civilizatii si culturi disparute in asia

8/18/2019 Civilizatii Si Culturi Disparute in Asia

1/5

Civilizatii vechi si culturi disparute

in Asia

Fata lumii este intr-o continua schimbare. Patrunzand, cu ajutorulmetodelor istoriei, in negura vremurilor, descoperim civilizatii vechi, unele

existand si in ziua de azi, altele ingropate in trecut; totusi, istoricii au scos la iveala

urme ale unor culturi remarcabile. Unele dintre aceste civilizatii s-au aflat si pe

teritoriul Asiei.

esopotamia, adica !tara dintre rauri", este regiunea cuprinsa intre valea

#igrului la est si valea $ufratului la vest. Partea de nord a esopotamiei,

cunoscuta in vechime sub numele de Asiria, este o regiune muntoasa si umeda. %n

munti se gaseau bogate zacaminte de arama, fier plumb si argint. Partea de sud a

esopotamiei este o regiune de campii intinse si pe alocuri mlastinoase. Aici se

aflau odinioara &umerul, A''adul si (haldeea. &pre deosebire de Asiria, aceasta

regiune avea o clima calda si secetoasa, cu vanturi puternice si fierbinti.

ulta vreme n-au existat alte surse cu privire la esopotamia in afara celor

oferite de istoriografii greci si romani sau a celor furnizate de )iblie *puse la

indoiala de stiinta+, insa in secolul al %-lea, au inceput sa se descopere

documente, inscriprii pe cladiri si pe statui, care nu au putut fi descifrate in

totalitate nici pana astazi, iar sapaturile au scos la iveala nenumarate palate si

temple.

esopotamia a cunoscut prima ei perioada de mare inflorire sub regele

ammurabi din )abilon. $l a unit, la /00 i.e.n., posesiunile sumeriene, a''adienesi babilonene, intr-un mare imperiu cu capitala la )abilon.

(ercetarea ruinelor sale a aratat ca in calitate de capitala a imperiului,

)abilonul avea o populatie foarte densa. Aici locuia zeul suprem al imperiului,

ardu' si de la el a primit ammurabi insarcinarea sa stabileasca cu fermitate in

imperiul sau ordinea, justitia si legea.

%n anul 10, s-a descoperit la &usa o stela devenita celebra, care se

pastreaza astazi la muzeul 2ouvre din Paris. 3easupra paragrafelor introductive,

este sculptata o scena in care zeul soarelui, &amas, ii inmaneaza regelui tablele cu

aceste legi. $ste vorba, asadar, de o porunca divina. &eparat, in acel cod de legi,exista 454 de paragrafe cu hotarari privind comertul, arenda si agricultura, codul

familiei si cel penal. esopotamia era, totusi, un stat sclavagist. %ata reprodusa o

mica parte din codul de legi6

!176daca un barbat *liber+ scoate ochiul unui barbat liber, tot asa i se

va scoate si lui ochiul"

!1/6daca el rupe osul unui barbat liber, tot asa sa i se rupa si lui osul"

!156daca el scoate ochiul unuia care apartine clasei mijlocii, sau rupe

osul unuia care apartine clasei mijlocii, tot asa trebuie sa plateasca bani

valorand o mina"

- -


2/5

!116daca scoate ochiul sclavului cuiva sau daca rupe osul sclavului

cuiva, tot asa sa plateasca jumatate din valoarea sclavului"

Aceste precizari vorbesc de la sine6 stapanul primea o despagubire, iar

sclavul, nimic.

(u toate acestea, se poate observa o anumita aspiratie spre cultivarealegalitaii. 8 data cu introducerea legislatiei, acest rege a creat o administratie

severa si o politie bine instruita. Pe aceste temelii s-a dezvoltat primul mare

)abilon ca primul stat comercial si juridic cunoscut de istorie si care a atins o atat

de mare inflorire, incat s-a vorbit despre !timpurile de aur ale lui ammurabi".

3upa moartea acestui rege, au navalit asupra )abilonului popoare straine si

si-au impus stapanirea pentru cateva secole, dar opera lui ammurabi n-a disparut.

&crierea cuneiforma si limba babiloneana erau intrebuintate in diplomatie si in

schimburile comerciale intretinute de popoarele din toata Asia ica, fapt ce arunca

o lumina foarte vie asupra civilizatiei sale.esopotamia a fost supusa mai multor perioade de decadere si de

ascensiune. 3e-a lungul timpului, mesopotamienii au dobandit diferite cunostinte

stiintifice. 9echii locuitori ai esopotamiei aveau cunostinte destul de largi in

domeniul aritmeticii si geometriei, de care se foloseau la construirea canalelor de

irigatie, a templelor sau la masurarea ogoarelor. 3e asemenea, ei au stabilit

unitatile de masura a timpului, a lungimilor si a greutatilor, care au fost folosite de

intreaga lume antica si care s-au pastrat pana in zilele noastre.

