RADU OITEANTnxT sr rf-,usTRATrr

CETATI, CASTEIESI AITEt r.ORTII.ICATIT

t

DIN ROMANIA

YOIIIMI]:L ITSECOIUI AT., XVI-II,A

{-F-: </--N,-

HUMANITASBUCURE$TI

CUPRINS

INTRODUCERE.

MOHACS $I DISPARITIA REGATULUI UNGAR

PROBLEME DE TEHN IC{ \4LLITARA -GENERALITATI PRIVIND TERITORIUI,TRANSILVANTEI.

FORMAREA BANATULUI

DE LUGOJ-CAFANsEBES. . . .

TRANSILVANIA DE LA PLECAREA LUI CASTALDO

PANA SPRE ls7r .. . . .

FORTIFICATIILE

D]N \ ESTUL TRANSILVA N IE I,

BISERICI FORTIFICATE VECHI $I MODERNIZATE

DJN TRANS] L\ A NIA

BISERICI FORTIFICATE DE TIP REDUITDIN TRANSTLVANTA

ISTORIA MILITARA

ATRANSILVANIEI PANASPRE 1590..,...,.......

O RASELE SASESTT DIN A.RDEAL.

TARAROMANEASCA iN SECoLUL AL XVI-LEA . . .....

RESEDINTE DOMNESTI qI BOIERESTI

DIN TARA ROMANEASCA. .. . ..

]!lOLDOVA iN SEI'OLUL AL XV I-LE A

FORTIFICATIILE DIN MOLDOVA

IN VEA'UL AL XVT-LEA . . .

MIHAIVITEAZUL$IRAZBOIULCELLUNG,.,.......

ADDEN DU \1

BfB LIOCRAFIE

STEFAN MAJI,ATH. . . . . . . . -

CADERBATIMISOAREI,, ...

ALBA IULTA

REVOLTELE SECUILOR

SI CDLE DOUA CETATI . .

BRAILA . .

5

7

IMPERIUL HABSBURGIC

ALOISIO GRITTI

13

41

58

59

g2

98

115

19

99

99

1D

83.o.VtANA........

I ETAT FA DL- BALIA

RAZBI )IUL.EL LI NC

LICASFqNTA.......

fORTIFICARF C BUl-URESTILOR I]E 'ATRE

STNAN-PCS \.

, .it

lati, pc ,qcurt, cum au decurs luclurile...Odata ajr,Lns pe tronul de la Constantinopol, Soliman,

suplanumit dc eulopeni ,.Magnificu1", iar de citle tulci..Legir,rito|ul rKnr)&ril. a continuat politica agresive de

cuccliri pe cale o incepu-se tatdl siu, Selin-L I (r5rzr5zo t. Selim clobdncli.e impoltante teritorii in Orientul\lijlociu si Ai'r'ica cle \olclr. dal ar.ca in plan un rdzboisi sple Occident. contla Regatului Ungaliei. A mulitinsd inainte s:r olganizeze aceste carlpanii. Planurilede erpansiune alc oto riiiio| iL|e&u ciL tinta LI|garia.

insd, prin mostcnirea coroanei ungare, Habsburgii auirrtlal in acesl c,lnIlicl cronic penllu ullnS.torii cilca pEo

de ani.PentrtL otomani, poarta de pirtlundere'in Europa ela

cetatea BelgradultLi. unde, cu 7o de ani inainte, Iancude Ilunedoala reusise sal opreasci pe Mahonred CtLcc-

ritorul. La accl moment, llonliera djulre lleg:it-ui Un-gttliei si Impeliul Otoman ela pe linia Dunilii. Cetdtilede pe nalul clrept, plecum Smederevo si Golubd!, se

aflau in rrdna tulcilol de zeci de ani. din veacul zrl

1. Per.,.ia si Azellraidj.urul. -\r nLeri.r. -rn i.r. E:rr'.ul rrer:L:, -rr .i P:rinsula Ar.tLri.

-6

a

t.

