirilor `nchinate Domnului, al\sat `n urma sa o `ntreag\ oper\ dincare foarte multe lucr\ri se pot eviden]ia`ntru slujirea unui ]el nobil pe care l-aurm\rit `ntreaga via]\, anume acela de aforma tineri bine preg\ti]i at`t din punct devedere teologic, dar [i din punct devedere cultural. Ca profesor de seminar apublicat numeroase manuale, majori-tatea prelucrate dup\ cele ruse[ti dinepoc\. A fost unul dintre istoricii deseam\ ai vremii Sale public`nd docu-mente slavone, inscrip]ii [i `nsemn\ri dinbisericile Moldovei, monografii deeparhii, biografiile unor ierarhi etc. S-astins din via]\ la 16 mai 1892, seria mani-fest\rilor derulate la Roman `n acest anmarc`nd `mplinirea a 130 de ani de la`nsc\unarea marelui prelat [i c\rturar `ncatedrala ctitorit\ de Mu[atini `n t`rguldintre Moldova [i Siret. (A. OOPRI{)

TMarele dasc\l al Ortodoxiei, Episcopul Melchisedec {tef\nescu, omagiat la Roman

0 de elevi de laclasele I – IV dincadrul {colii Nr. 8Roman vor benefi-cia zilnic de o mas\cald\, gratuit\, `ncadrul organizat alprimului Centru dezi deschis `n incintaacestei institu]iiunde micu]ii vorefectua programedidactice [i recre-

ative, dupa orele de curs, `ncadrul unui program de tip afterschool. Ini]iativa, precum [i spri-jinul necesar punerii `n practic\a acestui proiect apar]inFunda]iei “Episcop Melchisedec{tef\nescu”, prezidat\ de c\trearhiereul vicar PS IoachimB\c\uanul, `mpreun\ cu Biroulde Asisten]\ Social\ alEpiscopiei Romanului.Obiectivul a fost inaugurat luni,18 mai, ac]iunea figur`nd `n pro-gramul celei de a IX-a edi]ii aZilelor “Episcop Melchisedec{tef\nescu”. Pe l`ng\ cadreledidactice [i elevii {colii Nr. 8, laeveniment au luat parte ierarhiide frunte ai Eparhiei, respectivProtopopiatului Roman, oprezen]\ deosebit\ fiind [i cea aprimarului Dan Lauren]iu

Leoreanu, profesor [i director custate vechi, precum [i a prof.Maria Ghini]\, inspector [colar,reprezentantul ISJ Neam]. Cuacest prilej a fost oficiat\ slujbade sfin]ire a obiectivuluimen]ionat care va func]iona `ndou\ s\li special amenajate `ncadrul {colii Nr. 8, luate `n con-tract de comodat de c\treini]iatorii programului, care, prineforturi proprii, au pus la punct [idot\rile necesare. Una dintremotiva]iile de baz\ care audeterminat aceast\ ini]iativ\este prevenirea abandonului[colar, institu]ia fiind frecventat\`n mare majoritate de copiii carelocuiesc `n Cartierul Muncitorescal Romanului, recunoscut drepto zon\ mai s\rac\ a municipiu-lui. Cei 20 de elevi, ale[i `n moddeosebit din familii defavorizatesocial, vor fi antrena]i `n diferiteactivit\]i ludice sau desocializare, precum pelerinaje[i/sau tabere, dar [i `n cadrulunor activit\]i de catehizare [iprograme duhovnicesti, toatesub `ndrumarea dasc\lilor [i avoluntarilor care au ales s\ iaparte la succesul primului edifi-ciu de acest tip din Romanpatronat de Biseric\.

AA.. OOPPRRII{{

Sub arip\ de heruvim…FastStone Image

Viewer,o comoar\

de program ! r\im `n secolul XXI [i cu to]iisuntem de acord c\ f\r\ calcu-lator [i f\r\ Internet via]a noas-tr\ nu prea mai are culoare [i,din p\cate, nici eficien]adorit\... ~n num\rul trecut am`ncercat s\ ofer colegilor cititorio tablet\ altfel, strict de specia-litate, consider`nd c\ ar puteas\ prind\, chiar `n virtutea afir-ma]iilor f\cute la `nceputul

acestui text. Se pare c\ intui]ia a fost bun\[i drept urmare iat\-ne abord`nd ast\zi unsubiect la fel de interesant din domeniul IT,mai exact din categoria sowft. Practic, unnou program din categorie free (care nupresupune costuri de achizi]ie, pentru ceicare au studiat engleza cu profesorul de...rus\), mai corect spus o comoar\ de pro-gram care ne u[ureaz\ la maxim [i neface deosebit de relaxant\ [i pl\cut\munca de organizare a folderelor/fi[ierelordin calculatorul personal ce con]infotografii digitale. Pe numele s\uFastStone IImage VViewer, programul ofer\numeroase facilit\]i, dintre acestea multechiar care nu se g\sesc `n alte programe

similare, mai cunoscute, unele chiar com-erciale. Varianta 3.8 a programului sepoate descarca de pe pagina deprezentare/download http://www.fast-stone.org/FSViewerDetail.htm `n func]iede preferin]e: fie c\ dori]i un fi[ier exe-cutabil, sau solu]ia portabil\. P`n\ aici,toate bune, „nebunia” `ncepe abia dup\lansarea programului, `nc\ de la contactulcu interfa]a acestuia care este foarte cald\[i prietenoas\. Dar, dincolo de asta s\vedem ce [tie s\ fac\ FastStone ImageViewer, a[a la o prim\ `ncercare...

~n st`nga (vezi FOTO) ave]i tot c`mpulde c\utare, cu folderele la vedere de undepute]i alege con]inuturile `n care ave]idepozitate fotografii digitale. Odat\ selec-tat folderul care v\ intereseaz\ ave]i `nfa]a ochilor fiecare fi[ier `n parte, gatapentru eventuale prelucr\ri, respectiv celede baz\, la care - dac\ urm\rim bara desus - se mai adaug\ oarece op]iuni cumar fi compararea unui num\r limitat defi[iere FOTO precum [i op]iuneaslideshow care ne prezint\ pozele `ntr-oderulare asem\n\toare unui filmule]. Maimult chiar, cu click st`nga pe meniul File(col]ul din st`nga, sus), `ntre altele, ave]imai multe op]iuni pentru Screen CCapture,`ns\ mai multe utilit\]i le ve]i ob]ineacces`nd meniul Edit. „Distrac]ia”deosebit\ vine abia dup\ ce a]i accesatop]iunea Full SScreen din meniul View. Nudezarma]i, ave]i poza selectat\ pe toat\m\rimea ecranului de la desktop `ns\ cu

ni[te simple mi[c\ri de mouse ve]i ajunge`n... Paradisul acestui program extraordi-nar !

Astfel, pentru o navigare mai rapid\fixa]i cursorul de la mouse sus de tot undeva ap\rea o fereastr\ cu versiunile mici aleimaginilor din director, pentru informa]iispecifice despre fotografie fiind necesar\mutarea cursorului `n partea dreapt\(chiar `n extrem\!) a fotografiei vizualizat\,dup\ cum spuneam, `n modul Full Screen.~n fine, mut`nd cursorul jos de tot ve]i aveao serie de instrumente utile pentru a vedeaimaginea mai mic\ sau mai mare, pentru ao roti, decupa, redimensiona, tip\ri,[.a.m.d. Pentru aceast\ etap\ aprezent\rii programului f\r\ de care, per-sonal, m`ine n-a[ mai deschide calcula-torul, a[ dori s\ fac o remarc\ deosebit\.Este [tiut c\ a[a, „b\tr`ne[te”copierea/mutarea fotografiilor dintr-unfolder `ntr-altul, de pild\, este o ac]iunefoarte plictisitoare care, din aceast\pricin\, poate genera [i `ncurc\turi denedorit. Iat\ c\ oper`nd cu FastStoneImage Viewer lucrurile se schimb\ `n modradical, astfel de interven]ii legate de orga-nizarea fotografiilor digitale `n calculatordevenind chiar pl\cute. Pentru asta estenevoie de un click st`nga pe poza din col]uldin dreapta/jos (vezi FOTO), dup\ care, `nfunc]ie de preferin]\, alege]i op]iunea„Copy tto ffolder” sau „Move tto ffolder”.Restul, este simplu [i ]ine de ABC-ul uti-liz\rii calculatorului, c`t despre alte facilit\]i

pe care le ofer\ acest pro-gram nu v\ r\m`ne dec`t s\v\ lua]i copiii sau nepo]ii pepost de... translator [i s\ v\„juca]i” buton`nd meniurile ceapar `n barele afi[ate `nreprezentarea foto ce`nso]e[te textul de fa]\.Despre o facilitate aparte,deosebit\ [i, mai ales, unic\a acestui program extraodi-nar promit s\ v\ dezv\luitoate secretele `n num\rulviitor. P`n\ atunci nu v\ sfii]is\ face]i poze c`t cuprinde,mai ales c\ acum, pe final dean [colar, ocaziile se ivesc lafiecare pas. Apoi, dac\ nu v-oplace ce o s\ afla]i dataviitoare, s\ nu-mi spune]i mie„Danci” !!! ;)

Ing. DDrd. Nicoleta DDANCI

Reclama,sufletul… liceului!

V`nzoleal\ “ca la meci”, tineri g\l\gio[i dar curio[i, deopotriv\, dasc\liamabili [i interesa]i de fiecare gest, pliante, filme, animatori `ntrec`ndu-secare de care cu materiale de prezentare, panouri cu diplome de tot felul,standuri menite s\ ia ochii poten]ialilor “clien]i”, toate acestea au f\cut partedin arsenalul celor prezen]i la `nceputul lunii mai la “Tirgul ofertelor [colare”,inaugurat `n acest an `n incinta s\lii de sport a Liceului cu Program SportivRoman. Beneficiarii: absolven]ii ciclului gimnazial din institu]iile [colareroma[cane, dar [i elevi “de la ]ar\” interesa]i s\ urmeze “o [coal\ bun\”,greu de ales `n haosul generat “de sistem”, adic\, f\r\ excep]ie, de con-ducerile mai vechi sau mai noi ale preaexperimentatului `nv\]\m`nt româ-nesc. Care “reform\”, care “Europ\”, cuvinte perimate de at`tea `ncerc\ri,f\r\ prea multe roade, tr`mbi]\ri `n van desprinse dintr-o produc]ie(prea)realist\ ce tot ruleaz\ de aproape 20 de ani, av`nd `n roluri principaledasc\li mai mereu min]i]i [i umili]i, alt\ dat\ temelii [i chipuri demne de pus`n icoan\, l`ng\ Sf`nta Fecioara Maria.

{i, totu[i, cei mici, abia porni]i s\ ia via]a `n piept pe vreme de criz\(doar la talpa ]\rii !), cu abonamente pl\tite din ajutorul de [omaj “alb\tr`nilor” nu s-au `mpiedicat nici de pove[tile cu dasc\li n\b\d\io[i care“pun nota 10 doar lui Dumnezeu”, nici de “reclame umflate”, cu clase deinformatic\ `n care chiar banalul de-acum calculator (le) lipse[te cudes\v`r[ire, ei, r`vnitorii `ntru lumin\, au venit la fa]a locului s\ vad\, s\pip\ie precum Toma necredinciosul, apoi, s-o mai vedea, care, `ncotro…

Altfel, toat\ aceast\ desf\[urare de for]e, o treab\ bun\, “la mod\”,poate pe m\sur\ de ziditoare dac\ dincolo de z`mbetele amabile aledasc\lilor “de la t`rg” nu s-ar ascunde tristea]ea mereu amar\ a “secretelor”care “nu se spun pe post”, dar care se v\d, mereu, abia “dup\ aceea” !Situa]ii dezam\gitoare, la limita penibilului, care sf`[ie, ireparabil, sufletelebobocilor abia obi[nui]i cu zborul, pentru care “afacerile” de tot felul,am`n\rile electorale [i datul din umeri pe fondul aceluia[i refren cu “n-avembani” de mult nu le mai ]ine loc de Nord, “ca odinioar\”, cum bine zice oreclam\… ((AA.. OOPPRRII{{))

2

T

ORGANIZAREA FOTOGRAFIILOR DIGITALE

mai 2009PPaagg.. 33APOSTOLUL

~NV|}|M~NTUL NEM}EAN, LA ZI

(urmaare ddin ppaag. 11)

aza informa]iilorpe care le-amavut, ne-am datseama c\ nuputem ob]ine maimult. S\ nu uit\mc\ ideal este s\ob]inem c`t maimult cu costuri c`tmai mici dinpartea colegilor

no[tri. A fost un astfel demoment, `n care am zis c\ nuare rost s\ continu\m s\ducem colegii `n grev\, s\ seopreasc\ bani din salariu, [is\ nu ob]inem mai mult. Afost important s\ realiz\m c\mai mult nu se poate. Multes`nt promisiuni, iar de multeori am fost min]i]i. E posibil ca[i acum s\ se `nt`mple la fel.Din aceast\ cauz\, noi doaram suspendat protestele.Dac\ am discuta cu oamenicorec]i, one[ti, probabil c\ nuar mai fi nevoie de sindicat.Nu puteam for]a mai mult.