%n domeniul astronomiei cunosteau corpurile ceresti, eclipsele de luna si de

soare si faceau observatii astronomice exacte. %n domeniul medicinei aveau

cunostinte despre cateva boli, despre cauzele si tratamentele necesare vindecarii

lor.

2a fel ca multe alte civilizatii, mesopotamienii au construit palate si temple,

dar acestea n-au rezistat pana in prezent, deoarece din lipsa pietrei de constructie,

ei au folosit ca material de constructie caramida arsa. Asa cum dovedesc ruinele

dezgropate in vaile #igrului si $ufratului, constructiile ridicate aveau ziduri groase,

sali mari si spatioase, iar peretii erau ornamentati cu basoreliefuri lucrate artistic.

#emplele-turnuri, numite !zigurate", aveau forma de piramida cu / caturi, cu

zidurile acoperite cu caramizi zmaltuite, diferit colorate. Pentru a ajunge in varful

ziguratului, unde se gasea si sanctuarul zeului, se folosea fie un drum inclinat, fiescari. :iguratele erau mai ales locuri de observare a boltii ceresti si a astrelor.

Asadar, popoarele care au trait pe teritoriul esopotamiei antice au creat o

cultura remarcabila. $le au dezvoltat sistemul de irigatii, scrierea si stiintele.

umele modern al esopotamiei este %ra', si are capitala la )agdad.

8 alte civilizatie importanta din antichitate a fost Fenicia. %n vechime, ea

reprezenta fasia ingusta dintre . editeraneana *vest+, untii 2iban si Antiliban

*est+ si untele (armel *sud+. umele de fenicia *!tara purpurei"+ a ajuns sa fie

cunoscut dupa 400 i.e.n. $a se agsea la rascrucea marilor drumuri de caravane

care o uneau cu &iria, )abilonul si $giptul.

- 4 -


3/5

Pe mare, Fenicia avea legaturi cu %nsulele (ipru si (reta, precum si cu

arhipelagul marii $gee. #armul era prielnic acostarii vaselor si canstruirii

porturilor, astfel incat Fenicia a devenit, in scurt timp, punct de legatura intre

comerciantii greci, egipteni si cei din 8rient. %n mod deosebit s-a dezvoltat

constructia de corabii din lemn de cedru, pe care feniciennii le vindeau in numar

mare in $gipt. umele de fenicieni *poini'es+ a fost dat de greci. $i insa, isi spuneau

!canaaneeni" si vorbeau o limba de origine semita.

8 mare dezvoltare au luat mestesugurile. 9asele si podoabele din bronz, ca

si cele din aur si argint erau vandute de negustorii fenicieni in orasele si centrele

comerciale din 8rientul Antic si bazinul arii editerane. (antitatea mare de

produse, indeosebi mestesugaresti, precum si asezarea Feniciei la rascrucea marilor

drumuri de comert, au facut ca fenicienii sa se indeletniceasca si cu comertul.

egustori iscusiti si buni navigatori, fenicienii au stabilit legaturi comerciale cu

toate popoarele vecine, indeosebi cu $giptul, esopotamia si &iria. (orabiilefeniciene au strabatut apele arii editerane, s-au avantat apoi in cele ale

8ceanului Atlantic, ajungand pana la coastele de apus ale africii si chiar in sudul

Angliei. egustorii fenicieni cumparau produse la preturi extrem de scazute si le

revindeau in alte tari cu preturi ridicate, realizand astfel castiguri semnificative.

Activitatea comerciala a negustorilor fenicieni era imbinata, de cele mai multe ori,

cu pirateria; ei ii rapeau pe localnicii la care poposeau, atragandu-i pe corabiile lor

unde-si expuneau marfurile, ii capturau si ii vindeau ca sclavi in alte tari.

3ezvoltarea mestesugurilor si mai ales a comertului, urmata de cresterea

bogatiilor a dus la formarea de timpuriu a relatiilor sclavagiste. (lasa stapanitoare

era formata din oameni instariti, in randul carora intrau proprietarii atelierelor

mestesugaresti, proprietarii de corabii, negustorii si proprietarii de pamanturi.

(lasa cea mai exploatata si asuprita era clasa sclavilor. Pe masura ce se dezvoltau

atelierele mestesugaresti iar comertul trecea pe primul plan al vietii economice,

sclavia capata un caracter mai pronuntat. umarul mare de sclavi il formau, mai

ales, cei care munceau in ateliere mestesugaresti. Foarte numerosi erau si sclavii

folositi ca vaslasi pe corabii si a caror viata era deosebit de grea, ceea ce ii facea ca

adesea sa se rascoale. Astfel, exista documente care dau informatii despre o

rascoala a sclavilor din orasul #


4/5

Fenicienii nu au creat o cultura cu insusiri proprii, ci au fost influentati de

cultura popoarelor vecine, indeosebi de egipteni si asiro-babilonieni. Au avut,

totusi, cateva realizari de mare valoare, intre care se numara si scrierea alfabetica.

