(page intentionally left blank for viewing the printing ... · campaniei anti-fumat, pe un...
Post on 11-Oct-2019
6 Views
Preview:
TRANSCRIPT
(Page intentionally left blank for viewing the printing order of the pages – odd and even pages are now in the
correct order)
STUDIU KAP.
CUNOȘTINȚE, ATITUDINI ȘI PRACTICI PRIVIND CONSUMUL DE TUTUN
Faza I, Faza II și Faza III Aprilie, 2015
3
Cuprins
4
ABREVIERI ........................................................................................................................................... 6 INTRODUCERE ................................................................................................................................... 11
i.1 Scopul și obiectivele ........................................................................................................................ 12 i.2 Metodologia aplicată ...................................................................................................................... 12
i.2.1 Intervievarea populației. Planul de eșantionare ................................................................... 12 i.2.2 Chestionarul ........................................................................................................................... 13 i.2.3 Cercetarea - pilot ................................................................................................................... 13 i.2.4 Intervievarea și calitatea datelor ........................................................................................... 13 i.2.5 Analiza datelor ....................................................................................................................... 13
i.3 Caracteristica eșantionului ............................................................................................................. 14 i.4 Limite și bariere .............................................................................................................................. 15
CAPITOLUL I: CUNOȘTINȚE ȘI ATITUDINI ........................................................................................... 16
1.1 Cunoștințe ...................................................................................................................................... 17 1.2 Atitudini ......................................................................................................................................... 22 1.3 Notorietate neasistată ................................................................................................................... 25
CAPITOLUL II: PRACTICI. RENUNȚAREA LA FUMAT ............................................................................ 28
2.1 Obișnuințe de a fuma .................................................................................................................... 29 2.2 Renunțare la fumat ....................................................................................................................... 32
CAPITOLUL III: PROFILUL SOCIO-DEMOGRAFIC AL FUMĂTORULUI .................................................... 35 CAPITOLUL IV: ANALIZĂ MULTIVARIATĂ ........................................................................................... 41 CONCLUZII ......................................................................................................................................... 44
Studiul KAP privind consumul de tutun
5
FIGURI:
Fig. 1 (5A): Indicați în ce măsură sunteți sau nu de acord cu fiecare afirmație?, % .............................................. 18 Fig. 2 (5B): Din cele ce cunoașteți, fumatul cauzează …?, % .................................................................................. 21 Fig. 3 (5C): Cât de îngrijorat(ă) sunteți că fumatul o să vă afecteze sănătatea în viitor? (întrebare pentru fumători), % ............................................................................................................................................................................ 22 Fig. 4 (5A.1): Vă rog să indicați cât de mult ați susține sau ați fi împotriva unor legi care ar interzice fumatul în fiecare din următoarele locuri publice:…, % .......................................................................................................... 23 Fig. 5 (7G): Cum credeți, dacă fumatul în restaurante s-ar interzice, ați fi mai dispus de a le vizita?, % .............. 24 Fig. 3A: În ultimul an ați văzut vreo publicitate sau informație despre dauna fumatului asupra sănătății, % ...... 25 Fig. 3B: Unde ați observat publicitatea sau informația dată?, % ........................................................................... 26 Fig. 3C: Dvs. credeți că această publicitate v-a motivat într-o oarecare măsură să lepădați fumatul sau nu v-a influențat deloc?, % ............................................................................................................................................... 26 Fig. 3D: Pe o scală de la 1 la 5, unde 1-complet împotrivă și 5-complet de acord, cât de mult susțineți…, % ...... 27 Fig. 6 (2C): La momentul actual, fumați tutun?, % ................................................................................................ 29 Fig. 7 (2D): (întrebarea pentru fumători) În mediu, câte țigări fumați zilnic?, % ................................................... 29 Fig. 8 (2E): (întrebarea pentru fumători) În mediu, câte țigări fumați pe parcursul unei săptămâni?, % ............. 29 Fig. 9 (2F): În trecut, cât de des obișnuiați să fumați? (întrebarea pentru persoane care acum nu fumează), % . 30 Fig. 10: Structura tuturor respondenților în funcție de statutul de fumător/nefumător, % ................................. 30 Fig. 11 (2G): Cât timp a trecut de când ați încetat să fumați? (întrebarea pentru ex-fumători), % ...................... 31 Fig. 12 (4A): Puteți să-mi indicați, acum, dvs. fumați mai multe, mai puține sau la fel de multe țigări în comparație cu 30 de zile în urmă?, % ....................................................................................................................................... 32 Fig. 13 (4B): Pe parcursul ultimelor 30 de zile, cât de des dvs. …?, % ................................................................... 32 Fig. 14 (4C): Pe parcursul ultimelor 30 de zile, cât de des, înainte de a aprinde o țigară, i-ați întrebat pe cei din jur dacă sunt împotrivă sau nu ca dvs. să fumați, % ................................................................................................... 33 Fig. 15 (4D): Pe parcursul ultimelor 30 de zile, ați încercat să vă lăsați de fumat, % ............................................ 33 Fig. 17 (4F): Care din următoarele afirmații cel mai bine descrie părerea dvs. referitor la lăsatul fumatului, % .. 34 Fig. 18 (4G): Care este probabilitatea că veți lăsa fumatul?, % ............................................................................. 34
TABELE:
Tabel i.1: Eșantionul general, % ............................................................................................................................. 14 Tabel 1: Numărul mediu de țigări fumate pe zi și pe săptămână .......................................................................... 30 Tabel 2: Timpul mediu care a trecut din momentul când ex-fumătorul a încetat să fumeze, ani ......................... 31 Tabel 3: Profilul socio-demografic al unui fumător în plan comparativ cu cel al unui nefumător, % .................... 36 Tabel 4: În prezent fumați tutun?, analiza multicriterială, % ................................................................................ 39 Tabel 5: Cunoștințele fumătorilor și ale nefumătorilor, în plan comparativ, cu privire la efectele negative ale fumatului asupra sănătății, din perspectiva expunerii acestora la publicitatea anti-fumat .................................. 42 Tabel 6: Atitudinile fumătorilor și ale nefumătorilor, în plan comparativ, cu privire la efectele negative ale fumatului asupra sănătății, din perspectiva expunerii acestora la publicitatea anti-fumat .................................. 43
Abrevieri
6
ABREVIERI
Aceasta este o scurtă listă de abrevieri utilizate în raport: ONG – Organizații non-guvernamentale PAPI – Paper Assisted Personal Interview (interviu personal pe suport de hârtie) SHS – Secondhand Smoke (fumatul pasiv) KAP – Knowledge Attitudes Practices (cunoștințe, atitudini și practici) SPSS – Statistical Package for the Social Sciences (un program statistic pentru științe sociale) F – fumător Ex-F – ex-fumători NF – non-fumător
Studiul KAP privind consumul de tutun
7
7
Sumar executiv
8
SUMAR EXECUTIV
Acest studiu a fost realizat cu susținerea Biroului Regional OMS pentru Europa în
cadrul proiectului „Suport pentru consolidarea guvernării și dialogului de politici în
sectorul sănătății”, finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare.
