curs pediatrie 16

8/17/2019 Curs Pediatrie 16

1/9

Gastroenterita acuta

Date generale

Membrana celulară separă apa în 2 sectoare:

1. Sectorul intracelular (40% din greutatea corporală.

2. Sectorul e!tracelular ( 20% din greutatea corporală.

Diareea este de"inită ca o tulburare a procesului de digestie #i absorb$ie a apei #i electroli$ilor înso$ită de o accelerare

a tran&itului intestinal.

De"initie

Gastroenterocolita acută (AGE): a"ec iune diareică cu debut brusc cu sau "ără alte simptome precum:ț

' Gre uriț

' ărsături

' )ebră sau

' Dureri abdominale.

Diareea: eliminarea de scaune lic*ide incomplet "ormate (+ sau mai multe scaune lic*ide pe &i

)rec,enta

Sindromul diareic în patologia sugarului este "rec,ent intalnit "iind dependent de: ,-rstă se&on stare de nutri$ie

condi$ii de îngriire.

)rec,en$a mare în perioada de sugar este e!plicată de particularită$ile mor"o'"unc$ionale ale tubului digesti, #i a

structurilor ane!e: "unc$ie motorie imatură "loră intestinală incomplet de&,oltată inciden$a mare a in"ec$iilor etc.

/mportan$a acestui sindrom în patologia in"antilă este determinată de posibilele tulburări nutri$ionale pe care le poate

declan#a.

tiologie

G este o cau&ă "rec,entă de mortalitate i morbiditate la ni,el mondial.ș

0'3% din G sunt produse de ,irusuri

1. Virusurile sunt responsabile de un procent ridicat al ca&urilor de pacien i de toate ,-rstele a"ecta i deț ț

gastroenterită.:

Rotavirus grup A responsabil de 2'5% din ca&urile de gastroenterocolită aparută la sugari la ni,el mondial.

Calicivirus: Studiile sero'epidemiologice e,iden ia&ă "aptul că anticorpii calci,irusului sunt pre&en iț ț la 0'60%

din copiii cu ,-rsta sub 2 ani.

Infec ia cu Astrovirusț este atribuită unui procent de 2'6 % dintre ca&urile de G apărută la sugari la ni,el

mondial.

1


2/9

2'+ % din ca&uri sunt atribuite anumitor adeno,irusuri enterice.

Gastroenterocolita ,irală ,aria&ă de la o "ormă autolimitată (a"ec iune diareică cu scaune apose cu e,olu ie sub oț ț

săptăm-nă cu simptome precum: gre uri ,ărsături anore!ie indispo&i ie p-nă la "ormeț ț complexe ce pre&intădes*idratare se,eră "iind necesară spitali&area.

2. Agen i bacterieniț cei mai comuni sunt:

Salmonella,

Shigella, E. coli,

Campylobacter ,

Yersinia

C lostridium difficile (iatrogenic)

!" Agen i para#itariț (e.!. Giardia produce mai pu$in de 10 % dintre ca&uri

)i&iopatologia G /ntestinul sub ire repre&intă supra"a a de absorb ie primară.ț ț ț

7olonul absoarbe ulterior restul lic*idului "ăc-ndu'se trans"ormarea dintr'un bol "elcal relati, lic*id într'un bol "ecal

compact la ni,elul recto'sigmoidului.

"ectarea intestinului sub ire determină apari ia unei cre teri a cantită ii de lic*id prin urmare determină apari iaț ț ș ț ț

diareei cu o cre tere concomitentă a pierderilor de electroli i i nutrien i.ș ț ș ț

Mecanismul producerii diareei

/ngestia microorganismului

coloni&area intestinului:

1. in,a&ia mucoasei multiplicarea la ni,elul mucoasei2. elaborarea de citoto!ina

182 in"lamatie acuta: 9inine metabolite de acid ara*idonic diaree

Mecanisme

7ele 2 mari mecanisme care stau la ba&a G sunt:

"ectarea marginilor ,ilo&itare ale intestinului determină malabsorb ie i conduce la apari iaț ș ț diareei osmotice.

liberarea unor to!ine legate de receptorii enterocitelor i a ionilor de clor în lumenul intestinal determină apari iaș ț

diareei secretorii.

