atkinson - introducere in psihologie
DESCRIPTION
atkinson - introducere in psihologieTRANSCRIPT
-Sllc.r,r'l a cl a p t ct r e 675
*fi
ft
illisI
;
litatczr gi misLlra in carc clc pun la
ineclculc lirnitclc capaeitrrtii n()astrc tlirnagine a de sine. I)csigur. nivclul [a care
un evcnirlent devine slresaut dil-cra de laindivid la indir id. Cu altc cuvintetranrcnii cli{'era prin rtivclLrl la care ei
eralLreazd acelagi e\cninrent ca predic-trbil. controlabil 5i cn o pl'o\/ocare la
ailrcsa lirnitelol capacitlltilor' ;i ploprieiinras.ini ;i irr nrare nrirsulir ttrcnrai act:ste
cr aluiri sirnt celc carc irrtlLrcnlcaza per-
icptia nivelului dc strcs al e ve nirncntului1 L lzalus gi Folkuran. l 9E-1).
Controlabilitate
('Lr cit pare mr.ri incontlolrbil un
:r cn inrent. cLr atat el estc nrai plobalril sA
ric pcrceput ca strcsant 1r'. cupitolLrl 71.
Er e nirrrcntclc incontrolaltilc lnajL)rc
,;rclud lnotrrtea unci pc:rSoilr)c iubite.r-icrdcrca locului clc nruncir sau o boali
-i..rr ir. [:r'cninrente incontnrlabilc t.ninorc..int. de- crcrrtplu. r'clLrzul unui Pritlcn de
*-ti acccpla scuzelc pcnlnl o grc;calit sliu
:...t1ur'i111g.r dc ;r lLr:r rrrr r.rrttrtttit :ir ir,rt
r;irlIu cn biletele au lirsl toutc r andute.
--.r nrotiv ei idcnt pcnr.r-u carc cr.eni-.:-.,'ntclc inccntrolabilc sr.rnt stl'csante csl.e
.rposibilitatea dc u lc contr,.rla. dc a le:.ri sa aibir loc.
\)il e urll attt .-tl.s,:t'r ltl trrlttsi. se plt'C
-,: I)r-l'ccp!irr noil:,tl'ii asupra colrtrola-it,rlii rrrttri asertte r)e l e r e rtirtrurt e stc tot
-.,,: de inrpofiantii in craluarcu pc care o:Jiilr. pe cAt cste dc intpo|tanta con-:,ebilitatea efectir.ti a accstor cr.'eni-
.-'irte. Sii iuant in considcnrre ulnrirlorul-.,.JiLr. Subicctilol lc sunt allitatc firtogra--
J!)lor ale victinrclor unor rrrorti violcn-: GrLrpul experiurental i;i poatc irrchcia- ...:ritralea aprisaucl pc un butorr. Subicc-
1ii dc- control au privit acele'a;i lbtograliipc durala clc tirlp cleternrinati cle urupulexperirncntul. dar ci nu au dispus dc rrrr
buton prin clle sd poatd controlir tcrminerci.l cxpuncrii. Nivclul dc lctivlrcsau anxictatc in ambele -rrupuri a fost
rlirsurat prirr nispunsul galr anic al pie-
lii - R.C'l'(g,rtltrtttic skirt rt'.s1tort.st'- (iSR).
o scl:ldcrc a lczistentci clcctricc a piclii.larg lolosita ca irrclicatol al Lrrtci stinrull-rri
vcgetrtivc. (ilupul experir.nctttr.ti u plc-zclrlat rnLrlt rrrai putina anrictltlc in
rdsl,.trnsul la lolografii dccat a {uctrt-o
grLrpul rlc control. chiar dacir unrbclot'
-enrpuri lc-uLr fost cxpusL- fotclgrafiilcacecali peritracll-r dc tinrp (Geer si \laiscl.l9l? ).
Cour inrcrca cii pr.llenr controla cYcni-
nrerttclc llarc sit lre rcciucit strtt'clt clc
anxiL-tatc. chirrr dacii nu ercrcitutttruicioclali accl control. ,,\ccsl f'apt u lirst
clcrlonstnit intr'-trn stucliLt in carc tlouli
c.r'upLrri clc srrbiccti aLr ltrst e:iptrsc rrrttri
zgonrot prrtcrnic. c\trem de neplucul.
Subiectiltrr clintr'-un grup li s-a sl.rLrs cir
pot llicc sli incctcze zsonrotul aplrsirrd pc
un buton. dar li s-a cerut insistenl sar nu
lacir accst lucru clccat dacit ela absoiutneccsar. Subicctii din ce iilalt grLrp nu uu
avut nici Lur control asupra suneLului
cnris. Nici urrLrl clintlc sLrbrcctii cirrc
avcaLl ulr buton dr-- control nLr l-l apiisat
de lapt. astl'cl incat cxpuncrca la zgorlota tost ace cayi pcrttrLr anrbelc- gr.trpur i. C'Lr
toi.itc accstca. pe rl'onlanta irt rcztrlr alclrullcrioura u ciilcrrtelor proLrlcnrc a lirstscutniflcatil' niai rtiicir pentrLl grupLrl carc
nu a\ Llse sc colttrol. indicind cir acc;tiaerau nrult nrli tulbulafi de zgourot clccat
grupul carc il\ Llscse potcuiiul e ontltllul(Cilass ;i Srnr-lcr. l97l).
676 I ttt rorluce re irt ps i lrc lo gie
Predictibilitate
Capacitatea de a prezice aparifia unuieveniment stresant - chiar dacd individulnu il poate controla - reduce de obicei se-
veritatea stresului. Aga curn am discutatin capitolul 7, experimentele de laboratoraratd cd atAt oamenii cAt gi animalelepreferd evenirnente neplScute predictibileunora impredictibile . intr-un studiu,qoarecilor li s-a oferit posibilitatea sd
aleagd intre ur.r goc semnalat gi un qoc
nesemnalat. Dacd qoarecele apdsa o barh
la inceputul seriei de gocuri. fiecare goc
era precedat de un semnal de avertizare.Dacd goarecele nu reu$ea sI apese bara,
nici un semnal de aveftizare nu se emiteape parcursul seriei de testc. Tofi goarecii
au ?rrvd{at rapid sd apese bara, rnani-festind o preferint[ irnportantd pentrugocurile predictibile (Abbott, Schoen qi
Badia, 1984). Oarlenii aleg gi ei, ingeneral, gocurile predictibile in defa-voarea celor impredictibile. De aseme-
nea, ei prezintd o activare erno{ionalS
redusd gi raporleazd rnai pu{ind rrelinigtein agteptarea apariliei gocurilor predic-tibile, gi le percep pe acestea ca maipufin stresante decdt pe cele inrpredic-tibile de aceeagi intensitate (Katz gi
Wykes, 1985).
Cum explicdm aceste rezultate? Oposibilitate este cd sentnalul de aveftizareinaintea unui eveniment stresant permitepersoanei sau animalului sd inilieze urr
anumit proces pregdtitor care sd acli-oneze in sensul dirninuarii efectelor unuistimul nociv. Un animal ce primeqtesemnalul iminen!ei unui goc igi poate
rnodifica pozilia picioarelor astfel incAtsd reducd impactul gocului. Un bdrbatcare qtie cd ar urma sf, sufere un goc irr
cabinetLrl medical poate incerca sd-gi
distraga propria atentie pentru a reducedurerea. O ferneie care aude avertis-rnentele despre urr imincnt uragan poate
s6-gi bata fereastra in scAnduri pentru a
incerca sd prevind distrugerea casei sale.
O posibilitate este cd iu cazul unui goc
impredictibil nu poate exista nici operioadi de siguran{d; pe cAnd iu cazul
unui qoc predictibil, subiectul (om sau
animal) se poate relaxa intr-o auumitdrlrdsurd pAnd cAnd un sernnal il aver-I"izeazd cd un qoc este pe cale de a se
produce. Sd ne anrintini, din capitolul 7.
cd aceasta a fost numitd ipoteza
semnalului de siguranfd (Seligman ;iBinik, 19'71). Un exemplu din viala reald.
referitor la prezenfa unui sernnal de
siguranfd, este acela al gefului care are
intenfia sd-l critice pe un subordonat infala colegilor sdi, dar lipsegte din ora;pentru rnotive de afaceri. Absenta qefr,rlui
este u11 semnal pentru angajat cd se poate
relaxa in sigr,rrant6.
Un angajat al clrui gef nu p6rdsegte
niciodatd oraqul qi care il cliticS. im-prcdictibil. toata ziua. nr.r are. totu$i.ser.t'urale de siguran(a gi poate trdi un stres
cronic. Un cutremur de pSrnAnt este un
tip de eveniment natural pentru care nu
existd nici un semnal de siguran{d.Unele activitdti, cLlm ar fi lLrpta cu
focul sau medicina de urgent6, sunimarcate de irnpredictibilitate gi sunlconsiderate ca deosebit de stresante. Unadin problemele rnrjore cu carc sun:
confrunta{i pacienlii care suferd de cancergi sunt sub tratarrrent, este cd timp de
mulli ani nu pot fi siguri dacd s-au
virrdecat sau nu. irr fiecare zi ei lrebuie s:se confrunte cu incertitudinea unui viitc:dezastruos.
Stres Si adaptare 677
Un alt exemplu de impredictibilitatecronicd este cazul femeilor ai cdror so{i
au fost declarati disparu{i in rdzboiul dinVietnam. Negtiind dacd solii lor sunt viisau mor{i, a fost extrern de dificil pentru
ele sd-gi aline durerea gi s6-gi continue
viafa. Prin compara{ie cu sofiile ai cdror
soli au fost ucigi, sau cu cele ai cdror soli
erau prizonieri, sofiile cu soli declarafi
disparu{i irr urisiurre au prezentat cea rnai
precard stare de sdndtate fizicd qi emo-
tionalS (Hunter, 191 9).
Sfidarea propriilor limite
Unele situatii sunt in mare r.nf,surd
controlabile gi predictibile, dar sunt totugiresirn{ite ca stresante deoarece ne impingia lirnrta capacitatilor noastre gi reprc-
zinta o provocare la adresa irnaginii pe
care o aveln despre noi ingine. SaptdrnAna
erameneior finale este un bun exemplu.Cei mai rnulli studenli invafd mult maimult tirnp pe parcursul s[ptdmAnii:ramenului final decdt in restul anului.
-{ceastd extenuare fizica gi intelectualSeste resimtitd de r-rrrii ca stresant6. De3serrenea, r-rnii studenti considerd cd
:ramenele sunt un test pentru limitele cu-:oagterii gi ale capacitdlilor lor inte-.ectuale. Chiar gi printre studen{ii care
sunt capabili sd treacd cu bine examenele,
:osibilitatea ca ei sd nu treacd examenele
.ilportante le poate ridica intrebdri::irind modul in care igi privesc propria:-.mpetentd gi decizia de a urma o anulne::ofesie. Un studiu efectuat printre cade-
..: de la Acaderlia Militara West Point a
::.erat cd studenfii puternic motiva{i in
--narea unei cariere militare. dar cu
rezultate slabe la examene. se confruntaucu un risc crescut de dezvoltare a uneiboli, in particular mononucleoza (Kasl,Evans 9i Niederrnan, 1979).
Degi ne angajdrrr cu entuziasln gi
bucurie in unele sitr,ralii tensionate,
acestea pot fi totugi stresante. Cdsdtoria
este un bun exemplu; ea genereazd
multe, multe, noi ajust[ri. lndivizii sunt
adesea impingi la lirnitele rbbddrii 9i
infelegerii pe mdsuri ce se aconlodeazd
cu idiosincraziile noului parlener de viafd(de exemplu, obiceiul unuia dintre so{i de
a-$i lasa hainele aruncate peste tot).Atunci cdnd iritdri minore sau dezacor-
duri majore privind subiecte importante(de exemplu deciziile financiare) duc la
cefturi intre cei proaspdt cdsdtorili, ei iqi
pot pune sub sernnul intreb[rii faptul de a
se fi cdsdtorit cu persoana potrivitd.Cercetdtorii Holmes qi Rahe (1967) au
argllmentat cd orice schimbare in via{5
care solicita nurneroase reajustdri poate fiperceputd ca stresant[. incercAnd sd
mdsoare impactul schimbdrilor de via{d,
ei au elaborat Scala evenimentelor de
via{d, prezentatd in tabelul 15.1. Eveni-meutele de via{d sunt egalonate incep6nd
cu cele mai stresante (decesul unuiadintre soti), pAnd la cele mai putin
stresaute (incalcari minore ale legii).Pentru a ajunge la aceastd scal5, cei doicercetltori au examinat mii de interviurigi dosare rnedicale pentru a identificatipurile de evenimente pe care lumea le
considerd stresante. Deoarece casdtorias-a dovedit a fi un eveniment critic pentru
rnajoritatea oamenilor, ea a fost plasatd larnijlocul scalei gi i s-a atribuit in modarbitrar valoarea 50.
678 Introcluc e re fu p s ilrcl o g ie
Tabelul 15.1. Scala evenimentelor de via{i.ScaLa IloLnrcs-Rahe de evaluare a reajustdriisociale mdsoard stresul in termeni de
schimbdri dinviald (Holmes 9i Rahe. 1967).
Cercetdtorii au cerut apoi la aproximativ400 de bdrbali qi femei de diferite varste,
situa{ii rnateriale gi statusuri nlaritale sA
compare cdsdtoria cu o serie de eve-
nimente de via{d. Li s-au pus intrebdricum ar fi ,.Necesiti acest eveniment o
reajustare rnai mare sau mai rnicd dec6t
cdsdtoria?". Celor intrebati li s-a cerut
apoi sd atribuie o valoare optimd fiecdrui
eveniment pe baza evaludrii severitdtii
acestuia gi a timpului necesar pentru
ajustare. Aceste evaluari au fost folositepentru a construi scala din tabelui 15.1.
S-ar putea sd nu frti de acord cu
ordinea exactl a acestor evenimente.
Diferite studii au constatat o serie de
diferen{e culturale gi de vArstd (Masuda gi
Holmes. 1978: Ruch qi Holmes. 1971). in
plus, este important de observat cd unii
oameni nu considerd cd sclrirnbdri majore
sau situalii tensionate, culn ar fisaptdmAna examenelor. ar fi stresante. El
resinrt aceste situatii ca pro\ocatoare s:
sunt revigorati de ele. Vom discuta ce\;,
rnai tirziu despre caracteristicile indi-vizilor care afecteaza condiliile in car-
diferite situatii sunt vdzute ca stresori sa-
ca provocdri.
Conflicte interne
PAnd acum am analizal doar evenl-
mentele externe in care ceva sau ciner:din mediul inconjurdtor ne solici:ibundstarea. Stresr-rl poate fi, de asemene:generat de procese interne - conflic:-nerezolvate care pot fi congtiente s:-incongtiente. Conflictul are loc atur :cAnd o persoand trebuie sd aleagd in::.scopuri sau cdi de ac{iune incornpatib. -
EVENIMENTULDE VTATA
VALOA-REA
Decesul so{uluiDivor[ulScpararea conjugalePedeapsa cu inch.i soarea
Decesul unui membruapropiat de lamilie
Accident sau imboliivireCdsatoria
Concedierea
Rcconcilicrca con jugala
Pensionarea
Modificalca sanaralii unuimembru de lamilie
Sarci na
Prohleme sexuale
Mdrirea lamiliei cu un nou membru
Reajustarea activiLitii comcrcialeSuhimbdri in strrca financiaraDcccsul unui prictcn apropiat
Schimbarea ac{iviralii de muncdL
Scadenla unei ipoteciSchimbarea responsabilitili lor
pro lcsionllcFuga copilului de acasa
Probleme cu rudcle soliei sau
ale soluluiReal izare personala erccplionalISo{ia incepe sau renunll la serviciuinceper.a sau terminarea gcolii
Modilicarea condiliilor de viafdRevizuirea obiceiurilor personale
Probleme cu superiorulSchrmbarea domrci I iuluiSchimbarca qcolii
Schimbarea modului de petrecerea timpului liber
Schimbare in acrilitalilc biscriccSti
Schimbare in activitalile sociale
Schimbarea programuiui de somn
Schirnbarea programelor de nrasd
VacanIa
CrAciunu I
Violare minord a legii
r0073
65
63
63
53
50
47
45
45
444039
3939
38
37
36
30
29
29
29
28
26
26
25
24
ZJ
20
20
19
19
18
16
15
13
t211
Slres 5l adaptare 679
sau exclusiv mutuale. Multe dintre lu-crurile pe care gi le doresc oamenii se
dovedesc a fi incompatibile. Dorifi sa
jucali in echipa de volei a colegiului, dar
nu pute{i 9i sa-i dedicali cAt timp trebuie
;i sa luafi notele necesare pentru a putea
absolvi gcoala. Dorili sd mergeli cu
prietenii la o pizza, dar vd ternefi cI ali
putea rata examenul de rndine dacd nu
ramAneti acasd si studia{i. Nu dorili s5
rnerge{i la cina la unchiul dumneavoastrd,
dar nu dorili nici sd ascultafi reprogurile
parinfilor dacd respingeti invitalia. Sco-
purile acestor ac{iuni sunt incompatibile,pentru cd ac{iunea necesard indepliniriiuneia din ele irrrpiedicd autonrat reali-zar:ea celeilalte.
Chiar gi dacd doua scopuri sunt la fel
de atractive - de exernplr-r, primili doLrd
oferte bune de serviciu puteti sii
innebunili pAnd sd lua{i o decizie qi sireereta{i dupd ce a{i {Ecut alegerea. Acest
stres l.ru ar fi apdrut dacd vi s-ar fi oferitun singur serviciu.
Conflictele pot apdrea, de asemenea,
.ltunci cand doud trebuinte sau rnotivatiiinterne se afld in opozilie. in societatea
:rostrd, confliclele cele mai rdspAndite gi
dificil de rezolvat apar, in general, dinlrmdtoarele motive:
) Independeuld versrrs dependenfd. inparticular, atunci cAnd suntem con-
fruntali cu o situatie dificila, se poate
intArnpla sd dorim ca cineva sa aiba
grtja de noi qi si ne rezolve
problernele. inv5l6m insd ca trebuie sd
ne bazdrn pe for{ele noastre ;i sI ne
asulndm rdspunderea. Alteori, ne
putem dori sd fim independen{i, dar
imprejurlrile sau alli oameni ne
obligd sd rdmAnem dependenti.
) Intimitate t)ersLts izolare. Dorin{a de afi aproape de o altd persoaui qi de aimparfi cu ea gAndurile qi emoliilenoastre cele mai intime poate intra inconflict cu teama de a fi rdnit sau
respins dacd ne explrnerx prea rrrult pe
noi ingine.
) Cooperare ver.rl.r concuren{d. Societa-
tea noastrd puile prea mult accent pe
concurenfi qi succes. Cortcureu{a
incepe din copil[ria tirnpurie itttrefra{i. continr.rd pe parcursul gcolii gi
culmineazd in afaceri gi in rivalitateaprofesionald. in acetagi tiurp, suntcm
indemnali si cooperdm gi sd-i ajutarn
pe ceilalqi.
) Exprimarea impulsuriloluersrrs stan-
dardele morale. hnpulsurile trebuie s[fie reglate, intr-un anumit grad, intoate societdtile. Am remarcat iu
capitolul 3 cd o mare parte din
invatdturile din copilirrie irnplicd inte-
riorizarea restric{iilor culturale referi-toare la impulsLrri. Sexul 9i agresivi-tatea suut doua dornenii in care
pulsiunile noastre intri fi'ecvent inconflict cu standardele morale. iarviolarea acestor standarde poate gene-
ra sentirlente de vinovdtie.
Aceste patru dornenii reprezinta cel
mai rlare potenlial peutru un conflictserios. incercarea de a gasi un comprornis
realizabil intre motive concurente poate
genera un s{.res considerabil.
680 I tt rodtrce re ttt ps i lro lo gi e
Abuzul sexual cafactor de stres major
Unul dintre tipurile de stres cu o frecvenlitragicd in societatea noastrd este abuzulse x ual.
Estirnirile incidenlei abuzului sexualvariazd in funclie de metodele de studiufolosite (vezi Cutler gi Nolen-Hoeksema,1991). In unul dintre cele mai extensive studiiasupra abuzului sexual, 3132 de adulli dinLos Angeles, selectali aleatoriu (Burnatn q.a,,
1988; Stein 1.a., 1988), au fost intelvieva{iindividual. llYo dintre lernei qi 9%o dintrebdrbali au rapoftat cI au fost subiectul uneiagresiuni sexuale intr-un anumit moment alvielii lor. 80% dintre agresiuni avuseserd locinainte ca victimele sd fi irnplinit vArsta de 25
de ani: 6,8% dintre femei gi 3.8% dintrebdrbali au declarat cA fuseserd subiectul unuianumit tip de abuz sexual implicind contactfizic inainte de a fi implinit vArsta de 16 ani.Kilpatrick 9i colegii sdi au realizat interviuritelefonice cu 2004 femei selectionate laintdmplare in Carolina de Sud gi au gasit cd
14,syo avuseserd una sau rnai multeexperienle de incercare de agresiune sexualSsau de agresiune finalizatd, 5Yo au raportat ca
au fost violate, iar 4o/o au raportat cd fuseserivictime ale unei tentative de viol. Russell gi
Howell (1983) au descoperit o ratb $i maimare a experienlelor de viol intr-un studiurealizat pe bazd de interviuri personale pentrustrdngerea de infonna{ii, de la un eqantionaleatoriu alc6tuit din 930 de femei adulte dinSan Francisco. in loc sd le intrebe pe acestefemei pur gi simplu daci fuseserd violate.intervievatorii le-au intrebat dacd avuseserdvreodati experien{a unei relalii sexualefor{ate, act sexual oblinut prin ameningarea cutbrfa sau act sexual finalizat in timp ce
fuseserd drogate. incongtiente. adormite sau
total neajutorate gi, prin wmare. incapabiles[-gi dea consim!6mdntul (aceasta este
definilia legald a violului in California). 24%
dinfre femeile intervievate au raportat cd au
avut cel pufin una din aceste experienfe.Impactul violului suu al altor tipuri de
violenld sexuald asupra s6ndt61ii emolionale a
victimelor se dovedegte a fi foarte mare. Maimulte studii au evidenliat cd in primele gase
luni dupd un viol sau alte agresiuni, b6rbaliigi femeile prezintd niveluri inalte de depresie,anxietate, spaimd qi rnulli alli indicatori de
suferinld emo{ionald (Burgess 9i Holstrom.1974; Kilpatrick, Vernon 9i Resick, 1979;
Wirtz gi Harell, 1987). Pentru unii oameni,aceastd suferinld emolionalf, scade cu tirnpul.Pentru al1ii, totugi, ea are o duratd inde-lungatS. Scrisoarea care urrneazd descriesuferinla gi tearra prelungite ale supravie-
luitoarei unui viol:
Nirneni. dacd nu a trecut prin expe-rienla unui viol, nu poate iti ce
insearnnf, revenirea sa tdcutd in tdrziulnoptii ;i miile de arnintiri tulbuldtoaregata s6-9i ridice capetele lor urdte lacel mai mic semn. Chiar gi dupd un an,pe mdsurd ce se apropie ,.aniversarea",pot sirrrli din nou gi cu aceeagi
intensitate reactiile mele de atunci, 9iele sunt pentru mine ceva ce nudispare cu timpul. Doar femeile careau petrecut nopli in singurdtate,incercdnd sd exorcizeze fantomele, potcu adevirat infelege insolenla qi
hidoqenia violului. $i numdrul nostrucre$te mereu. (J. Pilgrim, scrisoarecitata de Thom, 1987, pag.222).
in studiul lor, Burnarn 5i colaboratorii(1988) au remarcat ci victirnele agresiunilorerau de dou6 ori rnai predispuse, fali de celecare nu suferiseri agresiuni, la diagnostice de
tulburlri depresive, tulburhri de anxietate sau
tulburdri datorate utilizdrii diferitelor substanre
la un anumit moment dupd agresiune. Aceste"aveau o probabilitate ridicati de a dezvoltaaceste tulburiri dacd fuseserd agresali fiinccopii. De fapt. cei agresali atunci cdnd eraucopii prezintd un risc mai inalt decAt cerneagresafi pentru dezvoltarea unor tulburiripsihologice de-a lungul intlegii lor vie1i.
Stres qi adaptare 681
Nivelul de stres al agresiunii sexuale vinenu doar din agresiunea insdqi, ci gi din blamulsocietAlii care adesea ii acuzi pe supra-vieluitori pentru faptul de a fi fost agresa{i. Inparticular, in ceea ce priveqte femeile 9iviolul, miturile gi stereotipurile culturale lepot determina pe supravieluitoare s6-giascundd experienlele din vinovSlie gi dinteama de a fi ridiculizate penffu ,,a se fi lhsat"agresate. Exemple ale aiestor mituri includafirmafii de tipul ,,doar fetele rele suntviolate'l, ,,orice femeie poate rezista la unviol, dacd vrea", .,femeile au vrut-o", ,,cAnd o
femeie spune 'nu', de fapt inseamnb 'da'" gi
,,femeile strigd cb sunt violate pentru a lovi inbarbali". (Burt, 1980).
Pe mdsurd ce societatea congtientizeazdinalta inciden{A a violului gi agresiuniisexuale, putem spera ci se vor lua din ce ince mai multe mf,suri pentru a stopa agre-siunea gi cd atitudinea fa16 de supravieguitorise va schimba in bine. intre timp, supra-vieluitorii agresiunilor pot h ajuta{i prinpsihoterapie gi prin participarea in grupuri de
susfinere lorrnate din oameni care au l.recut
prin aceleagi experien!e.
Reac(ii psihologice de stres
Situaliile stresaute produc reactii erno-
lionale diverse, de la voie bun[ (cAnd
evenimentul este solicitant, dar con-trolabil), la emo{iile comuue de anxietate,furie, descurajare gi depresie. Dacd situ-atia stresantd continud, emo{iile noastre
se pot comuta pe rAnd intre oricare dintreacestea, in func(ie de succesul eforturilornoastre de adaptare.
Anxietatea
Cel mai frecvent rdspuns la un stresoreste anxietatca. Prin anxietate in{elegemernofia nepldcutd caracterizatd prin ter-meni cum ar fi ,,nelinigte", ,,aprehen-siune", ,,tensiune" gi ,,team6", pe caret-recare din noi le resimlim uneori qi cudiferite intensitati.
Oamenii care trdiesc evenimenteJincolo de lirnitele normale ale suferinfeiumane (ca de exemplu dezastrele natu-rale. violul, rapirea) dezvoltd uneori un
set sever de simptome de tip anxios,Junoscut ca tulburare de stres post-traumatic. Simptomele majore includ:l i atitudinea inertd fatd de lume. cu o
lipsd de interes fal6 de activitdti ante-
rioare gi un sentirnent de instrdinare faldde ceilalli; b) retrdirea repetatd a traumeiin arnintiri gi in vise; c) tulburdri de
somn, dificultati de concentrare gi hiper-vigilen
682 Itt roduce re itt ps iholo gi e
au fost observate ;i in rdzboaieprecedente (ele erau numite ,,$oculbombelor" in primul rdzboi mondial gi
,,oboseala luptei" in cel de-al doilea),veteranii din Vietnam s-au doveditsusceptibili sd dezvolte pe termen lungsimptomele descrise. Un studiu a estimatcd, 15%o din veteranii din Vietnam au
suferit tulburdri de stres posttraumaticdupd ldsarea la vatrd (Centers for Disease
Control, 1988). Abuzul de diferite sub-
stan{e, violenfa gi problernele interper-sonale sunt in rnod obignuit corelate cutulburirile de stres posttraumatic. intr-unstudiu asupra a713 bilrbafi care luptaserd
in Vietnam, 16%o au raportat problemerezultAnd din excesul de bduturl, cum ar
fi probleme la gcoald sau serviciu,probleme cu prietenii. 16% fuseseriarestali cel pu{in o datd, iar 44o/o au spus
cd aveau amintiri din rbzboi pe care incdincercau sd le uite (Young, Laufer gi
Gallops, 1984).
Soldafii care au luptat in Vietnam erau
tineri (vdrsta nedie, l9 ani) 9i condiliilede rdzboi erau neobignuite: absenla lini-ilor de front clare, atacuri impredictibilein condilii de jungld deasd, dificultatea de
a distinge intre vietnamezii alia{i gi
duqmani, precum qi lipsa de sprijin pentrurlzboi pe frontul de acasd. Pdnd in ziuade astdzi, unii veterani din Vietnam incdretrdiesc in amintirile lor sau in vise,evenimentele traumatice prin care au
trecut. Dupa cum scria un veteran:
,,Rdzboiul a trecut in istorie. Dar elniciodatd nu s-a terminat pentru mine"(Marbly, 1987, p.193).
Furia gi agresivitatea
O altd reac{ie comunl la o situaliestresantd este furia, care poate duce la
agresivitate. Studiiile de laborator au ar6-tat ci unele animale se compoftS agresirca rdspuns la o diversitate de stresori.incluzdnd supraaglomerafia, electro$ocu-rile gi nereugita de a primi hrana agteptata
ca recompensi. Dacd -o pereche de
animale este supusd urtui goc, intr-o cugcide unde nu pot scdpa, ele incep sI se
lupte atunci cAnd gocul se declageazd gi
se opresc din luptd atunci c6nd acesta
inceteaz6.
Copiii devin adeseori furiogi qi pre-
zintd un cornportanrent agresiv aluncic6nd trdiesc o frustrare. Aga cum ani
remarcat in capitolul 11, ipoteza frus-trare-agresivitate presupune cd totdea-
una cAnd efortul unei persoane de ,realiza un anumit scop este blocat, se
induce o tendinld agresivd care motiveazicomportamentul de a leza obiectul - sau
persoana - care a provocat frustrareaDeqi cercetdrile au ardtat cd agresivitate'llu este un rdspuns inevitabil la frustrare.ea rdmAne un rSspuns posibil. CAnd u:copil ia o jucdrie de la altul, este probab,:.
ca cel de-al doilea sd il atace pe primul i:.
incercarea de a-gi recupera jucdria. L.sfArqitul anilor '80, unii adulti, frustra:de interminabilul bloca.i de trafic ptr
autostrdzile din Los Angeles, au incepu.sd tragd unii in al1ii. Din fericire, adul!"igi exprimd agresivitatea mai cur6nd pri:vorbe, decAt prin fapte; ei sunt rn:-curAnd dispugi sd schirnbe intre ei insulte.
decdt lovituri.Agresivitatea directd la adresa surr.-
de frustrare nu este intotdeauna posibi:isau disponibild. Uneori sursa este \a-sau intangibilS. Persoana nu gtie ce :!atace, dar se simte furioasd gi cauta robiect pe care sa-gi descarce ace>-;
sentimente. Uneori, individul frustrat a:=
ateta putere, incAt atacul asupra lui ar :l
.Sa'e^s,ri adaptare 683
periculos. CAnd imprejurdrile blocheazdatacul direct asupra cauzei frustrarii,agresivitatea poate fi deplasatd: acliuneaagresivd poate fi directionata iurpotrivaunei persoane ne'"'ir.rovate, mai degrabddecAt asupra cauzei reale a frustrdrii. Unbdrbat care este rnustrat la serviciu poateaduce in familie resentimentele neexpri-mate. O studentd furioasd pe profesorulsau pentru o notd nedreaptd igi poate
lovi colega de camerd. Un copil frustratde experientele trdite la gcoali poate
recurge la vandalism asupra proprietd{ilor
;colii.
Apatia qi depresia
Degi rdspunsul corlun la frustrare este
agresivitatea activd, tot colrlun este gi rds-punsul opus, al retragerii, sau apatiei.Dac5 condiliilc stresante continud gi
individul nu se poate adapta cu succes lacle. apatia sc poate accentua in dcpresie.
Teoria neajutorlrii invd{atet Seligman, 1915) explicd cunr poateconducc experienla evenirnentelor stre-sante, necontrolabile, la apatie qi depresie, r. capitolul 7). O serie de cxperien{e au
ardtat cum cAini pugi intr-o navetl inchisi( Lln aparat cu doud compartimenteseparate de o barierd) invatd rapid sd sarain celalalt compaftimeltt pelttru a evita un
)oc electric slab, aplicat picioarelorprintr-o refea din podeaua cutiei. Dacd se
aprinde un bec pentru cdteva secundeinaintea conectlrii retelei, cAinele poateinvdta sI evite cornplet gocul sdrind in;ornpartimentul cel6lalt la sernnalulluminos. Totugi, dacd cAirrele a trecutprintr-o experien{d anterioar6, aflAndu-seintr-o altd incinth, in care gocurile erau deneevitat gi liri vreo posibilitate de a
scapa de ele - cind, prin nimic din ceea
ce 1icea, animalul nu putea pune capdtgocului - atunci este foarte dificil pentrLr
cdine sd inve{e rdspunsul de evitare intr-onoud situalie, cdnd acesta este eficace.Animalul sta pur gi simplu gi suporlSgocul in navetd, chiar dacd o sdritr"rrdugoard in cornpaftirnentul opus ar elirninadisconfortul. Unii cAini nu invatf, nicio-datd, chiar dacd experirnentatorul le aratdprocedura corectS, purlAndLr-i el peste
barierd. Experirnentatorii au concluzionalcd animalele ar.r inv5fat din experienfaanterioard cd erau neajutorati in evitareagocului qi astfel renun(au in aceastd
incercare, chiar daca se aflau iutr-ositualie nou[. Neajutorarea invdtatd era
dificil de depagit (Overmeier gi Seligman,t967).
$i unii oarneni par sb dezvolte oneajutorare invd{atd, caracterizall, de
apatie, retragere gi inactivitate, ca rdspuns
la evenimente incontrolabile. Nu este,
totugi, cazul la to{i. I'eoria initiald a
neajutorarii inva{ate a trebuit sd fiernodificatd pentru a lua in considerarelaptul cd urtii oanreni devin rreajutorafi inurma unor evenimente incontrolabile, pe
cAnd allii sunt invigorati de provocareageneratd de astfel de evenimetrte(Wor-tman gi Brehrn, 1975). Aceastdteorie modificata va fi discutatd insec{iunea privind stilul de personalitate.
Cu toate acestea, teoria originald a
neajutordrii invafate este utila pentru cd
ne ajutd sd infelegem de ce unii oamenipar sd renunte Ei sd o adoptc atutrci cAnd
sunt expugi unor evenimente dificile. Deexemplu, teoria a fost utilizatd pentru a
explica de ce prizonierii dirr lagdrele de
concentrare naziste nu se revoltau maides impotriva celor care ii arestaserS: ei
ajunseserd sd creadd cd erau incapabili sd
facd ceva privind captivitatea lor gi astfel
684 I rt roduce re itt psilrclo g i e
Fig. 15.1. Prizonierii din lagdrul de concentrare nazist etaleazd expresiifaciale de neajtilorar;invdlatd si neincredere in montentul eliberdrii (Buchenwald, Germania, 1945.)
nrcl l'lu incercau sd evadeze (fig. l5.l).Femeile implicate in cdsdtorii cu soti care
le bat frecvent nu incearcd sd scape.
Aceste femei spun deseori cd se sirntneajutorate in a schimba ceva privindsitua{ia lor, intrucAt se tem de ceea ce
le-ar face so(ii lor, dacd ar incerca s6-ipdrdseascd, sau pentru cd nu au
mijloacele financiare de a se susfine pe
ele insele gi pe copiii lor.
Deteriorarea cognitivi
in plus fala de reacliile emofionale la
stres pe care tocmai le-am discutat, se
observi adesea gi o deteriorare cognitivdsubstan!iald la unii indivizi confrunta{icu stresori seriogi. Ei gdsesc cd este greu
sd se concentreze gi sd-gi organizeze
gdndurile in mod logic. Ei pot fi u;r.:distragi. Drept rezultat, perforrnanta obt:-nutd la indeplinirea sarcinilor, in speci'cele complexe. tinde sd se deterioreze.
Aceastd deteriorare cognitivd poa:-proveni din doul surse. O actirar;emolionalS intensd poate interfera . -procesarea mentald a informaliei. Astte .
cu cAt suntem mai anxiogi, mai furio:..rnai deprimali dupd acliunea unui stresc:
cu atAt este mai probabild apari{ia un.deteriordri cognitive. Aceasta po;::rezulta de asemenea gi din distra_ser..gdndurilor care ne trec prin minte atur:cAnd ne confruntdm cu ur.l stres.:Meditdm la posibilele surse de acliu:;ne facem griji cu privire la consecint--=ac!iunilor noastre gi ne putem nrustra ::nu suntem capabili sd controldrn nl:
Srres pl adaptare 68s
bine situatia. De pildd, studen{ii carernanifestd o stare denumitd anxietateatestdrii, tind sb-;i facd griji atunci cAnd
lucreazd la un test, privind posibilelegregeli gi inadveftenfe. Ei pot deveni atatde distragi de aceste gAnduri negative,incdt sd nu mai reugeascd sd urmeze
instrucliunile gi sd neglijeze sau sd
irtterpreteze gregit inforrla{iile evidenteprevdzute de intrebdri. Pe mdsurd ce
anxietatea se intensific5, ei au dificultaliin reactualizarea faptelor pe care le-au
invd{at bine. (A se vedea disculia privindemotia gi memoria, din capitolul B).
Deteriorarea cognitivd din timpulepisoadelor stresante ii deterrnind adesea
pe oameni sd adopte intr-o manierd rigidaanumite modele comportamentale, deoa-rece nu pot lua in considerare modelealternative. De multe ori. oamenii au fostpringi irr cladiri in fldcdri deoarece
continuau sa irnpingd in ugi care se
deschideau inspre interior; in panica lor,nu au reugit sd se gAndeascd la posi-bilitatea unei ac{iuni alterrrative. Uniirecurg la modele comportamentale vechi,asemdndtoare celor din copildrie, care
sunt inadecvate situatiei. Persoanele pre-caute pot deveni gi mai grijulii gi se pot
retrage complet, in timp ce persoanele
agresive pot pierde controlul gi pot lovifEra !int6, in toate directiile.
Reacfii fiziologice de stres
Corpul reac{ioneazd la stresori prininitierea unei secven{e complexe de
raspunsuri inndscute la o amenin{arererceputi. Dacd arneninlarea este rezol-rata rapid, aceste rdspunsuri de urgen!5scad in intensitate gi starea fiziologicarer ine la normal. Dacd situatia stresantdcontinud, apare un alt set de rdspunsuriinterne pe mhsurd ce incercdrn sd ne:daptam la un stresor cronic.
Rispunsul fiziologic la stres
Fie cd vd confrunta{i cu uu atacator cu:utitul in mAnd, sau cdde{i intr-un rdunehefat. fie cd sunteli ingrozit de prirnul.alt cu paraguta, corpul vostru rdspunde-;i modalitali sirnilare. Indiferent de stre-srr. corpul se pregdtegte in nrod autotrat.: tacd fatd situatiei de urgenta. Amintiti-'.i din capitolul I I cd acesta a fost nurnitraspunsul de tip lupti-sau-fugi. Este
nevoie irnediatd de energie, astfel incatficatul elibereazd zahdr in plus (glucoza)pentru a aproviziona rnugchii gi sunteliberali hormoni care stimuleazd con-versia grdsimilor gi proteinelor in zahdr.Metabolisrnul corpului se accelereazdpentru a veni in sprijinul consumului de
errergie prin actiune fizicd. Frecvenfacardiaca. presiunea arleriald gi ritmulrespirator cresc, iar rnuqch ii se
incordeazd. in acelagi tirrip. anurriteactivitAti neesenfiale. cunl ar fi digestia,sunt reduse. Saliva gi rnucusul se usucd,crescdnd astfel dimensiunea coridoareloraeriene spre pldrnAni. Prin urmare, primulsemn de stres este uscarea gurii. Suntsecretate endorfinele, tranchilizantelenaturale ale organismului, iar vaselesanguine de suprafala se contractd pentrlla reduce sAngerarea in caz de rdnire.Splina elibereazd nrai rnulte heuratiipentru a ajuta la transportul de oxigen, iar
686 Int roducere in psi holo gie
mdduva osoasd produce mai multeleucocite care participd la reactia de
apdrare a organismului.Majoritatea acestor modificdri fiziolo-
gice rezultd din activarea celor doudsisteme neuroendocrine controlate dehipotalamus: sistemul nervos simpaticgi sistemul adrenocortical. Hipotala-musul a fost numit centrul cerebral alstresului, din cauza func{iei sale duale insitualii de urgen{6. Prima funcfie este
activarea ramurii simpatice a sistemuluinervos vegetativ (v. capitolul 2). Hipo-talamusul transmite impulsuri nervoasenucleilor din trunchiul cerebral, carecontroleazd activitatea sistemului nervosvegetativ. Ramura simpaticd a sistemuluinervos vegetativ aclioneazd direct asupramuqclrilor nelezi gi organelor internepentru a produce unele din modificdrilecorporale descrise mai sus - de exemplu,rimul cardiac crescut, presiunea sanguindridicata, pupilele dilatate. Sistemul ner-vos sirnpatic stimuleazd, de asemenea,por{iunea rnedulard a glandelor supra-renale (medulosuprarenala) pentru a eli-bera hormonii epinefrinf gi norepi-nefrinl in circuitul sanguin. Epinefrinaare acelagi efect asupra mugchilor gi
organelor ca gi sistemul nervos simpatic(de exernplu, cre$te frecven{a cardiacd gi
presiunea arterial6), servind astfbl laperpetuarea stdrii de activare. Norepi-nefrina, prin ac{iunea sa asupra glandeipituitare, este responsabilS indirect de
eliberarea zahdrului suplimentar din ficat(fig. 15.2).
Evenimentele anterioare descriu doarprima func{ie a hipotalamusului: activa-rea sistemului nervos simpatic. Hipotala-musul executd cea de-a doua funclie (ac-tivarea sistemului adrenocortical): reglea-zd activitatea secretorie a glandei pitu-
itare, situatd irlediat sub el (v. fig. 2.8).favorizAnd secre{ia hormonului adreno-corticotrop (ACTH),,,hormonul majorde stres" al corpului (v. capitolul 2).ACTH stimuleazd stratul extern al
glandei suprarenale (corticosuprarenala).ducdnd la eliberarea unui grup de
hormoni (cel mai important fiind corti-zolul) care regleazd nivelul glucozei qi aanumitor minerale din sdnge. Cantitateade cortizol din probele de sAnge sau urinaeste deseori utilizatd ca o mdsurd a
stresului. ACTH stirnuleazd gi activitateasecretorie a altor glande endocrine.eliberdndu-se aproximativ 30 de hor-moni, fiecare jucdnd un anumit rol inadaptarea corpului la situalii de urgenli.O mare varietate de stresori fizici gi
psihologici declanqeazd acest pattem de
rispuns, Deqi componentele fiziologiceale rdspunsului de tip luptS-sau-fugi suntimportante in ajutorul pe care il dau unuiindivid care se confruntd cu o amenintarefizicd necesitdnd acliune imediatd. ele nu
sunt foarte adecvate pentru tratarermultor surse de stres din ziua de astdzi. Insitua{ii in care acfiunea este imposibilisau in care amenin(area continud ;:trebuie infruntatd pe o perioadd extinslde timp, o astfel de activare fiziologiciintensb poate fi ddundtoare. Cercetarilcde laborator efectuate pe animale a-ardtat cd expunerea prelungitd la u:stresor produce diferite rnodificdri i:organism: glande suprarenale nrdrite .
noduli limfatici micgora{i gi ulcer-stomacale (Selye, 1979). Aceste mod:-ficdri reduc capacitatea organismului de 'rezista la stresori, incluzdnd agen:.
infecliogi gi generatori de boala. Aga cu:vom vedea mai departe, activarea croni;iii poate face atAt pe oarneni cAt gi p:animale predispugi la imbolnavire.