Raportul prezintă date colectate în urma studiului efectuat după încheierea
campaniei anti-fumat, pe un eșantion de 1502 de respondenți din mediul rural și
urban, pe teritoriul Republicii Moldova, în perioada februarie – martie 2015. Datele
au fost colectate prin metoda PAPI față în față, folosind metoda de eșantionare
probabilistică cu pas mecanic. Chestionarul original a fost oferit de către Fundația
Mondială a Plămânului (World Lung Foundation). Raportul prezintă rezultatele -
cheie ale acestui studiu.
Studiul KAP privind consumul de tutun
9
SUMAR EXECUTIV Acest raport prezintă date colectate în urma studiului efectuat la un an după încheierea campaniei naționale de
informare orientată spre actualii și potențialii consumatori de tutun „Mă Lepăd”, pe un eșantion de 1502
respondenți din mediul rural și urban, pe teritoriul Republicii Moldova, în perioada februarie-martie 2015. Datele
au fost colectate prin metoda PAPI față în față, folosind metoda de eșantionare probabilistică cu pas mecanic.
Raportul prezintă rezultatele - cheie ale acestui studiu.
Cunoștințe și atitudini
În comparație cu situația din 2014, în 2015 mai mulți respondenți sunt de părere că legea ce interzice fumatul
în locurile publice închise va ajuta fumătorii să se lase de fumat. Astfel, nefumătorii susțin legea în proporție
59%, (+10 p.p.), fumătorii actuali – 39% (+9 p.p.), ex-fumătorii – 56% (+17 p.p.).
Afirmația că legea ce interzice fumatul în locurile publice închise va îmbunătăți sănătatea populației este mai
intens susținută în 2015, în comparație cu 2014, de către nefumători, aceștia acceptă această afirmație în
proporție de 83% (+13 p.p.).
Comparativ cu anul 2014, s-au înregistrat îmbunătățiri în ceea ce privește gradul de cunoaștere a faptului că
fumatul conduce la boli de inimă (87%, +6p.p.), alte boli pulmonare, în afară de cancer (85%, +5 p.p.), fumatul
afectează creierul (81%, +6 p.p.) și provoacă infertilitate (72%, 8 p.p.)
În ceea ce privește nivelul de îngrijorare a fumătorilor în legătura cu probabilitatea că fumatul le va afecta
sănătatea în viitor, nu s-au înregistrat diferențe semnificative, comparativ cu situația din anul 2012 și 2014.
Chiar dacă per total atitudinea respondenților față de interzicerea fumatului în locurile publice ușor s-a
înrăutățit în raport cu anul 2014, față de 2012, rămâne a fi o situație mai bună. Marea majoritate susțin
interzicerea fumatului în școli (96%, -3p.p.), transport public (94%, -5 p.p.), spitale (95%, -4 p.p.), universități
(93%, -5p.p.), în apropiere de biserici (94%%, -3p.p.), restaurante/ospătării (86%, -6 p.p.), la locul de muncă
(85%, -5p.p.), baruri (74%, -4 p.p.). Fumătorii sunt mai reticenți, însă ex-fumătorii și non-fumătorii susțin mai
insistent interzicerea fumatului în toate tipurile de locuri publice.
În ultimul an, o majoritate de 84% din respondenți au fost expuși la vreo publicitate sau informație despre
dauna fumatului asupra sănătății. Pentru o parte considerabilă televizorul a fost sursa de vizualizare a
publicității, iar pentru fumătorii actuali, pe lângă TV, o sursă importantă mai este și pachetul de țigări.
Renunțarea la fumat
22% dintre respondenți fumează zilnic, 3% fumează mai rar decât zilnic și 75% nu fumează deloc. Cota
fumătorilor a scăzut cu 2 p.p., în comparație cu cercetarea din 2014 și este similară cu cea din 2012.
În total, 65% dintre respondenți sunt nefumători, 10% - ex-fumători și 25% - fumători. În mediu, au trecut 7.2
ani de când ex-fumătorii intervievați s-au lăsat de fumat.
Fumătorii, în mare parte, fumează nu mai puțin de 11 țigări pe zi (62%), cotă fiind în scădere cu 5 p.p. față de
anul 2014.
Mai mult de jumătate din respondenți în ultimele 30 de zile s-au gândit serios să se lase de fumat (66% în
2015, față de 74% în 2014), au reflectat asupra daunei fumatului celor din jur (65% în 2015, față de 72% în
2014) și s-au gândit ce daune le cauzează fumatul personal (72% în 2015, cu 12 p.p. mai puțin față de 2014).
Cota celor care în ultimele 30 de zile au încercat să se lase de fumat a înregistrat o scădere cu 4 p.p.
