cursul nr. 2

CURSUL NR. 2CURSUL NR. 2

UNIVERSITATEA ARTIFEXUNIVERSITATEA ARTIFEXFACULTATEA DA FACULTATEA DA MANAGEMENT-MARKETINGMANAGEMENT-MARKETING

TEMTEMA: MOMENTE A: MOMENTE SEMNIFICATIVE DIN EVOLUTIA SEMNIFICATIVE DIN EVOLUTIA

MANAGEMENTULUiMANAGEMENTULUi

STRUCTURA CURSULUISTRUCTURA CURSULUI

1. Aspecte introductive1. Aspecte introductive

2. Managementul preclasic2. Managementul preclasic

3. Managementul clasic sau al 3. Managementul clasic sau al universalistiloruniversalistilor

4. Managementul modern si contemporan4. Managementul modern si contemporan

1. ASPECTE INTRODUCTIVE1. ASPECTE INTRODUCTIVE

- De la a conduce cu mana forte, managementul a evoluat, ca De la a conduce cu mana forte, managementul a evoluat, ca teorie si practica a conducerii, acoperind toate domeniile vietii teorie si practica a conducerii, acoperind toate domeniile vietii sociale.sociale.

- In 1776, an in care Adam Smith a publicat monumentala sa In 1776, an in care Adam Smith a publicat monumentala sa lucrare Bogatia natiunilor, urmarirea de fiecare individ a propriului lucrare Bogatia natiunilor, urmarirea de fiecare individ a propriului sau interes si semnarea de contracte bilaterale de catre acestia sau interes si semnarea de contracte bilaterale de catre acestia erau actiuni suficiente pentru asigurarea progresului economic.erau actiuni suficiente pentru asigurarea progresului economic.

- Dupa circa 100 de ani, relatiile economice pentru producerea unor Dupa circa 100 de ani, relatiile economice pentru producerea unor bunuri devenise din ce in ce mai complexe. Gasirea persoanei bunuri devenise din ce in ce mai complexe. Gasirea persoanei potrivite, la timpul potrivit, pentru o sarcina potrivita, identificarea potrivite, la timpul potrivit, pentru o sarcina potrivita, identificarea economicoasa a resurselor de productie, negocierea preturilor, economicoasa a resurselor de productie, negocierea preturilor, pazirea secretelor de productie etc. devenisera foarte complicate.pazirea secretelor de productie etc. devenisera foarte complicate.

- Peter Druker a numit aparitia managementului “Peter Druker a numit aparitia managementului “cea mai cea mai importanta inovatie a secolului XX”importanta inovatie a secolului XX”

ASPECTE INTRODUCTIVE - CONTINUAREASPECTE INTRODUCTIVE - CONTINUARE

- Gandirea manageriala moderna se considera ca si-a facut Gandirea manageriala moderna se considera ca si-a facut aparitia in 1954, cand, prin lucrarea aparitia in 1954, cand, prin lucrarea Practica managementuluiPractica managementului, , Peter Druker a afirmat:”Peter Druker a afirmat:”Managerii au ajuns sa formeze un grup Managerii au ajuns sa formeze un grup distinct, cu rol de conducere in societatea industriala. Rareori s-distinct, cu rol de conducere in societatea industriala. Rareori s-a intamplat ca o noua institutie de baza, un grup conducator sa-a intamplat ca o noua institutie de baza, un grup conducator sa-si faca aparitia tot atat de repede cum a aparut managementul si faca aparitia tot atat de repede cum a aparut managementul de la inceputul veacului. Rareori, in istoria umanitatii, o noua de la inceputul veacului. Rareori, in istoria umanitatii, o noua institutie s-a dovedit indispensabila atat de repede”institutie s-a dovedit indispensabila atat de repede”

- Din 1982, Thomas J. Petters si Robert H. Watterman, prin Din 1982, Thomas J. Petters si Robert H. Watterman, prin lucrarea lucrarea In cautarea excelentei, stabilesc noi responsabilitati In cautarea excelentei, stabilesc noi responsabilitati pentru manageri si management: reponsabilitatea sociala, pentru manageri si management: reponsabilitatea sociala, mediul, eficacacitatea, eficienta, piata globala etc. mediul, eficacacitatea, eficienta, piata globala etc.

- Functie de aparitia lucrarilor despre management si de aparitia - Functie de aparitia lucrarilor despre management si de aparitia profesiei de manager, abordam evolutia managementului pe cel profesiei de manager, abordam evolutia managementului pe cel trei mari perioade: preclasica, clasica si moderna si trei mari perioade: preclasica, clasica si moderna si contemporana.contemporana.

2. Managementul preclasic2. Managementul preclasic

- Se refera la particularitatile activitatii de conducere pe Se refera la particularitatile activitatii de conducere pe primele XVIII secole.primele XVIII secole.

- Este perioada conducerii de catre eroul singuratic.Este perioada conducerii de catre eroul singuratic.- Principiile de conducere transpuse in practica au marcat Principiile de conducere transpuse in practica au marcat

evolutia sociala.evolutia sociala.- Scrierile egiptene: preamaresc autoritatea, Scrierile egiptene: preamaresc autoritatea,

responsabiltatea si specializarea.responsabiltatea si specializarea.- Codul lui Hammrabi: controlul si responsabilitateaCodul lui Hammrabi: controlul si responsabilitatea- Moise: motivarea si organizarea triburilor la fuga din Egipt.Moise: motivarea si organizarea triburilor la fuga din Egipt.- Socrate: “Socrate: “Indiferent ce trebuie sa conduca, un om poate sa Indiferent ce trebuie sa conduca, un om poate sa

fie un bun conducator daca stie de ce are nevoie si daca fie un bun conducator daca stie de ce are nevoie si daca este in stare sa le asigure, indiferent daca este vorba de un este in stare sa le asigure, indiferent daca este vorba de un cor, o familie, un oras sau o armata.”cor, o familie, un oras sau o armata.”