Stres ql adaptare 687
FACTOR DE STRES
+HIPOTALAMUS
!j
vR;spuns fiziologic de tip
,,lupte-sau-fugi"
Figura 15.2. Rispunsul de tip lupti-sau-fugi, O situayie stresantd activeazd hipotalanntsul:are, in consecinld, controleazd douii sisteme neuroendocrine: sistentul netnos sintpaticntarcat cu roSu) Si sistentul adrenocortical (ntarcat cu verde). Sistentul nen'os simpatic,
''aspunzdnd la impulsuri ner\'oase de la hipolalamus (l), activeazd diverse organe Ei ntuschiii;etezi, oflali strb controlul siiu (2). De exemplu, creSte frecvenla cardiacd Si dilatd pupilele.Sistentul neryos semnaleazd de asemenea rnedulosuprarenalei (3) sii elibere:e epinefrina Si,iorepinefrina itt circuitLrl sanguiu (4). SistetnuL adrenocorticaL este activat iluIrci cAtd):ipotalanttsul secretd CRF, o substanld chinicd care aclioneazd a.supra glandei pituitare,sitttatd intediat sub hipotalatnus (5). in con,secinld, glanda pituitarii secretd horn'tonul ACTH,:are esle transportat in circuitul sanguin pand la corticosuprarenald (6) unde slintuleazd,liberarea unui grup de ltontrcni, inclusiv cortizolul, care regleazd nivelul glucozei insattge (7). ACTH semnaleazii de asemenea altor glande endocrine sd elibereze alti aproxintativi0 de hornoni. Efectul contbinat al acestor hormoni de stres, transporta!i in circttitul sanguin,:!us activilatea nervoasd a ranturii sintpatice a sistenului netnos rcgetarit', cottstittrie
rdspunsul de tip lupld-sau-fugi.
lmpulsurile newoaseactiveazS diferite
glande 9i mugchii n€tezi
Ne-am concentrat asupra efectelor ne-rative ale activdriii fiziologice produsa
de stresori. Totugi, cercetdrile au ardtal cd,
3\punerea la stresori intermitenfi poate
rvea beneficii ulterioare, sub forma:ezistentei orgarr isrnului.
in esen15., stresul intermitent (expu-
:rere ocazionalA, dar cu perioade de
::r'enire) duce mai tirziu la toleran{d
-&*-,I
Hormonii de sttes sunltransportali, prin s€nge,
citre organele Simugchii relevanti
(Dienstbier, 1989). De exemplu. $oareciitineri scogi din cugtile lor qi rnanipulalizilnic (un stresor, pentru ei) sunt mai
pulin infrico$ati decat adullii atunci cAnd
sunt expugi la alli stresori, gi prezintl o
rnai rapidd revenire la nivelul normal
al hormonilor de stres (Levine, 1960;
Meaney $.a., 1987). De asemenea, $oa-recii care au fost intdrifi, fiind obligali sa
I tt roduce re irt psi ltolo g ie
inoate in apd rece pentru o perioade de
14 zile consecutive, au avut performan{e
superioare la teste ulterioare de inot qi
au inregistrat o scddere mai rnicd a
epinefrinei gi norepinefrinei fa{I de goa-
recii care rru fuseserd expugi in prealabil
la apd rece (Weis 9.a., 1975).
Rdspunsurile fiziologice considerate
a fi benefice implicd activarea sistemu-
lui nervos simpatic gi apar atunci cAnd
o persoand face eforturi active de a
se adapta la o situafie stresantd
(Frankenhauser, 1983). Cregterea pro-
por{iei de epinefrind gi norepinefrind este
corelatd pozitiv cu performan{a oblinut[la o diversitate de sarcini (de la studen{ii
afla{i in examene, la paragutigti ce efec-
tueazd salturi de antrenament): proporliaridicatd a acestor hormoni in s6nge gi
urind a fost pusd in legdturd cu
perfonnanfe mai bune (Jolransson gi
Frankenhauser, 1973; Ursin, 1978). Rds-
punsurile fiziologice care par a fi nocive
implica activarea sisternului adrenocor-tical gi apar atunci cAnd o persoand
trdiegte o experienla tulburdtoare, dar nu
incearcd in mod activ s6 se adapteze la
situalia stresantS.
Cercetarea aspectelor pozitive ale
stresului se afld incd intr-o fazd explo-ratorie. Interactiunea dintre sistemul ner-vos simpatic gi cel adrenocortical este
extrern de complexd gi sunt dificil de
determinat efectele lor separate folosindmetode actuale de cercetare (in special
prin analiza chirnicd a s6ngelui gi/sau
urinei). Totugi, ideea cd stresorii pot avea
efecte benefice in anumite circumstante a
generat un interes sporit printre cerce-
tdtori.
Stres qi boali
incercdrile de adaptare la prezenta
continud a unui stresor pot consuma
resursele corpului, fdcAndu-l pe acesta
vulnerabil la boald. Stresul cronic poate
duce la tulburdri fizice cum ar fi ulcere.
hipertensiune arteriald gi tulburdri car-
diace. De aseffrenea, acesta afecteazl
sistemul imunitar, reducdnd abilitatea
organismului de a lupta impotriva bacte-
riilor gi virusurilor. Medicii estimeazd cistresul emo{ional joacd uu rol impoftant
in peste jumdtate din toate problemele
medicale.
Tulburirile psihosomatice sunt tui-
burdri fizice in care se crede cd ernotiil;joacd un rol central. Termenul ,,psihc-somatic" derivd din cuvintele grece;:,
psyche (minte) Si sonm (corp). O con-
cep{ie comund greqita este aceea c.oamenii cu tulburdri psihosomatice n-sunt in realitate bolnavi gi nu necesi;i
supraveghere rnedicalS. Dimpotrir :
simptomele bolii psihosomatice reflec:ltulburdri fiziologice asociate cu distru-
gerea unor {esuturi gi cu durerea; un ulc.:peptic cauzat de stres este nediferenIia'r.
de un ulcer cauzat de un factor nelegat ;.stres, cum ar fi consurnul de lLrngd dLrra-j
9i in exces a aspirinei.
in mod tradi{iorral, cercetdrile r-medicind psihosornaticd s-au ceni:::asupra unor boli cum ar fi astn.:--
hipertensiunea (presiune sanguind ri; -
catd), ulcerul, colita gi artrita reumattri:.(vezi sinteza din Taylor, 1986). Cer;=-
titorii au cdutat relatiile dintre bcl..specifice gi niodalit5lile de adaptare s.-
Stres pi adaptare 689
atitudinile caracteristice fa{d de eveni-
mentele de viata stresante. De exemplu,
se spune cd indivizii cu hipertensiune
simt cd via{a le este ameniu{atd qi cd, in
consecinf6, trebuie sd fie intr-o per-
manentd stare de alertd. Cei suferind de
colitd se considerd cd sunt rnereu furiogi,
dar incapabili sd-gi exprime furia. Totuqi,
majoritatea studiilor care au raportat
rela{ii intre atitudini caracteristice gi bolispecifice nu au putut fi reproduse. Astfel,
ipoteza cd oamenii care reaclioneaz6, in
acelagi fel la stres vor fi vulnerabili la
aceeagi boald nu a fost in general
confirmatd. O excep{ie impoftantd o
constituie cercetdrile asupra bolii cardi-ace qi pattem-urlle comportamentale de
tip A, aga cum vom vedea in curdnd.
Astazi, donreniul cercetarii psihoso-matice este mult mai larg gi termenul
,,medicind psihosomaticd" este pe cale de
a fi inlocuit cu cel de medicinf com-portamentali. Medicina comportamen-tald este un dorneniu interdisciplinar care
atrage specialigti din psihologie gi me-
dicind. Aceasta cautd sd afle curn se
cornbind variabilele sociale, psihologicegi biologice pentru a cauza boala gi curn
poate fi rnodificat comportamentul gi
mediul ambiental pentru a men{ine sdn6-
tatea.
Cum afecteazil
Am vdzut cd expunerea la evenimente
stresante poate duce la o diversitate de
probleme fizice qi psihologice. De fapt,
curn afecteazd stresul sdrritatea? Taylorr 1986) a descris patru rute diferite: ruta
directd, ruta irrteractivS, ruta comporta-mentului de sdndtate gi ruta comporta-mentului de boald.
Ruta directi
Rdspunsul fiziologic al corpului inlata unui stresor poate avea un efectJirect, negativ, asupra sanAtAtii frzice,lacd acest rdspuns este men{inut in mod
.-ronic. Hiperactivarea pe termen lung a
sistemului nervos simpatic sau a celuiadrenocortical poate produce o deteri-
Jrare a arterelor gi organelor interne.
Stresul poate avea gi un efect direct
stresul sinitatea
asupra capacitdlii sistemLrlui imunitar de
a lupta impotriva bolilor.
HIPERACTIVARBA CRONICA. Hi-peractivarea cronicd provocatd de stresoricronici poate duce la boala cardiacd.
Aceasta apare atunci c0nd vasele de
singe care aprovizioneazd mugchii car-diaci sunt ingustate sau obturate (acumu-
larea graduald a unei substan{e grdsoase,
dur6, numitd placd), blocdnd fluxul de
oxigen gi substanle nutritive spre ininid.Aceasta poate duce la durere, numitiangind pectorald, care radiazd in piept qi
in bra{e. C6nd accesul oxigenului lainimi este complet blocat, poate apareinfarctul miocardic - un atac de inim6.
Boala cardiac5. este o cauzd principalda mor{ii gi, in Statele Unite, este o
maladie cronic6. Aproape jumatate dindecesele anuale din S.U.A. sunt cauzate
690 I nt ro duc e re in p silto lo g i e
de boala cardiacd, rnulte inaintea vArsteide 65 de ani. Se pare cd existd ocontribulie geneticd la dezvoltarea boliicoronariene: indivizii cu antecedente
familiale prezinta un risc pentru boalacardiacE. De asemenea, aceastd tulburareeste in strAnsd relafie cu hipeftensiunea,proporfia mdritd de colesterol seric,
diabetul, furnatul gi obezitatea.
Cei care deslTgoar5 activitdti in mediiputernic stresante, in particular activi-tatile de muncd extrem de solicitante (inceea ce privegte sarcinile de serviciu,responsabilit6{ile, conflictele de rol), dar
care permit un control redus, (angajatul
are un control redus asupra vitezei,naturii gi condiliilor de lucru), prezintd un
risc ridicat pentru boala cardiac6. Un
exemplu de activitate puternic stresantd
este cea la o linie de ansamblare, de lacare se aEteaptd o produc{ie rapidi gi de
inalti calitate, iar ritrnul este impus de ornagina gi rru de muncitori.
Un studiu a cercetat aproximativ900 de bdrbdli gi femei de v6rstd medie,de-a lungul unei perioade de zece ani,gi a examinat dezvoltarea tulburdriicardiace. Au fost utilizate doud metode
independente - poziliile ocupationale gi
autoraportdrile subiec{ilor privind pro-priile sentimente referitoare la activitatealor - in scopul clasificdrii rnuncitorilordupd gradul de solicitare a activitilii gi
cel de control asupra activitatii. Rezul-tatele au ardtat cd, atAt bdrba{ii c6t qi
femeile cu ocupa{ii clasificate ca fiind,,inalt epuizante" (solicitare puternicS,
combinatd cu control slab) prezentau urr
risc de boald cardiacd de 1,5 ori mai mare
dec6t cei cu alte ocupa{ii (Karasek 9.a.,1981; Karasek 9.a., 1982).
Solicitdrile puternice in farnilie ada-
ugate unei activitAti stresante pot avea un
efect advers asupra s5nAtAtii cardiovas-culare a unei femei. Prin compara{ie cu
femeile casnice, femeile care muncesc nu
prezinld un risc superior de contractare a
unei boli coronariene. TotLrgi, mamele
care muncesc au o probabilitate mai mare
de dezvoltare a unei boli coronariene.Probabilitatea de aparilie a bolii coro-nariene cre$te o datd cu numdrul de copiila mamele care murlcesc, dar uu gi la cele
casnice (Haynes 9i Feinleib, 1980). Cer-
cetdtorii nu au exarrinat efectele copiilc:aflafi in casd asupra sdndtSlii bdrbafilor.
Studiile experimentale pe animale a'ardtal cd dezorganizarea mediului socia
poate induce o patologie care este asemi-ndtoare cardiopatiei ischemice (Manuci..
Kaplan gi Matthervs, 1986: Sapolskl .
1990). Unele din experimentele-cheie :,fost realizate pe o rasd de maimu{e ffraca:
a cdror organizare sociald implicd st:-bilirea unei ierarhii stabile a dominant;sociale: animalele dominante gi ce:.supuse pot fi identificate in grup pe ba.z;
comportamentului social al animalelr:Introducerea unor maimufe str[ine intr-rgrup social stabilit este un factor de str:.care duce la un comportament a----siv crescut pe mdsurd ce mernbrii gr---
pului incearcd sd restabileascd ierari-. .dominan(iei sociale (Manuck, Kaplan .Matthews, 1986).
in aceste studii, unele grupuri ,=maimufe au rdrnas stabile dupa inr:-ducerea altor membri; alte grupuri au :;sstresate de introducerea repetatd a u:,rnoi membri. Dupd aproxirnativ doi ani ::aceste condilii, rnasculii de rang supe:.rsau dominanfi in cadrul situa{iei socr:e
Stres Si adaptare 697
instabile au prezentat o aterosclerozd, maipronun{atd (fomrarea pldcii pe pere{iiarteriali), comparativ cu masculii subor-donali (Sapolsky, 1990).
SISTEMUL IMUNITAR. Un dome-niu relativ nou de cercetare in medicinacomportamentalS este psihoimunologia,care stLrdiazd modul in care sisternulimunitar al organismului este afectat de
stres sau de alte variabile psihologice.Sistemul imunitar, prin intermediulcelulelor specializate numite lirnfocite,protejeazd organismul de microorga-nismele cauzatoare de boal5. El influ-enteazd predispunerea noastrd la boliinfec{ioase. alergii, cancere qi tLrlburdriautoimunitare (mai precis boli cum ar fiartrita reumatoidd, in care celulele imuneatacd lesuturile normale ale corpului).
Nu existd nici un indicator al calitdliifirnc{ionlrii sistemului imunitar al unuiindivid, sau al imunocompetenfei. Acesta3ste un sistem complex, cu multecomponente aflate in interacfiune, gi
diferiti cercet[tori s-au concentrat asuprastudierii diferitelor componente ale
sisternului. Dovezile obfinute din diferitedornenii sugereazd cd stresul afecteazd,
capacitatea sisternului imunitar de a apdraorganismul. SA ne oprim la cAteva
eremple. Un studiu recent aratd cdpunctul de vedere comun conform cbruiasnntem mai predispugi la rdcealS atuncicand suntern stresafi, pare a fi corectt Cohen, Turel gi Smith, 1991).Cercetdtorii au adrrinistrat la 400 der olurrtari sindtogi fie o soluf ie nazald;onfinAnd unul din cei cinci virugi ai
eripei, fie o solulie salind inofensivd.Fiecare parlicipant a rdspuns la intrebdridespre numdrul de evenimente stresanteprin care a trecut in ultimul an, gradul in
care s-a sirntit capabil sd se adapteze lacerin{ele zilnice gi frecvenfa erno!iilornegative, culn ar fi furia gi depresia. Pe
baza acestor date, f-iecdrui sr,rbiect i s-a
atribuit un indice de stres cu valori de
la 3 (coeficientul cel mai scdzut) la 12
(stresul cel mai inalt). Voluntarii au fostexaminali zilnic in ceea ce pliveqtesimptornele gripei gi virusului gripei sau
a anticorpilor specifici virr.rsului prezen{i
in secre{iile cdilor respiratorii superioare.
Majoritatea voluntarilor expugi la
virugi au prezentat selnne de infec(ie, insanumai aproximativ o treime au contractatde fapt gripa. GradLrl de infectare virala gi
simptomele reale de grip[ au crescut inconcordan{d cu nivelurile de stres ra-poftate. Compara{i cu grupul cdruia i s-a
atribuit coeficientul de stres cel maiscdzut, voluntarii care au rapofiat cel maiputernic stres au fost in mod semnificativmai predispuqi la infccfia cu virusulgripei, av0nd o probabilitate aproape de
doud ori mai mare de a contracta gripa(fig. 15.3). Aceste rezultate s-au menlinutchiar qi dupi controlul statistic al unuinurndr de variabile ce ar putea influen{afuncfionarea sisternului imunitar, curl arfi vdrsta, alergiile, {igarile gi consumul de
alcool, exerciliul fizic Ai regirnul ali-mentar. Cei doi indicatori ai imunocom-peten{ei care au fost mdsurali in aceststudiu nu au evidenfiat nici o modificarespecificd ca rezultat al stresului, astfelincAt rdmAne de determinat ntodul in carestresul a redus rezisten{a organismului la
virusul gripei.Studiul a fost unul rreobiqnuit prin
faptul cd subieclii au fost expuqi la un
virus, au locuit cAteva zile in apartamentespecial amenajate in vecindtatea labora-torului atAt inainte cAt gi dupd expunere,gi au fost monitorizali cu atenfie. Astfel
692 I tt roducere in psi lrclo gie
:,.:.=. - 3-4 5.6 7-8,.' 9.10 11.'12
INDICATOR DE STRES PSIHOLOGIC
Fig. 15.3. Relafia dintre stres pi gripl.Graficul indicd procentajul de subiecliexpuSi la virusul gripal care au contractatboala, in funclie de gradul de stres relatat.
(Dupi Cohen, Tyrel 9i Smith, 1991.)
de condilii controlate pentru studierea
efectelor stresului asupra sdnAtAtii suntrareori admise. Majoritatea studiilor s-auaxat pe cercetarea indivizilor care lamomentul respectiv trec printr-un eve-niment stresant particular - cum ar fitensiunea examenelor, pierderea uneipersoane apropiate sau dezorganizareavielii de farnilie gi pe evaluareaimunocompetenlei lor, folosind divergiindici. De exemplu, un studiu a ardtat cd
in timpul perioadelor de examinare,elevii de liceu au in sAnge o concentraliemai micd a unui anticorp care iiprotejeazd, impotriva infecliilor respi-ratorii (Jemmott 9.a., 1985), iar un altul,pe baza analizei unor probe de sdnge, a
constatat o funcfionare imunitard defi-citard la studen{ii de la facultatea de
medicinS. (Glaser q.a., 1985). Un studiu
asupra barba{ilor ale cdror so{ii au muritde carrcer marnar demonstreazd cd res-ponsivitatea sistemului imunitar al bdr-balilor scade semnificativ in prima lunddupa moarlea so{iei, iar in unele cazurirdmdne scdzutd pe parcursul primului an
(Schleifer 9.a., 1979). Sinrilar, o serie de
cercetdri au relevat faptul cd indivizii de
ambele sexe care au fost recent separatisau au divorlat demonstreazd o
funcfionare imunitard mai scdzutd decdt
subiec{ii de control care inca sul.lt
cdsdtori{i, chiar dacd nu au fost gdsite
diferenle semnificative intre cele doudgrupuri privind comportamentele legate
de sdndtate, cum ar fi fumatul sau
regimul alimentar (Kiecolt-Glaser $.a..1987, 1988).
Factorii psihologici care reduc stresulpot atenua aceste rnodificdri irnunologiceadverse. De exemplu, Kiecolt-Glaser gi
colegii lor (1985) au antrenat adulli inutilizarea unor tehnici de relaxare pentrureducerea stresului. La acegti adulli s-a
observat o ameliorare a numarului de
indicatori ai func{ionf,rii imunologice. intimp ce grupul de control care nu a treculprintr-un antrenament de relaxare, nu a
prezentat nici o imbundtS{ire a irnuno-cornpetenlei in aceeagi perioadd de tirnp.
Un factor ce pare a fi important est3
misura in care individul poate controlastresul. Controlabilitatea, sd ne amintim.reprezintd una din variabilele care deter-mind severitatea stresului. O serie ci.
cercetdri pe animale au dernonstrat cd u:.
goc incontrolabil are un efect mult nia.mare asupra sistemului imunitar decdt u:.
goc controlabil (Klaudenslager 9.a., 198-1.
Visintainer, Volpicelli gi Seligmar.-I98Z). in aceste experimente, dou=
grupuri de goareci sunt supuse unu
electroqoc. $oarecii din primul grup a-
Tx:45*:=:v'(I.:;,F<40FoFv,
8rs3<-uJ ..:::.:E,:,:: L
g'"0F.',..Orilig,i I
dr 35a
Stres pl adaptare 693
posibilitatea de a apdsa pe o pArghie gi de
a anula astfel gocul. $oarecii din grupulde control primesc o serie identicd de
;ocuri, dar pArghiile lor sunt ineficienteifig. 15.4).
intr-unul din studiile care au folositacest procedeu, cercetdtorul a urmdritviteza de multiplicare a celulelor-T(celule dependente de timus) ale goa-
recilor atunci c6nd au fost provocafi de
un invadator. Celulele-T sunt Iimfocitelecare secretl substan{e chirnice caredistrug celulele nocive, cum ar fi celeneoplazice. Ei au constatat cd celulele-Tde la goarecii care pot controla gocul se
inmultesc la fel de rapid ca qi cele de la
qoarecii care nu fuseseri stresafi deloc.Celulele-T de la goarecii expugi unui qoc
necontrolabil, pe de altA pafte, s-auinrnullit mai slab. Agadar, gocul (stresul)a interferat cu rdspunsul irnunitar doar laqoarecii care nu l-au putut controla(Laudenslager qi colab., 1983).
intr-un alt str-rdiu, cercetdtorii au im-plantat goarecilor celule neoplazice, le-auadministrat electrogocuri ;i au analizatdacd sistemul natural de apdrare al
goarecilor a respirrs celulele sau acestea
s-au dezvoltat in tumori. Doar 27Vo dingoarecii cdrora li s-au administrat gocuri
necontrolabile au respins tumorile, intimp ce un procentaj de 63Vo dintre cei
Spre programator
Fig. 15.4. Controlul experimental al stresului. Se administreazd sinultan doud Socuri:.'ectrice asupra cozilor celor doud anintale. $obolanul din stanga poale anula Socul electric,::isand pdrghia aflatd in fala lui. $obolanul din dreapta nu are control asupra situaliei:erghia este inoperantd), dar este conectat cu primul Sobolan. Prin urmare, cdnd primul
: 'bolan printeSte Socul eleclric, Sobolanul conectat prirneSte simultan acelasi Soc Ei rdmdne in.:;eastd stare pdnd cdnd printul Sobolan apa.rd pe pdrghie. Apdsarea pdrghiei de cdtre
Sobolanul conectat nu are nici un efect asupra succesiunii de Socuri electrice.
694 I nt roduc ere in psiholo gie
care au oprit administrarea electroqo-curilor au respins dezvoltarea tumorii,chiar daca toli goarecii au primit un nu-mdr identic de electrogocuri (Visintainer,Volpicelli gi Seligman, 1982).
Perceperea controlului pare, de ase-
rnenea, sd medieze influen{a stresuluiasupra sistemului imunitar la oameni.intr-un studiu al efectelor separdriimaritale sau divorfului asupra funclieiimunitare, partenerul care a iniliatsepararea (acela cu un control superior al
situa{iei) a fost mai pulin afectat, a
raportat o sdndtate mai bund gi a
manifestat o func{ionare superioard a sis-temului imunitar decAt partenerul pasiv(Kiecolt-Glaser, 1988). in mod asemd-nbtor, un studiu asupra femeilor cucancer maffrar a relevat cE acelea cu operspectivd pesirnistd - altfel spus, celecare exercitd un slab control asupraevenimentelor - au dezvoltat noi tumoride-a lungul unei perioade de cinci ani,chiar li fiind {inute sub un controlmedical atent (Levy qi Heiden, 1991).
Sistemul imunitar este incredibil de
complicat, angajAnd o serie de diferitearme care interac{ioneazd pentru a apdraorganismul. R6mdn multe de descoperitprivind sistemul imunitar gi incd gi maimulte privind relaliile sale cu sistemulnervos. Oamenii de qtiintd credeauodinioari cd sistemul imunitar opereazbtotal independent, izolat de alte sistemefiziologice. Dar studii actuale fac din ce
in ce mai evident faptul cd sistemulimunitar gi sistemul nervos au numeroaseconexiuni anatomice gi fiziologice. Deexemplu, cercetdtorii descoperd in pre-zenl c6, limfocitele au receptori pentrudiferili neurotransmildtori. Deci, celulelesistemului imunitar sunt echipate pentrureceptarea mesajelor provenite de la
sistemul nervos, care poate influentacomportamentul lor. Unul din motivelepentru care este irnportantd legStura intreneurotransmildtori gi sistemul imunitareste faptul cd stdrile emolionale negatire(de exemplu, anxietatea gi depresia) por
influen{a concentra{ia de neurotransmi-
fdtori. Prin unnare, situaliile stresante pot
afecta funcfionarea sistemului imunita:doar dacd aceste situatii trezesc stdrl
emolionale negative.Pe mdsurd ce cercetarea asupr;
psihoimunologiei furnizeazl, informatisuplimentare despre legdturile dintr;sistemul imunitar gi cel nervos, \ (1T-
dobAndi o in{elegere mai clard a moduluin care atitudinile mentale afecteaz'sdndtatea.
Ruta interactivi
Aga cum am observat de mai mu,:=
ori pdnd acum. nu toti cei expugi u: - -
imprejurbri stresante se imbolndvesc. t*.asemenea, nu oricine care poseda -
trisdturd de personalitate maladaptii --
cum ar fi inabilitatea de exprimare :furiei, dezvoltd o boal6 ftzica i:psihologicd. Existd dovezi substanfiale :idoar atunci cdnd circumstan{ele stresa:.-interaclioneazd, cu personalitatea, sau :-o vulnerabilitate preexistentd unei :*-burdri, apare boala respectivd (Cohe: ;Williamson, 1991). Acest tip de mc.::interactiv este deseori desemnat ca rudF
delul vulnerabilitate-stres. sau moc--l,rstres-diatezd. (O diatezd este o vuln;:.1.bilitate, sau o predipozilie la o tulbur::=Vulnerabilitatea face ca individul si iepredispus la o anumitd tulburare. trtrtulburarea se dezvoltd efectiv nu:rJa,
atunci c6nd acesta se confruntd ;- rsitua{ie stresantS.
Stres Si adaptare 69s
O vulnerabilitate biologica la o tul-burare poate implica o predispoziliegeneticd la tulburare sau o anormalitatestructurald in organism care predispuneindividul la tulburare. De exemplu,vulnerabilitatea la hipertensiune sau
diabet este, ir.r parte, detenninatd genetic.
Dar pentru unii oameni, aceastd predis-pozilie geneticd poate duce la dezvoltareabolii numai atunci cdnd individul este
confruntat cu irnprejurdri stresante cro-nice. La fel, stresul poate sd nu ducd
electiv la dezvoltarea inilial6 a cance-
rului, dar, dupd curn sugereazd studiultumorilor la goareci, poate contribui la
evolu{ia unui caucer existent. In sfArgit,
bolile mentale datorate stresorilor potavea o nrai mare probabilitate de aparilieatunci cAnd individul are o vulnerabilitatede.ja existenta la tulbLrrdri. Femeile careprezint[ depresii severe gi de duratd dupd
na$tere (cunoscute ca depresii post-par-ium) au avut depresii gi inainte de a
;ragte (O'FIara, Neunaber gi Zekowski.198,1).
Acest model vulnerabilitate-stres, legat
le tulburdrile meutale, va fi discutat gi in
-'apitolul 16. in momentul de fa{6. unnrre volum de cercetare este concentrat:e interacf iunile dintre vulnerabilitate,stres gi sdndtate.
Ruta comportamentului desinitate
CAnd ne sirnfim stresa{i, adeseori nu:e acorddm aten{ia cuverritd. Studenlii in:irnpul examenelor r6mAn treji toatdr.raptea, deseori mai multe nopfi la rdnd.Fi pot slri peste mese, mullumindu-se cu:rteva sandwich-uri. Mulli dintre cei caresr-au pierdut so{iile nu gtiu sd gdteascd
:entru ei gi pot ajunge sa m6nAnce pulin
sau deloc. ln suferinfa lor, unii oamenilovili de soaftd pot cregte consurnul de
alcool sau fumatul. Oameni stresa{i
inceteazd exerciliile fizice de rutina gi
devin sedentari. Fiecare dintre aceste
comportamente de slndtate afecteazd
capacitatea organismului de a se lupta cu
boala qi funcfionarea sa generald. pLrtAnd
astfel contribui la evolu{ia bolii. Agadar.
stresul poate afecta indirect sdndtatea prindiminuarea comportal.nentelor de slndtatepozitive gi prin intensificarea celor nega-
tive.
Ruta comportamentului de boall
Modelul final al relafiei dintre stres qi
boald este modelr-rl courpofiatnentului de
boal6. Stresorii duc la Lrn numdr de
sirnptome neplScute: nervozitate. depre-
sie, oboseald, tulburdri de sorrn, deran-jamente stomacale. Unii ittterpreteazdaceste simptome ca semne de boala qi
cautd ajutor medical. in scltimb, grija qi
aten{ia prirnite de la cadrele medicalepot intdri aceste comportamente de boa-ld - adicd sa-i facd sd caute din rrou pe
viitor, cu mai mare probabilitate, atenliamedicala in cazul sirnptomelor de stres.
De asemenea, interpretAnd simptomele de
stres ca boii, respectiva persoani poate
avea o scnzd pentru evitarea stresorului(sd rdrnAnd acasf, in pat). Cercetdrileindicd faptul cb persoanele stresate recurgcu mai mare probabilitate la serviciile desdndtate decAt cei care nu sunt stresafi,chiar dacd s-ar putea ca ei sd nu mai fiebolnavi (Cohen 9i Williarnson, 1991;Goftmaker, Eckenrode gi Gore, 1928;Watson gi Pennebacker, 1989).
O implicafie imporlantd a rnodeluluicomportamentului de boal6 este posibi-litatea ca informafiile despre boala uneipersoane sd nu fie exacte, referitoare la
696 Irtroduce re ht p silrclo g ie
nivelul efectiv al bolii. Este vorba depersoanele cbrora li se intdregte com-portamentul de supraestimare a bolii.Aceastd posibilS influenlare a propriei
raportlri privind starea bolii lor face ca
includerea unor mdsurdtori obiective ale
sandtdfii sd devina impoftanti pentru
cercetdrile privind stresul gi sdndtatea.
Evalulri gi stiluri de personalitate camediatori ai rispunsurilor la stres
Aga cum am remarcat, evenimente
care sunt incontrolabile sau impre-dictibile. sau care constituie o provocare
a imaginii noastre de sine, tind sd fiepercepute ca stresante. Unii indivizi sunt
mai dispugi sd evalueze in acest felevenimentele gi, in consecinfd, sI aibd
rdspunsuri de stres la acestea. Existd treiteorii fundamentale privind modul in care
indivizii sunt inclina{i sd evalueze eveni-mentele ca stresante: teoria psihanalitic6,
teoria comportamentald gi teoria persona-
litatii.
Teoria psihanalitici
Psihanaliptii fac o distinclie intreanxietatea obiectivi, care constituie unrdspuns rezonabil la o situa{ie nocivd, gi
anxietatea nevrotici, o anxietate dis-proportionatl fafb de pericolul real. Freudcredea cd anxietatea nevroticd provinedin conflictele inconqtiente, interne aleindividului, dintre impulsurile inaccep-tabile ale sinelui (Id) (in principal sexualegi agresive) gi constr6ngerile impuse de
ego gi de superego (v. capitolul I4),Multe dintre impulsurile sinelui repre-zintd o ameninlare pentru individ deoa-rece ele se afld in contradiclie cu valorilepersonale sau sociale. O femeie poate sd
nu-qi dea seama cd are sentimente ostile
atAt de puternice fa{d de nlama sa, perltru
cd aceste sentimente sunt in conflict cu
credinla ei cd un copil trebuie sd-;iiubeascd pdrinfii. Dacd ea gi-ar infelegeadevdratele sentirnente, aceasta i-ar dis-truge propriul concept de fiica iubitoaregi ar risca pierderea dragostei ;isprijinului rnamei. Atunci cAnd incepe sisimtd mdnie fa{a de lnama sa, anxietate:declangatd serveqte ca semnal al unu.
pericol poten!ial. Prin urmare, aceast:femeie poate resim{i chiar gi un conflic:minor cu mama sa, cum ar fi, d:exemplu, un dezacord asupra loculu:unde ar trebui familia sd meargd i:.
vacan{d., ca uu stresor major. O ferneie
care nu se afl6 in conflict cu propriii;sentimente referitoare la mama sa. Jresim{i acest lucru ca un stresor rnai putl:"
sever.
Confonn teoriei psihanalitice, tc:,avern unele conflicte incongtiente. Pent:-unii indivizi, totugi, aceste conflicte sui::
mai severe gi rnai numeroase, iar ace;ti:percep mai multe evenimente din viati c:stresante.
Teoria comportamentali
in timp ce Freud considera conflicte-:incongtiente ca fiind sursa internd :rdspunsurilor de stres, behaviorigtii s-"-
Srres pl adaptare 697
concentrat asupra modurilor in care unindivid invatd sd asocieze rdspunsurile de
stres cu anumite situalii. Arn discutatteoria neajutordrii irrvd{ate, care, iu formasa origirrala. era o teorie cotnporta-tnentald. Prin experiente repetate cuevenimente incontrolabile, indivizii devinconvingi ci nimic din ce ar face nu poate
controla evenimentele gi prezintd astfelpasivitate gi o rnotivalie scazuta; cu altecuvinte, ei renuu!6. Cealaltd compouentdcheie a neajutordrii invdfate o coustituiefaptul cd oarnenii gi animalele nu par a ficapabili de a invdfa cum sd controleze noisitualii care sunt cu adevbrat controlabile.-\stfel, copilul ndscut qi crescut intr-unnediu sdrac, cdruia i se spune permauent,direct gi indirect, cd nu poate face nimicpentru a scdpa de sdrdcie, in final vareuunta la a mai incerca sd scape de ea.
\u va observa posibilitalile de a-$i
--ompleta educafia sau de a gdsi o slujbdnrai bund pentru cd a invbfat cd nu poate
:ontrola asernenea lucruri, aga cd ltu are
Je ce sd mai incerce.Indivizii pot de asemenea reac{iona la
situalii specifice cu teamd gi anxietate,
"ntrucdt acele situalii le-au provocatirune sau au fost stl'esante in trecut.lnele fobii se pot dezvolta prin in-::rmediul unei asemenea condi{ioniriclasice (v. capitolul 7). De exemplu,:.neva care a fost gata sd alunece de pe o::'iecd pe coasta abruptd a unui munte, va:l anrioasd de fiecare datd cAnd se afld la, rsenlenea inaltirne. Sau un student care
-- a reugit la un exarnen intr-o anumitd... 1 de clas6, igi poate dori, cAnd reintrd.:: lo anul urmdtor, sd schimbe clasa.
Uneori frica este greu de eliminat.-_.:i prima reacfie este de a evita sau de: s.6pa de situa{ia care provoacd
anxietate, pofi s5 nu fii capabil sd constaticd situalia nu mai este cu adevdratpericuloasd. Fetifa care a fost pedepsitdpentru comportamentul de afirmare(assertive behaviour) poate sd nu inve{eniciodata cd este acceptabil ca ea s5-gi
exprime dorinfele in situatii noi. pentrucb nu a incercat niciodata sd o facd.
Astfel, oamenii pot continua sa aibbtemeri referioare la situatii pafticulare,pentru cd ei evitd in pen.nanent sitLralia
respectivd gi, deci, niciodatd nu-gi depa-qesc temerile.
Stilul de personalitate
O modificare a teoriei neajutorariiinvafate propuse de Abramson gi
colaboratorii ei (1978) se concentreaziasupra unui singur stil de personalitatecare se leagd de atribuirile sau expli-ca{iile cauzale date de indivizi pentruevenir.nente importante. Acegti cercetdtoriau argulrentat cd, atuuci cAnd indiviziiatribuie evenimente negative unor cauze
care le sunt interne (,,este vina mea"),stabile in timp (,,o sd dureze o vegnicie")gi care afecteazl, multe domenii ale vietiilor (,.o sd aibl impact asLlpra intregiirnele activitdti"), ei au o probabilitatecrescutd de a fi deprirna{i, neajutorafi infala evenirnentelor negative. De exernplu,dacf, o persoand pdrasita de so{Lrl ei a
atribuit ruperea casdtoriei laturii ,,rele" a
personalitdlii sale (o atribuire internd,stabila gi globala). ea va tinde sa-gi piardaaprecierea de sine gi se a$teaptd ca
relaliile viitoare sd egueze in acelagi fel.in corrseciuta. ca va ptezenta o rnotiraqieredusd. pasivitate gi tristete. Prin contrast,dacd ar fi licut o atribuire mai pufinpesirnist6, cLmr ar fi atribuirea egecr.rlui
698 Iriroduce re it psiholo gi e
cdsdtoriei unei simple incompatibilitaliintre cei doi so{i, ar tinde sd-gi pdstreze
respectul de sine gi motivatia pentru
viitor (pentru argumente similare, veziWeiner, 1912).
Abramson g.a. considerd ca indiviziiau stiluri consistente de a face atribuiriale evenimentelor vie{ii lor, pe care le
numesc stiluri atribu(ionale. gi cd aceste
stiluri influen{eazd gradul in care
indivizii considerd evenimentele ca
stresante gi au reacfii depresive, de
neajutorare in fala evenimentelor dificile.Mai rnulte cercetdri sprijina aceastd tcorie(Peterson gi Seligrnan, 1984). intr-unstudiu, cercetdtorii au evaluat stilurileatribufionale ale studenlilor cdteva sdp-
timdni inainte de un examen intermediar.Chiar inainte de examen, ei i-au intrebatpe studerr{i ce notd ar considera-o ca un
eqec gi cu ce notd s-ar declara fericili.Apoi, dupa ce studen{ii gi-au primitnotele la examene, ei au rr-risurat gradullor de depresie gi tristele. Printre studen{iicare primiserd note sLrb standardul lor, cei
cu un stil pesimist de attibuire a
evenimentelor erau in rnod semnificativmai deprimali decAt cei cu un stilatribulional mai optirnist (Metalsky,Halberstadt gi Abramsorr, l987).
Un stil atribufional pesirnist este, de
asemenea, legat de boala fizica (Peterson
gi Seligman,1987:- Peterson, Seligrlan gi
Vaillant, 1988). Studenlii cu stiluriatributiorrale mai pesinriste au raponatmai rnulte cazuri de boald gi au vizitatmai des centrele de sdndtate decAt
studenfii clr ult stil atributional maioptimist. intr-un studiu pe o duratd de
35 de ani printre studenlii de la I'{arvarddin anul 1939-1940. cercetitorii au gdsitcd indivizii cu stiluri atributionale
pesimiste la vdrsta de 25 de ani au fostmai predispugi la boli fizice in aniiurmdtori, decAt cei cu un stil atribu{ionalmai optimist. Cum afecI"eazA stilulatribu{ional sdndtatea? incd nu gtim cu
siguranfa. Indivizii cu r-ur stil atribu{ionalpesimist tind si simtd cd aLl Llu controlredus asupra viefii lor ;i. aga cum an-r
remarcat mai devreme, percep{ia de
incontrolabilitate a fost legati de func-
{ionarea scdzutd a sistemului irnunitar.
Cei cu stiluri atribufionale pesimiste pot.
de asemenea, sd nu se ingrijeascd aga
cum trebuie, iar comportamentul negatir.
poate corrtribui la imboh-rdvire. Este
necesar un volum mare de rnuncd pAnd sa
ajungem sa infelegem relafiile dintre
stilul atribufional gi sdndtate.
REZISTENTA LA STRES. O alta
direc{ie de cercetare s-a fbcalizat pe
indivizii care sunt cei mai rezisten{i 1a
stres - care nu devin afecta{i fizic saLr
emofional chiar gi in fa{a unor er e-
nimente stresante majore (Kobasa, 1979.
Kobasa, Maddi qi Kahn. 1982). intr-unu-din studii, peste 600 de indivizi care a*fost directori sau au licut pafte din per-
sonalul de conducere din aceeagi firma a-primit liste de control (c:hecklists) qi li s-'cerut sd descrie toate evenimente 1;
slresante gi bolile prirr care au trecut
ultniii ani. Doud grupuri au f'cs
selec{ionate pentru comparafie: prim,grup a oblinut ul1 scor peste medie atit ..
cazul evenimentelor stresante, cdt gi "bolii; cel de al doilea a oblinut un scor .fel de inalt in ceea ce priveqte stresul. i,'sub medie privind bolile. Membrir a:-belor grupuri au trebuit sd completer=apoi chestionare de personalitate d::.-
Slres ql adaptare 699
liate. Analiza rezultatelor a indicat ca
indivizii care au oblinut scoruri de stres
puternic/stare redusd de boald se deo-
sebeau de cei care se imbolndveau inconditii de stres in trei privinte majore:erau mai activ implica{i in muncd gi via[asociald. erau mai orientati spre provocare
;i schirnbare qi se sinr{eau rnai capabili sd
controleze evenimentele din viata lorr Kobasa, 1919).
Discutabil, aceste diferenle de per-sonalitate ar putea fi mai degrabarezultatul, decdt cauza bolii. De exemplu,este greu pentru un orn si se iniplice inrnuncd sau in via{a sociala cdnd este
bolnav. Cercetdtorii au efecuat un studiulongitudinal care a analizat carac-teristicile personalitdfii personalului de
:onducere dintr-o companie inainte ca
3ce$tia sd se imbolndveascd gi apoi au
monitorizat stresul vie{ii qi dirnensiunilebolii lor pe o perioadd de doi ani.Rezultatele au ardtat cd cei ale cdroratitudini fatb de viafl au fost apreciate ca
Erad inalt de in-rplicare, prezen!5 a
sentimentului de control gi rdspunsurirozitive la sclrirnbare, au rbrlas sandtogi
-. perioadd rnai indelungatd conrparativ:u cei care au oblinut scoruri rnici larceste dimensiuni (Kobasa; Maddi gi
Kahn, 1982). Factorul cel mai important3ste atitudinea fatd de schirnbare. Cei::re privesc schimbarea ca o provoca-:e - de exemplu, considerd cd pierderea
-nei slujbe este mai degrabd o posi-:ilitate de a irrcepe o lroud carierd, decdt;.r un pas inapoi - trdiesc un stres redus gi
)unt apti sa transforme situaf ia in:tantajul lor. Degi acest studiu a fost:ealizat numai pe bdrbafi. rezultate
'.emdndtoare au fost obtinute gi irr cazul::meilor (Wiebe gi McCallum, 1986).
Caracteristicile de personalitate ale
indivizilor rezislenti la stres se rezurndprin termenii ,,angajament", ,,colttrol" gi
,,provocare". Aceste caracteristici suntinterrela{ionate cu factorii pe care i-amconsiderat ca irrfluentAnd severitateaperceputd a stresorilor. De exemplu,sirn{ul de a line sub control evenimentelede viata reflectd sentimerrte de compe-ten{d gi influenteazd de asemenea eva-luarea evenimentelor stresante. Provo-carea implicd, de asenrerlea. o evaluarecognitivd, credin(a cd schimbarea este
nornrald in viald gi cd ar trebui privitdmai degrabd ca o posibilitate de
dezvoltare decAt ca o amenintare la
adresa securitdlii.
MODEL COMPORTAMENTAL DETIP A. Un pultent comportamental sau
stil de pcrsonalitate carc a primit o mat'e
aten{ie esle pattern-ul de tip A. Mediciiau observat de-a lungul anilor ca
persoanele care au suferit un atac de cordtind sd fie ostile, agresivc, nerdbddtoare,supraimplicate in activitatea lor. in anii1950, doi cardiologi au definit oconstelatie de conrporlalnente Qtottern-ulde tip A) care caractcrizeazd pacienlii cuboald cardiaca (Friedrnan gi Rosenlran,1914). Indivizii care manifestd acestpottern compoftamental de tip A suntextrern de cornpetitivi gi orienta!i sprerealizare ei au ul.l simt al urgenleitemporale, le este dificil sa se relaxeze gi
devin nerdbddtori gi furiogi cArrd se
cottfruntd cLr intArzieri sau cu indivizi pe
care ii considerd inconrpeten!i. Degi inexterior aratd incredere de sine, ei suntpradd unor sentir-nente constante deneincredere in for(ele propriil se 1br{eazd
in a face din ce in ce mai multe lucruri.
