art 135-163 penal

8/18/2019 art 135-163 Penal

1/26

INFRACŢIUNI CONTRA PĂCII ŞI SECURITĂŢII OMENIRII, INFRACŢIUNI DE RĂZBOIArticolul 135 !ENOCIDU"

Săvârşirea, în scopul de a nimici în totalitate sau în parte un grup naţional, etnic, rasial sau religios, avreuneia din următoarele fapte:

a) omorârea membrilor acestui grup;b) atingerea gravă a integrităţii fizice sau mintale a membrilor grupului;c) luarea de măsuri pentru scăderea natalităţii în sânul grupului;d) traficul copiilor ce ţin de grupul respectiv;e) supunerea intenţionată a grupului la condiţii de existenţă care conduc la exterminarea lui fizică totală

sau parţială,se pedepseşte cu încisoare de la !" la #$ de ani sau cu detenţiune pe viaţă%1. Genocidul comis atât în timp de pace, cât şi în timp de război este o crimă de drept internaţional penal.

Componenţa de infracţiune este formulată pornind de la prevederile art.2 al Convenţiei pentru prevenirea şireprimarea crimei de genocid din decembrie 1!" #$%, vol.1, pag.1&&'1&!(.

2. )atura obiectivă a infracţiunii se manifestă prin acţiunile orientate spre a nimici în totalitate sau în parte ungrup naţional, etnic, rasial sau religios, prin vreuna din următoarele fapte*

a) Omorârea membrilor acestui grup. +ctivitatea infracţională a acestei forme de realizare a laturii obiectiveeste identică cu cea prevăzută în art.1! C-.

b) Atingerea gravă a integrităţii fizice sau mintale a membrilor grupului. +ctivitatea infracţională a acestei

forme de realizare a laturii obiective este identică cu cea prevăzută în art.11 C-.c) Luarea de măsuri pentru scăderea natalităţii în sânul grupului. +ctivitatea infracţională se realizează prinavorturi forţate, acte de sterilizare, castrare etc. care au ca scop împiedicarea procreării în sânul grupului.

d) Traficul copiilor ce ţin de grupul respectiv. +ceastă formă de activitate infracţională constă în distrugereaindirectă a grupului, traficul copiilor efectuându'se contra voinţei membrilor grupului într'o altă colectivitate saugrup.

e) Supunerea intenţionată a grupului la condiţii de eistenţă care conduc la eterminarea lui fizică totală sau parţială. unt cunoscute următoarele modalităţi de realizare a acestei activităţi infracţionale* neasigurareaasistenţei medicale, crearea unor condiţii inumane de e/istenţă* 0rană, locuinţă, obiecte vestimentare.

. )atura subiectivă se realizează prin intenţie directă şi prin e/istenţa unui scop urmărit de făptuitor ' în modspecial ' nimicirea în totalitate sau în parte a unui grup naţional, etnic, rasial sau religios.

!. ubiect al infracţiunii poate fi orice persoană fizică responsabilă, care a atins vârsta de 1 ani.ARTICO"U" 13# ECOCIDU" &istrugerea intenţionată în masă a florei sau a faunei, intoxicarea atmosferei ori a resurselor acvatice,

precum şi săvârşirea altor acţiuni ce pot provoca sau au provocat o catastrofă ecologică,se pedepsesc cu încisoare de la !# la #' de ani%1. 3timologia termenului este greco'latină* oi!os în greceşte înseamnă casă, gospodărie, iar cido în latină

înseamnă a omorî. )iteralmente ideea de ecocid se descifrează prin a omorî casa.2. %nfracţiunile de ecocid sunt aceleaşi infracţiuni ecologice, însă de proporţii globale sau regionale cu

consecinţe ireversibile pentru natură şi om. 4in acest motiv şi deoarece atentează la menţinerea securităţiiomenirii, infracţiunea de ecocid este plasată în primul capitol.

. Comunitatea internaţională a elaborat un şir de convenţii prin care este recunoscut şi garantat dreptul

fundamental al omului la un mediu sănătos şi ec0ilibrat. 56, ratificând convenţiile respective # "onvenţia privind conservarea vieţii sălbatice #i a $abitatelor naturale din %uropa, adoptată la 7erna la 1.&.189 "onvenţia

privind evaluarea impactului asupra mediului în zonele transfrontaliere, adoptată la 3spoo, :inlanda, la2.&2.119 "arta &ondială pentru natură, adoptată la ;e< =or> la 2".1&.1"2, a se vedea $%, vol.8, pag.'(,şi'a demonstrat ataşamentul faţă de ideile e/primate, conştientizând faptul că distrugerea mediului duce,ireversibil, şi la distrugerea fiinţei umane.

!. -roblema mediului este o problemă primordială pentru stat şi societate. +rt.18 din C56 proclamă dreptulla un mediu sănătos* ?1( :iecare om are dreptul la un mediu neprime@dios din punct de vedere ecologic pentruviaţă şi sănătate, precum şi la produse alimentare şi obiecte de uz casnic inofensive...?.

. )atura obiectivă a ecocidului se realizează prin distrugere intenţionată în masă a florei sau a faunei9into/icare a atmosferei ori a resurselor acvatice9 săvârşire de alte acţiuni ce pot provoca sau au provocat o

catastrofă ecologică.3senţa ideatică a sintagmei distrugere intenţionată în masă a florei sau a faunei presupune acţiuni

intenţionate de nimicire a speciilor de animale sau a plantelor care e/istă într'un anumit mediu sau regiune într'unnumăr sau proporţie care pun în prime@die perpetuarea speciei.

8/18/2019 art 135-163 Penal

2/26

;oţiunea de intoicare a atmosferei ori a resurselor acvatice înglobează acţiunile de impurificare a aerului,apelor cu substanţe c0imice, deşeuri, gaze de eşapament şi reziduuri industriale, agricole, comunale, de transportauto etc., care depăşesc limitele şi normele stabilite de legislaţie.

-rin catastrofă ecologică se înţelege un eveniment tragic de proporţii regionale sau globale, ireversibil pentrunatură şi fiinţa umană #catastrofa de la Cernobâl(.

. )a stabilirea cuantumului despăgubirilor cauzate naturii se vor aplica prevederile din "odul silvic' "odul funciar' "odul apelor' "odul subsolului' Legea regnului animal etc.

8. )atura subiectivă a infracţiunii de ecocid se realizează prin intenţie directă sau indirectă.". ubiect al infracţiunii poate fi orice persoană fizică responsabilă, care a atins vârsta de 1 ani.Articolul 13$ TRATAMENTE INUMANE(!) Supunerea, prin orice metode, la tortură sau tratamente inumane pentru a cauza în mod intenţionat

mari suferinţe sau vătămări grave integrităţii corporale sau sănătăţii răniţilor, bolnavilor, prizonierilor, persoanelor civile, membrilor personalului sanitar civil sau al rucii *oşii şi al organizaţiilor asimilateacesteia, naufragiaţilor, precum şi oricărei alte persoane căzute sub puterea adversarului, ori supunereaacestora la experienţe medicale, biologice sau ştiinţifice care nu sunt +ustificate de un tratament medical îninteresul lor

se pedepseşte cu încisoare de la la !$ ani%(#) Săvârşirea faţă de persoanele indicate la alin%! a uneia dintre următoarele fapte:a) constrângerea de a îndeplini serviciul militar în forţele armate ale adversarului;

b) luarea de ostatici;c) deportarea;d) dislocarea sau lipsirea de libertate fără temei legal;e) condamnarea de către o instanţă de +udecată constituită în mod ilegal fără +udecată prealabilă şi fără

respectarea garanţiilor +uridice fundamentale prevăzute de lege,se pedepseşte cu încisoare de la !# la #' de ani%(-) .orturarea, mutilarea, exterminarea sau executarea fără o +udecată legală a persoanelor menţionate

la alin%!,se pedepseşte cu încisoare de la !" la #$ de ani sau cu detenţiune pe viaţă%1. 5ecunoaşterea demnităţii inerente tuturor membrilor familiei umane şi a drepturilor lor egale şi

inalienabile constituie baza libertăţii, a @ustiţiei şi a păcii în lume.

2. $ermenii şi noţiunile folosite în desemnarea conceptului de tratament inuman sunt e/plicate şi utilizate însensul pe care li'l oferă "onvenţia împotriva torturii #i altor pedepse ori tratamente cu cruzime' inumane saudegradante, adoptată la ;e< =or> la 1& decembrie 1"! #$%, vol.1, pag.12'1!!( şi ((A la " #$%, vol.,

pag.1!'1(, semnat la 12 august 1!, referitor la protecţia victimelor conflictelor armate internaţionale #art."(*a) supunerea unei persoane la tratament inuman se realizează prin orice metode de lipsire a persoanei de

condiţii elementare de viaţă, de 0rană, locuinţă, îmbrăcăminte, de igienă, asistenţă medicală etc., greu de suportatfizic şi umilitoare din punct de vedere moral9

b( termenul tortură desemnează orice act prin care i se provoacă persoanei suferinţe de natură fizică sau psi0ică, în special cu scopul de a obţine, de la această persoană sau de la o persoană terţă, informaţii saumărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terţă persoană l'a comis sau este bănuită că l'acomis, de a o intimida sau de a face presiune asupra unei terţe persoane, sau pentru orice alt motiv bazat pe o

formă de discriminare, oricare ar fi ea, atunci când o asemenea durere sau suferinţă sunt provocate de către unagent al autorităţii publice sau orice altă persoană care acţionează cu titlu oficial, sau la instigarea sau cuconsimţământul e/pres sau tacit al unor asemenea persoane9

c( prin sintagma mari suferinţe se înţelege durerea fizică sau morală, starea persoanei care resimte puternic odurere fizică sau psi0ică9

d( noţiunea de vătămare gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii persoanei supuse tratamentuluiinuman este e/plicată în comentariul la art.11 C-9

e( prin termenii răniţi #i bolnavi se înţeleg persoanele, militari sau civili, care, ca urmare a unui traumatism, aunei boli sau a altor incapacităţi sau tulburări fizice sau mintale, au nevoie de îngri@iri medicale şi care se abţin dela orice act de ostilitate. +ceşti termeni vizează, deopotrivă, lăuzele, nou'născuţii şi alte persoane care ar puteaavea nevoie de îngri@iri medicale imediate, cum ar fi infirmii şi femeile însărcinate, şi care se abţin de la orice act

de ostilitate9f( prin noţiunea de prizonier de război se înţelege o persoană care ia parte la ostilităţi şi cade în mâinile părţii

adverse. -rizonierul de război este presupus a fi şi, în consecinţă, este prote@at de prevederile celei de'a %%%'aConvenţii de la Geneva, atunci când el revendică statutul de prizonier de război sau rezultă că are dreptul lastatutul de prizonier de război9

8/18/2019 art 135-163 Penal

3/26

g( este considerată civilă orice persoană care nu aparţine uneia din categoriile prevăzute în art.! + 1(, 2(, ( şi( al celei de'a %%%'a CG şi în art.! al --+. An caz de îndoială, persoana respectivă va fi considerată civilă #art.&--+(. -opulaţia civilă cuprinde toate persoanele civile. -rezenţa în mi@locul populaţiei civile a persoanelor izolatecare nu corespund definiţiei de persoană civilă nu privează această populaţie de calitatea sa9

0( prin noţiunea de personal sanitar civil se înţelege totalitatea anga@aţilor care au în funcţie îngri@irea bolnavilor şi răniţilor în armată sau a civililor în unităţile de întremare şi de diagnosticare9

i( prin personal al "rucii *o#ii #i al organizaţiilor asimilate acesteia se înţelege totalitatea anga@aţilor înorganizaţia internaţională a Crucii 5oşii şi în alte societăţi naţionale voluntare de asistenţă, recunoscute legal şiautorizate de către o parte la conflict9

@( prin termenul naufragiaţi se înţeleg persoanele, militari sau civili, care se află într'o situaţie periculoasă pemare sau în alte ape, ca urmare a nenorocirii care'i loveşte sau care loveşte nava sau aeronava care'i transportă, şicare se abţin de la orice act de ostilitate. +ceste persoane, cu condiţia ca ele să continue să se abţină de la orice actde ostilitate, vor continua să fie considerate naufragiaţi în timpul salvării lor până vor fi dobândit un alt statut învirtutea Convenţiilor sau a --+ la CG9

>( prin supunere a unei persoane la eperienţe medicale biologice sau #tiinţifice se înţelege folosirea persoanei ca material viu pentru efectuarea unor anumite e/perimente. -entru e/istenţa infracţiunii în aceastămodalitate este necesar ca e/perienţele la care este supusă persoana să nu fie @ustificate de un tratament medical îninteresul ei.