- VISUL LUI PLATON PENTRU FORMAREA LIDERILOR- VISUL LUI PLATON PENTRU FORMAREA LIDERILOR

Existenta unei materii prime de prima calitate..esentiala Existenta unei materii prime de prima calitate..esentiala pentru reusita programului…Instruirea si esperienta pentru reusita programului…Instruirea si esperienta practica sunt de asemenea esentiale…Candidatii urmau sa practica sunt de asemenea esentiale…Candidatii urmau sa faca studii serioase de aritmetica si geometrie, combinate faca studii serioase de aritmetica si geometrie, combinate cu o doza sanatoasa de gimnastica pentru pastrarea cu o doza sanatoasa de gimnastica pentru pastrarea echilibrului. Apoi venea experienta practica intr-o functie echilibrului. Apoi venea experienta practica intr-o functie publica sau in armata. Aceasta era insotita de studii publica sau in armata. Aceasta era insotita de studii serioase de filozofie…Candidatii erau testati continuu, serioase de filozofie…Candidatii erau testati continuu, pentru a vedea care erau demni de a trece la nivelul pentru a vedea care erau demni de a trece la nivelul superior de studiu si de practica. In final, la varsta de 50 de superior de studiu si de practica. In final, la varsta de 50 de ani, candidatii lui Platon erau considerati pregatiti sa ani, candidatii lui Platon erau considerati pregatiti sa guverneze .guverneze .

MANAGEMENTUL PRECLASIC - CONTINUAREMANAGEMENTUL PRECLASIC - CONTINUARE

- Aeistotel l-a facut mare comandant pe Alexandru cel Mare (356-- Aeistotel l-a facut mare comandant pe Alexandru cel Mare (356-323ich) in numai doi ani, iar acesta a fost in masura sa introduca 323ich) in numai doi ani, iar acesta a fost in masura sa introduca institutia de stat major in conducerea trupelor.institutia de stat major in conducerea trupelor.

- de romani se leaga cultul infrastructurii, civilizatia urbana, - de romani se leaga cultul infrastructurii, civilizatia urbana, organizarea sociala si politica, organizarea militara etc.organizarea sociala si politica, organizarea militara etc.

- Machiavelli (1469-1524), in lucrarea sa Principele, sistematizeaza - Machiavelli (1469-1524), in lucrarea sa Principele, sistematizeaza principiile ce trebuie sa stea la baza unei bune guvernari.Analiza principiile ce trebuie sa stea la baza unei bune guvernari.Analiza situatiei, obtinerea de informatii utile, stabilirea de scopuri realiste, situatiei, obtinerea de informatii utile, stabilirea de scopuri realiste, organizarea, specializarea in munca, recrutarea personalului organizarea, specializarea in munca, recrutarea personalului adecvat, utilizarea fortei armate, ordinea interna etc erau cerinte adecvat, utilizarea fortei armate, ordinea interna etc erau cerinte pentru un adevarat principe. Orice mijloc a fost considerat util pentru pentru un adevarat principe. Orice mijloc a fost considerat util pentru atingerea scopului, imbracat in ambalajul “interesului de stat”atingerea scopului, imbracat in ambalajul “interesului de stat”

Reprezentanti ai managementului in sec.XIXReprezentanti ai managementului in sec.XIX

• ROBERT OWEN(1771-1858). Fabricant de textile. ROBERT OWEN(1771-1858). Fabricant de textile. In 1813, a scris lucrarea: “In 1813, a scris lucrarea: “Adresa Adresa superintendentilor, manufacturilor si in general superintendentilor, manufacturilor si in general tuturor persoanelor, care, dand de lucru unei tuturor persoanelor, care, dand de lucru unei mase a populatiei, pot cu usurinta sa adopte mase a populatiei, pot cu usurinta sa adopte mijloacele de a forma sentimentele si manierele mijloacele de a forma sentimentele si manierele unei astfel de populatii”. Evidentiaza rolul unei astfel de populatii”. Evidentiaza rolul resurselor umane in procesul de productie. resurselor umane in procesul de productie. Sugereaza metode specifice de motivare a Sugereaza metode specifice de motivare a personalului. Precursor al celor ce vor forma personalului. Precursor al celor ce vor forma Scoala relatiilor umane din secolul XX.Scoala relatiilor umane din secolul XX.


• CHARLES BALGAGE (1792-1871).Profesor CHARLES BALGAGE (1792-1871).Profesor universitar la Cambrige. Considerat universitar la Cambrige. Considerat parintele ciberneticii moderne. In 1832, a parintele ciberneticii moderne. In 1832, a scris lucrarea:”scris lucrarea:”recompense pentru ideile recompense pentru ideile novatoare a caror valoare sa depinda de novatoare a caror valoare sa depinda de profitul realizat de fabrica”.profitul realizat de fabrica”. A sugerat ca A sugerat ca fabrica sa fie considerata un sistem fabrica sa fie considerata un sistem deschis.Scopul fabricii este profitul. deschis.Scopul fabricii este profitul. Specializarea in munca. Sistem de Specializarea in munca. Sistem de recompense functie de contributia la profit.recompense functie de contributia la profit.


• HENRY R. TOWNE (1844-1924). Inginer HENRY R. TOWNE (1844-1924). Inginer mecanic. In 1866, lucrarea:”mecanic. In 1866, lucrarea:”Inginerul Inginerul ca economist.”ca economist.”Necesitatea pregatirii Necesitatea pregatirii economice a economice a conducatorilor.Organizarea locurilor de conducatorilor.Organizarea locurilor de munca dupa principiile centrelor de munca dupa principiile centrelor de profit. Volumul productiei, profit. Volumul productiei, productivitatea, eficienta, cifra de productivitatea, eficienta, cifra de afaceri, cota de piata etc. sunt notiuni afaceri, cota de piata etc. sunt notiuni proprii conducatorilor de fabrici.proprii conducatorilor de fabrici.


• LAURENCE H. GRANT (1861-1919). A LAURENCE H. GRANT (1861-1919). A solutionat multe probleme de solutionat multe probleme de matematica. A elaborat tehnica grafica matematica. A elaborat tehnica grafica de evidenta si planificare a muncii de evidenta si planificare a muncii (Graficul lui Grant)..A sustinut (Graficul lui Grant)..A sustinut organizarea riguroasa a muncii, ca organizarea riguroasa a muncii, ca forma de utilizare responsabila a forma de utilizare responsabila a resurselor umane, materiale, financiare resurselor umane, materiale, financiare si de timp.si de timp.

3. 3. MANAGEMENTUL CLASIC SAU AL MANAGEMENTUL CLASIC SAU AL UNIVERSALISTILORUNIVERSALISTILOR

• AU INTELES STRUCTURA ORGANIZATORICA SI DE MUNCA A AU INTELES STRUCTURA ORGANIZATORICA SI DE MUNCA A INTREPRINDERII CA O SUMA DE RAPORTURI JURIDICE INTRE INTREPRINDERII CA O SUMA DE RAPORTURI JURIDICE INTRE DIFERITE FUNCTII.DIFERITE FUNCTII.