700 I rtroduce re irt ps iholo gi e
intr-un timp din ce in ce mai scurt. Unelecomportamente de tip A, frecvente, suntprezentate in tabelul 15.2. Indivizli de
tip B sunt aceia care nu prezintd carac-
teristicile enumerate pentru tipul A. Eisunt capabili sd se relaxeze lIrd sd se
simti vinova{i gi sa lucreze lird sd devin6agitali; lor le lipsegte sim{ul urgenlei,asociat cu nerdbdarea, qi nu se infurieu$or.
Pentru a exarnina relafiile dintre
comportamentul de tip A gi boala
cardiaci, peste 3000 de barbali sandtogi,
de vArstd medie, au fost evaluafi prinintermediul unui interviu structurat.
Acest interviu era destinat sd producd
enervare. lntervievatorul il flnea pe
subiect si agtepte, lird nici o explica{ie,gi apoi ii punea o serie de intrebdri despre
competitivitate. ostilitate gi presiunea
timpului, de exemplu: Vd sim{i{ivreodatdgrdbit sau presat? Mdrrcali repede? V-a(idescrie ca ambilios qi ,,iute", sau relaxatgi ,,incet"? Vd deranjeazd daca cinevaintirzie? Intervievatorul intrerupea, pu-
nea intrebiri intr-o manierd provocatoaregi licea afimra{ii pe care le lSsa firdurmare. Interviul acorda mai mare
importan{d modului in care se compoftapersoana respectivd rdspunzAnd la
intrebdri, decdt intrebdrilor insele. De
exemplu, indivizii de tip A extremdiscutau zgomotos, intr-o manierf, ex-plozivS, vorbeau peste irrtervievator astfel
incdt sd uu fie intrerup(i, pdreau
tensiona{i gi cu buzele strAnse gi descriau
incidente ostile cu o mare intensitateemo{ionald. lndivizii de tip B clasicstdteau aqeza[i, relaxati, vorbeau incet gi
rar, erau ugor de intrerupt gi z6mbeau
deoseori.
Tabelul 15.2. Comportamente de tip A.Unele contportamente care caracterizea:;ittdivizii prerlispuSi la boala cardiacd. (Dup"
Friedman gi Rosenman, 1974.)
A g6ndi sau a lace doud lucruri deodat6.
A programa din cc in ce mai nrulte
activitdfi intr-un timp din ce in ce maiscurt.
A nu reu5i sd fii interesat de ce se intdmpldin jur sau de ceea ce este frumos.
A-i grabi pe ceilalli sf, vorbeasctr.
A dcveni nepotrivit dc iritat cAnd egti fo4atsA a$tepli la coadl sau sl conduci insparcle unei rnapini care considcri cd
merge prea incet.
A crede cd daci dore;ti ceva bine lEcut.trebuie sl-l laci singur.
A gesticula atunci cdnd vorbeqti.
A migca rapid picioarele sau a bate cu
degctele.
Pafiertruri explozive de vorbire sau
utilizarea lrecventd a obscenitdlilor.
A facc un fctig din a ajunge totdcauna lrvreme.
A avea dificultlfi in a sta fdr6 sd fac;nlmlc.
A juca orice joc pentru a c6gtiga. chiardacitejoci cu copiii.
A misura succesul personal gi al celorlaiicu ajutorul nunrerclor (numaru.pacienlilor vizufi, al articolelor scnse
etc.).
Strfursul buzelor, datul din cap, strinsupumnilor" apucatul de masa. sugereraerului cdnd vorbegti.
A deveni neribditor privindu-i pe altr:cunr lac lucruri pc caic crezi ca tu l!' l;;.mai bine sau mai rcpcde.
Clipitul din ochi sau ridicatul ir:-sprdncene sub forml de tic.
Slres gl adaptare 701
Dupb trecerea in revistd a dovezilor,Asocialia Americarrd de Cardiologie\.Anterican Heort Associcttion) a decis ini981 cI acest comportament de tip A ar
trebui clasificat ca un factor de riscpentru boala cardiacd. Totugi, dou[ studiimai recente uu au reuqit sa gdseascd o
rela{ie intre compoftamentul de tip A gi
boala cardiacd (Case, Heller, Case gi
\Ioss, l9B5; Shekelle q.a., 1983). Degi
unii cercetStori atribuie acest e$ec
modului in care indivizii de tip A au fostevaluali in aceste studii, alfii considerd cd
definilia compofiamentului de tip A. aga
cum a fost ea formulatd la inceput, este
nrult prea neclari. E,i argumenteazd cd
urs,enta ternporald gi conrpetitivitatea nu
sunt componentele cele mai importante;r ariabila crucial[ ar putea fi ostilitatea.
Mai rnulte studii au descoperit cd
gradul de ostilitate al unei persoane este
un predictor mai bun al bolii coronarienelec0t este nivelul de ansamblu al
:ompoftamentLrlLri de tip A la bdrba!i sau
;a femei (Booth-Kewley gi Friedman,1987; Thoresen, Telch gi Eagleston,
981: Dembrowski q.a., 1985). Pentru a:ramina in continuare componenta deninie sau furie a comportamentului de:ip A, numeroase studii au utilizat mai:esrabd testele de personalitate decAt
-nterviurile pentru mdsurarea ostilitAtii.)e exemplu, un studiu care a durat 25 de
:ni. efectuat cu I 18 avocafi barbati, a
:elevat ca indivizii care au obfinut scoruri::alte la trdsdturile de ostilitate dintr-un.rventar de personalitate, aplicat in::;ultate, aveau o probabilitate de 5 ori:',ai mare sd moard inainte de a fi implinit:,-i de ani, decAt colegii de clasd care nu::au ostili (Barefoot g.a., 1989). intr-un-.:udiu ulterior similar efectuat de medici.
scorurile privind ostilitatea oblinute infacultatea dc medicind au prezis inciden{abolii coronariene precurn gi mortalitateadin alte cauze (Barefoot, Williarns gi
Dahlstrom, 1983). in arnbele studii,aceastd relatie este indepeudenti de efec-tele fumatului, vArstei gi hipeftensiLuriiarteriale. Este oarecum evident cd, atuncicAnd furia este refulatd sau mentinutd, ea
poate fi chiar mai destructiva peutruinimd decAt furia exprin-rati in rloddesclris (Spielberger q.a., 1985; Wright).
Cum duce comportamentul de tip Asau trdsitura sa colnponeutd de ostilitatela boala cardiac5? Uu rnecanisrn biologicplauzibil este modul in care sistemulnervos sirnpatic al individului rdspunde lastres. Atunci cdnd sunt expugi la situaliiexperimentale stresante (de exemplu,atunci cAnd se confruntd cu arnenintarea
egecului, har{uirii sall cerinlelor unorsarciui competitive), cei rnai rnLrlli subi-ecfi au rapoftat cd se sirnt furiogi, iritalisau tensionafi. Totugi, subieclii care aLr
oblinut scoruri ridicate la ostilitate ca otrdsdturd compoftamentald, au presiuneasanguin6, ritmul caridac ai secrc{iahormonilor legali de stres mult crescutefa16 de subiec{ii cu un grad redus de
ostilitate (Suarez 9i Willianis, 1989).
Acelagi rezultat s-a ob{inut cAnd sLrbiecli
de tip A au fost comparafi cu subiecli de
tip B (Manuck 9i Kranz, 1986). Sistemulnervos simpatic al indivizilor ostili qiisau
de tip A pare a fi hiperreactiv la situatiistresante. Toate aceste modificdri fizio-logice pot afecta ininra qi vasele de
singe.Indivizii ostili gi neostili pot avea
sisteme nervoase fundamental diferite.CAnd indivizii neostili sunt excitali qi
supdra!i, sisterlul nervos parasimpatic
702 I ntro duc ere in p s ihol o g i e
actioneazd ca uu comutator de oprirepentru a-i calma. DimpotrivS, indiviziiostili pot avea un sistem nervosparasimpatic slab. CAnd sunt infuria{i,adrenalina se men{ine la un nivel crescutin organism gi acegtia rdmAn, in modnepl[cut, intr-o stare de activare. Ca oconsecinfd, ei interaclioneazd in moddiferit cu lumea (Williams, 1989).
Vestea bund privind modelul corn-portamental de tip A este aceea cI el
poate fi modificat prin programe tera-peutice bine stabilite gi cd indivizii caresunt capabili sa-qi reducd comportamen-tul de tip A prezintd un risc scdzut de
contractare a bolii coronariene. Vomdiscuta despre aceastd terapie spre sfdr-gitul acestui capitol.
Deprinderi de control al stresului
Emo{iile 9i activarea fiziologicdprovocate de situalii stresante suntdeosebit de neconfortabile, iar acestdisconfort il motiveazd pe individ sd facdceva care sd-l atenueze. Procesul princare o persoan[ incearc[ sd st[p6neascdsiualiile stresante este numit control gi se
prezint[ sub doul forme principale. Opersoand se poate concentra asupra uneiprobleme specifice sau asupra uneisituafii care a apdrut, incerc6nd sd
gdseascd o cale de schimbare sau de
evitare in viitor. Aceasta este numitdcontrol centrat pe problemi. Opersoani se poate concentra qi asuprareducerii emofiilor asociate cu situaliastresantd, chiar daci situa{ia insdgi nupoate fi schimbat[. Acest al doilea proces
este numit control centrat pe emo{ie(Lazarus giFolkman, 1984). CAnd au de aface cu o situalie stresantd, cei mai multioameni folosesc atAt controlul centrat peproblemd, cAt gi controlul centrat pe
emo!ie.
Controlul centrat pe problemi
Strategiile pentru rezolvarea uneiprobleme includ definirea problemei,
generarea soluliilor alternative, evaluarea
alternativelor sub fonna costurilor ;ibeneficiilor gi alegerea uneia dintreacestea, implementarea alterrrativei selec-
tate. Strategiile centrate pe problemd p.-:
fi de asemenea dirijate spre interior:persoana poate schimba ceva din eiinsigi, in loc sd schimbe mediul incon-jurdtor. Modificarea nivelurilor de aspi-
ralie, identificarea surselor alternative dc
satisfac{ie gi invSlarea de noi deprinder.sunt cAteva exemple. Cu cAtd indemdnar;poate individul sd foloseasc[ aces:-
strategii depinde de experienfa gi d=
capacitatea sa de autocontrol.Sd presupunem cd suntefi prevenili ci
veli pierde un curs necesar pentr-absolvire. Puteli s[ avefi o discufie c-profesorul, si prezenta{i un program c;lucru gi apoi sd-l indeplinili; altemati'.pute{i sd decideli cd nu putefi indepli:cerinlele in timpul rd.mas gi sd anunfati .lvefi relua cursul in semestrul urmdr;:Aceste ac{iuni sunt amdndoud metode ;:control centrate pe problemd.
Cei care tind s[ utilizeze acea-.-j
metodd in situalii stresante prezi::-;niveluri scdzute de depresie atAt in tim:.-
Slres ql adaptare 703
cat $i dupe situalia stresantd (Billings 9iMoos, 1984). Desigur, oamenii care sunt
mai pufin deprimali pot observa cb este
mai ugor sd apelezi la controlul centrat pe
problemd. Dar studiile longitudinale aratd,
cd aceastd rnetodd duce la perioade maiscurte de depresie, chiar daci ludm inconsideralie nivelurile iniliale de depresie
ale indivizilor. in plus, terapiile prin care
indivizii sunt invd
704 I nt ro duc ere in p s ihol o g ie
(cum ar fi conducerea cu vitezd pe
drumuri de munte), reproguri agresive laadresa celorlalli.
AtAt strategiile ruminative cAt gi cele
evitante tind s[ creascd qi sI prelungeascddispoziliile depresive, pe cdnd cele de
distragere tind sd le reducd. intr-un studiude laborator cercetdtorii i-au lEcut pe
subieclii deprimali si se angaj eze freintr-o sarcind meditativS, fie in una de
distragere timp de zece minute (dinmotive etice, ei nu au putut implicasubieclii in sarcini evitante, cum ar fibdutura). Sarcinile ruminative i-au fdcutsd se concentreze asupra senza{iilor fizicecurente (,,concentra{i-vd asupra niveluluienergetic actual",,,concentra{i-vi asupra
felului in care se simte acum corpulvostru") gi asupra caracteristicilor perso-nale (,,concentra!i-v5 asupra trdsdturilorvoastre dominante"). Sarcina de distra-gere i-a fEcut sd se concentreze asupraunor localizdri geografice sau asupra
formei unor obiecte (,,concentra!i-vdasupra formei podului Golden Gate",
,,concentrali-vd asupra figurii MonaLisa"). Subiec{ii care s-au angajat insarcini de distragere au prezentat o deta-qare completd de dispozilia depresivd, pe
c6nd cei implicali in sarcini rumina-tive au prezentat o dispozilie depresivdcrescutd (Morrow gi Nolen-Hoeksema,1990; Nolen-Hoeksema gi Morrow,r99r b).
Studii longitudinale, mai naturaliste,au ardtat de asemenea cd strategiileruminative qi cele evitante prelungescdepresia, pe cAnd cele de distragere ajutdla reducerea acesteia. De exemplu, unstudiu longitudinal pe indivizi afla{i indoliu a relevat cd cei care au utilizatstrategii ruminative gi evitante pentru a
face fald suferin{ei au prezentat depresiimai indelungate (Nolen-Hoeksema.
Parker qi Larson, 1992). Un alt studiulongitudinal a fost realizat accidental. Ungrup de cercetdtori de la UniversitateaStanford tocmai se intAmplase s[ efectu-eze mdsurdtori privind tendinlele de con-trol centrat pe emolie gi nivelurile de
depresie la un grup mare de studen{i, cu
doud sdpt6mdni inainte de un cutremurmajor care a lovit zona golfului San
Francisco, in 1989. Ei au mdsurat dinnou nivelul de depresie al studen{ilor la
l0 zile gi la 7 sbptdrndni dupd cutremur.Ei au estimat gi rrivelul stresului arnbien-tal pe care l-au trdit studenfii ca rezultatal cutremurului (mai precis, rbniri per-
sonale, ale prietenilor, stricdciuni ale
caselor). Rezultatele au ardtat cd studentiicare aveau un stil ruminativ de control al
emo{iilor inainte de cutremur, au fost mai
vulnerabili la depresie in cele zece zile ;iapoi qapte sdptdmdni dupd cutremur.Acest lucru s-a intdmplat gi dupd ce
au fost luate in consideratie nivelurilede depresie ale studenfilor inainte de
cutremur (Nolen-Hoeksema gi Morrou.I99l a).
Vd puteli intreba dacd cei care adoptiun control ruminativ sunt mai sensibili l.propriile sentimente gi astfel au .posibilitate sporitd de a-gi rezolva pr.-blemele, in timp ce persoanele car:adoptd un control prin distragere i:neagd emoliile gi problemele, ajungdnd i:final la rezultate mult mai slabe. Dovezii=actuale sugereazd cd rdspunsul es;-negativ. Indivizii care adoptd un contr.ruminativ sunt mai pufin disponibili sa =angajeze intr-o rezolvare activi a pri-blemelor cauzate de stresori. Dimpotriricei care folosesc activit[ti plScute penr-
Slres qi adaptare 705
a se degaja de dispoziliile lor pentru un
tirnp recurg la o rezolvare activd a
problemelor pentru a face fald stresorilor(Nolen-Hoeksema gi Morrow, 1991 a;
Nolen-Hoeksema, Parker gi Larson,1992). in plus, cei care adoptd controlulruminativ de fapt nu fac mare lucruatunci cAnd incearcd sd rezolve pro-blemele. Doud studii de laborator au
ardtat cd oamenii deprirnali care au
petrecut zece minute meditAnd gi apoi au
incercat sd rezolve o problernd au obfinutrezultate mai slabe decdt cei deprima{icare au petrecut zece minute de distrage-re inainte de a incerca rezolvarea proble-mei (Nolen-Hoeksema qi Lyubomirski,1992; Nolen-Hoeksema gi Morrow,l99l b). Frdrn6ntdrile repetitive pot sta incalea unei bune rezolvdri a problernelor.
Mecanismele de apirare ca
strategii de control centrate pe
emofie
Strategiile de control pe care le-amdiscutat p6nd acum au coustituit preo-cuparea unor cercetlri relativ recente.
Exista totugi o indelungatd istorie a
controlului centrat pe emofie in literaturapsihanaliticd (A. Freud, 194611967).
Freud a utilizat termenul mecanisme de
apirare pentru a se referi la strategiileincongtiente folosite de indivizi pentru at'ace fa{d ernoliilor negative. Acestestrategii centrate pe emo{ie nu modificdsitualia stresanti; ele schimbd pur gi
simplu modul in care o persoand opercepe sau se gAndegte la ea. Astfel.Ioate mecanismele de apdrare implicd un
elenrent de autoingelare.Toli folosirn mecanisme de apdrare.
Ele ne ajutS s6 trecem peste momentele
grele pAnd c6nd putem acfiona mai directasupra situaliei stresante. Mecanismelede apbrare indica dificultati de adaptare apersonalitdlii doar atunci c6nd devin un
mod dominant de rdspuns la probleme. O
diferenld intre mecanisrnele de apdrare gi
strategiile de control, pe care le-amdiscutat anterior, este aceea cb meca-
nismele de apdrare sunt procese incon-gtiente, in tirlp ce strategiile de controlsunt adeseori adoptate in rnod congtierrt.
Aga curn le vom descrie iu continuare,totugi, unele rnecanisme de apdrare
incongtiente, atunci cdnd sunt impinse laextrem, il pot duce pe individ laeviden{ierea unora din strategiile de
control congtiente de naturd dezadapta-
tivd.
REFULAREA. Freud considerd refu-larea ca fiind mecanismul de apdrare
fundamental gi cel mai important. Prinrefulare, impulsurile sau amintirile care
sunt prea infricoqdtoare sau dureroase
sunt excluse din congtiinfd (conscious
awareness). Amintirile care determindrugine, vinovS!ie sau autodezaprobaresunt adesea refulate. Freud credea cd
refularea anumitor impulsuri din copi-ldrie este universald. El a sus{inut cd tolibaielii tineri au sentimente de atrac{iesexuald fala de mama lor gi de rivalitategi ostilitate fald de tatd, (conflictuloedipian); aceste impulsuri sunt refulatepentru a evita consecin(ele dureroase ale
traducerii lor in act. Mai tArziu in via{d,indivizii igi pot refula sentimentele sau
amintirile care pot genera anxietate,intrucdt ele sunt inconsistente cu con-ceptele despre sine. Sentimentele de osti-litate fald, de o persoand iubita gi
experien{ele de nereugitd pot fi eliminatedin memoria congtientd.
706 I nt rod uc e re itt p s ilrcl o gi e
Refularea se deosebegte de represie.Represia este procesul de autocontroldeliberat, pdstrdnd impulsurile qi dorin-
fele sub control (men!inArrdu-le pentrusine, in acelagi timp negAndu-le in modpublic) sau indepdrlAnd ternporar amin-tirile dureroase. Indivizii sunt congtienlide gAndurile reprimate, dar sunt in mare
mdsurd incongtienli de impulsurile sau
amintirile reprimate.Freud considera cd refularea este
rareori realizatd cu succes total. Impul-surile refulate ameninld cu pdtrunderea incongtiin{a; individul devine anxios (degi
nu este congtient de rnotiv) gi angajeazd
mai multe mecanisme de apdrare pentru a
{ine la distan{d de congtiin{i impulsurileparlial refulate, aSa cum vom vedea incontinuare.
Interesul pentru cei care in modobignuit iqi refuleazd sau reprimdgAndurile gi emoliile dureroase a rendscut
in ultimii ani. Oamenii cu un stil represivau o vulnerabilitate crescutd la imbol-ndvire in general, mai ales la tulburdricardiace gi o evolu{ie mai rapidd a
cancerului (Bonnano gi Singer, 1990). Oaltd direclie de cercetare a relevat cd
oamenii care destdinuie altora amdnunte
despre evenimentele traurnatice gi erno-
tiile pe care le simt ca reaclie la acele
evenimente tind sd prezinte o sdndtate
mai bun[ dec6t cei care nu fac confidenlealtora (Pennebaker gi Beall, 1986). Deexemplu, soliile ale cdror soli s-au sinucissunt mai predispuse la boala sornatici inanii urmdtori mor{ii so{ilor, dacd nu au
impdrtdgit riimdnui cd so{ul lor s-a sinucis(Pennebaker gi O'Heeron, 1984).
Cum poate refularea gi represia sd
ducd la slSbirea sdndtdfii? Mai intAi, a;acum a sugerat Freud, represia gi refularea
sunt rareori complet satislicdtoare. Indi-vizii care incearcd sd-gi reprirne gAndurilepot de fapt medita mai mult asupragAndurilor gi ernoliilor nedorite decAt ceicare gi le exprimd in fala celorlalfi. Maimulte studii au ardtal cd incercarea de a
reprima gdndurile ne face de fapt sd ne
gAndim mai frecvent la ele, decAt dacd
am inceta sd incercdrn reprimarea lor(Wegner, Schneider, Carter gi White.1987). Cu alte cuvinte, existi un efect cle
ricoSeu, prin care gAndurile nedoritereprimate reviu cu o forld gi mai tnare odatd ce persoana respectivd are ,,gardajos". in studiul vdduvelor victimelor unor
sinucideri, cercetdtorii au observat cd
femeile care nu au spus nirndnui despre
sinuciderea solilor lor au rrreditat inrealitate mai mult asupra acestui faptdecAt cele care au spus (Pennebaker 5i
O'Heeron, 1984). Aqadar, indivizii care
incearcd sd-gi scoatd din rninte gAndurilenedorite pot descoperi cd acestea revincu for{d sporit6, provocdndu-le o stare
accentuatl de disconfort. irr consecinta.
acest disconfort amplificat gi activareafiziologic6 asociatl pot avea efecte
negative asupra organismului.in al doilea rdnd, actul in sine de
reprimare sau de refulare a gAndurilo;poate avea consecin{e fizice gi s[ aiba-
astfel, efecte negative asupra corpuluiCu alte cuvinte, evitarea constantd ;gdndurilor gi monitorizarea faptului daciacestea revin sau nu, pot solicita m;.multd energie fizicd gi pot duce la o star;de activare cronicd, ceea ce afectez.z.
organismul.Pennebaker (1990) a subliniat fapti
cir prin repovestirea traumelor :erno{iilor asociate cu acestea, fie i:.
conversafii cu al1ii, fie scriindu-le l:
Stres Si adaplare 707
jurnale, se reduc tendinfele de a se gAndi
asupra traurnelor qi se poate ajunge laameliorarea sanAtAtii. Exprimarea trau-melor qi a emotiilor asociate traumelorpoate reduce fr6mdntdrile repetitive qi
poate contribui la dobdndirea sdndtdtii indiferite modalitali. Exprimarea verbalS a
temerilor qi ernofiilor ii poate ajuta pe
oanreni sd le concretizeze gi sd le facd
fald mai utor. CAnd vorbim cu alliidespre traumele gi ernoliile noastre, cei
care ne ascultl ne asigur6 suportul social
;i validarea sentimentelor noastre. lnsfArgit, discufia despre o traumd ne poate
ajuta sd ne obignuir.n cu ea - sd ne
..bi$nuim cu traurna astfel incAt ea sd nu
creeze acelagi nivel de enrolii negativeori de cdte ori ne gAndim la ea.
RATIONALIZAREA. Atunci cAnd
i ulpea din fabula lui Esop respingestrugurii la care nu poate ajunge, spundnd
:a suut acri, ea ilustreaz6 un rnecanismJe apdrare cunoscut sub denumirea de
rationalizare. Ralionalizarea nu inseam-i5 ..a acliona ralional", cum ne-am putea
_:indi; ea reprezintd atribuirea anurnitor:notive dezirabile din punct dc vedere
-leic sau social unor acliuni, ceea ce le;ace sd pard cd sunt ac{iuni ra{ionale.R.alionalizarea serve$te doud scopuri: ne
.r;ureazi dezamagirea atunci cdnd egudm
.n atingerea unui scop (,,Oricum, nu-, rL)iam sb fac aceasta") gi ne furnizeazd:r"lotive acceptabile pentru comporta-:nentul nostru. Dac[ ac{ionam impulsiv!ru pe baza unor motive pe care nu dorim.i le recunoaftem nici fafa de noi ingine,::tionalizdm ceea ce am fEcut pentru a ne
:-lne comportamentul intr-o lumind mai::r orabila.
Caut6nd mai degrabd motivul potrivit,decAt motivul adevdrat, indivizii formu-leazd un nurndr de scuze. Acestea sunt de
obicei plauzibile, dar pur qi sirnplu ele nuspun intreaga poveste. De exemplu,afirma{iile ,,colegul meu de camerd a
uitat sd m5 trezeasc6" sau ,.am avut prea
multe lucruri de fbcut" pot fi adevdrate,
dar probabil cf, nu sr"rnt motivele reale
pentru nereugita unui individ de a face
lucrul respectiv. lndivizii cdrora efectivle pas5, igi pun ceasul sd sune sau igigdsesc tirnp pentru ceea ce trebuie sd
facd.
Un experiment care a implicatsugestia posthipnoticd (v. capitolul 6)pune in eviden(a procesul de ra(io-nalizare. Hipnotizorul igi instruiegtesubiectul aflat in stare hipnoticd ca atuncicdnd se va trezi din transS sd-l priveascdpe hipontizor, iar atunci cdnd acesta igiva scoate ochelarii, subiectul sd deschidd
fereastra, degi nu-gi va aminti ca hip-notizorul i-a spus si faca acest lucru.Trezit din trarrsd. subiectul se simte putiname(it, dar poate irnediat sd meargd prirrcamerd printre oameni gi sd poafte oconversalie, privindu-l pe fLrrig pe
hiprrotizor. Cdnd acesta igi scoate cu un
gest obignuit ochelarii, subiectul simte opornire de a deschide fereastra. Face unpas in directia ei, dar ezitd. in modincongtient, igi rnobilizeazS, dorinta de a fio persoand rezonabila; cdutAnd un motivpentru impulsul de a deschide fereastra,el spune ,.Nu este pu{in carn sufocantaici?" Dupd ce gi-a gdsit scuza dorit6, el
deschide fereastra gi se simte maiconfortabil (Hilgard, I 965).
FORMATTUNEA REACTTONAL,{.Uneori indivizii pot ascunde un motiv
708 Irtroduce re itt psilrclo gi e
fald de ei ingigi, d6nd o expresieputemicd motivului opus. O astfel de
tendinlE este numitd formatiune reac-
{ionali. O mamd care se simte vinovatdde a nu-gi fi dorit copilul poate devenisupraindulgentd gi supraprotectoare pen-tru a-l asigura pe copil de dragostea ei gi
pentru a se asigura pe sine cd este omamd buni. A existat o situalie in care omamd ce dorea sd facd totul pentru fata ei
nu putea sd in{eleagd de ce copilul nuaprecia deloc acest lucru. Cu marisacrificii ea a asigurat fetei sale leclii de
pian gi a ajutat-o la temele zilrrice. Deqi
mama considera cd este extrem de bund,
in realitate era extrem de revendica-tivl - de fapt, era ostilS. Ea nu-gi dddeaseama de propria ostilitate, dar con-fruntatd cu aceasta a recunoscut cd atuncicAnd era copil ura lec{iile de pian. Dacdla nivel congtient mama incerca si fiebund, la nivel incongtient ea era destul de
crudd cu fiica ei. Fiica sirnlea in rnod vagce se intimpla gi a dezvoltat sirlptornecare au necesitat tratament psihologic.
Unii oameni, care cu zel fanatic duccruciade impotriva moravurilor u$oare,
alcoolului gi jocurilor de noroc, potmanifesta formatiuni reac{ionale. Uniidintre acegti indivizi pot avea un fond dedificultali precedente cu astfel de
probleme, iar lupta impotriva lor arreprezenta un mijloc de a se apdra pe ei
ingigi fafd de posibilitatea revenirii laaceste comportamente.
PROIECTIA. Cu tolii avem trdsdturiindezirabile pe care nu vrem sd lerecunoa$tem nici fa{d de noi ingine. Unmecanism incongtient, proiec{ia, ne pro-tejeaz6, fafi de recunoagterea propriilornoastre calitali indezirabile, atribuindulein propo(ii exagerate altor indivizi. Sd
presupunem cd ave{i tendinla de a t-i
critici gi nedrepfi fap de al1ii, dar nu v-arplScea sd admiteli aceasti tendirrtd. Dacasunteli convingi ci indivizii dirr jur sunr
cruzi sau nedrep{i, tratamentul aspru Ia
care ii supune{i nu este bazat pe
traslturile voastre rele - pur gi sirnplu ..leda{i ceea ce meritd". Dacd vd putellasigura pe voi ingiv6 c[ oricine altciner:trigeazd la exarnenele de facultate.tendin{a voastrd nerecunoscuti de a
,,copia" nu mai pare atdt de rea. Proiecti"este efectiv o formd de ra{ionalizare, dar
este atAt de rdspAnditd in cultura noastrE.
incAt meritd o discu{ie mai arnplS.
INTELECTUALIZAREA. Intelectu-alizarea este o incercare de a oblin-detagarea de o situa{ie stresantd tratdnd--in termeni abstrac{i, intelectuali. Acest t::de apdrare este frecvent o necesita:.pentru cei ce trebuie sd se confrunte c-probleme de viala gi de nroarte r,
activitAlile de fiecare zi. Medicul ca:.este confruntat cu suferinla umand nu i..
poate permite sd se implice emo{ional i:cazul fiecdrui pacient. De fapt, o anunrijdetagare poate fi esen{iald pentru r:medic pentru a funcliona contpeteti:Acest tip de intelectualizare este :
problemd doar atunci cAnd devine un str
de via{5 atAt de frecvent, incAt indivizii =izoleazd de toate experien(ele emo{iona);
NEGAREA. Atunci cAnd realital;eexterioard este prea neplScutd pentru a-,
face fald", un individ poate nega cA c,r
exist6. Pdrinlii unui copil care suferd de :boald fatald pot refuza sd accepte ch e'-:vorba de ceva cu adevdrat riu, chiar C;;isunt perfect informafi asupra diagr;.=-ticului qi rezultatului agteptat. Deoar:-:ei nu pot tolera durerea pe care {
i*-erer breca-- I
I pANArr rsrRRrrl
I- ERAI-LA. i
Stres qi adaptare 709
produce-o recunoa$terea realitdtii, ei
recurg la mecanismul de apdrare al
negirii. Forr.ne mai putin extrenre de
negare pot fi vdzute la indivizi care inmod constant ignora critica, nu reugesc sd
inleleagd ca allii sunt furiogi pe ei sau
trec cu vederea toate indiciile caresugereazd cd pafienerul de cdsdtorie iiingealS.
Uneori, negAnd faptele putem sd lefacem fald mai bine. lntr-o crizd sever6,negarea poate oferi unei persoane timpulnecesar pentru a se confrunta cu fapteledure intr-un mod gradat. De exemplu,victimele unui atac cerebral sau a uneileziuni la nivelul rnlduvei spindrii potceda total dacd devin perfect congtientede gravitatea condiliei lor. Speran{a le dd
imboldul de a continua. Cei care s-au
confruntat cu rdzboiLrl sau cu inchisoarearelateazd. cd negarea posibilitdlii de a
muri i-a ajutat sd reziste. In aceste situaliinegarea are in mod categoric o valoareadaptativd. Pe de altd parte, aspectelenegative ale negdrii sunt evidente atuncicAnd oamenii amAnd ajutorul rnedical: deexemplu, o femeie poate nega cd unnodul mamar poate fi cancerigen gi astfelpoate intdrzia sd se prezinte la medic.
DEPLASAREA. Ultimul mecanismde apd.rare pe care il discutf,m iiiindeplinegte funclia (reduce anxietatea),
in timp ce satisf'ace partial motiveleinacceptabile. Prin mecanisrnul de dcpla-sare, un motiv care nu poate fi rezolvatintr-o anumitd fonn6. este dirijat iutr-oaltd direclie. Un exemplLr de deplasare a
fost furnizat ?n discufia noastrd privindfuria care nu putea fi exprirratd Ia adresa
sursei frustrdrii gi a fost redirec{ionatdspre un obiect mai putin ameninfdtor.
Freud considera cd deplasarea era celrnai satislhcdtor nrod de a trata impul-surile agresive gi sexuale. Instinctelebazale nu pot fi modificate, dar putemmodifica obiectul asupra cdruia este
direc{ionat un instinct. De exemplu,impulsurile sexuale orientate cdtre pdrinlinu pot fi satisfdcute, dar pot fi deplasatespre un obiect al dragostei mai potrivit.Impulsurile erotice care nu se potexprima direct pot fi exprimate indirectin activit5li creative, cun'l ar fi arta,poezia gi muzica. hnpulsurile ostile iqipot g6si o exprimare acceptabild dinpunct de vedere social prin participarea lasporluri.
Pare neverosimil ca deplasarea sd
elimine efectiv impulsurile frustrate, daractivitetile substitut ajutl la reducerea
tensiunii atunci cAnd un instinct bazaleste dejucat. De exemplLr, activitdlile de
ingrij ire sau de insof ire pot reduce
tensiunea asociatd cu nevoile sexualenesatis{bcute.
Organizarea terapiei
PAnd acurll ne-am concentrat in:rincipal asupra factorilor interni ai:ndivizilor care influenfeazd percep{ia gi
rnpactul evenimentelor stresante asupra.tr. Suportul emofiorral 9i grija fatd de:eilalli pot, de aseluenea, sd facd stresul
mai suportabil. Divor{ul, moaftea uneifiinle iubite sau o boal6 grea suut multrnai devastatoare dacd individul trebuiesd le fac6 fa{d singur. Un studiu asuprap5rin(ilor israelieni care gi-au pierdut unfiu (fie intr-un accident, fie in timpul
710 I tt roduc e re ttt p s iholo gie
rlzboiului Yom Kippur) a pus in eviden{ifaptul cd o asemenea pierdere a fost opovarA mult mai grea pentru cei careerau deja vdduvi sau divor(a{i. Ratamortalitdtii in urmdtorii zece ani dupdpierdere a fost mai mare decdt la cei caregi-au putut impd(i durerea (Levav,Friedlander, Kark qi Peritz, 1 988).
Numeroase studii indici o duratb de
viafd mai lungl la indivizii cu multelegdturi sociale (sof, prieteni, rude gi
membri ai unui grup) precum gi o
probabilitate mai scdzutd de a muri dincauza unor boli provocate de stres, decAtla indivizii cu puline contacte socialecare sd-i sprijine (Cohen qi Willis, 1985).Prietenii gi familia pot asigura sprijin inmai multe moduri. Ei ne pot suslineaprecierea de sine, iubindu-ne in pofidaproblemelor noastre. Ne pot fumizainformafii gi sfaturi, companie pentru ane distrage de la grijile noastre, ajutormaterial sau financiar. Toate acestea tindsd reducd serrtimentele de neajutorare qi
sd ne sporeascd increderea in abilitateanoastrd de a face fa{6.
Stresul este mai ugor de tolerat cAnd
cauza stresului este impAftd$it6 gi de al1ii.Dezastrele comunitare (inundafii,cutremure, tornade, rdzboaie) par deseorisd aducd la suprafafd ceea ce este maibun in oarneni (Nilson $.o., 1981).AnxietSlile gi conflictele individuale tindsd fie uitate cAnd oamenii se unesc
impotriva unui inamic comun sau pentruindeplinirea unui 1el comun. De exemplu,in timpul bombarddrii intensive a Londreiin timpul celui de-al doilea rdzboi mon-dial s-a constatat o scddere irnportantd anumdrului celor care cdutau ajutor pentruproblemele lor emo!ionale.
Uneori, totuqi, farnilia gi prietenii potamplifica stresul. Minimalizarea gravi-t61ii unei probleme sau asigurarea oarbd
cd totul va fi in regulS pot produce rnaimultd anxietate decAt incapacitatea de a
oferi ajutor. Un studiu asupra absol-venfilor care trebuiau sb facb fa{d unorexamene importante sugereazd cd par-tenerul de viald care ofer[ sprijin intr-omanierd realistd (,,Sunt ingrijorat, dar gtiu
cd vei face tot ce poli tu mai bine") oferamult mai mult ajutor decAt cei care neagd
orice posibilitate de nereugitd (,fu suntingrijorat; sunt sigur cf, vei treceexamenul"). in ultirnul caz, studentultrebuie sd-gi facd griji nu doar pentruratarea examenului, ci gi pentru posi-bilitatea pierderii respectului in fataso{ului (Mechanic, 1962). Altii pot
impune diferite lucruri gi pot crea r-
povard pentru individ, in tirnp ce acesta
are de fhcut fafd gi altor stresori (Rook.1984). De exemplu, o persoand care i;:ingrijegte pdrintele aflat in ultimul stadiual unei boli are o probabilitate mare sisufere o depresie dacd este criticatd ;-hd4uitd de fra!ii acesteia pentru rnodul i:care o face (Nolen-Hoeksema, Parker s:
Larson, 1992).CbutAnd sprijinul social pozitiv in pe-
rioada de stres, oamenii pot invd{a gi alt=
tehnici pentru reducerea efectelor nes;-tive ale stresului asupra organismulu-Discutfun mai jos cAteva tehnici con-.-
portamentale qi cognitive care se dore-desc utile in reducerea efectelor stresulu-"iar apoi vom discuta in detaliu modul ;=aplicare a acestor tehnici pentru dimir,--area comportamentului de tip A gi a bc..
coronariene.
Tehnici comportamentale
Dintre tehnicile comportamentale cr=au fost utilizate pentru a-i ajuta ;Eoameni sd-gi controleze rdspunsur.,:fiziologice la situa!iile stresante su::
Srres pl adaptare 7tt
biofeedback-ul, antrenamentul de rela-rare gi exercitiile aerobice.
in antrenamentul prin biofeedback,indivizii recep{ioneazd infornta\ia (feed-back) despre un aspect al starii lort'iziologice qi apoi incearcd sd-gi modificeaceastd stare. De exemplu, pe parcursulunui procedeu de invdlare a tehnicilor de;ontrol al cefaleei de tip tensiune, se
ataSeazd electrozi pe fruntea pacientuluiastfel inc6t orice migcare a rnuqchiuluitiunfii sd poat6 fi detectatd electronic,amplificatd gi retransrnisd persoanei sub:orma unui semnal sonor. Semnalul, sau
tt'rnul, cre$te in in6lf ime atunci cAnd
niugchiul se contractd gi des:reqte atunci:and el se relaxeazi. InvdfAnd sd
:ontroleze indlf irnea tonului, individulrnr atd sd-gi menIind rnugchiul relaxat.Relaxarea rnugchiului frun{ii asigurd de:bicei gi relaxarea mugchilor scalpului gi
:itului). Dupd 4-8 sdptdmAni de antre-:rment prin biofeeclback, participantulinratd sd recunoascd aparifia tensiunii gi
si o reducd fard, .feedback-ul asigurat de:rspozitiv (Taler-Benlolo, 1978).
Procesele fiziologice care sunt con-:clate de sistemul nervos vegetativ, cum
.:nguind au fost considerate a fi auto-
.:ate gi nu aflate sub control voluntar.fotugi, studiile de laborator au demon-::rat ca oamenii pot invd{a sd-gi modifice-:ecrenla cardiacd gi presiunea sanguind::g. 15.5). Rezultatele acestor studii au:-ndus la noi procedee de tratare a:.cienlilor cu hipeftensiune arteriald. Un::--cedeu corrstd in a prezenta pacienlilor-: grafic al presiunii lor sanguine in timp:: aceasta este monitorizatd gi in a-i-."ita tehnici de relaxare a diferitelor
=-.rpuri de rnugclri. Pacienlii sunt instruili.i-si contracte rnuqchii (de exernplu, sd-gi.-:iangd pumnul sau sa-gi incordeze::crrmenul), sd elibereze tensiunea qi sd
-:sen'e diferenta de senzalii. incepAnd
cu rnugchii picioarelor gi ai gleznei gi
progresdnd cu mugchii intregului corppdnd la cei care controleazd gdtLrl gi
fafa, pacien{ii inva{d sb modifice tensi-unea muscularI. Aceasta cornbinalie debiofeedback gi antrenament de relaxares-a dovedit eficientd in scdderea presiLrniisanguine la unii indivizi (Tarler-Benlolo,l 978).
.: 0 I 2 3 4^ 5 6_ 7
.:.:': CINCI SETURI DE INCERCARI
Fig. 15.5. Condi{ionarea operantl a presi-unii sanguine gi a frecven{ei cardiace. Ungrup de subiecli (Grupul 7) a printit uttbio/bedback (un spot de lumind satr un sem-nal sonor), pe fondul unei scdderi sintullanea presiunii sanguine Si a frecvenlei cardiace.Urt alt grap (Glupul 2) a primit acelasibiofeedback, pe fotrclul uttei creSteri simul-tane a prpsiunii sanguine Si a .frecvenyeicardiace. In tinpul wwi sittgur progrcut clecottdilionare, subieclii au avut un controlsennifica!iv Si simullan usupra presiunii sun-guine Si frecvenlei cardiace. Grupul intdritpentru ambele funclii scdzute a avut uncontrol ntai mare in tintpul incercdrilor,'grupul intdrit pentru ambele funclii intensifi-cate a arut Lut control clintittuat. (Dupi
Schwartz, 1975.)
6.'F=-bFei<Eo,-:'*EE|o6l6de6=<ot?gv, a)<urrlJEZ.,P;*^ aJ>out&:a-
7t2 Ittt roduce re itt psilnlo,q i e
Dupd revizuirea mai rnultor studii care
utilizeazd biofeedback-ul gi antrenamen-
tului de relaxare pentru a controla cefaleeagi hipertensiLlnea, s-a conchis cd cea rnai
inrpoftantd variabilS este invhfarea modu-lui in care sd te relaxezi (Runck, 1980).
Unii oameni pot invata nrai repede si se
relaxeze dacd prirnesc un biofeetlbock.Altii pot invd{a tot atat de repede daca fac
antrenament de relaxare rnusculard lbrdnici un biofeedback specific. Utilitatea an-
trenamentului de relaxare pare sd depindd
de individ. Unii oameni care nu sunt
congtiinciogi in a-qi administra medica-mentele hipotensoare sunt mai responsivila antrenamentul de relaxare, in timp ce
allii care au invS{at sd-gi controleze prinrelaxare presiunea sanguind pot, in final,sd renun(e la acest procedeu, considerAnd
cd le ia prea niult tirnp.
Pot intervenliile psihologice sdinfluen(eze evolulia csncerului?
Mulli oameni de gtiinld se indoiesc cbintervenfiile psihologice pot influenta in rnodsemnificativ evolufia unor procese de imbol-ndvire majore, curn ar fi cancerul. Acegtiaaratd cd ideea conform cf,reia pacienlii caresuferi de cancer igi pot controla boala prinputerea voin{ei este mai degrabi nocivS,deoarece pacienlii pot ajunge sf, se simtivinovafi dacl nu se pot vindeca singuri.Totugi, observalii din ce in ce mai numeroasesugereazd cd cel pulin anumite tipuri de
intervenlii psihologice de suslinere pot ince-tini progresul cancerului. David Spiegel g.a.
(Spiegel, Bloom. Kraemer gi Gottheil, 1989)au obfinut, neintenlionat. date exceplionale.Acum c61iva ani ei au inceput un studiu incare au repartizat aleatoriu femei cu cancer
Un alt factor important in controlareastresului este condilia fizicd. Indiviziicare practicd in mod regulat exerci{iiaerobice (orice activitate sr"rs{inutl care
cregte frecven[a cardiacd gi consurnul de
oxigen, curn ar fi jogging-ul, inotul sau
ciclismul) preziutd o scddere semni-ficativd a frecvenfei cardiace gi presiuniisanguine ca rdspuns la situaliile stresante.
comparativ cu indivizii care uu practicaregulat aceste exercilii (Blunienthal 9.a..1990; F{olnies qi Mc Gilley, 1987:
Holmes qi Rotlr, 1985). in schimb, Brorvn(1991) a observat c5 indivizii pregatitifizic sunt mult rnai pu{in vulnerabili la
imbolndvire dupd ac{iunea Llnor evetti-mente stresante dec6t cei nepregdtiti.Datoritd acestor descoperiri, multe pro-grame de organizare a terapiei au pus
accentul gi pe pregdtireafizicd.
mamar metastatic fie in grupuri de sprijin cu
program sdptdmdnal, fie in nici un grup ci:
sprijin (toate femeile prirneau in acelagi tiur;ingrijirea medicali standard pentru cancerPrincipala preocupare a grupului de spriiii.consta in pregf,tirea femeilor pentru a s;confrunta cu moaftea gi a inv61a sd triias;ldin plin zilele care au mai rbmas. Spiegel q.:nu au avut intenlia de a influenfa evoluti.cancerului - nu credeau cd aga ceva e::posibil. Ei au dorit doar sd imbundtSleascicalitatea vielii acestor femei.