Aproape jumătate din fumătorii actuali au afirmat că pe parcursul ultimelor 30 de zile, cineva din gospodăria
lor a încercat să îi motiveze să se lase de fumat. Tot atâția nu planifică să lase fumatul.
Introducere
10
Studiul KAP privind consumul de tutun
11
INTRODUCERE
Raportul actual se bazează pe cercetarea realizată de Magenta Consulting pentru
Biroul Organizației Mondiale a Sănătății din Republica Moldova.
Introducere
12
INTRODUCERE Raportul actual se bazează pe cercetarea realizată de Magenta Consulting pentru Biroul Organizației Mondiale a
Sănătății din Republica Moldova.
i.1 Scopul și obiectivele
Principalul obiectiv al acestui studiu este de a determina nivelul cunoștințelor, atitudinilor și practicilor cu referire
la obiceiurile legate de fumat în rândul populației din Republica Moldova. Acest raport prezintă rezultatele
studiului efectuat la un an după încheierea campaniei naționale de informare orientată spre actualii și potențialii
consumatori de tutun „Mă Lepăd”.
Principalele obiective ale studiului sunt:
Evaluarea obiceiurilor fumătorilor în ceea ce privește fumatul;
Determinarea nivelului de conștientizare a impactului negativ al fumatului propriu-zis asupra sănătății și al
fumatului pasiv;
Determinarea nivelului de acceptare de către societate a expunerii celor din jur la fumul de țigară;
Identificarea surselor de informare cu privire la daunele fumatului.
i.2 Metodologia aplicată
Această cercetare a fost realizată conform metodologiei studiilor KAP, în cadrul căreia sunt analizate cunoștințe,
atitudini și practici. Această abordare ne oferă un diagnostic al nivelului de cunoștințe al populației – referitor la
înțelegerea subiectului discutat (daunele fumatului); atitudinii – referitor la empatia populației atât pentru un
fenomen sau subiect, cât și pentru ideile preconcepute despre acestea; practicilor – referitoare la modul în care
populația își demonstrează atitudinile și cunoștințele prin acțiunile întreprinse. Înțelegerea nivelului KAP permite
inițierea procesului de conștientizare a problemei într-un mod mai eficient, conform programului de ajustare la
necesitățile comunității.
Această abordare și-a demonstrat eficiența teoretică și metodologică în studii similare.
Studiul s-a bazat pe date cantitative primare. Luând în considerare scopul și obiectivele acestui studiu,
metodologia aplicată în cadrul acestui proiect corespunde metodelor și tehnicilor utilizate în lumea științifică și
serviciile de consultanta.
i.2.1 Intervievarea populației. Planul de eșantionare
Datele cantitative au fost colectate prin intermediul a 1502 interviuri realizate în rândul populației cu vârsta de
16-55 de ani, pe întreg teritoriul republicii, exclusiv Transnistria. Acest număr de interviuri asigură o marjă de
eroare de ±2% la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost colectate în perioada 25.02.2015 - 18.03.2015.
Sursa datelor pentru eșantionare: Biroul National de Statistică al Republicii Moldova.
Caracteristica eșantionului aplicat: Eșantionare probabilistică cu pas. Fără aplicarea cotelor.
Studiul KAP privind consumul de tutun
13
La primul nivel, raioanele republicii au fost combinate pe grupuri și din cadrul acestor grupuri au fost extrase
aleatoriu localitățile în care s-au efectuat interviurile, astfel fiind oferită șansa tuturor localităților să participe la
sondaj. Mai mult ca atât, numărul interviurilor efectuate în fiecare grup a depins de numărul de locuitori și
numărul de localități (după dimensiune).
A fost aplicată randomizarea pe 3 niveluri, luând în considerare grupul de raioane, gospodăriile și respondenții:
1. Localitate – selectată aleatoriu pentru fiecare nivel după cum este descris mai sus și utilizând un tabel de
numere aleatorii;
2. Gospodărie – în fiecare localitate, bazată pe trasee conform străzilor existente, proiectate în funcție de
numărul de interviuri pe localitate. Selecția gospodăriei s-a făcut ținând cont de punctul de pornire și pasul
mecanic;
3. Persoană/respondent – la selectarea respondentului este aplicată metoda ultimei zile de naștere.
i.2.2 Chestionarul
Chestionarul utilizat este caracterizat ca unul complex care include atât întrebări închise, cât și deschise.
Chestionarul a fost asigurat de către client, adaptat și testat de către echipa de cercetare Magenta Consulting, în
strânsă colaborare cu beneficiarul, în corespundere cu obiectivele cercetării.
Chestionarul a fost tradus în limbile română și rusă, interviul fiind realizat în limba solicitată de respondent.
i.2.3 Cercetarea - pilot
Cercetarea - pilot are ca scop validarea chestionarelor. Astfel, chestionarul a fost pre-testat pe un eșantion de 10
persoane din mediul rural și urban, 7 – în limba română și 3 – în limba rusă.
i.2.4 Intervievarea și calitatea datelor
Interviurile au fost efectuate de către echipa de operatori Magenta Consulting, echipă care a participat în
numeroase proiecte similare. La începutul proiectului, echipa de operatori a fost informată despre subiectul
studiului, obiectivele acestuia și metoda de analiză a datelor. Pentru a asigura calitatea datelor, 40% din
chestionare au fost verificate la telefon. Întrebările adresate în timpul verificării au fost selectate în mod aleatoriu
din chestionare.
i.2.5 Analiza datelor
Interpretarea datelor a fost efectuată cu ajutorul programului specializat – SPSS 18, cu interpretare statistică
descriptivă și multicriterială.
Chestionarele au fost procesate prin scanare cu ajutorul softului specializat de recunoaștere, astfel excluzându-
se posibilele erori umane în crearea bazei de date.