• RAPORTURILE JURIDICE AU FOST SISTEMATIZATE SUB FORMA RAPORTURILE JURIDICE AU FOST SISTEMATIZATE SUB FORMA UNOR PRINCIPII DE ORGANIZARE SI CONDUCERE, PE CARE LE UNOR PRINCIPII DE ORGANIZARE SI CONDUCERE, PE CARE LE CONSIDERAU UNIVERSAL VALABILE.CONSIDERAU UNIVERSAL VALABILE.

• CONSIDERAU INTREPRINDEREA CA PE UN SISTEM INCHIS, LIPSIT CONSIDERAU INTREPRINDEREA CA PE UN SISTEM INCHIS, LIPSIT DE PRESIUNE DIN PARTEA MEDIULUI EXTERIOR.DE PRESIUNE DIN PARTEA MEDIULUI EXTERIOR.

• OMUL ERA CONSIDERAT CA UN MECANISM, ALE CARUI MISCARI OMUL ERA CONSIDERAT CA UN MECANISM, ALE CARUI MISCARI PUTEAU FI STUDIATE SI REGLEMETATE, OMUL DEVENIND O PUTEAU FI STUDIATE SI REGLEMETATE, OMUL DEVENIND O MASINA DE PRODUCTIE, UN MASINA DE PRODUCTIE, UN “HOMO ECONOMICUS“HOMO ECONOMICUS””

• INTREPRINDEREA: UN SISTEM RIGUROS DE RAPORTURI JURIDICE, INTREPRINDEREA: UN SISTEM RIGUROS DE RAPORTURI JURIDICE, TOTUL FIIND SUBORDONAT OBTINERII DE REZULTATE CAT MAI TOTUL FIIND SUBORDONAT OBTINERII DE REZULTATE CAT MAI BUNE.BUNE.

3.1. Frederick Taylor (1856-1915)3.1. Frederick Taylor (1856-1915) -MANAGEMENTUL STIINTIFIC- -MANAGEMENTUL STIINTIFIC-

• De formatie inginerDe formatie inginer

• Inventator a peste 40 de patenteInventator a peste 40 de patente

• Pasionat pentru ordine, disciplina si rigoarePasionat pentru ordine, disciplina si rigoare

• Printre inventii: Procedeul Taylor-White de tratare a Printre inventii: Procedeul Taylor-White de tratare a otelurilor, aparat pentru mutarea copacilor plantati, o noua otelurilor, aparat pentru mutarea copacilor plantati, o noua racheta de tenis si de golf etc.racheta de tenis si de golf etc.

• A devenit celebru prin cele doua lucrari de referinta: A devenit celebru prin cele doua lucrari de referinta: MANAGEMENTUL INTREPRINDERII (1903) si PRINCIPIILE MANAGEMENTUL INTREPRINDERII (1903) si PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI STIINTIFIC (1911)MANAGEMENTULUI STIINTIFIC (1911)

• Esenta acestor lucrari: ORGANIZAREA RIGUROASA A MUNCII.Esenta acestor lucrari: ORGANIZAREA RIGUROASA A MUNCII.

• MANAGEMENTUL : ARTA DE A STI PRECIS CE TREBUIE FACUT MANAGEMENTUL : ARTA DE A STI PRECIS CE TREBUIE FACUT CAT MAI BINE SI MAI IEFTINCAT MAI BINE SI MAI IEFTIN

CE STA LA BAZA MANAGEMENTULUI INDUCSTRIAL?CE STA LA BAZA MANAGEMENTULUI INDUCSTRIAL?

• IMAGINE CLARA DESPRE FIECARE ELEMENT.IMAGINE CLARA DESPRE FIECARE ELEMENT.

• CREAREA UNUI FUNDAMENT STIINTIFIC CARE SA INLOCUIASCA CREAREA UNUI FUNDAMENT STIINTIFIC CARE SA INLOCUIASCA ELEMENTELE VECHI DE MUNCA.ELEMENTELE VECHI DE MUNCA.

• ALEGEREA CELOR MAI POTRIVITI MUCITORI PENTRU FIECARE ALEGEREA CELOR MAI POTRIVITI MUCITORI PENTRU FIECARE OPERATIEOPERATIE

• INTARIREA COLABORARII DINTRE ADMINISTARTIE SI INTARIREA COLABORARII DINTRE ADMINISTARTIE SI MUNCITORI.MUNCITORI.

• REPARTIZAREA CLARA A RESPONSABILITATILOR INTRE REPARTIZAREA CLARA A RESPONSABILITATILOR INTRE ADMINISTRATIE SI MUNCITORI.ADMINISTRATIE SI MUNCITORI.

• SEPARAREA MUNCII DE CONCEPTIE DE CEA DE EXECUTIE.SEPARAREA MUNCII DE CONCEPTIE DE CEA DE EXECUTIE.

• ELIBERAREA MUNCITORILOR DE MUNCILE DE PREGATIRE A ELIBERAREA MUNCITORILOR DE MUNCILE DE PREGATIRE A PRODUCTIEI SI DE CALCUL SI INCREDINTATREA ACESTOR PRODUCTIEI SI DE CALCUL SI INCREDINTATREA ACESTOR ACTIVITATI UNOR SPECIALISTI.ACTIVITATI UNOR SPECIALISTI.

PRINCIPIILE DIN CARE DECURGE MANAGEMENTUL PRINCIPIILE DIN CARE DECURGE MANAGEMENTUL STIINTIFIC?STIINTIFIC?

• STIINTA IN LOC DE DEPRINDERI STIINTA IN LOC DE DEPRINDERI TRADITIONALETRADITIONALE

• ARMONIE IN LOC DE CONTARDICTIIARMONIE IN LOC DE CONTARDICTII

• COLABORARE IN LOC DE LUCRU INDIVIDUALCOLABORARE IN LOC DE LUCRU INDIVIDUAL

• PRODUCTIVITATE MAXIMA IN LOC DE UNA PRODUCTIVITATE MAXIMA IN LOC DE UNA LIMITATALIMITATA

• DEZVOLTAREA FIECARUI MUNCITOR PANA LA DEZVOLTAREA FIECARUI MUNCITOR PANA LA MAXIMUM DE PRODUCTIVITATE ADMISIBILA MAXIMUM DE PRODUCTIVITATE ADMISIBILA LUILUI

PROCESE DE MANAGEMENT STIINTIFICPROCESE DE MANAGEMENT STIINTIFIC

• GASESTI 10-15 OAMENI CARE SE PRICEP SA FACA MUNCA GASESTI 10-15 OAMENI CARE SE PRICEP SA FACA MUNCA PE CARE O VRETI SA O ANALIZATI.PE CARE O VRETI SA O ANALIZATI.