Cercet6torii au rdrnas foarte surpri:1.cdnd, la 48 de luni dup6 inceperea studiuiu.toate femeile care nu au fbcut parte c--.
grupurile de sprrjin au murit de cancer. :-timp ce % din femeile din grupul de spril::erau incS in via16. Supraviefuirea medie 1d: .inceputul studiului) pentru femeile ,:-:grupurile de sprijin a fost de 40 de l';-comparativ cu l9 luni pentru femeile care :-au f6cut parte din grupurile de spnlin.
Nu au existat deosebiri intre grup:--altele decdt participarea femeilor la iniilni: :
Slres qi adaptare 713
siptf,m6nale de sprijin. Adic6, cele doudgrupuri nu difereau in ceea ce priveqtegravitatea cancerelor, tipul de terapie aplicatbsau alte variabile care ar fi putut influenladurata supravieluirii. Spiegel g.a. au fostobligali sd accepte cd interven{ia lor de fapt asporit numf,rul de luni de via!6 la femeile dingrupul de sprijin (pentru rezultate similarevezi Richardson, Shelton. Krailo gi Levine,1990).
in ce mod a influen{at aceasta intervenlieevolulia cancerului? Cercetitorii au atribuitelectul sprijinului social pe care l-au primitt'emeile de la celelalte femei din grup:
Grupurile de sprijin au ac{ionatintens din punct de vedere emo{ionalqi ca ajutor. Femeile au discutat celemai profunde temeri despre moarte gi
faptul de a muri, le-au vizitat pe
celelalte membre ale grupului la spital,au suferit cdnd au murit. au participatla funeralii gi au depldns pierderea .
propriilor abilitali gi a prieteniilor. Pe
ldngi parriciparea in comun la sufe-
Tehnici cognitive
Indivizilor care sunt capabili s6-gi
.-ontroleze r[spunsurile fiziologice sau
:molionale prin biofeedbrzcft sau antre-:.rment de relaxare in laborator, le va firai greu sd facf, acest lucru in situalii>lresante actuale, in particular dacd ei
:rntinua sd interaclioneze in modalitdli:3re ii tensioneazd. in consecin{6, o:bordare suplimentard la organizarea:::apiei se centreazd pe modificarea:ispunsurilor cognitive la situalii
'-'nte. Terapia cognitiv-comportamen-tali incearca s5-i ajute pe oameni sd
::ntifice tipurile de situalii stresante care: produc simptome fiziologice sau
::otionale gi sd influenfeze modul in
rinp, femeile din acest grup au c6g-tigat o jmensi putere una de la alta.Ele au ajuns sd se simtb expe4i in a
trdi, o in{elepciune care a rds6rit dinconfruntarea lor cu moartea. Ele au
ales noi proiecte de via{d, de la irn-p6r{irea valorilor vielii cu copiii lorpdnd la scrierea unor cbrli de poezie(Spiegel q.a., 1991, pag.62).
in plus. membrii grupului de sprijin au
prezentat o reducere a tulburdrii emolionale gi
au invIfat cum s6-gi controleze durerea fizicdmai bine decit femeile care nu au participatla grupul de sprijin.
Alte studii sunt in curs de des{dgurarepentru a determina modul exact in care
interven{iile psihologice influenleazd evolu{iabolilor. Se poate intAmpla ca reducereadisconfortului sI conducE la o funclionaremai bund a sistemului imunitar, ceea ce
incetinegte evolu{ia bolii. Studii cum este cel
de fa1tr sunt totuqi de naturd sd intrige pi
promit noi modalitd{i de ajutor a oamenilorconfruntali cu boli grave.
exemplu, unui om care suferd din cauza
unei cefalee de tip tensiune, i se va cere
sd inregistreze aparilia gi severitatea
fiecdrei crize de durere gi imprejurdrile incare acestea au apdrut. Apoi este invd{atcum s5-gi monitorizeze rdspunsurile laaceste evenimente stresante gi i se cere sd
inregistreze sentimentele, gAndurile gi
comportamentul inainte de, in timpul gi
dupl evenirnent. Dupd o perioadd de
automonitorizare devin evidente o seriede relalii intre variabilele situalionale (de
exernplu, criticile unui gef sau ale unuicolaborator); gdnduri (,,Nu pot face nimicbine"); rdspunsurile emo(ionale, compor-tamentale gi fiziologice (depresie, retra-gere, cefalee).
Pasul unndtor este incercarea de a
identifica agteptdrile sau convingerileei fac fatd acestor situa{ii. De
7t4 I ntro duc ere tn p s iho I o gi e
care ar putea explica reactiile de durere(de exemplu, ,,MA agtept sd fac totulperfect, pentru cd cea mai u$oard criticdmd deranjeazd" san) ,,M5 judec aspru,
devin deprimat gi termin cu o durere de
cap"). Pasul final gi cel mai dificil este
acela dea incerca sd se modifice ceva inceea ce privegte situalia stresantd, rnodulde gdndire al individului despre aceasta
sau comportamentul individului. Opfi-unile ar include gdsirea unui serviciu maipufin stresant, recunoagterea faptului c5
nevoia de a indeplini perfect o activitateduce la griji inutile privind gregelile sau
invdtarea unui comportament de afirmaremai accentuat in interac{iunile cu ceilalli,gi nu instrdinarea.
Acest rezumat al terapiei cognitivedestinate controlului situaliilor stresante
nu descrie in detaliu procedeele impli-cate. Capitolul 17 prezintd o descriere
mai amdnun IitA. B iofe edback-ul, antrena-
mentul de relaxare gi terapia cognitivd s-au
dovedit utile in a ajuta oamenii s[-gicontroleze r[spunsurile fiziologice gi
emofionale de stres. Unele cercetdrisugereazd cd imbundtd{irile realizate potfi menlinute mai uqor in timp printr-ocombina{ie de terapii comportamentale gi
cognitive. (Holroyd, Appel gi Sandasik,
1983). Acest fapt nu este surprinzitor,deoarece cerinlele complexe ale vie{ii de
zi cu zi necesiti adesori deprinderiflexibile de control; a fi capabil de
relaxare poate sd nu fie o metodd
eficientd de a face fa{d anumitor stresuriale viefii. Programele de organizare aterapiei intrebuinleazd frecvent o com-bina{ie de biofeedback, antrenament derelaxare gi tehnici de modificare cogni-tiv6.
Modificarea comportamentuluide tip A
O combinalie de tehnici cognitive gi
comportamentale reduce efectiv compor-tamentul de tip A (Friedman q.a., 1985).
S-au ales peste 1000 de subiecfi care
trecuserd cel pulin o datd printr-un atac
de cord. Subieclii din grupul de tratamentau fost ajutafi s6-9i reducS sim(ul de
urgenfd temporald, fiind antrenafi in a sta
la coadd (o situalie pe care subieclii de
tip A o glsesc deosebit de iritantd) qi in a
folosi aceastd posibilitate pentru a
reflecta asupra lucrurilor la care, de
obicei, nu au timp sd se gdndeascipentru a observa oamenii. sau pentru a
inifia o conversalie cu un strdin. De
asemenea, tratamentul include invilareapersoanei de a se exprima pe sine liria-gi pierde cumpdtul in fala altora qi fhra
a modifica anumite comportamente sp€-
cifice (cum ar fi, intreruperea unei alt;persoane cAnd vorbeqte sau a mAnca 9i "vorbi in grabd). Terapeufii ii ajuta psubiec{i sd-gi reevalueze convingerii;fundamentale (cum ar fi aceea ;.:succesul depinde de cantitatea de rnun;'prestatd) susceptibile in mare mdsurd de .inilia un comportament de urgen{d gi os:-
al unei persoane de tip A. in fin.subieclii au identificat metode de a-s
face mediul familial qi de muncd rn'pulin stresant (cum ar fi reducer-num[rului de obligafii sociale care :.-erau necesare).
Variabila dependentd criticd in ace'studiu a fost aparijia unui nou atac iscord. Dupd patru ani qi jumdtate. ^rsfArgitul studiului, grupul experimenta. iinregistrat o recurenlI cardiaci de apr-;pe doud ori mai micd decAt grupui "r
Stres Si adaptare 715
control, care nu a fost invdfat curn s6-gi
rnodifice stilul de viald. in mod ce11,
invdlarea tehnicii de rnodificare a com-portamentului de tip A duce la amelio-rarea sdndt5{ii subiecfilor (Friedrnan q.a.,
1985).
Cu cAt infelegem mai mult modul de
acliune a stresului gi modul personal de
gAndire gi control al stresului, cu atAtputem dezvolta mai multe tehnici deirnbun6tdfire a vie{ii noastre. Cercetdrileasupra stresului gi controlului stresului gi,
in general, asupra medicinei compor-tamentale sau psihologiei sAnAt6f ii se
dezvoltd cu rapiditate gi cu mari pro-misiuni pentru viitor.
Rezumatul capitolului
1. Evenimentele sunt adeseori consi-derate stresante cind sunt traume
din afara domeniului normal de
experienld uman5, sunt percepute
ca fiind incontrolabile sau impre-dictibile atunci cAnd constituie oprovocare a limitelor capacitdlilornoastre gi cdnd genereazd conflicteinterne intre scopurile aflate incompetilie.Reacjiile psihologice frecvente de
stres includ anxietate, furie gi
agresivitate, apatie gi depresie, qi
deteriorare cognitivd (de exemplu,probleme de concentrare qi de
oblinere a performanlei).Organismul reacfioneazd la stres
printr-un rdspuns de tipul luptd-sau-fugi. Sistemul netnos simpaticdetermind cregterea frecvenleicardiace gi a presiunii sanguine,
dilatarea pupilelor qi eliberarea
unui surplus de zahdr de cdtre
ftcat. Sistemul adrenocortical de-termind eliberarea hormonuluiadrenocorticotrop (ACTH), care
stimuleazi eliberarea cortizolului
in s6nge. Aceste reacfii preg[tesc
organismul pentru evitarea sau
lupta impotriva stresorului. Cindsunt supraactivate, totugi. aceste
rdspunsuri fiziologice pot duce laepuizarea organi smului.
4. Stresul poate afecta direct sdnd-
tatea prin crearea unei hiperac-
tivdri cronice a sistemului neryos
simpatic sau a celui adrenocorlical
sau prin afectarea sistemului imu-nitar. ln mod alternativ, modelul
vttlnerabilitate-stres susline cd.
stresul duce la boald doar atuncicdnd individul are o vulnerabi-litate psihologicd sau fizicd la o
tulburare specificd. Oamenii stre-
safi deseori nu au compoftamente
de sdndtate pozitive qi aceasta
poate duce la imbolndvire. insfdrgit, unii oameni pot suprain-teryreta simptomele determinatede stres gi cautd simpatie gi grijadin partea celorlalli pentru aceste
simptome, ducAndu-i la exagera-
rea experienfei lor de boald.
)
J.
7L6 I tfi rod uce re itt p s i lrclo g ie
5. Modalitatile prin care oamenllevaltreazd evenimentele le poate
influen{a vulnerabilitatea la boald,
care urrneazd acestor evenimente.
De exemplu, cei care tind sd
explice evenimente negative princauze interne, stabile qi globale,
sunt mai vulnerabili la neajuto-rarea invdlatd consecutivd eveni-mentelor gi se pot imbolndvi.Indivizii care au un comportamentde tip A tind sd fie ostili, agresivi,nerdbddtori, supraimplicali in acti-vitatea lor. Studiile asupra bdrba-
lilor gi femeilor aratd cd. indiviziicu acest stil de viald prezintd unrisc crescut de contractare a uneiboli coronariene.Strategiile de control sunt imp[r-tite in strategii centrate pe pro-blemd gi strategii centrate peenrclie. Indivizii care intreprindmdsuri active pentru a-gi rezolvaproblemele sunt mai pulin vulne-rabili la depresie qi boal6 in urma
unor evenimente negative de
viafa. Cei care folosesc strategiiruminative gi evitante pentru a
face fala ernoliilor negative mani-festd o tulburare mai accentuatd gi
mai durabild in urma evenimen-telor negative. Teoria psihanaliticddescrie o serie de strategii incon-gtiente (ntecanisnte de apdrure)folosite de oameni pentru a face
fa\d, emoliilor negative; cdteva
exemple sunt refularea, formaliu-nea reac!ionald, negarea gi pro-iec{ia.
8. Tehnicile comportamentale, cumar fi antrenamentul de relaxare gi
tehnicile cognitive (de exempludetagarea de gAndurile negative) iiajutd pe oameni sd reaclionezeintr-o manierd adaptativd la stres.
Comportamentul de tip A poate fimodificat prin tehnici cognitive gi
comportamentale, avAnd ca rezul-tat reducerea riscului pentru boalacardiacS.
6.
7.
Re c oman ddri bib lio g rafi ce
Stress attd Stress Managentetft: Researcltartd Applicatiotts (Stresul gi organizareaterapiei: cercetdri qi aplicalii, I 984) de
l"larnberger gi Lohr discutd diferite modele de
stres, unele rezultate relevante ale cercetdrilorgi diverse metode de control al stresului.Stress, Appruisal, and Coping (Stresul,evaluare gi control, 1984) de Lazarus gi
Folkman, scoate in eviden!6 rolul evaludriicognitive in determinarea stresului. Pentrumisuri de prevenire a stresului gi organizare a
terapiei, a se vedea Meichenbaum gi Jarenk;(editori), Stress Reductiott arrcl Preyenric'.(Reducerea gi prevenirea stresului, l9S-:precum gi Slress Irtoculatiott Traittittg (Antr;-namentul de inoculare a stresului, 1985 r :.Meichenbaum.
Domeniul in plind dezvoltare al psihol_s:=
sAnAtdlii este descris in Tlrc PsvcltologtHealtlr, Illtrcss, attd Medical Ccre (Psiholc-r -sanatdlii, boal6 qi ingrijire medicald, l99l r :.DiMatteo.
S/res El adaptare 717
A se vedea Si Belnvioral Meclicine: TlteByopsycltological Approacft (Medicina com-portamental6. O abordare biopsihologicd,1985), editatd de Schneiderman qi Tapp, 9iMeclmnisms of Psychological lrtfluettce ott
Plrysical Health (Mecanisme de influen16psihologicd asupra sandtali fizice, 1989),
editatd de Carstensen gi Neal. Pentru o trecerein revistd a cercetdrilor asupra stresului gi
bolii coronariene, a se vedea Handbookof Stress, Reactivity, artd Cardiovascular
Diseose (Tratat despre stres, reactivitate gi
boald cardiovasculard, 1986), editat de
Matthews. Pentru o trecere cuprinzdtoare inrevistd a literaturii privind psihologia qi
sdndtatea, vezi Health Psycltology (Psiholo-gia sanatatii, 1986) de Taylor.
O prezentare clasicd a mecanismelor de
apdrare este datd de Anna Freud in The Ego
and tlte Meclnnisnts of Defense (Eul gi
mecanismele de apdrare, edilie revizuitd,t961).
Capitolul 16
Psihologie patologicl
Comportamentul anormalDefinirea anormalitdliiCe este anormalitatea?Clasifi carea comportamentului anormal
Tulburirile anxioaseAnxietatea generalizatd gi tulburirile de panicdFobiileTulburirile obsesiv-compulsiveinlelegerea tulburirilor anxioase
Tulburiri ale dispozi{ie(afective)DepresiaTulburdrile bipolareDisculie criticd: Depresia Si sinuciderea (afectivd)Infelegerea tulburdrilor de dispozilieDisculie criticd: Iluzie Si bundstare mentald
SchizofreniaCaracteristicile schizofrenieiinlelegerea schizofreniei
Tulburirile de personalitatePersonalitatea de tip antisocialInlelegerea personalit5lii de tip antisocialDiscufie criticd: Nebunia ca apdrare legald
ei rnai rnulli dintre nol avenlperioade cAnd suntem anxiogi,deprima(i, supdra{i 1}ri motiv
sau inadecvafi in rezolvarea uuor situaliicomplexe de viafd. incercarea de a duce oviatd satisfrcdtoare gi cu sens nu este u$orintr-o erd de schimbari tehnologice gi
sociale rapide. Multe din convingerilenoastre tradilionale cu privire la muncd,religie, sex, cdsdtorie gi farnilie sunt puse
sub semnul intrebdrii. iar valorile sociale
care dddeau bunicilor rtogtri un sentimentde siguran{d nu ue rnai furnizeazd acelagighid clar de conduitd. Este neobigrruit ca
o persoand s5-gi organizeze viala fardperioade de singurdtate, indoialb de sineqi disperare. De fapt, aploximativ o
treime din americani vor trdi o problemiernoJionalS sau rnentald severd, cel putino datd in cursul viefii care, dacd este
diagnosticatd, va fi clasificata ca tulbu-rare mentald (Reiger 9.a., 1988).
Comportamentul anormal
In acest capitol ne vorn indrepta atentiaat6t asupra indivizilor care au tulburdrimentale grave, cAt gi asupra celor care audezvoltat stiluri de viafd autodistructive.Compoftarnentele despre care discutamsunt clasificate ca ,,anornrale", dar, aga
culn vorn vedea, linia de demarca{ie intrecomportamentul ,,norrnal" gi cel ,,anor-tnal'o este departe de a fi clard.
Definirea anormalitif iiCe iu{elegern prirr conrpoftatnent
..anormal"? Care sunt criteriile de dife-rentiere de comportarnentul ,,norrnal"? inaceastd privin{b nu existd un cousens, darmajoritatea incercdrilor de a descrie anor-malitatea sunt fundamentate pe una saumai multe dintre urmdtoarele definitii.
DEVIEREA DE LA NORMELESTATISTICE. CuvAntul anormal in-
seamnd ,,aldturi de norm5". Mai rnultecaracteristici. ca irrallirnea. greutatea gi
inteligen(a desernneazd o categorie devalori atunci cAnd sunt mdsurate in cadrulunei populalii. Majoritatea oanrenilor se
incadreazS in categoria de indlfimernedie, in tirnp ce pu{ini indivizi suntanormal de inalti sau anornral de scunzi.O definilie a anormalitdfii are la bazdfrecven{a statisticd: comportamentulanorrnal nu are frecven{d statisticd saueste deviat de la normi. Dar, potrivitacestei definitii, persoaua care esteextrem de inteligentd sau extrem defericitd va fi clasificatd ca anorrnald. Prinurmare, la definirea comportamentuluiauornral, trebuie sa ludrn in cousiderareceva mai rnult decAt frecventa statisticA.
DEVIEREA DE LA NORMELESOCIALE. Fiecare societate are anumitestandarde, sau norme, pentru un com-portament acceptabil; comportamentul
720 I tft rod uce re it p s i hologi t
care deviazd, pronuntat de la aceste normeeste considerat anormal. De obicei. darnu intotdeauna, un astfel de compor-tarnent nu are frecvenfd statisticd in acea
societate. Cu toate acestea, apar uneleprobleme atunci cdnd devierea de Ia
nornrele sociale este utilizatl, dreptcriteriu pentru definirea anormalitSlii.Comportamentul care este consideratnormal de cdtre o societate, poate ficonsiderat anormal de cdtre alta. Deexemplu, membrii unor triburi africanenu considerd cd este neobignuit sb auzivoci cAnd de fapt nimeni nu vorbegte sau
sd vezi ceva cAnd nu existd nimic acolo,dar asemenea comportamente sunt con-siderate anormale de citre majoritateasocietdfilor. O alt[ problemd este aceea amodificdrii in timp a conceptului de
anormalitate in cadrul aceleiagi societdfi.Acum 30 de ani, majoritatea americanilorconsiderau cd fumatul marijuanei sau
aparilia aproape gol pe plajA suntcomportamente anormale. Astdzi, aceste
comportamente tind sd fie vdzute maidegrabd ca nigte componente ale stiluluide viali dec6t semnele unei anonnalit6li.Prin urmare, ideile de normalitate gi
anormalitate diferd de la o societate laalta gi de-a lungul timpului in cadrulaceleiaqi societdfi. Orice definilie a
anormalitdlii trebuie si fie ceva mai com-plexd decAt nivelul de infelegere sociald.
COMPORTAMENTI.JL INADAP.TAT. in locul definirii comportamentuluianormal in termenii devianlei de lanormele statistice sau societale, numerogioameni de gtiin{d din domeniul socialcred ci cel rnai important criteriu este
modul in care comportamentul afecteazdbundstarea individului sau a grupuluisocial. in conformitate cu acest criteriu,comportamentul este anonnal dacd el este
inadaptat, dacd el are efecte adverse asu-
pra individului sau asupra societdlii.Unele tipuri de comportament deviantinterfereazd cu bundstarea individului (un
bdrbat poate sd aibd o teamd atAt de
puternicd de rnullime, inc6t sd nu poata
merge cu autobuzul la rnunc6; un alcooliccare consunid cantitdti mari de bdutura nu
poate sd-gi pdstreze locul de muncd: cfemeie care irrcearcd sI se sinucidd). Alteforme de comportament deviant sunt
nocive societdlii (un adolescent care are
,,explozii" violente de agresivitate; un
individ paranoic care pune la cale asasi-
narea unei figuri publice). Daci utilizamcriteriul inadaptdrii, toate aceste compor-tamente vor fi considerate anormale.
DISCONFORTUL PERSONAL. Ce.
de-al patrulea criteriu postuleazd anorma-litatea in tennenii trdirii subiective a un..:suferin{e personale. Majoritateaindivizilor diagnostica{i cu o tulburar=mentald se simt mizerabil. Ei sun:anxiogi, deprirna{i sau agitali, iar mult-suferd de insomnie, apatie sau d:numeroase dureri. Uneori, disconfortupersonal poate fi singurul simptom d:anormalitate; compoft amentul individulu-pare normal unui observator obigrruit.
Nici una dintre aceste definilii n-asigurd o descriere completd, satisti-cdtoare a comportamerrtului anormal. I:majoritatea cazurilor, toate cele par-criterii - frecvenla statisticd, der iat":sociald, comportamentul inadaptat gi driconfortul personal - sunt luate in cons:-derare la diagnosticarea anormalitdlii.
Ce este normalitatea?
Normalitatea este chiar mai dificil -definit decAt anormalitatea, dar ma':-ritatea psihologilor sunt de acord ri
Psihologie patologicd 721
unnAtoarele caliteti indicd bundstareaemo{iona16. Aceste caracteristici nu facdistincfii precise intre sdndtatea mentaldgi afec{iunea rnentald; mai degrabl elereprezint[ trdsdturi pe care le poseddpersoana normalS intr-o m6.surd mai maredecdt individul care este diagnosticat ca
anormal.
l. Perccplia cfcienta u realitulii.Indivi-zii norrnali sunt realigti in evaluareapropriilor reactii, capacitdli 9i irr
interpretarea a ceea ce se intAmpld inlumea din jurul lor. Ei nu percep
greqit ceea ce fac sau spun al1ii, nu-gi
supraevalueaza abilitalile gi nu intre-prind o ac(iune pe care nu o pot inde-plini, nici nu-qi subestirneazd abili-tAtile, ferindu-se de sarcini dificile.
2. Cunoaslerea de slne. Persoanele bineadaptate sunt congtiente de propriilemotive gi sentimente. Degi nimenidintre noi nu-gi poate infelege pe
deplin trdirile sau comportamentul,persoanele normale au o congtiin{d de
sine mai bogatd decAt cei diagnostica[icu afecfiuni psihice.
3. Abilitatea de o exercita trn conlrol vo-lwtar asupro conlportanrcnniltri. In-divizii normali sunt increzdtori inabilitAtile lor de a-$i controlacomportamentul. Ocazional, acegtiapot acfiona irnpulsiv, dar sunt capabilisd-gi infrAneze tendin{ele sexuale gi
agresive atunci cdnd este necesar.Acegtia pot sd ltu se conformezenormelor sociale, insd decizia lor de a
actiona astfel este mai degrabd volun-tard gi nu rezultatul unor inipulsuriincontrolabile.
1. Aprecierea de sine Si acceptarea.Persoanele bine adaptate au un anumitnivel de apreciere a propriei valori gi
se simt acceptali de cei din jur. Se
simt bine cu alte persoane gi suntcapabili sd reac{ioneze spontan insitua{ii sociale. irr acelagi tinrp, ei nuse simt obligali s6-9i pund opiniile inconformitate cu cele ale grupului.Sentimentele de non-valoare, alienaregi lipsa a acceptdrii sunt prevalente laindivizii care au fost diagnostica{i ca
anormali.5. Abilitatea de a avea relalii afective.
Indivizii norrnali sunt capabili sd aibarelatii strdnse gi satislicdtoare cu altepersoane. Ei sunt sensibili la senti-mentele altora gi nu cer prea multpentru a-gi satisface nevoile perso-
nale. Deseori, persoanele cu tulburdrimentale sunt atAt de preocupate de
asigurarea propriei securitdli, incAt ele
devin extrem de egocentriste. Fiindpreocupate de propriile trairi gi de
lupta cu sine, ele cautd afec{iune, dar
sunt incapabile de a rlspuude pe
mdsur5. Uneori, aceste persoane se
tem de intimitate, pentru cd rela(iileanterioare au fost distructive.
6. Prodttctiv,itotea. Oamenii bine adap-
ta{i sunt capabili s6-gi canalizezeabilit[tile in activitdti productive. Leplace viala gi nu fac un efort specialpentru rezolvarea problemelor exis-tenliale. Absen{a cronicd de energie gi
susceptibilitatea excesivd la oboseala
sunt deseori simptomele unei tensiunipsihologice rezultate din problemelenesolufionate.
Un semnal de avertizare este bine-venit inainte de a trece mai departe. Este
obignuit pentru studenfii care studiazdpsihologia patologicd sd observe maiintAi semnele unei tulburdri rnentale la ei
722 I tt rod ucere itt psi lrclo gie
ingigi, precum studentii medicini;ti corr-siderd cd suferd de fiecare noud boalddespre care au citit. Majoritatea dintre noiam avut cdteodatb unele simptome, pe
care le vom descrie in continuare, iaracestea nu sunt alarmante. Totugi, dac6 aifost necdjit de gAnduri tulburitoare ceva
mai mult timp, va trebui sd disculi cu
cineva despre acestea - probabil cu
cineva din serviciul de consiliere al gcoliiori cu un student din serviciul de
sindtate.
Clasificarea comportamentuluianormal
O gamd largd de comportamente au
fost clasificate ca anormale. Unelecomportamente anormale sunt acute gi
tranzitorii, rezultate din evenimentestresante particulare, in timp ce altelesunt cronice gi dureazd toatl viala. Unelecomportamente anormale rezultd dintr-oboald sau leziune a sistemului nervos.Altele sunt produse ale mediilor socialeindezirabile sau ale experienlelor de
invdlare defectuoase. Deseori, acegti
factori se suprapun gi interac{ioneazd.Comportamentul fiecdrei persoane gi
problemele sale emo{ionale sunt unice;nu existd doi indivizi in lume care s6 se
compofte in aceeaqi manierd sau sd aibdaceleagi experiente in via!5. Cu toateacestea, existd suficiente similitudini - de
ajutor profesionigtilor care se ocupd cusdndtatea mentald - pentru a clasificacazurile in categorii.
Un sistem de clasificare are avantajegi dezavantaje. Daci diferitele tipuri de
comportament anormal au diferite cauze,putem spera si le descoperim pringruparea indivizilor in funclie de ase-
mdndrile de comportarrent, gi apoi sa
cdutdm gi alte insugiri aserndndtoare ale
persoanelor. O eticheta diagnosticd dd
posibilitatea celor care lucreazi cuindivizi bolnavi sd cornunice inforrnaliamai rapid qi mai concis. Diagnosticul de
schizofrenie indicd destul de pu{in des-
pre comportamentul persoanei. Cunoag-
terea faptului cd simptornele unui individsunt asemdndtoare cu cele ale altorpacienfi (al cdror progres a urmat un
anumit curs sau care au beneficiat de un
anumit tip de tratament), este, de ase-
menea, de ajutor la stabilirea modului de
tratare a pacientului.Totugi, apar gi dezavantaje daci
permitem ca o etichetd diagnosticd sa
at6rne prea mult in balan[d. Etichetareane face sd supracdutdm trdsdturilor unice
ale fiecdrui caz qi sb ne agteptdm ca
persoana sd se conformeze clasificdriiDe asemenea, putem pierde din vedere ca
o etichetd pusd comportamentului ina-
daptat nu este o explica{ie a acelu.
comportament; clasificarea nu ne spun:cum a luat nagtere acest comportamer^:
sau ce auume il men{ine.Clasificarea tulburdrilor mentale util:-
zat6, de cei mai mulfi dintre specialis::din aceastd fard este Manualul petii..diagnosticul Si statistica lulburdrilor nte,:-
tale, edilia a III-a revizuiti (Diagnos:::and Statistical Manual of Mental Disc:-ders, 3'd edition, revised - DSM-III-Rcare corespunde in general sistemu. *interna{ional forrnulat de Organiza:,.mondiald a sanetetii - O.M.S. Prir:: -
palele categorii de diagnostic clasifi;.:=de DSM-III-R sunt prczentate in t::t-lul 16.1 . Unele dintre aceste tulburdri '. :,-
fi discutate in detaliu spre finalul aces:-j
capitol.
Psihologie patologicd 723
Tabelul 16.1. Categoriile de tulburlri mentale. Swt repreiertate principalele categoriidiagttostice ale DSM-llLR. Fiecare categorie include numerouse sttbclasificdri. Tulburdrile depersonalitate Si lulburdrile de dezvoltare (cum ar fi retardarea mentald Si limbajul intdrziat)
strttt codificate pe Axa 1/. (Dupd American Psychiatric Association, 1987.)
1. Tulburiri evidente pentru prima datE inperioada de sugar, in copilirie sau adoles-centilnclud retardarea mental6. hiperactivitate,anxietalile copildriei, tulburdri alimentare (de
exemplu. anorexia gi bulimia), tulburlri devorbire Ei alte devialii de la dezvoltareanormald.
2. Tulburiri mentale organiceTulburdri in care lunclionarea cerebrald esteafechta fie permanent, fie tranzitoriu; pot firezultatul imbatranirii, tulburdrilor degene-rative ale sistemului nervos (de exemplu,sifilisul sau boala Alzheimcr) sau ingestieiunor substanle toxice (de exemplu, otrbvireacu plumb sau droguri).
3. Tulburlri datorate consumului de substan-[tr psihoactivEInclud consumul excesiv de alcool. barbi-turice, amfetamine, cocaind gi alte droguricare altereaz[ componamentul. Marijuana gi
tutunul sunt de asemenea incluse in aceastAcategorie, dar aceasti problemi este contro-versatA.
4. SchizofreniaGrup de tulburiri caracterizat prin pierdereacontactului cu realitate4 tulbur[ri grave degdndire, percepfie, comportament bizar. De lao anumiti fazd a bolii apar halucinaliile gi
delirurile.5. Tulburiri delirante (paranoide)
Tulburdri caracterizate prin suspiciune gi
ostilitate excesive insolite de scntimente depcrsecutie; contactul cu realitatca este oare-cum satisf6cdtor.
6. Tulburtrri ale dispozi{iei (afective)Tulburdri ale dispozifiei afective normale;persoana poate fi extrenr de deprimat6,anormal de exaltatd (expansivh) sau poatealterna intre perioade de exaltare qi depresie.
7. Tulburtrri anxioaseInclud tulbur6ri in care anxietatca esl.e
principalul simptorn (anxietatea gencralizatdsau tulburirile de panica) sau anxietatca estetrditA indiferent dacd individul eviti situafiilegeneratoare de teaml (tulburdrile fobice) sauincearci si rcziste inilierii anumitor ritualuri,ori ludrii in considerare a gdndurilor persis-tente (tulburari obsesiv-compulsive). De ase-mene4 este inclus[ qi tulburarea de stresposttiaumatic.
8. Tulburlri somatoformeSimptomcle sunt somatice. dar nu poate figAsim o bazi organicl, iar factorii psihologicipar sd aibd un rol important. Sunt inclusetulbur[rile de conversie (de exenrplu, ofemeie cdreia nu-i place sd aibd griji demama sa invalidl, acuzA dintr-o dat6 o para-lizie a brafului) 9i hipocondria (preocupareexcesivtr pentru sAnAtate gi teama de boallcdnd nu existd nici un motiv). ly'zr sunt inclusetulburtrrile psihosomatice care au bazeorganice (v. capitolul l5).
9. Tulbur[ri disociativeAlrerhri tcmporare ale luuctiilor conltiinlei,memoriei sau modificarea identitatii datoratdproblemelor emo{ionale. Sunt incluse amne-zia (individul nu-gi poate aminti nimic dinviatra sa dupd o experientf, traumatici) gi
pcrsonalitatca multipli (doud sau mai multesisteme de personalitate independente exis-tdnd in acela;i individ).
10, Tulburlri sexualeInclud problemele de identitate sexuald (deexemplu, transsexualismul), performanfd se-xual6 (de exemplu impotenfa" ejaculareaprecoce qi frigiditatea) 9i scop sexual (deexcmplu interes sexual pentru copii. sadism gimasochism).
I l. Tulburiri de somnInclud insomnia cronicd, somnolenla exce-sivd, apnea de somn, somnambulismul ginarcolepsia.
12. Tulburlri factice (de suprasimulare)Se caracterizeazi prin simptome somatice saupsihologice care sunt produse sau invcnt.ateinten{ional. Diferl de simularea in care nucxistl nici un scop clar, cum ar fi sustragcreade la anumite pl[1i sau evitarea serviciuluimilitar. Cea mai bine studiati forma a accs-tei tulburiri estc denurnitd sindromulMiinchausen: prezentarea plauzibill de cdtreindivid a simptomelor facrice somatice esteasociatd cu spitalizAri multiple.
13. Tulburlrile controlului impulsuluiInclud cleptomania (incapacitatea recurentade a rezista impulsurilor de a fura obiectecare nu sunt necesare pentru uzul personalsau pentru valoarea lor monetard), jocul deqansf, patologic qi piromania (incendiereadeliberati, de pl6cere, sau eliberarea tensiuniiatunci cand individul provoaci incendii).
724 I tt rctcluc e re ht ps i lrclo gi e
14. Tulburiri de personalitateMoclclc durabilc cle cornpoltanrent inadaptatcare se manii'csti prin rnodaliti{i imature gi
inadccvate dc control al stresorilor sau derezolvare a problemelor. Tulburarea pcrsona-lit6lii de tip antisocial gi tulburarea pct'sona-litatii dc tip narcisist sunt doud cxcrnple.
DSM-III-R prevede o listd extensivdde subcategorii gi o descriere a simp-tomelor pe baza carora se pune diag-nosticul. Diagnosticul complet pentru unindivid este destul de amdnun[it; fiecarepersoand este evaluatd dupd cinci dimen-siuni separate sau axe. Axa I includecategoriile prezentate in tabelul 16.1, cuexceptia tulburdrilor de personalitate qi atulburdrilor de dezvoltare (cum ar firetardarea mentalS sau problerlele de
limbaj), care se incadreazd in Axa II.Axele I gi II au fost separate, perltru a
asigura cd prezenfa tulburdrilor de lungdduratd va fi luatd in considerare atuncicAnd investigdm tulburarea prezentd. Deexemplu, o persoand care in prezent este
dependenta fizic de heroind va fidiagnosticatd pe baza Axei I cu otulburare datoratd uzului de substan{ipsihoactivd; de asemenea, aceasta poateprezenta qi o tulburare de personalitate detip antisocial, durabila, care va fi pre-zentatd in Axa II.
Celelalte trei axe rdmase nu suntnecesare la elaborarea diagnosticuluiactual, dar sunt incluse pentru a asiguracd acegti factori, diferiti de simptomelepersoanei, sunt lua{i in considerare pentruo evaluare generald. Cele cinci axe suntprezentate mai jos:
I. Categoriile diagnostice propuse intabelul 16.1, cu subclasificarea adec-vatd. De exemplu, ,,schizofrenia de
tip paranoid".
Tabelul .16. / (continuare)
15. Condi{ii care nu pot fi atribuite uneitulburdri nrcntale
Aceasti catcgorie inclLrde multe dintreproblemele pcntru care oanrcnii cautA ajutor.cum ar fi problemele conjugalc. problemapdrinte-copil gi problernelc academicc sauprolesionalc.
Tulburdrile de personalitate gi tul-burdrile de dezvoltare sunt redateaici, dacd sunt prezeute.Lista oricdrei tulburdri somaticecurente care poate fi relevantdpentru a in{elege gi trata persoana.Documentarea evenimentelor stre-sante care ar fi putut plecipitatulburarea (cum ar fi divortul.decesul unei persoane iubite).Evaluarea globala a activitdtii soci-ale gi profesionale a persoanei intimpul anului precedent.
Toate aceste variabile ajutd la stabi-lirea tratarnentLrlui gi a pronosticului.
Probabil ali auzit despre termenii ,.ne-vroz6" gi ,,psihozd" gi vd intrebafi dacaacegtia corespund categoriilor de tulbu-rdri rnentale erlumerate in tabelul l6.l . Inmod tradilional, acegti tenneni indicaprincipalele categorii diagnostice. Nevro-zele includ un grup de tulburancaracterizate prin anxietate, nefericirepersonald gi compoftament inadaptal.care rareori sunt suficient de grave pentrLa necesita spitalizare. Individul poarJopera, de obicei, in societate, degi nu l:intreaga capacitate. Psihozele includ tul-burdri mentale mult mai grave. Compor-tamentul individului gi procesele gdndir:.sunt atat de afectate, incAt persotn:pierde contactul cu realitatea, nu poi.l::face fa{d nevoilor zilnice gi, de obice..necesit[ spitalizare.
Nici nevrozele, nici psihozele nu su:-categorii principale in DSM-III-R. Errs:imai multe motive pentru aceastd dits-renf iere fal6 de prirnele sisteme c=
II.
III.
IV.
V.
Psihologie patologicd 725
clasificare, insd principalul nrotiv constdin precizia diagnosticului. Ambele ca-tegorii erau generale gi includeau unnum6r de tulburdri mentale cu pufinesirnptome diferen{iate. In consecin(d,psihiatrii nu cad totdeauna de acordasupra unui diagnostic pentru un cazparticular. DSM-III-R incearcd sd intru-neascd consensul prin gruparea tulburS-rilor in funcfie de simptomele compor-tamentale specifice, lar5 referire la
originea lor sau tratarnent. Inten(ia este
de a descrte ce obseryd clinicienii laindivizii cu probleme psihologice ?ntr-ornodalitate care sd asigure o comunicareprecis6 intre specialiqtii pe problerne de
sdndtate mental6. Astfel, DSM-III-Rinclude mai rnulte categorii comparativcu ediliile precedente ale acestui mauual.Tulburdrile care inainte erau clasificateca nevroze (deoarece se considera a fimodalitali de control al conflictelorinterne) sunt prezentate in DSM-III-Rsub forma a trei categorii distincte:tulburdrile anxioase, tulburdrile somato-forme gi tulburdrile disociative.
Degi psilroza nu rnai reprezintd o
categorie majorS, DSM-III-R recunoa$tefaptul cd oamenii diagnostica{i cu
schizofrenie, tulburiri delirante, uneletulburdri ale dispoziliei afective gi anu-mite tulburdri mentale organice prezintd,un comportament psihotic la o anuntitdfaz6, a bolii. GAndirea qi percepfia rea-lit6tii sunt puternic afectate, iar acestepersoane pot avea halucinafii (experien{esenzoriale false, de exemplu aud voci sau
au vedenii ciudate) gi/sau deliruri (falsecredin{e, cuffl ar fi convingerea cd toategdndurile sunt controlate de o fiin{6atotputernicb de pe o altd planetd).
Aceste probleme vor deveni maiclare pe mdsuri ce privim mai atent launele tulburdri mentale enumerate intabelul 16.1. in finalul acestui capitol,
vom exarnina tulburdrile anxioase, tul-burdrile de dispozitie, sclrizofrenia gi otulburare de personalitate de un anumittip. Alcoolismul gi dependen{a de drog(ambele clasificate ca tulburdri datorateuzului de substanfd psilioactiv[) suntdetaliate in capitolul 6. Personalitateamultipl6, o tulburare disociativ6, este de
asemenea discutatd in capitolul 6.Tabelul 16.2 ne aratd probabilitatea
apariliei unor tulburdri mentale majore intimpul vietii. Studiul pe care se bazeazdacest tabel a descoperit cd tulburdrilementale sunt mult mai comune lapersoanele sub virsta de 45 ani, fiind maifrecvente la fernei decAt la bdrba{i.Totugi, birbalii sunt de doud ori maipredispugi abuzului de droguri gi de cinciori abuzului de alcool comparativ cufemeile. TulbLrrdrile personalitdlii de tipantisocial afecteazd intr-o proportie de4 ori rnai rnult pe barba{i decAt pe femei,dar mai multe femei suferd de tulburdriale dispoziliei afective sau de tulburdrianxioase.
Tabelul 16.2. Rata prevalcn{ei tulburlrilorselectate de-a lungul vie(ii. Surrr redate pro-centajele de indivizi din populalia Statelor(Jnite care au trdit una sau ntai nntlte dintreaceste tulburdri mentale de-a lungul vielii.Aceste procentaje au la bazd inlerviurilerealizate pe un eSantion alcdtuit din 18 571de persoane, cu v1rsta de l8 ani sau peste, irtcinci orase principale din Statele Unite.(Dupi Reiger 9.a., 1988.)
TUI,BURAREA PROCENTA.I
Tulburiri anxioase
Tulbur6ri de dispozilie
t4,6Tc
83%
Schizofrenie l-39a
Personalitate de tip antisocial 2,57o
Tulburdri datorate uzului de
substanli psihoactivd 16,4Va
726 I rt rodtrc ere ttt p silnl o gie
PERSPECTIVE ASUPRA TULBU-nlntlon MENTALE. incercarea de a
inlelege cauzele tulburdrilor mentale gi
recomanddrile perrtru tratarea lor se
incadreazd intr-una din aborddrile psiho-logice descrise in capitolul L Pers-pectiva biologici, denumitd gi modelulmedical sau de boald, accentueazd ideeacd tulburdrile organice duc la o tulburarea comportamentului. Cercetdtorii care se
folosesc de aceastd abordare incearcd sd
descopere anomalii genetice care potpredispune o persoand la dezvoltarea uneitulburdri mentale specifice. De asemenea,
ei incearcd sd descopere anomaliile unorpar{i specifice ale creierului. deficien{ede neurotransmitere gi probleme defuncfionare a sistemului nervos autonom.Prin implicare, un drog capabil sd
modifice o disfunc{ie fiziologicd poate fieficient in tratarea sau chiar prevenireatulburdrii mentale.
Perspectiva psihanaliticl asupra tul-burdrilor mentale subliniazd impofianfaconflictelor incongtiente, de obicei cudebut in perioada prirnei copildrii, 9iimportanfa folosirii mecanismelor de
apdrare pentru a {ine sub controlanxietatea generatd de erno{ii gi impulsurirefulate. Prin congtientizarea emoliilor gi
conflictelor incongtiente se elimind,probabil, necesitatea mecanismelor deapdrare gi se reduc simptomele tulburdrii.
Perspectiva comportamental5 ia inconsiderare tulburdrile mentale din punc-tul de vedere al teoriei invd{drii gi afirmdfaptul cd rnajoritatea comportamentelorinadaptate sunt modalit5li invdfate de
control al stresului. Aceastd abordareinvestigheazd modul in care tearna devinecondi{ionatd de situalii specifice gi rolulpe care il joacd intdrirea in aparilia gi
men{inerea comportamentelor inadec-vate.
