cadre didactice: constantin florentina...

Career ROCKET: Respect, Opportunities, Choice, Knowledge, Equality and Training JUST/2015/RGEN/AG/ROLE/9706

This document has been produced with the financial support of the Rights, Equality and Citizenship (REC) Programme of the European Union. The contents of this document are the sole responsibility of the consortium of NGOs led by GERT and can in no way be taken to the reflect the views of the European Commission.

ȘCOALA GIMANZIALĂ CIULNIȚA

Cadre Didactice:

Constantin Florentina (46)

- Cultură civică_8 - Consiliere și orientare_25

- Dirigenție_3 - Educație civică_6 - Om și societate_3

- Consiliere și abilități sociale_1

Fișe activități:

GIMNAZIU



Clasa- a VIII-a

Constantin Florentina

Disciplina Cultura Civică

Titlul lecției Comunitatea locală

Argumentarea alegerii temei

Activitatea, prin conținutul de gen al activităților și sarcinilor promovează egalitatea de gen, vizează relațiile dintre femei și bărbați în familie și societate și valorifică potențialul de gen al metodelor folosite

Descrierea activității

Durata: 20 minute

Profesorul:

- precizează tipul de comunitate, membrii comunității, activitatea și interesele comune ale acestora, precum și tipul de relații ce se stabilesc între ei și instituțiile importante dintr-o comunitate.

- prezintă istoricul satului Petrești și solicită elevilor să prezinte așezarea geografică a localității natale

- explică noțiunile de comunitate natală și localitate natală. - solicită elevilor să menționeze asemănările și deosebirile dintre o comunitate

rurală și o comunitate urbană și să prezinte câteva exemple de sate și orașe din țara noastră.

- discută cu elevii despre obiceiurile și tradițiile existente în localitatea lor. - prezintă, cu ajutorul videoproiectorului, imagini privind principalele instituții din

localitatea natală, - cere elevilor să enumere trăsăturile de bază ale unei comunități locale, precum și

conducătorii aleși de membrii comunității - solicită elevilor să prezinte ce relații pot exista între membrii unei comunități; - explică elevilor că atunci când în interiorul unei comunități locale se ivește o

situație – problemă, toți locuitorii se mobilizează pentru a găsi soluții

Elevii:

- Utilizarea termenilor istorici a termenilor și a conceptelor cu conținut civic în diferite contexte;

- Caracterizarea persoanei în diferite ipostaze: membru al unei familii, al unui grup social, al comunității;

- Manifestarea interesului față de problemele grupurilor de apartenență și față de problemele comunității;

- Manifestarea inițiativei în rezolvarea unor probleme ale grupurilor de apartenență și ale comunității locale.

Aspecteanalizate: Educarea și cultivarea sentimentelor de apartenență la grupul numit comunitate locală



Clasa: a-III-a


Disciplina Educație Civică

Titlul lecției Grupul din care facem parte.Grupul familial.




- Materiale didactice: ghem de ață, evantai, fișă; - Descrieti activitatea:

Joc de relaționare: Ghemul magic. Învățătorul oferă unui copil din cerc ghemul spunându-i de ce l-a ales. Jocul continuă până ce ața va forma o rețea asemănătoare unei pânze de păianjen. Cum v-ați simțit în timpul jocului? Ce ați aflat nou?

Concluzia: Într-un grup/clasă/ familie toți sunt conectați ca într-o rețea, asemenea “pânzei de păianjen” ţesută cu plăcere şi haz de mânuţele lor şi este important ca relaţiile să fie bune, să existe înţelegere, prietenie, r espect ca intr-o familie.

Joc: Evantaiul: Fiecare elev din grup colectează însușiri de la colegi. Apoi foaia se pliază și când ajunge din nou de unde a pornit fiecare precizează ce însușire l-a surprins.

Elevii primesc niste hârtiuţe scrise cu câte un cuvânt. Ei vor trebui să le aranjeze în așa fel încât să formeze un cuvânt ajutându-se de prima literă a fiecarui cuvânt în parte. Aceştia vor obţine cuvântul:

FIDELITATE

ASEMĂNARE

MULȚUMIRE

IUBIRE

LINISTE

IZBÂNDĂ

EGALITATE



Explic elevilor faptul că acele cuvinte date de mine exprimă nişte stări întâlnite în cadrul grupului familial. Se citește poezia Acasă de Emilia Căldăraru, se explică expresia cuibul părintesc și se prezintă plașa cu funcţiile familiei

Activitate pe grupe de lcuru: Se formează două echipe. Fiecare echipă identifică relaţii în cadrul familiei din textele citite. Se enumeră relaţiile existente în cadrul grupului familial. Se pune accent pe acele relaţii care sunt normale si pozitive.

În gospodăria unei familii sunt multe de făcut: Daţi exemple de activităţi gospodăreşti repartizate fiecărui membru al familiei voastre.

Pe desenul realizat in cadrul orei de matematică- Căsuța din figuri geometrice se lucrează astfel: în interiorul fiecărei figuri geometrice câte un sentiment care îți vine în minte când te gândești la familia ta: Câte sentimente ai reușit să descoperi

- Sarcina cadrului didactic: Asigura conditiile necesare; Pregateste materialul didactic; Coordoneaza activitatea; Transmite noile cunostinte, etc.

- Sarcina elevilor:

– să identifice grupurile sociale din care face parte; – să numească legăturile care există în cadrul unei familii;; – să identifice drepturile şi îndatoririle existente în cadrul grupului familial; – să-şi prezinte familia şi îndatoririle pe care le are fiecare în parte; – săprecizeze rolul şi importanţa unei familii;



Clasa:a-III-a

ConstantinFlorentina


Titlul lecției Grupurile din care facem parte.




– Metode folosite: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, diagrama Venn, turulgaleriei, evaluareacolegială, dramatizarea

– Materiale didactice: fişe de lucru, prezentare PPT, medalii, cupe, diplome, fragmente de texte, cugetări, scenete;

Desfăurarea activității:

- Verific frontal/ individual fişele pe care le-au avut de cpletat acasă, subliniind de fiecare dată, cu ajutorul lor, noţiunile specifice fiecărui grup în parte

- Grupul familial - se cântă melodia “are tanti Mărioara”- se face legătura cu personaje din lecturile studiate, se subliniază rolul familiei în educaţiacopiilor;

- Grupul de învăţare - se interpretează scenetele,,Portretul colegei de bancă” şi “Între prietene”

- Grupul de joacă - se vorbeşte despre regulile unui joc - Având în vedere că o persoană poate aparţine mai multor grupuri, dau elevilor

o fişă care să evidenţieze acest lucru. Se dau exemple şi de altegrupuri. Se evidenţiază grupul sportiv: elevii din echipa de karate, medaliaţi la concursuri interne şi internaţionale vor vorbi despre grupul lor (Nota: este o bună ocazie ca prezentarea elevilor din grupul de carate să aibă o cponentă de gen prin prezența fetelor). Se vizionează un material PPT în care colegiivorvedeaimagini din concursurile de karate

Sarcina cadrului didactic: asigura conditiile necesare; explica alegerea temei; organizeaza grupele; intervine daca este cazul; evalueaza activitatea fiecarei grupe.

Sarcina elevilor: să citească corect, conştient, expresiv fragmente de text cu conţinut adecvat temei propuse; să interpreteze roluri în scenete; să completeze corect fişele dovedind că pot aplica noţiunile învăţate; să lucreze în echipă, dovedind toleranţă şi cooperare; să răspundă corect la întrebări; să găsească semnificaţia unui text; să interpreteze melodia cerută de învăţător; să folosească corect, în enunţuri logice, termenii specifici educaţiei civice; să aprecieze rezultatele colegilor.



Clasa: I


Disciplina Consiliere si Orientare

Titlul lecției Hora prieteniei




Metode si procedee: observaţia, conversaţia, exerciţiul, munca independentă, jocul didactic, problematizarea.

Materiale didactice: caiet de lucru, planşe, creioane colorate, fişe de lucru, diverse materiale didactice;

Descrierea activității:

– Activitate frontală: Lectura poeziei Prietenia de Ani Drăgoianu. Se poartă discuţii pe baza poeziei citite. Cum este descrisă prietenia în poezie? Ce face ca o prietenie să poată dăinui în timp? Se face trimitere la proverbul discutat în clasă ora trecută: , „Prietenia e o floare rară”. Se arată proverbul scris pe tablă. Se spun şi alte proverbe despre prietenie.

– Activitate frontală: Joc de cunoaştere: Reporter printre prieteni. Prin rotaţie, elevii vor avea rolul de reporter, care va pune întrebări colegilor despre prietenul lor cel mai bun, despre calităţile şi defectele lor.

– Activitate frontală: Ghemul călător. Elevii vor participa la jocul numit Ghemul călător. Explic regulile jocului. Ei vor arunca ghemul către colegii preferaţi, evidenţiind o calitate deosebită a acestora. Vor explica ce semnificaţie are reţeaua de legături care s-a realizat între ei. Elevii sunt întrebaţi ce s-ar întâmpla dacă la şcoală ei nu ar fi cuminţi, atenţi, punctuali, politicoşi, ordonaţi etc.

– Activitate individuală: Elevilor li se spune că prietenii îşi împart jucăriile între ei. Li se solicită să citească sarcina de la exerciţiul din manual. După efectuarea calculelor, elevii vor afla că cei doi prieteni preferă să se joace cu ursuleţul. Se notează cu calificative şi se arată că e foarte important să ştim să ne jucăm frumos cu prietenii.


Sarcina elevilor:

– să completeze corect calendarul naturii; – să enumere calităţile celui mai bun prieten; – să iniţieze şi să continue un dialog; – să conştientizeze importanţa prietenilor în viaţa omului; – să aprecieze comportamentele colegilor şi rolul bunelor relaţii în cadrul colectivului clasei;



Clasa:a-IV-a



Titlul lecției Rănile sufleteşti pot duce la iniţierea de conflicte/implicarea în conflicte




- Metode folosite: studiul de caz, problematizarea, brainstormingul, conversaţia, dezbaterea

- Materiale didactice: fişe cu texte, coli, markere, carioca, tablă, cretă


SPARGEREA GHEŢII: Fiecare elev va merge la colegul pe care îl simpatizează cel mai mult şi, printr-un gest sau prin câteva cuvinte, va exprima ce simte faţă de el (îmbrăţişare, cuvinte de apreciere, exprimarea sentimentelor). Va urma o scurtă discuţie, în care elevii vor spune ce au simţit atunci când au exprimat/primit afecţiune. De asemenea, se va pune accent pe modul în care se poate schimba starea noastră de spirit, atunci când primim confirmarea că suntem apreciaţi, îndrăgiţi de către cei din jur.

Studiu de caz:

Se cere elevilor să ia câte un bilet dintr-un coşuleţ. Pe fiecare bileţel este scrisă o cifră(1, 2 sau 3). Elevii se vor grupa în funcţie de cifra pe care o au pe bilet(cei cu cifra 1 formează un grup etc).

Fiecare grup va primi o fişă pe care este descris, în câteva cuvinte, câte un caz. Sarcina de lucru presupune identificarea cauzelor posibile care duc la implicarea personajelor din texte în conflicte, foarte des.

1. Părinţii lui Mihai s-au despărţit, în urmă cu 2 ani. Mihai a fost încredinţat mamei sale. Aceasta lucrează multe ore pe zi şi, când ajunge acasă, este prea obosită, pt a acorda fiului ei atenţie. Îi verifică temele şi, dacă nu a lucrat corect, se enervează, îl ceartă, uneori îl şi bate, îl ameninţă că-l va trimite la tatăl său(tată care nu îşi vizitează fiul). Mama şi bunica îi spun mereu lui Mihai că seamănă cu tatăl său, care este o persoană plăcută din punct de vedere fizic, dar agresivă şi neînţelegătoare.

2. Ionuţ şi Emanuel sunt fraţi. Mama lor este o persoană bolnavă psihic, lipsită de bani sau de bunuri, cu tendinţe de agresivitate şi de alcoolism. Cei doi fraţi au fost preluaţi de către stat şi daţi, spre îngrijire, unei familii de asistenţi



maternali. Condiţiile de aici sunt bune, copiii beneficiind de camera lor, spaţii individuale de lucru. În fiecare lună, copiii sunt vizitaţi de către personalul de la Protecţia Copilului, pentru a se hotărî dacă băieţii vor fi lăsaţi în continuare la această familie sau trebuie să fie încredinţaţi altei familii.

Mama naturală a copiilor vine, din când în când, la şcoală şi are un comportament care îi face să se simtă inconfortabil în faţa colegilor.

3. Marinela este o fetiţă care provine dintr-o familie cu mulţi copii. Tatăl este un bărbat care îi agresează, verbal şi fizic, pe toţi membrii familiei. Copiii trebuie să muncească, dar sunt trimişi şi la furat. Nu li se permite să-şi exprime opiniile în nicio privinţă. Atunci când sunt agresaţi de către altcineva, chiar dacă respectivul conflict nu a pornit de la acea persoană, tatăl intervine imediat, provocând scandal.

După ce fiecare grup a făcut o listă cu cauzele identificate, raportorul grupului citeşte respectivele cauze. Toate cauzele identificate de către grupuri sunt notate pe tablă. (Cauze posibile: divorţul părinţilor, lipsa de atenţie din partea rudelor foarte apropiate, compararea copilului cu o persoană agresivă, pedepsele, impresia copilului că nu este dorit de nimeni; traiul în afara familiei naturale, moştenirea genetică, jena în faţa celorlalţi din cauza unei persoane apropiate care nu se comportă civilizat sau normal, nesiguranţa; agresivitatea părinţilor+neputinţa de a se apăra, implicarea de către părinţi a copiilor în activităţi nepotrivite vârstei lor şi/sau în activităţi ilegale, apariţia părinţilor ca protectori numai în situaţii conflictuale, nepermiterea de exprimare a opiniilor).

CONCLUZIE: „Rănile sufleteşti”(afecţiunile de ordin afectiv) pot duce la un comportament agresiv. Agresivitatea duce, de cele mai multe ori, la conflicte. Mai mult decât atât, neputinţa de rezolva problemele cu cei care le crează, plus incapacitatea copiilor de a identifica problema, duc la iniţierea de conflicte, pentru eliberarea tensiunii nervoase.