• OBSERVATI ORDINEA EXACTA A OPERATIILOROBSERVATI ORDINEA EXACTA A OPERATIILOR• MASUARTI TIMPUL FIECAREI MISCARI SI APOI ALEGETI CEL MASUARTI TIMPUL FIECAREI MISCARI SI APOI ALEGETI CEL

MAI RAPID MODMAI RAPID MOD• ELIMINATI TOATE MISCARILE GRESITEELIMINATI TOATE MISCARILE GRESITE• REUNITI SI ORDONATI TOATE MISCARILE BUNE.REUNITI SI ORDONATI TOATE MISCARILE BUNE. Diviziunea sociala a muncii devenind tot mai complexa la Diviziunea sociala a muncii devenind tot mai complexa la

nivelul conducerii, Taylor a propus inlocuirea sistemului de nivelul conducerii, Taylor a propus inlocuirea sistemului de conducere a intreprinderii de tip miulitar – in care un conducere a intreprinderii de tip miulitar – in care un muncitor era subordonat strict unui sef – cu un sistem muncitor era subordonat strict unui sef – cu un sistem functional,, in care un muncitor sa poata fi subordonat mai functional,, in care un muncitor sa poata fi subordonat mai multor conducatori, din punct de vedere al specialitatii.multor conducatori, din punct de vedere al specialitatii.

3.2. Henri Fayol (1841-1925)3.2. Henri Fayol (1841-1925)- MANAGEMENTUL ADMINISTRATIV -- MANAGEMENTUL ADMINISTRATIV -

• De formatie inginer. A lucrat in domeniul minier si a De formatie inginer. A lucrat in domeniul minier si a desfasurat o bogata activitate la catedra.desfasurat o bogata activitate la catedra.

• Lucrare de referinta (1916). ADMINISTRATIA GENERALA SI Lucrare de referinta (1916). ADMINISTRATIA GENERALA SI INDUSTRIALAINDUSTRIALA

• A privit intreprinderea ca pe un organism integrat, unitate a A privit intreprinderea ca pe un organism integrat, unitate a sase functii: COMERCIALA, FINANCIARA, TEHNICA sase functii: COMERCIALA, FINANCIARA, TEHNICA SECURITATII, CONTABILA SI ADMINISTRATIVA.SECURITATII, CONTABILA SI ADMINISTRATIVA.

• A conduce, responsabilitate a ADMINISTRATIEI, presupune: A conduce, responsabilitate a ADMINISTRATIEI, presupune: A PREVEDEA, A ORGANIZA, A DA DISPOZITII, A COORDONA A PREVEDEA, A ORGANIZA, A DA DISPOZITII, A COORDONA SI A CONTROLA. SI A CONTROLA.

• Prima viziune moderna asupra intreprinderii: functiile Prima viziune moderna asupra intreprinderii: functiile acesteia si atributele conducerii (administratiei)acesteia si atributele conducerii (administratiei)

PRINCIPII ALE APARATULUI ADMINISTRATIVPRINCIPII ALE APARATULUI ADMINISTRATIV

1.1. DIVIZIUNEA MUNCII: atat pentru muncitori, cat si pentru sefiDIVIZIUNEA MUNCII: atat pentru muncitori, cat si pentru sefi

2.2. AUTORITATEA: sefii sunt imputerniciti sa dea ordineAUTORITATEA: sefii sunt imputerniciti sa dea ordine

3.3. DISCIPLINA: respectarea regulilor care guverneaza DISCIPLINA: respectarea regulilor care guverneaza intreprindereaintreprinderea

4.4. UNITATEA DE DECIZIE:un salariat trebuie sa primeasca sarcin UNITATEA DE DECIZIE:un salariat trebuie sa primeasca sarcin numai de la o singura persoana - autorizata si specializatanumai de la o singura persoana - autorizata si specializata

5.5. UNITATEA DE ACTIUNE: obiectivul comun necesita un plan UNITATEA DE ACTIUNE: obiectivul comun necesita un plan unic si actiuni coordonate unitarunic si actiuni coordonate unitar

6.6. SUBORDONAREA INTERSULUI INDIVIDUAL CELUI SUBORDONAREA INTERSULUI INDIVIDUAL CELUI GENERAL:interesul organizatiei primeaza in fata interesului GENERAL:interesul organizatiei primeaza in fata interesului particular al fiecarui angajatparticular al fiecarui angajat

7.7. RECOMPENSA (RETRIBUTIA): cinstita, corecta, transparenta.RECOMPENSA (RETRIBUTIA): cinstita, corecta, transparenta.

PRINCIPII ALE APARATULUI ADMINISTRATIV - CONTINUAREPRINCIPII ALE APARATULUI ADMINISTRATIV - CONTINUARE

8. CENTRALIZAREA: deciziile se iau de catre conducatorul 8. CENTRALIZAREA: deciziile se iau de catre conducatorul firmeifirmei

9. IERARHIA: construita pe circuite scurte intre nivelul superior 9. IERARHIA: construita pe circuite scurte intre nivelul superior si cel inferior.si cel inferior.