Introducere
14
i.3 Caracteristica eșantionului
Interviurile au fost efectuate față în față, de către o echipă de operatori, în baza chestionarelor structurate. Toți
operatorii au fost instruiți pentru acest proiect, iar chestionarele au fost pre-testate. Interviurile au avut loc la
domiciliu. Segmentarea eșantionului în funcție de mediul de reședință (rural/urban), regiunea republicii
(nord/centru/sud), vârstă și sex s-a efectuat în conformitate cu datele de la Biroul de Statistică Națională. Alte
caracteristici ale eșantionului nu au fost determinate.
Tabel i.1: Eșantionul general, %
2012 2014 2015
Total, N=1501
Fumători, N=374
Nefumători, N=1127
Total, N=1505
Fumători, N=340
Nefumători, N=1165
Total, N=1502
Fumători, N=375
Nefumători, N=1127
Sex Masculin 43 84 29 47 89 35 47 86 34
Feminin 57 16 71 53 11 65 53 14 66
Vârsta Vârsta medie 35.3 34.9 35.5 35.9 35.5 36.0 35.6 36.8 35.2
Studii
Fără studii/ Primare 8 10 7 9 8 10 10 11 9
Secundare 47 46 48 54 62 52 54 57 53
Superioare 43 43 44 36 29 38 37 32 38
NR 1 1 2 0,3 0 0,3 - - -
Practici de
fumat
Zilnic 24 95 - 21 94 - 22 90 -
Mai rar de o dată pe zi 1 5 - 1 6 - 3 10 -
Nefumători 75 - 100 77 - 100 75 - 100
Starea civilă
Căsătorit(ă)/ În concubinaj
62 60 62 69 63 71 65 61 67
Celibatar(ă) 25 28 24 21 25 19 23 23 22
Alta 10 9 11 10 11 10 12 16 11
NR 3 2 3 0,3 0,3 0,3 - - -
Mediu
Urban 43 51 41 45 48 44 45 41 46
Rural 57 49 59 55 52 56 54 58 53
NR - - - - - - 1 1 2
Regiune Nord 28 30 28 27 29 27 27 29 26
Centru 51 53 50 52 54 51 52 51 52
Sud 21 17 22 21 18 22 21 19 21
Total 100 100 100 100 100 100 100 100 100
Studiul KAP privind consumul de tutun.
15
i.4 Limite și bariere
Pe parcursul realizării prezentului studiu nu au fost întâlnite obstacole majore.
Masculin, N=705 Feminin, N=797Total fumători,
N=375
Total 46 6 25
Fără studii 5 1 29
Secundare 27 3 26
Superioare 14 3 22
Zilnic 43 5 100
Mai rar de o dată pe zi 3 2 100
Căsătorit(ă)/ În concubinaj 28 4 23
Celibatar(ă) 11 2 26
Alta 7 1 32
Urban 17 5 23
Rural 29 2 27
NR 0 0 15
Nord 13 2 27
Centru 23 4 25
Sud 9 1 23
Capitolul I: Cunoștințe și atitudini
16
CAPITOLUL I:
CUNOȘTINȚE ȘI
ATITUDINI
Acest capitol prezintă informații cu privire la cunoștințele și atitudinile
respondenților legate de daunele fumatului.
Studiul KAP privind consumul de tutun
17
CAPITOLUL I: CUNOȘTINȚE ȘI ATITUDINI Acest capitol prezintă informații cu privire la cunoștințe și atitudini ale respondenților în legătură cu daunele
fumatului.
1.1 Cunoștințe
Ponderea fumătorilor, ex-fumătorilor și nefumătorilor este majoritară și aproximativ similară privind
următoarele afirmații: „expunerea la fumul de țigări pentru nefumători este dăunătoare”, „fumul de țigară
cauzează boli pulmonare la copiii ce-l respiră”, „fumătorii nu ar trebui să-i expună pe cei din jur la fumul de
țigară”, „fumatul cauzează probleme grave de sănătate”.
Merită menționat că decalajul între ponderile nefumătorilor, ex-fumătorilor și fumătorilor nu mai este la fel de
mare ca în 2014 în ceea ce privește convingerea că fumatul nu este dăunător, iar mulți fumători trăiesc până la
bătrânețe. Nefumătorii (23% în 2015, față de 17% în 2014) și ex-fumătorilor (25% în 2015, față de 9% în 2014),
față de ponderea de 31% din 2015, nu mai este la fel de mare ca cea din 2014, de 33% - a fumătorilor.
Ponderea nefumătorilor (83%) și ex-fumătorilor (78%) este comparativ mai mare decât a fumătorilor (55%)
privind afirmația „legea ce interzice fumatul în locurile publice va îmbunătăți sănătatea populației”.
Afirmația nou introdusă în 2015 „Susțin aprobarea legii care ar interzice fumatul în majoritatea locurilor publice
închise, inclusiv la locurile de muncă, în clădirile publice, oficii, restaurante și baruri” este aprobată de majoritatea
nefumătorilor (93%), ex-fumătorilor (90%) și cu o cotă mai mică este aprobată și de fumători (63%).
De asemenea, o pondere comparativ mare este înregistrată de nefumătorii (90%) și ex-fumătorii (90%), în
comparație cu o cotă mult mai mică a fumătorilor (47%) care sunt îngrijorați de sănătatea lor când cineva din jur
fumează.
Comparativ cu anul 2014, cele mai mari diferențe se observă în ceea ce privește convingerea că: legea ce interzice
fumatul în locurile publice închise va ajuta fumătorii să se lase de fumat, în rândul nefumătorilor aceasta a obținut
răspuns afirmativ de către 59% în 2015, față de 49% în 2014, în rândul fumătorilor, 39% în 2015, față de 30% în
2014 și în rândul ex-fumătorilor, de 56% în 2015, față de 39% în 2014. A 2-a afirmație cu cele mai mari diferențe
față de anul 2014 este: Legea ce interzice fumatul în locurile publice închise va îmbunătăți sănătatea populației.
În rândul nefumătorilor aceasta a fost susținută de 83% în 2015, față de 70% în 2014, în rândul fumătorilor
aceasta a fost aprobată de 55% în 2015, față de 53% în 2014, iar în rândul ex-fumătorilor - de 78% în 2015, față
de 76% în 2014.