REGELE LUDovIc II AL UNGARIEI, portret contempor&n de Hans Krell, 1Ss4 KunsthistoriscJl.es Museum, Viezcr. (Stanga, sus)S o LIMAN MAGNIFIcUL, anonim Ltenetian, pe Ia 4Sq lfunsthLstorL\ches Museum, yiena. (Dreapta, sus)

ASEDIUL BELGRADULUI DIN 1591. Picturd din cartea o, VILo o Ehrenspiegel des Hauses Osterreich/Oglinda ale onoare a Casei de-\ustri4 A&gsb&i"9, 1559, Bayerische Staatsbibliotheh I Bibtioteca de Stat Be.uarezd,, Minchen. (Pagina aleturate)

\-\--lea. in 1bz1 inse, Belgradul n-a rezistat asediuluiostirilor conduse personal de Soliman Magnificul.

La scurt timp dupd cucerirea Belgradului, au chzutin mdna lui Soliman qi alte cetdli aflate pe malul stAngal Dunirii. Orsova a fost luatd de turciin rgzz.int gz4,Cetatea Severinului a fost asedlati de doud ori. insd.{Erd rezultat. A treia oar[ insd, in septembrie, asediulteribil, la care a participat lnsusi sultanul, s-a incheiatcu capitularea garnizoanei maghiare conduse de banulJ6nos Krillay Ei cu distrugerea parliale a cetilii. Lalupte, de partea turcilor, au fost silite sd participe Sitrupe romenesti, conduse de domnul tirii, Radu de la-\fuma,ti. Doi ani mai tArziu, o parte dintre ziduri aufost demolate, iar pietrele lor au fost duse si folosite lacetdlile otomane din sudul Dundrii, precum cetateaFetislam, de ldng[ actuala localitate Kladovo.

MOH;,CS SI DISPARITIAREGATULUI UNGAR

in 1526, o nou5. canpanie otomand a zdrobit armatamaghiari in faimoasa bdtdlie de la Mohiics (zg august),

unde insuqi regele Ludovic II si o mare parte din elita!5rii nobili 9i inalli clerici, deopotrivd qi-au pierdutviata.

Dupd aceasti victorie, ogtirile lui Soliman gi-au conti-nuat marsul qi au cucerit cetdlile gi oraqele Petrovaradin(Novi Sad, azi in Serbia), Buda si Pesta. Pe acestea dinurme,,doal' le-au jefuit, retrdgdndu-se din Ungaria cuprdzi enorme gi cu zeci de mii de captivi.

Odatd cu disparilia regelui, a inceput lupta pentrusuccesiunea la tronul Ungariei, pentru care existau doipretendenti: unul era arhiducele Ferdinand de Habs-burg, cumnatull regelui cezut la Moh6cs, iar celilaltvoievodul Tlansilvaniei, Ioan Z6polya. Ferdinand erafratele mai mic al impiratului Carol Quintul si domneapeste posesiunile ereditare ale Casei de Habsburg (adiceceea ce numim azi Austria qi Slovenia); el era moqtenitorrrlde drept al coroanei ungare. Fiecare pretendent a avutde partea sa o partidS. a nobilimii maghiare. Si ambiiau fost incoronati ca regi ai Ungariei.

r' Ferdinand (Habsburg) era casetodt cu Anna de Boemia;i Ungaria (Jagiello), sora regelui Ungadei cdzut la Mohdcs, Ludovic IIiJagiello). La rAndul lui, acesta din ur-rnh a fost cesetorit cu sora lui Ferdinand, Maria de Castilla (Habsburg). Deci, pdn aceste douicdsdtorii, a unui frate si a unei surori Habsburgi cu un frate qi o sord Jagelloni (aripa ungureascd), Feralinanal era de doue ori cumnatcu fostul rege al Ungariei. Si, conform intelegerilor Congresului de la Viena din 1515, dintre Habsburgi -si Jagelloni, lui trebuia sd-irevind coroana Ungariei in cazul in care regele murea fdrd urmasi (ceea ce se intamplase la Moh6cs).