10. ORDINEA: ordinea se impune si trebuie respectata10. ORDINEA: ordinea se impune si trebuie respectata

11. ECHITATEA: sefii trebuie sa fie corecti cu subordonatii11. ECHITATEA: sefii trebuie sa fie corecti cu subordonatii

12. STABILITATEA PERSONALULUI: este in interesul firmei12. STABILITATEA PERSONALULUI: este in interesul firmei

13. INITIATIVA: incurajata si dezvoltata, mai ales din partea 13. INITIATIVA: incurajata si dezvoltata, mai ales din partea celor care conduccelor care conduc

14. SPIRITUL DE ECHIPA: cultivarea coeziunii colectivelor 14. SPIRITUL DE ECHIPA: cultivarea coeziunii colectivelor pentru realizarea obiectivelor comunepentru realizarea obiectivelor comune

3.3. MANAGEMENTUL RELATIILOR 3.3. MANAGEMENTUL RELATIILOR UMANEUMANE

• REPREZENTANTI DE SEAMA: ELTOLN MAYO(1880-19490 – REPREZENTANTI DE SEAMA: ELTOLN MAYO(1880-19490 – Problemele umane principale ale civilizatiei industriale, Problemele umane principale ale civilizatiei industriale, Motivatia si lucrul in economie; DOUGLAS MC. Motivatia si lucrul in economie; DOUGLAS MC. GREGOR(1906-1964) –Teoriilemotivationale X-Y; ABRAHAM GREGOR(1906-1964) –Teoriilemotivationale X-Y; ABRAHAM MASLOW(1908-1970)- Motivatie si personalitate; MASLOW(1908-1970)- Motivatie si personalitate; FREDERICH HERZBERG (1923-2000) – Motivatia de FREDERICH HERZBERG (1923-2000) – Motivatia de munci;CRIS ARGIRYS – Personalitate si organizatie , munci;CRIS ARGIRYS – Personalitate si organizatie , Invatarea organizationala, Teoria aplicata in practica; Invatarea organizationala, Teoria aplicata in practica; WAREN BENNIS – Calitatile liderului, Liderii WAREN BENNIS – Calitatile liderului, Liderii impreuna :puterea marilor parteneriate; DANIEL GOLEMAN impreuna :puterea marilor parteneriate; DANIEL GOLEMAN (n.1947) – Inteligenta emotionala(n.1947) – Inteligenta emotionala

ELTON MAYOELTON MAYO

• A LUCRAT LA UN EXPERIMENT PRIVIND MOTIVATIA INTRE A LUCRAT LA UN EXPERIMENT PRIVIND MOTIVATIA INTRE 1927 SI 19321927 SI 1932

• OAMENII SI MOTIVATIA LOR SUNT FACTORI ESENTIALI AI OAMENII SI MOTIVATIA LOR SUNT FACTORI ESENTIALI AI PROGRESULUIPROGRESULUI

• IMPRESIA DE INTERES PENTRU ELE A FACUT SA CREASCA IMPRESIA DE INTERES PENTRU ELE A FACUT SA CREASCA PRODUCTIVITATEA MUNCII, PRIN INSTINCTUL DE ASOCIEREPRODUCTIVITATEA MUNCII, PRIN INSTINCTUL DE ASOCIERE

• LOCUL DE MUNCA TREBUIE SA-SI RECAPETE UMANITATEALOCUL DE MUNCA TREBUIE SA-SI RECAPETE UMANITATEA

• ATITUDINEA LUCRATORILOR ESTE DICTATA DE LOGICA ATITUDINEA LUCRATORILOR ESTE DICTATA DE LOGICA “SENTIMENTELOR”, CEA A MANGERILOR DE LOGICA “SENTIMENTELOR”, CEA A MANGERILOR DE LOGICA “EFICIENTEI SI A COSTURILOR”“EFICIENTEI SI A COSTURILOR”

DOUGLAS MC GREGOR: Teoria X-YDOUGLAS MC GREGOR: Teoria X-Y

TEORIA X: pleaca de la premisa ca, in general, oamenii au o TEORIA X: pleaca de la premisa ca, in general, oamenii au o oarecare repulsie fata de munca, o ocolesc, multi pentru a oarecare repulsie fata de munca, o ocolesc, multi pentru a munci bine trebuie controlati, indrumati, amenintati. Multi munci bine trebuie controlati, indrumati, amenintati. Multi asteapta sa fie condusi, sa li se arate ce trebuie sa faca, sunt asteapta sa fie condusi, sa li se arate ce trebuie sa faca, sunt apatici, evita orice responsabilitate, fac numai ce considera apatici, evita orice responsabilitate, fac numai ce considera necesar pentru a-si asigura sigurantei zilei de maine etc.necesar pentru a-si asigura sigurantei zilei de maine etc.

TEORIA Y: pleaca de la premisa ca interesele individuale pot fi TEORIA Y: pleaca de la premisa ca interesele individuale pot fi armonizate cu cele ale intreprinderii. In baza teorii Y, se armonizate cu cele ale intreprinderii. In baza teorii Y, se considera ca oamenii pot desfasura eforturi fizice sau considera ca oamenii pot desfasura eforturi fizice sau intelectuale in mod firesc, la fel cum fac unele lucruri placute; intelectuale in mod firesc, la fel cum fac unele lucruri placute; controalele si amenintarile nu sunt singurele metode care-l fac controalele si amenintarile nu sunt singurele metode care-l fac pe muncitor sa-sI exercite sarcinile;oamenii pot da dovada de pe muncitor sa-sI exercite sarcinile;oamenii pot da dovada de initiativa, isi asuma responsabilitati in conditii manageriale initiativa, isi asuma responsabilitati in conditii manageriale adecvate.adecvate.

Frederick HerzbergFrederick Herzberg

• PREOCUPARE: factorii de IGIENA si factorii de MOTIVAREPREOCUPARE: factorii de IGIENA si factorii de MOTIVARE

• FACTORI DE IGIENA:care servesc nevoile biologice ale oamenilorFACTORI DE IGIENA:care servesc nevoile biologice ale oamenilor

• FACTORI DE MOTIVATIE: servesc nevoi specifice ale oamenilorFACTORI DE MOTIVATIE: servesc nevoi specifice ale oamenilor

• Adevarata motivatie este data de REUSITA, de DEZVOLTAREA Adevarata motivatie este data de REUSITA, de DEZVOLTAREA PERSONALA, de SATISFACTIE IN MUNCA, de RECUNOASTEREA SI PERSONALA, de SATISFACTIE IN MUNCA, de RECUNOASTEREA SI APRECIEREA MUNCII.APRECIEREA MUNCII.