Capitolul I: Cunoștințe și atitudini
18
Fig. 1 (5A): Indicați în ce măsură sunteți sau nu de acord cu fiecare afirmație?, %
a) 2015, NF (Nefumători) N=971, Ex-F (Ex-fumători) N=156, F (Fumători) N=375
Studiul KAP privind consumul de tutun
19
b) 2014, NF (Nefumători) N=1046, Ex-F (ex-fumători) N=119, F (fumători) N=340
Capitolul I: Cunoștințe și atitudini
20
c) 2012, NF (Nefumători) N=1022, Ex-F (ex-fumători) N=105, F (fumători) N=374
Studiul KAP privind consumul de tutun
21
Printre efectele cauzate de fumat, 93% cunosc despre cancerul pulmonar, 87% - despre bolile de inimă și 85% -
alte boli pulmonare. Comparativ cu anul 2012, ponderile s-au majorat în mediu cu +14 p.p. La fel ca și în anii
precedenți, în 2015, cele mai cunoscute efecte ale fumatului au rămas a fi cancerul pulmonar, bolile de inimă și
cele pulmonare. Cei mai informați sunt nefumătorii. Comparativ cu 2014, o pondere mai mare a respondenților
cunosc despre efectele fumatului. Cele mai cunoscute boli rămân a fi cancerul pulmonar cu +9 p.p., bolile de
inimă cu +6 p.p. și bolile pulmonare cu +5 p.p. Iar ponderile maxime, de asemenea, sunt înregistrate de
nefumători.
Fig. 2 (5B): Din cele ce cunoașteți, fumatul cauzează …?, %
a) (total 2012 - 2015)
b) Rezultate în funcție de statutul fumătorului, 2012 - 2015
Capitolul I: Cunoștințe și atitudini
22
1.2 Atitudini
Majoritatea fumătorilor, 51%, sunt puțin îngrijorați că fumatul le va afecta sănătatea în viitor, 30% sunt foarte
îngrijorați, iar 13% - deloc îngrijorați. Comparativ cu anul 2014, diferența mai sesizabilă este la nivel de scăderea
cotei cu 4 p.p. a fumătorilor care sunt foarte îngrijorați de faptul că fumatul le va afecta sănătatea și creșterea cu
4 p.p. a cotei celora care sunt puțin îngrijorați de acest fapt.
Fig. 3 (5C): Cât de îngrijorat(ă) sunteți că fumatul o să vă afecteze sănătatea în viitor? (întrebare pentru fumători), %
a) Total 2012, total 2014 vs. Total 2015
Majoritate respondenților sunt gata să susțină legile care ar interzice fumatul în toate din cele 8 locuri publice
menționate în întrebarea 5A.1. Locul public care a înregistrat procentaj mai mic decât celelalte este barul –
74%. Comparativ cu 2014, ponderile au înregistrat o ușoară scădere.
Comparând anul 2015 cu 2014, merită menționat decalajul privind interzicerea fumatului în restaurante/ ospătării a fumătorilor actuali cu -10 p.p.
Studiul KAP privind consumul de tutun
23
Fig. 4 (5A.1): Vă rog să indicați cât de mult ați susține sau ați fi împotriva unor legi care ar interzice fumatul în fiecare din următoarele locuri publice:…, %
a) Total 2012 - 2015 (au fost considerate doar răspunsurile pozitive – „cel curând de acord” și „complet de acord”
Capitolul I: Cunoștințe și atitudini
24
b) Rezultate în funcție de statutul fumătorului, %
Aproape jumătate dintre respondenți (46%) ar fi mai dispuși să viziteze restaurantele, dacă fumatul ar fi interzis.
Comparând anul 2015 cu 2014, se remarcă o scădere de ponderi pentru restaurante - cu 11 p.p., precum și pentru
baruri - cu 9 p.p. În 2015 scade – de la 69% la 53% - cota ex-fumătorilor care ar vizita mai des barurile, dacă s-ar
interzice fumatul în ele. O scădere la fel semnificativă (cu 16 p.p.) se înregistrează și în cazul restaurantelor.
Fig. 5 (7G): Cum credeți, dacă fumatul în restaurante s-ar interzice, ați fi mai dispus de a le vizita?, %
a) Total 2012, Total 2014 vs. Total 2015 (se prezintă rezultat pozitiv – „Da”)
Studiul KAP privind consumul de tutun
25
b) Rezultate în funcție de statutul fumătorului, %
1.3 Notorietate neasistată
Este de remarcat faptul că ponderea persoanelor care au observat publicitatea împotriva fumatului este mai
mare în rândurile celor care au fumat în trecut și a actualilor fumători, comparativ cu cei care nu au fumat
niciodată (88% și 86%, comparativ cu 82%).
Fig. 3A: În ultimul an ați văzut vreo publicitate sau informație despre dauna fumatului asupra sănătății, %
Televizorul este sursa de informare primordială cu privire la campaniile anti-fumat pentru fumătorii actuali, ex-
fumătorii și cei care niciodată nu au fumat (74%, 86% și, respectiv, 88%). Totodată, se observă că pentru fumătorii
actuali o sursă importantă de informare rămâne a fi pachetul de țigări (66%).
Capitolul I: Cunoștințe și atitudini
26
Fig. 3B: Unde ați observat publicitatea sau informația dată?, %
Majoritatea fumătorilor actuali care au văzut vreo publicitate sau informație despre dauna fumatului asupra sănătății nu s-au simțit motivați să se lase de fumat (56%), iar 39% au afirmat că publicitatea i-a motivat să se lase de fumat.