Perspectiva cognitivi, ca gi pers-
pectiva psihanaliticd, se orienteazd asupraproceselor interne. Aceasta subliniazdrnai degrabd imporlan{a proceselor men-
tale congtiente decAt motiva{iile ascullselerno{iile gi conflictele stresante. Modul incare gAndim despre noi ingine (schema
despre sine), modul in care evaluanr
situaliile stresante gi strategiile personale
de control al stresului sunt in interrela{ie.Din punct de vedere cognitiv, unele
tulburdri mentale igi trag originea dinprocesele cognitive afectate qi pot fiameliorate prin schimbarea acestor
cognilii defectuoase.
ldeile prezentate in aceste rezumate
vor deveni mai clare pe mdsurd ce le vorn
analiza in raport cu tulburdrile mentale
specifice. Fiecare dintre aceste aborddriare o anumitl iniportan{d in cercetarea
tulburdrilor mentale, insd nici una nu
oferd un rdspuns complet. Unele tul-burdri, cum ar fi schizofrenia, prezintd c
componentd biologica mai puternic6decdt celelalte. Dar factorii psilrologici s.
cei arnbientali joacl de asemenea ur^
anumit rol. O modalitate de integrare ;acestor factori este modelul vulnera-bilitate-stres; acesta ia in considerar-interac{iunea dintre predispozilie (carc
face o persoand vulnerabild la con-
tractarea unei boli) gi condiliile amL,:-
entale stresante pe care le intAlne;t.individul. (De asemenea, poaftd den;-mirea qi de ntoclelttl cliathesis-strc. .
amintili-vd din capitolul 15 ca.,diathesrs'-se referd la predispozilia corrstitu{iona ide a contracta o boald, dar termenul poa:-fi extins gi la caracteristicile ui,-persoane care-i sporesc probabilitatee ;:a contracta o boalb). La nivel biolog;:vulnerabilitatea poate fi geneticd. -,
Psihologie patologicd 727
cazul unor tulburdri pe care le vomdiscuta, existenfa unei rude cu tulburarearespectivi va mdri riscul persoanei de acontracta acea boald. La nivel psihologic,un sentirnent cronic de neaj utorare gi
inadecvare pot face un individ vulnerabilla contractarea unei depresii.
Vulnerabilitatea la o tulburare nu
garanteazd in nici un caz cb persoana se
va imbolndvi. Dacd predispozilia con-duce sau nu la contractarea unei tulburdri,acest lucru depinde de factorii de stres
cu care individul ia contact. Acegti factoripot fi: sdrdcia, subnutri{ia, frustrarea,conflictele gi evenimentele de via{d trau-matice.
Aspectul cheie al modelului stres-vul-nerabilitate aratd cd sunt necesare atAt
vulnerabilitatea cAt gi stresul. E,l ajutd la
explicarea faptului de ce unii indivizicapdtd. o tulburare mentald cAnd sunt
confrunta{i cu un minimum de stres, intimp ce al{ii rdmAn sdndtoqi in ciudadifi cultdti lor int6lnite.
Tulburirile anxioase
Majoritatea dintre noi suntem anxiogigi tensiona{i in fa{a arneninfarii situaliilorstresante. Asemenea trdiri reprezintdreacfii normale la stres. Anxietatea este
consideratd anormalS numai atunci cAnd
ea apare in situafiile pe care majoritateaindivizilor le pot controla cu ugurin!5.Tulburdrile anxioase includ un grup de
tulburdri in care anxietatea ori este
simptomul principal (anxietatea gene-ralizatd, gi tulburdrile de panicd), ori estetrditd atunci c6nd individul incearcd sd
controleze anumite comportamente ina-daptate (tulburdrile fobice gi tulburdrileobsesiv-compulsive). (Tulburarea destres posttraumatic, care irnplicd anxi-etatea consecutivd urrui eveniment trau-matic, a fost discutatd in capitolul l5).
Anxietatea generalizati $itulburirile de panici
O persoand care suferd de o tulburareanxioasd generalizati tr6ie;te in fiecare ziintr-o stare de tensiune maxirnd. Ea se
simte ugor nelinigtita sau aprehensivd in
mare pafte a tirnpului qi tinde sd
reaclioneze cu putere chiar gi la stresuriu$oare. Cele mai obiqnuite simptomesomatice sunt inabilitatea de relaxare,somn tulburat, oboseald, cefalee, ame-
!eal6 gi ritm cardiac accelerat. in com-pletare, individul este nelinigtit continuude problemele potenliale gi are dificultdlide concentrare sau de luare a deciziilor.CAnd individul ia in sfArgit o decizie, ea
devine sursa unor nelinigti viitoare (,,Amprevdzut toate consecin{ele posibile?" sau
,,Yarezulta un dezastru?"). Unele relatdripersonale ale indivizilor cu anxietatecronicd sunt prezentate in tabelul 16.3.
Persoanele care suferd de anxietategenerali{atd pot de asemenea trdi atacuride paniCd - episoade de aprehensiuneacutd sap excesivd ori teroare. in tirnpulatacurilor de panicS, individul e sigur cdse va intdmpla ceva ingrozitor. Acestsentiment este de obicei insofit deurmdtoarele simptome: palpitalii ale ini-mii. senza[ii de scuflare a respiraliei.transpira!ie, tremurdturi, legin qi grea!6.
Simptomele rezultd din excitarea ramurii
728 Irt roduce re it p silnlog ie
simpatice a sistemului nervos autonom(v. capitolul 2) 9i sunt aceleagi reacfii pe
care le trdiegte un individ extrem desperiat. in tinipul atacurilor de panicdsevere, persoana se teme cd va muri.Urmitoarea relatare personald descrie citde terifiante pot fi aceste experienle:
Tabelul 16.3. Anxietatea generalizatS.Descrierile din tabel sttnt relatdri personaleale indivizilor ctt anxietate cronicd. (Dupd
Sarason gi Sarason, 1989.)
Sunt'adesea deranjat de palpitalii puter-nice.
Mici necazuri md calcd pe nervi gi rnd
iritd.
Md sperii adesea f6ri un motiv ?ntemeiat.
Sunt continuu nelinigtit gi asta rnf, do-board.
Frecvent am perioade scurte de epuizaregi oboseald.
Totdeauna imi este greu str md hot6rdsc.
Totdeauna par s5 m[ tem de ceva.
Sunt nervos gi incordat tot timpul.
Deseori simt cd nu pot sf, deplgescdificulEtile.
ME simt constant sub tensiune-
imi amintesc cd mergeam pe
stradA, luna strilucea gi dintr-o datdfiecare lucru din jurul meu mi s-a
pdrut nefarniliar, ca gi cum ar fi fost invis. Am simlit curn md cuprinde pani-ca, dar am reugit sd o controlez gi sd
merg inainte. Arn strdbdtut cam unsfert de mil6 simlind cd panica de-vine mai accentuatd cu fiecare mi-nut.... De acum transpiram. tremu-ram; inima irni bdtea cu putere, iarpicioarele mi se inmuiau. infricoqatb,stdteam fErd sd gtiu ce sb fac. Singurafbr6m[ s6nitoas6 din mine imi spunea
sd merg acas6. Aga anr gi fbcut, foarteincet, lindndu-md de gardul de pe
rnarginea strdzii. Nu-mi amintescdrumul inapoi gi cAnd am intrat in casdam cedat gi arn pl6ns neajutoratd...Nuam mai iegit afard cdteva zile. Cdndaln fAcut-o. am rners cu rnarna gi
copilul meu la bunica, la cAteva miledepdrtare. Anr resirnlit panica gi num-am mai putut descurca cu copilul.Vara mea ne-a sugerat sd mergem la
casa mitugii mele, dar am avut un altatac acolo. Eram sigurd cd voi muri.Dupd aceasta, arrr fost total incapabildsd ies afard singur6 gi chiar insotitd ofhceam cu lnare dificultate. Nu numaici am trdit panica inainte de legin, dar
am avut o tealnA constanta fald de
acesta. (Melville, 1977, pag. l, 14)
Persoanele care trdiesc o anxietate ge-
neralizatd gi tulburiri de panici pot sinu aibd o idee clard in legbturd cu ceea ce
ii sperie. Aceastd anxietate este uneor:
numitd gi ,,liber flotantd", deoarece nu
este declangatd de un evenirrent parti-cular; mai degrabd ea apare in divers;situalii.
Fobiile
Prin contrast cu starea de apr3-
hensiune vagd, caracteristicd tulburar.anxioase generalizate, temerile din tu.-
burlrile fobice sunt mai specifice. S-
spune cd acela care rlspunde cu o teaniintensd la un stinrul sau situatie pe cr::majoritatea oamenilor nu le conside:ipericuloase, are o fobie. De obic:individul igi dd searna cd teama sa es-:irafionald, dar totugi este anxios (gra:-de severitate variazd de la teamd inter.--pdna la panicd). stare ce poate :elimirrata numai prin evitarea obiectu.-sau a situatiei care a generat teama.
Psihologie patologicd 729
Mulli dintre noi sirnt o teamdira{ionald fa!d. de $erpi, insecte sau
inSllirni (acestea sunt cele mai obiqnuite).Totugi, teama uu va fi diagnosticatd catulburare fobicd decAt in cazul in careaceasta interfereazd, considerabil cu via{ade zi cu zi a persoanei respective.Exernple de tulburdri fobice pot fiunndtoarele: teama de spalii inchise vaimpiedica persoana sd intre in lift sau
teama de alli oameni va impiedicapersoana sd meargd Ia teatru ori pe strdziaglomerate.
DSM-III-R imparte tulburdrile fobicein trei categorii distincte: fobii simple,fobii sociale gi agorafobia. Fobia simplieste teama de un obiect, animal sau
situa{ie specifice. Ternerile irafionale fa!6de gerpi, microbi, spalii inchise gi
intuneric sunt exemple de fobii simple.Unele persoane pot dobdndi o fobiesimpli, dar pot fi normale in rest. incazurile severe, individul prezintd unnumdr de fobii care interfereazd cu multeaspecte ale vie{ii gi pot coexista cucomportamentul obsesiv sau compulsiv.
Persoanele cu fobii sociale trdiesc unsentiment de extremd insecuritate insitua{iile sociale gi au o jeni exageratd(stAnjeneald). Deseori acegtia se tem c[-givor trdda anxietatea prin semne cum ar fitremurdturi ale mAinilor, congestia feliisau voce tremuratd. Aceste temeri sunt,de obicei, nerealiste: indivizii care se temcd pot tremura nu o fac; aceia care se temde b6lbdiald (balbisrn) sau cd le vatremura vocea, in realitate vorbescnormal. Teama de a vorbi in public saude a mdnca in public sunt cele maifrecvente la indivizii cu fobii sociale.
Agorafobia este cea mai frecventdfobie la persoanele care cautA ajutorprofesional. Cuvdntul provine din greacd
;i inseamni ,,teama de pia{[". Indiviziicare suferd de agorafobie se tem sb intre
in locuri nefamiliare. Ei evita spa{iiledeschise,
^rnullin-rile de oarneni gi
clldtoriile. In cazurile extrente, individulse teme si pdrdseascd locuin{a.Urmdtorul incident din via{a unei femeicare suferd de agorafobie ne aratd c6t detulburdtoare pot fi aceste temeri.
,,Femeia care locuiegte aldturi este
o persoand foarte drdguld gi imi place.Intr-o zi m-a rugat sd o inso(esc la unmare centru comercial, recent deschisla aproximativ cinci mile de loculunde stau. Nu gtiam cum s6-i spun cinu existd nici o gansd si merg la acelcentru comercial sau in oricare alt locin afara vecindtatii. Trebuie sd fi vdzutcdt de tulburati am devenit, tremuramca o frunzd gi chiar mai tare in nrineinsimi. Md imaginam in mullimeade oameni, pierdutd sau in afara
,,decorului". Eram terifiatd de spaliileample ale centrului comercial gi demullime. M-am scuzat de data aceasta,dar nu gtiam ce sd-i spun data viitoare.Probabil va trebui pur gi simplu sd olas str-mi vadd o pdfticicd din nebuniamea." (Sarason gi Sarason, 1989,pag. 155)
Agorafobicii de obicei au un istoric alatacurilor de panicd. Ei se tem cd vor fisurpringi de un atac, departe de siguran{aoferitd de locuin{i gi unde nu existdnimeni disponibil de a-i ajuta. Locurileinchise, aglomerate, de unde esteirnposibil de a scdpa (de exemplu, unautobuz sau sala de teatru) sunt in specialterifiante. insi agorafobicii se tern gi despaliile deschise (intinderi mari de ape,suprafele mari de teren gi strdzi goale) gi
se simt in siguran{d cAnd spaliul este cir-cumscris de copaci sau atunci cAnd poateajunge cu uguriri{d la un spaliu inchis(probabil sirnbolul locuinfei). Agorafo-bicii au un nivel ridicat de dependen{6. O
730 I ttt rod ucc re ttt ps i I nlo,g i e
mare pane din ei prezinld anxietate deseparare (teama de a fi departe de mama)in perioada copilSriei, cr.l nrult inainte deaparilia agorafbbiei (Gittelman gi Klein,1985). Deqi fobiile sirlple sunt destul de
ugor de tratat, agorafobia este mult maidificild.
Tulburirile obsesiv-compulsive
Un bdrbat se ridicd din pat de maimulte ori in fiecare noapte gi verificdtoate ugile dirr cas[ perrtru a fi sigur cdsunt incuiate. IntorcAndu-se in pat, el este
chinuit de gAndul cd a uitat s-o inchida pe
una dintre ele. Un alt bdrbat face trei sau
patru duguri succesive, frecAndu-gi toatdsuprafa{a corpului cu un dezinfectantspecial, temindu-se ci poate ficontaminat cu microbi. O femeie aregAnduri recurente despre injunghiereacopilului sdu gi se simte cuprinsd depanicd ori de cAte ori trebuie sd
mAnuiascd foarfeca sau culitele. Oadolescentd intArzie totdeauna la gcoalddeoarece se simte constrAnsd sd repetemulte din acliunile ei (repozilionareaperiei pe toaletd, aranjarea con{inutuluighiozdanului, trecerea pragului spredormitor) de mai multe ori, de obicei unmultiplu de patru.
Toate aceste persoane prezintd sirnp-tomele unei tulburdri obsesiv-compul-sive, via{a lor fiind dorninatd de acte gi
gdnduri repetitive. Obsesiile sunt intru-ziuni persistente de gdnduri nedorite sauimpulsuri care gelrereazd anxietate. Com-pulsiile sunt imbolduri irezistibile de a
executa anumite acte sau ritualuri carereduc anxietatea. Gdndurile obsesive suntadesea legate de actele compulsive (deexemplu, gdndurile despre microbi carestau la pAndd vor conduce la compulsiade a spdla tacdrnurile de mai multe oriinainte de a le folosi). Indiferent dacd
ele mentul de repetitie este url gAnd(obsesia) sau Lur act (cornpulsia). tra-sdtura centrald a tulburarii este experien[asubiectiva a pierderii voin[ei. Victirreleluptd cu putere pentru a se elibera degAndurile supdrdtoare sau pentru a rezistainilierii actelor repetitive, dar sunt inca-pabile sd procedeze astfel.
Sunt momente cAnd fiecare dintre noiavem gAnduri recurente (,,Arn ldsat gazularzAnd?") gi irnbolduri de a inilia un
comportament ritual (aranjarea lucrurilorpe birou intr-o ordiue precisd inainte de
a ne apuca de lucru). Dar in cazulpersoanelor cu tulburari obsesiv-com-pulsive, aceste gdnduri gi acte ocupamarea parte a timpului, astfel incet ele
interfereazd serios cu viata zilnica.Indivizii recunosc cd gdndurile lor suntira{ionale gi repuguaute, dar suntincapabili sd le ignore sau sd gi le
reprime. Ei igi dau seama de lipsa de sens
a comportamentului lor compulsiv, dardevin anxiogi atunci cAnd incearcd sa
reziste compulsiilor gi sirnt o eliberare a
tensiunii o datd ce sunt executate aceste
acte.
GAndurile obsesive acoperd o vari-etate de teme, dar cel mai adesea ele se
referd la efecte nocive asupra proprie;persoane sau asupra altora, teama d:contaminare gi indoiala c5 o sarcinacornpletd a fost indeplinita satislicdt..:(Rachman gi Hodgson, 1980; Stern ;Cobb, 1978). Destul de interesant es::urmdtorul aspect: con{inutul obsesiilor s.nrodifica o datd cu trecerea tirnpului. I:trecut, g0ndurile obsesive cu privire I'religie gi sex erau frecverrte - de exerr.-plu, gOndurile blasfemiatoare, impul suri,=de a striga obscenitdti in biserica s:-expunerea in public a organelor genital:Acestea sunt mai pufin frecvente astdz,Degi obsesiile despre contaminare er;-centrate asupra sifilisului, in prezs:,
Psihologie patologicd 731
SIDA a devenit obiectul majoritdtii teme-rilor de contaminare (Rapoport, 1989).
Unele persoane cu tulburare obse-siv-compulsivd au gAnduri intruzive lirdacfiuni repetitive manifeste. Cu toateacestea, majoritatea pacienlilor cu gdn-
duri obsesive elaleaz6,, de asemenea, un
comportament compulsiv (Akhtar 9.a.,1975). Actele compulsive sunt de maimulte forme, dintre care doud sunt celemai frecvente: ritualul de spblare qi
ritualul de verificare (Foa gi Steketee,1989). ,,Cei care se spal6" sunt indivizii.are se simt contaminali cAnd intr6 incontact cu anumite obiecte sau cAnd au
anumite gAnduri gi petrec ore in $irinitiind ritualuri de spdlare gi curdfire...Cei ce verificS" sunt indivizii carer erificI ugile. lurninile, func{ionarea,rragazului, acurate{ea unei sarcini (or erificd de zece, de doudzeci sau chiar de
rr Sutd de ori) sau repetd acte ritualenereu gi mereu. Ei cred cd acliunile lor'. or preveni un viitor ;,dezastru" sau
pedepsele ulterioare. Uneori aceste
:itualuri compulsive sunt legate de
,-bsesiile care evocd arrxietatea intr-unrod direct (de exemplu, verificarea:;petatd pentru a vedea dacd cuptorul este::ichis spre a evita un posibil incendiu);:ite ritualuri compulsive nu sunt legate in:rcd raf ional de obsesii (de exemplu,:itualul de irnbrdcare qi dezbrdcare in.:opul prevenirii accidentdrii unuia dintres-.ti). Tema cornund din spatele tuturorrJestor comportamente repetitive este
-rdoiala. Indivizii obsesiv-compulsivi nu:.rt avea incredere in simfurile sau-:decatile lor; nu-gi pot crede ochilor cd-.r eristb murdbrie sau r.lu cred cd uga
:s:e cu adevdrat inchisd. Cazul descris in
--iseta I aratd cAt de mr,rlt tirrrp se
: -- nsumd cu aceste ritualuri de verificare.
Tulburdrile obsesiv-compulsive suntlegate de tulburdrile fobice prin faptul cd
ambele implica o anxietate severd gi
ambele par sa se regdseascd la acelagipacient. Totugi, existd diferen{e inrpor-tante. Pacienlii fobici rareori discutd inmod constant despre temerile lor gi nicinu etaleazd un comportament ritualcompulsiv; iar cele doud tulburdri au
diferili stimuli evocatori. Murddria, nri-crobii gi rdnirea altora - care sunt pleocu-pdri obsesiv-compulsive fiecvente - rare-ori cauzeazd probleme majore indivizilorfobici. Existd oare un tip specific de
personalitate care este vulnerabil la o
tulburare obsesiv-compu I s ivd?
C6teodatd etichetdm o persoand
care este excesiv de curatd, meticuloasdgi exasperant de atentd la detalii ca
avAnd o personalitate compulsivd sau,
uneori, o personalitate obsesiv-com-pulsivd. Astfel de persoane tind sd aibdo gAndire conforrnistd gi un comporla-ment rigid, fiind extrem de moraliste.Suntern tentafi sd presupunem cb atuncicdnd o personalitate obsesiv-cornpulsivdeste supusd unui stres, ea reac{ioneazdprin generarea unei tulburdri obse-
siv-compulsive. Aceastd ipotezd nu estetotugi susfinutd de dovezi. Rezultateleobfinute la testele de personalitate au
indicat ci persoanele cu tulburdri ob-sesiv-compulsive nu prezintd caracte-risticile unei personalitdti obsesiv-com-pulsive (Rachman gi l-lodgson, 1980).Putem nota in plus faptul cd persoanele
cu personalitali obsesiv-compulsive tindsd fie mdndre de meticulozitatea gi
atenlia lor la detalii. Indivizii cu tul-burdri obsesiv-compulsive, prin contrast,igi detestd simptomele gi doresc sd scape
de ele.
732 IntroclrLcere in psihologie
T ulb urare a o b s e siv - c o ntp u ls iv d
Mike, un pacient in vdrst6 de 32 de ani,angajat in ritualuri compulsive de verificare,declangate de teama de a nu face rdu altora.cdnd conducea rnagina se simlea constrdns sd
opreascd pentru a verifica dacd nu cumva atrecut peste pietoni, in special peste copii.Inainte de a trage apa la toalet6, Mikeinspecta vasul pentru a fi sigur cd nici oinsecti vie nu a ctrzut acolo - nu vroia sd e
responsabil de uciderea vreunei fiin{e vii. Inplus, , el controla in mod repetat ugile,aragazul, Iuminile gi ferestrele pentru a fisigur ci toate acestea sunt inchise saudeconectate astfel incat sd nu provoace vreunriu farniliei sale - de exemplu, un incendiusau: o spargsfs : ca rezultat^ al compor-tamentului sdu,,iresponsabil". In particular,el era ingrijorat de securitatea fetilei sale invdrstd de 15 luni, verificdnd in mod repetatpoarta de la demisol pentru a fi sigur cA esteincuiat6. El nu-;i purta fiica in brate in timpce mergea pe dugumeaua de beton, ca sd n-oomoare in cazul in care ar fi scf,pat-o din
inlelegerea tulburdrilor anxioase
Nu gtim de ce unii indivizi devinextrem de anxiogi, dar qtirn cI reac(iilelor par sd reflecte sentimentele uneiinadecvdri in situa{iile pe care ei lepercep ca amenintdtoare. Urrndrind abor-dlrile privind infelegerea tulburdrilormentale descrise anterior, teoriile refe-ritoare la tulburdrile anxioase s-au centratasupra conflictelor interne, rdspunsurilorinvdlate la evenimentele externe, cogni-liilor inadecvate gi asupra factorilor bio-logici.
PERSPECTIVA PSIHANALITICA.Teoria psihanalitic6 postuleazd cd
intdmplare. Mike executa aceste ritualuricompulsive de verilicare in medie de 4 ore pezi. Comportamentul de verificare al lui Mikea debutat la cdteva luni dupa cdsdtorie, adicacu 6 ani inainte de tratament. S-a aglavat 3
ani mai tdrziu, c6nd so{ia lui M-ike erainsircinatd
-cu primul lor copil gi
.a continuat
sa se inrduti{eascb de-a lungul anilor.
Tratamentul pentru Mike a inclus o lornrAde desensibilizare sistematicd prin interrne-diul careia el i;i irnagina scenele care-i gene-
rau teama. De exemplu, a fost rugat sd-gi
imagineze cd a uitat si verifice fereastrele gi
uqile; un ho! a intrat in casd gi a furatbijuteriile soliei sale; ea il invinuiegte de fun.Sau s6-9i imagineze cd a scapat fetila pe
podeaua de beton deoarece nu a linut-o bine.fetila suferind leziuni grave datoritd ciziturii.Tratarnentul lui implicb expunerea reali la
situaliile provocatoare de tearnf, - de exem-plu,,sd igi plimbe f-eti{a pe o:dugumea de
ciment pdnd la reducerea stdrii de anxietatesau sb inchidd ugile gi ferestrele pe care sd l:verillce doar o singuld dati. Dupd o perioad:de 3 ani, Mike a ajuns la l0 minute de
verificare pe zi, prin contrast cu cele 4 ore pe
zi inainte de tralarnent (Foa gi Steketee. 193i.pag. I85, 200.1.
determinanfii majori ai tulburaril.:anxioase sunt conflictele interne -<
motivele incongtiente. A$a cum a.-
observat in capitolul 15, Freud 17c..distincfia intre anxietatea obiectivi, ca:.este un rdspuns rezonabil la o situa: .nocivd, gi anxietatea nevroticl, care e!::dispropor{ionatd fafd de pericolul re.Freud credea cd anxietatea rrevroticA ':
are originea in conflictele irrcongtier.:.(ale individului) dintre pulsiunile in"--ceptabile ale sinelui (in special pulsir:sexuale qi agresive) qi corrtrAnse:, -
impuse de eu gi supraeu. CAnd ac:i--pulsiuni ajung la nivelul con$tiin::.se declangeazd anxietatea care ser\:eit3 *;
P s iho I o gi e p ato I ogi c ii 733
semnal al unui potential pericol. intrucAtsursa anxietAtii este irrcongtientul, per-soana nu cunoa$te rnotivul temerilor sale.
Ulterior. psihanaligtii au extins cau-zele anxietd{ii nevrotice pentru a includepropria percepl ie ca neaj ulorare g i
incapacitate de control, teama de separare
sau abandon, anticiparea dezaprobdrii gi
intreruperea iubirii. Aceste sentimente se
presupun a fi in rnare parte irrcongtienle.
Din punct de vedere psihanalitic,fobiile sunt niodalitSli de control al
anxietilii prin deplasarea acesteia pe un
obiect sau situa{ie care pot fi evitate.Exemplul clasic este cazul ,,Micul Hans",un biie{el in vArstd de 5 ani, care are oteamd intensd fa{a de cai. Freud a
interpretat fobia baie{elului in tenneniitemerilor oedipiene (v. capitolul 14) prinintermediul urmdtoarei analize. Hans era
indrdgostit de mama sa, il ura din geloziepe tatd gi dorea sd-l inlocuiascd (conflictoedipian); se ter.nea cd tatll sdu variposta castrindu-l; anxietatea produsd de
acest conflict a fost enormd, intrucAtdorintele erau inacceptabile pentrumintea congtientd a copilului; artxietateaa fost deplasata pe un obiect inocent (un
cal mare pe care Hans l-a vbzut dobordt
;i lovit cu violenld pe stradd)Potrivit teoriei psihanalitice, aducerea
1a lumina a conflictului incongtient gi
intelegerea cauzei temerilor care suntJeplasate pe obiectul fobiei poate vindecatbbia. Totugi, aga cllr-u vorn vedea incapitolul 17, psihanaliza nu s-a dovedit a
lvea un foarte mare succes in tratamentulfobiilor.
Obsesiile gi compulsiile servesc, de
rsemenea, la protejarea individului de a
:ecunoaqte sursa reald a anxietlfii sale.
Gindurile obsesive sunt pulsiuni inaccep-:rbiie (ostilitate, disrructivitate, imbolduri
sexuale inadecvate) care au fost refulategi, intr-un auume fel, reapar sub o form6deghizat6. Individul simte cd aceste
gAnduri obsesive nu-i aparfin Ei cd poate
comite acte compulsive pentru a anulasau atenua pulsiunile interzise. O mamd
care este obsedatd de gAndurile de a-gi
ucide copilul se simte constrAnsd sd
verifice de mai multe ori in timpul nopliidaci ii este bine copilului. Ritualurilecompulsive servesc de asemenea lamen{inerea pulsiunilor ameninfdtoare itrafara congtiinlei individului: o persoanicare estc nrereu ocupatA nrr are posi-
bilitatea de a se gindi la lucruri nepo-
trivite sau de a comite actiuni inadecvate.
PERSPECTIVA COMPORTAMEN.TALA. in cadrr-rl teoriei invd{drii,psihologii vdd anxietatea ca fiind maidegrabd declangatd de evenimenteexterne specifice, dec0t de conflicteinterne. Anxietatea generalizatd apareatunci cAnd persoana se sirnte incapabildsi controleze multe din situaliile de zi cuzi gi, in consecinld, trdiegte o stare de
aprehensiunc in cea mai mare pane a
tirripului. Fobiile sunt vdzute ca rds-punsuri de evitare ce pot fi invilate fie inrnod direct dirr experienta provocatoarede tearnd (de exemplu, teama de cAinidupb ce persoana a fost atacatd de unul),fie in mod substitutiv. prin observarearispunsurilor de teamd la al1ii.
Paradign-ra conditionarii clasice (v. ca-pitolul 7) prevede o explicatie a moduluiin care obiectele sau situa{iile inofensivepot deveni {inta unei fobii: un obiectneutru (stirnulul conditionat) asociat cuun eveniment traumatic (stimulul necon*difionat) produce tearna fa{a de obiectLrlneutru (rdspuns conditionat). Teoretici-enii invatdrii vor descrie cazul rniculuiHans din perspectiva acestei paradigme.
734 I nt roduc ere tn p s iho lo g i e
Calul (stimulul condilionat, anterior un
obiect neutru) asociat cu un evenimenttraumatic (stimulul necondilionat, vede-rea calului cbzut gi bdtut cu violen{a)produce teama de cai (rdspuns con-dilionat, sau fobia).
Precipitarea traumei, cAnd poate fiidentificatd in cazurile de fobie, este binedescrisl prin condi{ionarea clasicS.Numeroase dovezi obfinute din expe-rimentele de laborator (efectuate pe
oameni gi anirnale) aratd cd asociereaobiectului neutru cu o situalie pro-vocatoare de teamd produce teama de
obiectul neutru. Totugi, existd uneleprobleme legate de explicarea fobiilor.Fobiile simple sunt mai degrabd restrdnse(aproape totdeauna) la un anumit set de
obiecte, decdt la un anume obiect careintAmpldtor este prezent in acelagi tirnpcu derularea unui eveniment traumatic.De exemplu, de ce teama de intunericeste frecventd,, iar teama de pijama este
inexistentd deqi ambele fobii suntasociate cu trauma noplii? De ce avemteami de garpe gi insecte gi nu fa{d depisicule sau miei? $i de ce sunt rarefobiile de cu{it gi arme, chiar dacd ambeleobiecte sunt adesea asociate cu rdnirea?
A fost propusd no(iunea de con-difionare pregititi ca o explicaf ie.Oamenii sunt predispugi din punct devedere biologic, sau pregdtifi, sd reac-
!ioneze prin tearnl nurnai la anumitecategorii de obiecte sau situa{ii peri-culoase. CAnd aceste obiecte sau situa{iisunt asociate cu trauma, imediat apareteama conditionat6, care este foarterezistentd la stingere (Seligman, 1971;Rosenhan qi Seligrnan, 1989). Majori-tatea fobiilor obignuite au fost odatdpericuloase pentru strdrno$ii nogtri. Se-lec{ia natural5 poate cd i-a favorizat peacei strdrnogi care au invdfat rapid (cu unrninimum de expunere la traume) cd
necunoscu{ii, indllimile, gerpii, animalelemari gi intunericul sunt periculoase. Prinurmare, poate sd fi existat un grup ales de
obiecte, toate periculoase in trecut, caresunt uqor condilionabile traumei. Suntemmai pulin predispugi in a devenicondifiona{i la teama de alte obiecte (cumar fi arme, miei gi obiecte electrice) fiedin cauzd cd n-au fost niciodatapericuloase, fie datoritd faptului cd
originea lor este prea recentd pentru a fiobiectul unei seleclii naturale. Astfel.fobiile sunt instan{e ale condiliondriiclasice pregdtite gi nu ale condifionariiclasice obignuite.
O serie de experimente de laboratorsuslin ideea conform cdreia oamenii sunt
rnult mai pregdtili pentru a invdla sd se
teamd de anumite obiecte decdt de altele.
Studenlilor voluntari li s-a condiliona:teama prin utilizarea unor varietdli de
stirnuli condifionali pregdtili (imagini cu
gerpi sau pdianjeni) qi stimuli nepregatit:(imagini cu case, fizionomii gi flori,Imaginile au fost urmate de un scurt ;.relectric dureros. Condilionarea teame ;.
mdsuratd prin rdspunsul galvanic al piel-(v. capitolul 7), a apirut mult mai ugor ,=
stimulii preg[ti{i dec6t la cei nepregdti::De fapt, condilionarea a apdrut la :
singurb asociere a gocului electric ;-imaginile infEtiqand qerpi 9i pdianje:.-insd a necesitat patru sau cinci asoci;:pentru ca teama subieclilor sd ;l:condi{ionatd la fizionomii, case sau flc'.--
Un experiment ulterior a descoperit ::iproprietdfile de condilionare ale arme-:r:sunt similare cu cele ale florilor, nu :-cele ale qerpilor 9i pdianjenilor (Ohm--Fredrikson, Hugdahl, Rimmo, 19-aProbabil cd armele nu au fost prezent. :jurul nostru suficient de mult timp pe::'::a deveni pregdti{i din punct de reic-biologic sd ne fie fricd de ele.
Psihologie patologicd 735
leinie
m
ri]tie
.;
r'i
1.
iiii
Considerarea fobiilor ca o formd de
invdlare pregatit6 ne ajutd s6 explicdmirationalitatea gi rezistenta lor la stingere.La condiliorlarea normald a fricii, o datdce stirnulul necondilionat (de exemplu,gocul electric) nu mai este asociat custimulul condilionat, tearna se stingerapid. Acest lucru nu se intdmpla gi incazul condilion[rii pregdtite a fricii.intr-un studiu, studen(ii au fost condilio-nati sd se tearnd fie de gerpi gi pdianjeni,fie de case gi fiziononiii prin asociereafiecdrora cu qocul electric. La sfArgitulcondiliondrii (cdnd s-au indepdrlat elec-trozii) teama s-a stins irnediat la case gi
fizionomii, dar a r6mas intensd la gerpi qi
pdianjeni (Hugdahl 9i Ohman, 1911).
Degi unele fobii par sd rezulte dinexperien{e infricogdtoare reale, altele potfi irrvdlate prin substituire, prin ob-serva{ie. Pirinlii speriogi tind si facdcopii care irnpart5gesc temerile lor. Uncopil care iqi observd parin{ii cd
reac{ioneazS prin tearnd in diverse situa{iipoate accepta astfel de reaclii ca fiindnormale. intr-adevdr, prin aceste studiis-a descoperit o corelaf ie inalta intretemerile manrei qi ale copilului ei.
A$a cunl vorn vedea in capitolulurmdtor, tratamentul fobiilor in cadrulteoriei inv6(drii folosegte diverse tehnicide stingere a r[spunsurilor de teamb faldde obiectul sau situa{ia fobice.
PERSPBCTIVA COGNITIVA. Ana-liza cognitivd a tulburdrilor anxioase se
centreazd asupra modului in care per-soanele anxioase gdndesc despre situ-aliile 9i pericolele poten[iale. Indiviziicare suferd de anxietate generalizatd tindsa facd evaludri nerealiste ale unorsitualii, mai ales a celor in careposibilitatea pericolului este vagi. Eisupraestimeazb atAt gradul cAt qi
poten{ialul de nocivitate. Acest tip degAndire determind hipervigilen1d, per-soana cdutdnd tot timpul sernnele unuipericol. De exenrplu, un zgomot uea$-
teptat in casd este interpretat ca fiind un
lro{ care ,,sparge" casa; scAr{Aitul frdnelorpe stradd inseamnd cd este in pericolcopilul cuiva. Aceastd hipervigilenta qi
a$teptare a pericolului au ca efectmobilizarea continud a corpr.rlui petttrupericol. Prin unrare, rdspunsurile so-
matice caracteristice rispunsului de tiplupti sau fugi (tremurdturi, ritrn cardiaccrescut, miini umede, tensiune mus-
culard) sunt prezente itt cea mai rnare
parte a timpului.Teoria cognitivd a obsesiilor afirmd cd
fiecare dintre noi, ocazional, avem gin-duri nedorite qi repetitive. De exemplu,textele melodiilor sau clipurile publi-citare deseori ajung ,,nechemate" incongtiinfd; dar suntem capabili sd le
cl inrindm precuur gAndurile respingdtoarecarc ne trec priu rrinte. Cu cAt con{inutulobsesiei provoacd mai nrultd anxietate, cu
atAt mai dificila este eliminarea gin-durilor - obsesive sau neobsesive - dinminte. $i cu cAt suuten'r rrrai stresati. cu
atdt mai frecvente gi interrse sunt aceste
gAnduri. Daca o persoarri este pe cale de
a deveni anxioasd, gAndurile obsesive vorfi mai tulburdtoare 9i mai dificil de
eliminat.Dacd un evenimeut declanqeazd un
gAnd tulburdtor la o persoand care. irrgerreral, nu prezintd gAnduri obsesive, ea
va socoti gindul inacceptabil, dar nu va
deveni anxioasd $i-l va elimina cuugurin(d. Prin contrast, persoana cugAnduri obsesive va deveni anxioasd, iaranxietatea va reduce abilitatea ei de a oelimina. Gdndurile obsesive vor persista,iar inabilitatea persoanei de a nu le lua inconsiderare va conduce la favorizarea
t"
736 I ttt rod uc:e re it psi ltol o.qi e
anxietdlii, ceea ce va m6ri susceptibi-litatea unei gdndiri nepotrivite.
Studiile efectuate pe indivizi obse-siv-compulsivi au relevat faptul cd acelepersoane prezintd convingeri gi atribuirinera{ionale. Ele au convingerea c6:(l) pot fi perfect competente; (2) trebuiesd evite criticile 9i dezaprobdrile; (3) vorfi aspru pedepsite pentru gregelile gi
imperfec{iunile lor. La un anurnit nivel al
bolii, ele par sd creadd de aserlenea cd oanumiti g6ndire sau inilierea anumitorritualuri le vor ajuta sd evite consecinleledezastruoase pe care acestea gi leimagineazl cd sur.rt gata sd apard(Sarason gi Sarasorr, 1989). Compor-tamentele repetitive de verificare pot fiincercdri de asigurare a faptului cd
sarcina a fost indeplinitd in mod adecvat,astfel cd dezastrul este inldturat.Ritualurile cornpulsive de curd(errie potasigura securitatea persoanei cu gdnduriobsesive de boalS gi microbi. Acestecompoftamente sunt intdrite prin ugurareaanxietdfii; dar reducerea stlrii de anxi-etate este temporard. GAndurile obsesiverevin cu o frecvenld gi cu o intensitatecrescute, iar individul trebuie sd inde-plineasci ritualul compulsiv la fiecarereaparilie a gdndului obsesiv.
Aga cum vom vedea in urmdtorulcapitol, abordarea cognitivd la trata-mentul tulburdrilor obsesive utilizeazd,tehnica de intrerupere a gAndurilor pentrua ajuta individul sd scape de gAndurileobsesive. Tratamentul anxietdlii genera-lizate qi al fobiilor ajutd indivizii si facaevaludri mai realiste gi ra{ionale despre eiinqigi 9i despre situa{iile pe care leintdlnesc.
PERSPECTIVA BIOLOGICA. Exis-td tendin{a ca tulburdrile anxioase sd fietransmise ereditar. Aproape l5o/o dinpdrintii gi fralii persoanelor care prezintd
tulburdri de anxietate sunt afectafi in rnodaserndnltor (Carey gi Gottesrnan, l98l).Aceastd descoperire nu demonstreazd.bineirrleles, o bazd ereditard pentru astfelde tulburdri, din rnonrent ce ace$ti
indivizi locuiesc de obicei impreund gi
prin urmare experimenteazd mediiambientale similare. Cu toate acestea.
rezultatele studiilor efectuate pe gemeniprevdd o dovadd mai fermd a uneipredispozilii ereditare pentru atacurile de
panicS. Dupd cum vd aduceli aminte.gernenii identici se dezvolt6 din acelagi
ovul gi au aceeagi ereditate; gemeniifraternali se dezvoltd din ovLrle diferite gi
nu sunt mai asemdrrdtori din punct de
vedere genetic decAt fratii obiqnuitiComparativ cu gemenii fraternali, ur,
geamdn identic este de trei ori nrar
predispus la atacuri de panicd dacicelalalt geamdn este bolnav (Torgersen.1983).
Dovada unei baze biochimice a tulbu-rdrilor de panicd provine din studiile d.laborator care aratd cd o serie d;substan{e (incluzdnd cofeina. lactatul ci.
sodiu gi inhalarea unui amestec de oxige:.gi dioxid de carbon) pot declanga atacu:de panicd la persoanele care suferd c.atacuri de panicd spontane. Aceleessubstanfe nu au de obicei nici un efe--.
asupra persoanelor normale sau asup:-celor cu fobii care rdspund prin anxieta:.la un stimul extem (vezi McNally. 199,
in cornpletare, cercetdtorii au identifi.'-o substan{5 cerebrald (colecistokinir-."care produce un atac la pacientii :-tulburdri de panicd. Medicamentele c-.sunt capabile sd previnl atacurile::panicd par sd blocheze efectul ace.:=
substanfe asupra neuronilor (Bradue- .
Koszyscki qi Meterissian, 1990).Aceste date au convins teoretici::--
aborddrii biologice cd tulbLrrdrile ::
Psihologie patologicd 737
panicd reprezintd mai degrabd o boaldsomaticd decAt o tulburare mentalS.Totuqi, teoreticienii cognitivigti nu suntaga de siguri. Ei pretind cd tulburarea de
parrica rezultd dintr-o ,,interpretare gre-gitd catastroficd" a senzaliilor somatice(Clark, 1988; Clark gi Beck, 1988). Deexemplu, panicd poate surveni atuncicAnd persoana interpreteazd gregit ritmulcardiac rapid gi epuizarea ca setnne aleunui atac cardiac iminent sau ame{ealaca semn al unei comof ii cerebrale.Interpretarea gregitd catastroficd poate, de
asemenea, sublinia atacurile de panicdproduse in laborator prin administrarealactatului de sodiu sau prin inhalarea unuiarnestec de oxigerr gi dioxid de carbon.{cegti agen{i chimici produc efectefiziologice similare atAt la pacien{ii cu
panicd, cdt gi la subiec{ii de control, darnurnai pacienlii care suferd de panicdraspund in rnod corrsecvent printr-un atac
de panicd (Yerazani, Balon gi Pohl,l 989).
Ce anurre detenrind ca o persoand sd
raspundd prin panicd la senza{ii somaticeneobignuite? O posibilitate este aceea cd
prejudecdlile cu privire la nocivitateaacestor senza{ii pot predispr,rne la
interpretarea lor ca fiind catastrofice qi,
prin urmare, pot genera panicd. Dacdintepretarea gregitb catastroficd este
;auza tulburdrii de panic6, atunci invd-prea pacienlilor de a interpreta corectpropriile senzatii somatice poate duce lar indecarea tulburdrii. Se pare cd aga se gi
rntdrnpla. in aceste studii terapeutice,pacienfii sunt adugi la clinicd cu
iriperventilalie (transportali intr-o husd
ermeticd). La inceput, aceasta va induce,le obicei, ul.r atac de panicd prinproducerea unei migcdri respiratoriisuperficiale. Pacienlii surrt inv5{a{i apoisi recunoascd faptul ca reducerea:espiratiei este pLrr gi simplu rezultatul
hiperverrtilaliei din tinrpul stresului gi nu
este un semn al unui atac de inimdiminent sau al unei alte catastrofe.Irrvestigatorii care utilizeazd aceste
metode de tratament au raportat o
reducere cornplet6 a atacurilor de panicdla aproape toli pacierrlii, lira nici o
recidivd (Beck, 1988; Clark, 1988).Dezbaterea cu privire la o cauzd bio-
chimica specificd a tulburdrilor de parrica
rdmAne sd fie solulionatd de cercetdriviitoare. Este clar, totugi, cd ati.t factorulbiologic, cdt gi cel psihologic joacd r,rn
anumit rol. Cercetdrile genetice suge-
reazd cd indivizii pot mo$teni o pre-dispozi{ie la anxietate generald care se
nranifest6 sub fonna diferitor tulburdrianxioase, inclusiv tulburdri de parricd.