- LLegaat dde llegeaassaalaariz\rii uunicce aa bbugetaarilor,,cce ss-aa oob]inut?

- Legat de legeasalariz\rii bugetare, `n urmanegocierilor, ni s-a promis c\vom fi undeva c\tre v`rful ie-rarhiei, pe m\sura activit\]iiprestate de noi. Nu voi spuneniciodat\ c\ nu s`nt [i alteactivit\]i importante `n sis-temul bugetar. Dar noi vrems\ se recunoasc\, [i prinlegea salariz\rii, importan]aactivit\]ii noastre. Nu vrem odiscrepan]\, a[a cum esteacum, `ntre unele categoriide bugetari [i altele.

De asemenea, legat dedescentralizare, de modul `n

care vom fi asculta]i, vadepinde foarte mult dac\subordon\m [coala interesu-lui politic. ~nafar\ de`nv\]\m`nt [i agricultur\, totule b\tut `n cuie, c`nd e vorbade descentralizare. S`ntlucruri foarte importante.Avem bani pu]ini, `ns\ [i pecei pe care i-am avut i-amcheltuit prost.

- DDinccolo dde eeveni-mentele dde llaa BBuccure[ti,, [[tiucc\ aa]i ffosst ppleccaat [[i ppesstehotaare...

- Am fost desemnat s\fac parte din delega]iaConfedera]iei SindicatelorDemocratice din Româniacare a participat la seminarulinterna]ional organizat deCentrul European pentruProblemele Lucr\torilor dinMalta. Acest centru lucreaz\pe l`ng\ Comisia european\[i, practic, de acolo vinefinan]area. Seminarul a avuttema “Noile tehnologii decomunicare [i informare -implica]iile acestora asupralucr\torilor [i organiza]iiloracestora”. Am avut ca misi-une s\ realizez o serie decontacte bilaterale cu o seriede organiza]ii, pentru a creaoportunit\]i pentru dez-voltarea unor proiecteviitoare. Am [i realizat acestlucru: am fost primit la fede-ra]ia profesorilor din Malta cucare `ncerc\m s\ dezvolt\mun parteneriat. Am stat devorb\ cu ei [i au cam ace-lea[i probleme ca [i noi.Vrem s\ ne `mp\rt\[imsolu]iile pe care le g\sim. Aufost reprezentan]i din 14 ]\ri[i, totu[i, am avut sentimentulunei bune comunic\ri.

“NU PUTEAMOB}INE MAI MULT”

b

~nv\]\m`ntulnem]ean - premiat

rintre c`[tig\torii edi]iei a IV-a aConcursului Na]ional de Crea]ie“Laud\ semin]elor, celor de fa]\[i-n veci tuturor” organizat deMinisterul Educa]iei, Cercet\rii [iInov\rii, Inspectoratul [colar alJude]ului Alba [i Casa CorpuluiDidactic Alba, se afl\ un profesor[i un elev din jude]ul Neam].Astfel, la sec]iunea Crea]iei liter-are- cadre didactice, doamna pro-fesor Elena Dr\ghiceanu de laSeminarul Teologic Ortodox “Sf.

Gheorghe” din Roman a primit premiul II iarla sec]iunea Arte plastice, elevul NicolaeAntal, de la Liceul de Art\ “V. Brauner” PiatraNeam], preg\tit de prof. Roiu Cecilia, a pri-mit men]iune.

Casa Corpului Didactic Neam] s-a impli-cat `n organizarea [i desf\[urarea etapeijude]ene a concursului [i a facilitat partici-parea profesoroarei Elena Dr\ghiceanu laPremierea c`[tig\torilor care a avut loc laSebe[, `n perioada 08-10 mai.

Punte`ntre [coli

T`rgul inova]iei [i creativit\]ii din mediul[colar nem]ean, eveniment g\zduit deColegiul Na]ional “Calistrat Hoga[“, esteactivitatea final\ a unui amplu proiect ini]iatla nivelul jude]ului de c\tre Inspectoratul{colar. Proiectul, realizat `n parteneriat cuConsiliul Jude]ean, s-a intitulat “Creativitatea- punte `ntre [colile nem]ene”. Acest proiecta fost ini]iat `n luna ianuarie [i a cuprins 25de [coli din jude], at`t din mediul urban, c`t [idin cel rural. Principalul obiectiv urm\rit -dup\ cum subliniaz\ conducerea ISJ Neam]- a fost consolidarea leg\turii dintre creativi-tate [i educa]ie, prin realizarea unui cadrupotrivit pentru stimularea poten]ialului creativ[i inovator al elevilor. ~n prima etap\ (ianua-rie - martie), toate [colile `nscrise `n proiectau desf\[urat activit\]i pe cercuri [i ateliere,dup\ un program corelat cu cel al [colii.Elevii au fost stimula]i s\ participe la acesteac]iuni `n func]ie de aptitudini, talent sauinteresul manifestat `ntr-unul din domeniilepropuse `n proiect. A doua etap\ s-adesf\[urat la nivel jude]ean, prin formarea a[ase re]ele inter[colare. {colile s-au putut`nscrie `ntr-una sau mai multe re]ele, par-curg`nd un program de activit\]i cu grupemixte de elevi. Ace[tia [i-au pus `n comun

talentele [i cuno[tin]ele, realiz`nd lucr\ri [iproduse finale deosebit de originale [i inova-toare. Pentru a promova aceste crea]ii aleelevilor nem]eni, Inspectoratul {colar a orga-nizat “T`rgul inova]iei [i creativit\]ii din me-diul [colar nem]ean”, `n care fiecare re]ea[i-a expus cele mai bune lucr\ri. T`rgul acuprins peste 100 de exponate [i s-a bucu-rat de prezen]a unui public numeros formatdin elevi, profesori [i p\rin]i. S-a remarcat `ncadrul expozi]iei tema integratoare “Ora[ulmeu - Satul meu” abordat\ de [colile dindomeniul Arte vizuale, care au prezentatpeste 60 de lucr\ri. La deschiderea t`rguluiau fost prezen]i mai mul]i reprezentan]i aiInspectoratului {colar [i ConsiliuluiJude]ean. Vicepre[edintele CJ, MirceaPintilie, a `nm`nat premii pentru lucr\rileevaluate de comisiile specializate din cadrulfiec\rei re]ele: 11 premii I, 11 premii II, 13premii III, 14 men]iuni [i un premiu special.Fondul de premiere a fost asigurat deConsiliul Jude]ean.

Bani de liceuGuvernan]ii `ncep s\ realizeze c\ unele

dintre m\surile pe care le iau, pentru aeconomisi bani la buget, s`nt aberante. Spreexemplu, la `nceputul acestei luni a ap\rutun act normativ prin care s-a diminuat pla-fonul venitului net pe familie, pentru eleviicare beneficiaz\ de “bani de liceu” de la 200la 150 de lei. Respectivul act trebuia aplicat`ncep`nd de la 1 martie, de[i banii pentruluna respectiv\ erau deja da]i la elevi. Cualte cuvinte, tinerii ar fi trebuit s\ returnezebanii pe care `i primiser\ - tot `n baza legii.Era foarte greu de crezut c\ elevii vor aducebanii de bun\-voie. S\ se ajung\ la procese,inclusiv la execut\ri judec\tore[ti ar fi fostsingura variant\ a unei tentative guverna-mentale de economisire a banilor la bugetulde stat, pe spinarea celor mai s\raci dintreromâni. Sindicatul din ~nv\]\m`nt Neam] avenit `ns\ cu o veste bun\: “Cu privire labanii de liceu, se [tie foarte bine c\, `nmomentul `n care programul “Bani de liceu” afost aprobat [i derulat, era un anumit plafonminim care corespundea ca [i condi]ie pentruacordarea acestui ajutor material. Iat\, prinlegea bugetului de stat, legea s-a modificat.Astfel, parte din elevi nu mai intrau `n condi]iilede acordarea a acestui ajutor. ~n aceast\situa]ie, elevii fie trebuiau s\ returneze baniiprimi]i de la data intr\rii `n vigoare a legii, fies\ nu mai intre `n plata corespunz\toare aces-tui ajutor `ncep`nd de la acea dat\. Doamnaministru a intervenit [i a g\sit sursele nece-sare pentru ca banii de liceu s\ se acordep`n\ la sf`r[itul acestui an [colar. Aceasta, `nideea `n care, dac\ legea s-a modificat `n plinan [colar, nu putem priva elevii de la acest

ajutor. De anul viitor, vor intra `n plat\ doaracei copii care se `ncadreaz\ `n noul plafonde plat\. Printr-o hot\r`re de guvern se vamodifica legea care stabile[te plafonul devenit pe cap de familie”.

~n jude]ul Neam], beneficiaz\ de progra-mul “Bani de liceu” 5.383 de elevi nomina-liza]i prin ordin de ministru. Dac\ s-ar fi luat`n considerare ultimele acte normative, ar fir\mas `n program numai 4.574 - adic\ aceicare provin din familii ale c\ror veniturilunare s`nt mai mici sau cel mult egale cu150 de lei. Al]i 809 elevi, ai c\ror familii ob]invenituri nete de p`n\ la 200 de lei, ar fi fostexclu[i, pentru c\ guvernan]ii consider\ c\au prea mul]i bani. Cu alte cuvinte, m\carp`n\ la sf`r[itul anului [colar, guvernan]ii`n]eleg c\ nu po]i ]ine un elev la liceu dac\ ai50 de lei `n plus `n cas\.

Adio 100 de europentru

profesori?~n 2007 a ap\rut un act normativ prin

care cadrele didactice primeau 100 de euro,bani pe care puteau s\ `i utilizeze pentruachizi]ionarea de material didactic. Eravorba de c\r]i, dar [i de softuri informatice,necesare moderniz\rii sistemului de`nv\]\m`nt. ~n momentul `n care a ap\rutaceast\ prevedere, majoritatea profesoriloro priveau cu scepticism. Majoritatea nu cre-dea c\ se va ajunge la punerea sa `n prac-tic\. Cadrele didactice se obi[nuiser\ ca dinsalariul lunar s\ cumpere [i c\r]ile necesareunei preg\tiri continue. ~ns\ “minunea” a]inut, at`t `n 2007 c`t [i `n 2008. Dac\ ar fi fostca `n pove[ti, trebuia s\ se `nt`mple de 3 ori.Numai c\, s-a cam terminat cu suta de europentru profesori, dup\ cum anun]\ GabrielaGrigore, secretarul general al Sindicatuluidin ~nv\]\m`nt Neam]: “Referitor la 100 deeuro, am primit asigur\ri c\ sumele pentrucadrele didactice s`nt prev\zute `ntr-un capi-tol bugetar al ministerului Educa]iei. Numaic\ nu exist\ acoperire p`n\ la sf`r[itul anului[colar pentru acest ajutor. Asta `nseamn\c\, p`n\ la sf`r[itul anului, acest ajutor nu seacord\. Teoretic, ar trebui, dac\ se identific\sumele, de la anul s\ primim acest ajutor.Dar nu v\d de unde, at`ta timp c`t rectificareabugetar\ a fost, clar, negativ\ pentru bugetuleduca]iei. Nici nu am de unde s\ [tiu dac\aceste sume exist\ `ntr-un capitol bugetar,m\car teoretic, pentru c\, practic, ace[ti baninu exist\. Atunci, probabil c\ nu va intra `nplat\ acest ajutor pentru cadrele didactice”.

