Download - Parafd
-
8/17/2019 Parafd
1/14
PARAZITOLOGIE CURS 3
LEISHMANIA
Cadru general si magnitudinea blii!
hemofagelate inmultire digenica
amastigot (prezent la om in macroag)
promastigot (orma inectiva ce se transmite la om prin
intermediul unei insecte – vector) vectorial inoculativ promastigotul este prezent in saliva acestuia
tropicali/subtropicali (*se extind si exista in zona mediteraneana si se apropie
inclusiv de granita cu tara noastra) au rezervor animal caracter zoonotic
2 milioane cazuri noi anual
35 milioane oameni expusi
!! tari endemice "#$
%unt extrem de semni&cative atat prin numarul mare de imbolnaviri' cat si prineectele de tip letalitate si sechele morounctionale pe care le determina' atat lapersoanele imunocompetente' cat si la pacientii imunodeprimati
Para"itul! amastigt (eishmania' corp
+,eishman+onovan)o obligatoriu in macroag
o orma ovoidala
o -. mo 0 masa nucleara
(nucleul este uzionatcu 1inetonucleul)
o fagelul este pozitionat
intracitoplasmatic #rmastigt (eptomonas)
o orma inectiva
o fagel extracitoplasmatic
o mase nucleare separate nucleu in pozitie mediana'
1inetonucleul este o unitate propriuzisa' independenta'
pozitionata la capatul anterior
Ci$lul bilgi$! vectorul introduce promastigotul odata cu saliva
in gazda umana' promastigotul este preluat de macroag nu il poate digera
si il converteste in stadiul de amastigot amastigotul se inmulteste in interiorul macroagului' pe care il transorma
intrun carrier purtator de amastigoti si in acelasi timp il prote4eaza atade celelealte componente ale sistemului imunitar
-
8/17/2019 Parafd
2/14
atunci cand numarul de amastigoti se
apropie de un nivel critic (0)'membrana macroagica se sparge' iaramastigotii vor & liber tisular estemomentul sensibil in care pot intervenicomponentele celulare (in special) si
apoi umorale de imunitate amastigotii care au scapat de atacul
sistemului imun sunt agocitati demacroage' iar procesul se reia#n unctie de originea macroagului
purtator de amastigoti' impartirea medicalaeste urmatoarea6
o piele (grup cutanat)
o mucoase (grup mucocutanat)
o sistemul reticuloendotelial %78
(grup visceral)
%e$tr! 3 specii' dintre care 3 specii sunt dominante
P&lebtmus (asazisul parazit de 9lume veche zona
mediteraneana si :sia ;ica)
• este hematoag la nivel de emele
• are perormante mici la nivel de hematoagie ,<
intepatura este considerata a & extrem de discreta'&ind nedureroasa
• hematoag vesperal
Lut"m'ia
• tipica pentru zona lumii noi continente
americane
• hematoag matinal Ps'$&d#'gus 2'5 mm (pe continente sudamericane' dar
mai putin raspandit)
=onversia parazitului de la amastigot la promastigot poate & acuta doar devector >arazitul' sub orma de promastigot se inmulteste sub orma de diviziunebinara in segmentul anterior al intestinului acestuia' unde ii blocheaza esoagul domuri de promastigoti ,< nu este propriuzis o intepare' ci este o regurgitare:tunci cand phlebotomului/lutzom?ei i se ace oame' avand esoagul blocat' intaitrebuie sasi goleasca incarcatura de promastigoti' iar din aceasta cauza pot exista
mai multe intepaturi
ormele satelite (prin pielea persoanei intepate pot sasurvina mai multe ocare de tip eishmania' cauza &ind aceasta modalitate deeliminare a vectorului) @data esoagul eliberat' vectorul va putea sa aspirecantitatea de sange care ii este necesara
Patgenia!;acroagul nu poate sa distruga parazitul pentru ca exista niste componente
antigenice proprii prin care eishmania evita uzionarea dintre agozom si lizozom si
-
8/17/2019 Parafd
3/14
ace practic inoperanta celula speci&ca enomenului de liza :ntigenele suntgrupate in 3 categorii6