OBŢINEREA FEED-BACK-ULUI: Se va lua în discuţie ultimul conflict izbucnit în cadrul colectivului clasei. Se va încerca stabilirea, foarte pe scurt, a cauzelor de natură afectivă care ar putea sta la baza acestui conflict, ţinându-se cont de faptul că elevii se cunosc între ei şi îşi ştiu, măcar în parte, problemele unii altora. Elevii implicaţi în respectivul conflict vor confirma sau infirma ipotezele colegilor(elevii implicaţi nu participă, activ la discuţie, decât prin cele spuse anterior: confirmare sau infirmare).

EVALUARE: Fiecare elev relata în scris, pe scurt, pe o fişă, un conflict în care a fost implicat(ca iniţiator al conflictului sau nu), enunţând cel puţin o cauză de ordin afectiv care a dus la conflictul respectiv.

Sarcina cadrului didactic:

- asigura conditiile necesare; explica alegerea temei; organizeaza grupele;



intervine daca este cazul; evalueaza activitatea fiecarei grupe.

Sarcina elevilor:

- să sesizeze manifestările specifice începutului unui conflict - să identifice cauzele care pot duce la conflicte - să conştientizeze faptul că problemele de ordin afectiv pot implica anumite

persoane în conflicte



Clasa:a-II-a



Titlul lecției Invatam unii de la altii




Prezint elevilor o imagine care reprezintă un copil care învată şi îi solicitsă spună tot ce le vine în minte despre învăţare. Eu voi scrie toate ideile, iar la final, dacă va fi cazul, va selecta şi tăia acele cuvinte care nu au legătură cu învăţarea.

Dirijarea invatarii:

- Solicit elevii să ascultăm câțiva colegi care ne vor povesti despre cum învață ei, un orar al zilei deînvățare.

- Împreună desprindem in dialogul cu colegii care iși prezintă orarul orelor e învățare, şi anume că nu trebuie să judecăm oamenii după aspect, ci după fapte, că deşi suntem diferiţi, trebuie să ne acceptăm şi să ne respectăm unii pe alţii, având de învăţat multe lucruri de la colegi. Învățătorul adresează întrebări concomitent cu expunerea celevilor;

- Pornind de aici, elevii se prezintă apoi să se gândească la o insușire prin care se caracterizeaza ei pe ei (punctual, spun toteauna adevarul, nu mint, scriu frumos, desenez cel mai frumos, sunt creativ.etc)

Intrebări suplimentare:

- Crezi căpoți numi DISCIPLINA LA CARE NU IȚI ÎNDEPLINEȘTI SARCINILE CEL MAI BINE?

- Crezi ca poți numi DISCIPLINA LA CARE ÎȚI ÎNDEPLINEȘTI SARCINILE CEL MAI BINE? - CARE ESTE RESPONSABILITATEA TA ÎN CLASĂ?

Se va întinde o sfoară de-a lungul sălii de clasă.Pe rând, elevii vor sta pe mijlocul sforii şi vor spune un eveniment trecut din viaţa de şcolar, un eveniment din prezent si un eveniment sau un plan de viitor ca o concluzia a lecției


Sarcina elevilor:

- să creeze o poveste pe baza întrebărilor şi a ilustraţiilor; - să organizeze informaţiile într-o schemăpentru a le putea retine mai uşor; - să verbalizeze ideile, gândurile faţă de unele situaţii de viaţă întâlnite în unele



stuaţii; - să realizeze un colaj în care să redea ce ar îmbunatăţi la şcoală; - să adopte o atitudine pozitivă (respect, acceptare) faţă de semeni. - să interpreteze diferite jocuri de rol.

Clasa:a-VI-a



Titlul lecției La fel si totusi diferiti!




- Metode folosite: Conversaţia, observaţia, exerciţiul, activitatea independentă, jocul didactic.

- Material didactic: chestionare, desene, planse, portofolii, coli A4,texte cu poezia,, deşi suntem diferiţi “şi povestea,,Banul muncit “după Alexandru Mitru.

- Descrierea activității

Exercițiu Spargerea Gheții: “puncte de vedere“. Îi rog pe copii să ia o coală albă pe care să o indoaie fără să le specific cum iar apoi rând pe rând să rupă diferite colţuri din diferite părţi ale colii iar la final le cer să o desfacă să vedem rezultatul. Cu toţii sunt miraţi de rezultat pentru că indicaţiile au fost aceleaşi pentru toţi dar rezultatele au fost diferite. Le spun elevilor că pe drumul spre scoală m-am intalnit cu cocoşul din povestea “Punguţa cu doi bani” şi acesta mi-a dat o punguţă cu ceva în ea. Invit trei elevi să vadă ce se află în punguţă. Ascultă poezia citită de colegii lor, care primesc bileţelele cu cele trei strofe.Trei copii numiţi citesc cele trei strofe. Stabilesc cu elevii asemănarea dintre versurile poeziei şi



colectivul clasei noastre.

– Cine este cel mai liniştit copil din clasa noastră? – Dar cel mai zglobiu? – Cine are ochii căprui? – Care este cel mai bun fotbalist? – Dar matematician? – Dar pictor?

Deci aşa cum spun versurile poeziei şi noi suntem un colectiv cu persoane diferite, dar am învăţat învăţat să ne acceptăm aşa cum suntem, am devenit prieteni şi chiar ne iubim. Le spun:

Dragi copii, astăzi prin exerciţii şi jocuri diverse a vedea că oamenii se diferenţiază după înfăţişare, gusturi, preferinţe, după naţionalitate şi limba vorbită, după credinţa pe care o au, ocupaţie şi obiceiuri.

Învățăminte: A învăţa că fiecare om trebuie acceptat de ceilalţi oameni aşa cum este, cu personalitatea lui, cu nevoile lui, pentru că a afla din lecţiile care urmează că sunt persoane care au nevoi speciale, deoarece nu văd, nu aud sau nu pot vorbi.

Discut cu elevii, pe baza a trei poze cu persoane din rase diferite, despre diferenţele legate de culoarea pielii, forma ochilor şi înălţime. Copiii sunt rugați să observe pozele și să precizeze culoarea pielii oamenilor şi dacă diferă forma ochilor. În baza observațiilor copiilor prinvind piela și ochii persoanelor din poze, se fac referințe cu privire la continentele de unde pot proveni aceștia.

În continuare va citi si apoi va extrage din textul “Banul muncit” însuşirile caracteristice ale personajelor. Le propun să identifice personajele şi să extraga însuşirile personajelor. Ce trăsături aţi extras pentru Petcu? Dar pentru fiul său?

Concluzie: Am văzut că oamenii se diferenţiază după naţionalitate, limba vorbită, religie, preferinţe, obiceiuri, înfăţişare şi după însuşiri caracteristice.


Sarcina elevilor:

- să creeze o poveste pe baza întrebărilor şi a ilustraţiilor; - să organizeze informaţiile într-o schemăpentru a le putea retine mai uşor; - să verbalizeze ideile, gândurile faţă de unele situaţii de viaţă întâlnite în unele

stuaţii; - să realizeze un colaj în care să redea ce ar îmbunatăţi la şcoală; - să adopte o atitudine pozitivă (respect, acceptare) faţă de semeni



- să interpreteze diferite jocuri de rol.

Clasa:a-VIII-a



Titlul lecției Liberatate și lege. Limite ale libertății și ale privării de libertate




- Metode folosite: lucru in echipe, conversatia euristica, explicatia, exercitiul studiul de caz, munca individuala.

- Materiale didactice: fise de lucru, fise de autoevaluare


- Elevilor li se explică ca pentru ca o societate sa functioneze normal, oamenii trebuie sa respecte anumite reguli sau norme, de ex.-regulile de circulatie. Se definesc normele ca fiind reguli de conduita prin care se stabileste ce avem voie sa facem si ce nu. Elevilor li se cere sa dea si ei exemple de reguli, care sunt notate la tablă- Elevii sunt intrebati ce s-ar intampla daca aceste reguli nu ar fi respectate, subliniindu-se faptul că este nevoie de norme pentru a trai normal ;

- Activitate pe grupe de lucru (6 grupe) folosind fisele de lucru din caietul elevului. Primele doua grupe vor analiza cazul tanarului care a patruns prin efractie, urmatoarele 2 grupuri vor discuta despre cazul elevului care a furat pentru a-si ajuta familia, iar ultimele doua grupuri, cazul elevului care a furat de la comerciantii neautorizati si a ajutat familiile nevoiase; rezultatele sunt



prezentate in fata clasei. - Elevilor li se explica explic elevilor ca cele mai importamte reguli sunt legile si

definesc legea, subliniindu-se faptul ca legile stabilesc interdictii, dar nu limiteaza libertatile si drepturile oamenilor ci le protejeaza. Procesul de invatare a normelor unei societati se numeste socializare. Mijloace folosite pentru respectarea legilor.

Intrebari adresate elevilor:

- 1. De la cine invatam ce avem nevoie sa facem si ce nu? - 2. Cat timp invatam? - 3. Care este perioada din viata unui om in care acesta invata cem mai mult? - 4. Ce se intampla atunci cand oamenii nu respecta legile? - 5. Cum este sanctionata incalcarea lor? - 6. Cum este incurajata respectarea legilor? - 4. Ce credeti, sunt mai eficiente pedepsele sau recompensele

Recompensele si pedepsele sunt folosite de autoritati pentru a impune un anumit comportament si ca acest fapt se numeste control social, control care ar trebui inlocuit cu aoutocontrolul, respectarea legilor sa vina din interior, nu din exterior.


- asigura conditiile necesare; explica alegerea temei; organizeaza grupele; intervine daca este cazul; evalueaza activitatea fiecarei grupe.

Sarcina elevilor:

- sa defineasca norma morala si juridica ; - sa explice in ce consta controlul social ; - sa argumenteze necesitatea respectarii legilor ; - sa indice modalitati eficiente de actiune pentru a impune respectarea legilor in

societate. - sa manifeste interes pentru tematica lectiei, pentru problemele publice; - sa formuleze si sa explice pareri personale in aprecierea unor situatii cu continut

Aspete analizate:

- Ce sunt normele? - Ce fel de norme exista in societate? - Care sunt cele mai importante? - Ce se intampla cu o persoana care incalca legea?



- Ce consecinte are existenta legilor asupra libertatii oamenilor? - Evaluarea activitatii:-impart elevilor fisele de autoevaluare



Clasa:a-VII-a


Disciplina Cultura Civica

Titlul lecției Libertatea de opinie




- Metode folosite: conversaţia, munca în echipă, exemplificarea, jocul de rol, expunerea, studiul de caz, explicatia, exercitiul, problematizarea, clasificarea, compararea

- Materiale didactice: caietele, videoproiectorul, tabla, fise de lucru.

Descrierea activitatii:

- Elevii vor trebui să răspundă la câteva întrebări legate de subiect:

1. Ce înseamnă să fim liberi? 2. Ce înseamnă să avem libertate de opinie? 3. Care sunt cele 2 componente ale libertăţii de opinie? 4. Care sunt documentele care prevăd dreptul nostru la libertatea de opinie? 5. Care sunt sursele noastre de informare? 6. Care sunt modalităţile în care noi ne putem exprima opinia?

- Activitate de grup:

1. grupul realizatorilor revistei; 2. grupul celor care au cenzurat articolul ( se explică elevilor ce înseamnă a

cenzura); 3. grupul elevilor din şcoală care citesc revista.

Se stabilesc reguli minime pentru desfăşurarea dezbaterii; fiecare grup îşi desemnează câte un purtător de cuvânt; în cadrul fiecărui grup se încearcă elaborarea unui răspuns la întrebările existente pe fişa de lucru

- După exerciţiul -model de analiză a situaţiei de încălcare a dreptului la liberă informare/exprimare, elevii sunt anunţaţi că vor desfăşura în cele ce urmează o activitate asemănătoare, pe grupe, regulile de desfăşurare a activităţii fiind aceleaşi. Se vor distribui fişele de lucru. Se va citi împreună cu clasa situaţia



problemă pentru lămurirea eventua-lelor neclarităţi.



Sarcina elevilor:

- să cunoască aparatul conceptual cu care se lucrează: libertate, libertate de opinie, documente oficiale

- să diferenţieze între libertate de informare şi libertate de exprimare - să identifice sursele de obţinere a informaţiilor - să utilizeze modalităţi variate de exprimare a unui punct de vedere personal - să-şi dezvolte o atitudine responsabilă faţă de o situaţie concretă cu caracter

civic - să formuleze o petiţie, sesizare, reclamaţie cu privire la încălcarea unui drept

personal sau a unei alte persoane



Clasa –A VIII-A



Titlul lecției Libertatea economică




- Durata -50 min. - Metodefolosite- conversaţia (euristică, examinatoare şi de fixare), explicaţia,

dialogul, exerciţiul; - Materiale didactice- manualul, caietul de muncă individuală, fişele de lucru;

- Descrieti activitatea:

Verificare prin chestionare orală a cunoştinţelor elevilor despre noţiunile privind libertatea personală. Elevii lucrează în grupe, se organizează, colaborează, răspund la întrebările exerciţiului, fiecare grupă îşi desemnează un reprezentant care completează la tablă rezolvarea exerciţiului.

- Ce înseamnă să fii liber? - Care este definiţia „coerciţiei”? - Care sunt condiţiile necesare pentru ca o persoană să poată fi considerată liberă? - Exemplificaţi când o persoană este liberă?

Utilizând permanent corelarea cu noţiunile însuşite de elevi în lecţiile precedente precum şi cu informaţiile dobândite în viaţă, profesorul prezintă succesiv noile noţiuni referitoare la libertatea economică. (schema lecţiei). Brainstorming: să se găsească cât mai multe exemple de drepturi şi libertăţi ale consumatorului.

- Sarcina cadrului didactic: de a transmite, consolida, sistematiza şi evalua cunoştinţele esenţiale despre libertate;

- Sarcina elevilor: să identifice unele forme de libertate; să explice raportul dintre libertate şi respectarea legilor; să participe cetăţenesc cu asumarea responsabilităţii pentru consecinţele acţiunilor realizate.

- Aspecte analizate:

1. să participe activ şi conştient la desfăşurarea lecţiei;

2. să explice ce înseamnă să fii liber;

3. să definească coerciţia;



4. să identifice condiţiile necesare pentru ca o persoană să poată fi considerată liberă;

5. să exemplifice când o persoană este liberă;

6. să selecteze articolele/alineatele din Constituţie referitoare la libertatea personală;

7. să diferenţieze între „consumator” şi „producător”/ „bun” şi „serviciu”/ „sesizare” şi „reclamaţie”;

8. să ofere exemple de drepturi şi libertăţi ale consumatorului;

9. să justifice existenţa asociaţiilor pentru protecţia consumatorului;

10. să redacteze o reclamaţie către O.P.C.