Marius GGHEGHICI

P

PLEDOARIE PENTRU VALOARE

PPaagg.. 44 APOSTOLUL

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

mai 2009

ac\ m\ `ntrebi ce s`nt astea,`]i r\spund sincer [i ferm: eMATEMATICA, e VIA}A TA,e VIA}A MEA, e VIA}ANOASTR|.

Am avut norocul s\ amrevela]ia acestui adev\r:totul din jur [i `n interior e“matematica”. C`t de ele-mentar\ sau complex\...asta depinde de “element”

Ce e omul? Ce e via]alui? C`t de lung\ e? C`t de

logic o tr\ie[te fiecare? Cu c`tenecunoscute nr `nt`lnim [i cum le putemrezolva?

R\spunsul la aceste `ntreb\ri poatefi concluzia...

Dar oare ipoteza noastr\ cecuprinde. Ce [tim cu adev\rat despreproblema vie]ii noastre?

Pornim de la AXIOMELE existen]einoastre:

1. Dumnezeu e Unul [i doar elcunoa[te rezolvarea sistemului nostrude ecua]ii.

2. La finalul vie]ii noastre, reduc`ndto]i termenii asemenea, ne `ntoarcem `nmul]imea vid\.

Asta cunoa[tem [i trebuie s\accept\m ca adev\r ce nu necesit\demonstra]ie.

Fiecare dintre noi apar]ine uneimul]imi finite rezonabile. Ne reunim, neintesect\m, ne diferen]iem [i tindemspre infinit. Ne dorim propria mul]ime [ic\ut\m elementul care s\ ne com-pleteze, s\ fie mai mic, mai mare sauegal cu noi.

O perioad\ ne ajunge s\ neadun\m cu 0, s\ nu ne `mp\r]im dec`t lanoi `n[ine, ne mul]ume[te s\ [tim c\s`ntem singurul element mai mare ca 0[i mai mic ca 2.

Mai poi, s`ntem furio[i c\ oric`t amvrea s\ ne “ridic\m”, nu avem nici o put-

ere.. Ne `ntrist\m pentru c\, la `nceput,s`ntem doar element neutru, nuapar]inem axei existen]ei colective. Cuc`t ne place mai mult “matematica”, cuat`t devenim mai con[tien]i c\ fiecaredintre noi avem un opus, un element cucare dac\ ne adun\m, ne reducem.

~n timp, devenim “ra]ionali”. Aparproblemele. Devenim con[tien]i c\ `ntrenoi [i ceilal]i se afl\ o infinitate de ele-mente, c\ nu s`ntem singurele punctedin plan, c\ ne putem alinia, unii dintrenoi, `n linie dreapt\, ne putem limita launa sau chiar la ambele capete, putemprivi lumea din diverse unghiuri. Ne d\mseama c\ avem mai multe metode derezolvare a problemelor. Pentru c\, cuc`t devenim mai “ra]ionali”, cu at`t maigrele vor deveni “problemele” [i poli-noamele sufletului nostru devinnecunoscute fa]\ de monoamele celor-lalte “elemente”.

Unii dintre noi devin apotemele

piramidei societ\]ii noastre, carepiramid\ fiind neregulat\, nu vom puteaafla niciodat\ cu adev\rat valoarea`n\l]imii ei. Ne intersect\m cu diferitelaturi ale vie]ii [i uneori rat\m punctulcomun: acela care ne demonstreaz\ c\infinitul e `n fiecare dintre noi.

Plec`nd de la premisa c\ noi s`ntemni[te elemente ale mul]imii “reale” infi-nite, putem g\si `n fiecare r\d\cinap\trat\. Cum? Ne aproxim\m! Oricumnu putem puncta infinitul [i niciperfec]iunea! ~ntr-un anumit moment, peaxa vie]ii noastre, ne putem aproxima...

Poate p\rea complicat!Pentru mul]i dintre noi “matematica”

pare complicat\! {i totu[i... de ce s\ nemul]umim cu jum\t\]i de m\sur\? De ces\ nu tr\im ̀ n fiecare punct al vie]ii noas-tre ca [i c`nd am fi p\trate perfecte? S\ne juc\m sub radical, s\ g\sim acelceva unic din noi care ne ridic\ la p\trat?

Matematica e complicat\ doar atun-

ci c`nd e privit\ ca un obiect de studiupredat de un “c\l\u” care te pedepse[tedac\ nu `n]elegi. Ca [i via]a! E compli-cat\ doar atunci c`nd e privit\ ca undrum lung al\turi de persoane carepretind c\ [tiu care e cel mai sigur [i maiu[or drum p`n\ la destina]ie.

“Matematica” e frumoas\ dac\ ajun-gi s\ `n]elegi c\ ea nu e dec`t o dreapt\care vine din infinit, “te porne[te” de la 0,“te `nal]\” la 1 [i “te `mpiedic\” de multenecunoscute ̀ n speran]a c\ ̀ ]i vei “d\rui”adev\rata valoare. Dreapta e infinit\, lafel ca [i posibilitatea fiec\rui element dea forma ecua]ii a c\ror rezolvare ocunoa[te doar cel ce `[i g\se[tenecunoscuta. Cel mai dificil este s\ajungi la 2! S\ `nvingi infinitul dintre tine[i 2! Dac\ reu[e[ti, + infinit nu mai e at`tde sumbru, de departe...!

AAnnaa CCIIOOCCOOIIUU-LLUUCCHHIIAANN((ccoonnttiinnuuaarree `̀nn nnuumm\\rruull vviiiittoorr))

1+1, 11/2, 1.5,1, 1+X=2....

DO ALTFEL DE TEOREM|...

Opera lui GiordanoBruno, la Humanitas

ditura Humanitas ne ofer\ spre lectur\ patruvolume Opere italiene (volumele IV – VII), dinseria Giordano Bruno (1548 – 1600), ap\ruteanul acesta. Este vorba despre traducerea `nlimba român\ a dialogurilor morale ale savan-tului: Alungarea bestiei triumf\toare, Cabalacalului Pegas, Despre eroicele av`nturi [ipiesa de teatru, Lumin\rarul. Acestea vin s\completeze `n totalitate opera lui Bruno, dup\primele volume (dialogurile cosmologice):Cina din miercurea cenu[ie, Despre cauz\,principiu [i unitate, Despre infinit, univers [ilumi.

~n stilul acestor lucr\ri descoperim originalitateaRena[terii italiene (filosofia nolan\), precum [i uneleexplica]ii asupra atitudinii Bisericii Apusene fa]\ de per-soana [i opera marelui savant.

Av`nd o vast\ preg\tire `n Italia, Fran]a [i Germania,membru al Ordinului Dominicanilor [i doctor `n teologie(1575), Giordano Bruno sugereaz\ o reform\ moral\ aclerului epocii, sateriz`nd anumite aspecte ale vie]ii coti-diene.

La 20 ianuarie 1600 papa Clement al VIII-lea decideaca Bruno s\ fie condamnat ca eretic. La 8 februarie estemutat din palatul Sf`ntului Oficiu `n casa cardinaluluiMadruzi din Pia]a Navona spre a i se citi sentin]a. Sunt defa]\ nou\ inchizitori [i o mul]ime de oameni. NotarulAdriani cite[te sentin]a prin care Giordano Bruno edeclarat „eretic impenitent, `nd\r\tnic [i `nc\p\]`nat …”fiind excomunicat din Biseric\ [i pedepsit, iar c\r]ile sales\ fie arse `n public `n Pia]a Sf`ntul Petru [i s\ fie trecute`n „Indexul” c\r]ilor interzise. Giordano Bruno e con-damnat la arderea pe rug. {i-a ascultat sentin]a de con-damnare t\cut, `n genunchi, vl\guit de chinurile la carefusese supus `n prealabil.

~n zorii zilei de joi 17 februarie 1600, Bruno, `mbr\cat`n sanbenito, acea mantie de culoare galben\ care sim-boliza semnul infamiei, a fost condus pe ultimul drum dela `nchisoarea Tor di Nona spre rugul „purificator” ridicatl`ng\ f`nt`na lui Terrina, `n centrul pie]ei. Judec\torii l-auinvitat s\ `mbrace sanbenito dup\ care se porne[te `nprocesiune. Este `nso]it de 7 prela]i ce reprezentau 4ordine c\lug\re[ti. Ritualul arderii pe rug, urmat dup\toate canoanele Inchizi]iei, se s\v`r[i `n Pia]a Campo diFiori (C`mpul Florilor). Dezbr\cat `n pielea goal\, i s-apus un c\lu[ `n gur\, apoi a fost legat de un st`lp dup\care s-a aprins focul. Astfel, murea unul dintre mariig`nditori ai Rena[terii, credincios p`n\ la cap\t crezuluis\u filosofic. Soarta sa tragic\ simbolizeaz\ marile obsta-cole [i greut\]ile prin care a trecut na[terea g`ndirii libere.

Concep]ia lui Bruno s-a n\scut sub influen]a platonis-mului. Universul i se `nf\]i[eaz\ omului ca o oper\ deart\ frumoas\, o crea]ie planificat\ `n mod con[tient deun creator divin ce lucreaz\ liber ca un artist.

„La fel se poate judeca [i `n operele de art\, `ntruc`tcel care vede statuia nu-l vede pe sculptor, cel care vedeportretul Elenei nu-l vede pe Apelles, dar vede efectulac]iunii derivate din inteligen]a spiritului lui Apelles… [i`ntregul este un efect al accidentelor [i al calit\]ilor par-ticulare ale substan]ei acelui om pe care, `n ce prive[tefiin]a lui absolut\, nu `l cunoa[tem deloc”, afirma Bruno `nlucrarea Despre cauz\, principiu [i unitate. Cunoa[tereaeste conceput\ `ntr-un fel ira]ionalist ca un proces decrea]ie [i asimila]ie a operelor artei.

DDrrdd.. MMiihhaaii FFLLOORROOAAIIAA

Ecceesstt aarrttiiccooll aarree rroolluull ddee aa ffaaccee ccuunnoossccuuttee rreezzuullttaatteelleeddee eexxcceepp]]iiee aallee eelleevviilloorr oolliimmppiiccii aaii LLiicceeuulluuii ddee AArrtt\\ddiinn PPiiaattrraa NNeeaamm]] [[ii,, `̀nn aacceellaa[[ii ttiimmpp,, ddee aa rr\\ssppll\\ttii [[ii`̀nn aacceesstt mmoodd ssuutteellee ddee oorree ddee ttrruudd\\ aallee mmaaee[[ttrriilloorrlloorr..

PremiiOlimpiada NNa]ional\ dde IInterpretare

Instrumental\ [[i AArta AActorului, cclaseleIX- XXII, FFaza NNa]ional\,

Liceul dde MMuzic\ ““Dinu LLipatti”- BBucure[ti,11- 114 aaprilie 22009

Numele CCl. Instr. Profesor Premiul[i pprenumele cconcurentului

Mardare Ioana- Alexandra XII viol\ Mioara Prisada II{erban Ciprian- Vasile XII canto Elena Botez IISamson Denis- Marcelin XII ]ambal Leonid Ciobanu IICiobanu Daniel- Petric\ XI pian Mihaela Spiridon IIIIacob Ciprian- Constantin IX c-bas Pojoga F\nel MGologan Andrei IX pian Cristina Popa MChiril\ Adelina X nai Leonid Ciobanu MLuca M\d\lina- Laura X nai Leonid Ciobanu MNOT|: Profesori corepetitori: Mihaela Spiridon, Mariana Anghel, Leonid Ciobanu.