• Oamenii trebuie sa fie motivati prin ceea ce fac, nu prin Oamenii trebuie sa fie motivati prin ceea ce fac, nu prin recompense sau prin presiunirecompense sau prin presiuni

• A INTRODUS ACRONIMUL KITA (kick in the ass –unsut in fund)A INTRODUS ACRONIMUL KITA (kick in the ass –unsut in fund)

• Personalul KITA se imparte in: fizic negativ, PSIHOLOGIC Personalul KITA se imparte in: fizic negativ, PSIHOLOGIC NEGATIV SI PSIHOLOGIC POZITIVNEGATIV SI PSIHOLOGIC POZITIV

3.4. MAX WEBBER(1864-1920)3.4. MAX WEBBER(1864-1920)- PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI - PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI

BIROCRATIC-BIROCRATIC-

• Munca va fi divizata si vor fi clar definite autoritatea si Munca va fi divizata si vor fi clar definite autoritatea si responsabilitatea celui care trebuie sa intervina pentru a da responsabilitatea celui care trebuie sa intervina pentru a da ordineordine

• Posturile sunt organizate intr-o ierarhie a autoritatii, astfel Posturile sunt organizate intr-o ierarhie a autoritatii, astfel incat fiecare pozitie sa se afle sub alteia de mai inainteincat fiecare pozitie sa se afle sub alteia de mai inainte

• Toate persoanele sunt selectate si promovate pe baza Toate persoanele sunt selectate si promovate pe baza calificarii profesionale, prin examinarecalificarii profesionale, prin examinare

• Toate deciziile si actele administrative vor fi emise numai in Toate deciziile si actele administrative vor fi emise numai in scrisscris

• Necesitatea tinerii unei arhive stricteNecesitatea tinerii unei arhive stricte• Managerii se separa de proprietariManagerii se separa de proprietari• Managerii stabilesc reguli si proceduri fermeManagerii stabilesc reguli si proceduri ferme• Regulile sunt impersonale si se aplica in mod identic tuturor Regulile sunt impersonale si se aplica in mod identic tuturor

salariatilor.salariatilor.

3.5. MANAGEMENTUL CANTITATIV3.5. MANAGEMENTUL CANTITATIV

• S-a afirmat catre sfarsitul celui de-al doilea razboi mondialS-a afirmat catre sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial

• Exponenti de baza: C. W. Churchman, R. Raiffa, S. Beer, J. Exponenti de baza: C. W. Churchman, R. Raiffa, S. Beer, J. Star.Star.

• Fundamentarea deciziilor prin metode si tehnici matematice.Fundamentarea deciziilor prin metode si tehnici matematice.

• Cuprinde trei abordari:Cuprinde trei abordari:

1. Apelarea la 1. Apelarea la cercetarea operationala: cercetarea operationala: procesele decizionaleprocesele decizionale de crestere a eficientei prin modele matematice si statisticede crestere a eficientei prin modele matematice si statistice

2. 2. ApelareApelarea la managementul operational:a la managementul operational: prin coordonarea prin coordonarea productiei, distributiei produselor, managementul stocurilor, productiei, distributiei produselor, managementul stocurilor, amplasarea echipamentelor, asigurarea calitatii etc.amplasarea echipamentelor, asigurarea calitatii etc.

3. Apelarea la 3. Apelarea la managementul informational:managementul informational:

CONTRIBUTII SI CRITICI CONTRIBUTII SI CRITICI

• GENERALIZAREA INTRODUCERII METODELOR TEHNICE GENERALIZAREA INTRODUCERII METODELOR TEHNICE MATEMATICE CANTITATIVE MATEMATICE CANTITATIVE

• ACCENT PE SISTEME PRECISE DE FUNDAMENTAREACCENT PE SISTEME PRECISE DE FUNDAMENTARE

• PREGATIREA MATEMATICA A VARIANTELOR DECIZIONALEPREGATIREA MATEMATICA A VARIANTELOR DECIZIONALE

• CONSTITUIREA DE ECHIPE MIXTE DE FUNDAMENTARECONSTITUIREA DE ECHIPE MIXTE DE FUNDAMENTARE

• REDUCTIONISM CANTITATIV EXAGERATREDUCTIONISM CANTITATIV EXAGERAT

• O VIZIUNE MATEMATICA SIMPLIFICATOARE ASUPRA O VIZIUNE MATEMATICA SIMPLIFICATOARE ASUPRA REALITATIIREALITATII

• CONCENTRARE MAXIMA ASUPRA PROCESELOR CONCENTRARE MAXIMA ASUPRA PROCESELOR DECIZIONALE SI FORTAREA REALITATII IN MISCARE CATRE DECIZIONALE SI FORTAREA REALITATII IN MISCARE CATRE FUNDAMENTE MATEMATICE ANTERIOAREFUNDAMENTE MATEMATICE ANTERIOARE

4. MANAGEMENTUL MODERN SI 4. MANAGEMENTUL MODERN SI CONTEMPORANCONTEMPORAN

• Reprezentanti: Peter Druker, Michael Porter, John Kotter, Thomas Reprezentanti: Peter Druker, Michael Porter, John Kotter, Thomas J.Petters, Robert H. Watterman, Henry Mintzberg, Mark Eppler etc.J.Petters, Robert H. Watterman, Henry Mintzberg, Mark Eppler etc.

• Teoria sistemica:Teoria sistemica:

- abordarea sistemica atat a stiintei cat si a managementului- abordarea sistemica atat a stiintei cat si a managementului

- utilizeaza o gama larga de descoperiri, apartinand de teoria - utilizeaza o gama larga de descoperiri, apartinand de teoria sistemelor, dar si de discipline moderne, ca: informatica, sistemelor, dar si de discipline moderne, ca: informatica, sociologia, psihologia, statistica etc.sociologia, psihologia, statistica etc.

- firma este vazuta ca un sistem format din patru mari - firma este vazuta ca un sistem format din patru mari componente: intrari (resurse umane, materiale, financiare, componente: intrari (resurse umane, materiale, financiare, informationale etc.), capacitati transformatoare (tehnologice si informationale etc.), capacitati transformatoare (tehnologice si manageriale), iesiri (produse, servicii, profit, pierderi, satisfactii manageriale), iesiri (produse, servicii, profit, pierderi, satisfactii etc.), feed-back (informatii privind starea, mediul, rezultatele in etc.), feed-back (informatii privind starea, mediul, rezultatele in conexiune etc.)conexiune etc.)