Fig. 3C: Dvs. credeți că această publicitate v-a motivat într-o oarecare măsură să lepădați fumatul sau nu v-a influențat deloc?, %
Studiul KAP privind consumul de tutun
27
Cei care sunt cel mai împotriva expunerii pachetelor de țigări în magazine și chioșcuri sunt cei care nu au fumat niciodată (51%), în comparație cu fumătorii actuali, în cazul cărora doar 26% sunt împotrivă. Aceleași tendință se poate observa și în cazul expunerii pachetelor de țigări în cele mai vizibile locuri din magazin, lângă bomboane și produse pentru copii.
Fig. 3D: Pe o scală de la 1 la 5, unde 1-complet împotrivă și 5-complet de acord, cât de mult susțineți…, %
Capitolul II: Practici. Renunțarea la fumat
28
CAPITOLUL II:
PRACTICI.
RENUNȚAREA LA
FUMAT
Al doilea capitol este dedicat evaluării obișnuințelor de a fuma în rândul fumătorilor,
precum și dispunerii lor de a se lăsa de fumat în viitorul apropiat.
Studiul KAP privind consumul de tutun
29
CAPITOLUL II: PRACTICI. RENUNȚAREA LA FUMAT Al doilea capitol este dedicat evaluării obișnuințelor de a fuma în rândul fumătorilor, precum și predispunerii lor
de a se lăsa de fumat în viitorul apropiat.
2.1 Obișnuințe de a fuma
În 2015 cota non-fumătorilor (75%) este cu 2 p.p. mai mică decât în 2014.
Fig. 6 (2C): La momentul actual, fumați tutun?, %
a) Total 2012 - 2015
În comparație cu cercetarea efectuată în 2014, numărul țigărilor fumate zilnic de către un fumător a scăzut.
Astfel, în 2015 cota celor care fumează peste 10 țigări pe zi (62%) a scăzut cu 5 p.p.
Fig. 7 (2D): (întrebarea pentru fumători) În mediu, câte țigări fumați zilnic?, %
a) Total 2012 - 2015
Cota persoanelor care fumează peste 70 de țigări pe săptămână în 2015 (62%) este mai mică decât în 2014 (67%).
Fig. 8 (2E): (întrebarea pentru fumători) În mediu, câte țigări fumați pe parcursul unei săptămâni?, %
a) Total 2012 - 2015
Capitolul II: Practici. Renunțarea la fumat
30
Tabel 1: Numărul mediu de țigări fumate pe zi și pe săptămână
2012 2014 2015
Nr. de respondenți
Media Nr. de
respondenți Media
Nr. de respondenți
Media
Pe parcursul unei săptămâni 366 111.2 338 125.4 375 115.5
Într-o zi 366 15.9 338 17.9 375 16.5
Persoanele care acum nu fumează, în marea majoritate a cazurilor, nici în trecut nu au fumat (86%).
Fig. 9 (2F): În trecut, cât de des obișnuiați să fumați? (întrebarea pentru persoane care acum nu fumează), %
a) Total 2012 - 2015
În comparație cu cercetarea efectuată în anul 2014, cota fumătorilor și ex-fumătorilor a crescut cu 2 p.p.
Fig. 10: Structura tuturor respondenților în funcție de statutul de fumător/nefumător, %
În 2015, cota celor care au renunțat la fumat de mai bine de 5 ani este în creștere în comparație cu anii 2012 și 2014, și constituie 46% - cu 1 p.p. mai mult decât în 2014.
Studiul KAP privind consumul de tutun
31
Fig. 11 (2G): Cât timp a trecut de când ați încetat să fumați? (întrebarea pentru ex-fumători), %
a) Total 2012- 2015
În mediu, timpul care a trecut de când ex-fumătorii au încetat să fumeze este de 7,2 ani.
Tabel 2: Timpul mediu care a trecut din momentul când ex-fumătorul a încetat să fumeze, ani
2012 2014 2015
Nr. de respondenți
Media Nr. de
respondenți Media
Nr. de respondenți
Media
Timp ce a trecut de când au lăsat fumatul 97 5.8 116 6.9 153 7.2
Capitolul II: Practici. Renunțarea la fumat
32
2.2 Renunțare la fumat
Majoritatea respondenților - 68% - fumează la fel de multe țigări ca și 30 de zile în urmă, iar 19% fumează mai
puține țigări. Totodată, se poate observa că din anul 2012 până în 2015 se înregistrează o tendință de
descreștere( -8 p.p.) a ponderii celor care fumează mai multe țigări.
Fig. 12 (4A): Puteți să-mi indicați, acum, dvs. fumați mai multe, mai puține sau la fel de multe țigări în comparație cu 30 de zile în urmă?, %
a) Total 2012 - 2014
Comparând anii 2014 și 2015, se observă că respondenții s-au gândit mai rar să renunțe la fumat. Cea mai mare
scădere a ponderii este cu -21 p.p. a celor care au discutat des despre dauna fumatului asupra sănătății. Cota
celor care în ultima lună nu s-au gândit niciodată la daunele pe care le provoacă fumatul asupra lor și asupra
celor din jur a crescut cu 10 p.p. și, respectiv, 5 p.p.
Fig. 13 (4B): Pe parcursul ultimelor 30 de zile, cât de des dvs. …?, %
a) Total 2012 - 2015
În 2015, 58% din respondenți nu i-au întrebat niciodată pe cei din jur dacă aceștia sunt împotriva fumatului din
preajma lor. Comparativ cu anul 2012, se observă o creștere cu +7 p.p. a celor care niciodată nu au întrebat
despre acest lucru.
Studiul KAP privind consumul de tutun
33
Fig. 14 (4C): Pe parcursul ultimelor 30 de zile, cât de des, înainte de a aprinde o țigară, i-ați întrebat pe cei din jur dacă sunt împotrivă sau nu ca dvs. să fumați, %
a) Total 2012 - 2015
În ceea ce privește tentativa de a lăsa fumatul, se observă o scădere cu 4 p.p. a celor care au încercat să se lase
de fumat pe parcursul ultimelor 30 de zile.