Clasa:a-VIII-a



Titlul lecției Libertatea economică




- Metode folosite: conversaţia (euristică, examinatoare şi de fixare), explicaţia, dialogul, exerciţiul;

- Materiale didactice: manualul, caietul de muncă individuală, fişele de lucru; - Descrierea activității:

Exercițiu: Elevilor li se cere să găsească cât mai multe exemple de drepturi şi libertăţi ale consumatorului.

Activitate. Elevilor li se împarte elevilor fişa de lucru pentru fixarea noilor noţiuni. Învățătorul solicită elevilor să lucreze în echipe fişa de lucru.(redactarea unei reclamaţii către O.P.C.) După terminarea timpului solicită elevilor să citească reclamaţia redactată

- Sarcina cadrului didactic: asigura conditiile necesare; explica alegerea temei; organizeaza grupele; intervine daca este cazul; evalueaza activitatea fiecarei grupe.

- Sarcina elevilor:

1. să participe activ şi conştient la desfăşurarea lecţiei; 2. să explice ce înseamnă să fii liber; 3. să definească coerciţia; 4. să identifice condiţiile necesare pentru ca o persoană să poată fi

considerată liberă; 5. să exemplifice când o persoană este liberă; 6. să selecteze articolele/alineatele din Constituţie referitoare la

libertatea personală; 7. să diferenţieze între „consumator” şi „producător”/ „bun” şi

„serviciu”/ „sesizare” şi „reclamaţie”; 8. să ofere exemple de drepturi şi libertăţi ale consumatorului; 9. să justifice existenţa asociaţiilor pentru protecţia consumatorului; 10. să redacteze o reclamaţie către O.P.C.



Clasa: a-V-a


Disciplina Consiliere si orientare

Titlul lecției Mama, fiinta cea mai draga!


Prin această lecţie elevii vor fi conştientizaţi de valoarea mamei în viaţa lor, de locul copilăriei şi vor fi sensibilizaţi mai mult în legătură cu respectul datorat fiinţei care se jertfeşte zi de zi pentru binele lor.

Discuţia porneşte de la faptul că pentru aproape orice copil primul cuvânt rostit este cuvântul „MAMA”. De aici discuţia continuă, cerând elevilor să dea o „definiţie” a acestui cuvânt. Fiecare încearcă să-l definească în felul său propriu, atinsă fiind coarda inimii, a sensibilităţii, gândindu-se la mama lor. Apoi, ei încearcă să explice de ce pentru ei mama este cea mai importantă fiinţă de pe pământ.



- Durata: 50 minute - Metode folosite: conversatia, explicatia, joc de rol - Materiale didactice: texte lingvistice, creaţii proprii, diferite surse de pe internet,

cântece despre mama

- Descrieti activitatea:

Fiecare copil a pregatit cate o creatie proprie despre mama sa sau o strofa dintr-o poezie in care este creionat chipul mamei.

Va completa ciorchinele- elevii sunt rugati sa pofteasca la tabla si sa completeze cu cate un cuvant ce-i trece prin minte pentru a o caracteriza pe mama ( metoda ciorchinelui )

Elevii sunt rugaţi să dea câteva exemple de opere din diferite domenii. Am intalnit de multe ori chipul mamei prin diferite lecturi din literatura noastra in Mama, de N. Grigorescu, chipul mamei in romanul memoralistic a lui Creanga, in Caprioara, de E. Garleanu- personificata, in Puiul de I.Al.Bratescu-Voinesti

Pe catedra vor fi niste pliculete in interiorul carora se vor gasi fragmente din textele studiate despre mama, fiecare grupa a cate 3 elevi va citi acest text si va formula cate un raspuns din ceea ce a inteles .



- Sarcina cadrului didactic: Asigura conditiile necesare; Pregateste materialul didactic; Coordoneaza activitatea; Transmite noile cunostinte, etc.

- Sarcina elevilor: să definească termenul “mamă”; să explice rolul mamei în viaţa lor; să dea exemple de opere, din diferite domenii, în care a fost zugrăvit chipul mamei si locul copilăriei; să transmită un mesaj de iubire mamei şi locul naşterii.



Clasa:a-V-a



Titlul lecției Modalitati de a face fata grupului




- Durata: 50 minute - Metode folosite: conversaţia, lectura, explicaţia, ciorchinele, expunerea,

reflecţie individuală, exerciţiul, autoanaliza, studiu de caz, argumentarea - Materiale didactice: fişe, postere, markere, video-proiector, calculator

Descrieti activitatea:

- Etapa I: Elevii sӑ noteze pe bilețele anonime situații ȋn care au acționat sub presiunea grupului și au avut de suferit. Instruirea elevilor ȋn aplicarea rezolvӑrii de probleme. Etapele concrete ale acestei metoda se regӑsesc ȋn anexӑ. Menționӑm cӑ aceastӑ metodӑ este eficientӑ pentru rezolvarea oricӑrui tip de problemӑ inclusiv a celei datorată presiunii grupului. Elevii vor reține mai uşor etapele prin distribuirea fiecăruia de fişe.

- Etapa II: - Pe grupe, elevii să aleagă o situaţie în care presiunea grupului i-ar putea determina să ia decizii cu efecte dăunătoare propriei persoane şi să aplice rezolvarea de probleme pentru acele situaţii

Pentru alcătuirea eficientă a echipelor, voi ţine cont de:

- Distribuirea clară a rolurilor: rol de copil, rol de părinte, secretar, poliţist (responsabil cu respectarea regulilor stabilite şa începutul activităţii), regizor, etc. Rolurile vor fi alese astfel încât fiecare membru să aibă un rol adecvat în cadrul grupului. Astfel se voi evita o agitaţie deranjantă în timpul lucruluipe echipe. Mai important toţi membrii grupului vorfi implicaţi în rezolvarea situaţiei. Este importantsă abordeze rezolvarea problemei atât din punctul lor de vedere cât şi din punctul de vedere al părintelui.

- Ulterior, fiecare grupă îşi va prezenta aplicarea etapelor rezolvării de probleme (descrierea problemei, generarea de soluţii, analizarea soluţiilor, alegerea soluţiei, alcătuirea unui plan de acţiune). Este indicat ca această prezentare să fie realizată de secretarul grupului.

- La final se vor discuta în clasă soluţiile identificate. Întrebări carepot fi



adresate:


- Asigura conditiile necesare; - Anunta tema si obiectivele lectiei; - Da explicatiile necesare; - Intervine daca este cazul; - Evalueaza activitatea elevilor

Sarcina elevilor:

- Sӑ identifice etapele rezolvӑrii de probleme; - Sӑ identifice situații ȋn care presiunea grupului are consecințe negative; - Sӑ identifice modalitӑți eficiente de a face fațӑ presiunii grupului;

Aspecte analizate:

- Pot soluţiile identificate să contribuie la rezolvarea efectivă a problemei? - Ce efecte ar avea aplicarea lor? - Care ar fi riscurile implicate? - Ce anume ar putea împiedica aplicarea acelor soluţii? - Care dintre ai ar aplica soluţiile identificate?



Clasa:a-III-a



Titlul lecției O familie armonioasă - o societate sănătoasă şi prosperă




- Metode folosite: problematizare, experimentul meditativ, Joc didactic (Microfonul magic); experiment (Filozofia vieţii)

- Materiale didactice: Fişa de lucru (Zâmbetul lui Radu), albumul foto (al clasei), un borcan transparent, pietre, pietricele de diferite mărimi.

Descrierea activități(lor):

- Fișa de lucru Zâmbetul lui Radu

Cum credeţi, de ce zîmbeşte Radu?

Pentru că are o familie, pentru că are de toate, pentru că îl iubeşte o fată, pentru că are un frate, pentru că cineva i-a spus o glumă...

- Lucru independent (în perechi):

Ce înseamnă pentru fiecare din voi familia?

Completarea acrostihului

F Fericire

A Armonie

M Muncă

I Iubire



L Legatură

I Iertare

E Educaţie

Care credeți că este rolul familiei în societate?

Alegeţi din şirul propus cîte una postîndu-le pe fiecare treaptă a piramidei (Anexă), explicînd alegerea făcută:

Asigură creşterea şi educaţia copiilor; Produce bunuri necesare societăţii; Menţine echilibrul în societate;

- Experiment: Pietrele mari, pietrele mici şi nisipul

Se ia un borcan transparent şi se pun în el pietre cu diametrul mare (aproximativ 5 cm), apoi se întreabă elevii dacă borcanul este plin. Elevii vor răspunde că DA.

În borcan se toarnă pietricele mai mici şi iar se întreabă elevii dacă borcanul este plin. Şi de această dată elevii vor răspunde că DA.

Se ia un pumn de nisip şi se toarnă în borcan, nisipul va umple toate locurile libere rămase.

Se întreabă elevii dacă şi acum borcanul e plin.

Elevii vor răspunde că Aşa e şi cu viaţa noastră.

Pietrele mari sunt lucrurile importante: familia, partenerul, sănătatea şi copiii, lucruri care, chiar dacă totul este pierdut, şi numai ele au rămas, viaţa voastră tot ar fi completă.

Pietricelele sunt celelalte lucruri care contează: slujba, casa şi maşina.

Nisipul reprezintă lucrurile mici care completează restul.

Dacă puneţi în borcan mai întîi nisipul, nu mai rămâne loc pentru pietrele mari şi pentru pietricele. La fel se desfăşoară şi viaţa voastră, dacă vă consumaţi timpul şi energia cu lucrurile mici, nu veţi avea niciodată spaţiu pentru lucrurile importante.

Fiţi atenţi la lucrurile care sunt esenţiale pentru fericirea voastră.

Jucaţi-vă cu copiii, faceţi-va timp pentru sănătate şi odihnă, bucuraţi-vă.

Va rămîne mereu destul timp să mergeţi la şcoală, să faceţi curat în casă, să daţi o petrecere sau sa duceţi gunoiul.

Aveţi grijă de pietrele mari în primul rînd, de lucrurile care într-adevăr contează.

Stabiliţi-vă priorităţile, restul este doar nisip





Sarcina elevilor:

- Elevii trebuie să cunoască informaţii elementare despre familie ca nucleu al societăţii;

- Elevii memorează (compun) din timp o poezie despre familie; - Elevii vor aduce o poză sau o imagine cu familia sa.

Clasa:a-VIII-a


Disciplina Dirigentie

Titlul lecției Obligatiile mele in familie




- Metode folosite: active, lucru pe grupe; conversaţia euristica, dialogul, demonstratia ilustrativa, invătarea prin descoperire, joc de rol, chestionarul, ciorchinele, studiu de caz, problematizarea.

- Materiale didactice:-chestionare, fişe de lucru, coli desen şi culori, coli flipchart, marcare, caiete de dirigentie, pliante si chestionare despre droguri, tutun si alcool


- Se traseaza sarcina de a se gasi solutii, de a formula opinii cu privire la unele situatii problema si eventual exemplificarea unor cazuri concrete;

- Li se cere elevilor sa prezinte desenele realizate referitoare la sarcinile lor in familie;

- Citirea unor maxime despre munca - Obtinerea performantei: se realizeaza predictii ca: „X a hotarat….”, „in familie

trebuie ca…” - Se revad obligatiile elevilor in familie si se mai completează ciorchinele;




- asigura conditiile necesare; - explica alegerea temei; - coordoneaza/conduce activitatea; - intervine daca este cazul; - evalueaza activitatea elevilor.

Sarcina elevilor:

- Sa justifice imparţirea sarcinilor in familie; - Sa enumere sarcini ce le revin in familie; - Sa exprime prin desen obligatiile lor in familie. - Sa aprecieze munca; - Sa identifice solutii pentru situatiile problema propuse; - Sa actioneze si sa colaboreze pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin; - Sa lucreze in echipa – respectand regulile de lucru; - Sa identifice si sa se implice in realizarea problemelor echipei; - Sa-si asume roluri si responsabilitati in grupa; - Sa enunte maxime si aforisme despre munca; - Sa exprime opinii proprii; - Sa formuleze concluzii; - Sa manifeste interes pentru ora;



Clasa:a-VIII-a


Disciplina Om și Societate

Titlul lecției Omul – ființă socială: Grupurile sociale / Familia ca grup social




- Metode folosite: conversaţia examinatoare, conversația de consolidare și sistematizare, exerciţiul, explicaţia, conversaţia euristică, studiul de caz, ciorchinele, interpretarea caricaturii, copacul ideilor, aritmograful;

- Materiale didactice: Fișe de lucru, manualul.


Caracterisiticile grupurilor sociale

- Elevii prezintă tipuri de grupuri sociale; - Sunt puse în discuție caracteristicile grupurilor sociale mici, influența acestora asupra

membrilor grupului, conformismul și non- conformismul, valorile și normele grupului; - Elevii defineasc rolul social și exemplifică; - Rolurile deținute de elevi în grupul școlar din care fac parte - Respectarea normelor în cadrul grupului; - Relațiile sociale: cooperarea, solidaritatea, competiția, conflictul; - Elevii definesc valorile sociale (morale) și oferă exemple;

Familia, grup social

- Elevii definesc familia și descriu familia elementară (nucleară) și să numească alte tipuri de familie;

- Elevii identifică funcțiile familiei - Funcția educativă a familiei - Comparație între familia tradițională și cea modern - Noi tipuri de familie


Sarcina elevilor:

- Să definească grupul social și familia ca grup social; - Să distingă caracteristicile grupurilor sociale mici; - Să defineasca conceptul “rol social”, nonconformism, conformism; - Să prezinte valorile sociale (morale), tipurile de norme și relații ale grupului şi să ofere



exemple; - Să enumere funcțiile familiei și să descrie fiecare funcție; - Să identifice diferențele dintre familia modernă și cea tradiționala; - Să aplice adecvat, coerent, creativ şi nuanţat în diferite contexte limbajul de

specialitate.



Clasa:a-VII-a


Disciplina Om și societate

Titlul lecției Omul – fiinţă socială. Grupurile sociale: caracteristici, tipuri.




- Metode folosite: prelegerea, conversaţia euristică, brainstorming, lucrul în grup; - Materiale didactice: manualul, caietul elevului, schema lectiei, coli de hârtie A4;


Grupul social este un ansamblu de persoane caracterizat printr-o anumită structură şi o cultură proprie. Nu orice adunare de persoane formează un grup social. Grupurile sociale pot fi împărţite în: grupuri sociale mici (care numară între 2 şi 40 de membrii) şi grupuri socialemari (care numară mai mult de 40 de membrii).