. +lin.2 art.18 prevede următoarele circumstanţe agravante care se referă la formele de realizare a laturii

obiective*a) constrângerea de a îndeplini serviciul militar în forţele armate ale adversarului presupune determinarea persoanei de a se încadra efectiv în forţele armate ale adversarului sau de a presta nişte servicii în favoareaacestora9

b) luarea de ostatici presupune lipsirea de libertate a uneia sau a mai multor persoane drept represalii oriimpunerea adversarului la o anumită conduită. -rin ostatic se înţelege o persoană dintr'un teritoriu ocupat în timpde război, reţinută de ocupant drept garanţie pentru a preveni acte ostile împotriva sa. -entru intensificarea

presiunilor, ostaticii sunt ameninţaţi cu moartea. -entru a e/ista componenţa de infracţiune dată, nu areînsemnătate numărul persoanelor luate ca ostatici şi nici durata reţinerii lor în această stare9

c) deportare înseamnă a trimite forţat persoana din teritoriul în care se află în teritoriul statului străin, inamic,sau într'un alt teritoriu ocupat de inamic. -entru e/istenţa infracţiunii nu are importanţă numărul persoanelor

deportate, durata deportării şi distanţa. )atura obiectivă a infracţiunii de deportare este realizată c0iar dacă a fostdeportată o singură persoană9d) dislocarea sau lipsirea de libertate fără temei legal. -rin dislocare se înţelege o mutare forţată dintr'o

localitate în alta, dar în interiorul aceluiaşi stat. ;umărul persoanelor dislocate şi durata dislocării nu au un rol0otărâtor la calificarea infracţiunii de tratamente inumane. -rin lipsire de libertate se înţeleg o serie de acţiuni princare se restrânge libertatea persoanei aflate sub puterea forţei inamice* amplasarea persoanelor în lagăre sau în altelocuri de detenţie. -entru ca infracţiunea să fie calificată ca atare, această acţiune trebuie să fie lipsită de temeilegal9

e) condamnarea de către o instanţă de +udecată constituită în mod ilegal' fără +udecată prealabilă #i fărărespectarea garanţiilor +uridice fundamentale prevăzute de lege' înseamnă pronunţarea unei sentinţe decondamnare nerespectând procedura legală stabilită de lege şi negli@ând mi@loacele prin care se asigură învinuiţilor

o @udecată legală #dreptul la apărare, dreptul liber la @ustiţie, dreptul de a nu fi @udecat sau pedepsit de două ori pentru una şi aceeaşi faptă etc.(.

!. +lin. art.18 prevede următoarele circumstanţe agravante*a( pentru noţiunea de torturare a se vedea comentariul termenului tortură efectuat la p.2 lit.b( al art.189

b( termenul mutilare desemnează acţiunile de a mutila şi rezultatul ei, adică a tăia, a amputa o parte acorpului, a sc0ilodi, a desfigura9

c( termenul eterminare înseamnă a ucide, a nimici, a masacra, a stârpi în masă9d) eecutarea fără +udecată legală a persoanelor menţionate în alin.1 înseamnă a aduce la îndeplinire o

0otărâre a unei instanţe ilegale.. )atura subiectivă se realizează prin intenţie directă.. ubiect al infracţiunii de tratament inuman poate fi orice persoană civilă sau militară care a atins vârsta de

1 ani.ARTICO"U" 13% &NCĂ"CAREA DREPTU"UI UMANITAR INTERNAŢIONA"(!) /xecutarea unui ordin nelegitim care conduce la săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art%!-0 se pedepseşte cu încisoare de la $ la !' ani%

8/18/2019 art 135-163 Penal

4/26

(#) &area de către şef unui subordonat în timpul conflictului armat sau al acţiunilor militare a unui ordinvădit nelegitim, orientat spre săvârşirea de infracţiuni prevăzute la art%!-0, dacă lipsesc semnele unei infracţiuni mai grave,

se pedepseşte cu încisoare de la la !$ ani%(-) 1eîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către şef a obligaţiilor de preîntâmpinare a

săvârşirii de către subordonaţi a infracţiunilor prevăzute la art%!-0 se pedepseşte cu încisoare de la " la !# ani%1. $oate unităţile armate care iau parte la conflictele militare sunt puse sub o comandă care răspunde de

conduita subordonaţilor şi asigură un regim de disciplină internă pentru a asigura respectarea regulilor de dreptinternaţional aplicabile în conflictele armate #a se vedea art.! --+(. Brdinul are valoare @uridică dacă este emis şise încadrează în limitele competenţelor funcţionale ale emiţătorului.

2. -rin ordin se înţelege o dispoziţie cu caracter obligatoriu, scrisă sau verbală, emisă de o persoană oficială pentru a fi e/ecutată de subalterni. -entru elucidarea noţiunilor de ordin nelegitim #ordin sau dispoziţie ilegală( şiordin vădit nelegitim #ordin sau dispoziţie vădit ilegale( a se vedea prevederile alin. şi art.! C-.

. ,nfracţiunile mai grave decât cele de încălcare a dreptului umanitar internaţional sunt genocidul, omoruletc. -rin infracţiuni mai grave se înţeleg crimele pentru care este posibilă aplicarea pedepsei cu înc0isoarea pe untermen de peste 1 ani sau detenţiunea pe viaţă, deci infracţiuni deosebit de grave şi e/cepţional de grave.

!. -ărţile la conflictul militar trebuie să'i însărcineze pe comandanţii militari în ceea ce'i priveşte pe membriiforţelor armate puse sub comanda lor, precum şi cu privire la celelalte persoane aflate sub autoritatea lor pentru a

le împiedica să comită infracţiuni prevăzute de CG, să le pedepsească şi să le denunţe autorităţilor competente #$%,vol., pag.2!1(.. -eîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către şef a obligaţiunilor de preîntâmpinare a

săvârşirii de către subordonaţi a infracţiunilor prevăzute la art.18 C- ca rezultat al unei atitudini negli@ente sauneconştiincioase faţă de ele constituie modalităţile de realizare a laturii obiective prevăzute de alin. art.1" C-.

;oţiunile de neîndeplinire sau îndeplinire necorespunzătoare sunt analoage cu cele e/puse în comentariulart.2 C-.

. )atura subiectivă a infracţiunii prevăzute de alin.1 şi 2 ale articolului supus analizei se realizează prinintenţie directă. )atura subiectivă a infracţiunii prevăzute în alin. se realizează din imprudenţă.

8. ubiect al infracţiunii de încălcare a dreptului umanitar internaţional poate fi orice persoană fizicăresponsabilă, care a atins vârsta de 1 ani, îşi face serviciul militar sau care se încadrează în categoria de

combatant. ubiectul infracţiunii prevăzute de alin.2 şi este unul special ' şeful, comandantul militar.Articolul 13' P"ANIFICAREA, PRE!ĂTIREA, DEC"ANŞAREA SAU DUCEREA RĂZBOIU"UI(!) 2lanificarea, pregătirea sau declanşarea războiului se pedepseşte cu încisoare de la !# la #' de ani%(#) &ucerea războiului se pedepseşte cu încisoare de la !" la #$ de ani sau cu detenţiune pe viaţă%1. Activitatea organizatorică' îndreptată spre planificarea' pregătirea' declan#area sau ducerea războiului,

se consideră o infracţiune deosebit de periculoasă contra păcii şi omenirii. An plan universal războiul esteconsiderat una dintre cele mai grave crime internaţionale.

2. An articolul 1 al *ezoluţiei nr./0 122,2) din 1! decembrie 18! a +dunării Generale a B; agresiuneaera definită astfel* ?:olosirea forţei armate de către un stat împotriva suveranităţii, integrităţii teritoriale ori a

independenţei politice a unui alt stat sau în orice alt mod este incompatibil cu Carta B;?. +rt.2 al aceleiaşirezoluţii prevede că folosirea forţei armate, prin violarea Cartei, de către un stat care acţionează primul constituiedovada suficientă, prima facie a unui act de agresiune.

. %nfracţiunea de planificare a războiului înseamnă alcătuirea planului strategic şi tactic de declanşare şi deducere a războiului concret #alegerea ţării care urmează a fi atacată, determinarea termenelor şi a amploareiconflictului, potenţialul implicării altor state, fi/area rezultatelor agresiunii etc.(.

!. 3tapă de pregătire a războiului de agresiune se consideră acţiunile concrete prin care se realizează scopulde perspectivă al infracţiunii de război agresiv #de e/emplu, concentrarea forţelor armate într'o regiune apropiatăde zona de interes a inamicului, săvârşirea unor antrenamente tactice apropiate de luptele reale, creşterea

producţiei industriale de război* armament, te0nică militară9 pregătirea surplusurilor de 0rană, medicamente,lubrifianţi şi carburanţi, activizarea acţiunilor de informare asupra statului şi zonei respective, pregătirea rezervelor

de unităţi de îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru bărbaţi etc.(.. ;oţiunea de declan#are a războiului înseamnă începerea propriu'zisă a războiului, realizarea actului

concret de agresiune prin declararea sau nedeclararea acestuia.. -rin noţiunea de ducere a războiului se înţelege continuarea războiului de@a declanşat.

8/18/2019 art 135-163 Penal

5/26

8. -rintre multiplele forme de agresiune se numără* atacarea armată a teritoriului unui stat străin sau orice tipde ocupaţie militară #c0iar temporară(, invazia, atacul, orice ane/are din teritoriul statului atacat, bombardarea saufolosirea oricăror alte arme împotriva statului care a constituit ţinta agresorului, blocarea porturilor şi a frontierelor statului atacat, folosirea armatei altui stat aflate în baza unor acorduri pe teritoriul statului atacat, folosirea

bandelor de mercenari etc.". )atura subiectivă a infracţiunii de planificare, pregătire, declanşare sau ducere a unui război agresiv se

caracterizează prin premeditare şi se realizează întotdeauna prin intenţie directă.. ubiect al infracţiunilor de planificare, pregătire, declanşare sau ducere a războiului poate fi preşedintele

ţării sau, în lipsa unei asemenea funcţii, persoana care deţine funcţia supremă de conducere în stat* preşedintele parlamentului, primul ministru.