doua membranare
o lipoosoglican
o glicoproteina gp.3
unul enzimatic6 este alcatuit doua enzime
o osataza acida
o o osolipaza
:cestea sunt intai preluate de catre celulele dendritice anghans (Aobel 200pentru identi&carea lor si a rolului acestora) :ntigenele sunt procesate ulterior lanivelul ganglionilor limatici si blocheaza macroagul' impiedicanduse uzionarea culizozomul (*la hemofagelate se numeste macrosom sau hidrogenosom in unctie detipul de parazit) #n consecinta' apararea ata de acest parazit este eminamente unamediata de catre imunitatea de tip celular (limocitul B) si este posibila in aza devulnerabilitate a parazitului' atunci cand sa spart membrana macroagica siamastigotii au o scurta perioada libera la nivel tisular' pana cand vor & agocitati dealte macroage
8xista 3 scenarii care pot sa explice evolutia leishmaniozei la gazda umana6i %arianta #"iti(a6 elementul dominant este mediat de limocitele B enotip =+-
(=+-Bh0) prin cito1inele proprii (IL)*+, -)IN. si TN.)/) reusesc sa
omoare parazitul' iar boala este vindecata aceasta aza se poate intampla si spontan' necesitand insa timp
indelungat' de aceea boala este cu aspect cronicii %arianta #rasta6
dominante sunt limocitele supresoare (=+!Bh2)
cito1inele supresive IL)0 si IL)*1 vor permite parazitului sa se
inmulteasca si chiar sa se raspandeasca local sau in aara
situsului sau initial de inectie #n consecinta' boala va avea o evolutie extrem de severa' cu
aspect cronic' putand & diseminataiii %arianta de de"e$&ilibru6
exista un exces de cito1ine' atat de varianta helper' cat si de
varianta supresiva asazisul enomen de tip hiperergic' careva ace ca parazitul sa nu &e nici omorat' dar nici sa seinmulteasca in exces
parazitul va ramane persistent la nivel tisular' ceea ce va genera
o orma proprie de tip nodular apar elemente de tip nodular lanivel de mucoasa si piele' &ind o particularitate de tipimunologic prin exces de mediatori imunitari
Clasi2$are!a) =linica
grup cutanat
grup muco cutanat
grup visceral
b) 8pidemiologica pozitionarea respectivului promastigot eishmania6 intestin anterior
-
8/17/2019 Parafd
4/14
$iannia6 intestin mi4lociu
c) Ciochimica – in unctie de6o pro&lul 1inetoplastului genomul parazitar
o enzimele pe care le poseda
# LEISHMANIOZA CUTANATA
buton de
@rient/:lep/Cagdad/Cis1ra este de lume veche – @rient
;i4lociu' :rica de Aord 3 specii6
Leis&mania tr#i$a –
antroponotica Leis&mania mar –
zoonotica (rozatoare dedesert)
Leis&mania aeti#i$a –zoonotica (rozatoarele dinzona =ornului :ricii6platourile inalte din 8tiopia'
Den?a' %omalia)$ectorul E >hlebotomus , musculita de nisip
Clini$! 4rma us$ata ( tropica)
o la locul agresiunii vectorului apare initial o umfatura , papula E
aceasta creste in consistenta si devine usor nodulara , nodul E acestase ulcereaza' suerind un enomen de necroza care incepe din zona
centrala si se extinde spre perierieF ulceratia se acopera de o crustade culoare brunnegricioasa a carei ormare este treptata E cicatricemica (impact estetic mic)
o vindecare lenta (00'5 ani)
o urbana
4rma umeda ( ma4or)
o papula E nodul E ulcer ara crusta E cicatrice mare (inestetica)
o vindecare rapida (. luni)
o leziuni satelite
4rma di4u"a5lu#ida ( aetiopica)
o este tipica varianta de dezechilibru cu exces de cito1ine
o papula unica E nodul pseudolepros (ormatiuni nodulare cu dimensiunivariabile care AG G=878:H:)o evolutie extrem de indelungata' cronica (2 ani)
o 8tiopia' Den?a
:nuntarea aparitiei crustei este realizata prin aptul ca in zona ulceratiei vaaparea un platou rugos' nedureros' care se simte la palpare' cunoscut sub numelede semnul Mnt#ellier!