Exercitiu. Se realizează un brainstorming prin care se solicită elevilor să găseasca cât mai multe exemple de grupuri sociale mici.

În grupurile sociale mici relaţia este directă, «faţă în faţă», persoanele comunică, interacţionează, colaborează. Grupurile sociale mici sunt caracterizate prin existenţa rolurilor sociale, a normelor (regulilor), a sarcinilor şi valorilor comune. Rolul social constă înatribuţiile pe care o persoană le are în funcţie de locul pe care îl ocupă în cadrul unui grup. El este un ansamblu de comportamente pe care ceilalţi îl aşteaptă de la o persoană.

Exercitiu. Elevii sunt împărţiţi în grupuri de câte 6. Se oferă câteva exemple de poziţii sociale (medic şi bolnav, elev şi profesor, musafir şi gazdă, părinti şi copii) şi se solicită ca elevii să găsească cât mai multe comportamente pe care ceilalţi le asteaptă în mod legitim de la persoanele care deţin respectivele poziţii.

Prin interacţiunile care au loc în cadrul grupului oamenii îşi schimbă în mod pozitiv sau negativ imaginea de sine, atitudinile, sentimentele şi uneori chiar randamentul intelectual şi profesional.

Exercitiu. Elevilor li se solicită să ofere exemple de grupuri sociale mari, grupuri care au valori şi norme comune, o cultura proprie şi scopuri comune.

Normele (regulile după care se conduce un grup) pot fi formale (menţionate în documente, regulamente de funcţionare, coduri de conduita) și informale (nescrise, păstrate prin tradiţie). Deseori comportamentul individului într-o colectivitate diferă foarte mult de purtarea sa obisnuită. Sub influenţa mulţimii



oamenii pot intra într-un fel de automatism şi pot avea comportamente devastatoare (exemplu: mişcarile de stradă din perioada imediat urmatoare anului 1989).


- Sarcina elevilor: o Să definească grupul social;: o Să prezinte tipurile de grupuri sociale şi să ofere exemple; o Să descrie caracteristicile grupurilor sociale mici; o Să definească conceptul “rol social”; o Să aprecieze influenţa pe care o poate avea grupul asupra membrilor săi; o Să prezinte tipurile de norme ale grupului şi să ofere exemple; o Să explice influenţa pe care o poate avea mulţimea asupra indivizilor;



Clasa:a-III-a



Titlul lecției Perceptia asupra persoanei din mai multe puncte de vedere




- Metode folosite: exercitii de autocunoastere, completare de fise, discutia in diada, imageria mintala, joc de miscare, brainstorming, tehnica ciorchinelui, turul galeriei

- Materiale didactice: fisa „Palatul oglinzilor”, fise pe echipe


Exercitii de spargere a ghetii „Oglinda fermecata” (fiecare copil ii spune colegului de banca o trasatura fizica sau sufleteasca care ii place la el si ii daruieste un desen, fiind luna cadourilor). Pe tabelul din fisa, fiecare elev completeaza prima rubric (se bifeaza doar calitatile reprezentative, care considera fiecare ca il descriu cel mai bine, apoi se face schimb cu un prieten sau colegul de banca si se completeaza a doua rubrica ceruta). Elevii citesc cele doua rubrici ale tabelului, comparand parerea personala despre sine cu imaginea pe care o au despre un coleg (de banca).

In urma completarii tabelului, copiii sunt incurajati sa-si clarifice anumite aspecte:

- „De ce ma vezi astfel?” - „Cand ti-am dovedit ca sunt asa?” - „De ce crezi despre mine asta?”etc.

Exercitiu despre perceptie. Explicatia termenului de „perceptie” (ce este perceptia, cum se realizeaza perpetia). Perceptia poate fi corecta sau eronata. Lectura textului educativ „Catelul”. Analiza perceptiei pe care atat vanzatorul (nota: femeie sau barbat) cat si copilul (nota: fata sau baiat) le-au avut cu privire la catel.

- Perceptia vanzatorului despre catel: nu era frumos, nu era dragalas, era schiop, nu avea valoare

- Perceptia copilului despre catel: era frumos; era dragalas; perfect; valoros


Sarcina elevilor:

- sa identifice caracteristici personale pozitive si negative; - sa identifice la persoane apropiate sau din texte propuse, caracteristici pozitive si

negative; - a accepte o persoana prin faptul ca poate avea atat caracteristici pozitive, cat si

negative



- sa dea dovada de obiectivitate si corectitudine in relatiile cu colegii



Clasa:a-IV-a



Titlul lecției Persoana




- Metode folosite: analiza de text, problematizarea, abordarea euristică, expunerea. - Descrierea activității:

Prezenare teoretică/ Prelegere.

Aspecte abordate:

- Fiecare om are un mod propriu de a fi, prin care se deosebeşte de ceilalţi (este sensibil la anumite lucruri; gândeşte într-un anumit fel; are anumite opinii; are anumite dorinţe şi aspiraţii; se simte ataşat de anumite valori; reacţionează într-un anumit fel în relaţiile cu oamenii);

- Persoana : desemnează individul uman înzestrat cu o capacitate de a gândi, de a simţi, de a voi şi de a acţiona. Orice persoană are propriile idei, convingeri, atitudini, şi face parte din anumite grupuri. Numai oamenii sunt fiinţe conştiente şi acţionează, în această calitate, pentru a-şi realiza scopurile.

Pentru a fi om orice persoană trebuie să fie tratată cu respect. Există o demnitate a persoanei, care rămâne om în orice împrejurare, chiar şi atunci când ceea ce face este reprobabil.

Oamenii pot folosi lucrurile ca mijloace pentru a realiza diferite scopuri în acţiunile lor. Ei pot să apeleze şi la alte persoane pentru aceasta. În orice situaţie oamenii trebuie respectaţi ca atare şi nu trebuie trataţi necorespunzător.

- Fiecare persoană este unică (înfăţişarea sa este numai a sa, tot aşa cum sentimentele, gândurile sau frământările pe care le are sunt numai ale sale Oamenii sunt fiinţe complicate (adesea nu ştim nici noi înşine ce simţim , ce dorim , ce gândim). Capacitatea de a raţiona este specifică finței umane. Nu toate acţiunile umane sunt raţionale ( există şi acţiuni fără sens: absurde, inutile, ineficiente şi iraţionale).

- Asemănări şi deosebiri între persoane. Uneori, diferenţele dintre oameni nu se nasc din însuşirile lor, ci din prejudecăţile celorlalţi faţă de ei. De exemplu, se spune că femeile vorbesc mai mult decât bărbaţii. Această afirmaţie devine o prejudecată atunci când suntem convinşi de adevărul ei înainte de a vedea cu cine stăm de vorbă.

Asemănări: oamenii sunt alcătuiţi la fel şi există un mod de manifestare general uman . În împrejurări similare, aceştia reacţionează, gândesc şi acţionează asemănător în împrejurări similare.



Deosebiri:

- Anatomo-morfologice: aspecte care privesc înfăţişarea şi constituţia oamenilor: culoarea ochilor, pielii, părului, forma feţii, înălţimea, sexul.

- Psihice: aspecte legate de viaţa sufletească a oamenilor: aptitudini, capacităţi, temperament, caracter.

- Socio - culturale: date ce ţin de educaţia, profesia, averea şi în general, poziţia şi rolul pe care le are o persoană în societate.

Respectul faţă de o persoană trebuie să se manifeste tot timpul. Chiar dacă greşeşte, persoana în cauză poate fi respectată în demnitatea ei, deşi este sancţionată. Dacă o persoană a săvârşit o faptă gravă, ea este judecată şi pedepsită conform legii, dar nu poate fi torturată, înfometată sau tratată cu neglijenţă. Ea va fi respectată ca persoană, chiar dacă i se sancţionează faptele. Dreptul tuturor persoanelor de a trăi în demnitate nu poate fi anulat. Existenţa diferenţelor dintre oameni nu trebuie să ducă la tratamente discriminatorii.

Notă: Nu trebuie ignorată abordarea din perspectivă de gen a subiectului temei. Noțiunea de “persoană” sau de “ființă umană” trebuie prezentată și din perspectiva genului acesotra: femei sau bărați


Sarcina elevilor:

- să fie capabili să definească corect persoana, demnitatea umană şi moralitatea; obiectivul este atins dacă elevii au reuşit să identifice şi să înţeleagă necesitatea respectării demnităţii persoanei în diferite situaţii.

- sa poata identifica, compara şi distinge asemănările şi deosebirile dintre oameni; obiectivul este atins dacă elevii au identificat principalele asemănări şi deosebiri caracteristice omului.

- să argumenteze nevoia respectării demnităţii umane; obiectivul se consideră atins dacă elevii sintetizează ce este şi de ce este necesară respectarea demnităţii persoanei

- sa poata evalua prin comparaţie, pe baza analizelor întreprinse şi a discuţiilor purtate, toate aceste puncte de vedere; obiectivul va fi atins dacă elevii vor opta pentru una sau alta dintre atitudini sau vor încerca să ofere o variantă personală.

- sa-si dezvolte competentele de comunicare (dialog , dezbatere).



Clasa:a-VI-a



Titlul lecției Persoanele deosebite ale saptamanii



Elevii spun de multe ori lucruri răutăcioase unii despre ceilalţi, de exemplu, când se tachinează reciproc. Acest lucru îi poate face pe elevi să se simtă vexaţi sau, în cel mai bun caz, să creadă că nu sunt apreciaţi. Activitatea care urmează încearcă să-i facă pe elevi să înţeleagă cât de importante sunt aprecierile pozitive pentru propria imagine de sine.

Elevii, fete și băieți, au ocazia să înțeleagă și importanța valorizării și modul în care acționează aceasta, indiferent de sex (sau gen).


- Metode folosite: explicaţia, dezbaterea, chestionarul, conversaţia, brainstorming-ul. - Materiale didactice: markere, carioca, hartie. - Descrirea activității:

1. Spuneţi elevilor că în fiecare săptămână vor fi trei persoane deosebite ale săptămânii, alese la întâmplare (sau după un criteriu stabilit). Numele acestor elevi vor fi scrise pe o tăbliţă agăţată pe perete. Elevii vor avea posibilitatea să decidă dacă vor vrea sau nu să devină persoanele deosebite ale săptămânii.

2. Elevilor li se va de asemenea posibilitatea de a hotărî cum vor fi „onorate” persoanele deosebite ale săptămânii. De exemplu, elevii ar putea să le adreseze un compliment ori de câte ori se întâlnesc cu ele. Ei ar putea să le spună acestora că au impresia că persoanele deosebite au un zâmbet plăcut sau că sunt foarte deştepte. Făceţi-i pe elevi să înţeleagă că aceste complimente trebuie să fie sincere şi exprimate cu onestitate. Avem cu toţii calităţi sau părţi tari. Ceilalţi ar putea să vadă aceste părţi tari ale noastre altfel decât le vedem noi înşine. Această activitate ne permite să învăţăm în mod plăcut despre felul în care ne văd ceilalţi. Numele persoanelor deosebite ale săptămânii ar putea fi afişate pe un perete. În cursul săptămânii, elevii ar putea adăuga observaţii laudative pe hârtie.



Sarcina elevilor:



- să explice ce înseamnă să fim deosebiţi; - să descrie cum ne simţim când suntem lăudaţi; - să descrie cum ne simţim când lăudăm pe altcineva.

Aspecte analizate:

- Cum vă simţiţi în situaţia de a fi una din persoanele deosebite ale săptămânii? - Ce motive ar avea cineva, desemnat a persoană specială a săptămânii, să se simtă

mai deosebit? - Este posibil să ne simţim tot timpul deosebiţi? În ce fel? - De ce este o persoană deosebită? - Cum v-aţi simţit să faceţi complimente cuiva? - Cum v-aţi simţit când vi s-au făcut complimente? - De ce este uneori greu să acceptăm complimentele cuiva?



Clasa:a-VII-a



Titlul lecției Prejudecati si discriminare




- Metode folosite: expunerea, abordarea euristică, problematizarea, studiul de caz

- Materiale didactice: calculator,video proiector, fişe didactice

- Descrierea activității

Prezentare concepte: Sterotip. Prejudecată. Discriminare. Stereotipurile de gen (sursa: Mic Ghid de demontare a stereotipurilor și prejudecăților, în cadrul proiectului POSDRU/87/1.3/S/63329)

Discriminarea și stereotipurile de gen. Adeseori folosim termenii de gen masculin sau feminin, respectiv sex masculin sau feminin și considerăm că sunt sinonime. Însă între ele există o diferență subtilă. În timp ce sexul se referă la diferențele biologice dintre bărbați femei, universale și determinate prin naștere, genul însumează roluri și responsabilități învățate pe parcursul vieții și care depind de societatea în care trăim. Cu alte cuvinte, genul se referă la așteptările legate de caracteristicile, atitudinile și comportamentele femeilor și bărbaților, sau la ceea ce înțelegem prin masculinitate și feminitate. Fiecare dintre noi, în procesul formării personalității, își asumă un set de trăsături feminine și masculine, adică își formează o identitate de gen, care poate sau nu să corespundă sexului biologic.

Stereotipurile de gen sunt cele care taxează o fată care joacă fotbal și se cațără în copaci ca fiind “băiețoasă” sau un băiat care plânge sau este pasionat de balet ca fiind “nu suficient de băiat”. Tot ele sunt de vină atunci când o fată este descurajată să-și aleagă o meserie tehnică, pentru că aceasta este o meserie pentru băieți. Sau când un bărbat este blamat pentru că vrea să fie artist, când în schimb ar trebui să urmeze o carieră mai “serioasă”, care să-i permită să-și întrețină ulterior familia. Stereotipurile de gen sunt cele din cauza cărora o femeie este mai prost plătită decât un bărbat, deși efectuează aceeași muncă, sau nu este promovată într-o funcție de conducere, pentru că se consideră că n-



ar fi la fel de capabilă ca un bărbat să facă față cerințelor postului.

Discriminarea de gen sau sexismul este din păcate o realitate a vremurilor noastre și este definit ca favorizarea unui anumit gen în detrimentul altuia.

Știați că:

Ce credeți, persoana din imagine este femeie sau bărbat?