Articolul 1() PROPA!ANDA RĂZBOIU"UI(!) 2ropaganda războiului, răspândirea de informaţii tendenţioase ori inventate, instigatoare la război sau

orice alte acţiuni orientate spre declanşarea unui război, săvârşite verbal, în scris, prin intermediul radioului,televiziunii, cinematografului sau prin alte mi+loace,

se pedepsesc cu amendă în mărime de până la $'' unităţi convenţionale sau cu încisoare de la - la ani,în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe untermen de până la $ ani%

(#) Săvârşirea acţiunilor prevăzute la alin%! de o persoană cu înaltă funcţie de răspunderese pedepseşte cu amendă de la $'' la !%''' unităţi convenţionale sau cu încisoare de la la !# ani, în

ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe untermen de până la $ ani%1. -ropaganda războiului este o infracţiune contra păcii şi securităţii omenirii. +rt.2& al (actului

internaţional cu privire la drepturile civile #i politice stipulează direct * ?Brice propagandă în favoarea războiuluieste interzisă prin lege. Brice îndemn la ură naţională, rasială sau religioasă care constituie o incitare ladiscriminare, la ostilitate sau violenţă, este interzisă prin lege? #$%, vol.1, pag."'(.

2. -rin noţiunea de propagandă a războiului se înţelege răspândirea ideilor, doctrinelor în favoarearăzboiului.

. *ăspândirea de informaţii tendenţioase ori inventate instigatoare la război înseamnă aducerea lacunoştinţa publicului a unor fapte denaturate complet sau parţial, care au drept scop înrădăcinarea în conştiinţamembrilor societăţii a unei stări de tensionare psi0ică sau psi0oză a războiului.

!. -rin orice alte acţiuni orientate spre declan#area unui război se înţelege orice formă şi tip de manifestare,de îndemnare în favoarea războiului. +cţiunile în cauză pot fi săvârşite oral sau în scris, prin intermediul radioului,televiziunii, cinematografului, prin internet etc.

. +lin.2 art.1!& C- prevede propaganda războiului, săvârşită de un subiect special ' o persoană cu înaltefuncţii de răspundere #a se vedea prevederile art.12 C-(.

. -ropaganda războiului se caracterizează prin intenţie directă. :ăptuitorul îşi dă seama de caracterul pre@udiciabil al acţiunilor sale, creează o stare de pericol în domeniul menţinerii păcii, a prevăzut urmările pre@udiciabile pentru securitatea omenirii şi le'a dorit.

8 ubiect al infracţiunii de propagandă a războiului poate fi orice persoană fizică responsabilă, care a atinsvârsta de 1 ani, iar pentru acţiunile prevăzute de alin.2 art.1!& C- ' persoana cu înaltă funcţie de răspundere, carea atins vârsta de 1 ani.

Articolul 1(1 ACTI*ITATEA MERCENARI"OR (!) 2articiparea mercenarului într3un conflict armat sau la acţiuni militarese pedepseşte cu încisoare de la $ la !$ ani%(#) 4nga+area, instruirea, finanţarea sau altă asigurare a mercenarilor, precum şi folosirea lor într3un

conflict armat sau în acţiuni militare,se pedepsesc cu încisoare de la $ la !$ ani%1. +ctivitatea mercenarilor pre@udiciază relaţiile sociale care menţin şi apără pacea, securitatea omenirii.

Gradul pre@udiciabil sporit al infracţiunii este relevat şi în prevederile Convenţiei internaţionale împotrivarecrutării, folosirii, finanţării şi instruirii mercenarilor, în preambulul căreia se stipulează că mercenarii suntrecrutaţi, folosiţi, finanţaţi şi instruiţi pentru activităţi care violează principiile dreptului internaţional, cum ar fisuveranitatea, independenţa politică şi integritatea teritorială a statelor, precum şi autodeterminarea popoarelor.

2. -rin termenul mercenar se înţelege ?orice persoană* a( care este special recrutată în ţară sau în străinătate pentru a lupta într'un conflict armat9 b( care, în fapt, ia parte la ostilităţi9 c( care ia parte la ostilităţi în special învederea obţinerii unui avanta@ personal şi căreia îi este efectiv promisă, de către o parte la conflict sau în numeleei, o remunerare superioară aceleia promise sau plătite combatanţilor având un grad şi o funcţie analoage în forţelearmate ale acestei părţi9 d( care nu este nici resortisant al unei părţi la conflict şi nici rezident al teritoriului

8/18/2019 art 135-163 Penal

6/26

controlat de o parte la conflict9 e( care nu este membru al forţelor armate ale unei părţi la conflict şi f( care nu afost trimisă de către un stat, altul decât o parte la conflict, în misiune oficială ca membru al forţelor armate alestatului respectiv? #art.!8 --+ la CG, în $%, vol., pag.21(.

. ;oţiunea mercenar este descifrată şi în art.1& C-.!. -rin participarea mercenarului la un conflict armat sau la acţiuni militare se înţeleg acţiunile de luptă,

participarea la ostilităţi în vederea obţinerii unui avanta@ personal.. -rin noţiunea de anga+are se are în vedere activitatea unei persoane privind atragerea a două sau mai

multor persoane în conflictul militar sau acţiunile militare în calitate de mercenar.. ,nstruirea mercenarilor constituie activitatea profesională privind pregătirea mercenarului anga@at în

conflictele armate sau în acţiunile militare.8. 3inanţarea sau altă asigurare a mercenarilor presupune asigurarea materială a activităţii mercenarilor,

adică oferirea mi@loacelor băneşti, a oricăror alte valori materiale, armament etc.". 3olosirea mercenarului constă în utilizarea serviciilor oferite de mercenari în conflictele militare sau în

acţiunile militare.. ;oţiunea de conflict armat e/primă o neînţelegere, o ciocnire de interese, un dezacord între state, care se

soluţionează prin implicarea forţelor armate.1&. -rin acţiuni militare se înţeleg acţiunile propriu'zise săvârşite de forţele armate ale statelor implicate în

conflictul armat.11. )atura subiectivă a infracţiunii de mercenariat se săvârşeşte prin intenţie directă. -ersoana care recurge

conştient la acţiunile de mercenariat este conştientă de caracterul pre@udiciabil al acţiunilor sale, prevede urmărileşi doreşte în mod conştient săvârşirea actelor de violenţă în sc0imbul unei remunerări materiale.12. ubiect al infracţiunii de mercenariat poate fi orice persoană fizică responsabilă, care a atins vârsta de 1

ani.Articolul 1(+ ATACU" ASUPRA PERSOANE"OR SAU INSTITUŢII"OR CARE BENEFICIAZĂ

DE PROTECŢIE INTERNAŢIONA"Ă 4tacul asupra reprezentantului unui stat străin sau asupra colaboratorului unei organizaţii

internaţionale, persoane care beneficiază de protecţie internaţională conform prevederilor tratatelor internaţionale la care *epublica 5oldova este parte, precum şi asupra oficiilor sau locuinţelor acestora, dacăatacul are drept scop provocarea războiului sau complicaţiilor internaţionale,

se pedepseşte cu încisoare de la !' la !$ ani%

1. 4rept bază @uridică pentru protecţia persoanelor sau instituţiilor care beneficiază de protecţie internaţionalăîn dreptul internaţional servesc prevederile convenţiilor internaţionale* "onvenţia de la 4iena cu privire la relaţiilediplomatice din 1" aprilie 11, "onvenţia de la 4iena cu privire la relaţiile consulare din 2! aprilie 1,"onvenţia cu privire la prevenirea #i reprimarea infracţiunilor contra persoanelor care se bucură de o protecţieinternaţională, inclusiv agenţii diplomatici, din 1! decembrie 18, "onvenţia privind reprezentarea statelor înrelaţiile cu organizaţiile internaţionale cu caracter universal din 18 de la Diena, "onvenţia europeană asupraterorismului din 18 etc.

2. ;oţiunea de persoană care se bucură de protecţie internaţională este descifrată în art.1 al "onvenţiei cu privire la prevenirea #i reprimarea infracţiunilor contra persoanelor care se bucură de o protecţie internaţională'inclusiv agenţii diplomatici' din 1! decembrie 18* ?Brice şef de stat, inclusiv fiecare membru al organuluicolegial care e/ercită în virtutea prevederilor constituţionale funcţiile şefului statului şi orice şef de guvern sau

orice ministru al afacerilor e/terne, dacă o asemenea persoană se găseşte într'un stat străin, precum şi membriifamiliei sale care îl însoţesc9 oricare reprezentant, funcţionar sau personalitate oficială a unui stat şi oricefuncţionar, personalitate oficială sau alt agent al organizaţiei interguvernamentale care, la data şi în locul unde s'acomis o infracţiune împotriva persoanei sale, a localurilor sale oficiale, a domiciliului privat sau a mi@loacelor salede transport, are dreptul, conform dreptului internaţional, la o protecţie specială împotriva oricărui atentat la

persoana, libertatea sau demnitatea sa, ca şi a membrilor familiei sale care locuiesc împreună cu ei?.. ;oţiunea de persoană care se bucură de protecţie internaţională este stipulată în articolul 122 C-.!. ;oţiunea de misiune diplomatică desemnează un oficiu sau o reprezentanţă diplomatică cu grad de

ambasadă sau de legaţie, care este creată prin acordul dintre state în urma stabilirii relaţiilor diplomatice. 6isiuneadiplomatică a unui stat se bucură de inviolabilitatea localului, ar0ivelor, documentelor, corespondenţei. +nga@aţiimisiunii diplomatice ' agenţii diplomatici şi consulari #şi membrii familiilor lor( ' se bucură de inviolabilitatea

domiciliului, a propriei persoane, imunitate de @urisdicţie, scutiri de ta/e şi impozite personale.. -rin atac asupra reprezentantului unui stat străin sau asupra colaboratorului unei organizaţii

internaţionale se înţelege o comportare violentă a persoanei, o atitudine ofensivă ce se materializează într'oacţiune îndreptată împotriva persoanelor sau instituţiilor care beneficiază de protecţie internaţională.

8/18/2019 art 135-163 Penal

7/26

. -rin provocare de război se înţeleg acţiunile orientate spre discreditarea statului în care se află persoana cese bucură de protecţie internaţională sau a statului reprezentat de o asemenea persoană sau a oricărui alt stat cuscopul de a fi atras în conflicte militare. -rin complicare a relaţiilor internaţionale se înţelege întreruperearelaţiilor diplomatice, a relaţiilor contractuale, a altor relaţii dintre statele implicate.

8. )atura subiectivă a infracţiunii se manifestă prin intenţie directă, indiferent de motiv, în scopul de a provoca război sau de a complica relaţiile internaţionale.

". An calitate de subiect apare orice persoană fizică responsabilă, care a atins vârsta de 1 ani.Articolul 1(3 AP"ICAREA MI"OACE"OR ŞI METODE"OR INTERZISE DE DUCERE A

RĂZBOIU"UI(!) 4plicarea în cadrul conflictului armat sau al acţiunilor militare a mi+loacelor şi metodelor de ducere a

războiului interzise de tratatele internaţionale la care *epublica 5oldova este partese pedepseşte cu încisoare de la !# la #' de ani%(#) 4plicarea armei de nimicire în masă interzise de tratatele internaţionale la care *epublica 5oldova

este partese pedepseşte cu încisoare de la !" la #$ de ani sau cu detenţiune pe viaţă%1. Brice stat care foloseşte arme nucleare sau termonucleare trebuie să fie considerat violator al Cartei B;,

deoarece acţionează contrar spiritului legilor umanităţii şi comite o crimă contra umanităţii şi civilizaţiei #a sevedea *ezoluţia O-5 /67824, din 1! noiembrie 11(.