-7-

aE

li+

1

2

dF!l,;

F

n

I,dsI!a

I!v

-l

IMPERIUL HABSBURGIC

Imperiul Habsburgicl/Monarhia Habsburgicd suntnume date de istoricii moderni statului format in Eu-ropa Centrald in prima jumhtate a veacului al XVI-lea,injurul posesiunilor ereditare ale Casei de Austria (de

Habsburg), la care s-au adiugat, in timp, prin cuceriresau casetodi dinastice, alte teritorii din Boemia, Italia,Slovenia, Croalia, Ungaria, Serbia, Germania etc.Habsburgii erau arhiduci de Austria si erau alegi in modtradilional impirali ai SfAntului Imperiu Roman deNaliune GermanS, o str-ucture suprastatala cu o orga-nizare unicd in lume.

Sfdntul Imperiu Romano-German era o confederatiede peste 3oo de stdtulele germanice independente,ora.e. episcopii. principate mari si m ici. ce acopereau o

mare parte din ceea ce astdzi se numeste Germania. Ele

se autoguvernau fdr5. implicarea impdratului, a cdr"uiinfluentd era mai curAnd formal6. SfAntul Imperiu Ro-man era o entitate mult mai veche si diferitd de ceea ce

va fi Monarhia Habsburgici. Dar, incepAnd cu veaculal X\rl-lea Ei pAni spre finele celui de-al XVlIlea, aufost incoronati ca impdrali ai SfAntului Imperiu aceiasimembri ai familiei Habsburg ce domneau deja peste pd-m6.nturile Casei de Austria. Desi erau impdrati ai Sfdn-tului Imper:iu Roman de Naliune Germand, Habsburgiis-au preocupat mai mult de politica posesiunilor lor defamilie, ale Casei de Austria, posesiuni care, incepAndcu impdratul Ferdinand I, au devenit sennificative.

Prinjocul intdmpldrii qi al unor complicate cd.sdtoriiintre capetele incoronate din a douajumitate a veaculuial XV-lea, Habsburgii au ajuns sd fle sthpAni a peste

r' In istoriografia romAneascd, forma,,Imperiul Habsburgic" a fost mult folositd, dar la nivel european se foloseste siDtagma ,,MonarhiaHabsburgica".

ALEGoRIA ABDIo;.RII SI DIvIzi.RII IMPERIULUI DE ci.TRE cARoL QUINTUL. in stango tronului este frotele s6.u Fer(]inand,,iar tn dreapta fiul, Filip, cel ce ua deueni rege al Spaniei qi aI fdrilor de Jos. Tablou de Frans Franhen II (cletaliu), Riihsmuseum.

-8-

.::latate din Eulopa, inclusiv Tirile dc Jos si Sparria- -i.r'e lenea $i cu telitoriile din Amer-ica de Sud, Asia si

.--'r'ica). Carol de I{absbulg, niiscut in Flandra (azi. Bel-

. .r . a devenil, irr 1516, rege al Spaniei si al tutulor po-

...iunikrr habsburgice din Eulopa, iar trei ani mai tdrziu

. :rai fost ales si impdrat ai Sfdntului Imperiu sub nu-: ele dc Calol V (faimosul Carol Quilrtul). Constient ci: . poate controla un tedto|iu atAt de mar.e. Carol si a::rpi1ltit posesiunile de farnilie cu lratele sdu mai mic.: :r'clinand, oferindu-i acestuia provinciile Casei de Aus,: --a. primcle si cele mai vechi alc lamiliei. Dar., pr.in ci- :.rolia cu Anna, sora regelui Ungadei, Ferdiuand a aclus: ra doua tdl'i in proprietatea Casei de Aus| ia. si anumer emia li Ungalia,' punind asllel bazcle N{onarhiei

. , ..j"t;[a.aou'. &,r' ..' .,' sco1rA

'Dal/;"

IR],A.l{DA'. A-NGIIA

Laatd

.j..