În țări precum Albania, Kosovo sau Muntenegru, există obiceiul ca în cazul în care într-o familie nu se naște niciun băiat care să moștenească avuția familiei, cea mai mică dintre fiice să fie obligată să se transforme în bărbat. Devine astfel, ceea ce se numește burrnesha, adică o femeie care la un moment dat a decis să își asume un rol masculin până la sfârșitul vieții Acest lucru înseamnă că din acel moment va trebui să arate, să se îmbrace și să se comporte ca un bărbat, iar societatea o tratează în consecință. Femeile burrnesha nu au voie să se căsătorească, dar au o serie de privilegii acordate numai bărbaților: au un loc rezervat în consiliul comunal și veghează asupra destinului femeilor, copiilor și bătrânilor din familia sa.

Exerciții și teme de reflecție:

1. Identifică stereotipuri de gen într-un text la alegere. Poate fi un manual școlar sau povestea /cartea preferată. În ce măsură crezi că deciziile și



comportamentul tău au fost sau sunt influențate de stereotipuri de gen?

2. Care sunt meseriile tradițional considerate ca fiind potrivite pentru femei? Dar pentru bărbați? Caută pe Internet sau la bibliotecă exemple de personalități care au contrazis aceste stereotipuri


- Sarcina elevilor. La sfârşitul activităţii, toţi elevii, să fie capabili să:

1. definească problemele sociale 2. să exemplifice diferite tipuri de probleme sociale 3. să definească stereotipul, prejudecată şi discriminare 4. să enumere principalele tipuri de prejudecăţi 5. să identifice care sunt cauzele problemelor sociale; obiectivul este atins dacă elevii

sunt în măsură să specifice aceste elemente şi să susţină cu argumente cauzele şi mecanismele apariţiei problemelor sociale.

6. La sfârşitul activităţii, toţi elevii vor fi în măsură să identifice de ce este necesar ca ei să studieze şi să analizeze comportamentele antisociale; obiectivul este atins dacă elevii descoperă necesitatea adoptării unui comportament prosocial ( conformist ).

7. Utilizarea corectă a conceptelor şi a informaţiei factuale, capacitatea de a opera cu acestea.



Clasa:a-VIII-a



Titlul lecției Prejudecati si discriminare




- Durata: 20’ - Metode folosite: expunerea, abordarea euristică, problematizarea, studiul de caz - Materiale didactice: calculator,video proiector, fişe didactice


O serie importantă de probleme sociale au drept cauze stereotipurile, prejudecăţile şi discriminarea. Între stereotipie, prejudecată și discriminare există o relaţie de cauzalitate: discriminările au la bază prejudecăţi, iar prejudecăţile au la bază stereotipuri

- STEREOTIPURILE = Sunt opinii preconcepute despre caracteristicile şi comportamentele unor categorii de persoane sau grupuri. Pot fi pozitive sau negative. Atunci când atribuim anumitor grupuri o serie de însușiri negative (agresivitate, depravare, inteligență scăzută ș.a.m.d.), vorbim despre stigmă.

- PREJUDECATĂ = Reprezintă atitudinea ce trădeazăsentimente de profundăantipatieşi dispreţ faţă de memriiunui alt grup sau ai unei categorii de persoane. Se bazează pe zvonuri şi nu pe cunoaştereadirectă a persoanelorfaţă de careexistăstereotipuri; sunt foarte greu de schimbat, fiind transmise prin intermediul grupurilor primare: (familia,grupul de prieteni) şi al comunităţii mai largi din care facem parte (grupul etnic, religios, cartierul, regiunea istorică, etc.)

- DISCRIMINARE = Reprezintă comportamentul negativ faţă de membrii unui alt grup, generat şi ghidat de prejudecăţile despre persoanele respective, şi implică un tratament incorect aplicat acelor persoane faţă de care avem prejudecăţi. Există şi situaţii în care discriminarea nu are la bază prejudecata; sunt persoane care la presiunea altor indivizi/ grupului se comportă discriminatoriu, fără a avea vreo părere proastă faţă de persoana respectivă.

În categoria prejudecăților, sexismul (sau discriminarea de gen) înglobeaza prejudecățile ce privesc indivizii ce aparțin unor categorii diferite de gen, de exemplu: bărbații sunt buni conducatori auto sau femeile sunt mai empatice decat bărbații.

Discriminarea și stereotipurile de gen. Adeseori folosim termenii de gen masculin sau feminin, respectiv sex masculin sau feminin și considerăm că sunt sinonime. Însă între ele există o diferență subtilă. În timp ce sexul se referă la diferențele biologice dintre



bărbați femei, universale și determinate prin naștere, genul însumează roluri și responsabilități învățate pe parcursul vieții și care depind de societatea în care trăim. Cu alte cuvinte, genul se referă la așteptările legate de caracteristicile, atitudinile și comportamentele femeilor și bărbaților, sau la ceea ce înțelegem prin masculinitate și feminitate. Fiecare dintre noi, în procesul formării personalității, își asumă un set de trăsături feminine și masculine, adică își formează o identitate de gen, care poate sau nu să corespundă sexului biologic.

Stereotipurile de gen sunt cele care taxează o fată care joacă fotbal și se cațără în copaci ca fiind “băiețoasă” sau un băiat care plânge sau este pasionat de balet ca fiind “nu suficient de băiat”. Tot ele sunt de vină atunci când o fată este descurajată să-și aleagă o meserie tehnică, pentru că aceasta este o meserie pentru băieți. Sau când un bărbat este blamat pentru că vrea să fie artist, când în schimb ar trebui să urmeze o carieră mai “serioasă”, care să-i permită să-și întrețină ulterior familia. Stereotipurile de gen sunt cele din cauza cărora o femeie este mai prost plătită decât un bărbat, deși efectuează aceeași muncă, sau nu este promovată într-o funcție de conducere, pentru că se consideră că n-ar fi la fel de capabilă ca un bărbat să facă față cerințelor postului.

Manualele școlare sunt pline de personaje feminine care au ca singură ocupație îngrijirea locuinței și a copiilor și de personaje masculine care au meserii prestigioase precum cea de medic, avocat, aviator etc. De asemenea, poveștile sunt pline de prințese, a căror principală calitate e că sunt frumoase, și de prinți, care sunt puternici și curajoși. Probabil în acest moment te întrebi care e problema cu aceste stereotipuri, atâta timp cât ele nu sunt stigmatizante.

Răspunsul e că stereotipurile de gen nu reprezintă o problemă până în momentul în care ajung să influențeze deciziile importante pe care le luăm în cursul vieții sau reprezintă o constrângere în formarea personalității noastre.

Exerciții și teme de reflecție:

1. Identifică stereotipuri de gen într-un text la alegere. Poate fi un manual școlar sau povestea /cartea preferată. În ce măsură crezi că deciziile și comportamentul tău au fost sau sunt influențate de stereotipuri de gen?

2. Care sunt meseriile tradițional considerate ca fiind potrivite pentru femei? Dar pentru bărbați? Caută pe Internet sau la bibliotecă exemple de personalități care au contrazis aceste stereotipuri

- Sarcina cadrului didactic: asigura conditiile necesare; explica alegerea temei; organizeaza grupele; intervine daca este cazul; evalueaza activitatea fiecarei grupe;

- Sarcina elevilor:

- Sa definească problemele sociale; - să exemplifice diferite tipuri de probleme sociale; - să definească stereotipul, prejudecată şi discriminare;



- să enumere principalele tipuri de prejudecăţi; - să identifice care sunt cauzele problemelor sociale; - să identifice de ce este necesar ca ei să studieze şi să analizeze comportamentele

antisociale; - sa utilizeze corect conceptele şi a informaţiile factuale.



Clasa:a-VIII-a



Titlul lecției Prejudecăţi şi stereotipuri: surse de apariţie şi consecinţe




- Durata: 20’ - Metode folosite: conversaţia, descoperirea dirijată, dezbaterea, problematizarea,

jocul didactic, exerciţiul, brainstorming, metoda cadranelor. - Materiale didactice: videoproiector, laptop, foi flipchart, markere, postere, foi de

scris, postit-uri, cartoane, CD cu muzica, fişe de lucru, fişa de evaluare. - Descrierea activității

Exercițiu individual: Fiecare elevi primește o listă cu mai multe categorii de persoane (feme, barbat, doctor, profesor, everu, țăran, rmoment, tânăr, bătrân etc.). Pentru fiecare din aceste categorii de persoane elevii trebuie să noteze prima trăsătură care îi vine în minte și pe care o asociază cu categoria respectivă După completarea listei, elevii sunt rugați să analizeze trăsăturile trecute în tabel: - Ai completat tabelul chiar și pentru categoriile cu care nai avut ocazia să

interacționezi până acum? Dacă da, pe ce te-ai bazat? - Crezi că atributul scris de tine caracterizează toți reprezentanții categoriei

respective, fără excepție? De ce sau de ce nu? - Gândește-te la grupurile sau categoriile din care tu însuți faci parte. Ex: băieți

sau fete, elevi, momentân(că) sau altă naționalitate, microbist(ă) sau iubitor(oare) de balet etc.

- Care crezi că sunt stereotipurile pe care ceilalți le folosesc în raport cu aceste categorii și în ce măsură crezi că te reprezintă? Dincolo de simpla etichetare, cei pe îi cunoștem (sau nu) declașează și reacții emoționale. Aceste atitudini sau reacții emoționale (simpatie, antipatie, furie, teamă, dezgust, disconfort, ură etc) sunt clădite pe stereotipuri și poartă numele de prejudecăți.


Sarcina elevilor:

- să formeze abilităţi de ascultare activă şi a punctelor de vedere diferite; - să dezvolte abilităţi de analiză a prejudecăţilor şi stereotipurilor identificate; - să manifeste acceptare faţă de persoanele diferite de ei înşişi;



- să dea dovadă de insistenţă în căutarea soluţiilor şi argumentelor; - să formeze atitudini corespunzătoare subiectului discutat la lecţie.



Clasa:a-V-a



Titlul lecției Prietenul adevarat




- Durata: 20 minute - Metode folosite: jocul didactic, explicatia, exercitiul, conversatia, problematizarea; - Materiale didactice:jetoane reprezentand litere si cifre, computerul, carte,

creioane,fise de lucru;


Poveste despre prietenie. Profesorul citește elevilor o poveste despre prietenie. În urma lecturii elevii, în grupe de lucru trebuie să răspundă la mai multe întrebări:

- care sunt personajele din poveste; - ce fel de relatie se stabileste intre cei trei copii din poveste; - care sunt calitatile unui prieten adevarat; - recitați poezii cunoscute despre prietenie;


Sarcina elevilor:

- sa cunoasca numele pe care il are; - sa cunoasca ziua si luna in care este nascut; - sa cunoasca varsta pe care o are; - sa identifice dintr-o poveste relatia de prietenie; - sa recunoasca calitatile pe care trebuie sa le aiba un prieten; - sa recite poezii despre prietenie; - sa coloreze corespunzator copii de pe fisa de lucru;



Clasa: a-V-a

Didactic: Constantin Florentina


Titlul lecției Propria mea imagine


Activitatea, prin conținutul de gen al activităților și sarcinilor promovează egalitatea de gen, vizează relațiile dintre femei și bărbați în familie și societate și valorifică potențialul de gen al metodelor folosite.

Prin abordarea aspectelor care țin de imagine de sine și stima de sine se face legătura cu construirea identității de gen.


- Durata: 20 minute - Metode folosite: conversatia euristica, explicatia, conversatia, problematizarea. - Materiale didactice: ziare, hârtie colorată, panglică, lipici, foarfecă, carioci

Descrieți activitatea:

Noțiunile principale:

- Imaginea de sine se referă la la modul in care ne percepem pe noi înşine din punct de vedere fizic, emotional, mental si spiritual; “cum ne vedem” pe noi.

- Încrederea în sine reprezintă convingerea pe care o ai în legătură cu împlinirea unui obiectiv, credinţa că poţi reuşi într-un anumit context.

- Stima de sine este valoarea pe care ţi-o atribui singur, cât crezi tu că preţuieşti, cât crezi tu că meriţi să fii fericit.

Exericițiu de grup: Pălăriile

Obiective:

- împărtăşirea sentimentelor auto-percepute - cunoaşterea modului în care este perceput de ceilalţi

Copiii sunt grupați în grupe de 2 – 3 persoane (grupuri care au petrecut mult timp împreună). Numele fiecărui elev se notează pe un bileţel, se introduc într-o urnă din care fiecare elev extrage numele partenerului său. Fiecare elev îşi confecţionează o pălărie (coif) pentru el, iar apoi una pentru partenerul său. Pălăria trebuie colorată în aşa fel încât să reflecte foarte bine personalitatea celui căruia i se oferă (ex. desenează o minge de fotbal, deoarece celui căruia i se oferă îi place fotbalul). Încurajaţi copiii să fie creativi. Când coifurile sunt

gata puteţi organiza o “defilare” în care fiecare elev să aibă ocazia să-şi prezinte pălăria creată.

Aspecte analizate:



- Ce părere ai despre pălăria care ţi s-a construit? - Cum te-ai decis ce tip de pălărie să creezi pentru tine? - Ce schimbări ai face la pălăriile pe care le porţi?


- Asigura conditiile necesare; - Pregateste materialul didactic; - Coordoneaza activitatea; - Transmite noile cunostinte, etc.

Sarcina elevilor:

- familiarizarea elevilor cu notiunile:autocunoastere, imagine de sine,stima de sine,

- sa dovedeasca increderea in sine in diferite situatii - sa-si autoevalueze punctele tari si punctele slabe - sa cunoasca modaliatile de dezvoltare a stimei de sine - sa cunoasca modalitatile de autocunostere interne si externe - sa ierarhizeze valorile - sa constientizeze ca autocunoasterea reprezinta un factor esential in reusita

personal



Clasa:a-VIII-a



Titlul lecției Putere si relationare


Activitatea, prin conținutul de gen al activităților și sarcinilor promovează egalitatea de gen, vizează relațiile dintre femei și bărbați în familie și societate și valorifică potențialul de gen al metodelor folosite. Totdată, activitatea abordează aspecte care țin de violența de gen.


- Durata: 50 minute - Metode folosite: conversatia, explicatia, diagrama VENN, - Materiale didactice: tabla, jurnale, fișe de lucr - Descrieti activitatea:

Noțiunea de “relație abuzivă este des întâlnită. Marea majoritate a oamenilor

oferă cuvantului “abuziv” ca sinonim violența fizică, însă este bine de știut că

abuzul îmbracă mai multe forme: financiar, psihologic, emoțional și social.