2. 4reptul internaţional interzice armele şi metodele de război* armele c0imice, armele bacteriologice

#biologice(, capcanele, otrăvurile, armele nucleare, armele incendiare, orice metode şi mi@loace de război ecologic,armele şiEsau metodele care produc inevitabil moartea ori suferinţe inutile* proiectilele de calibru mic, gloanţele?dum'dum?, gazele asfi/iante, to/ice sau similare, otrăvurile sau armele otrăvite, proiectilele cu sc0i@enelocalizabile, te0nicile de sc0imbare a mediului în scopuri militare.

. An art. din $itlul %%% &i+loace de luptă. Statutul de combatant #i de prizonier de război, ec.% &etode #imi+loace de luptă #--+ la CG, $%, vol., pag.1"'2"( se stipulează* ?1. An orice conflict armat, dreptul părţilor laconflict de a alege metodele şi mi@loacele de luptă nu este nelimitat. 2. 3ste interzis să se întrebuinţeze arme,

proiectile şi materiale, metode de luptă de natură să provoace suferinţe inutile. . 3ste interzis să se întrebuinţezemetode şi mi@loace de luptă concepute pentru a cauza, sau de la care se poate aştepta că vor cauza pagubee/cesive, de durată şi grave mediului natural?.

!. 4reptul umanitar interzice atacurile fără discriminare. An sensul prevederilor art.1 --+, prin atacuri fără

discriminare se înţeleg*• atacurile care nu sunt orientate asupra unui obiectiv militar determinat9• atacurile în care se folosesc metode şi mi@loace de luptă ce nu pot fi îndreptate împotriva unui obiectiv

militar determinat, sau• atacurile în care se folosesc metode şi mi@loace de luptă ale căror efecte nu pot fi limitate şi care sunt

capabile să lovească, fără deosebire, obiective militare şi persoane civile sau bunuri cu caracter civil.

. ;oţiunea de ducere a războiului a fost elucidată în comentariul art.1 C-.. )atura subiectivă a infracţiunii se caracterizează prin intenţie directă, adică făptuitorul este conştient de

caracterul devastator al acţiunilor pe care le întreprinde, prevede urmările şi doreşte în mod conştient aplicareami@loacelor şi metodelor interzise de ducere a războiului, declanşarea şiEsau ducerea războiului.

8. ubiect al infracţiunii de aplicare a mi@loacelor şi metodelor interzise de ducere a războiului este persoanaresponsabilă, care a atins vârsta de 1 ani.

ARTICO"U" 1(( C"ONAREArearea fiinţelor umane prin clonarese pedepseşte cu încisoare de la 0 la !$ ani%1. $ermenul clon defineşte descendenţa rezultată dintr'un singur individ prin înmulţire ase/uată. -rin clon se

mai înţelege şi ?un grup de indivizi rezultaţi prin mitoză #proces comple/ prin care nucleul se divide indirect(dintr'un singur ascendent?. 6embrii unui clon sunt identici genetic, au acelaşi genotip, adică au aceeaşi totalitatede proprietăţi ale organismului la un moment dat sau, altfel zis, toţi indivizii manifestă aceeaşi informaţie genetică*dimensiuni, comportare, formă, culoare, funcţii fiziologice, compoziţie c0imică, structură internă şi e/ternă,structură microscopică şi macroscopică etc.

2. + clona înseamnă a izola indivizi care vor deveni cap de linie pentru noi generaţii, iar clonare constituieacţiunea de a clona şi rezultatul ei.

. B;, +dunarea -arlamentară a C3, Comisia 3uropeană etc. au c0emat statele membre să interzică creareafiinţelor identice prin clonare sau oricare alte metode #+ne/a %. 1! mai 18 ' *ezoluţia Organizaţiei &ondiale aSănătăţii despre clona+ în reproducerea umană 9 5aportul directorului general al B6 Firis0i ;a>a@ima

8/18/2019 art 135-163 Penal

8/26

"lonarea' te$nologiile biomedicale #i rolul normativ al O&S 9 +ne/a %%. 2 iunie 18 ' %tras din comunicatul final al Summitului din :eniver despre clona+ul uman9 +ne/a %%%. 2 februarie 18 ' :eclaraţia secretarului general al "% 9 +ne/a %D. 11 martie 18 ' +titudinea Comisiei tiinţă şi $e0nologie a +dunării -arlamentare aConsiliului 3uropei9 +ne/a D. 12 martie 18 ' *ezoluţia (arlamentului %uropei despre clona+9 +ne/a D%. 2" mai18 ' Avizul grupei de consilieri pentru etica biote$nologiei de pe lângă "omisia %uropeană; aspecte etice alete$nicilor de clona+9 +ne/a D%%. +msterdam 1'18 iunie 18. Consiliul 3uropei. Concluziile preşedinţiei9 Avizul nr.>?) al Adunării (arlamentare a "onsiliului %uropei privind proiectul de protocol adiţional la "onvenţia

:repturilor Omului #i a @iomedicinii referitor la interzicerea clonării fiinţelor umane. +ne/a %(.!. )atura obiectivă a acţiunii de clonare se realizează prin orice intervenţie având drept scop crearea unei

fiinţe umane identice din punct de vedere genetic cu altă fiinţă umană.. )atura subiectivă a infracţiunii de clonare se caracterizează prin intenţie directă, fiindcă făptuitorul

conştientizează că întreprinde acţiuni ce cad sub incidenţa art.1!! şi le doreşte.. ubiect al infracţiunii de clonare poate fi orice persoană fizică responsabilă, care a atins vârsta de 1 ani.

CAPITO"U" IIINFRACŢIUNI CONTRA *IEŢII ŞI SĂNĂTĂŢII PERSOANEI

Articolul 1(5 OMORU" INTENŢIONAT(!) 6morul unei persoanese pedepseşte cu încisoare de la !# la #' de ani%(#) 6morul săvârşit:

a) cu premeditare;b) din interes material;c) cu intenţii uliganice;d) în legătură cu îndeplinirea de către victimă a obligaţiilor de serviciu sau obşteşti;e) profitând de starea de neputinţă a victimei;

f) cu răpirea sau luarea persoanei în calitate de ostaticse pedepseşte cu încisoare de la !" la #$ de ani%(-) 6morul săvârşit:a) asupra a două sau mai multor persoane;b) asupra soţului (soţiei) sau a unei rude apropiate;c) cu bună3ştiinţă asupra unei femei gravide;

d) cu bună3ştiinţă asupra unui minor;e) asupra unui reprezentant al autorităţii publice ori asupra unui militar în timpul sau în legătură cuîndeplinirea de către aceştia a obligaţiilor de serviciu;

f) de două sau mai multe persoane; g) de către o persoană care a mai săvârşit un omor intenţionat prevăzut la alin%(!) sau (#);) cu deosebită cruzime, precum şi din motive sadice;i) cu scopul de a ascunde o altă infracţiune sau de a înlesni săvârşirea ei, precum şi însoţit de viol;

+) din motive de duşmănie sau ură socială, naţională, rasială sau religioasă;7) prin mi+loace periculoase pentru viaţa sau sănătatea mai multor persoane;l) cu scopul de a preleva şi8sau utiliza ori comercializa organele sau ţesuturile victimei;m) la comandă

se pedepseşte cu încisoare de la #' la #$ de ani sau cu detenţiune pe viaţă%1. Gradul pre@udiciabil al infracţiunilor contra vieţii şi sănătăţii persoanei decurge din însăşi natura valorilor

sociale vătămate sau periclitate. 6ecanismul determinării gradului pre@udiciabil al infracţiunii este stipulat înart.1 C-.

2. Bbiectul @uridic nemi@locit îl constituie relaţiile sociale a căror e/istenţă şi desfăşurare normală suntcondiţionate de ocrotirea vieţii persoanei.

. )atura obiectivă a omorului se realizează prin uciderea unei persoane, adică prin orice activitate ilegalăcare pricinuieşte moartea unui om. 4e cele mai multe ori, această activitate constă într'o acţiune #de împuşcare,strivire, în@ung0iere, otrăvire, ardere, lovire, provocare a unei sperieturi, provocare a unei emoţii, despre carefăptuitorul ştie că îi va provoca victimei moartea, folosire a unor animale sălbatice, folosire a unor alte forţe puseîn mişcare de făptuitor etc.(. Bmorul poate fi săvârşit şi prin inacţiune, dar numai în acele cazuri în care făptuitorul

avea obligaţiunea de a acţiona pentru împiedicarea morţii persoanei. 4e e/emplu, mama nu'şi 0răneşte copilul.!. 4eosebim trei categorii de omor* a( simplu #alin.1 art.1! C-(9 b( agravat #alin.2 art.1! C-(9 c( omorul

deosebit de grav #alin. art.1! C-(.7. Omorul simplu săvâr#it fără circumstanţe agravante #i atenuante, prevăzut de alin.1 art.1! C-, poate fi

comis din motive de gelozie şi din alte imbolduri @osnice, cu e/cepţia intenţiilor 0uliganice şi interesului material,

8/18/2019 art 135-163 Penal

9/26

din motive de răzbunare, pe baza de relaţii personale, din cauza certurilor, în timpul unei bătăi, al efectuării unuie/periment ştiinţific etc.

. Bmorul intenţionat se consumă o dată cu producerea rezultatului* moartea victimei.?. Omorul săvâr#it cu premeditare #lit.a( alin.2 art.1! C-( presupune întrunirea concomitentă a trei condiţii.

B primă condiţie priveşte trecerea unui interval de timp din momentul luării deciziei şi până în momentule/ecutării omorului. 4urata acestui interval este apreciată în fiecare caz în funcţie de calităţile subiective alefăptuitorului, precum şi de celelalte împre@urări ale cauzei. B persoană poate avea nevoie de un interval mare detimp pentru a c0ibzui, pe când o altă persoană poate c0ibzui cu multă eficienţă c0iar într'un interval de timp foartescurt. B a doua condiţie priveşte activitatea psi0ică a făptuitorului de reflectare, de c0ibzuire asupra modului încare va săvârşi infracţiunea. 4acă făptuitorul nu a avut posibilitatea să mediteze, să cântărească şansele derealizare a deciziei, fiind într'o activitate continuă, circumstanţa premeditării se e/clude. An sfârşit, pentru e/istenţa

premeditării se mai cere ca, în intervalul de timp cuprins între momentul luării 0otărârii infracţionale şi momentulînceperii e/ecutării omorului, făptuitorul să treacă la săvârşirea unor acte de pregătire de natură să consolidezedecizia luată şi să asigure realizarea ei. 4e e/emplu, pregătirea instrumentelor şi mi@loacelor pentru săvârşireaomorului. 4acă lipseşte vreuna dintre condiţiile menţionate, omorul este simplu, nu agravat.

-remeditarea atribuie omorului caracter agravant, deoarece, presupunând, pe de o parte, o concentrare aforţelor psi0ice ale făptuitorului, iar pe de altă parte, o pregătire a comiterii faptei, asigură acestuia şanse sporite dereuşită.