Fig. 15 (4D): Pe parcursul ultimelor 30 de zile, ați încercat să vă lăsați de fumat, %
a) Total 2012 - 2015
În 2015, cota respondenților care au fost motivați să se lase de fumat de către membrii gospodăriei pe parcursul
ultimelor 30 de zile a scăzut cu 12 p.p., față de 2014 (de la 57% la 45%).
La analiza comparativă între anii 2014 și 2015, se observă o creștere cu 17 p.p. a ponderii celor care nu planifică
să se lase de fumat și, respectiv, o scădere la toate intervalele în care respondenții planifică lăsatul fumatului.
Capitolul II: Practici. Renunțarea la fumat
34
Fig. 17 (4F): Care din următoarele afirmații cel mai bine descrie părerea dvs. referitor la lăsatul fumatului, %
a) Total 2012 - 2015
În comparație cu anul 2014, în 2015 se observă o creștere cu 18 p.p. a celor care cu siguranță nu vor lăsa fumatul
(49% în comparație cu 31% în 2014). De asemenea, se constată o scădere cu 10 p.p. a celor care ar lăsa fumatul
cu probabilitatea de 50/50 (16%).
Fig. 18 (4G): Care este probabilitatea că veți lăsa fumatul?, %
a) Total 2012 - 2014
6
8
7
15
19
13
10
13
10
7
10
10
13
18
19
49
32
41
0% 20% 40% 60% 80% 100%
2015, N=375
2014, N=340
2012, N=371
Planific să las fumatul imediat
Planific să las fumatul pe parcursul următoarei luni
Planific să las fumatul în următoarele 6 luni
Planific să las fumatul în următoarele 6-12 luni
Voi lăsa fumatul ulterior, dar nu în următoarele 12 luni
Nu planific să las fumatul
Studiul KAP privind consumul de tutun
35
35
35
35
CAPITOLUL III:
PROFILUL SOCIO-
DEMOGRAFIC AL
FUMĂTORULUI
Capitolul IV: Analiza multivariată
36
36
36
36
36
CAPITOLUL III: PROFILUL SOCIO-DEMOGRAFIC AL FUMĂTORULUI Comparând profilul socio-demografic al fumătorului cu cel al nefumătorului, se observă că fumătorii
citesc mai rar, utilizează internetul într-o pondere mai mică, locul de lucru este mai des în aer liber,
sunt expuși fumului de țigară acasă și la serviciu într-o măsură mai mare.
Tabel 3: Profilul socio-demografic al unui fumător în plan comparativ cu cel al unui nefumător, %
Total, N=1502
Fumători, N=375
Ne-fumători, N= 1127
Privirea televizorului
Zilnic 79 75 81
4-6 ori pe săptămână 6 7 5
2-3 ori pe săptămână 4 2 4
O dată pe săptămână 2 4 1
De 2 ori pe lună 1 2 0
O dată pe lună 1 1 1
O dată la 2-3 luni 0 0 0
O dată la 6 luni 0 0
Mai rar 6 5 6
Nu privesc TV 1 2 1
Nu țin minte 1 2 1
Ascultarea radioului
Zilnic 32 33 31
4-6 ori pe săptămână 7 7 7
2-3 ori pe săptămână 6 6 6
O dată pe săptămână 5 4 5
De 2 ori pe lună 2 2 2
O dată pe lună 3 2 3
O dată la 2-3 luni 2 2 2
O dată la 6 luni 1 1 1
Mai rar 22 21 22
Nu ascult radio 19 20 19
Nu țin minte 2 1 2
Citirea ziarelor/ revistelor
Zilnic 5 4 6
4-6 ori pe săptămână 4 3 4
2-3 ori pe săptămână 7 5 8
O dată pe săptămână 10 7 11
De 2 ori pe lună 4 4 4
O dată pe lună 6 4 6
O dată la 2-3 luni 3 3 3
O dată la 6 luni 4 6 3
Mai rar 26 28 26
Nu citesc ziare/ reviste 28 37 26
Nu țin minte 2 1 2
Studiul KAP privind consumul de tutun
37
37
37
37
37
Total, N=1502
Fumători, N=375
Ne-fumători, N= 1127
Utilizarea internetului
Zilnic 60 51 63
4-6 ori pe săptămână 6 5 6
2-3 ori pe săptămână 4 4 4
O dată pe săptămână 1 1 2
De 2 ori pe lună 1 1 0
O dată pe lună 0 1 0
O dată la 2-3 luni 0 0 0
O dată la 6 luni 0 0
Mai rar 5 7 4
Nu utilizez internet 22 28 20
Nu țin minte 1 1 0
Vizite la cinematograf
Zilnic 0 0 0
4-6 ori pe săptămână 0 0
2-3 ori pe săptămână 0 0
O dată pe săptămână 1 0 1
De 2 ori pe lună 1 1 1
O dată pe lună 2 2 2
O dată la 2-3 luni 3 3 4
O dată la 6 luni 3 3 4
Mai rar 19 18 19
Nu merg la cinema 68 71 68
Nu țin minte 2 3 2
Locul unde lucrează
Într-o încăpere 34 29 35
În aer liber 12 21 9
Nu este aplicabil 52 46 54
Nu știu/Nu sunt sigur 1 2 1
Fără răspuns 1 1 1
Expunerea la fumul de țigară acasă
Niciodată 59 30 68
Rar 11 13 10
Uneori 14 18 13
Des 12 27 7
Mereu 4 12 2
Expunerea la fumul de țigară la serviciu
Niciodată 21 11 24
Rar 8 8 8
Uneori 11 17 9
Des 6 13 3
Mereu 1 4 1
Nu este aplicabil 52 46 54
Fără răspuns 1 1 1
Capitolul IV: Analiza multivariată
38
38
38
38
38
Total, N=1502 Fumători,
N=375
Ne-fumători, N= 1127
Expunerea la fumul de țigară în stradă
Niciodată 8 11 7
Rar 18 15 19
Uneori 38 35 39
Des 27 28 26
Mereu 9 11 8
Copii în familie Nu 34 36 34
Da 66 64 66