Mecanismele apari iei diareei bacteriene:ț

1. roducerea de enteroto!ine

2. roducerea de citoto!ine

2


3/9

+. deren eț

4. /n,a&ie mucoasă.

Mecanismul enteroto!ic

Microorganismele pot produce toxine, care să facilitee infec ia.ț

nteroto!inele produse de bacterii (enteroto!igene . 7oli ibrio 7*olerae ac ionea&ă direct asupra mecanismelorț

secretorii i produc diaree apoasă.ș

Mecanismul c;toto!ic

7itoto!inele produse de alte bacterii (Shigella dysenteriae, Clostridium difficile, entero*emorr*agic E coli determină

distrugerea mucoasei conduc-nd la apari ia unor scaune cu s-nge i cu celule in"lamatorii.ț ș


4/9

numite ,irusuri precum noro,irusurile se răsp-ndesc pe cale aeriană.

=ulburarile acido'ba&ice associate diareei

7u c-t ,-rsta copilului este mai mică cu at-t de&ec*ilibrele acido'ba&ice sunt mai mari.

rincipalele tulburări sunt regăsite la ni,elul electroli$ilor.

lectroli$ii sunt repre&enta$i de : aci&i ba&e #i săruri.

>rice anomalie la acest ni,el determină agra,area stării pacientului cu necesitatea corectării precoce.

ariatii ale ni,elului de sodium

$I%&'AREIA

Se caracteri&ea&ă prin ,alori ale sodiului sub 1+! mE"#$ .

!emplu: un copil cu diaree căruia i s'a o"erit apă îmbuteliată pentru reec*ilibrarea pierderilor prin diaree. %pa

liberă pierdută este &nlocuită, dar sodiul i alte substan e nu.ș ț

Valorile serice ale Na < 120 mEq/L pot determina apari ia convulsiilor ț .

$I%ER'AREIA

?n des*idratările ade,ărate are loc contrac ia ,olumului plasmatic cu o discrepan ă maoră prin pierderile mari deț ț

apă liberă.

!amplu: un copil care pierde lic*ide prin diaree este reec*ilibrat prin supe *ipertonice lapte "iert sau "ormule de

lapte incorect diluate. olumul este restabilit dar apa liberă nu.

@ipernatremia poate determina a"ectarea gra,ă a SA7.

?n acest conte!t apare diminuarea ,olumului cerebral.

ceastă situa ie poate determina: *emoragie intracerebrală con,ulsii comă sau moarte.ț

ariatii ale ni,elului de potasiu

Sc*imburile de postasiu între compartimentele intra #i e!tracelular se produc mult mai încet dec-t sc*imburile de

apă liberă între acelea i compartimenteș

Ai,elul seric al postasiului nu re"lectă ni,elul de potasiu intracelular.

De i de"icitul de potasiu este caracteristic atunci c-nd apare deple ia de ,olum ecoul clinic nu este unulș țsemni"icati,.

7u toate acestea imposibilitatea de a corecta de"icitul de potasiu în timpul reec*ilibrării determină apari iaț

*ipo9aliemiei cu impact clinic semni"icati,.

otasiu nu trebuie adăugat în timpul administrării de "luide p-nă în momentul în care nu se ob in ,alori e!acte aleț

substan elor din urină.ț

4


5/9

@ipo,olemia la sugar

Bn anumit grad de acido&ă metabolică este speci"ică în special sugarilor.

Mecanismul constă in pierderea de bicarbonat prin scaun.

@ipo,olemia produce scăderea per"u&iei tisulare i cre terea ni,elului de acid lactic.ș ș

Mani"estari clinice

G ,irală pre&intă în mod caracteristic un prodrom scurt cu "ebră u oară i ,omă urmat de 1'4 &ile de diareeș ș

apoasă "ără s-ngerări.

)orma ,irală de gastroenterocolită este autolimitată în maoritatea ca&urilor.