-
8/17/2019 Parafd
5/14
6iagnsti$! morologic
o biopsii cutanate – consta in evidentierea amastigotilor in corpii
eishman+onovano inoculari hamster
o culturi
genetic6 >=7
E#idemilgie! lume veche6 bazin mediteranean' :sia =entrala
pro&laxie6 R)strateg' – phlebotomii nu necesita masuri de combatere
complicate' ei raspunzand la combaterea cu insecticide de interior(endoagice)' plase' haine cu repelenti prin accelerarea ritmului dereproducere strategia lor de rezistenta este prin reproducere si nu prinschimbari avansate precum cele de la Ilossina sau reduvid
deorece genomul eishmaniei este partial elucidat' exista sanse ca in viitorul
apropiat sa se obtina un vaccin (eishmania genom pro4ect)
II! LEISHMANIOZA MUCO)CUTANATA
Cadru general!Irupul mucocutanat are in principiu 2 specii' &ecare cu subspecii' purtand
prin urmare denumirea de complexe6 complex () me7i$ana
complex ($) brasiliensis
au rezervor animal caracter zoonotic
paraziti de lume noua (continente americane)
vectorii sunt utzom?a si >s?chodop?gus6 zone orestiere (4ungla
amazoniana' paduri din :merica de %ud' AG zone de desert)
Clini$! ul$er $&i$lers6 este leishmanioza mucocutanata data de L! me7i$ana
o chicleros (sp),denumirea muncitorilor care culeg latexul de la
arborele de cauciuco se caracterizeaza prin zone de necroza pe zone cartilaginoase expuse
contactului posibil cu vectorul (papula unica E ulceratii cartila4)o zonele cartila4ului care pot & atacate de vector sunt6
cartila4ul urechii
cartila4ul nazal
o in zonele respective se vor produce pierderi de tesut cartilaginos
o evolutie indelungata' cronica (2 ani) es#undia6 este leishmanioza mucocutanata data de L! brasiliensis
o este cea mai agresiva din punct de vedere necrotic amastigotii se
inmultesc la nivelul macroagelor din6 piele
tesut con4unctiv
tesut osos (osteoclast)
-
8/17/2019 Parafd
6/14
o zone de necroza extrem de intinsa' care practic erodeaza toate
componentele anatomice ale masivului acial' ata &ind cu predilectieatacata de parazit ,< se creeaza cai anatomice aberante (ex6 boltapalatina este necrozata' iar de cele mai multe alimentele a4ung inplaman pneumonie de aspiratie)
o papula E ulceratie J adenopatie
o vindecare aparenta6 2- anio ulceratie extinsa E mutilari aciale
6iagnsti$! morologic
genetic6 >=7
E#idemilgie! :merica (Bexas' ;exic' :merica =entrala' :merica de %ud)
zoonoze (rozatoare)
pro&laxie
o strategia de tip 7o protectie individuala (haine cu repelenti)
o sa reusit obtinerea unui vaccin (oloseste antigenul gp.3)
III! LEISHMANIOZA %ISCERALA
Cadru general! raspandire oarte larga
o intreg bazinul mediteranean
o zona tropicala si subtropicala asiatica si din :merica de %ud
8ala)a"ar9boala neagra' +um+um (=alcutta)' ;ard el Cicha (;alta)' >onos
(Irecia) 3 specii dominante
L! dn(ani – antroponotica' specia dominanta
L! in4antum – zoonoza (caine' rozatoare)' preponderent
mediteraneaneuropeana (sudul Krantei' sudul #taliei' Irecia) L! $&agasi – zoonoza (caine' canide salbatice)
vectori6
o >hlebotomus ( donovani' inantum)
o utzom?a ( chagasi)
:ala9LEISHMANIOZA %ISCERALA insumeaza toate maniestarile clinice explicabile prin inmultirea amastigotilor
in macroagele din %78 (&cat' splina' maduva osoasa hematogena' ganglionilimatici' cercul limatic Lalde?er' placile >e?er' celulele dendritice ;' celuleDupMer' resturi timice)
pacientul prezinta inconstant o mica papula,leishmaniom (nu are
semni&catie deosebita) ebra in dromader (doua varuri in decurs de 2- de ore)
adenohepatosplenomegalie (splenomegalia este cea mai semni&cativa)
-
8/17/2019 Parafd
7/14
pancitopenie (maduva depune un eort mai mare pentru producerea celulelor
pe linie monocitomacroagica ,< de&cit de productie pe celelalte linii pacientul va avea anemie' tulburari de coagulare – la copii6 epistaxis'leucopenie)
