cercetarea directa de marketing
DESCRIPTION
cercetarea directa de marketingTRANSCRIPT
Cercetarea directa de marketing
Cuprins:
Argument
I. Cercetarea de marketing
1. Definirea si domeniul cercetarilor de marketing
2. Analiza pieței, definirea ofertei, comercializarea produsului
3. Clasificarea cercetarilor de marketing
II. Cercetarea directa de marketing
1. Definire, criterii
2. Metode, tehnici și instrumente utilizate in cercetare directa de marketing
3. Experimentul de marketing
4. Analiza si interpretarea datelor
III. Cercetarea de marketing desfasurata la SC CINO SRL
1. Prezentarea generala a SC CINO SRL
2. Etapele cercetarii de marketing
Anexe
Bibliografie
I. Cercetarea de marketing
1. Definirea si domeniul cercetarii de marketing
Cercetarea de marketing se defineşte ca ansamblul mijloacelor care permit colectarea, analiza,
prezentarea şi cuantificarea tuturor informaţiilor utile demersului de marketing. Specialistul de
marketing nu se află în permanenţă în contact cu consumatorul sau distribuitorul, însă acţiunea sa
necesită o cunoaştere perfectă a agenţilor care-şi desfăşoară activitatea pe piaţă; informaţia îi permite
acestuia să acţioneze, de calitatea şi de modul de utilizare al acesteia depinde calitatea actului de
marketing. Cercetarea de marketing este o activitate rezervată specialiştilor; nu se efectuează la
întâmplare şi cuprinde toate domeniile marketingului.
Cercetarea de marketing reprezintă:
- un mijloc prin care se definesc noile produse sau se redefinesc cele dejaexistente, în scopul adaptării
acestora la cerinţele consumatorilor;
- o modalitate prin intermediul căreia este aleasă cea mai bună strategie sau tactică de marketing.
2. Analiza pieței, definirea ofertei, comercializarea produsului
Analiza pieţei
Ca prim domeniu de aplicare a cercetărilor de marketing, analiza pieţei constă în culegerea tuturor
informaţiilor referitoare la aceasta. Specialistul de marketing are nevoie de un tablou global pentru a se
putea orienta în mediul său economic; nu este suficientă cunoaşterea pieţei, ci este necesară
cuantificarea evoluţiei acesteia, pe termen scurt, mediu sau lung. Analiza pieţei permite, de asemenea,
sesizarea oportunităţilor favorabile dezvoltării; segmentarea pieţei în subdiviziuni omogene astfel încât
să poată fi elaborate strategii de marketing adaptate fiecăreia.
Definirea ofertei
Această fază a demersului de marketing permite întreprinderii realizarea unui echilibru între aşteptările
consumatorilor şi obiectivele firmei. Cercetarea de marketing se constituie într-un sprijin, pe parcursul
întregului proces de dezvoltarea produsului, pornind de la faza de concepţie şi ajungând până la cea de
comercializare. Cercetarea de tip creativ are drept obiectiv dezvoltarea unor noi idei referitoare la
produs, descoperirea unor noi idei, a unor noi pieţe; ea se referă şi la elemente definitorii ale produsului,
cum ar fi: marca, ambalajul, serviciile anexe.
Comercializarea produsului
Activitatea de comercializare a produsului se realizează în mod concret prin transpunerea în practică a
ansamblului acţiunilor vizând marketingul şi vânzarea produselor. Cercetările de marketing intervin încă
din faza de lansare a produsului pe piaţă, o fază critică a ciclului de viaţă al produsului, căreia trebuie să
i se acorde o atenţie însemnată. În această fază pot fi utilizate, ca instrumente concrete, pieţele martor
sau pieţele test ce permit urmărirea la o scară redusă a comportamentului produsului.
3. Clasificarea cercetarilor de marketing
După obiectivul urmărit:
cercetări exploratorii – definesc fenomenul cercetat;
cercetări descriptive – descriu evoluţia unui fenomen sau element;
cercetări instrumentale – elaborarea şi tes-tarea unor instumente;
cercetări explicative – explică evoluţia unui fenomen;
cercetări predictive – previzionarea evoluţiei anumitor fenomene de marketing într-o perioadă de
timp.
După frecvenţa cererii:
cercetări permanente;
cercetări periodice;
cercetări rare (ocazionale).