Habsbulgicc. Ulterior, Car.ol Quintul L-a desemnat peFerdinand drept -succesol al coroanci Sfhntului ImpeliuRoman de t\atiune Gelmar.Ld. iar fiului sdu Fil ip i tr llsattrostenilc jumitatea vesticd a impetiului (Spania, pirticlin Italia cu Sicilia si regatul Ncapolelui. 'lldlile de Jossi poscsiunile spaniole din Amer,ica). Dc atunci. au exis-tat in Flurlpa doud lamuri domnitoar.e habsburgice: unaspanioli si una ausiro germand. PAnd in r9t B, pe tronulImpeliului din l)uropa Cenhali s-au succedat numajmcmbli ai Casei de Auslria (ai familiei Habsburg). l)eaceea, impcriul a fost numit dc istorici.,habsburgic" sauImpeliul Austriac. Resedinla principali a inpirratiJor alosl Prnga, si abia din 1ti8i3 a dcvenit Vicna."

:r r om r,ecle:r d i.dnlrisese stipdn doar pc treinrca nold vesticil a fostului regat ungar.

a\RTAEtJRoPEIITABSBURGIcEI)uPAIMPAIITIREALIIIcARoLelrrNTUL.Posr:situtilelu.iFerd.itLtotclI.inclusirteritoriul

--'.rttLtlu.i Inperiu Ronan, si aLe l.tti Filip lI at Spatt.iei. (cu ut.lori dileritel

D

MARXI,N&./11d3

DUCAT

a AI,

],ITUANINIr*r 4

o> -'.*oJrJd,

r.RA-NTA

$^rnt-n Ea,,- ' PAPALE

l" q.^tSPA.NIA "u.'i-"".1

Posesiuni ereditarehabsburgice

Posesiuni habsburgiccalc aripii spaniole

Comitatcle diu Partiunsi Marlmures,rl

-r.::j:::jrir Terito i vasalci.l:.- .:r:::: Imper.iului Otornan

:

p^"p.i ,ri hdb"bLr".._ Limi,"t, slrl LrLir P Jfro r"ucrr 'ra fl-l t,.n., " Ro .,.r oo. L,ermrn(dupa 1520)

Teritorii ale Regatului Ungadei stdpenite de Ioan Zjpol]'a. -l "r o- "r erarn ,lp o on ani ..,u H-lboJ-Fi

_o_

intre cei doi regi rivali la tronul Ungariei s-adeclangat, pentru urrndtorii doisprezece ani, un sAnge-ros rdzboi civil, purtat mai ales pe teritoriul Tlansilva-nlei. Ioan Zripolya a fost suslinut de sultan, de partidamaghiard antihabsburgicd 9i de noul domn al Moldovei,Petru Rareg, cdruia i-au fost promise recunoaSterea $iextinderea domeniilor din Ardeal.r in r5zg, voievodulrnoldovean a trayersat munlii gi a asediat oraseleBistri{a Ei Braqov, aliate, in acel moment, cu tabirainamic[. Iar la Feldioara,lAngl BraEov, oastea lui Rareq,condusd de vornicul Grozav Si ajutati de tridarea se-cuilor, a invins oqtile lui Ferdinand, conduse de comiteleTimiEoarei, B6lint Tiirtik, qi de Stefan MajlSth. Ur:nareaacestei lupte a fost instaurarea autoritS.lii lui Zdpolyain Tlansilvania,'? sub suzeranitatea sultanului.

incurajat ile succesele de pdnd atunci qi profitdnd desprijinul regelui Z6polya, Soliman Magnificul a condus,in r5zg, o noud expedilie spre apus, unde a asediat -fdrd succes insi - Viena. A fost prima oari cdnd turciiajungeau atAt de departe in vest. Deqi respinsi, aceastddemonstratie de forfd a sultanului a speriat nespusEuropa!