hiperpigmentarea mucoaselor6 este stimulata melanogeneza datorita
in<rarii parazitului in macroagele de la nivelul pielii ,< denumirea de;bala neagra
-
8/17/2019 Parafd
8/14
genetic
E#idemilgie! areal larg' cu 5 orme geogra&ce6
antroponotica
o indiana
zoonotice
o americana
o africana
o asiatica
o mediteraneana6 3 ocare
• vectorii principali sunt cainele si vulpea
caracter oportunist6
o pacientii cu imunode&ciente (cu accent deosebit pe
pacientul "#$pozitiv)o pacientii care au suerit transplant (mai ales renal)
pro&laxie
o depistareo insecticide de interior (#ndia)
o zgarda deltamethrin (purtata de caini)
o protectie individuala (haine cu repelenti)
o vaccinare (in cercetare)
Tratament! complicat scump eecte adverse importante
SPOROZOARE
Generalitati! protozoare mai ra&nate din punct de vedere al dezvoltarii biologice ce au 2
caracteristici speci&ce6 ara organe de locomotie propriuzise' aparente (nu au pseudopode'
fageli)' dar se deplaseaza si au cpacitatea de a invada orice celulanucleata' iar aceasta invazie se ace printrun enomen,glisare(patrund pe sub membrana celulei pe care vor sa o invadeze)F glisareaeste acuta printro componenta organica bogata in mio&lamente #r$es $nid =ontractia este sub infuenta enzmatica proprie'enzimele &ind prezente in niste organite proprii numite mi$rneme:ceste enzime circula printrun tub intracitoplasmatic,r&#trii>ractic organele de locmotie sunt la nivel organitic intracelular si nusunt ormatiuni de sine statatoare
inmultire complexa6 parazitul parcurge doua aze obligatorii6
0 inmultire asexuata (schizogonia)2 inmultire sexuata (sporogonia)
%chizogonia si sporogonia se por desasura la6 aceeasi gazda (om)
-
8/17/2019 Parafd
9/14
gazde dierite (omul &ind implicat de obicei exclusiv ininmulirea asexuata)
zoonoze (ma4oritar)
caracter oportunist important
S#r"are de interes medi$al!*= C$$idia
a) =iclul complet la a$eeasi ga"da (omul poate & implicat si in inmultireaschizogonica si sporogonica)
• Cryptosporidium – tub digestiv
• Cyclospora
• Isospora – tub digestiv
• Pneumocystis carinii – plaman
b) Ga"de di4erite (omul este capabil sa desasoare numai inmultireaasexuata' in timp ce sporogonia necesita o a doua gazda)
• Toxoplasma gondii
• Plasmodium ("emosporidii)
vivax ovale
malariae
alciparum
1noOlesi
+= Pir#lasma
• Babesia spp.
Ci$lul de (iata!0 E7$&istarea6 oochistul
(orma de rezistenta'
obtinut prin inmultiresexuata)' are inauntruormele patogene sporozoiti
2 S$&i"gnia(;erogonia)6 sporozoitii seinmultesc prin diviziunebinara (inmultireasexuata) E merozoiti(schizonti)
3 Gametgamia6 inmomentul in care merozoitii au capacitate oprita de multiplicare'
inseamna ca au aparut elemente cu sex6 micro (sexmasculin)/macrocist (sex eminin)
- .ertili"area6 uzionarea celor doi gameti cu ormarea unui zigot5 .rmarea #eretelui6 zigotul genereaza proteine pentru ormarea unui
perete care sa prote4eze elementele active (sporozoitii) ,< ia nastre oorma de protectie,oochist
. S#rgnia6 sporozoiti
-
8/17/2019 Parafd
10/14
TO>OPLASMA GON6II
Intrdu$ere! coccidie cu inmultire la 2 gazde6
o sporogonia la pisica (&ind singura
capabila sa elimine sporochisti)o schizogonia la om/mamiere/rozatoare
(gazde intermediare)
Mr4lgie si ultrastru$tura! 3 orme de viata importante intalnite la
om6
ta&i"it ?end"it=
) 5P m multiplicare rapida orma arcuata toxon (gr),arc
$&istul tisular ?bradi"it= in interior sunt ormatiuni arcuate' semilunare' dar mult
mai mici (03 m) au semni&catie de 4rma drmanta(ara inmultire' cu un metabolism bazal)
este retinut in stare dormanta cat timp imunitatea (maiales cea celulara) este buna ,< are capacitate de a trecedin orma dormanta in orma activa (tahizoit) procesnumit rea$ti(are
pisica nu are orma de bradizoit (in muschi) – parazitul nutrece de peretele intestinal
$&istul orma de rezistenta (inmultire sexuata)