Olimpiada NNa]ional\ dde IInterpretareInstrumental\ ppentru cclasele IIII- VVIII

Alba IIulia, 113- 116 aaprilie 22009

Nume- PPrenume eelev Clasa Instr. Profesor Premiul

Corug\ Ovidiu- Cristian IV pian Gianina S\l\gean I(unicul premiu I la pian pe Moldova)

Olimpiada NNa]ional\ dde IInterpretare MMuzical\Instrumental\, cclasele IIII- VVIII

Premii lla FFaza ZZonal\- GGala]i, 119- 222 mmartie2009

Numele [[i pprenumele cconcurentului Cl. Instrument Profesor Premiul

Corug\ Ovidiu- Cristian IV pian Gianina S\l\gean I(100 p.)Dumitru Emmy Constantin IV pian Magdolna Cosma IU]\ Karina IV pian Magdolna Cosma IPanaite Miruna VI pian Raluca Nica IFrunz\ M\d\lina VII pian Spiridon Mihaela ICo[ofre] Elena-Alexandra VIII nai Leonid Ciobanu IAmali]ii Roberta III pian Gianina S\l\gean IIDavidoaie Miruna VII percu]ie Liviu Bitere IICuptor Ruxandra VIII vioar\ Mioara Prisada IIDura Elena- Bianca IV pian Gianina S\l\gean IIIPintilie Ovidiu- Andrei V chitar\ Nicoleta Minciu III

Jitianu Mara VI pian Lilia Harabagiu IIIS`rbu Mihai- Valentin VI pian Mihaela Buc\taru IIIV`ntur Anton- Marcelin VI percu]ie Liviu Bitere IIIGagiu Denis VI nai Leonid Ciobanu IIIMocanu Alexandru VII Cello Dan Costea IIIAlbu Teodora VII nai Leonid Ciobanu IIIPopovici Neculai C\t\lin VI pian Olivia S\ndescu MCovrig Ioana VIII vioar\ Maricica Gheorghie[M

Olimpiada NNa]ional\ dde AArte VVizuale,Arhitectur\ [[i IIstoria AArtelor

Clasele XXI- XXIII, eetapa nna]ional\, TTg. JJiu, 13 - 118.04.2009

Numele [[i pprenumele Cls. Specialitatea Profesorul PPremiul`ndrum\tor

Diaconu N. Parascheva XI Textile Tanas\ Camelia IBuleu V. Elena- Cristina XII Icoan\ Potop {tefan IIGrama A. Ioana- Cornelia XI Istoria Artei Stanciu Adriana M

Doamnelor [i domnilor p\rin]i este vremea s\ v\ testa]i aptitudinileartistice ale copiilor dumneavoastr\, ca s\ nu regreta]i faptul c\ nule-a]i acordat [ansa de a deveni mari arti[ti.Adresa noastr\ este: Liceul de Art\ “Victor Brauner” Piatra Neam],str. Pene[ Curcanul, nr. 6, telefon/fax: 0233/213062 [i 0233/237337;e-mail: victorbrauner_nt@yahoo.com.V\ a[tept\m cu drag, p`n\ pe 10 iunie a.c. pentru `nscrieri, `n fiecarezi, `ntre orele 9- 16.

Prof. DDida VVASILCALiceul dde AArt\ PPiatra NNeam]

APLAUZE PENTRU PERFORMAN}ELE LICEULUIDE ART| “VICTOR BRAUNER” PIATRA NEAM}

MMoottttoo:: „„AA ccrreeaa `̀nnsseeaammnn\\ aa ddaa oo ffoorrmm\\ pprroopprriiuulluuii ddeessttiinn””..((AA.. CCAAMMUUSS))

A

LA R|SCRUCE DE G~ND...

mai 2009PPaagg.. 55 APOSTOLUL

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

n istoria fiec\rei institu]iiexist\ anumite momentedeosebite `n care se ani-verseaz\ sau se comemore-az\ anumite evenimente.Luna aceasta, pe data de25, Biserica OrtodoxaRomâna [i-a aniversat 124de ani de la ob]inerea auto-cefaliei (gr. Auto - Kephalé =conducere de sine st\t\-toare). Este cunoscut faptul

c\, Biserica Ortodox\ român\ depindeadirect de Patriarhia Ecumenic\ de laConstantinopol, unde se luau toatedeciziile administrative, canonice [idogmatice.

Legea organica din anul 1872 a pusbazele Sf`ntului Sinod al B.O.R., careavea rolul de a pastra unitatea dogma-tica [i canonic\, precum [i pe ceaadministrativ\ cu Patriarhia ecumenic\.Sinodul B.O.R. avea `n frunte un mitro-polit primat.

Unirea din anul 1859 [i proclamarea

independen]ei de stat `n 1877 au adus[i unele modific\ri pe scena administra-tiv\ a bisericii noastre. Pe data de 25martie 1882 a fost sfin]it pentru primadat\ Sf`ntul Mir `n catedrala mitropoli-tan\ din Bucure[ti, f\r\ acordulPatriarhiei ecumenice, fapt ce a deran-jat pe patriarhul ecumenic, Ioachim alIII-lea. Sub urm\torul patriarh ecu-menic, Ioachim al IV-lea, situa]ia s-a`mbun\t\]it, ba mai mult, pe data de 25aprilie 1885 a fost trimis mitropolituluiprimat al României actul oficial prin careera recunoscut\ autocefalia B.O.R.Este vorba despre Tomosul de autoce-falie pe care l-a primit Calinic Miclescu,mitropolitul primat `n func]ie, act princare biserica noastr\ ob]inea toatedrepturile ce-i reveneau.

O biserica autocefal\ are dreptuls\-[i aleag\ `nt`i - st\t\torul (patriarhulsau arhiereul primat), s\-[i constituiepropriul sinod format din arhiereii afla]i`n func]ie de pe teritoriul arondat, s\sfin]easc\ Sf`ntul [i marele Mir necesar

s\v`r[irii Tainei mirungerii. Urmareacestui eveniment de maxim\ impor-tan]\ pentru ortodoxia româneasc\,Biserica a avut [i unele beneficii regle-mentate prin legi precum cea a cleruluimirean [i a seminariilor, legeaConsistoriului Superior Bisericesc etc.Totodat\ recunoa[terea autocefalieiB.O.R. a constituit un prim pas pentru`nfiin]area Patriarhiei Române, faptpetrecut `n anul 1925.

Terminologia canonic\ face dis-tinc]ia clar\ `ntre „autocefalie” [i„autonomie”. Orice biserica autonom\are propiul teritoriu [i propria adminis-tra]ie, `ns\ r\m`ne `ncorporat\ `n„Biserica - mam\”, adic\ cea cre[tin -ortodox\. Aceasta nu `nseamn\ total\subordonare, dup\ cum nici autocefalianu reprezint\ independen]a absolut\,cel pu]in din punct de vedere doctrinar[i canonic.

Drd. MMihai FFLOROAIA -ISJ NNeam]

Biserica Ortodoxa Româna la 124 de ani de la autocefalie

~ (urmaare ddin ppaag. 11)968, dup\ separarea sec]iilor de limb\ francez\ [i neerlandez\ aUniversit\]ii Catolice din Louvain (vechiul campus, amplasat `n ora[ul fla-mand Leuven, a fost mo[tenit de sec]ia neerlandez\). ~n momentul defa]\, la universitate `[i fac studiile circa 22 mii de studen]i, masteranzi [idoctoranzi din Belgia [i din `ntreaga lume. Aici sunt aprofundate studiilede teologie `n dialog cu filosofia [i [tiin]ele umaniste.

~n cadrul universit\]ii func]ioneaz\ [apte facult\]i (teologie, filosofie,drept, [tiin]e economice, sociale [i politice, management, litere [ifilosofie, psihologie [i [tiin]ele educa]iei). La Facultatea de Teologie suntfoarte mul]i studen]i str\ini, `n special `n ciclurile doi [i trei (master [i doc-torat), pe linia francez\. Desf\[oar\ diverse parteneriate cu alte univer-

sit\]i [i institu]ii precum: Universitatea din Leuven (Belgia), Strasbourg (Fran]a), SanPaulo (Brazilia), Kaslik (Liban), Ia[i (România).

Cu o vast\ bibliotec\, pe domeniile: studii umaniste, teologie, arte plastice, filolo-gie, drept, filosofie, istorie, psihologie, economie [i [tiin]e politice, la care se adaug\centrul de informare [i documentare, sec]ia de carte rar\, manuscrise, multimedia etc.,universitatea ofer\ celor interesa]i o plaj\ diversificat\ pentru studiu [i cercetare.

Creat\ `n anul 1999, [coala doctoral\ demonstreaz\ un caracter interdisciplinar.Cercetarea [tiin]ific\ este una de cea mai `nalt\ calitate, dinamic\ [i deschis\ spre totceea ce este nou `n toate domeniile.

1

Re`nt`lnirea cu UniversitateaCatolic\ din Louvain-la-Neuve

(urmaare ddin ppaag. 11)

egradat ca presta]ie[i s\ evalu\m activi-tatea profesoruluiprin ceea ce`nseamn\ `n modreal aceast\ munc\efectiv la catedr\.

~n ceea ceprive[te atitudineavoi fi un partenercorect al tuturorcolegilor din sistem,

pe care `i invit la dialog real, `nideea de a constitui o echip\,care s\ fie echipa jude]uluiNeam]. Cum vvede]i rrelaa]iaa ccu

ssindiccaatele?PP rr oo ff .. LL .. GG .. VV .. :: Sper s\ nu

considere nimeni o afirma]iedecorativ\ aprecierea meapentru munca sindical\ [i pen-tru activitatea liderilor de sindi-cat, nu doar a acelora de lanivel jude]ean, ci [i a aceloradin fiecare unitate de`nv\]\m`nt. S`nt oameni pecare `i invit s\ fie parteneriiechipei I.S.J. `n toate ac]iuniledecizionale, pornind de lapremisa c\ nu suntem `ntabere diferite, c\ to]i suntemprofesori [i dorim binele sis-temului. Pentru ccine nnu [[tie,,

aave]i oo eexperien]\ ((expertiz\ccum sse zzicce aaccum) pprodigioaass\`n ddomeniul mmaanaagementuluieduccaa]ionaal. NNumi]i ppunccteletaari.

PP rr oo ff .. LL .. GG .. VV .. :: ~ncerc s\selectez momente din expe-rien]a [i formarea mea profe-sional\ [i s\ le numesc peacelea care mi-au marcattraseul: Master `n“Management educa]ional” laFacultatea de Comunicare“David Ogilvy”” din cadrulS.M.S.P.A. Bucure[ti;Inspector {colar deSpecialitate- 1991- 1994;Inspector {colar GeneralAdjunct- 1997- 2000 [i 2005-2006; Director al Direc]iei

~nv\]\m`nt Liceal `n M.E.N. `n2000- 2001; Metodist CCD-2003- 2005; Director Adjunct alColegiului Na]ional “PetruRare[“ `n perioada 2006-2009; Formator Na]ional cuCompeten]e pe Evaluare;Manager de Proiect- StandardT5; Membru al ComisieiCentrale pentru Olimpiadena]ionale [i interna]ionale. Ce lle sspune]i aacceloraa

ccaare cconssider\ cc\ nnumireaa ppeccriterii ppoliticce eesste uunaanedreaapt\ ssaau mm\ccaar ddiss-ccutaabil\?

PP rr oo ff .. LL .. GG .. VV .. :: Ca foartemulte lucruri pe lumea asta [iOrdonan]a nr. 37 din 22 aprilie2009 poate fi discutat\, dar nucred deloc `n pozi]ia unora din-tre colegii no[tri care `ncearc\s\ construiasc\ o mitologie aomului neserios, angajat politic[i s\ `[i defineasc\ singuri opozi]ie de tehnocrat.Angajamentul politic este unlucru serios, este un mod de ate exprima public `n leg\tur\cu valorile `n care crezi [i `nacela[i timp un gest deasumare public\ a ceea cefaci, `n sensul implic\rii con-crete `ntr-un proiect de con-struc]ie deloc u[or.

M\ deranjeaz\ persoanelecare `ndrept`ndu-se spre unscaun, care le ofer\ o perspec-tiv\ decizional\, nu sunt deloc“atente” la criteriul pe bazac\ruia au fost selectate, `ntimp ce, `n momentul `n carep\r\sesc pozi]ia respectiv\,criteriul invocat este doar com-peten]a. Caa bbun pprieten aal

Revisstei ““Aposstolul”,,n\d\jduim cc\ vvom pprimi [[i aalteinformaa]ii ddesspre aacctivitaateaaI.S.J.,, sspre nneccessaaraa ddumirireaa ccolegilor nno[tri dde llaa ccaatedr\.