1. Pehu Rareq al Moldovei era interesat de sporirea influenteisale politice in Ardeal qi, mai ales, de merirea numdrului pro-prietililor de acolo. Acestea au ajuns intr-adevdr la peste roo desate ale domeniilor cet6lilor Ciceu, Ungura$ Fi Cetatea de Balte,dar cuprinzdnd gi domenii ale oraselor Rodna gi - fapt nemai-vdzut - Bistrila sdseasch (C. Rezachevici 1998; L. Simanschi 1987).z. Termenul

"tansilvania" are - aici - un inteles geografic mailarg. Prin el, inlelegem: voievodatul propriu-zis al Tfansilvaniei,Partium (comitatele B6k6s, Arad, Cenad, Zdrand, Solnocul ex-terior, Bihor, Crasna, Szabolcs qi comitatele din nord, SatuMare,Maramureg, Solnocul de mijloc, Ugocsa, Bereg, Ung, Zempl6n)s,i Banatul (comitatul Timiqoarei Fi fostul Banat de Severin).

oRASUL MEDTA9 (cenu. r',reorescu) . Vedutd d.upd undesen de ing. Johann Conrad, uon Weiss, t735, din caietul,Prospect der in Fiirstenthumb Siebenbtrgeo ligendenHeLupt-Stadt, utLd,t Haupt-Festung auch anderen Stiidten undtSchlossern, ... im Jahx 17J5". Institutul $i Muzeul de IstorieMilitard, Budapesta.

ALOISIO GRITTI

in 1534, sultanul l-a trimis in Tlansilvania pe AloisioGritti, diplomat qi negustor nescut la Constantinopol,din pdrinli venelieni, ca sfetuitor gi ambasador intreregele Ioan si sultan, una dintre misiuni fiind aceea dea ajuta la lmpirtirea regatului Ungariei intre cei doirivali. Ajungdnd si aibd demnitd$i importante la Curtealui Zdpolya, Gritti a conspirat, sperend sd ajungS. - cusprljinul sultanului - el insuqi rege al Ungariei. in!e-leg6.ndu-i intentiile, $tefan Majlith (ce-si dorea sdajunge voievod al Ardealului), sprijinit de mare partedin nobilimea transilvan5, a strAns armatd qi s-a pre-getit sd il atace pe Gritti, care era apirat de o micharmati de nici 3.ooo de mercenari. Acesta, ingrijorat, afugit de la Braqov gi s-a ascuns - impreuna cu mica luioaste si cei cdliva credinciogi - intre zidurile orasuluiMedias, in aqteptarea ajutoarelor ce spera si-i fie tri-mise din Muntenia, de la beiul din Nicopole sau dinMoldova. Dintre toli cei pe care-i astepta, doar armatamoldoveand condusi de Toader Bubuiog qi de marelevornic al Jirii de Jos, Efrem Huru, a ajuns intr-adevirla Mediaq, insd Majleth - care asedia deia orasul - i-aconvins sd i se aldture lui. intr-un final, cu ajutorulsagilor din interior (pringi intre ocupalia lui Gritti siasediul lui Majl6th), prin trddare, porlile orasului aufost deschise, iar ardelenii qi moldovenii, deopotrivd, auintrat Ei i-au mecelerit pe turcii ce-l mai apdrau peGritti. Un rnoldovean bdrbos I-a capturat pe italian gi,

dupd ce l-a jefuit, ldsAndul doar in cdmasd, l-a dus laMajJdih. care I-a decapirar pe Ioc.

STEFAN MAJLATH

Cu un destin demn de un roman al lui Alexandre Dumas,

$tefan Maj16th, nobil din fara Figdrapului, a fost unuldintre personajele de frunte ale rdzboiului civil. Energic9i ambilios, Majlith a fost apreciat ca bun militar, cufaimd in epoc6. Proiectul siu politic a fost acela de aajuage comite al Jdrii Fdgbraqului Ei, ulterior, de a oblinedemnitatea de voievod al Tlansilvaniei. Pentru a-gi ducela indeplinire ambifii1e, a jonglat intre Ferdinand siZ6polya qi a luptat alternativ pentru amb.ele tabere.Drept dovadd a flexibilitilii aliantelor, amintim doudasedii ale Sibiului legate de numele lui. in r53o, el s-aaflat in orag, unde a organizat apdrarea impotriva arma-telor lui Zdpolya, iar cativa ani mai rdrziu. de-a lungulintregului an a585, a asediat cu hotdrdre acelagi oraqSibiu, de data asta impotriva partizanilor 1ui Ferdinand.