. Omorul săvâr#it din interes material #lit.b( alin.2 art.1! C-( este cel săvârşit în scopul de a obţine un

folos, avanta@ sau beneficiu de natură patrimonială, fiind un interes egoist, @osnic.-otrivit p.1& al F- CH din 1 noiembrie 1 "u privire la practica +udiciară pe dosarele despre omorurileintenţionate, drept omor săvâr#it din interes material urmează a fi calificat omorul intenţionat, săvârşit cu scopuride a primi un venit material pentru vinovat sau pentru alte persoane #bani, bunuri sau drepturi la primirea lor,drepturi la spaţiu locativ, remunerare din partea unei terţe persoane etc.( sau cu intenţia de a fi scutit de c0eltuielimateriale #restituirea bunurilor, datoriei, plătirea serviciilor, îndeplinirea obligaţiunilor patrimoniale, plătirea

pensiei alimentare etc.(. ;u este necesar ca interesul material din imboldul căruia a acţionat făptuitorul să fie realizat9 este suficient ca

acest interes să fi e/istat în momentul săvârşirii omorului.Bmorul în scopul de a păstra averea nu poate fi considerat omor din interes material, pentru că lipseşte

intenţia de a dobândi un câştig material.

4acă omorul intenţionat a fost săvârşit concomitent cu un atac de tâl0ărie, fapta trebuie calificată în concurs#lit.b( alin.2 art.1! C- şi lit.c( alin. art.1"" C-(, deoarece tâl0ăria nu este prevăzută de dispoziţia art.1! C-.>. Omorul săvâr#it cu intenţii $uliganice #lit.c( alin.2 art.1! C-(. %mboldurile 0uliganice conţin

caracteristica generală a unui grup întreg de motive diferite, pentru care este comună lipsa de respect faţă desocietate. 4in rândul lor fac parte motive ca ştrengăria, străduinţa de a sfida opinia publică, manifestarea unei

bravuri la beţie, demonstrarea brutală şi făţişă a puterii faţă de cei din @ur, în@osirea şi intimidarea lor etc.Conform p.11 al F- CH din 1 noiembrie1, drept omor din intenţii $uliganice trebuie calificat omorul

săvârşit din imbold 0uliganic de un făptuitor ce manifestă lipsă de respect faţă de societate, negli@ează regulile deconvieţuire socială şi normele morale, fără vreun prete/t sau din cauze neînsemnate pentru omor intenţionat.

%ntenţiile 0uliganice sunt un semn obligatoriu, constitutiv al componenţei omorului săvârşit din intenţii0uliganice, de aceea un concurs ideal al 0uliganismului #art.2"8 C-( şi omorul din intenţii 0uliganice #lit.c( alin.2

art.1! C-( se e/clud. +nume asemenea indicaţii sunt menţionate în F- CH din 1 noiembrie 1* ?4acăvinovatul pe lângă omorul din intenţii 0uliganice a mai săvârşit şi alte acţiuni intenţionate care încalcă grosolanordinea publică şi e/primă o lipsă vădită de respect faţă de societate, atunci faptele comise trebuie calificate

potrivit art.1! şi 2"8 C-?. Cu alte cuvinte, este posibil numai un concurs real de infracţiuni, dacă omorul a precedat sau după el au urmat acţiuni 0uliganice.

4eseori intenţiile 0uliganice se îmbină cu asemenea motive ca mânia, gelozia, răzbunarea, pasiunea se/uală,lăcomia etc., care nu sunt semne constitutive ale componenţei omorului din intenţii 0uliganice. 3le trebuie luate înconsideraţie numai la individualizarea răspunderii penale.

1&. Omorul săvâr#it în legătură cu îndeplinirea de către victimă a obligaţiunilor de serviciu sau a celor ob#te#ti #lit.d(, alin.2 din art.1! C-( presupune uciderea unui reprezentant al unei organizaţii nestatale sau aoricărui cetăţean #fiindcă uciderea unui reprezentant al autorităţii publice ori a unui militar constituie un omor

deosebit de grav #a se vedea prevederile lit.c( alin. art.1! C-(, pentru a'i împiedica să înfăptuiască acţiuni legatede activitatea lor de serviciu sau cea obştească. n asemenea omor poate fi săvârşit şi din motive de răzbunareîmpotriva victimei pentru faptul că mai înainte ea, în genere, şi'a îndeplinit datoria de serviciu sau obştească.

8/18/2019 art 135-163 Penal

10/26

4acă atentarea la viaţă este săvârşită în legătură cu acţiunile ilegale ale victimei, de e/emplu ' aceasta şi'adepăşit atribuţiile de serviciu, un atare omor nu se încadrează în această agravantă, fiindcă acţiunile ilegalenicicând nu constituie îndeplinirea datoriei. Cele săvârşite, în lipsa altor agravante, constituie un omor simplu.

-otrivit p.12 al F- CH din 1 noiembrie 1, responsabilitatea pentru omorul săvârşit în legătură cuîndeplinirea de către victimă a îndatoririlor de serviciu sau a celor obşteşti survine indiferent de timpul când aufost săvârşite acţiunile care au servit drept prete/t pentru răzbunare.

11. Omorul săvâr#it profitând de starea de neputinţă a victimei #lit.e( alin.2 art.1! C-(. -entru aplicareaagravantei se cere îndeplinirea cumulativă a două condiţii* a( victima se află în stare de neputinţă de a se apăra şi

b( făptuitorul profită de această stare a victimei.unt în neputinţă de a se apăra persoanele care, din cauza unei stări fizice sau psi0ice ori a altor împre@urări,

nu pot reacţiona împotriva agresorului #persoanele care suferă de o infirmitate fizică sau psi0ică, cele de vârstăfragedă sau de o vârstă foarte înaintată, cele aflate în totală stare de epuizare fizică, cele care dormeau, cele aflateîn stare de beţie completă etc.(. tarea de neputinţă de a se apăra a victimei trebuie să fie e/terioară activităţiifăptuitorului, adică să nu se datoreze acestuia. +ctele de natură să pună victima în neputinţa de a se apăra, săvârşitede făptuitor, constituie acte de pregătire sau de tentativă a omorului, care, după săvârşirea omorului, sunt absorbitede infracţiunea consumată de omor.

+ doua condiţie de aplicare a agravantei constă în faptul că făptuitorul a folosit conştient de starea deneputinţă a victimei pentru a o ucide. 4acă victima a fost în stare de neputinţă de a se apăra, dar făptuitorul nu acunoscut această stare a ei, agravanta nu este aplicabilă.

12. Omorul săvâr#it cu răpirea sau luarea persoanei în calitate de ostatic #lit.f( alin.2 art.1! C-( presupunecă răpirea sau luarea de ostatici sunt săvârşite anterior omorului sau coincid cu timpul comiterii, sau omorul estesăvârşit nemi@locit sau imediat după săvârşirea faptelor menţionate. An toate aceste trei cazuri lipsirea de viaţă avictimei are rolul unei circumstanţe de înlesnire a acestor infracţiuni sau a unei răzbunări, sau al ascunderii acestor activităţi infracţionale. )a săvârşirea omorului cu răpirea sau luarea persoanei în calitate de ostatic se încalcă nunumai relaţiile sociale care condiţionează ocrotirea vieţii persoanei, dar şi relaţiile sociale a căror e/istenţă şidesfăşurare normală condiţionează ocrotirea libertăţii persoanei sau a securităţii publice.

1. Omorul săvâr#it asupra a două sau mai multor persoane #lit.a( alin. art.1! C-( presupune uciderea adoi sau mai multor oameni.

3/istă două opinii asupra acestei agravante. -otrivit primei opinii, moartea a două sau a mai multor persoanetrebuie să fie rezultatul unei singure acţiuni #de e/emplu, punerea de otravă în mâncarea destinată mai multor

persoane, urmată de moartea a cel puţin două dintre acele persoane(. + doua opinie, susţinută şi de -lenulHudecătoriei upreme a 56 în p.1 al 0otărârii sale din 1 noiembrie 1, presupune că rezultatul prevăzut delege poate să se producă şi prin acţiuni diferite, dar cuprinse de unitatea intenţiei şi săvârşite, de regulă,concomitent.

6ai corectă ni se pare prima opinie, deoarece ea dă posibilitatea de a delimita strict această agravantă deagravanta prevăzută de lit.g( alin. art.1! C- #omorul săvârşit în mod repetat(, care, evident, presupune săvârşireaomorurilor prin acţiuni diferite.

+gravanta este aplicabilă numai dacă se produce efectiv moartea a cel puţin două persoane. 4acă atentatul laviaţa a două sau mai multor persoane nu produce moartea nici uneia dintre acele persoane, avem de a face cu

prezenţa tentativei acestui omor deosebit de grav, art.28 şi lit.a( alin. art.1! C-.4acă rezultatul prevăzut de lege se produce numai parţial, în sensul că încetează din viaţă o singură persoană,

unitatea infracţională creată de legiuitor dintr'un concurs formal de omoruri consumate nu mai e/istă, deciagravanta nu este aplicabilă. :aptele menţionate, formate dintr'un omor consumat şi o tentativă de omor, urmeazăa fi calificate separat, potrivit literei şi alineatului corespunzător al art.1! C- şi potrivit art.28, literei şi alineatuluicorespunzător al art.1! C- cu e/cepţia literei a( alin. art.1! C-.

4in aceste considerente nu sunt corecte indicaţiile -lenului din 1 noiembrie 1 #p.1 alin.2(, potrivitcărora omorul unei persoane şi tentativa de omor a altei persoane trebuie calificate conform prevederilor art." sau"" şi art.1 şi alin.! art."" C- al 56 din 11, fiindcă nu putem lua în consideraţie pentru calificare de două oriuna şi aceeaşi faptă.

1!. An cazul unui omor săvâr#it asupra soţului 1soţiei) sau a unei rude apropiate #lit.b( alin. art.1! C-(,agravanta se referă la calitatea de soţ sau de rudă apropiată a făptuitorului în raport cu victima infracţiunii.

Calitatea de soţ #soţie( trebuie să e/iste în momentul săvârşirii faptei. Calitatea de soţ #soţie( rezultă numai

dintr'o căsătorie legal înc0eiată. ;u se cere ca la data săvârşirii omorului soţii să fi convieţuit în fapt. 4acăcalitatea de soţ a încetat ca urmare a divorţului, sau dacă căsătoria făptuitorului cu victima a fost anulată, sau dacăfăptuitorul şi victima erau legaţi printr'o căsătorie nulă, fapta, în lipsa altor agravante, constituie omor simplu.Bmorul săvârşit asupra concubinului este de asemenea un omor simplu.

8/18/2019 art 135-163 Penal

11/26

-otrivit art.1! C-, sunt rude apropiate ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi surorile, copiii acestora, precum şiverii primari.

unt recunoscute ca rude apropiate şi persoanele devenite prin înfiere, potrivit legii, astfel de rude. 5udeapropiate sunt considerate persoanele care cad sub incidenţa prevederii art.1! C-.

Calitatea de soţ #soţie( sau de rudă apropiată a făptuitorului în raport cu victima este o circumstanţă personală, de aceea în caz de săvârşire a omorului cu participaţie, ea nu se răsfrânge asupra participanţilor. 4ee/emplu, inculpatul care îşi ucide soţia, în timp ce alt inculpat, prieten al primului inculpat, ţinea victima pentru anu se putea apăra, răspunde pentru omor deosebit de grav #lit.b( alin. art.1! C-(, iar participantul, în lipsa altor agravante, ' pentru omor săvârşit de două sau mai multe persoane #art.1! alin. lit f(.