AVANTAJE SI CARACTERISTICIAVANTAJE SI CARACTERISTICI

• Cuantifica modul in care fiecare componenta sistemica Cuantifica modul in care fiecare componenta sistemica interactioneaza pentru obtinerea succesuluiinteractioneaza pentru obtinerea succesului

• Subsistemele se pot analiza pe diferite niveluri de Subsistemele se pot analiza pe diferite niveluri de complexitatecomplexitate

• Ia in calcul interactiunea dintre sistem si mediuIa in calcul interactiunea dintre sistem si mediu

• Presupune o viziune de cercetare integratoarePresupune o viziune de cercetare integratoare

• Presupune analize etajate, complexe si multicriterialePresupune analize etajate, complexe si multicriteriale

• Combina utilizarea aparatului matematic cu cel informaticCombina utilizarea aparatului matematic cu cel informatic

• Considera firma ca o structura dar si un sistem functionalConsidera firma ca o structura dar si un sistem functional

• Se concentreaza pe concepte noi, ca: dinamism, Se concentreaza pe concepte noi, ca: dinamism, flexibilitate, adaptabilitate, autoreglare etc. flexibilitate, adaptabilitate, autoreglare etc.

Teoria situationala (de contigenta)Teoria situationala (de contigenta)

• Fiecare problema, umana sau de structura, necesita o Fiecare problema, umana sau de structura, necesita o tratare speciala, de moment.tratare speciala, de moment.

• Adaptarea deciziilor la fiecare situatie, la fel ca in medicinaAdaptarea deciziilor la fiecare situatie, la fel ca in medicina

Peter Druker – aprecieri despre Peter Druker – aprecieri despre managementmanagement

• Primul moment in evolutia managementului: a avut loc Primul moment in evolutia managementului: a avut loc intre 1895 si 1905, cand managementul s-a separat de intre 1895 si 1905, cand managementul s-a separat de proprietate. Aceasta s-a intamplat in Germania, cand Georg proprietate. Aceasta s-a intamplat in Germania, cand Georg Siemens, fondatorul bancii centrale germane, a salvat Siemens, fondatorul bancii centrale germane, a salvat compania producatoare de aparate electrice, pe care varul compania producatoare de aparate electrice, pe care varul sau, Werner, o infiintase, dupa ce fiul si ceilalti mostenitori sau, Werner, o infiintase, dupa ce fiul si ceilalti mostenitori aiacestuia o adusesera in pragul falimentului. Amenintandu-aiacestuia o adusesera in pragul falimentului. Amenintandu-I ca nu le va mai da credite, si-a obligat verii sa incredinteze I ca nu le va mai da credite, si-a obligat verii sa incredinteze conducerea companiei unor profesionisti. Putin mai tarziu, conducerea companiei unor profesionisti. Putin mai tarziu, J.P.Morgan, Andrew Carnegie si John D. Rockefeler au J.P.Morgan, Andrew Carnegie si John D. Rockefeler au procedat similar in amplele lor demersuri de conducere a procedat similar in amplele lor demersuri de conducere a marilor corporatii realizate in domeniile cailor ferate, marilor corporatii realizate in domeniile cailor ferate, otelului si fginanciar.otelului si fginanciar.

Al doilea momentAl doilea moment

• A inceput odata cu restructurarea de catre Pience S. du A inceput odata cu restructurarea de catre Pience S. du Pont a companiei familiei sale la inceputul anilor 1920 si a Pont a companiei familiei sale la inceputul anilor 1920 si a continuat cu regandirea de catre Alfred P. Sloan a structurii continuat cu regandirea de catre Alfred P. Sloan a structurii firmei General Motors cativa ani mai tarziu. A fost astfel firmei General Motors cativa ani mai tarziu. A fost astfel introdusa organizarea pe baza de comanda si control, care introdusa organizarea pe baza de comanda si control, care pune accentul pe descentralizare, pe folosirea personalului pune accentul pe descentralizare, pe folosirea personalului administrativ de la centru, pe gestiunea resurselor umane, administrativ de la centru, pe gestiunea resurselor umane, pe intregul aparet de bugete si mijloace de control, ca si pe pe intregul aparet de bugete si mijloace de control, ca si pe importanta distinctie dintre politica firmei si activitatile importanta distinctie dintre politica firmei si activitatile acesteia.Aceasta etapa a culminat cu reorganizarea masiva acesteia.Aceasta etapa a culminat cu reorganizarea masiva a companiei General Electric la inceputul anilor 1950.a companiei General Electric la inceputul anilor 1950.

A treia perioada a managementuluiA treia perioada a managementului

• Presupune trecerea de la organizatia bazata pe comanda si Presupune trecerea de la organizatia bazata pe comanda si control, organizatia departamentelor si a diviziilor, la control, organizatia departamentelor si a diviziilor, la organizatia bazata pe informatii, organizatia specialistilor organizatia bazata pe informatii, organizatia specialistilor bazati pe cunoastere. Este provocarea la care bazati pe cunoastere. Este provocarea la care managementul trebuie sa raspunda in viitormanagementul trebuie sa raspunda in viitor

PARADIGME ALE MANAGEMENTULUIPARADIGME ALE MANAGEMENTULUINEVOINEVOI METAFORMETAFOR

AAPARADIGMAPARADIGMA PRINCIPIUPRINCIPIU

FIZICAFIZICA

ECONOMICECONOMICAA

STOMACSTOMAC MANAGEMENT MANAGEMENT STIINTIFICSTIINTIFIC

CORECTITUDINECORECTITUDINE

SOCIALASOCIALAAFECTIVAAFECTIVA

INIMAINIMA MANAGEMENTMANAGEMENT

AL REL. AL REL. UMANEUMANE

BUNATATBUNATATEE

PSIHOLOGICAPSIHOLOGICA

RATIONARATIONALALAMINTEAMINTEA MANAGEMENT MANAGEMENT

AL RES. AL RES. UMANEUMANE

DEZVOLTAREDEZVOLTAREA A

TALENTULUITALENTULUI

SPIRITUALASPIRITUALA

PRINCIPIALAPRINCIPIALASPIRITSPIRIT MANAGEMENT MANAGEMENT

SISTEMICSISTEMIC

(PRINCIPII)(PRINCIPII)

AUTOIMPLICAREAUTOIMPLICARE

1.1. Paradigma managementului stiintificParadigma managementului stiintificPLATESTE-MA BINEPLATESTE-MA BINE

• OAMENII SUNT PRIVITI CA FIINTE ECONOMICEOAMENII SUNT PRIVITI CA FIINTE ECONOMICE

• SE SUGEREAZA METODA SE SUGEREAZA METODA MORCOVUL SI BATULMORCOVUL SI BATUL

• MANAGERUL STAPANESTE TOTUL; EL ESTE MANAGERUL STAPANESTE TOTUL; EL ESTE AUTORITATEA; EL STIE CE ESTE MAI BINE; EL AUTORITATEA; EL STIE CE ESTE MAI BINE; EL ARATA INCOTRO SE MERGE.ARATA INCOTRO SE MERGE.