$i-a dorit mult sd pund stdpdnire pe cetateaFdgdraq,l ceea ce a qi reuEit, prinind-o in r528, laolaltdcu funclia de comite al lirii Fdgdraqului. Odati devenitcastelan qi comite al FS.gdraqului, Majl6th a investitserios in lucrdrile ile fortificare. El a mdrit Si ineltatcastelul, iransformAndu-l intr-o reqedinlb luxoas5.. inacelagi timp, a zidit in jurul castelului o noud. incintdfortificate, cu drurn de strajd si creneluri pentru armede foc. Aceastd noub incintl a preluat de la castel

funclia de ap[rare: un puternic turn de poarti qi, lacolluri, patru turnuri de flancare (inlocuite in veacul alXVIIlea de bastioanele cu,,urechi", existente qi azi). Cuaceeaqi ocazie, a fost sipat primul gan! (nu se stie catde lat) al cetdtii, iniurul acestei noi incinte exterioare.in a doua jum[tate a secolului al XVI-lea, cat timp s-aaflat in proprietatea principelui $tefan Brithory (r575-1586), castelului i-a fost addugati, spre curtea interi-oar[, o somptuoasd.loggie in spiritul Renasterii italiene.

Aceste lucriri au transformat cetatea intr-un refugiusigur, capabil si reziste unui asediu prelungit, fapt de-monstrat de cele doui asedii lipsite de succes din timpulvietii lui Stefan Mail6th.

in r54r, 1a ordinul lui Soliman, Petru Rareq (aflat 1a

a doua domnie) a organizat o expedi{ie militari contra lui$tefan Majlith,'? care devenise incomod prin insistenlacu care dorea s5.-si impund, din pozilia de voievod, auto-ritatea in tansilvania. Majl6th s-a refugiat in cetatea saqi a fost asediat indelung, fErd succes, de o arrnatd co-mund moldoveana, munteane si turcd, condusd chiar dePetrrr Rareq. intr-un tarziu, a fost capturat prin viclenie.3Tiimis la Constantinopol, MajLith a murit in r55r, infortdreala Edicule,a dupd ce avusese domiciliu forlat, incartierul Galata, timp de zece ani.

r. Giovan Aldrea Gromo spune, pe la 156b, ci FdgeraFul fusese o cetate tare si puternicd, dar asta mai demult, cand a*ileria nu bdteacu atdta furie. ln r574, un alt c5l5tor, francezul Pierre Lescalopier, povesteste despre ,,FegAraF, unde este o cetate puternice, cu un gantplin cu apd, agezati in mijlocul unui targ mare, bine populat" (Maria Holban fcoord.l, r97o IIIJ).2- Pe care il ura gi din motive personale, deoarece li cucedse castelul de la Unguras.3. Rare; l"a convins pe Majldth sd iase,din castel, la negocieri, oferindu-i ca zelog caliva credinciosi de-ai lui, boied munteni, moldoveni

PORTRETUL iMPiRATULUI FERDINAND I DE HABSBURG.Autor necunoscut. Portret aflat in Galeria Imperiald de Armuri(Hofiagd- und R sthammer), Viena.