PP rr oo ff .. LL .. GG .. VV .. :: Cu maredrag, oric`nd, mai ales c\ amaplaudat `ntotdeauna efortulcelor care au `nfiin]at [imen]inut revista cadrelordidactice din jude]ul Neam],timp de un deceniu.

S| REDEFINIMPROFESIA PRIN

DIALOG{I COMPETEN}|

Premier\ la TT:

5 MINUTE MIRACULOASE

Ana MM|RGINEANU, rregizor:

Despre România, numai debine” propune o analiz\neconven]ional\ a Românieide azi - pleac\ de la un planlocal [i ajunge, prin cumularela o perspectiv\ mai ampl\.Proiectul const\ într-o serie despectacole inspirate de câtevadin ora[ele noastre. Ideea depornire este simpl\: regizorul(subsemnata) [i dramaturgul

(Peca {tefan) se duc într-un ora[ (depreferin]\, unul pe care s\ nu îl cunoasc\prea bine) [i timp de dou\ s\pt\mâniîncearc\ s\ afle tot ce se poate afladespre el. Caut\ s\ descopere legen-dele, miturile specifice locului, de la dateconcrete istorice, la folclor, dar suntinteresa]i, în special, de modul în care sedesf\[oar\ via]a local\ în prezent - caresunt principalele griji, dorin]e, probleme,preocup\ri, atât pe plan colectiv cât [i înparticular. Citesc ziarele locale, se plimb\pe arterele principale [i periferice,viziteaz\ fiecare cartier [i, mai ales, caut\s\ vorbeasc\ cu cât mai mult\ lume, dela primar, poli]i[ti asisten]i sociali,personalit\]i locale, p`n\ la cet\]eniiobi[nui]i. Acest proces de cercetare nuare neap\rat o re]et\. Informa]ia trebuies\ vin\ de la toate nivelele - “care este celmai popular supermarket” poate s\spun\ la fel de multe lucruri despre ora[ca [i cea mai veche legend\ sau cel mairecent conflict dintre edilii ora[ului.

Nu cred c\ po]i ajunge în dou\s\pt\mâni la o cunoa[tere profund\, darcred c\ po]i ajunge la o foarte puternic\prim\ impresie. Aceast\ puternic\ prim\impresie constituie baza viitorului specta-col. Este important de precizat c\ mizafinal\ nu este un spectacol-documentar,ci unul inspirat de ora[ul respectiv. De[ipove[tile, atmosfera, problemele dinspectacol caut\ s\ reflecte cât mai binepe cele reale, ele sunt interpretate, rezul-tatul fiind un produs fictiv. Ideal ar fi ca

oamenii s\ se reg\seasc\ în spectacol,cu pove[tile [i problemele lor, dar s\poat\, în acela[i timp, s\ se deta[eze deele, [i s\ vad\ propriul ora[ din alt\ per-spectiv\.

Pilotul acestui proiect este specta-colul “Pove[ti adev\rate, complet inven-tate despre Baia Mare”, inspiratbineîn]eles, de ora[ul Baia Mare [ig\zduit de Teatrul Municipal din BaiaMare. Al doilea spectacolal proiectului “DespreRomânia, numai de bine”este “5 minute miracu-loase în Piatra Neam]”, laTeatrul Tineretului PiatraNeam]”.

PECA {{tefan, ddra-maturg:

„Am ajuns la Piatraav`nd o singur\ impresie,care reie[ea din docu-mentarea de pe internet [idin povestirile prietenilorpietreni - locuitorii de aicisunt foarte mândri deora[ul lor. Ceea ce nueste un lucru foarte întâl-nit în România - în multeora[e nu exist\ aceast\mândrie, ci chiar dim-potriv\, reg\se[ti o atitu-dine de a minimaliza pro-priul ora[. Asta ne-a intri-gat [i pe mine, [i pe Ana.La finalul perioadei dedocumentare, dup\ ce amvorbit cu oameni din toatecategoriile sociale [i amavut ocazia s\ vizit\m medii extrem deinteresante, am cristalizat leg\tura dintredatele naturale ale ora[ului (înconjurat demun]i, cu o natur\ generoas\), datelespirituale (oamenii sunt foarte religio[i),datele istorice (un ora[ care a fost un t`rgcu popula]ie majoritar evreiasc\, care amigrat îns\ la finalul anilor 60 transformatapoi într-un ora[ industrial), aspira]iile din

prezent (Piatra Neam] ca un viitor ora[turistic), realitatea economic\ [i social\(un ora[ izolat de rutele comerciale mari,în care rata [omajului este mare, cuoameni care migreaz\ în str\in\tate s\munceasc\, ora[ din Moldova, cea mais\rac\ regiune a ]\rii) cu aceast\ energiepozitiv\, optimist\ care îi face pe locuitoris\ se simt\ bine, pur [i simplu, în ora[ullor. Am ajuns la „miraculosul” din titlu, unmiraculos al cotidianului [i un cotidian almiraculosului care coexist\ discret învie]ile pietrenilor. Cele 5 minute miracu-loase se pot întâmpla oricând în acestspa]iu - întrebarea este dac\ ele sunt saunu trecute cu vederea sau con[tientizate.

Piesa mi-a oferit ocazia s\ explorezideea de miracol în structura dramatic\ [iîn pove[tile pe care le-am scris. Am pututs\ scriu inclusiv advertoriale, teatru de

p\pu[i [i musical în aceast\ structur\, [iasta mi-a pl\cut foarte mult. De obiceiscriu lucruri pe care vreau s\ le v\d reali-zate pe scen\, ceva ce poate constitui oexperien]\ pentru spectatori. Sper c\ cele“5 minute miraculoase” s\ constituie pen-tru pietreni o experien]\ în ora[ul lor, lacap\tul c\reia s\ mearg\ acas\ cu o per-spectiv\ diferit\”.

Duminic\, 110 mmai, TTeatrul TTineretului aa pprezentat `̀n ppremier\ sspectacolul ““5minute mmiraculoase `̀n PPiatra NNeam]” dde {{tefan PPeca, `̀n rregia AAnei MM\rgineanu. DDindistribu]ie ffac pparte CCezar AAntal, NNora CCovali, AAndrea GGavriliu, EEcaterina HH`]u, DDrago[Ionescu, IIsabela NNeam]u, TTudor TT\b\caru, TTeodora AAndreea RR\uc\.

Spectacolul ppropune uun mmoment iinedit `̀n rrepertoriul TTT- oo ppies\ sscris\ sspecialpentru oora[ul PPiatra NNeam]. SS\ ll\s\m `̀ns\ rrealizatorilor ppledoaria ppentru vviitoareapremier\ ccelor ccare [[tiu ccel mmai bbine cc`te ddintre gg`ndurile iini]iale aau pprins ccontur `̀nacest sspectacol.d

“

EXERCI}II DE MEMORIZARE

PPaagg.. 66 APOSTOLUL

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

mai 2009

ac\ e s\-l credem pe Picasso,care afirma c\ „pictura e doarun alt fel de a ]ine un jurnal”,atunci putem `n]elege picturileca pe ni[te reprezent\ri alereflec]iilor artistului – de zi cuzi. Pl\smuirile lui PetruDiaconu, asemenea pieselorunui puzzle uria[, alc\tuiescimaginea unui universfrem\t`nd de miresmele uneienergii vitale ce explodeaz\`n fiecare form\. P\s\ri, pe[ti,

bufni]e ori fluturi, toate respir\ `nsufle]indacest microcosmos netulburat `n armoniasa. Aceste mici instantanee ale paradisu-lui absorb privitorul f\r\ putin]\ de sus-tragere, ademenindu-l, hipnotiz`ndu-l,m`ng`indu-l cu simfoniile sale de culoare.

Pe[tii, luneco[ii locuitori ai subac-vaticului, insinueaz\ p\trunderea `ntr-unsubcon[tient `n care nebulosul cap\t\contur, c\ci prin arta sa, pictorul reu[e[tes\ pun\ st\p`nire pe acesta, d`nd form\

amorfului, precum un Deus care tinde s\ordoneze lumea pe care a creat-o. Ni sedezv\luie astfel o lume `n care maleficulnop]ii e totalmente `mbl`nzit: bizare crea-turi ale nop]ii, bufni]ele ne pironesc cupriviri hipnotizante, dar nu ne `nsp\im`nt\.Departe de imaginea unor p\s\ri nefaste[i reci, ele ne transmit mai degrab\ oduio[ie nostalgic\, care ne face s\plonj\m `n copil\rie, reamintindu-ne defarmecul pove[tilor, `n care r\ul r\m`neferecat `n paginile c\r]ii. Chiar [i pe[tii cuiriza]ii fosforescente, `not`nd `ntr-ununivers ocrotitor, ne trezesc un ceva fami-liar, o nostalgie dup\ paradisul matern.

Latura aceasta nostalgic\ sereg\se[te `n mai toate lucr\rile lui PetruDiaconu, revel`ndu-se cel mai v\dit `ntabloul Copil\rie, o metafor\ plastic\ aparadisului. ~ntr-o permanent\ `ncercarede a redefini lumea, artistul, r\mas unCopil Mare, se joac\ `ntruna cu `nchipui-rile sale [i combin\ armonios simbolurile,z\mislind forme neobi[nuite: copaci ce

`nfrunzesc direct din trunchiuri, femei`naripate, bufni]e cu trup de fluturi. Nuafl\m nicio limit\ `n acest ludic fascinato-riu al imagina]iei.

~n aproape tot imaginarul lui PetruDiaconu exist\ o chemare spre matern,spre Mama etern\, bl`nd\ [i ocrotitoare.Toate f\pturile create de ea poart\ `n eleacest dor. Formele pline, voluptoase aleacestora mustesc de feminitate. Ca pentrua afirma puterea de regenerare a vie]ii,vegetativul ]`[ne[te, invad`nd obsesivfiecare tablou. P\m`ntul inundat de[uvoiul nest\vilit al crea]iei se transform\`ntr-un spa]iu al visului, respir\ bucurie,lumin\ [i culoare.

Creaturile `naripate, entit\]i cu trupurieterate [i aripi de fluture ori frunze, suntpoate cele mai complexe lucr\ri picturale,purt`nd `n ele infinite semnifica]ii [icorel\ri. Dac\ toate f\pturile lui PetruDiaconu sunt desprinse de la sol, plutind`ntr-o lume desc\tu[at\ de terestru, astfelspiritualiz`ndu-se, transform`ndu-se `n ani-

male fabuloase, `nc\rcate de mister,aceasta nu poate s\ `nsemne dec`t c\arta, prin gra]ia pe care i-o ofer\ imagi-na]ia, e un mijloc de comunicare cu divi-nul, cu sublimul de dincolo de noi: elanulunui suflet `n c\utarea extazului. Dinspre`ntuneric, `ncetul cu `ncetul, par s\ seapropie de ochiul nostru: aproape forme,aproape `ngeri – `ntre noi [i Cerul interio-rit\]ii noastre.

Semin]ele, oferite vederii cuobstina]ie aproape obscen\, at`t `n acestetrupuri puternic erotizate – trupuri cu s`ni[i sex de femeie aparent lipsite de identi-tate, prin stilizarea capetelor –, c`t [i `nmerele t\iate `n jum\tate, ne apropie decarnalitate, manifest`ndu-se ca expresiiale unor dorin]e senzuale. Sus]inute dearipi uria[e, corpurile respir\ vitalitate,purt`nd emblema unui simbol preponde-rent feminin.

{i totu[i, dep\[ind dualitatea carne-spirit, terestru-divin, prin acest zbor-extaz`nafara materiei carnale, `n imaginea unor

suflete cu `nveli[ de carne ce plutesc `n`n\l]imi transpare o alt\ semnifica]ie: ero-sul ne poate spiritualiza. Semin]ele vie]iiamintesc de promisiunile unei lumi carenu va cunoa[te moartea. Privind tablourileartistului, ne reg\sim transfigura]i. Acestaeste [i rolul artei, iar arta lui Petru Diaconureu[e[te acest lucru cu prisosin]\.