Sistemele chimice cerebrale care re-
gleazd sentirnentele anxioase implicd,{drd indoiald, interac{iunea complexd a
nnui numdr de neurotransmildtori ce
aclioneazd asupra difcritelor arii cere-
brale. in 1960, un grup de medicamente,denumite benzodiazepine, au apdrut gi
au fost comercializate sub denumirea deValiumr gi Librium2. Acestea s-au dove-dit a fi eficiente in reducerea anxietd{ii(v. capitolul I 7, pentru o disculie asupranreritelor gi dezavautajelor lor'). Cerce-tdtorii au descoperit ulterior faptul cd eleerau eficiente deoarece se legau de
moleculele receptoare specifice din anu-mili neuroni cerebrali, influenldnd astfeltransmisia nervoasd (v. capitolul 2). Des-coperirea zonelor receptoare pentru sub-stan{ele anxiolitice a dus la cdutarea uneisubstan{e naturale care si ac{ioneze inacelagi mod pentru a menline anxietateaintr-un echilibru adecvat. PAnd acutn, nus-a descoperit Valium natural, darcercetAtorii au invd{at multe despre
'Diazepanr (n.trad.): Clor<lazcpoxid (n.trad.)
738 Itt roduce re irt ps iltolo g te
Fig. 16.1. Investigaliile neurofizir,tlogice realizate cu ajutorul lontografului prin emisie ;.pozitroni (TEP) dezvdluie diferenle metabolice intre creierttl unui pacient normal Si unttl -'-tulburare obsesiv-contpulsivd. In .fotografie (trei secliuni transversale di,ferite), culoarea rc,:.,corespttnde celui nrui inalt nivel al activitdlii metabolice, iar culoarea albastrd coresputi::celui mai scdzut nivel. Persoana ut tulburarea obse.siv-conrpulsivd prezintd cele ntai itt;.:.
niveluri ale activitdlii metabolice, inclusiv in gangliotii ba:ali.
receptorii benzodiazepinici $i despremodul de ac{iune al anumitor substantechimice pentru intensificarea sau redu-cerea anxietdtii (Costa, 1985). Se pare cdexistd trei arii specifice de captare alezonei receptoare a benzodiazepinei: unapentru molecula de benzodiazepind cuefectele sale anxiolitice, alta pentrucornpugii care genereazd anxietate (alecdror efecte suut blocate prin admi-nistrarea benzodiazepinelor) gi cea de a
treia, pentru Lrn grup de substan{e carebloclieaz[ efectele atAt ale benzodiaze-pinelor, cet gi ale compugilor careprovoac6 anxietatea. Identificarea acestor
trei zone receptoare sugereazd faptul :ianumite substanfe secretate la nir.cerebral produc experien{e subiectire ;:teamd gi anxietate, iar alte substal :.blocheazd acest efect. Proporlia aces::rsubstan{e poate conduce atAt la o s',.-
bilitate ernolionald a individului, cAt sr :anxietate (Agras, 1985).
Faptul ca leziurrile crarrierre. tulnt : :qi encefalitele au fiost asociate cu apar. junor tulburdri obsesiv-compulsir e L
favorizat depistarea unor anomalii c::=-brale care pot face o persoand sa :-*vulnerabi16 Ia gdnduri gi compoftam.-:*repetitive. studiile de scanare P::
Psihologie patologicd 739
(v. capitolul 2) a indivizilor obsesiv-com-pulsivi au ardtat faptul ca activitatearnetabolicd dintr-o regiune cerebralSspecificd (un circuit care se situeazd intrelobii frontali qi ganglionii bazali) diferdde aceea a indivizilor normali (Baxter
9.a., 1988). Aceastd regiune se crede cdeste implicatd in strategiile cerebrale de
control al stirnulilor repetati qi incontrolul migcdrilor repetitive. in esen{I,aceastd parte a creierului poate juca rolulde informare a celorlalte parfi cerebralepentru a indepdrla nelinigtea unei con-tarnindri - o data ce rnAinile au fost
spdlate, sau a unei incendieri - de vremece cuptorul este inchis.
Natura exactd a anomaliilor chimicede la nivel cerebral este necunoscutS, iarastfel de anomalii nu pot fi descoperite intoate cazurile de tulburare obsesiv-com-pulsivd. Cu toate acestea, tratamentul cu
medicamente care blocheazd captarea
unui neurotransmilStor pentru care gan-
glionii bazali sunt prevazu{i cu receptoriderrgi, ugureazb sirrrptomele obsesiv-com-pulsive in aproape 607o din cazuri(Rapoport, 1989).
Tulburlri ale dispozifiei (afective)
in cazul tulbur[rilor de dispozi{iepersoana poate fi depresivd sau mani-acald (puternic expansivd), saLr poate trdiperioade de depresie precum gi perioadede manie. Tulburdrile de dispozilie sur.rt
impdrtite in tulburdri depresive, in careindividul are una sau mai multe perioadede depresie fErd un istoric de episoademaniacale, gi tulburlri bipolare, in careindividul alterneazd intre perioade dedepresie qi perioade expansive, de obiceicu o revenire la dispozilia nornrald dintrecele doud extrerne. Episoadele maniacaletlra un oarecare istoric de depresie suntdestul de neobignuite.
Depresia
Aproape oricine suferd uneori de,lepresie. Majoritatea dintre noi avemperioade cAnd suntem trigti, Ietargici gi
iipsiti de interes fa{a de orice fel der"-tir itate - chiar gi de cele pldcute.Depresia este un rispuns nomal larumeroase stresuri de viatd. Printresituatiile care determind depresia sunt::lecul gcolar sau profesional, pierderea
unei fiin{e iubite gi irr{elegerea faptului cdboala sau vdrsta epuizeazd resurselesociale ale omului. Depresia este con-siderata anormald numai atunci cdnd este
disproportionatf, in raporl cu evenimentulgi continud dincolo de punctul in carerlajoritatea oamenilor incep sa-gi revind.
Cu toate cd depresia este caracterizatdca fiind o tulburare a dispoziliei afective,in realitate existd patru seturi de simp-tome. Pe lAngd sirnptomele emo{ionale(dispozitia). existd sirnptorne cognitive.rlotiva(ionale gi somatice. Pentru a fidiagnosticat cu depresie, nu este necesarca individul sd prezirrte toate acestcsimptome, dar cu cit sunt prezente maimulte simptome gi cu cdt sunt maiintense, cu atAt mai siguri putem fi cirindividul suferd dc dcprcsie.
Tristetea gi rnelancolia sunt sirnp-tomele erlo{ionale ccle rnai proeminentein depresie. Individul se simte lirdspcrantd gi nefericit, deseori se plAnge dcceva gi se gAndegte Ia sinucidere. La felde des intAlnitd in depresie este pierdereasatisfactiei sau a placerii de viatd.Activitatile care produceau satisfacfii par
740 I ti roduc ere iu p.s i hol o gie
plictisitoare $i r1u mai aduc bucurii.Persoana deprirnatd ili pierde gradatinteresul fa{a de hobby-uri, recrea{ie gi
activitdti in familie. Majoritatea pacien-
lilor deprirnalt raporteazd cd nu mai oblinsatisfac{ie din ceea ce prezenta odinioardurl interes major in via{d, iar mulliraporteazd pierderea interesului afectivpentru alte persoane.
Simptomele cognitive constau inprincipal din gAnduri negative. Indiviziideprimali tind sd aibd o apreciere de sinescdzutd, se simt inadecva{i gi se blameazdpentru egecurile lor. Se simt 1ir5 speranldde viitor gi cred cd nu pot face nirnicpentru a-gi irnbundtafi via!a.
Motiva{ia are un nivel scdzut indepresie; persoana deprirnatd tinde sd fiepasivd gi are dificultali in iniliereaactivitdtilor. Urmdtoarea conversalie din-tre un pacient gi terapeutul sdu ilustreaziaceastd pasivitate. Individul care a fostspitalizat dupd o tentativl de sinucidere
$i-a petrecut zilele lir5 sI se rnigte, in;ezlong. Terapeutul sdu s-a decis s6-lantrelteze in cAteva activitati:
TERAPEUTUL: inleleg cd vd petreceli cea
mai mare parte a zilei ingezlong. Este adevdrat?
PACIENTUL: Da, faptul de a sta nerniqcatimi d[ linigtea de spirit decare am nevoie.
TERAPEUTUL: Cdnd sta{i aici, care este
dispozi{ia durnneavoastrS?PACIENTUL: ME sinrt ingrozitor tot tim-
pul. Vreau doar sd pot cddeaintr-o gaurd undeva gi sd
mor.TERAPEUTUL: Vb sinrlili rnai bine dupd o
gedere de 2-3 ore?
PACIENTUL: Nu,la fel.TERAPEUTUL: Deci sta{i in speranta cd veli
gdsi linigtea de care ave{inevoie, dar dupd cdt se paredepresia dumneavoastrd nuse irnbuniti!egte.
PACIENTUL: Mdplictisesc.
TERAPEUTUL: Considerati cd sunteti rnaiactiv? Eristd cAteva rnotivepentru care cred cd inten-sificarea nivelului dumnea-voastrA de activitate vA poateajuta.
PACIENTUL: Nu e nimic de licut pe aici.TERAPEUTUL: A1i vrea sE incercati unele
activitati dacd ag veni cu o
I istd?PACIENTUL: Dacd considera{i cA asta ma
va ajuta, dar cred cd vi pier-deli tirnpul! Nu md intere-seazd.
(Beck, Rush, Shaw, Emery, 1979, pag. 200t
Simptomele somatice ale depresieiinclud pierderea apetitului, tulburdri de
somn, oboseal6 gi pierderea energiei.Cdnd gAndurile persoanei deprimate sunt
orientate mai degrabd cdtre evenimenteleinterne gi nu spre cele externe, aceasta i;ipoate accentua suferinlele gi durerile ;iiqi poate face griji despre sdndtate.
Dupa curn vedem din aceasta
descriere a numeroaselor sale simptome.depresia poate fi o tulburare debilitanta.Din fericire, episoadele cele ma,
depresive suut de scurtd durati.Persoanele deprimate igi revirr gradual.
cu sau lirh tratament. Aproape un sfer:din episoadele depresive dureazd nra.
pufin de 1 lund. jumdtate din aceste:dureaz6, rnai pu{in de 3 luni gi un sferdureazd I au sau rnai mult. Numa,aproximativ L07o din ultimul gru;stafioneazi in faza cronicd (Lervinsoh:.Fenn gi Franklin, 1982). Din nefericir..episoadele depresive tind sd reapariAproape jumdtate din indivizii car-prezintd un episod depresiv vor trli in;lunul. In general, cu cAt este mai stabili -
persoarrd inainte de prirnul episod, cu a1:-
este rnai n-ricd probabilitatea unei re"-parilii.
Psihologie palologicd 741
Tulburirile bipolare
Majoritatea depresiilor apar 1lrdepisoade maniacale. Dar intre 5 qi 10%din tulburdrile dispoziliei afectiveirnplicd ambii poli ai continuum-uluidispoziliei qi sunt clasificate ca tulbur[ribipolare, curroscute gi ca tulburlri(psihoze) maniaco-depresive. Individulaherneazd, intre dispozilia depresivb gi
cea normald gi intre buna dispozilieertremd qi dispozilia nonnalS. In uuelecazuri ciclul dintre episoadele depresivegi episoadele maniacale este rapid, cu osingurd qi scurtd revenire la normalitate.
Persoanele care triiesc episoademaniacale se compoftd intr-o manier5care, la suprafa!6, pare a fi opusddepresiei. in timpul episoadelor mani-acale ugoare, individul e plin de energie,entuziast gi increzdtor in sine. El vorbegtecontinuu, trece rapid de la o activitate laalta - av6nd pu{ind nevoie de sourn, faceplanuri grandioase gi acordd pu{indateulie pr"rnerii lor in practicd. SpreJeosebire de exuberanfa plind de bucuriecare caracterizeazS, buna dispozilie nor-ntald, compoftamentul maniacal are o;alitate instinctuala gi adesea exprirndmai multd ostilitate comparativ cu bunaiispozilie.
Persoanele care trdiesc episoade:laniacale severe se compofiS intr-un fel-rsemd.ndtor conceptului popular de,,:ittticrc agitctt. Ei sunt extrern de excitali
Depresia Si sinuciderea
Cea mai dezastruoasi consecintd a
::lresiei este sinuciderea, Din 25 000 de
nervos qi in perrnanenti activi. Acegtiaurnbld cLr pagi mdsura{i, cdntd, tip5. sau
bat cu pumnul in perete ore ir.r qir. Ei se
supdrd cAnd incerci sd-i intrerupi dinacliunile lor gi pot deverri agresivi.Impulsurile (inclusiv cele sexuale) suntexprimate imediat in acfiuni sau cuvinte.Aceqti indivizi sunt confuzi qi dezori-enta{i gi pot trli deliruri de putere, de
irnpl inire. de irnbogalire.
Episoadele maniacale pot s[ apard
lird depresie, dar acest lucru este foafterar. De obicei, un episod depresiv va
apare, eventual, o data ce persoana a trditun episod maniacal. Depresia este simi-lard cu ceea ce deja aur descris.
Tulburdrile bipolare sunt relativ rare.
in timp ce aproape 6 7o dintre femeileadulte qi 3% dintre bdrbafii adulfi dinStatele Unite au trdit o depresie majord laun anumit moment, mai pu{in de l% dinpopula{ia adultd a avut o tulburarebipolard * cu o frecvenld egal6 la bdrba{igi femei. Tulburarea (psihoza) mania-co-depresivd diferd de celelalte tulbLrrari
ale dispozitiei (afective) prin faptul cd are
tendin{a sd apard la vArste tinere, este
mult mai probabila sd fie transmisdereditar, rdspunde la diferite medicatiiterapeutice gi poate si reapard dacd nu
este tratatS. Aceste fapte sugereazd cdvariabilele biologice joacd un rol maiimportant decit variabilele psihologice intulburdrile bipolare.
persoane care igi iau viala prin sinucidere inStatele Unite in fiecare an. majoritatea sulerdde depresie. Totuqi, de cdnd rnortile prinsinucidere nu sunt raportate conform realitalii(datoriti stigmatului pe care-l aduc qi a
faptului cd rnulte din morlile accidentale suntprobabil acte sinuciguge). numdrul real alsinuciderilor pc an poate atinge la fel de bine
5i cifra de 50 000. S-a estimat c6 nurnirul
742 I tft roduce re it psiltol o g i e
persoanelor care incearca si se sinucid5,dar egueaz6, este aproximativ de 8 (2+8) orimai mare decdt numdrul sinuciderilor(Schneidman, 1985).
Femeile incearcd sd comiti sinuciderea detrei ori mai fiecvent decdt bdrbalii. darbhrbalii reu$esc sb se sinucidd mai descomparativ cu femeile. Numdrul mai mare detentative de sinucidere la lemei este inlegdturd, probabil. cu incidenla mai mare a
depresiei la lemei. Faptul cd bSrbalii reufescsi se sinucidi se datoreazd metodei alese.PdnS nu demult. lemeile aveau tendinla slfoloseascd mijloace mai pulin letale - deexemplu, tdierea venelor sau supradozare cusomnifere; bdrbalii utilizeazd armele de foc,monoxidul de carbon sau spanzularea. Totugi.o dati cu cre$terea alarmantl a numlrului defemei care de{in arme de foc, sinuciderea prinintermediul acestora a devenit principalametodd a femeilor(Wintemute, Teret, Kraus,Wright, 1988). In consecinli, proporfiamortalitdlii la femei se schimb6. (Tentativelede sinucidere au succes in propor{ie de 80%atunci cdnd sunt utilizate irmele de foc, intimp ce numai 107o din cazurile de ingestiecu otravA sau droguri sunt fataie - unargurxent puternic pentru a nu {ine arme deloc in castr).
Motilele invocate frecvent de persoa-nele care au incercat si se sinucidd sunt:depresia. singuratatea. boala. problemeleconjugale gi dificultAtile prolesionale saufinanciare (Farberow gi Schneidman, 1965;Schneidman. 1985).
Degi persoanele in vArstd aveau cea muiinaltA rata a sinuciderii. gi inca o au. aceastaincepe sd scadf,. Prin contrast, rata sinucideriila adolescenli gi tineri (de obicei scazud)incepe sd creascd. De fapt, incidentasiruciderii la varstele cuprinse intre l5 gi 24de ani in Strtele Unite s-a marit de 4 ori inultimii 40 de ani. Intr'-o ancheti nalionalSelectuatd recent in licee, 2loh clin elevi auraporrat ci s-au ..gindit serios" la sinucidere.iar I din l2 a spus cd a incercat deja (Centerslor Disease Control, 199 l).
Studenlii au o probabilitrte de 2 ori maimare de a se sinucide comparaliv cupersoanele negcolarizate de aceeaSi vdrsrh(Murphy gi Wetzel, 1980). Rata crescutd asinuciderii la studenli nu se gdsegte numai in
Statele Unite, ci gi in 16rile din Europa, inIndia gi Japonia. Exist6 un numdr deexplicalii pentru aceastd disperare astudenfilor: faptul cd trdiesc departe de casdpentru prirra data gi trebuie sd facd lali unorprobleme noi; incercarea de a rdmdne invArlul ierarhiei academice. competitia fiindmai dura decat cea din liceu: indecizia cuprivire la alegerea carierei profesionaletinsingurarea cavzatd prin absen{a prietenilorde durath gi anxietatea legatd de cei noi.
Un studiu privind via{a qi activitatea edu-calionald a studenlilor care au conrissinuciderea a descoperit faptul cd ace$tiaprezentau schimbari moderate de dispozilie.sc strdduiau mai mult qi erau deprimali maifrecvent decdt colegii de clasd. De asemenea.ei au avertizat in mod repetat inten{ia lor desinucidere. Principalele evenimente precipi-tante au fost ingrijorarea fa16 de activitateaacademici, sdndtatea fizicd Ei dificulti{ile inraporturile cu ceilalli (Seiden, 1966). Cu toateacestea, nu putem fi siguri dacd aceEti factor:au cauzat sinuciderea sau dacd dificultalileacademice gi problemele interpersonale sun:secundare unei depresii severe.
Este posibil ca studenlii care se gdndea';la sinucidere sd nu fi invdfat niciodati cum s:.
facd fai6 problernelor personale gi afectirtinainte de a merge la colegiu. De exemplu. u,..
studiu a descoperit cd studentii cu gandu:sinucigage nu s-au confruntat cu mai mul:;situa{ii stresante deciit ceilalli studenti. ci:-awt mai pujine resurse pentru a face ta-problemelor gi ernoliilor intense (Carson s
Johnson.1985).Studenlii sinucigagi prezintA un nivel r--
inalt de achizilie academica decit ceilt.colegi, in timp ce majoritatea adolescenr; '-care comit sinucidelea au rezultate extrem i-slabe la liceu. Tinerii sinucigagii au tendi:.--sd fie izolali sau sa aibE problernc - -
compofiament la ;coa16, deqi cdliva dintre .sunt talentati gi simt prcsiunea de a fi perk::gi de a rlrnAne in fruntea clasei (Lerc-.I 986).
Caracteristica hrndamentald a adt.-:-cen[ilor care incearcd sd comitd sinuciJ:-:-este izolarea sociala: ei se descriu ca :-l:-:insingurali, majoritatea au parinli dir r:..-sau separafi, mulli au pdrinli alcoolic..rapofteazd cI beneficiazl de putind afecii;.
parental6 (Berman qi Jobes, 1991; Rohn 9.a.,te7l).
In completare la depresie, un factorpredispozant este gi abuzul de droguri. Deexemplu, un studiu care insumeazd 283 desinucideri a relevat faptul ci aproximativ60% sunt datorate abuzului de droguri gi 84%sunt datorate abuzului de alco6l gi altordroguri (Rich, Fowler, Fogarty. Young.1988;. Nu este foane clar dacb abuzul dedrog a cauzat depresia acestor persoane gi
comiterea sinuciderii sau dac6 acestea aurevenit la consumul de droguri qi la comitereasinuciderii ca modalitate de a controladepresia atunci cdnd drogurile nu mai erau deajutor. Dar in majoritatea acestor cazuriabuzul de droguri pare sl fi precedatproblemele psihologice.
Tinerii care abuzeazd de droguri (subvdrsta de 30 de ani) qi care au comissinuciderea au o frecvenlb nea;teptat de rnarea conflictelor interpresonale intense ori gi-aupierdut so{ul sau o fiin{6 iubitd in sdptdmdnileanterioare sinuciderii. Acegtia au simlit,poate, ci gi-au pierdut singura lor sursd desprijin; 9i poate cd ar fi fost capabili sd facdfap stresului fbr6 sd recurgi la sinucideredacd resursele personale n-ar fi fclst epuizateprin consumul de droguri.
Unii indivizi comit sinuciderea intrucAt eiconsideri ca fiind intolerabil disconfornrlemolional gi nu intrevdd nici o solulie, altadecAt moartea, la problemele lor. Singura lormotiva{ie este de a-gi lua via1a. in alte cazuri,persoana nu doregte de fapt sA moarA, ci cautisa impresioneze pe ceilalli cu gravitateadilemei sale. Tentativa de sinucidere este
infelegerea tulburirilor dedispozitie (afectivi)
Depresia este una dintre cele maitieo ente tLrlburdri emoIionale. intrucAtdepresia este atat de frecventd gi poate fiatet de debilitantd, s-au depus eforturisubstanliale pentru detenninarea cauzelorsale, Vom examina pe scurt cdtevaaborddri psihologice in scopul intelegeriitulburdri lor afective.
motivat6 de dorinla de a comunica sentimen-tele de disperare gi de a schimba com-port"amentul celorlalte persoane. De exemplu.o femeie care ia o supradozd de somnifereatunci cdnd amantul ei anrenin!6 cd opArase$te sau un student care procedeazi lafel atunci cdnd este forfat de plrinfi sd oblindrezultate gcolare ce depSgesc posibilitalilesale. Tentativa de sinucidere este un strigdt deajutor.
Unii expe(i utilizeazd, termenul ,,para-suicid" pentru a descrie actele non-letale incare persoana iSi cauzeazd in mod deliberatleziuni sau ingereazd o substanli in exces faldde dozajul universal recunoscut (Kreitman,1977). Termenul ,.parasuicid" este preleratcelui de,,tentativa de sinucidere" deoarece nuimplicd in mod necesar dorinla de a muri.Aga cum am observat rnai inainte, existd multmai multe parasuicide decAt sinucideri.Totugi. majoritatea persoanelor care comitacte sinucigage triiesc un asemenea stresincdt gdndirea lor este departe de a fi clar[. Einu sunt siguri dacd doresc sd triiascd sau sd
moar6; ei doresc arnbele in acelaqi timp, deobicei una mai mult decAt cealaltd. Intrucdtcel mai bun predictor al viitoarei sinuciderieste tentativa antcrioard. toate actele para-suicidare tlebuie lurte in serios. Pulinioameni comit sinuciderea fbrtr a-qi sernnalaintengiile altora. Prin urmare, o persoani carevorbegte despre sinucidere o poate face inrealitate. Numeroase comunitdli au infiinlatcentre de prevenire a sinuciderii, undepersoanele cu probleme pot gbsi ajutor, princontact telefonic sau prin intermediul consi-lierilor de teren.
PERSPECTIVA PSIHANALITICA.Teoriile psihanalitice interpreteazddepresia ca fiind o reacfie la pierdere.Oricare ar fi natura pierderii (inde-pdrtarea de fi inla iubita, pierdereastatusului, pierderea suportului moraloferit de un grup de prieteni), persoanadeprirnatd reactioneazd intens intrucAtsitualia actuald readuce in print plantemerile unei pierderi timpurii care a
apdrut in perioada copildriei - aceasta
744 I tt roduce re itr psi ltolo gie
fiind pierderea afec(iunii parentale.Dintr-un anume motiv. nevoile de afec-tivitate gi proteclie ale individului nu au
fost satisfbcute in copildrie. O pierdere inperioadele tdrzii ale viefii cauzeazd,individului regresia la neajutorare,dependentd de starea cAnd a apdrutpierderea originald, Agadar, o parte a
comportamentului persoanei deprimatereprezintd un strigdt pentru iubire - oetalare a neajutordrii gi un apel pentruafecliune gi securitate (White gi Watt,1981).
Reac{ia la pierdere este agravatd prinsentimente agresive indreptate sprepersoana care pleacS. O aser{iuneinteresantd a teoriei psihanalitice este
aceea cd indivizii predispugi la depresie
au invi{at sa-gi refuleze sentimenteleostile pentru c6 se tem de instrlinareafa!6 de cei care le asigurd supoftul. CAndlucrurile merg rdu, acegtia igi orienteazdm6rria spre sine gi se blameazd pe eiingigi. De exernplu, o femeie poate simlio ostilitate extremd impotriva superi-orului care a concediat-o. Dar datoritbfaptului cd furia acesteia dA nagtere
anxietd{ii, ea folosegte un mecanism de
apdrare - proiecfia - pentru a-gi inter-naliza sentimentele; ea nu este furioasd,rnai degraba al{ii sunt supdrafi pe ea. Eaadmite cd superiorul a avut un motivintemeiat pentru a o respinge; ea este
incompetentd gi ldra valoare.Teoriile psiharralitice sugereazd cd
sentimentele de inutilitate gi o aprecierede sine sc[zutd a persoanei deprirnate se
trag din nevoia copilului de aprobareparentald. Aprecierea de sine redusd a
copilului depinde de aprobarea gi
afec{iunea pdrinfilor. Dar pe rndsurd cepersoana se maturizeazd, sentimentele devaloare trebuie sd derive din simfulindividului de realizare qi eficacitate.
Aprecierea de sine a unei persoane pre-dispusd la depresie depinde in principalde sursele externe: aprobarea gi supor-tul celorlalti. Cdrrd aceste suporturidezamdgesc, individul este ,,aruncat"intr-o stare de depresie.
Prin urmare, teoriile psihanalitice ale
depresiei se centreazd pe pierdere, pe
supradependenfa aprobdrii externe gi pe
internalizarea sentimentelor agresive.Acestea par sI asigure o explicafierezonabilS pentru unele compoftalrentemanifestate de indivizii deprima{i, darsunt greu de dovedit sau de combdtut.Unele studii indica faptul cd persoanelecare sunt predispuse la depresie gi-aupierdut in copildrie un pdrinte. intr-opropor(ie mai mare decdt media (Roy.1981; Barnes 9i Prosen,1985). Darpierderea parentald (prin moarte sau
separare) poate fi observatd gi inanarnneza celor care suferi de alte tipuride tulburdri mentale, iar majoritateaoamenilor care suferd o astfel de pier-dere nu prezintd probleme emo{ionalein perioada adultd (Tennant, Srnith.Bebbington, Hurry, 1981).
PERSPECTIVA COMPORT.{-MBNTALA. Teoreticienii inva(drii afir-rnd cf, absen{a intlririi joaca un rclimportant in depresie. Inactivitatea per-soanei depriniate gi sentimentele de
triste{e se datoreazd unei rate scdzutea intdririi pozitive gi/sau unei rate inaltede experien{e neplacute (Lewinsohn.Hoberman, Teri, Hautziner, 19E5.
Lewinsohn, Mischel, Chaplin, Barton.i980). Multe din evenimentele car.precipiteazd depresia (cum ar fi moane"fiin[ei iubite, pierderea slujbei sau .sindtats precari) reduc intdrirea obis-nuitd. In completare, oamenii predispusla depresie igi pot pierde deprinderi,-sociale fie prin atragerea unei intari:
Psihologie patologicd 745
pozitive, fie prin controlarea eficientd a
evenimentelor aversive.O datd ce oamenii devin deprimafi gi
inactivi, principala lor sursb de intdrireeste sirnpatia gi atenfia pe care le prirnescde la rude qi prieteni. Aceastl atenfiepoate initial intari clriar gi cornportamen-tele inadaptate (plAnsul, nemullumirile,autocritica, discu!ia despre sinucidcre).Dar intrr"rcAt este obositor sd fii lAnga opersoand care refuzd, sf, se inveseleascd,comportamentul persoanei deprimate se
instrdineaz6, eventual, chiar gi de ceiapropiali, producAnd o reducere accen-tuatd a int5ririi, intensificarea izolilriisociale a individului gi nefericire. O ratdscdzutd a intdririi pozitive reduce pe maideparte activitatile individului gi expri-marea comportamentelor ce pot firecompensate. AtAt activitAtile, cAt gi
recompensele se micgoreazd intr-un cercr icios.
PERSPECTIVA COGNITIVA. Teo-nile cognitive ale depresiei se con-centreazd nu numai asupra a ceea ce facoamenii, ci qi asupra modului in careacegtia se vid pe sine gi lumea. Unalintre cele mai influente teorii cognitive,elaboratd de Aaron Beck, derivS din vasta:rperien{a terapeuticd avutd cu pacierr{iij:presivi (Beck, 1976; Beck, 1991; Beck,Rush. Shaw, Emery, \919). Beck a fostrimit de felul in care aceqti pacienli;ralueazd evenimentele dintr-un punct de-. edere negativ gi autocritic. Ei se agteaptdrai degrabi la egec decAt la succes gi au
:;ndin{a sd arnplifice egecurile gi sd
:,rnimalizeze reugitele in evaluarea::rlbrmantei lor. CAnd lucrurile merg:.ru. acegtia tind sd se blameze pe ei ingigi.. nu sd acuze circulnstanfele.
Aga cum am observat in capitolul 11,
='. aluarile persoanelor licute unei situafii- pot deterrnina erno{iile. Apreciem gi
evaludm in mod constant ceea ce se
intAmpld cu noi qi ceea ce facem.CAteodata suntern congtienfi de evaludrilenoastre, dar alteori nu. Beck credeacd gAndurile negative ale indivizilordeprirna{i tind sd apard rapid gi in modautornat, ca din reflex, gi nu suntsubiectul unui control congtient. Astfel degAnduri sunt urmate deseori de emo{iinepldcute (tristele, disperare), de carepacien{ii sunt foafte congtien{i, chiar dacdau fost incongtienfi sau foafte puf in
congtien!i de gAndurile automate ante-rioare. Mai tArziu, lucrAnd cu pacien{i cudepresie sever5, Beck a observat cdgdndurile negative nu mai erau periferice,ci ocupau un loc dominant in conqtiinld gi
erau repetitive (Beck, 1991).Beck a clasificat gindurile negative
ale indivizilor deprima{i in trei categorii,pe care le-a denumit triada cognitiv5:g0nduri negative despre sine, despreexperien{e1e prezente gi despre viitor.GAndurile negative despre sine (o schernia sinelui negativd) constau din con-vingerea persoanei cd este lird valoare gi
inadecvatd. Orice negansd prezentb este
blarnata pe baza acestor inadecvdri gi
deficienle. Chiar 9i in situatiile ambigue,unde existd rnai multe explica{ii plau-zibile ale faptului cd lucrurile au mersrdu, persoana deprimatd se va blama pe
ea insdgi. ViziLrnea negativd a viitoruluieste una de lipsa de speran{d. Persoanacrede cI deficien{ele sale o vor impiedicas6-qi imbLrndtdfeascd vreodatd situalia.
Beck afirmd cd schema negativd(,,Sunt lZrd valoare", ,,NLl pot sd facnimic bine", ,,Nu pot fi iubit") estefonnatd in timpul copil5riei sauadolescen!ei prin experienfe de genul:pierderea unui pdrinte, respingereasociald de cdtre semeni, critici adr-rse depirin{i sau profesori sau o serie detragedii. Aceste convingeri negative sunt
746 I tt roduc e re ht psi ltolo gie
activate ori de cate ori o situatie nou6 se
potrive$te intrucAtva, poate numai dedeparte, cu condifiile in care convingerileau fost invd{ate, rezultatul fiind depresia.Mai mult, potrivit lui Beck, indiviziideprimafi fac erori sistematice de gAndire(distorsiuni cognitive) care duc la per-ceplia eronatd a realit[1ii intr-o moda-litate care contribuie la o schernd asinelui negativd. Aceste distorsiuni cog-nitive sunt prezentate in tabelul 16.4.
Re{ine{i cd aceleaqi distorsiuni pot fiutilizate gi de persoana care are o schemda sinelui pozitivd, pentru a-gi supraevaluaimaginea de sine. Dar in cazul depresiei,aceste erori de gAndire confirrnd ima-ginea persoanei cd este nevrednicb qi
responsabild de calarnit6li. Dupa cumvom vedea in capitolul IJ, terapiacognitivi a depresiei incearcd sd iden-tifice qi sd corecteze gAndirea distorsio-natd a individului.
O altd abordare cognitivd a depresiei,care se orienteazd asupra tipurilor de
atribuiri sau explica{iilor cauzale pe careoamenii le fac atunci cdnd se intdrnpldlucruri negative, a fost discutatd incapitolul 15. Aceastd teorie presupune cd
oamenii, care in mod caracteristic,atribuie evenimente negative unor cauzeinterne (,,este vina mea") stabile in timp(,,dureazd o veqnicie") gi care afecteazdmulte domenii din viala lor (,,va aveaimpact asupra a tot ceea ce fac") sunt maipredispugi la depresie cornparativ cuindivizii care au un stil atributional maipufin pesimist (Abramson $.a., 19781,
Peterson gi Seligman, 1984). Teoria nupretinde cE stilul atribu{ional in sine estesuficient pentru a cauza depresie. Un stilatribuf ional pesirnist devine importantnumai dacd persoalla se confruntd intimpul vielii cu evenimente negativeintense sau frecvente (Abramson,Metalsky, Alloy, 1989).
Tabelul 16.4. Distorsiunile cognitive indepresie. Potrivit teoriei lui Beck, acesteasuttt erorile de principiu in gdttdirea care
c a r a ct er iz e az d pe r s oattele de;t ri nnl e.
SUPRAGENERALTZARIIAA trage o concluzie generald pe baza
unui singur eveniment. De exemplu, unstudent trage concluzia, pe baza uneiperformanle scdzute la o materie, intr-ozi anume, ca este nepriceput gi prost.
ABSTRACTIA SELECTIVAConcentrarea asupra unui detaliu
nesemnificativ, ignordnd trdsdturilemult mai importante ale unei situalii.De exemplu, dintr-o conversafie in caregeful laudi performanfa ei profesionali,o secretari igi amintegte numai comen-tariul care poate fi interpretat ca ocriticl ugoar6.
AMPLIFICAREA $I MINIMALIZAR"BAAmplificarea evenimentelor negative
nesemnificative gi minimalizarea eveni-mentelor pozitive importante in eva-luarea performanfelor. De exemplu, ofemeie are o micd urmf, de loviturd pearipa maginii sale qi o considerd ca pe ocatastrolb (amplificarea evenimentului),in tirnp ce faptul cd ea a oferit oexcelenti prelegere in sala de curs nu oface s6-i creascf, aprecierea de sine(minimalizare).
PERSONALIZAREAAsunrarea incorectd a responsabilit6lii
pentru evenimentele negative din lume.De exemplu, cdnd ploaia stricd chefulpersoanelor aflate pe terasa unui bar.amfitrionul se acuzd mai degrabd pe
sine gi nu ploaia.
DEDUCTIA ARBITRAR,{Tragerea unei concluzii cdnd existd
pu{ine dovezi pentru susfinerea ei. Deexemplu, un b6rbat trage concluzia pebaza expresiei de tristele a so{iei ci eaeste dezamdgiti de el; dacd ar fiverificat situa{ia, ar fi descoperit ca ea
era tristd dtn cauza imbolnEvirii prie-tenei ei.
Psihologie patologicd 747
Teoriile cognitive ale depresiei au
stimulat un numir mare de cercetdtori.Rezultatele unor studii au suslinut teoria,in timp ce altele au ridicat problerne (veziHaaga. Dyck, Emst, 1991. pentru reca-pitulare).
Indivizii deprimali oblin un scor maimare la scalele destinate mdsurdrii gAn-
dirii negative comparativ cu indivizii carerlu suferd de depresie (atdt subiectiinormali cAt gi aceia care suferd de tul-burdri mentale, altele decAt depresia); iargdndirea lor negativd con{ine ccle trei as-pecte ale triadei cognitive a lui Beck - eul,prezentul gi viitorul. Cu toate acestea,
dovada cd gAndirea depresivd este
imprecisd sau ilogicb uu pare a aveaconsistentd. Nu este clar de ce numaiindivizii depresivi distorsioneazd infor-ma{ia gi se autoevalueazd in nrodalitaliilogice. Degi indivizii dcpresivi suntextrem de pesirnigti. in unele instante eipar sd perceapd realitatea nrult mai precisdecAt persoanele normale (vezi discu{iacriticd asLrpra iluziei gi bunastariirnerttalc). In cornpletare, este incf, neclarin ce r.r.rdsur6 atitudinile autocrilice gi/sau
stilul atributional pesimist mai degrabdpreced decAt insolesc un episod depresiv.Mai multe studii care folosesc ca subiectipe indivizii cu depresie ugoard (majo-ritatea studen{i) au gdsit o rela{ie intrestilul pesimist gi gradul de depresie trditcdnd acegtia au fost confruntafi cu eveni-nlente negative (Peterson gi Seligrnan,1984). Totugi, studiile efectuate asupracelor cu dcpresie severd (pacienli spi-talizali) au descoperit ca cogniliiledepresive insofesc depresia, dar nlr suntrnanifeste dupd un episod depresiv. Odata cc depresia a fost inl5turatd,pacienlii nu difereau de subiectii decontrol (care nu au suferit niciodati dedepresie) in modul de interpretare a eve-
ninrentelor negative (Fennel gi Carnpbell,1984; Hamilton gi Abrarnson, 1983). Prinurrnare, un stil atribulional pesimist poatefi mai degraba un simptorn decAt o cauzda depresiei. Totugi. este un sirnptolnimportant, deoarece intensitatea convin-gerilor negative ale unui pucient pronos-ticlreazd viteza de recuperare din peri-oada de depresie (Brewin, 1985).
Modul in care persoana interpreteazdevenimentele negative are o inrporlanfdmai micd in apari{ia depresiei decdtconvingerea cd individul are controlasupra propriei vie1i. in capitolul l5 arn
subliniat faptul cd situatiile stresante suntmai pu{in tulburdtoare dacd individulcrede cd poate exercita un anur.r.rit controlasupra viefii sale. Increderea in propriaabilitate de a exercita un control asupraeveninrerrtelor negative poatc cre$te rezis-ten{a la depresie (Abramson, Metalsky,Alloy, 1989).
PERSPECTIVA BIOLOGIC.,. Ten-dinla de a contracta tulburari de
dispozitie, in special tulburdri bipolare.pare a fi mogtenitd ereditar. Dovada dinstudiile efectuate pe genreni arata ca dacaun geamdn identic este diagnosticat cutulburare maniaco-depresivd, existd ogansa de 72o/o ca celalalt geamdn sa
sufere de aceeagi tulburare. Cifra cores-punzdtoare gemenilor fraternali este denumai l4o/o. Aceste cifl-e, denumite ratede concordanld, reprezintd probabilitateaca ambii gerneni sa aibl caracteristicispecifice. Rata de concordantd pentrugerlenii ideutici care suferd de depresie(40%) depSgegte de asemenea rata deconcordan{6 pentru gernenii fraternali(11o ), dar diferenla dintre aceste doudpropor{ii este mult mai mica decAt estediferenta dintre ratele pentru gemeniicu tulburare maniaco-depresivd (Allerr,
748
T
I ttroduc e re tn psilto Lo gi e
1976). Aceastd comparatie indicd faptulcI tulburdrile bipolare sunt mult maistrAns legate de factorii genetici decAtsunt tulburdri le depresive.
Rolul specific pe care il au factoriigenetici in tulburdrile de dispozi{ie estedepafte de a fi clar. Totugi, pare maiprobabild o implicare a unei anomaliibiochimice. Dovada de mai sus indicdfaptul cd dispoziliile noastre sunt reglateprin intermediul neurotransmititorilorcare transmit impulsurile nervoase de laun neuron la altul (v. capitolul 2). O seriede substan{e chimice servesc ca neuro-transmi{dtori in diferite pdrli ale siste-mului nervos, iar comportamentul normalnecesitd echilibru intre aceqtia. Se credecd doi neurotrausrnildtori joacd un rolimportant in tulburSrile de dispozilie:norepinefrina gi serotonina. Ambii neu-rotransmildtori, care aparfin unei clase decompugi denumite amine biogene, suntlocalizali in arii cerebrale care regleazbcomportamentul afectiv (sistemul limbicgi hipotalamusul). O ipotezd largacceptati este aceea ci depresia esteasociatd cu o deficienld a unuia sau aambilor neurotransmildtori gi cd maniaeste asociatd cu excesul unuia sau alambilor neurotransmildtori. Cu toateacestea, dovada este indirectd, bazatd inmare parte pe efectele pe care le auanumite medicamente asupra compofta-mentului gi asupra activitAtii neurotrans-milStorului. De exemplu, rezerpina, careeste folositd la tratarea hiperlensiuniiarteriale, produce uneori depresie severdca efect advers. Cercetdrile pe animale auardtat cd rnedicamentul cauzeazd, odescregtere a nivelelor de serotonind gi
norepinefrind din creier. Prin contrast,amfetaminele (sau ,,speed"), care produco puternicd stare emo{ionald,, faciliteaziteliberarea ambilor neurotransmitltori.
(Totuqi, din rnai multe motive, arnfe-taminele nu sunt utile in tratamentuldepresiei).
Medicamentele care sunt eficiente inu$urarea depresiei mdresc disponibilitateaatAt a serotoninei cAt qi a norepinefrinei lanivelul sistemului nervos. Doud claseprincipale de substanfe antidepresir e
ac\ioneazd in modalitSli diferite la
cregterea niveIului neurotransmildtoruIu i.
Inhibitorii monoaminooxidazi (IMAOblocheazd activitatea unei enzirne care
distruge serotonina gi norepinefrina, prinurmare sporegte concentralia acestor do.
neurotransmi{dtori la nivel cerebra.Antidepresivele triciclice irnpiedicirecaptarea (procesul prin care neurotrans-mildtorii sunt reabsorbili de tenninaliii-nervoase prin care au fost eliberat.serotoninei gi norepinefrinei, prin urma:-prelungesc durata activitatii 1or. O data;-aceste substanle afecteazl, atAt serotonii.'cAt gi norepinefrina, este dificilS di:--rentierea rolurilor acestor doi neur--transrnildtori in tulburarile depresi".Unele studii indicl faptul c6 serotoni:,joacd un rol n-rajor; altele afirmd:.norepinefrina ar fi mai importantd. E.""posibil ca fiecare neurotransmildtor sa :-:implicat, dar in diferite subtipuri :-depresie.
CercetSrile care utilizeazd tehnici : -
constau in studierea efectelor pe ter:-':llung a substanfelor antidepresive as*:-lreceptori lor neuronului postsinaptic. S - :-stanfele antidepresive necesitd o peri.';de timp pentru a fi eficiente: ;-antidepresivele triciclice cet ;i inhibr:_-iMAO necesitd intre 1 qi 3 sdpti:-;:inainte sd-gi facd efectul de reduce:- isimptomelor depresive. Aceste obse:. ::rnu se potrivesc cu descoperirea fa::- -r
ci acestea, atunci cAnd sunt luate p;::rprima data, sporesc doar temporar - - r-
Psihologie patologicd 749
centra(ia de serotonind gi norepinefrini;dupa cAteva zile, neurotransrrriptoriirevin la proporfiile anterioare. Prinunlare, cre$terea per se a nivelului denorepinefrind sau serotonind nu poate fimecanismul de reducere a depresiei.Dovezile preliminare indica faptLrl cd
aceste antidepresive sporesc sensibilitateareceptorilor postsinaptici ai serotoninei gi
norepinefrinei. f impLrl in cadrul cbruiaapare aceastd sensibilitate corespundecursului ac{iunii substan{ei asupra simp-tomelor (Charney gi Heninger, 1983;Chamey, Heninger, Sternberg, 1984).Astfel, chiar dacl nivelurile de norepi-nefi'ind sau serotonind ale pacientulLri
sunt iaraqi scdzute, acegti neurotrans-mildtori pot fi utiliza{i rnai eficient,intrucAt receptorii lor au devenit maisensibili.