Rdzboiul dintre Ferdinand I gi Ioan Z6polya pentru co-roana Ungariei s-a incheiat dupd doisprezece ani delupte, f[r[ castigd.tor. Astfel, in 1538, a fost semnat laOradea un tratat de pace, prin care Ferdinand a fostnevoit sb-l accepte pe Z6polya drept rege de lacto alUn-gariei, dar cu conditia ca, dupd moartea lui Ioan Zdpolya,Regatul Ungar s[ revird Casei de Austria, indiferent daciacesta va avea sau nu urmasi. La momentul tratatuluide la Oradea, Ioan Zdpolya. nu avea nici un mogtenitor,dar in anul urmdtor el s-a clsltorit cu fiica regelui Polo-niei, printesa Isabella Jagiello, care iiva naste, un anmaitdrziu, un fiu pe nume pe Ioan Sigismund.

Regelui i-a fost scris sd nu se bucure mult timp de

mogtenitor, deoarece a murit la scurt timp dupi nastereaacestuia, in anul 1b4o, 1a doar Eg de ani, dar nu inaintede a-l fi desemnat urmag la tronul Ungariei.

in acest moment, ar trebui amintit un personaj po-

litic foarte important: cardinalul Giorgio Martinuzzi -numit de unguri Frdter Gydrgy -, dalrnat de origine,fost episcop de Oradea, fost vistier (trezorier) si consilieral voievodului Ioan Zripolya, mai apoi guvernator alRegatului Ungariei. El fusese mediatorul picii de IaOradea si tot el se ocupase de alegerea micutului IoanSigismund drept rege.

Odatd cu moartea regelui Ioan Z6polya, situatiapoliticd din Ungaria s-a degradat din nou, iar evenimen-tele militare s-au precipitat.

La Buda se adunase o armatd habsburgicd enormd,pregetite se ocupe jum5tatea Ungariei in care domniseIoan Zdpolya, deoarece Ferdinand I nu l-a acceptat pemult prea tdnirul Ioan Sigismund ca rege (potrivit tra-tatului de la Oradea din 1538). Atunci, ,,Fratele Gyiirgy"Martinuzzi, ingrijorat, a solicitat ajutorrrl turcilor. Subpretextul cb Ungaria nu mai e sigurd gi cA vine in apera-rea intereselor micului rege Ioan Sigismund, sultanulSoliman Magnificul a organizat, in 1F41, o campaniemilitard, in cursul cdreia a ocupat definitiv capitala Budars,i o mare parte din Ungaria Centralh, pe care le-a anexatImperiului Otoman ca paqaldc' (in turc6, Eyalet-i Bud.in,adicd Pasaldcul de Buda). Iatd ci Imperiul Otoman ajun-sese se aibe provincii in centnrl Europei! La acel moment,sultanul gAndise crearea paEalAcului de Buda ca solulieprovizorie, pAni la majoratul lui Ioan Sigismund.

Tot atunci, sultanul l-a confirmat pe micul Ioan Si-gismund Zripolya ca rege3 al Ungariei qi l-a trimis de laBuda se domneascd in Tlansilvania, sub regenla mameisale regina viduvd Isabella si a cardinalului Mar-tinuzzi. in urmdtorii ani (a841-1544), Isabella Jagielloa locuit in castelul $oimoq gi in oragul vecin, Lipova,puternic fortificat.

in acelaEi an r54r s-a incheiat desfiin\area d.e facto avechiului Regat Ungar, proces care incepuse cu cincispre-zece ani inainte, odatd cu infrdngerea de la Moh6cs. El afost rupt in trei buc6!i: pdrtjle de nord si de vest, care aurimas sub autoritatea Casei de Austria si s-au numit in

r. Orasul a revenit sub stdpanirea creFtinilor abia in 1686.2. Provincie otomand condush de un pasa cu trei tuiuri. in mod obisnuit, europenii le numeau pasalacui, iar otomanii beylerbeylilz saueyalet/uilalet. Acela,si statut l-a avut Si paqalacul de TimiFoara. Administrativ, erau subimpdrlite in sangeacuri. in aceste teritorii, seaplica legea islamic5. Beilerbeiul era guvernatorul otoman de prim rang (cu trei tuiuri) al unei provincii otomane.3. Tifulatura de ,,rege al Ungariei" era pur formalS, deoarece el nu fusese niciodate incoronat oflcial (faimoasa coroand a regilor maghiarise afla in castelul de la Bratislava,lPozsony,{Pressburg), iar domnia sa se intindea peste doar o treime din vechiul Regat Ungar (vezi sapra,p. ro, n. e, despre intinderea ,,1Yansilvaniei").