După tipul de informaţii obţinute:
cercetări cantitative;
cercetări calitative.
După natura surselor de informaţii:
cercetări de birou (indirecte);
cercetări de teren (directe).
II. Cercetarea directa de marketing
1. Definire, criterii
Cercetarea directă – permite obţinerea informaţiilor direct de la purtătorii lor: consumatori individuali/
colectivi, utilizatori industriali, intermediari, producători.
a) Cercetarea totală (de masă) presupune includerea în procesul de investigare a tuturor membrilor
colectivităţii cercetate. Informaţiile sunt preluate de la o sub-colectivitate reprezentativă (eşantion) a
populaţiei investigate, iar rezultatele cercetării sunt extrapolate la nivelul întregii colectivităţi
investigate.
b) Cercetarea selectivă presupune apelarea la un grup selectat dintre membrii colectivităţii cercetate,
numit eşantion.
Criterii de clasificare:
a) după locul unde se desfăşoară:
cercetări realizate în magazine;
cercetări realizate pe stradă;
cercetări realizate la târguri şi expoziţii;
cercetări realizate la domiciliu.
b) după frecvenţa cercetării:
cercetări permanente;
cercetări periodice;
cercetări ocazionale.
c) după modul de preluare a informaţiilor de la purtător:
cercetări care nu antrenează purtătorii informaţiilor (observarea);
cercetări care antrenează purtătorii informaţiilor (ancheta).
2. Metode, tehnici și instrumente utilizate în cercetarea directă de marketing
Cercetarea observațională.
Se pot obține date indentice prin observarea protagonistilor cercetarii și a contextului în care evoluează.
Aceasă cercetare exploratorie poate furniza informații utile privind opinia consumatorilor. Se poate
realiza cu ochiul liber, prin oglinzi cu vedere unilaterală prin fotografiere/filmare, prin scanare,
măsurarea urmei fizice, inventariere. Ca instrumente utilizate sunt folosite: consemnarea observaţiilor
pe suport de hârtie/ electronic, aparate de fotografiat/ filmat, cameră video, dispozitive de scanare,
instrumente de măsurare, fişe de inventar. Instrumente: ghid thematic, ghid de conversaţie, formulare
de lucru, formulare pentru conducerea discuţiilor, proces verbal.
Cercetarea prin discuții libere.
Se formează prin reuniunea a șase pană la zece personae, in prezența unui moderator calificat, pentru
a discuta despre un produs, un serviciu, despre o organizație sau despre o altă entitate de marketing.
Tehnici folosite: discuţii libere nestructurate, asociaţii libere de idei, asociaţii/completări de cuvinte,
focus-group, consultarea experţilor.
Cercetarea prin anchetă.
Ancetele au maximă utilitate în cercetarea descriptiva. Firmele organizează anchete și sondaje pentru a
obține informații despre cunoștințele, convingerile, preferințele și satisfactția consumatorilor și pentru a
estima mărimea acestor variabile de ansamblu al populației. Tehnici utilizate: interviu semi-structurat,
interviu structurat, interviu asistat de calculator.Instrumente utilizate: chestionare orală cu răspunsuri
consemnate de operator, chestionar scris autoadministrat, vhestionare orală cu răspunsuri înregistrate
pe suport magnetic,chestionar administrat prin telefon , cu înregistrarea rasp, chestionar scris transmis
prin corespondenţă.
Etape:
a. stabilirea obiectivelor cercetării;
b. limitele anchetei (buget, timp);
c. stabilirea eşantionului pe care se va realiza cercetarea;
d. stabilirea modului de culegere a informaţiilor;
e. elaborarea chestionarului;
f. realizarea anchetei;
g. analiza informaţiilor obţinute;
h. interpretarea rezultatelor;
i. întocmirea raportului.
Structura chestionarului:
o formulă scurtă de adresare;
câteva întrebări de introducere;
întrebări filtru, pentru separarea celor interesaţi de ceilalţi;
întrebări de conţinut;
întrebări de control (de verificare a sincerităţii);
întrebări de clasificare cu referire la repondenţi (vârstă, sex, domiciliu, studii, profesie).