Sistemele de neurotransmitere care rc-c.leaz6, dispozilia gi erno{ia sLrrrt incredibilde complexe. iar noi doar iucepem sd leinlelegern. Faptul cf, une le dintre cele mainoi substan{e care s-au dovedit eficientein reducerca depresiei nu par siinfluen[eze nivelurile de serotonind qi
Iluzie Si bturdstare mentald
In disculia despre teoliile cognitive ale;epresiei am observat c[ indivizii deprimali:ralueazd lunrea gi pe ei inqiqi dintr-un punctje vedere ncgativ. E,i sunt uutocritici. se
";teaptd s6 cqueze in loc sd aibd succes,nmplificd egecurile gi minimalizeaz[ reugitele:n evaluarea propriei perlonnan{e gi sunt:esimigti in privin{a viitorului. O eventu-:litate ironicf, este aceea ci evalulrile lor pot:i mai apropiate de realitate declt ale acelora
norepinefrind sugereazi inrplicarea gi
altor sisteme de neurotransmitere. Multedin sistemele de neurotransrnitere, acti-onAnd individLral sau irr combina{ie. pot firesponsabile de simptomele depresive(McNeal qi Cimbolic, 1986); iar tLrlbu-rarile bipolare pot implica in plus qi
disfunclia unui sistem de neurotrans-nritere diferit (Depue gi lacono, 1989).
Nu existd nici r"ur dubiu ch tulburarilede dispozilie irnplica rnodificdri bio-chimice la nivelul sistcmului nervos. Oproblernd nerezolvatd este aceea dacdmodificdrile fiziologice reprezintd cauzasau rezultatul modificarilor psihologice.De exemplu, persoancle care in moddeliberat se compoftd ca gi cum ar fi trditun episod maniacal prezintd modificdriale nivelului de neurotransmitdtor asernS-
ndtoare celor descoperite la pacienlii cumanie (Post. Kotin, Goodwin, Gordon,1973). Epuizarea norepinefrinei poate
cauza anumite tipuri de depresie, dar olegdturl timpurie in lantul cauzal caleconduce la depresie poate fi constituitade sentimentele de neajutorare sau depierderea suportul ui afectiv.
care nu sulerd de depresie. Aceia dintre noicare nu suntem deprimali putem sufbri deiluzii: putem privi lumea pi pe noi ingi;i prinochelari roz.
Numeroase studii indicd faptul ci majo-ritatea oamenilor au: a) o imagine de sinepozitivd nerealistd, b) perceplii exagerate alenivelului de control asupra evenimentelor,c) un optimism nerealist in privin(a viitorului(Ta;'lor gi Brorvn. 1988). De exernplu. cdndsunt rugali sb indice c6t de precis igi potdescrie adjectivele de personalitate pozitive gi
negative, subieclii normali considerd cA trAsA-
turile pozitive sunt mult mai curacteristice lordecXt atributele negative (Brorvn, 1986). inplus. nurnerogi oanreni igi amintcsc mult rnairapid infonralia pozitivE despre ei ingiqi
750 Ittroduc e re itt p s ilrclo gi e
decAt informatia negativi (Kuiper, Olinger,MacDonald qi Shaw, I 985): i9i anr intescreugitele mai des decdt egecurile (Silverman,1964): tind s6-qi aminteasca propria perfor-manld intr-o acliuue ca fiind rnai bund decAtcra in realitate (Crary. I96(r;; atribuie reali-zdrile pozitive abilitdtii lor. iar consecintelenegative le atribuie intdmpldrii (Zuckerman,1 976b). Cand studenlii dintr-un glup de lucruinteractiv au fost evalua{i in funclie de o seriede dimensiuni ale personalitatii (de exernpluprietenogi, afirmativi), evalulrile lor erau inmod semnilicariv mri pline de aprecieredecdt evaluarile observatorilor care au supra-vegheat interac{iunea grupului (Lewinsohn,Mischel, Chaplin, Barton, 1980).
Mai rnult, se pare cd existd o tendintAglobald a oamenilor de a se vedea pe ei cafiind mai buni dec6t al1ii. lndivizii judecdrrdsdturile pozitive de personalitate ca fiindmai caracteristice lor decdt oricd.ror altepersoane, insd acegria nu considerd cd iicaracLerizeaza atributele negative ale perso-
nalitatii (Brown. 1986). Acest elect a fosrprobat pentru o mare varietate de trdslturi;indivizii chiar cled cd abilitatea lor de a
conduce magina este superioard altora(Svenson. l98l). intrucdt este imposibil dinpunct de vedere logic ca majoritateaoamenilor sd fie mai buni decdt media, acesteirnagini pozitive despre sine sunt nerealiste gi
iluzorii. In mod similar, studiile au aritat cd
majoritatea oamenilor cred cd ei au un controlmai mare asupra situa{iilor decdt il au inrealitate. De exernplu, oarnenii cred cd au uncontrol mai mare dacd aruncd ei zarul gi nu oface altcineva pentru ei lFleming gi Darley,I986). Oamenii supraestimeazd gradul lor de
control asupra evenimenlelor care in mareparte sunt determinate prin gansf,: la aparifiaunui rezultat alteptat, deseori ei supraesti-meazd gradul in care au intervenit la pro-ducerea lui (Miller gi Ross, 1975).
Majoritatea oamenilor sunt mai optimi$tiin privinla viitorului decdr ii indreptd{egterealitatea. Cand nigte studen{i au fost intrebalice ar fi posibil pentru ei in viitor, ace$tia au
raportat de pal.ru ori mai multe posibilitdlipozitive decAt posibilitifi negative (Markus qi
Nurius, 1986). Oamenii au estimat oprobabilitate mai mare de a trdi diverscevenimente pldcute (de exemplu, oblinereaunui salariu mai ntare sau cd vor avea un
copil talentat) comparativ cu probabilitate.semenilor (Weinstein, 1980). in schimb, cincau fost intrebati despre probabilitatea de a trdevenimente negative (un accident de magina.imbolndvire), majoritatea oamenilor eraLconvingi cd aceastd probabilitate esle /l(i.redusd comparativ cu cea a semenilci(Kuiper, MacDonald, Deery, 1983).
in concluzie, majoritatea dintre noi aver,-.
imagini de sine pozitive nelealiste.incredere exageratd in abilitatea noastr6 de ;controla mediul ambierrtal gi convingerea c.viitolul nostru vr fi mai bun decdt
celorlalte pe rsoane. Aceste iluzii pozitire r.,
fac capabili sd facem fa{d unei lumi nesigur:.uneori infricoqitoare. Ele asigurd motivaii:de a rezista in fala obstacolelor gi ne ajut6 >"
evittrm depresia.
Concepliile tradi{ionale privind sindta::'mentald afirmd cd indivizii bine adapi:;,posedd perceplii exacte despre ei inqiSi :despre abilitalile de a controla evenimeni..:din viala lor. intr-adevdr. descrierea rtorr'.;-lit6lii prezentate anterior in acest capr:-include percep{ia eficientd a realitd{ii ca fr.::unul dintre criteriile care face distinclia i::-.o persoanA norrnald gi una care este d.':-nosticatd ca anormali. Dovezile prezen-::aici indicd faptul cd acest criteriu poate fmodificat.
in mod clar avem nevoie sh percep;--ceea ce se intdmpli in lume gi ceea ce ..-oameni spun gi lac cu un anumit gra; -acuratele. Cu toate acestea. iluziile poz::: :despre calitdtile noastre personale gi de.:-.abilitatea noastrA de a controla evenirne:.:= :par sd ne facd mai fericili. mai optirrri;: ,
mai dispuqi la provocdri. Astfel de iluz:: =
un caracter adaptativ in circumstaute ::-tind sd producd depresia. Convin-eere: 5suntem competenli qi eficien1i, orientad s:-un viitor care este in general pozitiv ne l_ -j.sd depSgim nereugitele gi atingerile a:-=aprecierii noastre de sine (Taylor qi Br; '--I 988).
P s i ho I o g i e p crto I ogi c a 757
VULNERABILITATE $I STRES.Toate teoriile pe care le-am discutatsubliniazd aspecte importante cu privire lanatura depresiei. Caracteristicile psiho-logice rnogtenite ereditar pot predispuneun individ la schimbdri extreme aledispoziliei afective. Experien(ele stresantetimpurii rapoftate de pacienlii depresivifac parte in general din domeniulexperien{elor de viafd nonnale; ele sunterperienfe la care majoritatea indivizilorpot face faIA fard, a contracta o depresie.Prin urmare, conceptul de vulnerabilitatene ajuti sd in{elegem de ce unele persoane
contracteaza o depresie, iar altele nu,atunci cind sunt confi'untate cu oerperienli stresantd particulard.
Unii factori adilionali care mdrescrulnerabilitatea la depresie sunt: deprin-deri sociale reduse, slrdcie, dependen{acrescutd fa{a de al1ii, unele problemedatorate cregterii copiilor cu vArsta depAn[ in 7 ani gi lipsa unui prieten
apropiat. Ultimul factor pare a fi cel maiimpoftant, cel pu{in in cazul femeilor,intruc6t acesta a fost cel mai desidentificat de-a lungul a numeroase studii(Bebbington, Sturt, Tennant, Hury,1984; Brorvn gi Harris, 1978; Carnpbell,Cope, Teasdale, 1983).
Raporlul de incredere, intim, cu solulsau prietenul scade riscul de contractare a
unei depresii la femei atunci cAnd au fostconfruntate cu o situalie de via{dstresantd. Aceasta confirrnd cercetarea(discutata in capitolul l5) care indicafaptul cd suportul social atenueazdseveritatea eveni mentelor stresante.
Depresia are numeroase cauze, de la afi determinatd aproape in intregime de oanornalie biochimicd transmisd ereditar,pAnd la a fi exclusiv rezultatul factorilorpsihologici sau ambientali. Majoritateacazurilor se incadreazd intre cele doudextreme gi irnplicd un amestec de factorigenetici, de dezvoltare timpurie qi factoriambientali.
Schizofrenia
Schizofrenia este eticheta aplicatdunui grup de tulburdri caracterizate prindezorganizare severi a personalitalii,distorsiune a realitdtii gi inabilitate de atrai viala de zi cu zi. Apare in toate;ulturile, chiar gi in cele care surrt departede stresurile civilizatiei industriale gi parea fi o plaga a umanitdlii de cel putin100 de ani. Tulburarea afecteazd aproape,oi, din populafie, apare in mod egal labarbali qi femei gi de obicei se instaleazdin adolescenla tArzie sau in perioada:dultd tirnpurie (majoritatea cazurilor iqi:u debutul intre l5 pi 35 de ani). Cei:tichetati cu schizofreuie necesitd de:bicei spitalizare, uneori luni sau ani. in:rice moment, acest grup diagnostic
ocupd aproape jumatate din paturilespitalelor de boli mentale gi constituie oproportie insemnatd de pacienti aiserviciilor ambulatorii. Uneori, schizo-frenia debuteazd lent ca un procesgradual de intensificare a izol6rii 9i a
comportamentului inadecvat. Alteori, de-butul schizofreniei este brusc, caracte-rizat prin confuzie intensd gi instabilitateenrofionala; astfel de cazuri acute sunt deobicei precipitate de o perioadd de stresla indivizii a cdror viatl tindea spreizolare, preocupare de siue gi sentimentede insecuritate. Cazul descris in Caseta 2pare sd se incadreze in ultirla categorie,degi nu are intensitatea debutului pe carco are uneori boala.
752 I rt roduce re in psilrcl o g i e
Schizofrenia
W.C.. un tdndr in vdrstd de 19 ani, cuinibtigare atletica, a fost intemat la sectia depsihiatrie pe baza trimiterii medicului delamilie. Pirinlii baiatului au spus la intenrarecb in timpul celor citeva luni anterioarecomportamentul fiului lor s-a schimbatdrastic. El fusese un elev bun in liceu, dar a
trebuit sd pdrdseascd colegiul inl.rucit a cdzulla toate materiile. Excela in diverse sporturiindividuale - inot, haltere. atletism ca$-
dgend multe diplome, dar acum nu se maiantreneazi deloc. Deqi intotdeauna era atentcu sanAtatea sa qi nu a menlionat niciodatdvreo problemd fizicd, in ultimele c6tevasf,pt[mdni se pldngea in mod repetat de dureriale capului gi toracelui, ceea ce indica, dupdspusele lui. faptul cd se afla intr-o .,formdfoarfe proast#'. In timpul ultimelor zile,pacientul gi-a petrecut cea mai mare parte a
timpului stdnd in camera sa, uit6ndu-seinexpresiv pe fereastrb, A devenit (lucrunecaracteristic) neglijent cu obiceiurile gi
inlhligarea lui.Degi nu exista nici un dubiu cd pacientul a
prezentat schimblri recente serioase, con-versa{ia uherioard cu pdrinlii a indicat faptulcd nici adaptarea din perioada copilSriei gi
adolescentei pacientului nu au fost normale.
Caracteristicile schizofreniei
Fie cd schizofrenia debuteazb lent saubrusc, simptomele sunt nurneroase $ivariate. Caracteristicile principale aleschizofreniei pot fi rezumate in urmS-toarele puncte, degi nu fiecare persoanddiagnosticatd cu schizofrenie va prezentaaceste simptome.
TULBURARI DE GANDIRE $IATENTIB. in timp ce tulburirile afective
El era tot timpul extrem de timid - cuexceplia anumitor situalii - gi igi petrecea insingurdtate rnarea parte a tirnpului liber(adesea exersand cu greutali). Nu a avutniciodati prieteni apropiali. ..
Personalul secliei de psihiatrie a reuSit cu
dificultate sd dialogheze cu pacientul; eraimposibil un interviu diagnostic obiqnuit. Inmare parte, bdiatul nu a dat nici o informafiein mod voluntar. De obicei el rdspundeadirect la intrebdri, dar deseori pe un ton plat.f6ri coloraturf, emofionald. In mod frecvent.rf,spunsurile sale nu aveau o legdturd logicdcu intrebhrile puse. Observatorii considerauadesea dificil de consemnat dialogurile pur-tate cu pacientul. Dupd ce vorbeau cu ei, se
intrebau despre.ce fusese vorba in conver-sa{ie.
Uneori. dizarmonia dintre coniinutul cu-
vintelor qi expresia ernolionalb a pacientuluiera izbitoare. De exemplu, in timp ce vorbeasimpatetic despre o afecliune acutd care ,-'
lintuise pe mama sa la pat intr-o perioaC:anterioard, bdiatul chicotea in mod constant.
Alteori, W.G. devenea agital gi vorbea ,-;o intensitate curioasd. Odatd, vorbea despr..,senza[ii electrice'' gi despre un ,.cure:.:electric" in creierul sdu. Altddatd, a dezr'6lu.:c6, atunci cdnd stitea treaz noaptea, auz?:deseori o voce care repeta comanda ,.Trebu.:si o facil". Pacientul simfea cd era intr-un ::influenlat de o forfd din afara lui sd comitd :.act de violentd - nedefinit - direclionat sp:=
pdrinlii lui(Hofling. 1975, pag. 312-373t.
sunt caracterizate prin tulburdri :;dispozilie. schizolrenia este caracteriz:..prin tulburdri de gAndire. AtAt proces-de gAndire c6t gi confinutul gdndirii pc: ,
afectate. Urmdtorul citat din scrie:. :unui pacient ilustreazd cAt de dificil :..=sd infelegern gAndirea unui schizofren
..Daca lucrurile urerg prin rotat:.agriculturii sau pe baza aprecierilor s.
sunt luate in considerare pentru fieca:rlucru: rnd refer la un documer.:
Psihologie patologicd 7s3
anterior cAnd fEcut unele remarci cderau de asemenea fapte verificate gi
este altceva care o preocupd pe fatamea care are la urechea dreaptd lobulinferior dezvoltat, numele ei fiindMary Lou. O mare parte din extracjiea rAmas nespusd gi nefbcutd in acestsirop produs din lapte gi altele, datoritdpoliticii economice, diferen!ierilor,subvenliilor, falimentului, utilajelor,clddirilor, legiturilor, rezervelornalionale, fondurilor bdnegti, vremii,comerlului, guvemului in numirul de
fuziuni 9i dizolvdri in industriaelectronicd, toate statele de altddatd nusunt in mod necesar reale". (Maher,1966, pag. 395)
Cuvintele gi frazele prin ele insele au
s:ns. dar acestea nu au seus in rela{ie una: i alta. Juxtapunerea cuvintelor gi
::azelor liri leg[turd gi asocierile idio-.:rcratice de cuvinte (uneori denumite..salata de cuvinte"3) sunt caracteristice.:rierii $i vorbirii schizofrenului. Ele::ilecta o sl6bire a asocierii in care ideile
-Jir idului se schirnbd de la o ternd la
= :a. denotAnd o lipsa a conexiunilor: rtre idei. De altfel, lanful de gAnduri al
-:.-:i schizofren pare a fi influenfat mai:;.rabd de sunetul cuvintelor decAt de
-nnifica{ia lor. Urmdtoarele rdspunsuri.-: unei paciente schizofrene la intre-:irile medicLrlui ilustreazd aceastl ten-:.:.ta de a forma asociatii prin cuvinte:.:e rimeaza.
l.':)ICUL: Ce spunegi despre rnedicafie?Haldol mai lua{i? (o substanlEantipsihoticda)
::-:ENTACANOp$fn:Pereli necurali.Rdspunde afirmativ dAnd din cap.
,.-)ICUL: Dar vitamine?
>jj \crbigeralie (n. trad.).- C.rmprimatc confinAnd haloperidol (n. trad.)
PACIENTA GANDE$TE: gapte pdcate. Le
are pe toate. Rdspunde afirrnativddnd din cap.
MEDICUL: Nu cred cd le-afi luat pe toate.PACIENTA GANDE$TE: Mine de creioarte.
(North, 1987, pag. 261 )
Procesele de gdndire confuze care
sunt indicatori ai schizofreniei par sa igi
aibd originea in dificultatea generald de
concentrare a atentiei qi de filtrare a
stimulilor irelevan{i. Majoritatea dintrerloi suntem capabili sd ne concentrdmatenfia in mod selectiv. Din cantitatea de
infonna(ie senzoriald de intrare, suntem
capabili sd selectdm stimulii care sunt
relevan{i ac(iunii in cauzd, gi sd ii ignordmpe ceilalli. O persoand care suferd de
schizofrenie este perceptual receptivd lanumerogi stirnuli in acelagi timp gi are
dificultali in detenninarea sensului
rnajoritalii inforrnaliilor de intrare, aga
cum ilustreazd urmdtoarea declarafie a
unui pacient schizofren.
,,Nu nrd pot concentra. Maafecteazd, numerogi factori care imidistrag aten!ia. RecepJionez diferiteconversatii. E ca qi cunr ag fi un
transmildtor. Sunetele trec prin mine,dar simt cI mintea mea nu poate
controla totul. Este dificil sd nrd
concentfez asupra unui singur sunet".(McGhie qi Chapman, 1961, pag. 104)
Incapaciratea individului de a-$i
controla atenfia gi de a se coucentraasupra gdndurilor este cetrtrald in schi-zofrenie.
in completare la dezorganizareaproceselor de gdndire, care face difici16inlelegerea a ceea ce incearcd schizo-frenul sd spunA, sunt tulburdrile de
con{inut al gdndirii. Majoritatea indivi-
754 I tt roduc e re in p silnlo gi e
zilor care suferd de schizofrenie arata olipsd de in{elegere. CAnd sunt intreba{i ce
este in neregu16 sau de ce surlt spitalizati,acegtia par sd nu-qi dea seama de condilialor gi de faptul cd au un compoftamentneobignuit. E,i sunt de asemenea subiectulunor deliruri, avdnd convingerea cd
majoritatea oamenilor vor dezaproba sau
vor da o interpretare gregitd a realitalii.Cele mai comune deliruri sunt con-vingerile c6 forlele externe incearcd sd
controleze gdndurile ;i acfiunile indivi-dului. Aceste deliruri de influen{d includ:convingerea cd gdndurile individului sunt
transmise lumii pentru ca ceilalli sd lepoati auzi, convingerea cd g6ndurileciudate (nu ale persoanei in cauzd) suntinserate in mintea individului, convin-gerea cd trdirile qi acfiunile sunt impusepersoanei prin inlermediul unei forleexterne. Frecvente sunt gi convingerile cd
anumite persoane sau anumite grupuriamenin{d sau comploteazd impotrivaindividului (deliruri de persecufie). Maipufin frecvente sunt convingerile cbpersoana este puternicd qi imporlantd(deliruri de grandoare).
O persoand care are deliruri de
persecuf ie se numegte paranoid[. Eapoate deveni suspicioasd in privinla prie-tenilor gi rudelor. prezintd teamd de a nufi otrdvitd sau se plAnge ci este monito-rizath, urrnEritd qi bArfitd. Aga-ziselecrime lird motiv, cAnd un individ atacdsau ucide pe cineva lird r,'reo cauzdaparenti, sunt uneori comise de persoanecare mai tirziu vor fi diagnosticate cusch izofren ie paranoid6.
TULBUR;,RI DE PERCEPTIE. iN
timpul episoadelor acute de schizofrenie,oamenii rapofieazd. deseori cd lumea leapare diferitd (zgomotele par mai intense;
culorile la fel). Coryul lor nu mai pare
acelaqi (mdinile par a fi mai lungi sau
mai scurte; picioarele sunt prea lungi:ochii sunt dislocali din orbite). Uniipacienfi nu se recunosc in oglind6 sau i9i
vdd ref'lectia ca o imagine tripla. Celemai profunde tulburdri ale percep{iei sunt
denumite halucina{ii - experienfe sen-
zoriale in absenla unei stimuldri externe
relevante sau adecvate. Halucinaliileauditive (de obicei voci care spun
persoanei ae sd facd sau care comenteazd
acliunile individului) sunt cele mai
frecvente. Halucinafiile vizuale (de
exemplu, vederea unor creaturi ciudatesau a uuor fiin{e ceregti) nu sunt chiaratAt de frecvente. Alte halucinafii sen-
zoriale (un miros urdt emanat de corpu-
individului, gustul unei substante otra-vitoare in mdncare, senzaf ia de a tlinfepat de ace) apar rareori. Halucinatiil;pot sd apard independent sau ca porte :convingerii delirante. Un exemplu poai-fi un pacient care aude voci ameni:.-
16ndu-l cu n-.oaftea gi crede cd ele I;:parte dintr-un complot indreptat impr-triva S&, pentru a-l elimina datorj:'puterilor sale supranaturale.
intr-un sens, halucinaliile nu su:-:
chiar at6t de diferite de experiente .,obiqnuite. $tim cu to{ii ca halucinat.,.vizuale sunt asemdndtoare cu visele, D-pentru majoritatea indivizilor visele a:--numai in timpul somnului REM (r,. c;; -
tolul 6), nu gi in starea de veghe. Es,.posibil ca un anumit tip de proces me,.-'prin intermediul unui neurotransmit:.--sa inhibe visele in timpul stirii de re_:::gi ca acest proces s6 egueze la s:' -
zofrenii care halucineazd (Assad -.
Shapiro, i986).
l'.s r lt t, I r t,qi a p tt I t t I r t;4 i t i 755
":.;'a.t'{..;':e4:
Fig. 16.2. l'silttitltul ,!tt'tltct1 lltin.s l'ritt:ltt)rn l,'/ittt'.('d titLti tilotr'.!)1,-'Lttr'rt)t1LL'l)ltIc (lL' lL't'.\'o(ulL' L'u ltilhur(it'i ntcnl(le. .]t't'tt.stii t)iiit{t ;t r(ttli:itl:t (iL'
r', )r,d:ti lttlttt itt,tliilc ;t ./tttttt':itlc' pet ttttoile c/c c t/r'c' 5t!flr;t J1ilil1.'t'{rf/ /.)rir /r
'{:t:5.':,[ ? -''
4l*'q| 4,t.
tle tr,:u!ii i// 1i \/ir'r'..1iigrr.r1 \'. lci iirlirrtli t tt .si- lti--rtlrt'tti,'
llalucirratiilc auditi\ c pot sii i;i uiba
i)r'iginca yi in uiuclirca ()br$nr.rital. Descori.pril-1alnr clialogrrri interioarc. cle c.rcrnplir
-('lll('lllitlt'it Irropr iilor lteliLrlti 5iltl (\
-oil\ crsatic irruginar'5 cLr o lltli l)el soiil'li-I.
l)ttle lll \ ol lrl 111' ,' Ltt \ of (' tlrtr' c tt tlLli
,nsinc. \'ocilc pe carc le uucl pacicntti
.ehiztrlicrri. spuuindLl-lc cc sI lacu sau
aare lc l0rbcsc urart. sunt aserrrilnlitoare
;Lr dialogurilc intcrioli'c. l)al pacicntLrl
.ul e lraicste o lllrlrrcinirtic au.lilir ir nu
;ru-dc cI vocilc provin rlin cl irrsirli saLl cal
r'lc i)()l l'i corrtrollte...lnirbilitatca dc a
:.lae difercnta intie c\1eln pi intelir. r'cal 5i
rnasinat. controlit!)ii f i intptrs cstc
r.r'c'blcma ccntralii irr erltcrientil scl)izo-:::nulrri" (Rrrscnirrn pi Se li!.nran. 1S89).
TLrLIlt'R.iRI ALt.r,\FtiC't'tvt f,l-TII" luclivizii schizcill'cni nrr rcLr;esc cle
obicci sii ctaleze nisprrrrsuri el)roti()llalcn(,r nriric. Fr-.'r'i Cr)[ runl |e ll'il.i ri titnrspurrcl in sitLratiile care ilr tlcbLri sli-ilrcn triyti sau i'criciti l)c crcirplLr. Lrn
i.rrirbrrt poule sli nu lu'atc un lispLrrr:cnrtrtiorriil atrrnci cirrd cslc irilirrrnat cl"r
lata sa lre canccr. Totrrsi. accirstir
..tttcirc" a crpresici crrtirlioilrlc l)(ittlcil\( iill(l( un luntult irtlc'rirrr'. i]r' |g1'., ';111
'p()atL- crllllc cLr Lrcccsc clc luIic.
lnclir idul schizolicn erprinrir citeo-clutu cnrotii care sunt lcgate in rnocl
inaciccr at dc situutic sau clc einclLtl\'\nl'i t)l.rl. I).' ,.'t,Cttt1,lLt. tttt Irlr. ie nt |()utr'zarnbi in tinrp cc r'or'[re51c clcsltrc cvc-rtirncrrlc lnrgicc. I)e r r.curc cc cnroliilc
756 I tft ro dttc e re itt p s iho lo g i e
noastre suut influenfate de procesele
cognitive, nu este surprinz6tor faptul cd
gAndurile dezorganizale qi percepfiilesunt insolite de modificdri ale r[spun-surilor emo{ionale. Acest aspect este
exemplificat prin urmdtorul cornentariual unui pacient schizofren.
,,Jumdtate din tirnp vorbesc despre
un singur lucru gi rnd gdndesc la zeci
de alte lucruri in acelagi tip. Trebuie sipard ciudat altor oameni cd rdd
cAteodatd de un anume lucru care nu
are nimic de a face cu ceea ce vorbesc,
dar ei nu ftiu ce se intdmpld ininteriorul meu gi cdte imi trec prin cap.
Vede{i, a$ putea sd vd vorbesc despre
ceva serios gi, in acelagi timp, sd-mi
treaca alte lucruri prin cap care sunt
amuzante gi acestea sd md facd sd r6d.
Daci aq putea sA md concentrez asupra
unui singur lucru in acelagi timp nu ag
mai pirea nici pe jumdtate atAt de
prost." (McGhie gi Chapman, 1961,
pag. 104)
STMPTOME MOTORTT $I RE-TRAGEREA DIN REALITATE. Pa-
cien{ii schizofreni prezintd adesea o
activitate motorie bizard. Pot avea
grimase sau pot adopta expresii faciale
ciudate. Pot gesticula in mod repetat
folosind o succesiur.re de migcdri bizare
ale degetului, rnAinii gi bra{ului. Unii pot
deveni foarte agitafi gi se pot angaja
intr-o activitate continuS, ca in starea
maniacalS. Altii, la cealalta extrernd, pot
deveni total neresponsivi gi irnobili,
adoptdnd o posturd neobignuitd gi rnen-
{in6nd-o perioade lungi de timp. De
exemplu. un pacient poate sta ca o statuie
cu un picior intins gi un bra{ ridicat spre
tavan gi poate rnen{ine aceastd stare de
imobilitate catatonicd c0teva ore. L n
asemenea individ, care pare comple:
detagat de realitate, poate r6spunde l"gAndurile qi fantasmele interioare. Ep'-
sodul descris in Caseta 3 da sentirnentu
unui gen de frdrnAntdri gi disconfr.:interne care pot eviden{ia absenla res-
ponsivitalii spre exterior a pacientul'-
schizofren, precum gi cornportarneniL
bizar al acestuia.
ABILITATE REDUSA iN EFEC.TUAREA ACTIVITATILOR ZILNICE.Pe lAngd simptonrele specifice pe care .=-
am descris, schizofrenii prezint\, num--
roase deteriordri in abilitatea lor de :executa activifiti obignuite de via1d. D::itulburarea apare in perioada adolescen:=
individul prezintd o scddere a abilitatir ::a face fa
P s ihologie pato I ogicii 757
758 I tt roduce re itt psilnlo gi e
la nfina de pe tnirte. incearcd sd gdndeSti corect. Exisld o cale logica pentu a ieSi
din acest labirinr. Nu-1i uita gandurile. llu uitu.
...Pacienta vorbegte despre dificultatea de a spune..unde se terminau vocile gi undeincepeau gdndurile e.i." GAndea cd craniul ei a fostdespicat in jurnitate gi m-a rugat sd-lexaminez * am reasigurat-o ca nu am vdzut sau simlit la palpare vreo despicdturd. Deasemenea. mi-a zis ca are senzatia cd va ,.cddea din propriul trup". dar nu Stia unde.Odat6, pacienta qi-a pus mdinile peste urechi gi a spus ,.Nu vreau crenvurlti la prdnz".ceea ce nu avea nici o legdturh cu conversalia.
Infelegerea schizofreniei
Degi mai multe cercetdri s-au con-centrat pe investigarea naturii schizofre-niei, cauzele acesteia rdmArr inc[ nein-
lelese. Noi dovezi indicd faptul cd atAt
structura, cAt qi activitatea cerebral6 a
unui schizofren sunt auormale. Totugi,factorii arnbientali joacd gi ei un anumitrol in aparilia tulburdrii. Vom examinaintAi dovezile biologice qi apoi vom luain considerare variabilele psihologice qi
sociale.
PERSPECTIVA BIOLOGICA. Stu-diile pe farnilii aratd cd existd opredispozilie ereditard in favoareaapariliei schizofreniei; rudele schizo-frenului sunt rnai predispuse la apariliatulburdrii comparativ cu indivizii dinfamilii lird schizofreni. Figura 16.3 pre-zint[ riscul de aparitie a schizofreniei infunclie de legdtura de rudenie cupersoana diagnosticatd ca schizofrend. Denotat faptul cd fratele geamdn identic alunui schizofren are o probabilitate de3 ori mai mare la dezvoltarea schizofre-niei decdt geamlnul fi'aternal, iar fafd deo persoand neinruditd are o probabilitatede 46 de ori mai mare la dezvoltareatulburdrii. Totugi, rnai pulin de jumbtatedin gemenii identici ai schizofrenilordezvoltd schizofrenie chiar dacd auaceleagi gene. Acest fapt demonstreazdimpoftanta variabilelor de mediu.
Spunem cd o pereche de gemeni este
concordantd peutru schizofrenie dacd
ambii membri au tulburarea; perechea de
gemeni este discordantd dacd, numai urt
singur membru este afectat. Urmagiigemenilor identici discordan{i au apro-ximativ acelagi risc de dezvoltare a
schizofreniei decAt urmagii gemenilorconcordan{i, iar acest risc este mult nraimare decAt cel al popula{iei generale. Cualte cuvinte, copiii unui geamdn norrlalau aceeagi probabilitate de a dezvoltatulburarea ca gi copiii unui geanrinschizofren (Gottesrnan gi Beftelsen.1989). Astfel, geamdnul nonnal trebuies[ poarte genele schizofreniei pe care l:transmite copiilor sdi.
Studiile pe copiii mamelor 9i/sa:tafilor cu schizofrenie, care au fos:adopta{i in perioada de nou-ndscuti s.
crescu{i in case de ocrotire, asigura p;mai departe dovada unei eritabilitAti :schizofreniei. Compara{i cu grupLrri d.control alcatuite din copii normali adop-ta1i, copiii cLr pdrinli biologici diag-nosticati ca schizofreni au avutprobabilitate mai mare de a dezvoi:.tulburarea Ei de a avea frafi care au flc-:schizofrenie (Heston, 1966; Kety ;.a.1978. 1988).
Degi tendin{a de transmitere :schizofreniei in familii este recunoscu:ide mulli ani, cercetarea destinatd gene..-:specifice implicate a devenit posib,: inumai recent o datd cu dezvoltarea no:. - '
Psihologie patologicd 759
tehnici ale biologiei moleculare deelaborare a hA(ilor genornice. Pentru a
localiza genele relevante, cercetdtoriigdsesc o familie cu o incidenld inalt[ a
schizofreniei de-a lungul a mai multorgenerafii. Ei examineazd ADN-ulmembrilor familiei gi cerceteazd. osecven[d scurtd de ADN care este diferitdla membrii schizofrenici gi la rnembriinormali ai familiei. Dacd membriifamiliei cu o secven{d de ADNparticulard cu o localizare specificd lanivelul cromozolnului prezintd in rnodfrecvent schizofrenie, dar membriifamiliei cu o secvenp diferita pe acearegiune nu au avut niciodatd tulburarea,
NIVEL DE RISC
::t6/,
2T*
Iilt
atunci acea secventd de ADN este fieparte a genei cauzatoare a tulburdrii, fiese afld foarle aproape de aceasta lanivelul cromozomului (Byerly $.a.,1989). Numeroase studii pe egantioane de
ADN ob{inute din familii cu o incidenfdinalt[ neobignuitb a schizofreniei au des-coperit prezen+a unei gene .,defecte", sau
grup de gene, localizate pe cromozomul 5
(Bassett, 1989; Shenington 9.a., 1988).Totugi, al(i cercetdtori care au studiatgrupuri diferite de familii cu incidenfdinaltd nu au descoperit vreo dovada alegdturii dintre crornozomul 5 gi tulburare(Kennedy $.a., 1988; McGuffin $.a.,1990).
.,feriigni ide,1$ci r
.ii
uifiry,qd: ?ii"pilihl!+sbhiriirieni
.,i iii i,.,i ii.l.i,i.iGemeni fratemali
' :t:. 1.i..Urmaqi cu un singur pirinte
SAyo,.schizofren
; Fotri$rl;",*i1.".
:: Nepcli sau nepoate: :;
'-j:::::..i::::::: :
$11;illisolie '""
LEGATURA DE
RUDENIE
R.APORTUL
GENETIC
507o
. ,: ,, , 'i"Li
1oo% 'm
Fig. 16.3. Raporturile genetice qi schizofrenia. Risail unei den,oltdri a schizofreniei este in cea
ntai rnare parte in func1ie de legiitura de rudenie (din punct de vedere genetic) cu o persoandschizofrend Si nu este infunclie de mediul ambiental. in cazul unui individ care are ambii pdrin\isclizofreni, raportul gettetic nu poete fi exprinrctt in tenrrcnii procentajului, ci sub fornm,,regresiei vetlorii getrctice" ct inclividului cu cea a pdrinlilor - cere arevaloarea l, aceeasi care
este Si pentru gemenii identici. (Dupd Gottesman, 1991;Gottesman qi Shields, 1982.)
760 I rttroduce re in ps i holo gi e
Probabil cd acele gene diferite suntimplicate ?n diferite variante ale tulbu-rdrii. Aceastd idee este compatibila cuopinia conform cdreia schizofrenia repre-zintd un grup de tulburdri care producsimptome similare, dar care are diferitecauze biologice. Sau, poate cd schizofre-nia este o tulburare poligenicd, implicAndacumularea mai multor gene ,,defecte".Oricare ar fi mijloacele transmiteriigenetice, datele obfinute din studiile pe
familii (redate in figura 16.3) arati cd nuavem de-a face cu o tulburare geneticdavdnd un cert caracter ereditar - deexemplu, cum ar fi boala Huntington sau
Fenilcetonuria (PKU). Dupd cum vdputefi aminti din capitolul 2, boalaHuntirrgton este cauzatd de o singurigend dominantd transmisd de la pdrinte lacopil; in medie, jumdtate din urmagi vordezvolta tulburarea. PKU este asociatd cuo geni recesivd; in medie, un sfert dinurmagi vor fi afecta{i. Componentageneticd in transmiterea schizofrenieieste probabil similard cu aceea asociatdcu diabetul sau cu tulburarea coronariandde inimd: un numdr de gene careac\ioneazd impreund poate determinapredispozilia la tulburare, iar factorii dernediu vor determina aparilia tulburdrii gi
gradul de severitate al acesteia.Cum este afectat creierul de ano-
maliile genetice care predispun individulla schizofrenie? Cercetdrile curente se
axeaz6, pe doud domenii principale:neregularit6!ile neurochimismului gi dife-renlele de structurd cerebrald dintreschizofreni gi normali. Degi teoriileneurochimice ale tulbur[rilor de dispo-zitie se centreazd asupra norepinefrinei gi
serotoninei, cauza schizofreniei se credea fi dopamina, un neurotransmifdtoractiv in aria cerebrald implicatd inreglarea emo{iei (sistemul lirnbic). Ipo-
teza dopaminici propune cd schizo-frenia este cauzatd, de o cantitate prea
mare de doparnind la nivelul anumitor si-napse cerebrale. Acest exces se poatedatora unei supraproduc{ii de neuro-transmifdtor sau din cauza unei reglaridefectuase a mecanismului de recaptareprin care dopamina revine gi este stocatd?n veziculele neuronului presinaptic. Deasemenea, se poate datora ;i supra-sensibilitdlii receptorilor dopaminergicisau unui numir prea mare de receptori ai
dopaminei.Dovada importanfei dopaminei pro-
vine din dou[ surse. Prima, substan{elecare sunt eficiente in ugurarea simp-tomelor de schizofrenie, denumitesubstanfe antipsihotice, reduc cantitateade dopamind utilizabild din creier.Cercet[torii considerl cd ele au acest
efect prin blocarea receptorilor dopa-minei. Substanlele antipsihotice nu
vindecd schizofrenia, dar ele reduchalucina{iile gi delirurile, imbundtdlescconcentrarea gi fac mai pufin bizaresimptomele schizofreniei. Mai mult.eficacitatea terapeuticd a unui rnedi-cameut particular este analogd capacitat,.sale de a bloca receptorii dopaminer-ei.-.(Creese, Burt, Snyder, 1978).
Dovezi suplimentare cd o anomalie :metabolismului dopaminei poate fi cauz=
schizofreniei provin din observare:efectelor amfetaminelor care intensificieliberarea de dopamind. Consurnatorii d-droguri care se supradozeazd c-amfetamine manifestd un comportamer:psihotic foarte asemdndtor cu schizc*frenia, iar simptomele acestora pot :lu$urate prin aceleagi substanle antips.-hotice utilizate la tratarea schizofreni:.CAnd se administreazd doze reduse :-amfetamine pacienli lor sch izofren i. sirn:-tomele lor se inrdutdlesc. in aceste caz,j:l
Psihologie patologicd 761
drogul nu produce o psihozA in sine; maidegrabd el exacerbeazi simptomele pe
care pacientul le trdiegte (Snyder, 1980).De exemplu, un pacient internat in spitalpretindea cd sufletele se indllau dincapetele oamenilor gi ii vorbeau. Dupdtratamentul cu antipsihotice a recunoscutcI discufia lui cu privire la acele sufleteera o ,,discufie nebuneascd", dar dupd unminut de la injectarea cu amfetaminda pretins din nou cd sufletele iegeau
din capul intervievatorului (Janowsky,El-Yousef, David, Sereke, l9l3).
Prin urmare, intensificarea ac{iuuiidopamirrei agraveazd sirnptomele schi-zofrene, iar blocarea receptorilor dopa-minergici le inlSturd. Studiile careutilizeaz\, tornografia prin emisie depozitroni (PET), una dintre tehnicile deoblinere a irnaginilor detaliate alecreierului, descrisi in capitolul 2, au des-coperit ci deusitatea unei anurlitecategorii de receptori dopaminergicitdenumili receptori D2) este semnificativmai mare la un grup de schizofreni carenu au fost niciodatd trata{i, comparativ cugrupul de schizofrerri tratafi sau cu nigtepersoane normale (Wong 9.a., 1986;1989). Acestea, aldturi de alte desco-periri, indicd faptul cd un exces de celulesensibile la dopamind poate fi un defectreurochimic influent in schizofrenie.
in privinla anornaliilor structurale ale;reierului. studiile care utilizeazd tomo-:raf-ia axial6 computerizatd (CAT) gi
:ezonanta rnagneticd nucleard (MRI) auJescoperit ca unii schizofreni au veu-:r-iculii cerebrali (cavitdti care con!in.i;hidul cefalorahidian) semnificativ mai:rlatati decAt persoarrele care nu suferd de..-hizofrenie. in numeroase studii, paci-;ntii cu schizofrenie au ventriculii nrairari decdt fratii lor, inclusiv gernenii lor..ientici (Andreasen. 1988). Prin deduclie,
dacb ventriculii sunt mai mari decdtnormal, {esutul cerebral trebuie s[ fie rnaimic decdt normal; ldrgirea ventriculilorsugereazd existenla unui proces de
deteriorare sau atrofiere a {esutuluicerebral. Studii recente au indicat faptulci lobii frontali, lobii ternporali gi
hipocampul sunt arii cerebrale mai redusela schizofreni decdt la persoanele nor-male (Suddathg 9.a., 1990) (fig.16.a).
Dovezile din studiile efectuate asuprastructurii gi biocliirniei cerebrale au
condus la postularea existen{ei a doudforme de schizofrenie. Schizofrenia detip I se caracterizeazd prin simptomepozitive sau excese comportamentalecare includ halucinalii. deliruri, com-portament bizar gi gAndire confuz6.Pacien(ii cu simptome pozitive func-
{ionau bine inainte sd apard prirnelesimptome de schizofrenie; comporta-mentele tulburate tin sd aparl gi sd
dispar6, astfel cd uneori cornportamentulIor social este rezonabil eficient: eirdspund bine de obicei la substanfeleantipsihotice care blocheazb transmitereadopaminei; iar tomoglamele lor nu aratdin general anomalii stlucturale. Schi-zofrenia de tip II se caracterizeazl, prinsimptome negative sau deficite compor-tamentale, de exenrplu: sdrdcia lirnbaju-lui, absen(a rdspunsr"rrilor emoIionale.izolare social6, aten{ie slabd. Pacientii cusimptome negative au un istoric defunclionare social6 gi educa{ionaldscbzutd inaintea primului episod psihotic,dar care continud gi dupa acesta (Fentongi McGlashan, 1992). Starea lor nu se
irnbunatdtegte la administrarea substan-
!elor arrtipsihotice, iar tornografiile lorvor indica anomalii structurale la nivelcerebral (Fenton gi McGlashan, 1992).
Se afirrnd cd schizofrenia de tip Irezultd din dificultdtile de neurotrans-
762 lrfi rod uc e re in p si lrc lo gi e
Fig. 16.,1. Aceastd tomografie prin emisie de pozitroni aratd diferenlele metabolice dinlreariile cerebrale ale unui pacienl scltizofren Si cele ale unui pacient rtornal.
mitele, iar tipul II din anomaliile de
structurA cerebralb. O cauzd posibild a
anomaliei structurale este afectarea cre-ierului prin infeclie viral6. Unele datesugereazd cd o astfel de infeclie poate
apdrea in tirnpul dezvoltdrii fetale. In195'1, o epidemie de gripa a ap6rut inHelsinki, Finlanda. S-a examinat rateleschizofreniei la adullii care au fost expugila gripa in timpul sarcinii mamelor 1or.
Cei expugi in timpul celui de-al doileatrimestru de sarcind (care este o perioaddcriticd de cregtere pentru dezvoltareacorlicalS) au avut rate mai mari de
schizofrenie decAt cei expugi in celelaltetrimestre sau decdt grupurile de controlneexpuse (Mednick 9.a., 1988).