-a2-

CARTEA ARSENALULUI iMPXRATULUI MAXIMILIAN I.1-502. Tloturi germdne d.e Ia fi.Lele ueacului al W lea.C ontpilator Bartholomaeus Freyslehen, maestrul imperial al-\rsenaLului, pictor Jdrg Kblderer kirca 46i 4lo). ZeughnchKaiser Maximilians I, Bayerische StuatsbibliotlLeh, M ncllen.(Sus)

TIRUL ARTIl-ERIEI iITPOTITVE FORTIFICATIILOR DE

PTATF"'A. Desen de \lalther Litzelmann din ArtilleriehDch /Tlatat de artilerie, lb8o 158s, Balerisclte Sta.atsbibliotheh,J[ittcJten. (Jos)

continuare Ungaria (impdratii Habsburgi incorondndu-seca regi ai acestei ldd la Bratislava,?ressburg), UngariaCentrali, care a devenit teritoriu otoman, si Tlansilvania-ri Partium (comitatele, ,,pirtjle anexe" din vestul gi nordul-\rdealului)r, care, cu ingdduirea sultanului, au devenitprincipat autonom aflat sub suzeranitat€ turceascd. Totusi,renerul Ioan Sigismund a continuat si poarte titlul de

-reg€ al Ungariei" p6r'rd in r57o. (continuare la p. tG)

PROBLEME DE TEHNIC;, MILITARX- GENERALITiTI PRIVINDTERITORIUL TRANSILVANIEI

Fortificaliile erau puncte importante de sprijin in rdz-boaie. O cetate puternici putea si lind in loc o armateuriagi gi sd schimbe soarta unui rizboi. Teritorii largi-.e sprijineau - militar vorbind - si se administraudintr-o cetate puternicd. De aceea, principii gi impdratiiau investit enorm in cetati, in timp ce inginerii siarhitectii militari au cdutat si au gAsit solutii din ce ince rnai eficiente pentru a spori rezistenta acestorfortifi calii (identiflcdnd si elimindnd, totodate, punctele.labe care le laceau vulnerabile,;.

Evolulia fortificatiilor a mers ln paralel cu cea a ar-tileriei. incepdnd cu veacul al XVIlea, artileria a deve-nit o arme redutabili. firi de care un rizboi era deneimaginat. Odatd cu cresterea puterii de foc a artileriei,cu introducerea ghiulelelor de font[ qi cu spodreamobilitdlii tunurilor (afetul pe ro!i, tras de cai), con-structorii de ceteli au trebuit sd renunte la concepliilemedievale de proiectare a fortificatiilor.

Thrnul medieval ce se ridica deasupra zidului de cur-tine era greu de asediat cu tehnicile traditionale, dar cuajutorul artileriei moderne devenise usor de distrus.Forma rectangulard rdspundea prost la impactul perpen-dicular al ghiulelelor Lovite in plin sau din lateral inmuchii, turnurile de plan pitrat puteau fi lesne minate.intre timp, si apdritorii ceti-tii au fost nevoiti sd se doteze

r. Apar in documente ca,,Partium" (<Partiun regni Hungariae..Pe4ilercgatului Ungaiei") comitatele Maramureq, Solnoc,Bihor, Chioar, Zarand si Banatul. Aceste ter:itodi nu faceauparte din tansilvania propriu-zisd, darfuseserd recunoscute desultanul Soliman Maglificul ca posesiuni ale lui Ioan Ziipolya.Pentru aceste teritorii s-au dat multe lupte de cdtre ardeleni,atat contra Habsburgilor, cet $i contra otomanilor.

.. il

i r-

.N,.

\!tr.\'*,h'nr-

-13-