!aminare "i&ica

Gradul de des*idratare:

+'5% u oarăș C

5'6% moderatăC

10% se,eră

Se monitori&ea&ă greutatea corporală temperatura pulsul "rec,en a respiratorie i tensiunea arterială.ț ș

/deal stabilirea gradului de des*idratare se "ace prin măsurarea pierderilor în greutate.

Dacă nu este disponibilă o greutate anterioară semnele clinice i simptomele pot "i utili&ate pentru determinareaș

gradului de des*idratare.

Simptome in "unctie de gradul des*idratarii

5


6/9

=emperatura poate "i u#or crescută. )ebra cu ,alori crescute sugerea&ă o in"ec ie bacteriană.ț

=a*icardia i *ipotensiunea sugerea&ă o des*idratare se,eră.ș

Gradul pierderilor în greutate poate "i corelat at-t cu des*idratarea c-t i cu durata diareei.ș

ielea i membranele mucoase ar trebui e!aminate cu mare griă. Gura uscată absen a lacrimilor tegumenteș ț

uscate i perturbarea reumplerii capilare sunt semne de des*idratare.ș

Statusul mental al sugarilor poate "i a"ectat prin modi"icări ale presiunii arteriale sau prin perturbări ale circula$ieicerebrale.

Date de laborator

?n ca&urile de G ,irală cu trăsături clinice caracteristice testele de laborator nu sunt necesare.

Dacă se suspectea&ă in"ec ie bacteriană sau cu proto&oare se imț pune e!amenul scaunului pentru decelarea

s-ngerărilor ocultestabilirea numărului de leucocite e!amenul microscopic pentru para&i i decelarea to!ineț7lostridium di""icile decelarea Giardia lambia prin studiul imunologic al en&imelor i culturi bacteriene pot "ișindicate.

/n,estigarea pacien ilor cu "ebră scă&ută gre uri ,ărsături dureri abdominale #i des*idratare e!tremă se "ace prinț ț

do&area: ni,elului seric de electroli i a ureei creatininei #i prin imagistică medicală (e,aluarea abdomenului ț

Diagnosticarea in"ectiei cu


7/9

nticorpii anti'rota,irus ( /munoglobulina /munoglobulina M sunt e!creta$i în scaun încep-nd cu prima &i

de boală.

=estarea anticorpilor îi poate decela p-nă la 10 &ile de la primo'in"ec ie i un timp mai îndelungat în ca& deț ș

rein"ec ie.ț

Managementul clinic in spital

In*icat copiilor *acă:

)amilia nu poate acorda asisten ă adec,ată la domiciliu.ț

gra,area diareei sau a des*idratării în ciuda reec*ilibrării ade,ate.

Des*idratare se,eră(6% din greutatea corporală

reocupări sociale sau logistice.

-rstă mică iritabilitate neobi nuită sau somnolen ă.ș ț

=ratament =ratamentul diareei cu rota,irus se ba&ea&ă pe înlocuirea "luidelor #i electroli ilor pierdu$i prin estimarea directă aț

gradului de des*idratare.

'ehidratarea orală sa doedit a fi la fel de eficientă ca i rehidratarea intraenoasă, &n tratarea deshidratărilorș

u*oare spre moderate. Metodele abordate sunt administrarea per os sau prin sonda nasogastrică.


8/9

FF pierderile în curs pot "i înlocuite p-nă la o ,aloare de apro!imati, 10 ccE9g pentru "iecare scaun.

7on$inutul sărurilor de re*idratare orală #i a unor băuturi utili&ate în scop de re*idratare

Dieta

=o i copii ar trebui alimenta i con"orm ne,oilor p-nă la corectarea des*idratării.ț ț


9/9

Mecanismele includ suprimarea in,a&iei bacteriilor patologice îmbunătă irea "unc iei de barieră intestinală iț ț ș

e"ecte bene"ice asupra "unc iei imune.ț

accinarea

Bn nou ,accin este disponibil împotri,a gastroenterocolitei cu rota,irus.

curs pediatrie 16

Documents