O relație abuzivă din punct de vedere emoțional dăunează încrederii și stimei

de sine, și s-ar putea să nu conștientizezi abuzul. Spre deosebire de abuzul fizic

care cauzează durere fizică și în urma căruia rămân urme vizibile, semnele

abuzului emoțional nu sunt atât de evidente. Abuzul emoțional este la fel de

dăunător unei persoane precum abuzul fizic sau sexual.

Motivul pentru care abuzul emoțional este atât de dăunător este pentru că

afectează felul în care gândim despre noi înșine. Abuzul emoțional se

transpune în acțiuni, atitudini și cuvinte care au intenția de a ne înjosi și umili.

Este folosit ca și o formă de control, adesea lăsând victima să se simtă confuză,

înfricoșată și lipsită de putere.

Activitate de grup: Caracteristici ale relatiilor sanatoase/nesanatoase

Enumerati diferite tipuri de relatii pe care le aveti, sau care exista in jurul vostru (de exemplu: sot-sotie; parinte-copil; elev-profesor; prietenii; iubit-iubita; angajat-angajator, etc.). Scrieti pe tabla.

Elevii enumera caracteristici ale relatiilor sanatoase/nesanatoase si le noteaza la tabla. Dupa ce lista se inchide profesorul poate adauga altele (pe care elevii le-au omis -o lista de exemple sunt incluse la sfarsitul lectiei).

In grupuri, elevii sunt rugati sa creeze o diagram VENN pentru pozitionarea



caracteristicilor sanatoase si nesanatoase. Desenati doua cercuri suprapuse si scrieti fiecare carecteristica in cercul sanatos sau nesanatos. Unele caracteristici pot cadea in suprapunerea dintre cercuri (ele pot fi sanatoase, dar cand sunt duse la extreme devin nesanatoase). Dupa amplasare, fiecare grup prezinta si explica de ce au pus fiecare caracteristica.

Informez elevii ca Centrul Impotriva Violentei DOmestice defineste un abuz intr-o relatie afectiva ca “orice comportament abuziv care vizeaza modalitatea de a castiga sau de a mentine puterea si controlul asupra unui partener”. Intreb elevii ce cred despre definitie. Intreb elevii ce cred ca ar face intr-o relatie abuziva.

Aspecte analizate:

- In ce relatii cred ca o persoana are mai multa putere sau autoritate? In ce relatii este acest lucru sanatos sau bine?

- In ce relatii cred ca ambele personae ar trebui sa aiba putere egala? Asupra caror aspect puterea trebuie sa fie egal distribuita intr-o relatie?

- Dar intr-o relatie momentantica, cum ar fi prietenul/prietena, iubitul/iubita, sotul/sotia? Cine ar trebui sa aiba putere si asupra a ce? Ce competente ar trebui sa fie impartasite?

- Cum este un abuz legat sau diferit de a avea putere intr-o relatie?



Sarcina elevilor:

- Descrie caracteristicile relatiilor sanatoase, nesanatoase si abuzive; - Descrie rolul detinerii puterii intr-o relatie si modul in care acesta este legat

de diferite forme de abuz; - Descrie o activitate despre o relatie personala care prezinta caracteristicile

relatiei si modul in care puterea este impartita.



Clasa:a-III-a



Titlul lecției Raporturile noastre cu ceilalți oameni.Grupul de prieteni




- Durata: 20 minute - Metode folosite: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, brainstorming, ciorchinele

simplu, jocul didactic, aprecierea verbală şi scrisă - Materiale didactice:postere, fişe de lucru, markere, ghem de ață

Descrierea activității: Activitate de grup: Caracteristicile prieteniei Copiii sunt împărțiți în cinci grupuri și primesc sarcinile pergătite în prealabil de învățător.

- Grupul I- să enumere 3criterii după care își aleg prietenii - Grupul II-să enumere 3 reguli de comportare în cadrul grupului - Grupul III- să scrie 2-3 proverbe despre prietenie - Grupul IV- să scrie o listă cu lucrurile pe care ar trebui să le știe despre prietenii

lor - Grupul V- să alcătuiască un cvintet pornind de la cuvântul prietenie.

După terminarea sarcinii, grupurile afișază posterele pentru a fi analizate. Câte un reprezentat al fiecărui grup (stabilit în prealabil) va prezenta posterul.



Sarcina elevilor:

- să definească noţiunea de grup şi de prieten; - să îşi exprime opinia despre comportamentele manifestate de personajele din

textul dat; - să precizeze regulile de comportament în cadrul grupului de prieteni; - să identifice comportamentele pozitive specifice relaţiei de prietenie.



Clasa:a-IV-a



Titlul lecției Raporturile de colaborare si de competitie




- Durata: 20 minute - Metode folosite: conversaţia, explicaţia, problematizarea, instructajul verbal,

munca independentă, exerciţiul, palariile ganditoare, aprecierea verbală. - Materiale didactice: biletele, caiete, fişe individuale, palarii colorate, diplOme.


Fiecare elev primește o fișă cu textul „De atunci”și li se cere să citească primul fragment. Elevii sunt rugați să răspundă „Ce se va intampla cu prietenia celor doi copii daca ei vor fi rivali in competitie?”. Se continua citirea textului.

Sunt explicate cuvintele noi:

- competitie=concurs, intrecere; - preocupari=activitati; - colaborare=cooperare, munca in comun; - adversar=concurent.

Elevilor sa compare predictia facuta anterior cu ceea ce se intampla in text și li se adresează mai multe întrebări:

- Ce fel de relatii existau intre Mihai si Emil? - Cum colaborau ei? - Ce s-a intamplat dupa inscrierea lor in competitie? - De ce i-a intors Mihai spatele lui Emil?


Sarcina elevilor:

- să identifice relaţiile ce se stabilesc între membrii grupului;



- să descopere atitudini si comportamente ce se stabilesc între persoane; - sa reflecteze aupra unei situatii date; - să formuleze predictii in urma lecturarii unui text; - să manifeste interes pe tot parcursul lecţiei, în cadrul diferitelor forme de

organizare.



Clasa:a-IV-a



Titlul lecției Reactii in fata violentei


Activitatea, prin conținutul de gen al activităților și sarcinilor promovează egalitatea de gen, vizează relațiile dintre femei și bărbați în familie și societate și valorifică potențialul de gen al metodelor folosite. De asemenea, activitatea abordează, prin specificul său aspecte care țin de violența de gen.


- Durata: 50 minute - Metode folosite: Brainstorming; Ciorchinele; Gândiţi! Lucraţi în perechi! Comunicaţi! - Materiale didactice: fişe de lucru; creioane colorate; carioca; flipchart; postituri;

Descrierea activității: Studiu de caz

Se prezintă elevilor studiul de caz: “In recreaţia mare o parte dintre băieţi joacă fotbal. Alex pasează mingea şi îl loveşte din greşeală pe Mihai. Acesta, nervos, se întoarce şi dă cu pumnul în Alex, trântindu-l la pământ. În urma acestei altercații, sunt notate 4 tipuri de reacții: (a) Ioana incepe să plângă; (b) Vlad întoarce spatele şi pleacă pentru a nu asista la bătaie; (c) George şi Cătălin fac pariu care va ieşi învingător; (d) Valentin încearcă să-i despartă, iar Veronica aleargă s-o anunţe pe doamna învăţătoare.”

Se stabilesc personajele care sunt în conflict (Mihai-agresorul, Alex-victima) şi reacţiile pe care le au copiii care asistă la scena de violenţă: (a) frică; (b) nepăsare, (c) instigare; (d) implicare.

Apelând la metoda “Gândiţi! Lucraţi în perechi! Comunicaţi!” grupele vor decide care este cea mai potrivită reacţie în faţa violenţei și vor formula răspunsuri posibile pentru reacţiile pe care le-au avut copiii în faţa violenţei completând fiecare grupă câte o fişă:

- Grupa 1- Reacţii în faţa violenţei: frica (Anexa 1) - Grupa 2- Reacţii în faţa violenţei: nepăsarea (Anexa 2) - Grupa 3- Reacţii în faţa violenţei: instigarea (Anexa 3) - Grupa 4- Reactii în faţa violenţei: implicarea (Anexa 4)

Se va face un exerciţiu de autocunoaştere: fiecare elev va primi un chestionar cu patru întrebări şi patru variante de răspuns. (Anexa 5). Ei vor încercui răspunsul care li se potriveşte. Pe coala de flipchart este prezentată interpretarea chestionarului. Elevii se vor regăsi fiecare intr-una din cele patru ipostaze.

Fiecare grupă va stabili o “parolă” pe care să o folosească ori de câte ori intervine o situaţie tensionată între colegi. Unul dintre ei va nota de câte ori este folosită într-o zi, apoi într-o săptămână.



Fişele vor fi afişate, apoi se va face un tur al galeriei, prin care grupele vor aduce completări, vor face corecţii sau vor adresa întrebări membrilor din celelalte grupe.


- asigura conditiile necesare; explica alegerea temei; organizeaza grupele; intervine daca este cazul; evalueaza activitatea fiecarei grupe

Sarcina elevilor:

- să explice semnificaţia cuvântului “violenţă”; - să investigheze care este reacţia în faţa violenţei în studiul de caz; - să compună enunţuri referitoare la posibilele reacţii ale personajelor din desen; - să colaboreze în echipă;



Clasa:a-VII-a



Titlul lecției Relatiile interpersonale si rolul lor in formarea personalitatii




Durata: 50 minute

Metode folosite: conversatia, explicatia, exemplul, problematizarea, expunerea, joc didactic- metoda cearsafului.

Materiale didactice: prezentare in PowerPoint, fise de lucru.


Voi citi elevilor un fragment.

Voi solicita apoi elevii sa-mi spuna despre ce cred ei ca e vorba in acest text.

2.Anuntarea temei si obiectivelor;

3.Dirijarea invatarii:

Lectură fragment din "Micul print" al lui Antoine de Saint-Exupery "Omul nu poate trai singur, izolat, rupt de ceilalti oameni. Dimpotriva, el se raporteaza permanent la altii, actioneaza impreuna cu ei, stabileste relatii cu cei din jur. Aceste relatii sunt foarte multiple, variate si actioneaza in planuri diferite. Ele se intind de la relatia de simpatie dintre doua persoane, pana la cea de rudenie sau de vecinatate”. Pe baza textului citit cu ajutorul elevilor, “relatiile interpersonale” sun definite ca legaturi psihologice, constiente si directe intre oameni.

Copiii sunt rugati sa dea exemple de relatii interpresonale. Elevilor li se propune elevilor un joc ce se bazeaza pe metoda cearsafului (ANEXA 1). Elevii sunt impartiti in 3 echipe. Fiecare echipa va raspunde la un set de intrebari. Echipa care va acumule cale mai multe raspunsuri corecte va fi castigatoare.

Pe baza raspunsurilor elevilor se va intocmi schema de clasificare a tipurilor de relatii interpersonale:

Sarcina cadrului didactic: asigura conditiile necesare; explica alegerea temei;



organizeaza grupele; intervine daca este cazul; evalueaza activitatea fiecarei grupe.

Sarcina elevilor:

- sa defineasca conceptele prezentate; - sa dea exemple de relatii interpersonale - sa spuna care sunt tipurile de relatii interpersonaledupa criteriile prezentate; - sa enumere barierele care intervin in cadrul comunicarii interpersonale; - sa spuna care este rolul relatiilor interpersonale in formarea personalitatii.



Clasa:a-IV-a



Titlul lecției Respect – Lipsă de respect




- Durata: 20 minute - Metode folosite: conversaţia, exerciţiul, explicaţia, ciorchinele, R.A.I. - Materiale didactice: fişe, creioane, video-proiector, planşe cu floare şi ciorchine.


Elevilor li se citește poezia „Salutul” de Aurora Luchian.

- Ce face fetiţa din poezie?(salută) - Când salută ea? (dimineaţa, la prânz şi seara.) - Cum este ea în acest caz? (o fetiţă respectuoasă.)

Elevii vor spune ce cred ei că înseamnă cuvântul „respect”, apoi li se dă explicaţia din DEX. Elevilor li se citește un fragment pe care aceştia îl vor avea în faţă, din manual. Se explică eventualele cuvinte necunoscute. Elevii desprind învăţămintele din text.(Copiii trebuie să ajute bătrânii, să-i menajeze, să-i respecte.)

Pe baza citatelor/proverbelor şi a discuţiilor, elevii identifică persoanele faţă de care trebuie să se comporte cu respect: părinţii, dascălii, prietenii, vecinii, persoanele vârstnice etc. Ei înţeleg că trebuie respectate simbolurile naţionale, precum şi munca. Elevii completează floarea cu petalele pe care sunt scrise aceste persoane şi simboluri.

Se citește din manual definiția termenului de „respect” și ce înseamnă „lipsa de

respect” din punct de vedere civic.

Organizați pe grupe, elevii rezolvă sarcinile propuse, completează proverbele, unesc ce se potrivește și bifează varianta corectă. Liderul fiecărei echipe va prezenta unul din exerciții. Se subliniază faptul că respectul se câştigă, datorită unui anumit comportament. Modalităţile prin care se poate manifesta respectul sunt notate sub forma unui ciorchine.




Sarcina elevilor:

- să explice înţelesul cuvântului „respect” ; - să răspundă corect la întrebările legate de textul prezentat; - să identifice persoanele şi simbolurile faţă de care trebuie să manifeste respect; - să identifice formele de manifestare a respectului faţă de celelalte persoane şi faţă

de ei înşişi; - să formuleze întrebări şi răspunsuri corecte, legate de conţinutul lecţiei.

Clasa:a-IV-a



Titlul lecției Respectam, nu respectam…




- Durata: 50 minute - Metode folosite: conversaţia, explicaţia, joc didactic, jurnalul dublu, citirea în lanţ,

exerciţiul. - Materiale didactice: tablă, cretă, videoproiector, brăduţi, Brăduţul Respectului, minge,

fişe de lucru, fişă cu emoticoane, rebus.


- Elevii privesc un material video unde sunt prezentate câteva imagini cu situaţii faţă de care noi trebuie să ne arătăm respectul. Exemple: respectul pentru persoanele vârstnice, pentru persoanele cu dizabilităţi, pentru grupul de prieteni, pentru părinţi, pentru însemne, pentru natură etc.

- Fiecare elev are pe bancă câte un brăduţ pe care îl lipesc în caiet şi îl completează cu exemplele date. Elevii au ca sarcină să completeze, în pereche, brăduţul cu încă un exemplu.