1. Omorul săvâr#it cu bună9#tiinţă asupra unei femei gravide #lit.c( alin. din art.1! C-( presupunesuprimarea vieţii unei femei care poartă cu sine încă o viaţă, aceea a fătului. +cţiunile criminale ale făptuitoruluisunt îndreptate asupra femeii gravide, care, de regulă, are posibilităţi reduse de apărare. 3ste necesar ca starea degraviditate să fie reală indiferent de termenul gravidităţii şi ca vinovatul să ştie cu certitudine că femeia este înstarea în cauză. 4acă făptuitorul a crezut că femeia este gravidă, fapt care l'a determinat să săvârşească acestomor, dar în realitate sarcina era ine/istentă, cele săvârşite trebuie calificate ca o tentativă #art.28 şi lit.c( alin.art.1! C-(. 4acă inculpatul nu a ştiut, în momentul săvârşirii faptei, că victima este o femeie gravidă, celesăvârşite, în lipsa altor agravante, trebuie calificate ca un omor simplu.

1. Omorul săvâr#it cu bună9#tiinţă asupra unui minor #lit.d( alin. art.1! C-( presupune uciderea unei persoane care nu a împlinit vârsta de optsprezece ani, cu e/cepţia pruncuciderii care este un omor cu circumstanţe

atenuante. 3ste necesar ca vinovatul să ştie cu bună'ştiinţă că victima nu a împlinit vârsta de optsprezece ani. ecere verificată, atât obiectiv cât şi subiectiv, situaţia cunoaşterii cu certitudine de către vinovat că victima este unminor.

18. Omorul unui reprezentant al autorităţii publice ori al unui militar în timpul sau în legătură cuîndeplinirea de către acesta a obligaţiunilor de serviciu #lit.e( alin. art.1! C-( se deosebeşte de omorul înlegătură cu îndeplinirea de către victimă a obligaţiunilor de serviciu sau a celor obşteşti numai prin statutulvictimei, de aceea facem trimitere la e/plicaţiile agravantei prevăzute de lit.d( alin.2 art.1! C-.

5eprezentanţi ai autorităţii publice sunt funcţionarii organelor de stat învestiţi cu dreptul de a înainta cerinţe, precum şi de a lua decizii obligatorii pentru e/ecutare de către cetăţeni, întreprinderi, instituţii şi organizaţii publice, indiferent de apartenenţa şi subordonarea lor departamentală #deputaţii, conducătorii, ad@uncţii şi membriiConsiliilor raionale şi locale, @udecătorii, procurorii, lucrătorii organelor de poliţie, inspectorii de stat etc.(.

An calitate de militar se socot militarii :orţelor +rmate, militarii din organele securităţii naţionale, aleafacerilor interne, alte persoane, în privinţa cărora e/istă indicaţii speciale în legislaţie.1". An cazul omorului săvâr#it de două sau mai multe persoane #lit.f( alin. art.1! C-( se cer luate în

consideraţie faptele la care*a( au participat două sau mai multe persoane, dintre care cel puţin două, potrivit alin. din art.!2 C-, trebuie

să întrunească semnele subiectului infracţiunii9 b( ele s'au înţeles să comită un omor împreună până a începe desfăşurarea actului sau c0iar în acelaşi

moment, dar nu mai târziu de consumarea omorului9c( au participat nemi@locit la realizarea laturii obiective a omorului două sau mai multe persoane, dintre care

cel puţin doi participanţi ai infracţiunii au acţionat în calitate de coautori. 4acă la săvârşirea omorului participă şialte persoane în calitate de organizatori, instigatori sau complici, acţiunile lor trebuie calificate conform situaţiei

concrete ' potrivit art.!2 şi alin.1 din art.1! sau art.!2 şi lit.f( alin. art.1! C-. 4e e/emplu, dacă o persoană#instigatorul( a determinat o altă persoană să săvârşească un omor, acţiunile autorului trebuie calificate potrivitalin.1 art.1! C-, iar acţiunile instigatorului ' potrivit art.!2 şi alin.1 art.1! C-. An cazul în care instigatorul aimplicat două persoane la săvârşirea infracţiunii de omor, acţiunile lui trebuie calificate potrivit art.!2 şi lit.f(,alin. art.1! C-, iar acţiunile coautorilor ' potrivit lit.f( alin. art.1! C-.

1. Omorul săvâr#it de către o persoană care a mai săvâr#it un omor intenţionat prevăzut la alin.1 sau 2 este prevăzut de lit.g( alin. art.1! C-. -otrivit art.1 C-, se consideră repetare a infracţiunii săvârşirea a două sau maimultor infracţiuni identice sau omogene, prevăzute de aceeaşi normă penală, cu condiţia că persoana nu a fostcondamnată pentru vreuna din ele şi nu a e/pirat termenul de prescripţie.

e consideră omor repetat numai dacă persoana a mai săvârşit un omor prevăzut la alin.1 sau 2 art.1! C-,dar nu şi un omor prevăzut la alin. art.1! C-.

$oate aceste noi principii de calificare au fost aduse în concordanţă cu standardele internaţionale. -rinFotărârea nr.12"'I%%% din 2! iulie 18 -arlamentul 56 a ratificat C34B, precum şi -rotocolul nr.8. %ar conform art.! din C56 dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi seaplică în concordanţă cu 44B, cu pactele şi cu celelalte tratate la care 56 este parte.

8/18/2019 art 135-163 Penal

12/26

-otrivit alin.1 art.! al -r. nr.8, nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal de către @urisdicţiile aceluiaşi stat pentru săvârşirea infracţiunii pentru care a fost de@a ac0itat sau condamnat printr'o 0otărâre definitivă conformlegii procedurii penale a acestui stat.

+ceste indicaţii şi recomandări au fost preluate de -lenul CH a 56 în 0otărârea sa (rivind aplicarea în practica +udiciară de către instanţele +udecătore#ti a unor prevederi ale "onvenţiei pentru apărarea drepturilor omului #i a libertăţilor fundamentale din 1 iunie 2&&& nr.18, precum şi de procurorul general al 56 în indicaţiilesale cu privire la aplicarea stipulărilor dreptului internaţional nr.12'2dE2&&& din 2 septembrie 2&&&, potrivit căroracondamnările anterioare trebuie luate în consideraţie doar la individualizarea pedepsei penale. 4eci în calitate derepetare a unei infracţiuni trebuie luate în consideraţie numai faptele pentru care făptuitorul încă nu a fostcondamnat.

4acă făptuitorul a săvârşit mai întâi un omor prevăzut de alin. art.1! C-, iar pe urmă ' un omor prevăzut dealin.1 sau 2 din acest articol, faptele săvârşite trebuie calificate separat. Brice pregătire sau tentativă de omor trebuie calificată separat, iar o dată ce faptele date sunt condamnate în aşa mod, ele nu pot fi luate în consideraţiela săvârşirea după ele a unui omor consumat, deci în aceste cazuri agravanta în cauză nu este aplicabilă. 4incontra, dacă sunt repetate două pregătiri de omor sau două tentative de omor, agravanta poate fi aplicată conformart.2 sau 28 C-.

-entru calificare nu are importanţă dacă făptuitorul a acţionat în calitate de autor, organizator, instigator saucomplice.

2&. An cazul unui omor săvâr#it cu deosebită cruzime' precum #i din motive sadice #lit.0( alin. art.1! C-(,

noţiunea de cruzime deosebită se îmbină cu acţiuni sadice, adică cu o tendinţă anormală spre cruzime, plăcere bolnăvicioasă de a vedea pe cineva suferind sau de a pricinui suferinţe.-otrivit p.1 al F- CH din 1 noiembrie 1, semnul unei cruzimi deosebite e/istă în cazurile în care,

înainte de a'i curma viaţa sau în procesul săvârşirii omorului, victima este supusă torturilor, sc0ingiuirilor, bat@ocurii sau în care omorul a fost săvârşit prin metode care cu bună'ştiinţa vinovatului au fost îmbinate cuaplicarea faţă de victimă a unor suferinţe deosebite #aplicarea unui număr mare de leziuni corporale, folosirea uneito/ine cu acţiune c0inuitoare, arderea de viu, înecarea, înăbuşirea, lipsa îndelungată de 0rană, apă etc.(. B cruzimedeosebită se poate manifesta de asemenea prin săvârşirea omorului în prezenţa rudelor apropiate ale victimei, cândvinovatul îşi dă seama că prin acţiunile sale le pricinuieşte acestora mari suferinţe.

;imicirea sau dezmembrarea cadavrului cu scopul de a tăinui infracţiunea nu poate servi drept bază pentrucalificarea omorului ca săvârşit cu o cruzime deosebită.

Omorul intenţionat comis în stare de afect #i cu o deosebită cruzime, potrivit prevederilor lit.d( art.118 C-, secalifică numai în baza art.1! C-.21. Omorul săvâr#it cu scopul de a ascunde o altă infracţiune sau de a înlesni săvâr#irea ei' precum #i cel

însoţit de viol #lit.i( alin. art.1! C-(, se deosebesc tranşant.Omorul cu scopul de a ascunde o altă infracţiune prevede, de e/emplu, uciderea victimei, martorului,

persoanei care deţine probele #dovezile( infracţiunii cu scopul de a le sustrage şi a le nimici. -rin înlesnirea săvâr#irii noii infracţiuni se înţelege suprimarea vieţii persoanei care, după înc0ipuirea ucigaşului, poate săîmpiedice înfăptuirea infracţiunii ori să contribuie la descoperirea sau demascarea făptuitorului. )egea nu

precizează dacă infracţiunea ascunsă sau a cărei comitere a fost înlesnită trebuie să prezinte o anumită gravitate. ;u interesează dacă scopul de a ascunde o altă infracţiune sau de a înlesni săvârşirea ei a fost sau nu realizat.

-rin omor intenţionat însoţit de viol trebuie înţeles omorul săvârşit în momentul violării, în procesul luptei cu

victima şi învingerii rezistenţei ei sau nemi@locit după viol, pentru a evita demascarea, precum şi omorul comis, dee/emplu, din motive de răzbunare pentru rezistenţa opusă. Jinând cont că prin aceasta se săvârşesc douăinfracţiuni de sine stătătoare, ele trebuie calificate în concurs, potrivit lit.i( alin. art.1! C- şi lit.f( alin. art.181C-.

22. An cazul omorului săvâr#it din motive de du#mănie sau ură socială' naţională' rasială sau religioasă#lit.@( alin. art.1! C-(, agravanta prevede, de fapt, trei circumstanţe, una dintre care este suficientă pentruaplicarea agravantei date. 3le se caracterizează prin intoleranţă faţă de persoanele altei naţionalităţi, rase, religii şireprezentanţilor lor, bazată pe ideologia superiorităţii sale şi, dimpotrivă, imperfecţiunea altor naţiuni, rase sauconfesiuni.

3ste necesar de a dovedi nu numai faptul că ucigaşul şi victima aparţin unor diverse naţiuni, rase sauconfesiuni. 3ste important să e/iste pe această bază duşmănie sau ură socială #cel puţin din partea vinovatului( în

momentul atentatului şi anume acesta să constituie motivul omorului. An unele cazuri concrete nu se e/cludsituaţiile de conflict dintre persoanele naţiunilor ostile în alte baze, de e/emplu, în baza condiţiilor de trai ' nu potîmpărţi sectoarele pentru păşunatul vitelor, nu se pot înţelege în privinţa ordinii aprovizionării cu apă sau a altor condiţii de trai.