Anamaria JJUMANCA

DPPPPeeeetttt rrrruuuu DDDDiiiiaaaaccccoooonnnnuuuu:::: halucinant, ludic, nostalgic

up\ cele dou\ c\r]ipublicate anterior(Anotimpul din noi,2003 [i Durereasomnului, poeme [ieseuri, 2007,ambele sub emble-ma Ed. Crigarux),Ana V`rlan propunede aceast\ dat\ ocarte absolut inedi-t\ - „Din drag, cudor… (numai pe

jum\tate folclor)”, alc\tuit\dintr-o zestre deosebit\mo[tenit\ de la bunicii de petat\ Gheorghe [i AgripinaV`rlan din }ibucani - Neam] [iIoan (Jean) [i Elena Trifan dinDavideni- Neam], (ultimii au`mplinit de cur`nd 92 [i,respectiv, 82 de ani), dar [i dela p\rin]ii s\i.

~nainte de a `ncredin]a citi-torului frumoasele crea]ii popu-lare culese, autoa-rea alc\tuie[te, `nprima parte a c\r]ii(„Nimic nu mi sedatoreaz\ din totceea ce [tiu c\ amfost, cred c\ sunt,sper c\ voi fi...”), oscurt\ autodefiniredin care se poateconstata apartenen]a ei la„adev\rata credin]\: ortodoxiar\s\ritean\” [i, de aici, crezuls\u, arta sa de a tr\i izvor`t\din sintetica zicereduhovniceasc\ „munce[te [i teroag\”, c\l\uzit\ `n scrisul s\ude `ngeru-i p\zitor, transcriindpe h`rtie tot ce Con[tiin]a desus `i dicteaz\. Tot aici, `nt`lnim[i un sfat, adresat semenilor,demn de luat `n seam\, de[iautoarea mai are mult p`n\ lasenectute, c`nd se dau sfaturiurma[ilor, acela de a nu t\cea,socotind t\cerea r\ul cel careamenin]\ pe to]i. Partea douaa c\r]ii, ce con]ine versuri [iproz\, este precedat\ de oPoveste de var\ (dou\ pove[ti:una spus\ de bunic [i una debunic\, dou\ lec]ii, dup\ cumle consider\ autoarea) dedi-cat\ bunicilor din Davideni,Elena [i Jean Trifan, „dou\z`mbete de lumin\, peste alt\lumin\ - aceea a copil\rieimele”.

Urmeaz\, pentru cititoriicare vor avea bucuria de a ]ine

`n m`n\ aceast\ carte, opoveste adev\rat\ a deveniriisale `ntru credin]\, ale c\ruir\d\cini se afl\ `nc\ din frage-da copil\rie, c`nd, constat\acum, la maturitate, c\, av`nd„primii pa[i mici [i tare nesi-guri…”, era purtat\ „mai multde pa[ii p\rin]ilor”.

F\r\ acest text l\muritor,cititorul nu ar putea `n]elege pedeplin bog\]ia versurilor popu-lare, r\mase de la bunici „`ncarne]elul cu «`nvelitoareverde»”, pe care le public\ `nc\rticica de fa]\, `ndeplinind,totodat\, o mare datorie fa]\de cei care i-au `ndrumat pa[iicopil\riei cu `n]elepciune [idreapt\ credin]\.

Dup\ ce consemn\m fru-muse]ea [i ineditul „Legendeibroa[tei ]estoase a p\ianjenu-lui [i a albinei” [i a celor „dou\pove[ti insolite”, dar privind `n

ansamblu cartea deacum a Anei V`rlan,putem afirma c\ ease constituie `ntr-unomagiu adus deautoare bunicilor ei,p\str\tori ai cre-din]ei [i ai tradi]iilor,`n]elep]i [i bunigospodari, care au

[tiut s\ tr\iasc\ [i s\-[icreasc\ frumos proprii copii,nepo]i [i str\nepo]i, a[a cumau `nv\]at de la mo[ii [i de lastr\mo[ii lor; `ntr-un pretextpentru o evocare plin\ dec\ldur\, de nostalgie, evocarece se transform\ `ntr-o pagin\autentic\ de literatur\ `n caredescoperim imaginea, de unrealism tulbur\tor, a unei lumipe cale de dispari]ie, realizat\pe m\sura talentului s\u scri-itoricesc.

{i, nu `n ultimul r`nd,cartea este o culegere de`n]elepciune popular\, ce seadaug\ zestrei valoroaseadunate `n timp, de la cronicari[i p`n\ ast\zi, Ana V`rlan`nscriindu-[i numele `ncuprinz\toarea [i selecta list\a culeg\torilor [i p\str\torilorno[tri de folclor literar. Postfa]\la vol. Din drag, cu dor…(numai pe jum\tate folclor), Ed.Crigarux, Piatra-Neam],

Constantin TTOM{A

MMAAII 22000099

4/1923, n. la Piatra-Neam], PaulVasiliu, profesor de filosofie, psi-hologie, pedagogie, inginer,inspector [colar, director alGrupului {colar de Chimie dinPiatra-Neam], om de o aleas\cultur\, autor a numeroase arti-cole [i al ,,Monografiei {colilorNormale din Piatra-Neam] (1912-2002)”. 5/2009, d. Simona Vasiliu-

Chintil\ (n. 15. 10. 1928, Piatra-Neam]), artist plastic, absolvent\ a Liceuluide Fete (actualul Colegiu Na]ional „CalistratHoga[” din Piatra-Neam]), apoi a Institutuluide Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” [i dup\absolvire cadru didactic al acestuia.Numeroase expozi]ii personale [i distinc]ii,`n ]ar\ [i peste hotare. 5/2006, d., V\ratec, Zoe Dumitrescu-

Bu[ulenga (n. 20. 08. 1920, Bucure[ti), critic[i istoric literar, comparatist\, profesor uni-versitar (din 1971), director alInstitutului de Istorie [i TeorieLiterar\ ,,George C\linescu” (din1973), membru corespondent(1974), apoi titular [ivicepre[edinte al AcademieiRomâne; a condus Accademia diRomania de la Roma (1991-1997). Distins\ cu ordinele MeritulCultural (1971), ,,23 August”(1974), ,,Kiril [i Metodie (1977),Meritul Cultural Italian, `n Grad decomandor (1978) [i PremiulHerder (1988). 9/1947, n., Slobozia, com.

Roznov, jud. Neam], VasilePruteanu, profesor de istorie,director de gimnaziu (com. Rediu– Neam]) [i de liceu (Roznov), inspector [efadjunct al Inspectoratului {colar Neam], pre-fect al jude]ului Neam] (ianuarie 2001-august 2003), deputat `n ParlamentulRomâniei, `n prezent, pre[edinte alConsiliului Jude]ean Neam].. 10/1947, n., Muncelul de Sus, jude]ul

Ia[i, Mircea Zaharia, fiu de `nv\]\tori, absol-vent al Facult\]ii de Filologie a Universit\]ii,,Alexandru Ioan Cuza” din Ia[i (1970), par-curge toate treptele ierarhiei la TeatrulTineretului din Piatra-Neam], de la referentliterar la director (1972-1991), din 1990,devine redactor [i apoi secretar general deredac]ie la cotidianul ,,Ceahl\ul”, func]iede]inut\ [i `n prezent. Este membru fondator[i redactor [ef al revistei ,,Apostolul”, serianou\, din 1999 [i `n prezent. 10/1971, d., Bucure[ti, compozitorul,

dirijorul Mihail Jora (n., Roman, 18. 08.

1891), membru al Academiei Române(1955). Studii: Conservatorul din Ia[i (1909-1911), Facultatea de Drept, Ia[i (1909-1912), Conservatorul din Leipzig (1912-1914). A `ndeplinit diferite func]ii: directormuzical (Radiodifuziunea Român\, 1928-1962), rector al Conservatorului (Bucure[ti,1941-1947), dirijor, pianist, consilier artistical Filarmonicii [i al Operei Române(Bucure[ti, 1931-1945). A fost unul din mem-brii fondatori ai Societ\]ii CompozitorilorRomâni; membru al Institutului Max Regerdin Bonn (1948) etc. 13/1912, n., Piatra-Neam], Constantin

D. Bor[ (d. 10. 01. 1998, Piatra-Neam]), unuldintre cei mai ilu[tri profesori de matematic\din `nv\]\m`ntul liceal din România, `ntemei-etor al ,,[colii” de matematic\ din jude]ulNeam], colaborator la publica]iile: ,,Revistade matematic\”, ,,Pitagora”, ,,BuletinulMatematica”, ,,Gazeta de Matematic\ [iFizic\” [. a. Pentru activitatea didactic\, lacatedr\, [i de cercetare [tiin]ific\, a fost dis-tins cu titlurile de ,,profesor frunta[” (1965),

,,profesor emerit” (1970), ,,cet\]ean deonoare” al municipiului Piatra-Neam] (1995).Cu pseudonimul Lucian Mircea a semnatversuri `n presa literar\, a fost animator alcercului literar ,,Slova Nou\” din Piatra-Neam], `n 1947 a alc\tuit, `mpreun\ cuConstantin Pr`snea, Dumitru Alma[, Har.Mih\ilescu, Constantin Gavriliu, NichitaBistriceanu [. a., prima filial\, din Piatra-Neam], a Uniunii Scriitorilor. A ob]inut locul Ila un concurs de sonete ini]iat de revista,,Contemporanul” (1947), locul al II-learevenindu-i lui {tefan Augustin Doina[. 14/1945, d. [i `nmorm`ntat la Mizil,

c`nd se `ntorcea din exil, Leon Mrejeru (n.,10. 02. 1879) distins `nv\]\tor. ~n 1968, c`nda murit [i so]ia sa, `nv\]\toarea EugeniaMrejeru, osemintele `i vor fi aduse `n cimitiruldin Piatra-Neam]. 15/1909, n., la Samara (Rusia),

Vladimir La[cu (d. 24. 12. 1996), remarcabilprofesor de educa]ie fizic\, publicist. 15/1925, n., Roman, Savin Bratu, (d.

4.03. 1977, Bucure[ti), pseudonimul lui RaulBara[. S-a dedicat cariere didactice [i a fost,pe r`nd, la Universitatea din Bucure[ti, asis-tent, lector, conferen]iar, profesor, ob]in`ndtitlul de doctor `n filologie (1969) cu teza ,,IonCreang\”. 19/1913, s-a dezvelit statuia lui Mihail

Kog\lniceanu din Piatra-Neam]. A vorbit pro-fesorul Panaite Crive]. Textul cuv`nt\rii a fostpublicat `ntr-o bro[ur\, director al Liceului,,Petru Rare[”, inspector [colar. 21/1936, n., Solon], jud. Bac\u,

Constantin Cucu, absolvent al Facult\]ii deFilosofie – sec]ia ziaristic\ – a Universit\]iidin Bucure[ti (1958), reporter la ziarul,,Ap\rarea patriei” (1958-1960), profesor [idirector de [coal\ la Zeme[ – Bac\u (1961-1966), director al Casei de Cultur\ dinMoine[ti (1966-1967), [ef de sec]ie la ziarul,,Ceahl\ul” (1968-1974), inspector cu prob-leme de `nv\]\m`nt la UJCM-Neam] (1974-

1989), consilier principal laBibliopolis S. A. Piatra-Neam] (dup\ 1989),redactor [ef al revistei decultur\ ,,Asachi”, serianou\ (1991-2005), redac-tor [ef al s\pt\m`nalului,,Informa]ia Prim\riei” dinPiatra-Neam] (1996-2002). 31/1859, n.,

Români, GheorgheNicolau, ilustru institutor,revizor [colar, apreciat deministrul Spiru Haret, carea participat la inaugurarea{colii de B\ie]i nr. 3 dinM\r\]ei, Piatra-Neam]

(ast\zi {coala Nr. 2). 31/1908, d., la Piatra-Neam], Nicu N.