se intalneste numai la gazda de&nitiva' in tubul digestiv are in interior un numar mare de sporozoiti este prezent in materiile ecale ale pisicii si odata cu
acestea sunt indepartate in mediul extern toxoneme sau microneme6 organite cu rol de organe de locomotie
rhoptrii
proces conoid6 are o structura &brilara
Ci$lul de (iata!:vand capacitate contractila' troozoitul intra in orice celula nucleata
(toxoplasma este cea mai invaziva dintre toate variantele de tip microbiologic)
@mul se inecteaza cu oochistul pe care il ia6 direct6 contact cu pisica indirect6 vegetale cu oochisti
o in tubul digestiv este digerat oochistul si sunt eliberati sporozoitii
-
8/17/2019 Parafd
11/14
o sporozoitii strabat peretele
intestinal si patrund incirculatia sistemica' undesunt intampinati demacroage
o macroagele agociteaza
sporozoitii' dar nu ii digerapentru ca este impiedicatauzionarea dintre agozomsi lizozom
o macroagul devine un
carrier de parazit' care seinmulteste in macroag(tahizoit)' iar macroagul ilprote4eaza de celelaltecomponente ale sistemuluiimunitar
o macroagul se sparge la un moment dat' iar tahizoitii vor & liberi la nivel
tisular' &ind atacati de dieritele componente ale sistemului imun(preponderent celulare' dar si umorale)
o sub infuenta acestora' intro imunitate buna' organismul este capabil sa
converteasca parazitul din stadiul multiplicativ in stadiul lent (bradizoit)o parazitul va & scos din sange si va & izolat in anumite tesuturi unde parazitul
ramane dormant ara sa creeze vreun disconort gazdeiF ca zone preeratesunt6
musculatura somatica
microglia
celule retiniene
:tunci cand parazitul este in6
stadiu multiplicativ
%B:+#G :=GB +8 C@:: stadiu dormant (bradizoit/chist tisular/c?stozoit) %B:+#G
=7@A#=#ntre bradizoit si tahizoit echilibrul este precar' &ind comandat de sistemul
imunitar #n imunodepresie' bradizoitul poate & comutat in tahizoit' acest stadiu &indnumit %B:+#G 78:=B#$:B
8xista o a doua modalitate de inectie' nu cu oochist' ci persoana consumadirect bradizoitii din musculatura unui animal purtator de bradizoiti (ex6 animaleierbivore care consuma iarba pe care se afa oochistii eliberati de pisica)
+aca pana la varsta la care pisicile isi dobandesc imunitatea la nivel local(.! saptamani)' acestea nu sunt hranite cu carne de la un animal purtator debradizoiti sau nu vaneaza' nu pot & surse de paraziti pentru oameni
Clini$a!Coala,B@Q@>:%;@H:
Bablou clinic dierit6 Boxoplasmoza la imunocompetenti
Boxoplasmoza congenitala
Boxoplasmoza congenitala prin reactivare
Boxoplasmoza la imunode&citari
-
8/17/2019 Parafd
12/14
T7#lasm"a la imun$m#etenti
in stadiul acut (dobandit) recvent asimptomatica
incubatie 03 saptamani
ceea ce atrage atentia este aparitia unor aden#atii
preerate sunt grupele laterocervicale si axilareposterioare (zona suprainghinala)F sunt insotite deadenosplenomegalie
uneori poate sa apara un exantem papulos' care se
vindeca de la sine stare pseudogripala (usoara stare ebrila/subebrilitate)
de obicei diagnosticul se conunda cu neoplaziile
T7#lasm"a $ngenitala $u im#a$t embri)4etal
) daca o emeie insarcinata este in stadiul acut de boala (se intalneste primadata cu parazitul' lucrurile pot & dramatice
trimestrul *6 risc etal mic (25R) – traversarea placentei
este di&cila' o placenta sanatoasa &ind o oarte buna
bariera impotriva trecerii parazituluiF insa daca acestatrece' orma este extrem de severa ,< moarteaembrionului
trimestrul 36 risc etal mare (.5R) – pasa4ul parazitar
este mult acilitat intrucat placenta suera enomene detip degenerativ si nu mai constituie o bariera atat deunctionalaF impactul asupra atului este usor ormabenigna/orma torpida
o boala avortiva – B0
o boala malormativa (compatibile/incompatibile cu viata) – B0
o boala torpida – B3