INTERVIUL ÎN PROFUNZIME:
porneşte de la principiul potrivit căruia comportamentul este influienţat de factori de care
individul nu este conştient şi / sau pe care nu doreşte să-i menţioneze direct;
se concretizează într-o discuţie între cercetător şi subiectul intervie-vat;
urmăreşte identificarea motivaţiilor, atitudinilor şi sentimentelor generate în timpul unei
anumite discuţii;
este înregistrat pentru analiza ulterioară a informaţiilor colectate;
atitudinea cercetătorului este neutră.
DISCUŢIA FOCALIZATĂ DE GRUP ( FOCUS- GROUP):
este utilă când se urmăreşte obţinerea unor informaţii cu caracter mai general şi atingerea
anumitor zone de interes în cadrul unei discuţii pe o anumită temă;
exigenţe:
aptitudini de conducere a grupului de către moderator;
constituirea unui grup restrâns de participanţi ( 6- 12 persoane);
crearea unei atmosfere relaxante şi a unei ambianţe plăcute;
înregistrarea discuţiei ( video-camera);
ca variantă modernă- focus-ul organizat pe Internet, vizualizarea discuţiei realizându-se în
format txt de către participanţi; avantajul: lipsa problemelor organizatorice: sediu, sală, s.a.m.d.
3. Experimentul în cercetarea de marketing
Constituie o modalitate de cercetare prin care variaţia uneia sau mai multor variabile explicative
(independente) este controlată de cercetător, după care se măsoară efectul asupra variabilei explicate
(dependente). Experimentul este metoda capabilă sa ofere cea mai utilă informatie (referitoare la
modul in care un fenomen de marketing oarecare este influențat de unul sau mai multi factori cauzali)
cu un grad ridicat de incredere și la un cost accepabil. In alte cazuri, experimentul se consideră că
poate fi organizat in vederea determinarii formei relatiei functionale dintre o variabila dependenta si
una sau un grup de variabile independente.
In categoria variabilelor independente sunt cuprinse doua categorii de factori: factori experimentali, ce
reprezinta variabile independente explicative, carora li se atribuie cauza unei anumite reactii a pietei - si
variabile 'din afara', care nu sunt supuse 'tratamentului' experimental, dar pot avea si ele efecte asupra
pietei, ce se doresc insa a fi limitate.
Experimentul de marketing constituie o metoda de cercetare prin care variatia uneia sau a mai multor
variabile explicative (independente) este controlata de cercetator, dupa care se masoara efectul acestora
asupra variabilei (variabilelor) explicate (dependente).
In cadrul unui experiment de marketing, intervin 3 componente de baza : variabilele
independente, unitatile de observare si variabilele dependente.
Unitatile de observare pot fi reprezentate de firmele cercetate, magazinele ce desfac anumite
marfuri, loturile de produse ce se testeaza, grupurile de cumpratori supusi observarii, etc. Si acestea se
impart in doua categorii: unitati experimentale - carora li se aplica tratamentul experimental si unitati
de control, carora nu li aplica tratamentul experimental, dar au un rol de martor pe parcursul desfasurari
experimentului.
Variabilele dependente sunt acele caracteristici ale pietei a caror modificare este determinata de
variatia variabilelor independente.
Metoda experimentului in marketing are si un rol predictiv, de verificare a situatiilor
(alternativelor) unor viitoare proiecte privind activitatea de marketing a firmei. in randul obiectivelor
unui experiment se pot inscrie: testarea unor solutii de organizare interioara a unui magazin prin diferite
alternatie de plasare a raioanelor acestuia; experimentarea unor solutii de ambalare a marfurilor;
studierea reactiilor cumparatorilor fata de diferite mesaje publicitare, etc. Organizarea experimentelor
de marketing dispune de o serie de tehnici de experimentare din cadrul carora se pot mentiona:
proiectarile complet aleatoare, proiectarile factoriale, patratele latine, etc.
4. Analiza și interpretarea datelor
Pentru un cercetător profesionist culegerea datelor se realizează după stabilirea în prealabil a utilităţii
informaţiilor ce urmează a fi obţinute. Tehnicile şi instrumentele pentru prelucrarea datelor trebuie avute
în vedere pe tot parcursul procesului de cercetare.Analiza şi interpretarea datelor se poate realiza
manual, cât şi informatizat, utilizând grafice, diagrame, chestionare, scale. Informaţiile obţinute trebuie
să fie măsurate şi ordonate conform scopului urmărit. Măsurarea se face cu ajutorul scalei.