Albu, prefect al jude]ului Neam] (1885-1888[i 1895-1899), primar (Piatra-Neam], 1901-1904; 1907), deputat (1891-1895), senator(1905-1907; 1907-1908); absolvent alFacult\]ii de Medicin\ din Berlin. Este unuldintre cei care au sprijinit dezvoltarea eco-nomic\ a jude]ului Neam] (construirea depoduri, [osele, str\zi, a liniei ferate Bac\u –Piatra-Neam], introducerea iluminatului elec-tric `n Piatra-Neam]; amenajarea Parcului,,Cozla”; a sprijinit apari]ia unor publica]ii li-berale: ,,Mi[carea liberal\”, ,,Prop\[irea”,,,Munca”. A condus timp de 30 de aniOrganiza]ia PNL Neam] [i s-a bucurat deaprecieri deosebite din partea lui MihailKog\lniceanu, I. C. Br\teanu, I. G. Duca, V.A. Urechia [i a altor frunta[i liberali.

REMEMOR|RI NEM}ENEO CULEGEREDE ~N}ELEPCIUNE

POPULAR|

Notedelector

D

PRACTICA NE OMOAR|

mai 2009PPaagg.. 77 APOSTOLUL

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

xperimentul este definit [i ca „procedeu de cercetare `n[tiin]\, care const\ `n provo-carea inten]ionat\ a unorfenomene `n condi]iile cele maipropice pentru studierea lor [ia legilor care le guverneaz\.”

Din punct de vederedidactic, experimentul poate [itrebuie folosit pentru dez-voltarea spiritului de investi-gare, a curiozit\]ii [tiin]ifice. ~nfunc]ie de scopul didacticurm\rit experimentul poate fi:

1. Experimentul cu caracter demons-trativ- realizat de profesor `n fa]a clasei [i

presupune asigurarea unei preg\tiriteoretice care sunt actualizate sau prezen-tate cuno[tin]ele teoretice care vor fi uti-lizate pe parcursul desf\[ur\rii expe-rimentale sau la stabilirea concluziilor.

2. Experimentul cu caracter de cer-cetare se aseam\n\ cel mai mult cu expe-rimentul ca metod\ de cercetare, elevii exe-cut\ anumite experien]e prin care provoac\un fenomen pentru a observa, studia [i

interpreta propriet\]ile acestui fenomen.3. Experimentul cu caracter aplicativ

urm\re[te confirmarea experimental\ aunor cuno[tin]e [tiin]ifice anterior dob`ndite.

Utilizarea metodei experimentului estecondi]ionat\ de existen]a unui spa]iu [colaradecvat (laborator [colar) [i a unor mijloacecorespunz\toare( aparatur\ de laborator,truse, montaje).

Chiar din clasa I le form\m elevilordeprinderea de a observa mediul `ncon-jur\tor. Pentru formarea oric\ror no]iuni noi,am pornit de la ceea ce este apropiat ele-vului, de la ceea ce-l `nconjoar\ [i-i esteaccesibil(plante, animale,fenomene alenaturii, schimb\ri determinate de anotimpuri`n flor\ [i faun\, evolu]ia plantelor [i a ani-malelor `n raport cu acestea, rela]ii simplecare se stabilesc `ntre acestea sau `ntreacestea [i natur\). Interesant s-a dovedit afi pentru elevi urm\torul experiment. ~n cursullunii februarie elevii au pus mai multer\murele `n c`teva borcane cu ap\, a[ezate`n medii de lumin\ [i c\ldur\ diferite, unelecu `ngr\[\m`nt, altele f\r\. Prin luna marties-a observat c\ r\murelele care au avut

condi]ii prielnice de mediu au `nmugurit iarapoi au `nflorit. Elevii pot efectua zilnic unexperiment prin care ei pot observa etapele

dezvolt\rii unei plante de la stadiul des\m`n]\ p`n\ la cel de plant\. Astfel, pe ofarfurie ei pun c`teva boabe de gr`u a[ezatepe o bucat\ de vat\ `mbibat\ cu ap\.A[eaz\ farfuria la lumin\ [i o ud\ zilnic. ~nmaxim 14 zile pot admira plantele.

~n predarea lec]iei „Alc\tuirea solului”am pornit de la urm\torul experiment .Fiecare elev a avut o eprubet\ carecon]inea sol. La `ntrebarea „Din ce estealc\tuit solul?” elevii au analizat solul din

eprubete, apoi au dat r\spunsuri de forma„gr\uncioare de diferite forme, culori [im\rimi diferite de p\m`nt, resturi de plante”.

Toate acestea fiind observatecu lupa. Ad\ug`nd ap\, eleviiau observat bulele de aercare se ridic\ din eprubete,de aici au desprins concluziac\ `n sol exist\ aer. ~nv\-]\torul va demonstra c\ `n solexist\ [i ap\. Pentru aceastase pune p\m`nt `ntr-o epru-bet\ care se `nc\lze[te cuajutorul l\mpi cu spirt.Deoarece pere]ii eprubetei

s-au aburit, elevii `[i dau seama c\ pepere]ii eprubetei au ap\rut vapori de ap\care se transform\ `n pic\turi de ap\. Deaici au desprins concluzia c\ solul con]ineap\.

La lec]ia „Apa [i `nsu[irile ei”, elevii auexperimentat faptul c\ apa este un corplichid, este transparent\, nu are gust [i nicimiros. Pentru a tr\i, plantele au nevoie deap\. Am demonstrat cum ajunge apa dinp\m`nt la plant\. ~n dou\ pahare elevii au

pus ap\ respectiv ulei. ~n fiecare vas s-aa[ezat c`te o pl\ntu]\. Dup\ c`teva zile ele-vii au observat c\ planta din vasul cu ap\este verde [i frumoas\, iar planta din vasulcu ulei a murit. Explica]ia este simpl\: plan-ta din primul vas a avut apa necesar\ vie]ii.Ea a fost absorbit\ de r\d\cina plantei. `nlipsa apei planta moare.

Pentru constatarea `nsu[irii dedizolvant, am cerut elevilor s\ pun\ zah\r`ntr-un pahar cu ap\. Au observat c\zah\rul se depune pe fundul paharuluir\m`n`nd acolo. Cu ajutorul unei linguri]e seamestec\ compozi]ia p`n\ c`nd zah\rul sedizolv\. Acesta s-a dizolvat datorit\ agit\rii,f\r\ de care solidul nu s-ar fi dizolvat.Acela[i experiment s-a reluat folosindsarea, iar concluzia a fost simpl\: apadizolv\ zah\rul [i sarea.

Experimentul, calea fundamental\ `npredarea [tiin]elor, este considerat un pilonde sus]inere a metodelor active, deoarecedetermin\ elevii s\ aib\ o atitudine activ\ `nprocesul de `nv\]are.

~nv. AAurelia VVR~NCIANU{coala cu clasele I-VIII Pluton

E

oca]ia de `nv\]\tor presupune aptitu-dini [i capacit\]i intelectuale, dar [i unfoc sacru venit s\ contopeasc\ aces-te calit\]i `n folosul celor `ncredin]a]ispre formare. Dasc\lii, urm`nd unviguros filon istoric, au fost [i aur\mas veritabilii misionari ai neamu-lui, sem\n\tori ai lumini prin toatecol]urile ]\rii. Ei continu\ tradi]ia de aorganiza serb\ri [colare, care vorr\m`ne peste vremi momente debucurie sufleteasc\, prilej de mani-festare inedit\ [i nestingherit\ a

valen]elor native ale copiilor `n fa]a p\rin]ilor, gatade a oferi z`mbete, flori sau lacrimi de bucurie [irecuno[tin]\.

Serbarea [colar\ este o activitate creatoare,pl\cut\, care contribuie la socializarea colectivu-lui de elevi, la `nt\rirea leg\turii [coal\ - familie [inu `n ultimul r`nd la dezvoltarea personalit\]iielevilor stimul`nd dezvoltarea limbajului, a voca-bularului, a spiritului de observa]ie [i a memoriei,contribuind la dezvoltarea g`ndirii [i `mbog\]ireavolumului de cuno[tin]e.

~n fiecare an [colar, cu fiecare genera]ie, amc\utat s\ descop\r [i s\ cultiv talentele copiilor,calit\]ile de ritm, gra]ie, armonie, mi[care, g\sindpentru fiecare un rol, locul `ntr-o anumit\ forma]ie,o poezie, un c`ntecel.

~n [coala noastr\, exist\ tradi]ia organiz\riiserb\rilor de sf`r[it de an [colar [i cu ocazia unorevenimente `n apropierea c\rora se desf\[oar\(Cr\ciun,Pa[ti, 8 Martie, 1Iunie).La `nceput estemai greu, deoarece, alegerea repertoriului, plani-ficarea repeti]iilor,selectarea copiilor impun unritm de munc\ mai alert, sincronizat cu disciplin\[i rigurozitate. {i `n acest an [colar ca [i activitateextracurricular\ am organizat serbare [colar\dedicat\ zilei de 8 Martie desf\[urat\ pe cicluri de`nv\]\m`nt:pre[colar, primar [i gimnazial.

Numai inim\ [i suflet, doamnele `nv\]\toareAflorei Doina, Cozma Elena [i Baboi Elisabeta dela {coala cu clasele I-VIII Pluton, structur\ a{colii cu clasele I-VIII St`nca, s-au `ntrecut `nalc\tuirea programului care a cuprins: recital deversuri, c`ntece dedicate mamei [i o scenet\ `ncare actorii au fost elevii clasei a III-a. Drept spec-tatori au fost mamele [i bunicile elevilor [colari [ipre[colari, iar ca invitat special doamna GaborViorica, `nv\]\tor - responsabilul Comisieimetodice a `nv\]\torilor din structur\. Cadreledidactice din unitatea noastr\ preg\tesc [idesf\[oar\ activit\]i educative `n [coal\ [i `nafara ei, conform planific\rilor propuse `n fiecaresemestru.

Plini de voie bun\, [colarii [i pre[colarii [i -au`mbr\]i[at cu drag [i iubire cele mai iubite fiin]edin via]a lor, `nm`n`ndu-le flori [i felicit\riconfec]ionate de ei `n cadrul orelor de educa]ieplastic\,abilit\]i practice [i educa]ie tehnologic\.

Este fascinant atunci c`nd tr\ie[ti al\turi de eibucuria succesului, s\ `i vezi cum `[i st\p`nesctimiditatea, cum tr\iesc bucuria reu[itei. C`ndapar micii arti[ti, recitatori, c`nt\re]i ori dansatori`mbr\ca]i `n costume superbe trezesc spectato-rilor emo]ii [i smulg ropote de aplauze. Serb\rile[colare produc, `n primul r`nd, o pl\cere estetic\,`i fac s\ se bucure, s\ sufere, s\ r`d\, s\ pl`ng\,s\ iubeasc\ sau s\ se revolte, s\ ia atitudine, le`naripeaz\ g`ndirea, le `nfl\c\reaz\ inima pentrutot ce este nobil [i bun.

Renun]area la aceste serb\ri sau activit\]iextracurriculare ar `nsemna s\r\cirea vie]iisuflete[ti a copiilor, privarea lor de sentimente [iemo]ii de ne`nlocuit dar [i `ncetarea activit\]ii cul-turale din lumea satului, care este aproape ine-xistent\.

~nv. EElisabeta BBABOI{coala cu clasele I-VIII Pluton

S\ protej\m mediul `n care tr\im!(urmaare ddin nnum\rul ttreccut)

e fapt una din activitate vizeaz\ r\sp`ndirea de saci menajeri `n comunitate, activitatesprijinit\ de partenerii de proiect. Desigur c\ aceste activit\]i necesit\ timp [i munc\mult\.

Consider c\ nici o munc\ nu este grea, atunci c`nd o faci cu dragoste pentruoameni [i pentru satul `n care tr\ie[ti. Sunt convins\ c\ [colarii de azi vor fi cet\]eniide m`ine ai satului [i c\ ei vor [ti s\ pre]uiasc\ toate darurile cu care Dumnezeu a`nzestrat satul Cut.

Avem p\dure, avem ap\ curg\toare, lunc\, p`raie, p\m`nt m\nos bun pentruagricultur\, avem vecini de vaz\-satele cu care ne `nvecin\m, avem institu]ii impor-tante `n sat. S\ `nv\]\m s\ le respect\m [i s\ le protej\m!