:supra producerii toxoplasmozei congenitale exista + terii@
o Teoria Sabin6 toxoplasmoza congenitala este posibila o singura data inviata atunci cand emeia se inecteaza pentru prima data(primoinectie) – IgM' ce rezulta in aparitia ormelor clinice grave
o Teoria Remington-Sargent 6
atul poate & aectat oricand intro sarcina' chiar daca
este in stadiul cronic IgG, IgM) este posibil pentru ca se produce o reactivare parazitara'
sarcina &ind un stadiu de imunosupresie &ziologica nivelul anticorpilor de clasa #gI va avea o 1inetica
ascendenta in timpul sarcinii acest tip de toxoplasmoza congenitala corespunde ormei
torpide#ndierent daca este o primoinectie sau este o inectie prin reactivare' primaalterare pe care o produce parazitul este o arteri#atie de$iduala' care aciliteazapatrunderea spre at :tacul toxoplasmei se ace la nivel de doua organe principale'ambele cu origine ectodermica6
tub neural E deecte ale %A=6 parazitul determina necroze inmasa cerebrala cu aparitia de tulburari in circulatia =7(hidrocealie)' calci&cari cerebrale' retardare psihomotorie
-
8/17/2019 Parafd
13/14
retina6 retinocoroidita monoocala' microotalmie' cataracta'nistagmus' atro&a nervului optic' cecitate (orbire de cauzaperierica)
T7#lasma $ngenitala #rin rea$ti(are
orme clinice usoare' disunctionale' neexistandtulburari somaticeF tablou clinic centrat pe sistem nervos
si glob ocularo surditate/hipoacuzie
o ticuri/stereotipii
o epilepsii petitmal
o autism (3R)
o sindrom hiper1inetic
o de&cit de atentie
T7#lasma la imunde2$itari
tablou clinic centrat pe sistem nervos si glob ocular toxoplasma este a 3a cauza de deces a pacientului "#$ in
8uropa si :merica de Aord
se produce prin reactivarea bradizoitilor din mi$rglie(obligatoriu) sau primoinectie (rar) encealita' inarcte si abcese cerebrale retinocoroidita multiocala' nevrita optica' panuveita pneumonii se produce o diseminare a inectiei
6iagnsti$! morologic
o biopsie din ganglioni6 macroage cu tahizoiti
o biopsie musculara6 chisti tisulari
imunologic
A$ s#e$i2$i6 #g;' #g:' #g8 (raspuns imun primar)' #gI (rapsunsimun secundar)
) Ag s#e$i2$eo +?e test (%abinKeldman)
o ":
o test 7emington6 detectarea :c #g; prin reactie de
imunofuorescenta – pentru con&rmarea stadiului detoxoplasmoza primara si congenitala (#g; nu pot satraverseze placentaF daca se gasesc la nounascut ia produs singur' ne&ind o zestre din parteamamei acesta sa intalnit cu tahizoitul)
o 8#%: cu test de aviditate
o >=7
o #+7
imagistic
o ecogra&e maternoetala (singurul organ care nu poate & evaluat prin
morograma etala este globul ocular)o =B/@=B (tomogra&e oculara)
o examinarea undului de ochi cu/ara substanta de contrast
o 7;A cerebral
-
8/17/2019 Parafd
14/14
E#idemilgie! parazit cosmopolit
seroprevalenta variabila (Kranta NR' %G: .PR' 7omania 53R' Saponia
02'5R)' dependenta de numarul de pisici si de obiceiurile culinare rezervor
o elinele – gazde de&nitive (oochist)
o mamiere si pasari – gazde intermediare (bradizoiti)
o omul – transplant de organe si transplacentar
surse6 mezeluri cruduscate' branzeturi de capra' carne insu&cient preparata
termic' carne cruda pro&laxie
o igiena alimentara' prelucrare termica a carnii si laptelui (parazit distrus
la 55T =' 3 minute sau .T =' 2-h)o protectie si igiena in abatoare' macelarii
o monitorizare seroepidemiologica (gravide' "#$J' receptori post
transplant)
o sunt descrise 3 mari tulpini6 #' ##' ### E in 8uropa tulpina de reactivareeste tulpina ##' cu potential oarte mare de reactivare
o evitarea contactului cu pisica (excreta 0P oochisti/zi pana in 4urul
varstei de . saptamani)o interzicerea accesului pisicilor in locurile de 4oaca pentru copii
o vaccinare6 coc1tail antigenic' %:IJ' Uuil:
Tratament! >?rimethamina (+araprim) J %ulamide
;acrolide (%p?ram?cina' =larithrom?cina' :zithrom?cina)
:tovaVuona