- La tablă se afişează,, Braduţul Respectului”. Pe catedră sunt câteva steluţe pe care sunt scrise aceste situaţii şi elevii vin şi le lipesc pe brăduţ, în funcţie de răspunsul dat. La final, bradul va fi plin de steluţe respectuoase.

- În continuare, elevii citesc, în lanţ, rubrica Reţinem din manual, apoi transcrie în caiet primul alineat. Se găsesc sinonime pentru cuvântul respect: stimă, consideraţie, preţuire şi se alcătuiesc propoziţii.



- Elevii sunt rugaţi să spună care este forma opusă a respectului. După ce aflăm că lipsă de respect este opusul cuvântul respect aceştia văd pe videoproiector o imagine şi lucrează în echipă următorul exerciţiu: Identificaţi lipsa de respect sugerată de ilustraţie. Propuneţi minim două măsuri pentru redobândirea respectului. Fiecare echipă îşi alege un reprezentant care va citi rezolvarea. Raspunsurile corecte sunt aplaudate.


- Sarcina elevilor: - să completeze brăduţul cu cel puţin patru situaţii faţă de care trebuie să ne

arătăm respectul; - să alcătuiască propoziţii cu sinonimele cuvântului respect; - să identifice lipsa de respect sugerată de ilustraţie; - să propună minim două măsuri pentru redobândirea respectului; - să descrie o situaţie ce ilustrează respectul-lipsa de respect; - să rezolve corect fişa de lucru; - să-şi prezinte starea emoţională după desfăşurarea activităţii.

Clasa: a-VI-a



Titlul lecției Rolul meu in grup




- Durata: 50 minute - Metode folosite: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, Evocarea-

Realizarea sensului-Reflecţia, metoda Ciorchinele, joc didactic, discuţia dirijată, metoda Cadranele;

- Materiale didactice: fişe de lucru; bilete, fişe de evaluare, pixuri, etc.;


Introducere:

- Se iniţiază o scurtă conversaţie referitoare la cunoştinţele acumulate în orele anterioare, legate de relaţiile care trebuie să existe între colegi, între elevi şi profesori, între oameni în cadrul grupurilor etc. Omul este o fiinţă care nu poate



trăi izolat. De-a lungul vieţii, el face parte din diferite grupuri cum ar fi: familia, grupul de joacă, grupul şcolar, grupul religios etc.

- Grupul este format din mai multe persoane care se reunesc deoarece au interese comune. Ce fel de relaţii pot exista între oameni? (colaborare, întrajutorare, respect, încredere, toleranţă, etc.). Fiecare copil sau adult face parte în acelaşi timp din mai multe grupuri sociale.

- Grupurile se conduc după anumite reguli: are un conducător şi urmăreşte scopuri precise. Membri lui au drepturi şi îndatoriri. Fiecare membru trebuie să respecte regulile dinainte stabilite. Grupurile pot primi sau respinge noi membri.

Explicarea unor noţiuni.

- Grup social – doi sau mai mulţi oameni care acţionează (învaţă, lucrează, se distrează etc.) împreună, având un scop comun. Membrii grupului respectă anumite reguli (de comportare).

- Relaţii în grup – legături - Solidaritate – sentiment care îi face pe oameni să se ajute între ei. - Toleranţă – acceptarea părerilor şi comportamentelor diferite de ale tale.

Lucru pe grupe: “Adevărat sau Fals”

Se formează două grupe de elevi: fiecare grupă primeşte un nume potrivit cu titlul lecţiei:

- grupa 1 – Grupul şcolar - grupa 2 – Grupul de prieteni

Propun elevilor jocul didactic “Adevărat sau fals”. Se expune pe panou, în faţa clasei o planşă cu enunţuri. Li se solicită elevilor să scrie în dreptul fiecărui enunţ: A în dreptul celor adevărate și F în dreptul celor false:

a) Omul este o fiinţă ce poate trăi izolat. b) Orice copil are dreptul la o familie. c) c ) Relaţiile din cadrul grupului de joacă se bazează pe ajutor reciproc, respect şi

colaborare. d) Orice persoană care face parte dintr-un grup are atât drepturi cât şi îndatoriri.

Un reprezentant al grupului va veni la panou şi va rezolva cerinţa didactică.

Se consolidează:

- Grupurile pot fi formate din persoane de aceeaşi vârstă sau de vârste diferite şi de orice sex.

- Hotărârile luate în familie, în grupul şcolar şi în alte grupuri conduse de persoane responsabile, trebuie respectate, de respectarea lor depinde buna desfăşurare a



activităţii în aceste grupuri. - Normele de comportare indică ce este voie şi ce nu, ce se cuvine să facem într-un

grup, în societate etc.. - Regulile după care se pot conduce grupurile pot fi scrise într-un document

(regulamentul de ordine interioară, regulamentul clasei) sau nescrise, transmise prin tradiţie.

- Relaţiile dintre oameni trebuie să se bazeze pe comunicare, respect, înţelegere, toleranţă, bunătate, cooperare şi întrajutorare.


Sarcina elevilor:

- să identifice grupurile din care fac parte; - să enumere regulile pe care trebuie să le respecte pe parcursul orei; - să identifice drepturi şi îndatoriri ale elevului precum şi legătura dintre acestea; - să completeze enunţurile conform cerinţei didactice; - să rezolve sarcinile fişelor de muncă independent pe grupe de nivel: nivel superior

şi nivel bazal; - să-şi asume propriile opinii susţinându-le cu argumente. - să se implice activ în activităţile desfăşurate;

Clasa:a-VII-a



Titlul lecției Romani cu care ne mandrim


Activitatea, prin conținutul de gen al activităților și sarcinilor promovează egalitatea de gen, vizează relațiile dintre femei și bărbați în familie și societate și valorifică potențialul de gen al metodelor folosite. Tot-odată, tematica lecție permite valorificare a alte două teme cu potențial de gen:

- Imaginea actuală a femeilor și bărbaților în literatură, mass-media și în societate

- Femei: oameni de știință, scriitori, artiști, personalități publice




- Durata: 50 minute - Metode folosite: conversaţia euristică şi de verificare, explicaţia, munca

independentă, exerciţiul, demonstraţia, observarea, descoperirea, povestirea orală - Materiale didactice: fişe de lucru, manual, citate, fişe cu portrete, dicţionar


Fiecare elev are ca sarcină să pregătească un afiș cu o personalitate momentânească. Dată fiind perspectiva de gen a activității, elevii vor fi rugați să pregătească afișe cu femei celebre. Pentru a evita suprapunerile și redundanțele precum și pentru o varietatecât mai mare, profesorul va stabili câteva criterii:

- Unicitatea prezentărilor pentru evitarea suprapunerilor; - Trebuie acoperite o varietate cât mai mare de domenii (știință, artă, literature,

educație, medicină, matemtică, IT, istorie etc)

Copiii vor fi incurajați să identifice personalități mai puțin comune sau cunoscute pentru că, întodeanuna când se vorbește de eroism se menționează Ecaterina Teodoriu, întodeauna când este vorba de un savant se vorbește de Ana Aslan)

Copiii îți vor face proiectele și pe parcursul orelor, în baza planificaării, vor face prezentarea personalității alese.

Sarcina elevilor:

- să identifice modele de viaţă şi de carieră; - să înţeleagă influenţa modelelor de carieră în conturarea valorilor personale; - să dea exemple de surse de informare cu privire la oferta educaţională; - să realizeze o descriere a ofertelor educaţionale pe baza informaţiilor obţinute prin

explorare


Clasa:a-VII-a



Titlul lecției Sa ne cunoastem mai bine




Activitatea, prin conținutul de gen al activităților și sarcinilor promovează egalitatea de gen, vizează relațiile dintre femei și bărbați în familie și societate și valorifică potențialul de gen al metodelor folosite. Cunoașterea de sine este o parte importantă în procesul promovării educației de gen.


- Durata: 50 minute - Metode si procedee: dezbaterea, lucrul pe grupe, explicatia, conversatia. - Materiale didactice: cartonase, carti de vizita, texte didactice, cartonase-blazon, liste

de stereotipuri de gen, minge.


Colectivul de elevi este împărțit în grupuri de 3 persone. Fiecare grup primește o listă cu stereotipuri de gen.

- Pasul 1. Membrii triadelor sunt invitati sa discute stereotipurile de gen de pe listă si cum se exprima ele în comportamente si actiuni personale.

- Pasul 2: Dupa ce fiecare triada a terminat de discutat, se reunesc toti elevii si li se adreseaza urmatoarele intrebari: 1. Care din sterotipurile listate crezi că îți poate fi atribuit? Care crezi că nu? 2. Ce crezi despre asta?

Copiii înțeleg cât de incomplete este să îți reprezinți o persoană dor pe baza stereotipurilor. În continuare ei răspund la mai multe întrebări despre sine:

3. Ce atribute ale tale dorești să le cunoască și ceillați? 4. Ce te face pe tine special ca persoană? 5. Ce a însemnat pentru tine sa vezi ca altii au aceleasi atribute sau ca altii au

atribute diferite de cele pe care tu le-ai scris? 6. Ce ati aflat din acest exercitiu?


Sarcina elevilor:

- Sa constientizeze terotipuri de gen. - Sa identifice factorii care csontribuie la formarea imaginii de sine. - Sa constientizeze stereotipuri de gen. - Sa-si cultive stima de sine/respectul de sine.



Clasa:a-IV-a



Titlul lecției Sentimentele si emotiile mele




- Durata: 20 minute - Metode folosite: conversaţia, joc de energizare, munca pe echipe, munca

independentă, „Ciorchinele”, - Materiale didactice: fişe, hărtie, coli albe, culori, coli flip-chart.


Joc: „Ciorchinele” (mind-mappig). Se stabilesc cuvintele cheie ale lecţiei: „sentiment” şi „emoţie”. Se scrie în mijloc pe foi cuvântul „sentiment” şi pe săgeţile trasate spre margine se scriu fiinţe pentru care nutrim anumite sentimente (vezi întrebările de mai jos). Învățătăroul va conduce discuția în timp ce elevii compltează ciorchinele, răspunzând la întrebări:

- 1. Ce sentimente aveţi faţă de oameni, animale şi plante? - 2. Ce sentimente încercaţi faţă de părinţi, fraţi şi surori? - 3. Dar faţă de prieteni sau colegi? - 4. Ce simţiţi faţă de doamna învăţătoare?


Sarcina elevilor:

- să-şi poată exprima sentimente diferite faţă de persoane diferite; - să motiveze sentimentele trăite în diferite momente faţă de anumite fiinţe; - să capete abilitatea de a rezolva diferite jocuri în timpul orelor de curs; - să exprime oral opinii personale şi să le motiveze; - să asculte şi să respecte opiniile celorlalţi



Clasa:a-IV-a



Titlul lecției Sentimentele si emotiile




- Durata: 10 minute - Metode folosite: conversaţia, joc de energizare, munca pe echipe, munca

independentă, „Ciorchinele”, - Materiale didactice: fişe, hărtie, coli albe, culori, coli flip-chart.


Joc: „Roata emoţiilor”: Pe un disc împărţit în 8 părţi egale se vor scrie mai multe sentimente propuse de elevi. În mijlocul discului se va roti un ac şi se va analiza situaţia dată.


Sarcina elevilor:

- - să-şi poată exprima sentimente diferite faţă de persoane diferite; - - să motiveze sentimentele trăite în diferite momente faţă de anumite fiinte; - -să capete abilitatea de a rezolva diferite jocuri în timpul orelor de curs; - -să exprime oral opinii personale şi să le motiveze; - să asculte şi să respecte opiniile celorlalţi.



Clasa:a-III-a


Disciplina Cultura Civică

Titlul lecției Sinceritate și minciună




- Durata: 10 minute - Metode folosite: conversaţia, observaţia, exerciţiul , explicaţia, expunerea, munca

independentă, jocul didactic ; - Materiale didactice: planşe demonstrative, manual, cartoane colorate, ecusoane,

fişe de evaluare.

Descrierea activității. Joc: Omul de zăpadă.

- Copii așează în jurul Omului de zăpadă fulgi. Pe acești fulgi vor fi scrise minciuni pe care le-au spus elevii acasă, la școală, etc.(vor promite ca acestea nu se vor mai repeta).

- Aspecte analizate: Ce îi împiedică pe oameni să spună adevărul? (teama de a-i respinge în urma aflării adevărului, faptul ca ar fi pus intr-o situație mai puțin favorabilă, frica de a-și asuma fapta făcută).

Sarcina cadrului didactic: asigura conditiile necesare; explica alegerea temei; organizeaza

Sarcina elevilor:

- Să-şi exprime un punct de vedere personal cu privire la comportamentele identificate;

- Să dea exemple din viaţa personală cu privire la tema propusă spre discuţie; - Să rezolve corect munca independentă dată;



Clasa:a-V-a



Titlul lecției Problemele familiei


Activitatea, prin conținutul de gen al activităților și sarcinilor promovează egalitatea de gen, vizează relațiile dintre femei și bărbați în familie și societate și valorifică potențialul de gen al metodelor folosite. În plus, elevii sunt uși în situația de a aborda aspecte care țin de viața lor de zi cu zi și fac apel la experiența personală


- Durata: 30 minute - Metode folosite: discuţia colectivă, studiu de caz, elemente de problematizare, - Materiale didactice: foi albe, bilete cu situaţii problemă


Discuţie colectivă: Care sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă majoritatea familiilor în ziua de azi? Cu ajutorul întrebărilor vor scoate în evidenţă:

- lipsa locurilor de muncă pentru părinţi - dificultăţi financiare - abandon şcolar - divorţuri

Lucru pe grupe: Fiecare echipă va alege o situaţie de viaţă prezentată anterior; trebuie să analizeze situaţia să discute în cadrul grupului şi să găsească soluţii viabile şi argumente.

Aspecte analizate:

- Câte soluţii aţi găsit? - Care ar fi mai eficientă? - Sunt situaţii la care aţi găsit doar o soluţie de rezolvare?


Sarcina elevilor:

- -să dea exemple de alternative ale unei probleme; - -să-şi însuşească termenii „problemă”, „soluţie”; - -să demonstreze prin exemple că pentru multe probleme există mai mult de o soluţie; - -să evalueze avantajul colaborării în rezolvarea problemelor; - -să participe la pozitivarea climatului socio-afectiv al clasei.