Totugi, nu toate datele experimentalesuslin diferenlele dintre schizofrenia detip I qi tip II. Unii pacienli schizofreniprezintd ambele tipuri de simptome, iarsimptomele se pot schimba in timpulevolu{iei bolii. Cu toate acestea, inves-tigatorii sunt pe punctul de a izola unsubgrup de pacien{i schizofreni care
prezirftL semnele unei patologii cerebralegi suferd de simptome negative.
PERSPECTIVA SOCIALA $I PSI-HOLOGICA. Numeroase studii dinStatele Unite gi din alte {dri au reler ai
faptul cd incidenfa schizofreniei este
semnificativ rnai inaltd la clasele socialeinferioare decAt la cele mijlocii si
superioarc (Dohrenwend, 1973; Staruss.
1982). Cele mai inalte rate ale schi-zofreniei se gdsesc in zonele centrale al;oragului, locuite de clasa aflatd cel maijt.pe scara socio-economic[. Rela{ia nu arai:o progresie continub a ratelor inalte al.schizofreniei pe mdsurd ce clasa social:coboard mai rnult pe scara social"Dimpotrivi, existb o diferenla consi-derabild intre numdrul de schizofreni di:clasa sociald aflatd cel mai jos pe SC.1:;
social6 gi cel din celelalte clase social.Nirneni nu gtie de ce clasa sociald a:=
legdturd cu schizofi'enia. S-au propus dr.-'tipuri diferite de explicafii: selectia soci:.,gi deterlrinarea sociala.
Psihologie patologicd 763
L Selectia sociald - mobilitate descen-dentd. Intrucdt deprinderile sociale decontrol sunt depreciate, indivizii caresuferd de schizofrenie au dificultali incompletarea educa{iei qi in oblinereaunui loc de muncd decent. Ei coboardgradual pe scara socialS gi devin oparte a claselor sociale inferioare.
2. Determinctrea sociald - odversitate Sis/res. Traiul in condilii de sdrdcie, inzone cu o ratd inaltd a crirninalitalii,abandon familial gi gcoli neadecvate,creeazd un stres suplimentar suficientsd determine tulburdri de tip schi-zofren, in special la indivizii care suntpredispuqi genetic la schizofrenie.
Dovezile indica faptul cd ambeleexplicalii sunt adevdrate (Brenner, 1982;Fried, 1982; Kosa qi Zola, 1975), cuselectia socialS care joacd probabil un rolnrai impoftant (Dohrenrvend 9.a., 1992).
Cercetdrile asupra rolului factorilorpsihologici in dezvoltarea schizofrenieis-au axat pe relaliile din cadrul farniliei.In perioada arrilor '50 gi '60 numerogicercetdtori au licut observalii detaliateasupra familiilor in care un membru eradiagnosticat ca schizofren, pentru a
determina tipurile de atitudini parentale gi
comportamentele care au contribuit laaparilia tulburarii. Ei au ajuns la diverseconcluzii, dintre care majoritatea s-audovedit dificil de demonstrat. Oproblemd majord a fost aceea cd farniliileru fost studiate dupd ce tulburareamentali apdrutd la un singur membru allor afectase intreaga familie. in timp ceunele dintre interacliunile atipice aletamiliei pot preceda debutul tulburdrii,:ltele pot reprezenta reaclii la stresulprovocat de conviefuirea cu o persoan[bolnavd psihic. De exemplu, coulu-nicarea neclard sau conflictualS dintreparinti 9i copii a fost identificatd ca fiind
factor de diferenfiere intre familiile schi-zofrene gi cele normale. Pdrin{ii colrru-nicd in modalitali care creeazd confuzieqi nesiguran!6 (Wynne, Singer, Baftko,Toohey, 1977). 'lotugi, rezultatele obli-nute de un studiu asemdnf,tor sugereazdfaptul cd problemele de comunicare aleparinlilor pot fi un rdspuns lacomunicarea neclard a copiilor lorschizofreni. ln acest studiu, experi-mentatorul a cerut pdrinfilor gi copiilor sd
descrie in mod independent obiectelespecifice, astfel incdt cineva care ascultddescrierile lor sd poatd identificaobiectele fard, a le vedea. Descrierile au
fost inregistrate pe bandd de rnagnetofongi au fost puse si fie ascultate de altepersoane, incluzAnd copii normali, copiischizofreni gi pdrin{ii lor. Cercetdtorul a
descoperit c6 pdrin{ii copiilor schizofreninu erau diferiti de pdrin{ii copiilornormali in abilitatea de comunicare a
ideilor. Copiii schizofreni au avut cel maisbrac nivel de cornunicare. Pentru a citacercetdtorul,,,Tulburarea de comunicarea copiilor schizofreni a avut un efectnegativ imediat. nu numai asupraplrinlilor copiilor schizofreni, ci qi
asupra tuturor pdrin{ilor care all ascultatgi au incercat sd le rdspLrnd[" (Liem,1974,pa1.445).
Un studiu longitudinal a incercat sd
elimine problema inerentd studiilor ante-rioare, observAnd relaf iile de familieinainte ca urtul dintre mernbri sd fiediagnosticat ca schizofren. Studiul a
inceput cu 64 de farnilii care con{ineaucel pu{in un adolescent indrumat cdtre oclirricd de psihologie pentru ajutor inprobleme emo{ionale moderate sau u$orsevere. Adolescenfii gi familiile lor aufost studiate in mod intensiv qi apoiurrndri{i in urmitorii l5 ani, prin evaludriperiodice. Cea mai mare incidenta a
scirizofreniei a apdrLrt in farniliile in care
764 I rt rocluc e re itt ps iltol o g i e
parinlii a) s-au confruntat cu adolescenta?ntr-o manierd criticd gi ostild, b) au fostconfuzi in comunicare. Combinareaatitudinilor parentale negative cu ocomunicare confuzd anticipeazd mult maibine aparitia schizofreniei dec6t oricarealtd variabild luatd in parte (Goldstein,1987). Totugi, raportul de cauzalitate esteincd neclar. Este posibil ca problemele de
cornunicare gi atitudinile critice alepdrin{ilor sa fi fost o consecinld a
incercdrilor acestora de a face fa{dcopilului al cdrui comportament eratulburat sau neobignuit, chiar qi inairrte dea fi diagnosticat ca schizofren. Cu altecuvinte, devianfa pdrintilor este cauzacomportamentului inadaptat al copiluluisau caracteristicile atipice ale copiluluisuut cauza comportarnentLrlui pdrinfilor?Aceastd intrebare rdmAne l?rd rdspuns.Dar oricare ar fi rolul acestora incauzarea comportamentului schizofreninilial, dezorganizarea familiei gi respin-gerea parental5 sunt importante in deter-minarea severitdlii bolii gi a prognozei inceea ce privegte recuperarea (Anderson,Reiss, Hogarty, 1986; Roff 9i Knight,198 l ).
In cornpletare la rela{iile de familieafectate, s-au descoperit gi alte eve-nimente traumatice (cum ar fi moarteaprematurd a unuia sau a arnbilor pirinli)care insofesc mai frecvent aparilia schi-zofreniei. Copilariile stresante de diversetipuri pot contribui la aparitia tulburdrii.In general, cu cAt este rnai stresantdcopil5ria, cu atAt mai severd este tr-rlbu-rarea de tip schizofren.
VULNERABILITATE $I STRES.Maioritatea indivizilor care trliesc insardcie sau care au o copildrie tul-burdtoare qi stresantd nu fac schizofrenie.Degi primele teorii ale schizofreniei ausubliniat impor-tan{a factorilor de mediu,explicalia care in prezent are cea mai
mare sus{iuere opineazd ca schizofreniaeste o tulburare cerebralS rnogtenitd careface individul vulnerabil la stresurilevief ii. RdmAne de vlzut dacd aceeagianomalie cerebrald este caracteristicAtuturor persoanelor diagnosticate caschizofrene, dacd exista diferite deficitecerebrale pentru diferite tipuri de schizo-frenie sau dacd unele cazuri de schizo-frenie se datoreazd in special cauzelor de
mediu.in mod curent, se efectueazd apro-
ximativ 50 de studii longitudinale pe
copii identificali ca avdnd un risc cresclltde dezvoltare a schizofreniei. Cercetdrileunndresc copiii din primii ani de viatapAna in perioada adr.rltd, in incercarea de
a stabili dacd unii factorii determini saLr
nu aparilia schizofreniei. in cele maimulte dintre aceste cercetdri, copiii suntconsiderali cu risc inalt, intrucAt ei au celpufin Lm pdrinte schizofren (john.Mednick, Schulsinger, 1982; Steff, 5.a.1984; Marcus 9.a., 1987; Tienari 9.a,.19811, Mednick, Cannon, Parnas.Schulsinger, I 989; Moldin 9.a., 199[t ,
Alli cercetatori qi-au selectat grupui c-risc inalt pe baza mdsurdtorilor psihc-fiziologice sau pe baza caracteristicilc,colrpoftamentale pe care ei le consider.a fi precursorii schizofreniei (Garmcz .
1974; Ganrrezy qi Devine, 1984).
Subiectii cu risc inalt corespund J;obicei cr-r grupr.rl de control alcdtuit c.:copii care nu au fond familial de bo:,mentald gi care nu prezintd Selr'lt :psihopatologice timpurii. Dezvoltu::-ambelor grupuri este monitorizata arr'-'prin utilizarea periodicl a testelor:interviurilor cLr pdrin{ii, profesorii gi a..O data ce un subiect cu risc inalt der.:-.schizofren, el este comparat atit cu --subiect din grupul cu risc crescut c;:- -rAmas sanatos. cAt gi cu un lnelt.: -
-
sdndtos al grupLrlui de control. As:,=fondul individului care dezvoltd s. .
Psihologie patologicd 765
zofrenia poate fi comparat cu acela alunui subiect ce nu este schizofren (dincategoria celor cu risc crescut) gi cu acelaal unui subiect normal (din categoriacelor cu risc scdzut).
Majoritatea acestor studii iniliate inanii'60 -'70 sunt in derulare, iarsubieclii sunt acum adulli. Unii dintreacegtia au devenit deja schizofreni, iar inurmf,torul deceniu se agteaptd s6 se
intAmple acelagi lucru cu restulsubiec{ilor. In consecin!5, datele expe-rimentale disponibile in prezent constauin principal din comparalii intre grupurile;u risc crescut gi cele cu risc scdzut..\ceste date indicd existenla mai multorasemS.ndri intre un copil cu risc crescut gi
..n adult schizofren. De exemplu: com-:etenta sociald este redusd la copiii cu:isc crescut gi ei au tendin{a de a obline:erforman{e mici la sarcinile care ne-;e sitb aten{ie suslinutd sau gAndire.:bstract6.
Datele preliminare ob!inute dupds:bieclii cu risc crescut, care ulterior au:.'zroltat schizofrenie, indicd faptul cd ei:rterd din mai multe puncte de vedere de.:bieclii cu risc crescut, dar sdndtogi.Srbiec{ii care au dezvoltat tulburarea:
fulburlrile de
Tulburlrile de personalitate sunt:,:dele durabile de comportament ina-::rtat. in capitolul l4 am descris trd-.=:rrile de personalitate ca modalit6li:-::bile de percepere sau relationare cu- -:rul inconjurdtor, precum gi de::.:.-iere a propriei persoane. CAnd-.-.-.":urile de personalitate devin prea--leribile gi inadaptate, astfel incAt sd.--,:eze semnificativ abilitatea indivi-: - ".: de a funcfiona, ele se numesc
1. Probabil au avut la nagtere cornplicajiicare puteau afecta lurrcliorrarea siste-mului nervos;
2. Probabil au fost separali de mamelelor la o vArstd fragedd;
3. Probabil au avut tati spitaliza{i cudiagnosticul oscildnd intre alcoolismqi schizofrenie;
4. Probabil au manifestat un compor-tament inadecvat la gcoal6. Profesoriiau descris bdietii ca fiind anxiogi,singuratici, generatori de problemedisciplinare; fetele - retrase, izolatesocial gi dificil de controlat.
Atunci cdnd vom avea mai multeinforma{ii despre aceste studii indes{hgurare privind subieclii cu risccrescut, vom infelege mai bine rnodul incare interactioneazd factorii ereditari cucei ambientali in producerea schi-zofreniei. Recent, cercetdtorii au identifi-cat un model atipic de dezvoltare a
copiilor (irnplicAnd anumite intArzieri gi
pusee in maturizarea abilitdlilor motoriigi vizuale), care se poate dovedi util ca untest de tip screening pentru a identificacopiii cu risc crescut de schizofrenie(Fish 9.a., 1992).
personalitate
tulburdri de personalitate. T ulburdrile depersonalitate constituie modalit6li ima-ture qi inadecvate de control al stresuluisau de rezolvare a problemelor. Sunt deobicei evidente in perioada adolescenleigi pot continua pe tot parcursul vielii.
Spre deosebire de oamenii cu tul-burdri de dispozilie sau anxioase, care deasemenea implicd un compoftamentinadaptat, oamenii care prezintd tulburdride personalitate nu se simt de obicei
766 I trt rortuc e re i tt p s i hoks g i t
supdrate sau anxioase gi nu sunt lnotivatesa-gi schimbe conrpor-tanrentul. Acegtianu picrd contactul cu realitatea $i nuetaleazd un plonuntat cor.nportamentdezorganizat, spre deosebire de indiviziicare sulcrd de sclrizolrenie.
DSM-III-R prczintd o listd de 11 tul-burdri de personalitate. De exempllr. unindivid care are o tulburare de per-sonalitate de tip narcisist este descris ca
avdnd un simf prouunfat al imporlan{ei desine, fiind preocupat de fantezii desucces, cdutAnd constant adrniralie gi
atentie, insensibil la nevoile celorlalli gi
deseori exploatindu-i. Tulburdrile depersonalitate de tip dependent se carac-Lerizeazd printr-o orientare pasivd sprevia1d. inabilitate dc a lua decizii sau de aaccepta responsabilitdli, tendinp spreautodezaprobare qi nevoia peruranentd dea fi susfinut.
Majoritatea tulbLrrdrilor de persona-litate listate in DSM-III-R nu au fostsubiectul prea multor cercetdri. Mai multdecAt atlt. caracteristicile diverselortulburdri de personalitate se suprapun,astfel cd nu exista ul.l collsens iuclasificarea indivizilor. Tulburarea depersonalitate care a fost cel mai binestudiatd gi cel nrai lidel diagnosticatl estcpersonalitatea de tip antisocial (nuntitainainte personal itate psihopata).
Personalitatea de tip antisocial
Indivizii care au personalitd{i de tipantisocial par sd aibd un sin-rf redus alresponsabilitdtii, moralit6tii $i interesuluipentru ceilalli. Comportamentul lor estedeterminat aproape in intregime depropriile nevoi. Cu alte cuvinte, lelipsegte congtiinta rnorald. in timp ce opersoanI normal6 igi dd searna (irrca dinperioadele timpurii ale vietii) ca existd
unele restrictii in comportauterrt gi caplacerile trebuie uncori aurAnatc. luAnd inconsiderare nevoile celorlalti, indivizii cLr
personalitali de tip antisocial arareori au
in vedele dorintele altora. Ei se corrporlaimpulsiv, cautd satisf'acerea inrcdiatd a
propriilor trebuinte gi nu pot tolerafl'ustrarea.
TerrnenLrl ..personalitate antisocialS"este intrucitva ncpotrivit. deoarece aceste
caractelistici nu dcscriu rnajolitutea oa-
menilor care comit acte antisociale. Com-portamentul antisocial rezultd dintr-unnumdr de cauze, incluzAnd apafieuenla la
o banda de delincventi sau la o sr.rbculturicriminala. nevoia dc atenlie gi status.
pierderea contactului cu realitatea si
inabilitatea de a controla impulsurileMajoritatea delincverr{ilor juvenili ;icrirninalilor adulti au un anurlit irrterespentru altii (pentru familie sau peutnrrnembrii bandei) gi un anumit cod moralde urnrat (sa nu tradezi un prieten). Princontrast, personalitalile antisociale sinriprea pu{in interes pentru ceilalli gi par sa
rtu aibd sentimente de viuov6{ie sau
remugcdri indiferent de cAtd sLrferintiprovoacd altora conrportamentul lor. Alt:caracteristici ale personalitdlii de tifantisocial (sau sociopatd, pe scurtinclud: o nrare ugurinla de a rninti, nevoi"de senza{ii tari gi excitare cu interesscdzut perrtru posibile rdniri, inabilitat-de schimbare a comportamentului ca .consecin{d a mdsurilor punitive. Acellindivizi sunt deseori atractivi, inteligentr.qarmanf i, manipuleazd cu ugurinld p.ceilalti - cu alte cuvinte, bLrni artigti in "ingela. Fafada lor de competentd a
sinceritate le aduce promisiunea obliner.unui loc de muncd. dar nu stau prea rrruacolo. Agitatia gi irrrpulsivitatea ii condu:curAnd la o escapadd care denras;'adevdrata lor naturd: acurnuleazd daton .
Psihologie patologicd 767
abandoneazd farnilia, cheltuiesc baniicompaniei sau comit acte criminale.CAnd sunt pringi, declarafiile lor de cdinldsunt atAt de convingdtoare, incAt scap6
adesea de pedeapsd gi li se acordd o altdgansd de reabilitare. Dar personalitdtilede tip antisocial rareori trdiesc aceste
declaralii; ceea ce spun are pu{ina leg6-turi cu ceea ce simt sau fac (v. Caseta 4).
Cele dou6 caracteristici considerateindicatori puternici ai unei tulburdri depersonalitate de tip antisocial sunt: a) ab-sen{a empatiei gi pierderea interesuluipentru ceilalli; b) absenfa ruginii sau a
vinovd{iei inabilitatea de a sirlf i
remugcdri fat6 de ac{iunile proprii,indiferent cdt de condamnabile ar fi(Hare, 1980).
in timpul interogatoriului a reieqit cd
subiectul pi-a petrecut ultimele luni trans-formAnd cecurile in numerar in superma-gazine din diverse orage. El intocmea cecul gi
iqi trimitea so{ia s[ ii transfonne in numerar;cornenta cf, inocenla purd a soliei in privinlalaptului cd el nu avea un cont bancar eliminaorice suspiciune asupra ei. Nu gi-a f6cut grijiin privinla utilizdrii unui nume fals atuncicAnd a semnat cecurile sau contractul deqhsdtorie prin bigamie, dar a pdrut surprins cd
polilia I-a descoperit at6t de repede.
Interogatoriul despre biografia subiectuluia dezvdluit faptul cd el a fost educat in specialin gcoli particulare gi cd pdrinlii sdi o duceaubine dinrpunct de vedere financiar. Pdrinliipldnuiau si il trimitA la colegiu, darperformanla sa academicd nu era destul de
bund (cu toate ca la o evaluare s-a dovedit a
avea o inteligenli superioari), Ratdnd admi-terea in colegiu, s-a apucat sd munceascd caagent de asigurdri gi s-a descurcat loarte bine.S-a distins ca un tdndr pldcut gi ca un oratorcu o fluen16 excep{ionald.
Chiar atunci c6nd se pdrea cd il agteaptb ocarierd plinh de succes in domeniulasigurdrilor, a intrat intr-o incurcdturtr pentrucd a deturnat cecurile pe care clienlii i ledf,duser6 pentru a-pi pl6ti primele de asi-gurare. A recunoscut faptul cd a transformataceste cecuri in nurnerar gi cd a cheltuit banii(mai ales pe haine gi b6uturd). Aparent, nugi-a dat seama cf, sistemul de verificare alcompaniei va depista acest gen de delapidare.De fapt, gi-a exprimat amuzat indignarea laldde egecul companiei de a realiza ch elintenliona sa retumeze banii din propriul
Personalitatea de tip antisocial
Un bdrbat in vdrsti de 40 de ani a fostcondamnat pentru falsihcare de cecuri gi
delapidare. A fost arestat irnpreunh cu ofemeie tdndri de I 8 ani cu care se cSsdtoriseprin' bigamie, cu cAteva luni mai inainte.Femeia nu qtia de existen{a unei cdsf,toriianterioare. Subiectul din acest caz mai fusesecondamnat de doui ori penffu bigamie gi inalte 40 de cazuri pentru plasare frauduloasdde cecuri false.
Circumstan{ele arestirii sale ilustreazdimpulsivitatea gi absenfa inlelegerii carac-teristice multor personalitdli antisociale.Oblinuse o funcfie de conducere intr-unrestaurant rnic; proprietarul absent, care traiaintr-un orag vecin, a decis si vini la sfhrgitulfiecdrei sdptdrndni pentru a verifica evoluliarestaurantului gi pentru a incasa profitul.Subiectul trdia intr-un apartament situatdeasupra restaurantului, avea un salariu mic5i un procentaj din notele de platd in numerar.La sfdrgitul primei s[pthm6ni, subiectul a luattoli banii (nu i-a depus la bancd seara, aga
cum fusese instruit; ;i a plecat cu pulininainte de a sosi proprietarul; a ldsat o seriede mesaje lrulgare scrijelite pe pereli,spundnd cd a luat banii pentru c6,.salariul eraprea mic", $i-a g[sit o locuin[6 cu sofia sa lacdteva blocuri deparlare de restaurant gi nu a
tlcut nici un efort pentru a nu fi depistat. Aiost arestat cdteva zile mai tArziu.
768 I ntroduc ere tn p siho Io g ie
salariu, Nu s-a intreprins nici o acliune legal6,dar i s-a cerut sa demisioneze. Pdrinlii sdi au
rambursat companiei banii lips[.In urma ac.estui incident, subiectul a fost
inrolat in armal6. gi a lost trimis Ia gcoala de
ofi1eri Officer Candidate School unde a fostinaintat la gradul de sublocotenent. A,fostdetaqat Ia o unitate de infanterie unde lncur6nd a intrat in probleme care au progresatde la infractiuni minore (consum de alcool intimpul serviciului, introducere pe furiq a
femeilor in unitatea militard) p6n5 lai,ncasarea frauduloasi a unor cecuri. A fostdeferit cu(ii ma(iale gi:a fost degradat. De
inf elegerea persona[tnfiide tip antisocial
Ce factori contribuie la dezvoltareapersonalit6lii de tip antisocial? Ne-amputea agtepta ca indivizii cu astfel depersonalitdli sd fie crescu{i de pirinfi fEr6disciplind sau pregdtire morald, darrdspunsul nu este atAt de sirnplu. Degi
unii sociopali provin din medii ?n careeste intdrit comportamentul antisocial, iardelincvenlii adulli servesc ca modelpentru dezvoltarea personalitdlii, mulliprovin din familii bune gi au fost cresculide pdrinli care sunt membri marcanli qi
respecta{i ai comunit[1i i.
Incd nu existd o teorie bine intemeiatbcare sd explice de ce se dezvoltdpersonalitdlile de tip antisocial. Probabilsunt implica{i mai mulli factori gi carevariazd de la caz la caz. Cercetdrileactuale se centreazd asupra deterrni-nan{ilor biologici 9i asupra calitaliirelafiei pdririte-copil.
FACTORI BIOLOGICI. Pdrerea cli-nicd conform cdreia sociopalii trdiesc o
anxietate ugoard cu privire la undisconfort sau la mdsuri punitivepotenliale a fost suslinutd de studiile
aici inainte, el a urmdrit gdsirea unei femeicare s6-i ofere suslinere luranciard (cu sau
ff,r[ cbsdtorie). iar apoi sd o plrdseascd pentrualta -,cdnd via{a devenea prea plictisitoare -luAndu-i banii.
La proces, cind i s-a dat sentinla de 5 ani
de inchisoare, el a {inut un discurs lungpleddnd in favoarea tinerei femei care era
judecatd in acela;i timp. exprimAndu-gi cAinla
pentru cA i-a distrus viala qi afirmAnd laptulci ar fi bucuros sI aiba posibilitatea de a-;irdscumplra actele deviante fala de societate(Maher, 1966, pag. 214-215).
experimentale. Un studiu a comparatdoud grupuri de tineri delincvenliselectali din unitatea de detenlie a curtiidejudecatd pentru adolescenli. Un grup afost diagnosticat cu tulburdri de
personalitate de tip antisocial; iar celdlaltgrup - cu reaclii de adaptare specificeadolescenfei. Experimentatorii au testairdspunsul galvanic al pielii RGP(v. capitolul 11) - in condilii de stres. Pe
fiecare picior al subiectului s-au aplica:electrozi autoadezivi, spunAndu-i-se cd ir.10 minute va primi un $oc foan.puternic, dar nepericulos. (Era vizibil u:ceas mare, astfel incdt subiectul $ti"precis cdnd trebuia sd apard gocul - d":nu s-a administrat nici unul). Cele dou'grupuri nu au ardtat nici o diferenta i:mdsurdtorile RGP in timpul perioadeic:de repaus sau ca rdspuns la stimulare.auditivd sau vizual6. Totuqi, in timp,rcelor 10 minute care precedau $ocrgrupul inadaptat a ardtat o
semnificativ mai mare decdt grupul : -personalitate de tip antisocial. :--
momentul cAnd ceasul a indicat cd go:-a fost aplicat, majoritatea subiecti. -'inadapta{i au prezentat o scddere drast :,a rezisten{ei pielii (indicAnd o creSi;:;intensd a anxiet6!ii). Nici un sub;.:"
Psihologie patologicd 769
sociopat nu a avut aceastA reactie(Lippert gi Senter, 1966).
Studiile efectuate in inchisori au arAtatcd definufii cu personalitSli de tipantisocial, comparativ cu ceilalli aflafi indeten{ie, nu invafd atAt de repede sd evitegocurile gi l1u manifestd o activitatesporitd a sistemului nervos vegetativ indiverse condilii (Hare, 1970; Lykken,1957). Aceste descoperiri au condus laipoteza cd sociopalii s-au ndscut cu unsistem nervos vegetativ subreactiv, ceea
ce ar explica de ce acegtia nu rispundnormal la amenin{area pericolului care iidetermind pe mulli oameni sd nu comitdacte antisociale. Totugi, interpretiriletrebuie frcute cu grijd. Este posibil caindivizii cu personalitAli de tip antisocialsi vadd situalia experimentald ca un joc,pe care incearcd sd-l joace cu calm prinstdpdnirea rdspunsurilor.
Studii ulterioare care au folosit gi altemdsurdtori ale reacfiilor (in afard deRGP) au concluzionat cd nivelurile de
activare ale sociopafilor sunt scdzute,deoarece ei sunt capabili sd ignore sau sd
selecteze stimulii (Hare, 1988; Jutai gi
Hare, 1983). in completare, testele defuncfionare mentald indicd faptul cdpersonalitSlile de tip antisocial prezintddeficienle in abilitatea de planificare, deschimbare a strategiilor qi de inhibare a
acfiunilor impulsive (Gorenstein, 1982).Observa{iile de mai sus asigurd explica-lia comportamentului sociopat. intrucAtnivelul de activare al sociopatului estescdzut, el cautd senzalii tari gi excitalii, Odatd ce el nu prezinti stdri anxioase,nimic nul va abate de la comiterea unoracte deviante. Deoarece sociopatul aredeficienfe in abilitatea de planificare gi deinhibare, el se comportd impulsiv.Acegtia sunt posibili determinanli aiconduitei necorespunzdtoare, fEr[ remug-
cdri, a sociopatului gi ai comporta-mentului acestuia de clutare a senzaliilortari fard, a fine cont de regulile societdlii.
INFLUENTELE PARENTALE. Po-trivit teoriei psihanalitice, dezvoltareacongtiin{ei morale sau a supraeuluidepinde de relafia afectivi cu un adultin perioada copilSriei timpurii. Copiiinormali interiorizeazd valorile pdrin{ilor(care reflectd in general valorilesocietdtii), pentru cd vor s5 fie ca pdrinliilor gi se tem de pierderea dragosteiparentale dacd nu se comportd inconformitate cu aceste valori. Un copilcare nu primegte dragoste de la nici un
pdrinte nu se teme de pierderea ei; copilulnu se identificd cu pSrinfii care il respinggi nu interiorizeazd regulile lor. Chiardaci aceastd teorie pare rezonabild, ea
nu este conformd cu toate datele de
cercetare. Mul{i copii respinqi nu dez-voltd personalitali de tip antisocial, iaral1ii, care le dobAndesc, au fost rasfElaliin copilSrie.
Potrivit teoriei inv6!6rii, comporta-mentul antisocial este influen{at detipurile de modele parentale 9i de tipul de
comportament pe care acegtia ilrecompenseazd,. Un copil poate dezvoltao personalitate de tip antisocial dacd elinvald cd pedeapsa poate fi evitatd prinfarmec, drdgilSqenie qi cdin!6. Un copilcare este capabil si evite pedeapsa inmod constant pretinzdnd cd ii pare rdu qi
cd nu va mai trebui sd stea sau sd facdceva pentru o recompensd, nu va invdfas5 tolereze frustrarea. Cele doud carac-teristici ale sociopafilor sunt absen{atoleranlei la frustrare gi convingerea c6.
aritAndu-se plini ^de
farmec gi peniten{iscuzd rlul fhcut. In completare, un copilcare este mereu protejat de frustrare saude suferinli poate sd nu aibd abilitatea de
770 I tt rodnc e re itt psi lolo g ie
a empatiza cu suferinfa altora (Maher,r966).
Fdrd indoiald cd un numir de modeleinterac{ionale ale farniliei contribuie ladezvoltarea personalit[1ii de tip antiso-cial. in unele cazuri, copiii care au fostneglija{i de cdtre parinfi sau au fostvictimele unui abuz pot dezvolta unmodel vindicativ al personalit6lii lor,cdutAnd sd se rdzbune pe o societate carei-a neglijat gi le-a provocat durere.
Un studiu longitudinal, care a urm[ritp6ni in perioada adultd un grup de
indivizi ce fuseserd vdzuli la o clinici de
orientare a copiilor, furnizeazd dovadaexisten{ei unor factori care prezic apariliatulburdrilor de personalitate de tipantisocial. 90% din eqantionul inilialalcdtuit din 584 de cazuri au fost repera{ila 30 de ani dupd internarea in clinicd.Un grup adilional de control alc[tuit din100 de subiec{i, care tr6iau in aceeagi
zond dar care nu au fost trirrrigi la clinicd.a fost gi el urmdrit pdnd in perioada
adultS. Subieclii adulli au fost inter-vievali intensiv, fiind diagnosticatd oricetulburare curenti de adaptare. Cel maiprobabil candidat pentru un diagnosticulterior de tulburare de personalitateantisocialS era un bdiat care a fostintemat in clinica de orientare pentru furtsau agresivitate, care prezenta o varietatede comportamente antisociale, care avea
antecedente de absenteism la gcoald gi nu
se sirnfea vinovat de compoftamentuisdu. Copilaria sa implica o disciplinainconsistentd sau chiar absentS. Tatdl luiprezenta gi el un compofiament antisociai(Robins, 1966). Aceste ultime douiaspecte susfin teoria inv[fdrii, care
subliniazd tipurile de rnodele parentale 5.
modalitatea in care acestea trateaz:recompensele gi pedepsele in dezvoltare"comportamentului sociopat.
,.nu gtie ce face", a$a cum nu gtie un anin.sdlbatic, Cu toate acestea, standarde-"moderne ale responsabilitdlii legale s-:-bazat pe decizia datd in cazul M'Naghte:-l 843.
M'Naghten, scotian de origine, sulerea :=delirul paranoid cd era persecutat de prir: -ministru al Marii Britanii, Sir Robert P;.-Intr-o incercare de a-l ucide pe Peel. :-:impuqcat din gregeald pe secretarul lui. Tt;:ilumea implicatd in proces a fost convinsi :=discursul incoerent al lui M'Naghten cd el =:,nebun, A fost considerat iresponsabil :,=
motivul nebuniei gi trimis intr-un spita. ,'boli psihice unde a rhmas pdnd la sfirs:-vie!ii. Regina Victoria nu era ins6 satisll:--de verdict - in aparenld credea cd asasin;:: :politice nu trebuie judecate cu ugurin!6 - . ificut apel la Camera Lorzilor pentru : i:revizui decizia. Decizia a lost sustinu:: .
s-au redactat regulile pentru definirea lci'.: :nebuniei. Legea M'Naghten enun{d ca i:-;--
Nebunis ca apdrare legald,
Cum trebuie sI traleze legea o persoand
cu tulburiri psihice care comite un act ilegal?Persoanele ale cdror f'acultili mentale suntafectaie pot fi fbcute responsabile de ac{iunilelor? Aceste intrebdri ii preocupd pe cer-cetdtorii din domeniul gtiinlelor comporta-mentale pi sociale, pe cei care profeseazddreptul gi pe cei care se ocupl cu delincvengii.
Timp de secole, o parte importantd a
dreptului vestic a conceptualizal faptul cb osocietate civilizatd nu trebuie sd pedepseascd
o persoand incapabild din punct de vederemental sd-;i controleze conduita. in anul1724, un tribunal englez a hotirit c6 un
bdrbat nu este responsabil de actele sale dacd
Psihologie patologicd 771
patul nu poate fi gAsit vinovat pe motivulnebuniei doar daci in momentul comiteriiactului ilegal acesta era intr-atit de tulburatincdt nu gtia ce face, sau dacd gtia ce face, nugtia cd ceea ce face este rau.
Legea M'Naghten a fost adoptati qi inStatele Unite, iar distinclia de a gti ce este
bine 9i ce este rdu a rdmas baza celor maimulte decizii de nebunie legal6, timp de peste
un secol. Unele state au addugat la legislalialor doctrina ,,impulsului irezistibil", carerecunoa;te faptul c6 unii indivizi bolnavipsihic pot rdspunde corect la intrebarea daciun anume act este, din punct de vedere moral,bun sau riu, dar pot fi incapabili s6-gi
controleze comportamentul.In perioada anilor '70, o serie de tribunale
statale gi federale au adoptat o definifie legaldmai generald a nebuniei, propusS de InstitutulAmerican de Drept, care enun{6: ,,O persoand
nu este responsabild de conduita criminalidacl in timpul acelui comportament, carezultat al unei tulburdri sau deficienlementale, igi pierde substanlial capacitatea fiede a aprecia nejustejea conduitei sale, fie dea-gi conforma conduita imperativelor legii".Cuvintul substanlial sugereazS faptul cd nuorice incapacitate este suficientl pentru a
evita responsabilitatea criminalului, dar gi
faptul cd nu este ceruti incapacitatea totala.Folosirea cuvdntului a aprccia mai degrabddecdt a Sti implica faptul cd congtiinlaintelectuald a binelui gi rlului nu este
suficientd: indivizii trebuie sA inleleagdconsecinlele morale sau legale ale compor-tamentului lor inainte de a fi g6sili respon-sabili de acliuni ilegale.
Problema responsabilitAfii legale in cazulindivizilor cu tulbur6ri mentale devinesubiectul unei dezbateri suslinute, care a fostprovocat6 de achitarea lui John Hinckley Jr..pe motiv de nebunie, in tentativa de asasinarea pregedintelui Reagan, in anul 1981.Numerogi americani au fost ofensa{i deverdict gi au simlit cE apdrarea pe motiv de
nebunie era o porti!6 de scipare care permiteaprea multor persoane vinovate sd fieeliberate. Ca rdspuns, Congresul american a
decretat Legea pentru reforma apdrdrii pe
motiv de boald psihicd (1984), care con{ine oserie de mdsuri destinate sd faci mai dificiliabsolvirea unui inculpat de responsabilitatealegal6. De exemplu, legea schimbf, formu-larea Institutului American de Drept: ,,pierdesubstanfial capacitatea ... de a aprecia" cu
,.incapabil de a aprecia": aceasta stipuleazi c6tulburarea sau deflcien{a mentald trebuie sd
fie severe (intenlia fiind de a excludetulburf,rile nepsihotice, cum ar fi perso-nalitatea de tip antisocial); qi modificdgreutatea dovezii de la partea reclamantd laapdrare (in loc ca partea reclamantd sd
dovedeascd faptul cd persoana a fostsdndtoasd in timpul actului criminal, apirareatrebuie sd demonstreze cd persoana nu era
sdnAtoasd, iar ,.dovada trebuie sd fie clard 9i
convingdtoare"). Aceasti lege se aplicdtuturor cazurilor judecate in tribunalelefederale gi in aproximativ jumAtate dintribunalele statale. Deocamdatd este preadevreme pentru a evalua impactul acestei
legi.O alt5 incercare de clarificare a apdr6rii
legale pe motiv de boald psihicS este
verdictul ,,vinovat, dar bolnav psihic", inilialpropus in lvlichigan gi apoi adoptat de alteI I state. (In unele dintre aceste state acest
verdict il inlocuiegte pe acela de ,,nevinovatpe motiv de boald psihic6"; in alte state elreprezintl o opliune adifionald). in general,legile permit verdictul de ,,vinovat, darbolnav psihic'' atunci cind inculpatul esteglsit a avea o tulburare de gnndire sau dedispozilie substanliale, care l-a afectat inmomentul sivdrgirii actului criminal gi carei-a afectat in mod semnificativ judecata,
comportamentul. capacitatea de a recunoaiterealitatea sau abilitatea de a face fali cererilorobiqnuite ale vielii. Electul acestei tulburdlimentale nu reprezintd totugi definilia legalS abolii psihice. Verdictul ,,vinovat, dar bolnavpsihic" permite jura{ilor sd condamne opersoanI pe care acegtia o percep ca
periculoasd, in timp ce incearcd sd se asigurecd ea primeqte un tratament psihoterapeutic.lndividului i se poate oleri tratamentpsihoterapeutic in inchisoare sau poate [itratat intr-un spital de boli psihice gi readus in
772 I nt roduc e re ttt p siltol o g ie
inchisoare c6nd s-a considerat cA este aptpentru a-gi ispdgi pedeapsa. Problema rdmdnedacl tratamentul, in oricare dintre acestelocuri, va fi suficient pentru reabilitareapersoanel.
Ingrijorarea populaJiei cA apArarea pe
motiv de boal6 psihica poate fi o portilaimportantl de sclpare in legea criminald este
neintemeiatf,. Apf,rarea este folositd rar. iarcazurjle actuale de achitare pe motiv de boalf,psihici sunt chiar mai rare. Juralii par s[ se
opund credinlei cE oamenii nu au respon-sabilitatea morali a actelor comise de ei, iaravoca{ii, cunoscdnd faptul cI o pledoarie abolii psihice are Sanse de a egua, tind sA ofoloseascd doar in ultimd instan16. Mai pulinde l% dintre inculpalii acuzali de
'acte
criminale grave sunt g5sili nevinovafi pemotiv de boal[ psihici,
Problema tulburlrii mentale exercitd celmai mare impact la inceputul procesuluilegal. Multe persoane acuzate, care suntbolnave psihic, nu au venit niciodata laproces. in Statele Unite. legea cere cainculpatul sd fie capabil sd suporte procesulde judecat[. Se considerd cb un individ este
apt sd suporte procesul de judecatd dac6 elpoate: (a) sI inleleag[ acuzirile; (b) sa
coopereze cu avocatul in pregdtirea aplrlrii.Problema capacitagii de a face fa1[ procesuluieste fundamentalE' in idealul american dejudecatd cinstitd gi este cu totul separat6 de
intrebarea dacl persoana era ,,bolnav6 psihic"?n momentul comiterii actului criminal. Laaudierile preliminare, judecdtorul primeqtedovezile cu privire la capacitatea mentali a
acuzatului. Judecf,torul poate si respingdacuzaliile gi sd trimitd persoana la o evaluare
psihiatricd (dacd delictul nu este grav).sau sf,
consemneze acuzatul gi s6 intocmeascddosarul pdni cAnd acesta este declarat capabilsi faci fafd procesului.
Deoarece calendarele tribunalelor suntaglomerate gi procesele sunt sCumpe,judecitorii preferd deseori s5 procedeze inacest mod cu inculpalii care suferd de bolipsihice, in special dac6 ei considerd cispitalul de boli psihice asigurd un ffatamentadecvat gi o detenlie sigur6.
Mult mai multe persoane sunt obligate s6
rbmdnd in instituliile de sf,ndtate mentaldintrucdt nu sunt capabile sf, facd fa16
procesului (spre deosebire de indivizii caresunt gdsili nevinovali pe motiv de boaldpsihic[). Aceste persoane, dintre care multenu sunt periculoase, sunt adesea relinute (ininstituliile de sdnitate mentald) mai multdecdt dac[ ar fi fost condamnate pentrudelictul in cauzd. intr-adevdr, inainte de folo-sirea pe scard largi a substanlelor antipsi-hotice, indivizii declarali incapabili sE facbfap procesului erau adesea incredin{a1i pe
via16 instituliilor de senatate mental6. Torugi.in anul 1972, Curtea Supremf, a stipulatfaptul cd inculpalii gdsili incapabili sd facifap procesului datoritl unei tulburdri mentalenu pot fi re{inufi timp nelimitat. Judecdtoriiincearcd acum sd aducd asemenea indivizi la
proces sau s6-i elibereze in 18 luni. In deciziade eliberare, gravitatea delictului qi poten-
fialul pentru un comportament periculos inviitor sunt motive importante. Din nefe-ricire, datele folosite in prezent penuuprezicerea faptului cd un individ ar fi capabiisi comitii un act periculos nu sunt demne d:incredere.
Rezumatul capitolului
l. Diagnosticul comportamentuluianormal se fundamenteazd pe
frecvenla statisticd, normele soci-ale, adaptabilitatea comporta-
mentului Si discorfortul persorn.Caracteristicile care indica o bunlsdndtate mentald sunt: percepi::eficientd a realitdlii, cunoagter€:
Psihologie patologicd 773
de sine, controlul comporta-mentului, ctprecierea de sine,
abilitatea de a forma relalii de
afecliune Si productivitatea.DSM-III-R clasificd tulburdrilementale in funcfie de simptomelecomportamentale specifice. Acestsistem de clasificare permite
comunicarea informafiei gi asigurd
fundamentele cercetirii. Totugi,fiecare caz este unic, iar etichetelediagnostice nu pot fi utilizate laclasarea indivizilor.Teoriile despre cauzele tulbu-rdrilor mentale qi recomanddrileterapeutice pot fi grupate infuncfie de una dintre urmdtoareleperspective: biologicd, psiha-naliticd, comportamentald gi
cognitivit. Modelul vulnerabili-t(tte-stres subliniazd interacliuneadintre predispozilia (biologicdgiisau psihologici) care face o
persoan[ wlnerabild la dezvol-tarea unei tulburdri gi condiliileambientale stresante cu care se
confruntd individul.Tulburdrile anxioase includ an-xietatea generalizatd (nelinigteconstantd gi stare de tensiune),tulburdrile de panicd (atacuri
subite de aprehensiune cople-qitoare), fobiile (teama irafional[de obiecte sau situalii specifice),tulburdrile obsesiv-compulsive(gAnduri nedorite persistente sau
obsesii - combinate cu imbolduri,
sav compulsii - pentru a executa
anumite acte).
Teoriile psihanalitice atribuie tul-burdrile anxioase unor conflicteincons tient e, nerezolvate. Teoriilecomportamentale se centreazd pe
anxietate ca rdspuns invdlat laevenimentele exteme gi invoc6,pentru a explica unele fobii,conceptul de condilionare pre-gdtitd. Teoriile cognitive subli-niazd modul anxios de gdndire al
oamenilor in privinla pericolelorpotenliale: supraestimarea proba-
bilitafii gi gradul de nocivitate leprovoacd o stare de tensiune, fiindpregdtili din punct de vedere
fiziologic pentru pericol; ei sunt
incapabili sd elimine gindurileobsesive gi au convingereacd, ritualurile compulsive vorpreveni dezastrul. Teoriile biolo-gice sublin iazd interacfiunea unorneurotransmildtori care regleazd"
trdirile anxioase. in cazul ata-
curilor de panicd qi tulburdrilorobsesiv-compulsive au fost iden-tificate anomalii biochimice.Tulburdrile de dispozilie sunt
impdrlite in tulburdri depresive(individul prezintd" una sau maimulte perioade de depresie) gi
tulburdri bipolare (individul alter-neazd ?ntre perioade de depresie gi
perioade de euforie sau de manie).Tristefea, pierderea satisfacfiei inviafd, gAndurile negative gi pier-
5.
2.
-1,
4.
6.