Printre cele mai importante scale se află:
Scala lui Liket
Măsoară gradul de acord/dezacord cu o anumită propoziţie formulată de cercetător.
Acord total
Acord
Nici acord, nici dezacord
Dezacord
Dezacord total.
Nivelurile scalei sunt codificate astfel:
Acord total: +2
Acord: +1
Nici acord, nici dezacord: 0
Dezacord: -1
Dezacord total: -2.
Metoda comparaţiilor perechi
Repondentului îi sunt prezentate două produse în acelaşi timp şi este rugat să selecteze unul dintre ele.
Metoda ordonării rangurilor
Repondentului îi sunt prezentate mai multe produse în acelaşi timp şi este rugat să le ordoneze în
funcţie de preferinţe.
Diferenţiala semantică
Cea mai frecvent utilizată metodă de scalare, informaţiile de tip interval șivpresupune o pereche de
atribute bipolare (de exemplu: foarte favorabil / foarte nefavorabil; favorabil/ nefavorabil etc.) şi un
număr de niveluri, de obicei impar (de exemplu: 3, 5, 7, 9).
Scala Stapel
Asemănătoare diferenţialei semantice, informaţii specifice scalei interval. Spre deosebire de diferenţiala
semantică, presupune existenţa a cinci niveluri pozitive şi a cinci niveluri negative, precum şi
specificarea atributului ce urmează a fi măsurat.
+5; +4; +3; +2; +1 -1; -2; -3; -4; -5
III. Cercetarea directă de marketing realizată la SC CINO SRL
1. Prezentarea generala a SC CINO SRL
SC CINO SRL se ocupă cu fabricarea de ciocolată și dorește să oțină informații referitoatre la
consumul de ciocolată în România. În același timp dorește să evidențieze scopul efectele pozitiva ale
ciocolatei.
Scopul acestei cercetări este de a justifica faptul ca avantajele pe care le oferă consumul de
ciocolată sunt mai mari decat dejavantajele. Mai exact domeniul ales este unul mai actual zilelor
noastre, deoarece savanții au demonstrat că anumite molecule din cacao ajută la încetinirea procesului
de îmbătrânire. Acest mare avantaj îl consideră punctul numărul unu care o să combată celelalte
neajunsuri care le oferă ciocolata consumatorilor pentru a crește vânzările de ciocolată în Romania.
În general copii consumă ciocolată. Dar oamenii maturi până în 50 de ani sunt la fel de receptivi
pentru acest aliment? Având în vedere ca România se situează pe ultimele locuri laconsumul de
ciocolată din Uniunea Europeană, considerăm că un avantaj superior pentru aatrage mai mulți
consumatori sau mai bine zis pentru a crește consumul ar fi mediatizarea acestui produs și prezentarea
acestui mare avantaj în pofida dejavantajelor.
Ciocolata poate înlocui cu succes medicamentele folosite în mod normal împotriva durerii, susţin
cercetătorii americani de la Universitatea din Chicago. Studiile derulate pe 2.000 de voluntari au arătat
că aceştia resimt durerile la o intensitate mult mai mică după consumulcâtorva tablete de ciocolată.
Acidul oxalic şi acidul fitic, prezenţi în ciocolată, pot forma compuşi împreună cu calciul,
împiedicând absorbţia acestuia în organism. Astfel, deşi unele ciocolate conţin lapte, calciul nu poate
fi asimilat în mod optim din cauza acidului oxalic, care nu permite nici măcar absorbţia sa parţială,
inducând excreţia imediată, prin transpiraţie sau prinurină. În concluzie, dacă ai probleme cu
asimilarea calciului, indicat ar fi să limitezi consumul de ciocolată.Praful de cacao este materia primă
în prepararea ciocolatei. Alături de cacao, renumită pentru efectele sale asuprasănătăţii, în ciocolată se
regăsesc o serie de substanţe cu rol antioxidant. Cu cât ciocolata este mai bogată în alte ingrediente
(lapte, fructe, cereale), cu atât efectul antioxidant este mai redus.
Informațiile necesare nouă ca să înțelegem de ce românii consumă puțină ciocolată pecap de
locuitor și dacă avantajul pe care îl oferă ar fi benefic pentru creșterea consumului suntinformații de
genul:
Satisfacția pe care ar oferi o ciocolata consumată dacă ar știi ca este benefica pentru sanatatea lor.