Cu to]ii trebuie s\ `n]elegem c\ satul este al nostru, al tuturor [i c\ cei care vorveni dup\ noi au dreptul s\ se bucure [i ei de aer curat [i s\n\tos, de c`ntecul p\s\relelor, desusurul apelor limpezi, de uli]e curate, de pomi verzi....de un sat frumos [i curat.

~nv. AAurora HHUMULESCU{coala Cut

SERBAREA {COLAR| - EDUCA}IE{I PROVOCARE

Vn cadrul procesuluiinstructiv-educativ,profesorul trebuie s\aleag\ ansambluloptim de metode,mijloace, forme deorganizare, s\ reali-zeze combina]ii vari-ate ale acestor ele-mente ale procesuluiinstruirii, astfel `nc`televul s\ fie antrenat`n func]ie de particu-

larit\]ile sale, afirm`ndu-[i creativi-tatea [i originalitatea.

Profesorul g`nde[te un anumitmod de introducere a elevului `nsitua]ia creat\, de `ndrumare a lui`n rezolvarea sarcinii, p`n\ lafinalizarea [i evaluarea acesteia.Uneori, se apeleaz\ la solu]ii deadaptare sau la alegerea alteimodalit\]i ad-hoc, `n scopul efici-entiz\rii actului didactic.

Consider c\ elevii sunt multmai receptivi la orele de curs,dac\ se `mbin\ armoniosmetodele tradi]ionale cu cele mo-derne. Spre exemplu, la etapa decaracterizare a personajului,folosindu-se, printre alte metode,cea a HOROSCOPULUI, metod\modern\, antrenant\, prin caresunt stimulate intui]ia, spiritul deechip\ [i de problematizare, moti-varea unei anumite situa]ii, intere-sul elevilor va fi sporit.

Am aplicat aceast\ metod\ `ncazul romanului Maitreyi, deMircea Eliade.

Profesor: Zugravu OanaObiectul: Literatura român\Clasa: a X-aUnitatea: RomanulTema: Maitreyi - caracteri-

zarea personajuluiTipul lec]iei: mixt\Scopul lec]iei: consolidarea

cuno[tin]elorCompeten]e specifice:1. identificarea particula-

rit\]ilor personajului din romanulexisten]ialist/al experien]ei;

2. compararea unor viziunidespre lume, despre condi]iauman\ reflectate `n textul dat;

3. identificarea [i analiza prin-cipalelor componente de con-struc]ie a personajelor;

4. studierea detaliilor de ordininterior [i exterior, explic`ndu-sece se urm\re[te prin alternareadescrierii cu nara]iunea [i dialogul;

5. argumentarea unui punctde vedere privind condi]ia perso-najului;

6. compararea [i evaluareaunor argumente diferite, pentruformularea unor judec\]i proprii;

7. formarea unei atitudini fa]\de conduita personajelor [i moti-varea acesteia.

Resurse: textul - Maitreyi, deMircea Eliade; capacit\]ile recep-tive normale ale elevilor; timp - 50min..

Strategia ddidactic\:a) Metode [i procedee:

Metode pentru realizarea sensu-lui, pentru asigurarea reten]iei [i atransferului - metoda horoscopu-lui; problematizarea; dezbaterea.

b) Forme de organizare aactivit\]ilor elevilor: activitateafrontal\, `n alternan]\ cu activi-tatea pe echipe;

c) Mijloace de `nv\]\m`nt:Manual de limba [i literaturaromân\, clasa a X-a, Grup Ed. Art,Bucure[ti, 2005; fi[ele elevilorpentru rezolvarea probelor date casarcini `n activitatea lor pe grupe;

d) Material bibliografic:Simion, Eugen, Scriitori români deazi, vol.II, Ed. CarteaRomâneasc\, Bucure[ti, 1976;Marino, Adrian, Hermeneutica luiMircea Eliade, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1980; Chiprian, Cristina;Ciuperc\, Livia, Alternative didac-tice, Editura Spiru Haret, Ia[i,2002.

Desf\[urarea activit\]ii ddidactice

Profesorul anun]\ noulsubiect, obiectivele urm\rite, orga-nizeaz\ clasa. Se discut\ despreparticularit\]ile personajului dinromanul existen]ialist [i despremodalit\]i de construc]ie a acestu-ia. Va fi aplicat\ `n continuaremetoda men]ionat\ anterior.

Metoda horoscopului - uti-lizat\ pentru caracterizarea per-sonajelor. Se organizeaz\ grupede c`te 4 elevi [i se desf\[oar\urm\torii pa[i:

A) Citirea/studierea `n modindividual a unui text(povestire,roman cu mai multe personaje), `ncazul acesta, romanul Maitreyi, deMircea Eliade;

B) Alegerea/desemnarea unuipersonaj pentru discu]ie(c`te unulpentru fiecare echip\ sau acela[ipentru toate echipele) - Maitreyi;

C) Citirea tr\s\turilor/descrip-torilor fiec\rui semnzodiacal(acestea vor fi dateelevilor pe fi[e);

D) Op]iunea fiec\rei echipepentru `ncadrarea personajului `nsfera unui semn zodiacal;

E) Prezentarea `n fa]a clasei aop]iunilor [i a argumentelor justi-ficative, urmat\ de discu]ii;

F) Descoperirea unei alte

solu]ii, mai potrivite(eventual) sau`mbog\]irea argument\rii.

Ca material didactic, al\turide textul literar, se utilizeaz\ fi[acu caracteristicile fiec\rei zodii,exprimate `n termeni comporta-mentali. Discu]iile [i controverselear putea porni de la identificareaunor tr\s\turi ale personajuluivizat sau luarea `n considerare aunor aspecte nesemnificative.

~n urma prezent\rii op]iunilor[i a dezbaterii, majoritatea elevilorconsider\ c\ tr\s\turile semnuluizodiacal Gemeni se potrivesc celmai bine pentru personalitateapersonajului feminin Maitreyi.

Ei au adus urm\toarele argu-mente pentru a-[i sus]ine opinia:complexitatea acesteia(poet\,preocupat\ de filozofie, apreciat\`n cercurile intelectuale ben-galeze; copil, `ns\, `n acela[i timp,femeie; protocolar\ uneori, chiardispre]uitoare, alteori - pasional\,tandr\; mistic\ etc.), reie[ind deaici `ncadrarea la tr\s\turile multi-lateral, perspicace; se d\ruie[tetotal `n iubire, fiind un personajemblematic `n acest sens;apropierea de Allan este fireasc\,iar dragostea este plin\ dedevotament [i naturale]e; aceastadevine pentru erou un univers,c\ci el vrea s\ descopere tot ceeste fascinant `n via]a ei etc.(per-sonajul se `ncadreaz\ astfel latr\s\turile magnetic, altruist); esteun personaj exotic, misterios, f\r\ca Allan s\-i poat\ deslu[i vreo-dat\ taina etc.(ambiguu); sacrifi-ciul acesteia `n [i pentru iubireatrage nelini[tea sufletului , dar [isacralitatea acestuia, cei doi, priniubirea lor, `n\l]`ndu-se cu multpeste condi]ia uman\. Maitreyieste o `ntruchipare a idealuluifeminin.

Controversele au ap\rut dincauza tr\s\turii „capricios”, desprecare s-a considerat a fi nepotrivit\personajului. Au existat `ncadr\ri[i `n alte semne zodiacale, `ns\prin prea pu]ine tr\s\turi care s\se potriveasc\ eroinei, nefiind ast-fel sus]inute(de exemplu: intuitiv,hipersensibil - Rac; intuitiv, estetic- Balan]\; pasionat, senzual -Scorpion).

Elevilor li s-a solicitat, casarcin\ de lucru pentru acas\, s\realizeze caracterizarea perso-najului, av`nd drept reper`ncadrarea `n semnul zodiacalGemeni.

Prof. OOana ZZUGRAVUColegiul Tehnic de

Transporturi,Piatra-Neam]

~PROIECT DIDACTIC

CARACTERUL APLICATIV AL EXPERIMENTULUI ~N CLASELE PRIMARE

D

novatorii de la Educa]ielucreaz\ la un proiectde salarizare a cadrelordidactice pe bazanotelor pe care ace[tiale vor primi de la elevi [ip\rin]i. Interesant, nu?Dasc\lii cu p\rul ninspresimt c\ aceast\inova]ie e `nceputulsf`r[itului. C\ respec-tivul proiect, dac\devine realitate, va

duce la debandad\ [i la sc\dereacalit\]ii `nv\]\m`ntului. Parc\ p`n\acum ne-am aflat pe podiumul pre-mian]ilor. Cum s-a ajuns la aceast\“n\zb`tie”? S-a pornit de la realitate.De la faptul c\ `n ultimii ani au ap\rutgenera]ii de absolven]i cu c`te 3 - 4[efi de promo]ii cu 10 (zece) pe linie.Explica]ii? La licee [i facult\]i se intr\cu medii mari. Mai ales dac\ respec-tivele institu]ii sunt de prestigiu. A[a

au ap\rut ploile toren]iale cu 10(zece) la tezele cu subiect unic [i„bac”. Ce dovede[te acest lucru?Evaluatorii absolven]ilor se `mpart `n:profi corec]i, exigen]i [i profi dega[c\. Ultimii sunt dispu[i s\`n]eleag\ conjunctura corect\. ~i„iubesc” [i „sprijin\” pe absolven]i.Nu-i condamn\m dar nici nu-iadmir\m.

Ce spun cadrele didacticedespre notarea de c\tre elevi [ip\rin]i? Multe. Majoritatea sunt indig-nate. Asculta]i! „Cine s\-mi pun\ mienot\, elevul care chiule[te de la orecu lunile?”, „P\rin]ii care `n 4 ani n-auc\lcat niciodat\ pragul liceului?„Sau” Pe ce criterii m\ noteaz\p\rintele X, care a f\cut [apte clasela f.f pe vremea comuni[tilor? „Au”„explodat” [i dasc\lii de prestigiu. „Eo idee generat\ de ni[te neprofe-sioni[ti”, „Pentru a[a ceva ne-ar tre-bui zece ani de preg\tire”, „Ar trebui

[coli]i p\rin]ii [i elevii”. E adev\rat c\acest sistem se aplic\ `n State, dar`n [coala privat\. Ori noi, nu ne com-par\m cu yankeii. De ce proiectul `ndezbatere nu e aplicat [i `n altedomenii? {i medicii ar trebui s\ fiepl\ti]i dup\ num\rul de `ns\n\to[i]i,judec\torii dup\ sentin]ele corecteiar poli]i[tii dup\ num\rul ho]ilor`ncarcera]i. Spaga s\ le r\m`n\ casupliment. S\-[i ridice vile c`tTitanicul.

Ce va urma? To]i profiivor deveni buni ca „p`inea luiDumnezeu”. Vor da notear\toase pentru a fi [i ei nota]ide c\tre „general” `n modcorespunz\tor. ~n urm\ cuceva ani, site-ul www califica-tive . ro. lansa un experimentasem\n\tor cu ceea ce seproiecteaz\ acum. Liceeniiputeau s\ acorde pe site-ulrespectiv, note pofilor. {i s-au

acordat. Ce a ie[it? Vax albina!Nimic. ~n traducere curent\: Vezi s\nu. Dasc\lii bine preg\ti]i [i exigen]ide tipul celebrilor C. Bor[ sau A.Rotundu de la faimosul Liceu „PetruRare[“, abia, abia au ob]inut note detrecere. Profii de ga[c\ `n schimb, aufost r\spl\ti]i cu note mari, nemeri-tate. ~ntrebare: Catalogul a devenit opovar\ `n plus pentru profesor?

Dumitru RRUSU

Zig - Zag Zig - Zag Zig - Zag

mai 2009Pag. 8 APOSTOLUL

PPrree]]uull :: 11 LLEEUU

AAAAPPPPOOOOSSSSTTTTOOOOLLLLUUUULLLL - rreevviisstt\\ aa ccaaddrreelloorr ddiiddaaccttiiccee ddiinn jjuuddee]]uull NNeeaamm]],, sseerriiee nnoouu\\,, aappaarree pprriinn ccoollaabboorraarreeaaSSiinnddiiccaattuulluuii ~~nnvv\\]]\\mm`̀nntt NNeeaamm]] [[ii AAssoocciiaa]]iieeii ~~nnvv\\]]\\ttoorriil