8/18/2019 art 135-163 Penal

13/26

4e regulă, victime ale infracţiunii devin persoanele altor etnii, confesiuni decât cea de care aparţinefăptuitorul. 3 posibilă şi situaţia în care victimă devine un coreligionar sau o persoană de aceeaşi naţionalitate saurasă. 4e e/emplu, din răzbunare pentru pasivitate, conciliere cu cei de altă etnie sau uciderea în scopul de a davina pentru cele săvârşite pe altă parte pentru a stârni duşmănie sau ură socială naţională, rasială sau religioasă.

2. Omorul săvâr#it prin mi+loace periculoase pentru viaţa ori sănătatea mai multor persoane #lit.>( alin.art.1! C-( presupune întrebuinţarea unor mi@loace de natură să pună în pericol viaţa mai multor persoane*substanţe e/plozive, to/ice, bombe, grenade, incendierea caselor, tragerea unui foc de armă într'o mulţime deoameni.

-otrivit p.1 al F- CH din 1 noiembrie 1, pentru calificarea omorului intenţionat, săvârşit prin mi@loace periculoase pentru viaţa mai multor persoane, este necesar să fie stabilit dacă vinovatul, realizând intenţia de omor a unei persoane anumite, îşi dădea seama că a folosit mi@loace de omor periculoase nu numai pentru viaţa uneisingure persoane. An cazul aplicării vătămărilor integrităţii corporale sau a sănătăţii altor persoane acţiunilevinovatului trebuie calificate, în afară de agravanta în cauză, şi în baza art.11, 12 sau 1 C-, care prevădresponsabilitatea pentru aplicarea intenţionată a vătămărilor integrităţii corporale sau ale sănătăţii.

2!. Omorul săvâr#it cu scopul de a preleva #i8sau utiliza ori comercializa organele sau ţesuturile victimei#lit.l( alin. art.1! C-( presupune uciderea persoanelor care se află la lecuire, sau a persoanelor aduse îninstituţiile medicale din locurile incidentelor #avarii, catastrofe, accidente, încăierări etc.(, sau a altor persoane înscopul de a preleva şiEsau utiliza ori comercializa organele sau ţesuturile victimei.

+utori, coautori ai acestei infracţiuni, de regulă, sunt medicii, deoarece sunt necesare cunoştinţe speciale

pentru prelevarea organelor în procesul omorului. 4ar nu se e/clude că în calitate de autor, coautor poate fi şi oaltă persoană care a luat consultaţiile corespunzătoare ale specialiştilor.)ista organelor şi ţesuturilor utilizate pentru transplantare este aprobată de 6 al 56."omiterea omorului în scopul de a preleva #i8sau utiliza ori comercializa organele sau ţesuturile victimei , de

obicei, are scop de profit ori acela de a salva viaţa sau sănătatea unei persoane apropiate sau de a efectua une/periment medical.

2. Omorul săvâr#it la comandă #lit.m( alin. art.1! C-( presupune, de obicei, uciderea unei persoane înscop de profit, adică pentru o anumită plată, remunerare, despăgubire. 4ar pot e/ista şi alte motive, din solidaritatecu persoana care a comandat omorul sau din motive de luptă cu eterodo/ii etc.

-ersoana care a comandat omorul, a instigat făptuitorul pentru a'l comite sau care a contribuit la săvârşireainfracţiunii prin sfaturi, indicaţii, prestare de informaţii, acordare de mi@loace etc. trebuie trasă la răspundere

penală potrivit art.!2 şi lit.m( alin. art.1! C-.2. 4acă omorul intenţionat este prevăzut de diferite agravante din alin.2 şi alin. art.1! C-, atunci, potrivitlit.c( art.118 C-, calificarea se va efectua numai în baza agravantei alin. din art.1! C-. 4e e/emplu, a fostsăvârşit un omor la comandă în scop de profit. +cesta se va clasifica numai în baza lit.m( alin. art.1! C-,indiferent de faptul că el este prevăzut şi de lit.b(, alin.2 art.1! C-.

28. 4acă omorul intenţionat este prevăzut de diferite agravante ale unui singur alineat, calificarea se vaefectua în baza tuturor agravantelor care încadrează fapta săvârşită.

2". Omorul intenţionat săvâr#it în timpul atacului unei bande armate constituie o concurenţă a normelor @uridico'penale şi cele săvârşite, potrivit art.11" C-, trebuie calificate numai în baza art.2" C- #banditism(. 4eaceea sunt incorecte indicaţiile din p.22 al F- CH din 1 noiembrie 1, potrivit cărora faptele menţionateconstituie un concurs de infracţiuni.

2. ubiect al infracţiunii poate fi o persoană fizică responsabilă, care a împlinit vârsta de 1! ani.Articolul 1(# OMORU" SĂ*-RŞIT &N STARE DE AFECT6morul săvârşit în stare de afect, survenită în mod subit provocată de acte de violenţă sau de insulte grave

ori de alte acte ilegale sau imorale ale victimei, dacă aceste acte au avut sau ar fi putut avea urmări grave pentru cel vinovat sau rudele lui,

se pedepseşte cu încisoare de până la $ ani% 94rt%!" completat prin egea nr%#!!3%'$%'-, în vigoare din !#%'"%'-? 1. Gradul pre@udiciabil al infracţiunilor contra vieţii şi sănătăţii persoanei decurge din însăşi natura valorilor


2. Bbiectul @uridic nemi@locit îl constituie relaţiile sociale a căror e/istenţă şi desfăşurare normală sunt

condiţionate de ocrotirea vieţii persoanei.. )atura obiectivă se realizează prin omorul săvârşit în stare de afect, provocată de acte de violenţă sau de

insulte grave ori de alte acte ilegale sau imorale ale victimei, dacă aceste acte au avut sau ar fi putut avea urmărigrave pentru cel vinovat sau rudele lui.

8/18/2019 art 135-163 Penal

14/26

0. Starea de afect constituie o stare a psi0icului omului, în care acesta, deşi îşi dă seama de acţiunile sale, înmare măsură pierde controlul asupra propriilor sale acţiuni şi capacitatea de a le conduce. An acest caz omulacţionează în stare de afect fiziologic. An această ordine de idei, important este a nu confunda starea de afectfiziologic cu starea de afect patologic, când psi0icul făptuitorului se află în stare de iresponsabilitate, adică

persoana nu poate să'şi dea seama de acţiunile sale ori să le conducă, din cauza unei tulburări psi0ice.An starea de afect fiziologic persoana răspunde pentru acţiunile sale, dar aceasta este considerată o

circumstanţă atenuantă.. Bmorului în stare de afect îi premerg trei categorii de acţiuni e/primate prin*a) acte de violenţă prin care trebuie înţeleasă atât violenţa fizică, adică orice atentat la integritatea corporală

sau sănătate #lovituri, bătăi, vătămări corporale, tentativă de omor(, cât şi violenţa psi0ică ' ameninţarea cuaplicarea violenţei fizice. +ceste acte de violenţă sunt cuprinse de dispoziţia art.1! C- numai atunci când nu aufost folosite drept mi@loc de apărare contra violenţei ilegale, pentru că în acest caz ele trebuie calificate dupăregulile legitimei apărări9

b) insulta gravă presupune cuvinte şi acţiuni ale victimei, care, din punct de vedere moral, se considerădeosebit de insultătoare şi care au provocat ucigaşului o stare de afect, ca rezultat al în@osirii cu adevărat grosolanea cinstei şi demnităţii vinovatului sau a rudelor lui9

c( prin alte acte ilegale sau imorale ale victimei se înţelege orice acţiune ilegală sau imorală care a avut sau a putut să aibă consecinţe grave pentru vinovat. 4e e/emplu, incendierea casei, călcarea cu automobilul a unui copil,distrugerea unui bun material important, înc0iderea unicului drum spre casă, o înşelare grosolană din partea unei

persoane apropiate, infidelitate con@ugală etc.. 5ăspunderea pentru omorul în stare de afect poate fi stabilită numai în cazul în care starea de afect şiintenţia de a săvârşi omorul apar subit în timpul comportării ilegale a victimei sau îndată după aceasta şi se aducela îndeplinire fără întârziere. 4acă însă starea de afect nu a apărut imediat după acţiunile ilegale ale victimei sauomorul a fost comis după un anumit răstimp, omorul nu poate fi calificat potrivit art.1! C-.

8. -otrivit indicaţiilor F- CH din 1 noiembrie 1, omorul săvârşit în stare de afect şi în prezenţacircumstanţelor agravante prevăzute de alin.2 sau art.1! C- trebuie calificate numai potrivit art.1! C-.

". )atura subiectivă se caracterizează prin intenţie directă sau indirectă.. ubiect al infracţiunii poate fi o persoană fizică responsabilă, care a împlinit vârsta de 1 ani.Articolul 1($ PRUNCUCIDEREA6morul copilului nou3născut, săvârşit în timpul naşterii sau imediat după naştere de către mama care se

afla într3o stare de tulburare fizică sau psiică, cu diminuarea discernământului, cauzată de naştere,se pedepseşte cu încisoare de la - la 0 ani%1. Gradul pre@udiciabil al infracţiunilor contra vieţii şi sănătăţii persoanei decurge din însăşi natura valorilor



. )atura obiectivă a pruncuciderii se realizează prin omorul copilului nou'născut, săvârşit în timpul naşteriisau imediat după naştere de către mama care se află într'o stare de tulburare fizică sau psi0ică, cu diminuareadiscernământului, cauzată de naştere.

!. tarea copilului nou9născut 1prunc) durează în unele legislaţii anumite termene, determinate de legislaţie,

de e/emplu* în :ranţa ' zile, în %talia ' zile etc. )egea noastră nu stabileşte nici un termen formal ce ar determina starea de copil #prunc( nou'născut, lăsând ca problema în cauză să fie rezolvată în mod concret în bazae/pertizei medico'legale pornind de la prevederile art.1!8 C-, potrivit cărora timpul stării de prunc nou'născut estelimitat de noţiunile* timpul naşterii sau imediat după aceasta.

7. (runcuciderea, fiind o varietate de omucidere, se comite prin orice acţiune #inacţiune( în măsură săsuprime viaţa victimei* sufocarea, lovirea, abandonarea în frig, îngroparea de viu, neacordarea la timp a îngri@irilor absolut necesare vieţii etc. :apta trebuie să fie comisă în timpul naşterii sau imediat după naştere, când pe corpulcopilului să mai fi e/istat urmele naşterii recente. 4acă uciderea a avut loc mai târziu, mama răspunde potrivitlit.d( alin. art.1! C-. 4acă moartea s'a produs până la e/pulzarea fătului, ca urmare a unor acţiuni de întreruperea gravidităţii în condiţii ilegale, avem de a face cu un avort ilegal #art.1 C-(.

. B trăsătură obligatorie a componenţei pruncuciderii este starea de tulburare fizică sau psi0ică a mamei,

cauzată de naştere, cu diminuarea discernământului ei. tarea psi0ofiziologică provocată e/clusiv de procesulnaşterii se poate ivi ca urmare a unor acţiuni determinate de to/icoze în perioada de gestaţie, a şocului 0emoragic,a naşterii copilului în condiţii neobişnuite sau din cauza ruşinii, a fricii de consecinţele sociale, familiale, de reacţia

părinţilor, ostilităţii celor din @ur etc.