Să vedem în focus grup cum reactionează la cunsumul de ciocolată persoanele de diferite vârste. Cum
ar reactiona în cazul în care ciocolata s-ar scumpii, ar mai cumpara tot aceeașicantitate pentru aș-i
satisface nevoia? De care ciocolata ar alege albă sau neagră știind ca cea neagră este mai sănătoasă
pentruei.Ar fi dispuși sa renuțe la consumul de ciocolată pentru o sumă de bani știind ca aceastaiar
îmbătrânii. Ar fi dispusi sa platească pentru a fi mai tineri o perioadă mai lungă de timp. La această
întrebare putem să aflăm cât la sută din populație ar fi dispusi să platească. E foarte interesant deștiut
acest lucru ca să vedem cât au românii grije de sanătatea lor.
În funcție de moderator care o sa discute cu aceștia și notarea datelor pe care le oferă o să putem
trage anumite informații benefice atât pentru producător cât și pentru comerciant astfelîncât să știe ce
masuri să folosească sau ce îmbunătățiri să aducă astfel încât să satisfacă nevoiacât mai multor clienți
din România.
Proceduri de măsurare şi scalare
Procedurile de măsurare vor fi folosite prin numărarea răspunsurilor și raportate la datele primare
pe care le avem. În vederea prelucrarii datelor vom aplica un numar de 5 scale care să neajute să
identificăm cea ce contează mai mult pentru un consumator de ciocolată, precum și alte elemente ce
pot influența consumul de ciocolată, cum ar fi venitul, vârsta, sexul, ocupația, etc.
Chestionar
1. . Sunteți consumator de ciocolată?
o Da
o Nu
2. Considerați că ciocolata din România este de calitate?
o Foarte favorabil
o Favorabil
o Indiferent
o Nefavorabil
o Foarte nefavorabil
3. Considerați că diversitatea sortimentală în România este:
o Foarte favorabil
o Favorabil
o Indiferent
o Nefavorabil
o Foarte nefavorabil
4. Considerați că pretul in România este?
o Foarte favorabil
o Favorabil
o Indiferent
o Nefavorabil
o Foarte nefavorabil
5. Din ce tip de magazine obișnuiți să achiziționați ciocolata?
o magazin general
o magazin de cartier
o supermarket
o hypermarket
6. Au prioritate în alegerea dumneavoastră produsele aflate la promoție?
o Da
o Nu
7. Obișnuiți să consumați ciocolata in situațiile de stres?
o Da
o Nu
8. A-ți fi dispus sa plătiți pentru a rămâne tineri o perioadă mai lungă de timp?
o Da
o Nu
9. Sunteti din zona urbană?
o Da
o Nu
10. Sunteti de sex ?
o Feminine
o Masculin
Eşantionarea şi stabilirea mărimii eşantionului
Eșantionarea se va realiza doar în Romania și va fi efectuată în diferite zone a acesteia incluzând
atât zona rurală cât și urbană.Populatia totala anchetată este de 1000 persoane din prisma bugetului
restrâns. Dar și eficențan numărului pentru prelevarea informațiilor. Modalitatea de chestionare va fi
efectuată pe internet cu ajutorul mediilor de socializare. Se construiește cu ajutorul metodei de
eșantionare simplă aleatoare, fiecare individ (peste 18 ani), având posibilitatea de a fi inclus în
eșantion. Nu se impune nici o restrictie prealabilă, în afara celei ca persoanele chestionate să aibă peste
18 deoarece întrucât exita o mai mare capacitate de a înțelege chestionarul. Metoda permiteobținerea
unui eșantion care tinde să aibă o repartiție a caracteristicilor studiate similare cu ceaexistentă în
cadrul colectivitatii.