• MANAGERUL ESTE CINSTIT CU RECOMPENSELE, MANAGERUL ESTE CINSTIT CU RECOMPENSELE, DAR TOTUL ESTE MENIT SA SATISFACA NEVOILE DAR TOTUL ESTE MENIT SA SATISFACA NEVOILE PRIMAREPRIMARE

• OM ECONOMIC-MANAGEMENT OM ECONOMIC-MANAGEMENT AUTORITARAUTORITAR

2.2. PARADIGMA MANGEMENTULUI RELATIILOR UMANEPARADIGMA MANGEMENTULUI RELATIILOR UMANE

POARTA-TE BINEPOARTA-TE BINE

- Oamenii nu sunt numai stomacuri, ci inimi, adica fiinte Oamenii nu sunt numai stomacuri, ci inimi, adica fiinte socialesociale

- Ei trebuie tratati nu numai cu corectitudine, ci si cu Ei trebuie tratati nu numai cu corectitudine, ci si cu bunavointabunavointa

- Este o mica schimbare, dar managerii stiu ce e mai bineEste o mica schimbare, dar managerii stiu ce e mai bine

- Pe langa ca suntem cinstiti, suntem si mai buniPe langa ca suntem cinstiti, suntem si mai buni

- Se intelege faptul ca oamenii au si nevoi socialeSe intelege faptul ca oamenii au si nevoi sociale

- Managerii conduc totul, dar lasa loc pentu spiritul de echipaManagerii conduc totul, dar lasa loc pentu spiritul de echipa

- Managerii pot deveni permisiviManagerii pot deveni permisivi

- Om socioeconomic – management al Om socioeconomic – management al relatiilor umanerelatiilor umane

3. PARADIGMA RESURSELOR UMANE3. PARADIGMA RESURSELOR UMANE

FOLOSESTE-MA BINEFOLOSESTE-MA BINE

• SE LUCREAZA NU NUMAI CU CINSTE SI BUNATATE. CI SI CU SE LUCREAZA NU NUMAI CU CINSTE SI BUNATATE. CI SI CU EFICIENTAEFICIENTA

• OAMENII NU AU NUMAI STOMAC SI INIMA, CI SI MINTEOAMENII NU AU NUMAI STOMAC SI INIMA, CI SI MINTE

• SE FOLOSESTE BINE TALENTUL SI INTELIGENTASE FOLOSESTE BINE TALENTUL SI INTELIGENTA

• SE APELEAZA FRECVENT LA DELEGAREA DE ATRIBUTIILORSE APELEAZA FRECVENT LA DELEGAREA DE ATRIBUTIILOR

• SCOPUL MANAGEMENTULUI: DEPISTAREA SI FOLOSIREA SCOPUL MANAGEMENTULUI: DEPISTAREA SI FOLOSIREA TALENTULUITALENTULUI

• OM RESPONSABIL – MANAGEMENT AL OM RESPONSABIL – MANAGEMENT AL RESURSELOR UMANERESURSELOR UMANE

4. PARADIGMA CONDUCERII BAZATE PE PRINCIPII4. PARADIGMA CONDUCERII BAZATE PE PRINCIPII

IMPLICA-MAIMPLICA-MA

• OAMENII VOR SA FACA CEEA CE CONTEAZAOAMENII VOR SA FACA CEEA CE CONTEAZA• OAMENII AU CAPACITATI MAI MARI DECAT LE OFERA OAMENII AU CAPACITATI MAI MARI DECAT LE OFERA

ACTUALELE SARCINIACTUALELE SARCINI• SE MIZEAZA PE DEVOTAMENT SI VOLUNTARIATSE MIZEAZA PE DEVOTAMENT SI VOLUNTARIAT• OAMENII VOR POSTURI CARE SA-I INALTE, CU CARE SA SE OAMENII VOR POSTURI CARE SA-I INALTE, CU CARE SA SE

MANDREASCAMANDREASCA• OAMENII FAC DOVADA SINERGIEI POZITIVE: OAMENII FAC DOVADA SINERGIEI POZITIVE:

IMPLICARE+RABDARE=DEVOTAMENTIMPLICARE+RABDARE=DEVOTAMENT

• OM SPIRITUAL – MANAGEMENT OM SPIRITUAL – MANAGEMENT BAZAT PE PRINCIPIIBAZAT PE PRINCIPII

• Cf. Stephen R. Covey, Etica liderului eficient, Ed. ALFA, Buc. 2000, p.182-Cf. Stephen R. Covey, Etica liderului eficient, Ed. ALFA, Buc. 2000, p.182-187187

McKinsey SI CELE PATRU EPOCI ALE MANAGEMENTULUIMcKinsey SI CELE PATRU EPOCI ALE MANAGEMENTULUI

I.I. 1900-19301900-1930

Taylor, Fayol, WebberTaylor, Fayol, Webber

Sistem inchis + actor rationalSistem inchis + actor rational

Optimizarea resurselor interneOptimizarea resurselor interne

printr-un numar finit de reguliprintr-un numar finit de reguli

III. 1960-1970III. 1960-1970

Chandler, LaurenceChandler, Laurence

Sistem deschis + actori Sistem deschis + actori rationalirationali

Un pas inapoi, un pas Un pas inapoi, un pas inainte:S-ainainte:S-a

renuntat la omul provedential, renuntat la omul provedential, s-a s-a

decis ca intreprinderea decis ca intreprinderea apartine pieteiapartine pietei

II. II. 1930-19601930-1960Mayo, MkGregorMayo, MkGregor

Sistem inchis + actori socialiSistem inchis + actori sociali

Deciziile referitoare la oameni nuDeciziile referitoare la oameni nu

sunt mecanice, ci legate de valori sunt mecanice, ci legate de valori moralemorale

IV. 1970IV. 1970

Wick, MarchWick, March

Sistem deschis + actor socialSistem deschis + actor socialDezordinea aparenta determina Dezordinea aparenta determina castigul. Se schimba castigul. Se schimba paradigmele, de la cele militare, paradigmele, de la cele militare, la cele moderne:joc, grup, la cele moderne:joc, grup, aspecte informale etcaspecte informale etc..

cursul nr. 2

Documents