Astazi, vechea Fenicie se numeste 2iban, are capitala la )eirut si respecta traditia,

avand cel mai intens comert din toate tarile 8rientului Apropiat si ijlociu.

2a sud de Fenicia se gasea Palestina, care la inceput se numea (anaan.@omanii ii vor spune Palestina. $a este antica tara a evreilor. $vreii sunt la origine

hoinari ai desertului. $i fac parte din marea familie a neamurilor semite. &tramosul

lor, Avraam, venise din est; altii provin din Arabia. 3upa ce s-au stabilit in (anaan,

foametea a determinat migrarea lor in $gipt, unde un faraon *probabil @amses al

%%-lea+ i-a oprimat, transformandu-i in sclavi. %n preajma anului 400 i.e.n, oise i-

a condus din $gipt catre &inai, iar sub conducerea lui %osua, ei au reintrat in

Palestina. Au recucerit cateva dintre orasele fortificate canaaneene si, impreuna cu

vecinii lor, s-au stabilit aici *izraelitii in nord si iudeii in sud+, pentru a duce o viata

de comerciantii si agricultori.#reptat, ei au inceput sa se ocupe cu mestesugurile *prelucrarea pieilor de

animale, olaritul si tesutul firelor de in, canepa si lana+ si confectionarea armelor

de bronz. %n preajma secolului %% i.e.n, in Palestina au navalit filistenii, triburi de

razboinici venite pe mare, care au adus aici fierul. 3upa indelungate razboaie cu

izraelitii, ei s-au asezat in lungul arii editerane, in vecinatatea acestora.

%n urma razboaielor si a dezvoltarii agriculturii, a mestesugurilor si a

schimbului, in Palestina a inceput sa se dezvolte sclavia. 9echea societate

palestiniana s-a impartit in doua clase sociale principale6stapanii de sclavi si

sclavii. &tapanii de sclavi erau proprietari de mosii si de turme de vite, din

randurile carora se alegeau sefii militari, preotii, judecatorii, etc. &clavii proveneau

dintre datornici, dar mai ales dintre prizonierii de razboi. $i lucrau pe proprietatile

templelor sau ale marilor proprietari de pamanturi.

3e asemenea, existau si micii tarani si mestesugari, care erau grupati in

obsti taranesti, dar duceau o viata grea, fiind impovarati de dari si chemati la

muncile obstesti.

Prin secolele % si i.e.n, s-au format pe teritoriul Palestinei uniuni de

triburi sub conducerea judecatorilor. (ea mai puternica uniune a fost cea a

triburilor izraelite sub conducerea lui &aul. %n timpul sau au fost supuse aproape

toate triburile izraelite si s-au dus lupte impotriva triburilor vecine, indeosebi afilistenilor. 3upa moartea lui are loc o serie de tulburari, in urma carora triburile

Palestinei proclama rege pe 3avid, considerat ca intemeiatorul regatului unificat al

evreilor. $l intemeiaza o armata puternica si stabileste capitala statului la

%erusalim, care devine cel mai important centru. Pe 3avid l-a urmat &olomon, fiul

sau, in timpul caruia statul evreiesc a cunoscul cea mai mare intindere *din pustiul

&iriei pana la area editerana si area @osie+ si a fost impartit in 4 districte

teritoriale, conduse de cate un functionar public. %n %erusalim s-au ridicat

constructii marete, printre care si #emplul lui &olomon.

- = -


5/5

3upa moartea acestuia, in urma unor rascoale care au avut loc in nordul

tarii, statul evreiesc s-a dezmembrat in doua regate6 regatul %zraelului cu capitala la

&amaria si regatul %udeeii cu capitala la %erusalim, intre aceste doua state purtandu-

se indelungate razboaie pentru suprematie. %n cele din urma, %sraelul este cucerit de

asirieni in /44 i.e.n, iar %udeea in >57 i.e.n de babiloneni.

$vreii au avut o scriere proprie. Pentru patrunderea mai rapida in masele populare a cultului religios unificat, ei au adoptat o scriere alfabetica, pentru

raspandirea cartilor religioase ale noii credinte. 9echii evrei s-au remarcat si ca

buni constructori, printre constructii remarcandu-se #emplul si palatul lui

&olomon, din %erusalim. Poporul evreu a adus o contributie insemnata la

imbogatirea literaturii si a artei universal.

(u o cultura si cu traditii deosebit de interesante, unele pastrandu-se si in

ziua de azi *in cazul poporului evreu+, studierea vechilor civilizatii este folositoare

pentru noi, intrucat aparitia, evolutia si disparitia lor, ne pot furniza invatamintevalabile si pentru zilele noastre.

Autori: Alexe Maria:

Badiu Marius

Busuioc Magdalena

- > -

civilizatii si culturi disparute in asia

Documents