Prelucrarea informatiilor
Întrebarea numarul 1: Sunteți consummator de ciocolată?
a. 74% au răspuns că ei consumă ciocolată
b. 26% au răspuns că nu consumă ciocolată
Întrebarea numarul 2 : Considerați că ciocolata în România este de calitate?
a. 37% au răspuns foarte favorabil
b. 28% au răspuns favorabil
c. 17% au raspuns indiferent
d. 13%u răspuns nefavorabil
e. 5% au răspuns foarte nefavorabil
Întrebarea numărul 3: Considerați că diversitatea sortimentală în România este?
a. 42% au răspuns foarte favorabil
b. 12% au răspuns favorabil
c. 14% au răspuns indiferent
d. 17% au răspuns nefavorabil
e. 15% au răspuns foarte nefavorabil
Întrebarea numărul 4: Considerați că pretul in România este?
a. 36% au răspuns foarte favorabil
b. 17% au răspuns favorabil
c. 19% au răspuns indiferent
d. 4% au răspuns nefavorabil
e. 24% au răspuns foarte nefavorabil
Întrbarea numărul 5: Din ce tip de magazine obișnuiți să achiziționați ciocolata?
a. 24% au răspuns magazin general
b. 15% au răspuns magazin de cartier
c. 19% au răspuns supermarket
d. 42% au răspuns hypermarket
Înrebarea numărul 6: Au prioritate în alegerea dumneavoastră produsele aflate la promoție?
a. 57% au răspuns da
b. 43% au răspuns nu
Întrebarea numărul 7: Obișnuiți să consumați ciocolata in situațiile de stress?
a. 48% au răspuns da
b. 42% au răspuns nu
Întrebarea numărul 8: A-ți fi dispus sa plătiți pentru a rămâne tineri o perioadă mai lungă de timp?
a. 76% au raspuns da
b. 24% au răspuns nu
Întrbarea numărul 9: Sunteti din zona urbană?
a. 64% au răspuns da
b. 36% au răspuns nu
Întrebarea numarul 10: Sunteți de sex?
a.65% au răspuns de sex feminine
b. 35% au răspuns de sex masculine
Analiza și interpretarea datelor:
În urma aplicării acestui chestionar, din datele oținute am ajuns la concluzia că ciocolata se bucura de
aprecieri bune în ceea ce priveste calitatea, ceea ce nu înseamnă că nu se mai pot aduce îmbunătățiri, în
sensul noutătii, aprecieri favorabile în privința diversității, si ceva mai reduse la pret, probabil datorita
veniturilor mai reduse. La primavedere nu pare greu de a crea o cercetare mai dificil este să intrepretez
datele obținute și să alegimijloacele cele mai eficiente pentru a crește consumul de ciocolată în
România. Dearece este o piața unde potențialul există, dor trebuie fructificat fiecare avantaja al cestui
produs pentru a ficât mai bine vândut ca în alte state ale Uniunii Europene.
Elaborarea concluziilor
În urma analizei și a interpretării informațiilor se trag următoarele concluzii:
În România se consuma ciocolată de caliate;
Se prefer diversitatea sortimentală;
Pentru aproape jumătate din cei intervievați pretul contează;
Populația din mediul urban consumă mai multă ciocolată decât cea din mediul rural;
Femeile consumă mai multă ciocolată decât bărbații;
Multe persoane ar cumpăra ciocolată pentru efectul ei benefic.
Anexe
Aprecieri
referitoare la:
Foarte
favorabil(5)
Favorabil(4) Indiferent(3) Nefavorabil(2) Foarte
nefavorabil(1)
Calitate 370 280 170 130 50
Preț 360 170 190 40 240
Diversitate
sortimentală
420 120 140 170 150
Aprecierile medii se calculează astfel:
Pentru calitate: 370*5+280*4+170*3+130*2+50*1/ 1000 = 3,79
Pentru diversitatea sortimentală: 420*5+120*4+140*3+170*2+150*1/ 1000 = 3,43
Pentru preț: 360*5+170*4+190*3+40*2+240*1/ 1000 = 3,37
75%
25%
Anexa 2: Sunteți consummator de ciocolată?
a.b.
a. 74% au răspuns că ei consumă ciocolată
b. 26% au răspuns că nu consumă ciocolată
37%
28%
17%
13%5%
Anexa 3: Considerați că ciocolata în România este de calitate?
a.b.c.d.e.
a. 37% au răspuns foarte favorabil
b. 28% au răspuns favorabil
c. 17% au raspuns indiferent
d. 13%u răspuns nefavorabil
e. 5% au răspuns foarte nefavorabil
36%
17%19%
4%
24%
Anexa 4: Considerați că diversitatea sor-timentală în România este?
a.b.c.d.e.
a. 42% au răspuns foarte favorabil
b. 12% au răspuns favorabil
c. 14% au răspuns indiferent
d. 17% au răspuns nefavorabil
e. 15% au răspuns foarte nefavorabil