8/18/2019 art 135-163 Penal

15/26

8. :iind o circumstanţă personală, atenuanta nu se răsfrânge asupra participanţilor, aceştia urmând sărăspundă în baza lit.d( alin. art.1! C-.

". -runcuciderea poate fi comisă numai intenţionat. Bmorul din imprudenţă a copilului nou'născut nu atragerăspunderea penală.

. ubiect al infracţiunii poate fi o persoană fizică responsabilă, care a împlinit vârsta de 1! ani.Articolul 1(% "IPSIREA DE *IAŢĂ "A DORINŢA PERSOANEI .EUTANASIA/

ipsirea de viaţă a persoanei în legătură cu o maladie incurabilă sau cu caracterul insuportabil al suferinţelor fizice, dacă a existat dorinţa victimei sau, în cazul minorilor, a rudelor acestora,

se pedepseşte cu încisoare de la - la 0 ani%1. Gradul pre@udiciabil al infracţiunilor contra vieţii şi sănătăţii persoanei decurge din însăşi natura valorilor



. )atura obiectivă a eutanasiei se realizează prin lipsirea de viaţă a persoanei în legătură cu o maladieincurabilă sau cu caracterul insuportabil al suferinţelor fizice, dacă a e/istat dorinţa victimei sau, în cazulminorilor, a rudelor acestora. +ceste prevederi sunt determinate de art.! din Legea nr.0//92,,, din 7ocrotirii sănătăţii 1modificat); &O nr.08? din 7.

!. An C- din 11 eutanasia se socotea un omor simplu, săvârşit fără circumstanţe atenuante sau agravante, şi

se încadra în baza art." C- din 11.. :iind o formă atenuantă a omorului, eutanasia se realizează, ca şi omorul, printr'o activitate de ucidere #ase vedea e/plicaţiile corespunzătoare la art.1! C-(.

. -entru atenuanta în cauză, legea înaintează două cerinţe cumulative*a) omorul persoanei care suferă de o maladie incurabilă sau cu caracter insuportabil al suferinţelor fizice9b) omorul săvâr#it la dorinţa victimei sau a rudelor acesteia în cazul minorilor .8. )atura subiectivă se caracterizează prin intenţie.". ubiect al infracţiunii poate fi o persoană fizică responsabilă, care a împlinit vârsta de 1 ani.Articolul 1(' "IPSIREA DE *IAŢĂ DIN IMPRUDENŢĂ(!) ipsirea de viaţă din imprudenţăse pedepseşte cu încisoare de până la - ani%

(#) ipsirea de viaţă din imprudenţă a două sau mai multor persoanese pedepseşte cu încisoare de la - la 0 ani%1. Gradul pre@udiciabil al infracţiunilor contra vieţii şi sănătăţii persoanei decurge din însăşi natura valorilor



. )atura obiectivă a infracţiunii se realizează printr'o acţiune sau inacţiune în măsură să producă direct sauindirect decesul unei persoane.

!. e consideră lipsire de viaţă din imprudenţă fapta în care vinovatul nu a prevăzut posibilitatea surveniriimorţii victimei ca rezultat al acţiunii sau inacţiunii sale, deşi trebuia şi putea s'o prevadă #negli@enţa criminală(. 4e

e/emplu, un muncitor, făcând curăţenie într'o clădire în curs de finisare, a aruncat de la eta@ul nouă nişte rămăşiţede beton, care au lovit în cap un pieton, cauzându'i moartea.

. )ipsirea de viaţă din imprudenţă poate fi un rezultat al încrederii e/agerate în sine, când vinovatul prevedecă acţiunea sau inacţiunea sa poate avea ca urmare moartea victimei, dar considera că o va evita. Calculul conformcăruia moartea victimei ar putea fi evitată presupune întotdeauna un plan referitor la o circumstanţă concretă, carear putea, după părerea infractorului, să zădărnicească posibilitatea provocării consecinţelor fatale. +semeneacircumstanţe ar putea fi* acţiunile sale #profesionalismul, isteţimea etc.(, acţiunile altor persoane, acţiunea forţelor naturii etc. 4ar speranţa făptuitorului se dovedeşte neîntemeiată şi moartea totuşi survine. 4e e/emplu, un ofiţer atras cocoşul armei, crezând că e descărcată, şi a provocat moartea unui soldat9 un sportiv de performanţă la 0altereşi'a ridicat prietenul deasupra balustradei unui palc şi l'a scăpat de la eta@ul şapte etc.

. 4ispoziţia art.1! C- #lipsirea de viaţă din imprudenţă( concurează cu un şir întreg de norme penale în

care se prevede drept consecinţe decesul persoanei din imprudenţă. 4e e/emplu, alin.! art.11, lit.c( alin.2 art.1,lit.c( alin. art.1&, lit.b( alin.2 art.12, lit.b(, alin. art.1!, lit.e(, alin. art.181, lit.b( art.21, lit.b( alin. art.22!,lit.b( alin. art.2!, lit.b( alin. art.28" C- ş. a. m. d.

An aceste cazuri, potrivit alin.1 art.11 C- şi art.1! C-, este o normă generală, iar articolele menţionate suntnorme speciale şi, în cazul concurenţei dintre norma generală şi cea specială, se aplică numai norma specială.

8/18/2019 art 135-163 Penal

16/26

8. )ipsirea de viaţă din imprudenţă a două sau a mai multor persoane #alin.2 art.1! C-( se referă larezultatul produs. ;u interesează dacă moartea a survenit din imprudenţă simplă ori profesională, ori dacăfăptuitorul s'a aflat în stare de ebrietate, dar toate aceste circumstanţe determină limitele legale de pedeapsă.

". ubiect al infracţiunii poate fi o persoană fizică responsabilă, care a împlinit vârsta de 1 ani.Articolul 15) DETERMINAREA "A SINUCIDERE(!) &eterminarea la sinucidere sau la tentativă de sinucidere prin persecutare, clevetire ori +ignire din

partea celui vinovat se pedepseşte cu încisoare de la # la $ ani%(#) &eterminarea la sinucidere sau la tentativă de sinucidere:a) a soţului (soţiei) sau a unei rude apropiate;b) a unui minor;c) a unei persoane care se află într3o dependenţă materială sau altă dependenţă faţă de cel vinovat;d) prin comportare plină de cruzime;e) prin în+osirea sistematică a demnităţii victimei se pedepseşte cu încisoare de la - la 0 ani%1. Gradul pre@udiciabil al infracţiunilor contra vieţii şi sănătăţii persoanei decurge din însăşi natura valorilor


2. Bbiectul @uridic nemi@locit îl constituie relaţiile sociale a căror e/istenţă şi desfăşurare normală sunt

condiţionate de ocrotirea vieţii persoanei.. )atura obiectivă a infracţiunii se realizează prin determinarea la sinucidere sau la tentativă de sinucidere prin persecutare, clevetire ori @ignire din partea celui vinovat.

!. -rin persecutare se înţelege urmărirea victimei cu scopul de a'i pricinui un rău, a'i provoca necazuri,lipsuri, nedreptăţi, de a o prigoni, asupri, oropsi.

. -rin clevetire se înţelege răspândirea scornirilor mincinoase ce defăimează onoarea şi demnitatea victimei.. -rin +ignire se înţelege lezarea intenţionată a onoarei şi demnităţii persoanei prin diferite acţiuni verbale

sau în scris.8. 3ste necesar ca făptuitorul, prin acţiunile sale menţionate, să fi făcut ca victima să ia 0otărârea de a se

sinucide.". -entru e/istenţa infracţiunii se cere ca acţiunea făptuitorului să aibă ca rezultat sinuciderea sau tentativa de

sinucidere a persoanei. Antre acţiune şi rezultat trebuie să e/iste un raport de cauzalitate.. +gravantele prevăzute de literele a(, b( din alin.2 art.1& C- au aceleaşi e/plicaţii ca şi agravantelecorespunzătoare ale omorului intenţionat, de aceea facem trimitere la e/plicaţiile art.1! C-.

/=. :eterminarea la sinucidere sau la tentativă de sinucidere a unei persoane care se află într9o dependenţămaterială sau altă dependenţă faţă de cel vinovat #lit.c( alin.2 art.1& C-(. -rin dependenţă materială se înţelegecă victima a fost întreţinută material de vinovat sau că a@utorul lui material a constituit una din principalele sursede e/istenţă ale victimei.

4rept altă dependenţă trebuie înţeleasă dependenţa de serviciu, dependenţa de locul domicilierii, deraporturile con@ugale etc.

//. :eterminarea la sinucidere sau la tentativă de sinucidere prin comportare plină de cruzime #lit.d( alin.2art.1& C-( presupune lipsirea victimei de 0rană, de îmbrăcăminte, de libertate, e/punerea acesteia la bătaie şi

tortură etc./

8/18/2019 art 135-163 Penal

17/26

(#) 4ceeaşi acţiune săvârşită:a) asupra soţului (soţiei) sau unei rude apropiate;b) asupra minorului;c) asupra unei persoane în legătură cu îndeplinirea de către ea a obligaţiilor de serviciu sau obşteşti;d) de două sau mai multe persoane;e) prin scingiuire sau tortură;

f) prin mi+loace periculoase pentru viaţa sau sănătatea mai multor persoane; g) din interes material;) cu intenţii uliganice;i) din motive de duşmănie sau ură socială, naţională, rasială sau religioasăse pedepseşte cu încisoare de la " la !# ani%(-) 4cţiunile prevăzute la alin%(!) sau (#), săvârşite:a) repetat;b) asupra a două sau mai multor persoane;c) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;d) cu scopul de a preleva şi8sau utiliza ori comercializa organele sau ţesuturile victimei;e) la comandă,se pedepsesc cu încisoare de la la !$ ani%() 4cţiunile prevăzute la alin%(!), (#) sau (-), care au provocat decesul victimei,

se pedepsesc cu încisoare de la !' la !$ ani%1. Gradul pre@udiciabil al infracţiunilor contra vieţii şi sănătăţii persoanei decurge din însăşi natura valorilor sociale vătămate sau periclitate. 6ecanismul determinării gradului pre@udiciabil al infracţiunii este stipulat înart.1 C-.

2. Bbiectul @uridic nemi@locit îl constituie relaţiile sociale a căror e/istenţă şi desfăşurare normală suntcondiţionate de ocrotirea sănătăţii persoanei.

. pre deosebire de C- din 11, care clasifica vătămările corporale în trei categorii #grave, mai puţin graveşi uşoare(, noul C- şi noul *egulament de apreciere medico9legală a gravităţii vătămării corporale #6B nr.18&'182 din &".&".2&&( deosebesc patru categorii de vătămări ale integrităţii corporale sau ale sănătăţii* grave, medii,uşoare şi leziunii corporale fără cauzarea pre@udiciului sănătăţii. -entru primele trei este prevăzută răspunderea

penală, iar pentru ultima se prevede răspundere administrativă. ;oul regulament determină şi termenul dereglării

sănătăţii*a( dereglarea îndelungată a sănătăţii pe un termen mai mare de 21 de zile9 b( dereglarea de scurtă durată a sănătăţii pe un termen de la până la 21 de zile9c( leziuni ce nu generează o dereglare a sănătăţii sau o incapacitate temporară de muncă.!. )atura obiectivă a vătămărilor intenţionate grave a integrităţii corporale sau a sănătăţii se poate realiza prin

provocarea a cel puţin unei daune din cele catalogate

art 135-163 penal

Documents