Clasa:a-VI-a



Titlul lecției Soluționarea conflictelor




- Durata: 50 minute - Metode folosite: explicaţia, problematizarea, asalt de idei, conversația, joc

distractiv, situație - problemă, discuția, exercițiul,,Vecinii”, „Scaunele”, joc de rol - Materiale didactice: Tabla, foi, desene, fișe, scaune.


- Activitatea “Scaunele”(observa/citeste/indeplineste); - Fisa-legatura cu fisa si activitatea: ce este comun intre actiunea copiilor si

actiunea reprezentata pe fisa? - Anuntarea temei si obiectivelor. - Activitatea “Vecinii” (lucru pe echipe)-sarcina este de a solution conflictele

vecinilor si de a-l prezenta sub forma de joc de rol. - Reunirea grupurilor, discutii: solutii/avantaje/dezavantaje. - Reflectia

Sarcina cadrului didactic: asigura conditiile necesare; explica alegerea temei; organizeaza grupele; intervine daca este cazul; evalueaza activitatea fiecarei grupe. sa dezvolte elevilor abilitati empatice

Sarcina elevilor: să identifice căile de soluționare a conflictelor într-un proces de cooperare; să analizeze situații conflictuale.



Clasa: a-VI-a


Disciplina Comunicare si abilitati sociale

Titlul lecției Spiritul de solidaritate, suport al increderii in mine!




- Durata: 50 minute - Metode folosite: argumentația, jocul de rol, discuția, conversația, exemplul - Materiale didactice: fişe de lucru, tabla, cretă


A. Elevii sunt rugați să scrie pe postit - orice reprezintă pentru ei cuvântul solidaritate, rezultatele fiind lipite pe tablă, iar cu ajutorul lor găsim o definiție.

Posibilă definiție a solidarității:atitudine de adeziune la alții, la grupul din care facem parte, prin identificare cu aspirațiile, nevoile grupului.Solidaritatea, atracția față de un grup, dezvoltă rezistență față de influențele distructive interioare sau exterioare. Grupul permite realizarea unor scopuri individuale, activități ce se pot realiza doar aici, permițând satisfacerea unor nevoi. Scopurile pot fi: de tip prescriptiv (stabilite anterior de persoane ce nu aparțin grupului-clasă) și individuale (stabilite în interiorul clasei). Se impune, ca o formă de echilibrare a structurii organizatorice a clasei de elevi, armonizarea și integrarea reciprocă a celor două tipuri de finalități.

B. Elevii sunt îndrumați să evidențieze situațiile în care au fost solidari, să grupeze apoi situațiile pozitive de cele negative.

Ești solidar cu cineva pentru că e o victima a cuiva, a ceva și nu poți fi indiferent, mai ales că simți că așa trebuie, așa e frățește; nu te gândești la vreo răsplată, oricum răsplata va veni când și tu ai mare nevoie de solidaritatea cuiva. Mai este un fel de solidaritate, solidaritate din interes, doar pentru ca este șeful, liderul, pentru că are puterea, etc. și vrei să arăți că ești alături de el ( visând la o răsplată pe măsură).

C. Se cere elevilor să dea exemplu de momente când au avut parte de solidaritatea colegilor și în ce fel i-a ajutat.

Solidaritatea canalizată pozitiv duce la creșterea prestigiului de grup, creează grupului o mare forță de asimilare și integrare, dezvoltă relații de cooperare, comunicare, echilibru. Toate acestea duc la creșterea încrederii în sine, la puterea



de a percepe bucuria, dreptatea iubirea, succesul. Singurătatea duce la sentimentul de timiditate, slăbiciune, neîmplinire.

D. Elevilor li se propune următorul set de întrebări:

Ce ai face dacă un coleg are un necaz? Cum te-ai comporta dacă ai afla că un coleg fură? Cum te comporți dacă un coleg are un comportament agresiv?

Se înregistrează și analizează răspunsurile primite de la elevi și se poartă discuții.

E. Surse de stres școlar.

Se știe că stresul poate cauza izolare sau reacții exagerate. Identificarea surselor de stres școlar poate fi un punct de plecare în înțelegerea relațiilor dintre elevi.Se împarte clasa pe grupe de câte 4-5 elevi. Fiecare grupă realizează timp de 10 min. o listă cu surse de stres școlar pe care o prezintă apoi întregii clase. Urmează discuții cu întreaga clasă: pot fi diminuate, cum se pot adapta la condițiile de stres etc.

F. Joc de rol: Un elev propune colegilor să chiulească de la ore. El încearcă să-i convingă cu diferite argumente. Clasa răspunde provocărilor lansate.


Sarcina elevilor:

- să identifice dezavantaje ale manifestării comportamentului agresiv - să identifice nevoia grupului - să intervină responsabil atunci când apar situații critice



Clasa:a-VI-a



Titlul lecției Stima de sine




- Durata: 50 minute - Metode folosite: conversaţia euristică, exemplul, chestionarul. - Materiale didactice: chestionar, creioane, tabla.


- Distribuirea chestionarului “Steaua respectului de sine” si explicarea cerintelor. În uma completării chestionarului se va organiza o dezbatere în baza unui plan prestabilit:

1) Ce este respectul de sine şi stima de sine? Cum se formează? 2) Care pot fi consecinţele respectului de sine scăzut? 3) Cum influenţează stima de sine comportamentul persoanei? 4) Ce rol au părinţii, profesorii, colegii, prietenii în dezvoltarea stimei de sine?

- Sarcina cadrului didactic: asigura conditiile necesare; explica alegerea temei; organizeaza grupele; intervine daca este cazul; evalueaza activitatea fiecarei grupe.dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine.

- Sarcina elevilor: - să exerseze prezentarea caracteristicilor pozitive despre sine. - să definească conceptul formarea imaginii de sine şi stima de sine; - să-şi formeze o atitudine pozitivă faţă de sine ca o persoană unică şi valoroasă.



Clasa:a-V-a



Titlul lecției Sunt unic! Unicitatea persoanei.




- Durata: 20 minute - Metode folosite: discuţia colectivă, problematizarea, jocul, exerciţii de relaxare,

completarea fişei de lucru. - Materiale didactice: fişă de lucru, foai albe, culori


Joc: „Cât de bine ne cunoaştem?

- Fiecare elev scrie pe un bileţel calitatea reprezentativă a unui coleg, culoarea ochilor şi activitatea preferată a acestuia. Bileţelele se amestecă într-un coşuleţ de unde fiecare elev va extrage unul. Vor citi cu voce tare ce scrie pe bilet şi vor preciza numele colegului prezentat.

- Discuţie colectivă:

o Pe toate bileţelele s-au scris aceleaşi caracteristici? o Se potriveşte fiecăruia dintre voi oricare dintre bilete?

Tema: diferenţele care există între oameni. Cum sunt oamenii dacă ne gândim la calităţile lor fizice?

- Concluzie: diferă din punct de vedere al calităţilor fizice (ce alte diferenţe mai există între oameni?; Completează la prima cerinţă pe fişa de lucru; Cum sunt oamenii dacă ne gândim la statutul social?)

- Concluzie: diferă din punct de vedere social. Li se cere să exemplifice.

Problematizarea: activitate frontală

- Ce ne face să fim diferiţi? - Aceste calităţi care ne diferenţiază de alţi oameni pot fi uneori şi asemănări.

Justificaţi prin exemple.




Sarcina elevilor:

- să demonstreze pe baza exemplelor că oamenii au caracteristici diferite; - să ofere exemple de asemănări şi deosebiri între oameni; - să identifice şi să descrie caracteristici personale esenţiale; - să explice modul în care oamenii sunt unici.



Clasa:a-V-a



Titlul lecției Tipuri diferite de familii.




- Durata: 50 minute - Metode folosite: discuţia colectivă, elemente de problematizare, studiu de caz,

completarea fişei, observarea sistematică, analiza răspunsurilor, autoevaluarea, compunerea.

- Materiale didactice: fişă de lucru, foaie albă, culori, carioci.


Exercițiu. Prezentarea familiei mele.

Câţiva elevi prezintă componenţa familiei proprii ajutându-se de exerciţiul completat. Discuţie colectivă:

- Când spui familie, la cine te gândeşti? - Pe ce se bazează întemeierea unei familii? - Care sunt sentimentele dintre membrii unei familii? - Care este rolul părinţilor într-o familie? - Care este rolul şi importanţa copiilor într-o familie? - Cum se împart sarcinile într-o familie?

Discuţie colectivă – analiză de caz

Pornind de la ultima întrebare, elevii vor concluziona că sarcinile sunt diferite în funcţie de structura familiei: unii copii sunt mai persecutaţi, alţii au sarcini conform vârstei, iar alţii sunt prea alintaţi neavând nici o sarcină.

Aspecte discutate:

- În care familii copiii au de îndeplinit aproape toate sarcinile? - În ce tip de familii copiilor nu li se cere să îndeplinească nici o sarcină?

Aspecte reținute în urma discuției:

- Familii standard: soţ, soţie, copii; - Familii în care unul dintre soţi a decedat iar celălalt s-a recăsătorit; copiii pot avea



fraţi vitregi; - Familii în care soţii divorţează, copiii fiind luaţi în grija unuia dintre ei sau unul

mamei, celălalt tatăţui (precizează obligaţiile părinţilor, în astfel de cazuri ); în majoritatea cazurilor se recăsătoresc și apar fraţii vitregi.

- Familii foarte sărace care îşi dau copiii spre adopţie sau în instituţii specializate.

Studiu de caz

„Ioana este elevă în clasa a IV –a. De când era la grădiniţă, tatăl ei a plecat în străinătate pentru a-şi putea cumpăra o casă. Acolo a cunoscut o altă femeie. Şi-a refăcut viaţa după ce a discutat cu mama Ioanei. Aceasta, rămânând fără nici un sprijin financiar a hotărât să plece şi ea în străinătate, dar înainte de aceasta a dat-o pe Ioana în plasament unei familii iubitoare. Mai târziu, această familie a vrut să o adopte iar mama Ioanei şi-a dat consimţământul.

De câteva luni tatăl Ioanei a adivorţat de a doua soţie, s-a împăcat cu mama Ioanei, care între timp a aflat că nu va mai putea avea alţi copii. Au venit în ţară şi vor să-şi recupereze fetiţa. Au realizat că toţi banii agonisiţi şi toată bogăţia nu reuşesc să umple cel mai mare gol din sufletul lor.

Familia adoptivă nu vrea să cedeze, iar legea lasă totul la alegerea Ioanei.

Aspecte analizate:

- Explică ce sunt copiii instituţionalizaţi sau adoptaţi. - Elevii se împart pe echipe şi analizează cazul; - Se aleg avocaţi ai mamei, ai tatălui şi ai părinţilor adoptivi; - Aduc cât mai multe argumente în favoarea lor; - Dau un verdict; - Personajul Ioanei nu va fi jucat pentru că nu ar fi obiectiv.

Discuţie colectivă:

- Dacă aţi fi în locul Ioanei, ce aţi alege? - Ce merită părinţii Ioanei acum?


Sarcina elevilor:

- să recunoască structura şi funcţiile familiei; - -să prezinte climatul afectiv dintr-o familie unită; - -să explice ce este o familie monoparentală şi ce sunt copiii instituţionalizaţi;



- să găsească soluţii în realizarea unei situaţii problematice din viaţa reală.



Clasa:a-IV-a



Titlul lecției Toleranta




- Durata: 50 minute - Metode folosite: conversatia, observarea dirijata, dezbaterea, brainstorming,

explicatia, “KWL Chart” (Know. Want. Learn), demonstratia, exercitiul organizatoric, organizatorul grafic, expunerea, dialog dirijat, problematizarea; lucrul in echipa, activitate frontala, munca independenta

- Materiale didactice: fise, planse didactice, chestionarul, pliantul;


Elevii sunt impartiti in trei grupe, fiecare grup primind o foaie de lucru (flip-chart) împărțită în trei coloane: Ce ştiu? Ce vreau să ştiu? Ce am învăţat?

Sarcina:

- Elevii notează in prima rubrica tot ce ştiu despre toleranta și desemnează un reprezentant al grupei de elevi care va prezenta rezultatele. Informația prezentată este notată pe tablă în

- Elevilor li se cere să a 2-a rubric. Se poartă discuţii libere despre problemele prezentate şi eventualele nelămuriri.

- Elevilor li se cere să completeze şi ultima rubrică; Elevii primesc un chestionar pe care trebuie sa-l completeze pana data viitoare, pentru a deveni punct de plecare pentru sesiunea a II-a. Tema rămâne deschisă pentru noi abordări Se fac aprecieri privitoare la participarea individuala si pe grupe a elevilor la activitate


Sarcina elevilor:

- sa evalueze punctele tari si slabe, interesele, ambitiile personale; - sa demonstreze respect de sine si fata de ceilalti; - sa lucreze in echipa in mod constructiv; - sa analizeze si sa discute in grup imaginea propusa spre studiu;



- sa gaseasca si sa afiseze cuvinte –cheie pentru situatia reprezentata de ilustratie; - sa formuleze idei referitoare la probeleme supuse dezbaterii; - sa studieze pliantul despre toleranta; - sa defineasca toleranta;



Clasa:a-VIII-a



Titlul lecției Toleranta




- Durata: 50 minute - Metode folosite: conversaţia, studiul de caz, brainstorming, expunerea, explicatia,

dezbaterea. - Materiale didactice: pliant, chestionarul, fişe de lucru


Pliantul

- Fiecarui elev I se distribuie un pliant despre toleranță și li se solicită sa sa analizeze pliantul respectiv si sa incerce sa scrie pe o foaie de hartie cateva caracteristici ale atitudinii tolerante. Fiecare echipă ăși a desemna un reprezentant care va prezenta rezultatele grupului.

- Profesorul coordonează colectarea ideilor esentiale si subliniază că ca atitudinea toleranta implica acceptarea diferentelor individuale existente intre oameni.

Portretul

Elevilor li se cere sa realizeze pe scurt un portret al persoanei tolerante/intolerante. Elevilor li se explica faptul ca trebuie sa promoveze atitudinile si comportamentele tolerante in rolurile si responsabilitatile pe care si le asuma in scoala si in viitor la locul de munca, in familie si in societate.


Sarcina elevilor:

- Sa reactioneze pozitiv, dorind sa lucreze si sa fie apreciati; - Sa cunoasca ce informatii si competente vor fi evaluate la sfarsitul orei;

cadre didactice: constantin florentina...

Documents