Tabel 3: Profilul socio-demografic al unui fumător în plan comparativ cu cel al unui nefumător, %
Total Fumători,
N=375 Ne-fumători,
N= 1127
Locul unde lucrează
Într-o încăpere 505 7 26
În aer liber 182 5 7
Nu este aplicabil 781 12 40
Nu știu/Nu sunt sigur 18 1 1
Fără răspuns 16 0 1
Expunerea la fumul de țigară acasă
Niciodată 885 8 51
Rar 164 3 8
Uneori 209 4 9
Des 180 7 5
Mereu 64 3 1
Expunerea la fumul de țigară la serviciu
Niciodată 316 3 18
Rar 120 2 6
Uneori 160 4 7
Des 84 3 2
Mereu 22 1 1
Nu este aplicabil 784 12 41
Fără răspuns 16 0 1
Expunerea la fumul de țigară în stradă
Niciodată 123 3 5
Rar 271 4 14
Uneori 573 9 29
Des 399 7 20
Mereu 136 3 6
Copii în familie Nu 517 9 25
Da 985 16 50
Studiul KAP privind consumul de tutun
39
39
39
39
39
Tabel 4: În prezent fumați tutun?, analiza multicriterială, %
2015 N
Zilnic Mai puțin de o dată
pe zi
Deloc Total
Sexu
l Masculin 705 43 3 54 100
Feminin 797 5 2 94 100
Vâr
sta
16-19 ani 124 6 7 87 100
20-24 ani 220 18 5 78 100
25-29 ani 235 20 2 78 100
30-34 ani 186 27 3 70 100
35-44 ani 292 29 2 69 100
45-55 ani 445 25 1 75 100
Niv
elu
l de
stu
dii
Fără studii/ Școală primară
144 26 3 71 100
Gimnaziu/ Liceu 805 24 3 74 100
Studii superioare 553 20 2 78 100
Star
ea
civi
lă Căsătorit (/ă)/
Concubinaj 977 22 2 77 100
Celibatar (/ă) 525 24 4 72 100
Med
iul Urban 672 21 2 77 100
Rural 810 24 3 73 100
Nici un răspuns 20 15 0 85 100
Reg
iun
ea
Nord 408 26 1 73 100
Centru 784 21 3 75 100
Sud 310 21 3 77 100
Capitolul IV: Analiza multivariată
40
40
40
40
40
2015 N Zilnic
Mai puțin de o dată pe zi
Deloc Total
Sexu
l Masculin 705 20 2 25 47
Feminin 797 2 1 50 53 V
ârst
a
16-19 ani 124 0 1 7 8
20-24 ani 220 3 1 11 15
25-29 ani 235 3 0 12 16
30-34 ani 186 3 0 9 12
35-44 ani 292 6 0 13 19
45-55 ani 445 7 0 22 30
Niv
elu
l de
stu
dii
Fără studii/ Școală primară 144 2 0 7 10
Gimnaziu/ Liceu 805 13 1 39 54
Studii superioare 553 7 1 29 37
Star
ea
civi
lă Căsătorit (/ă)/ Concubinaj 977 14 1 50 65
Celibatar (/ă) 525 8 2 25 35
Med
iul Urban 672 9 1 34 45
Rural 810 13 2 39 54
Nici un răspuns 20 0 0 1 1
Reg
iun
ea
Nord 408 7 0 20 27
Centru 784 11 2 39 52
Sud 310 4 1 16 21
Studiul KAP privind consumul de tutun
41
41
41
41
41 CAPITOLUL IV:
ANALIZĂ
MULTIVARIATĂ
Capitolul IV: Analiza multivariată
42
42
42
42
42
CAPITOLUL IV: ANALIZĂ MULTIVARIATĂ Pentru a identifica influența accesului la publicitatea/informația cu privire la cunoștințele fumătorilor și ale
nefumătorilor referitor la efectele negative ale fumatului asupra sănătății, a fost realizată o analiză de regresie
logistică (următoarele tabele sunt prezentate pentru cercetarea din anul 2015). Pentru început, a fost identificată
existența corelației sau a asocierii dintre cunoștințele și atitudinile legate de fumat și accesul la publicitate, au
fost testate mai multe variabile pentru a le identifica pe acele care merită a intra în modelul de regresie logistică.
În particular, s-au constatat relații statistic semnificative între nivelul de cunoștințe și variabila care exprimă
intenția fumătorului de a se lăsa de fumat, variabila „regiune”, „mediu”, „vârsta”, „numărul de țigări fumate pe
săptămână”. Apoi, a fost efectuată regresia logistică pentru toate aspectele analizate, separat pentru fumători și
nefumători, pentru a determina nivelul de influență al expunerii la cunoștințele despre aspectele studiate.
Rândurile marcate cu verde indică unde a fost obținut model semnificativ, iar celulele marcate cu verde închis
arată unde au fost obținuți coeficienții semnificativi de regresie logistică cu variabila de rezultat analizată.
Tabel 5: Cunoștințele fumătorilor și ale nefumătorilor, în plan comparativ, cu privire la efectele negative ale fumatului asupra sănătății, din perspectiva expunerii acestora la publicitatea anti-fumat
Cunoștințe
Fumătorii
p Odds Ratio
Limita de jos
Limita de sus
1 Fumatul cauzează cancer pulmonar Chi-square=20.176 sig.=0.028
Regresie logistică 0.306 0.342 0.044 2.671
2 Fumatul cauzează alte boli pulmonare Chi-square=19.427, sig.=0.035
Regresie logistică 0.408 1.571 0.539 4.581
3 Fumatul afectează creierul Chi-square=21.538, sig.=0.018
Regresie logistică 0.971 0.984 0.399 2.424
4 Fumatul cauzează boli de inimă Chi-square=24.933 sig.=0.005
Regresie logistică 0.232 1.835 0.678 4.970
5 Fumatul cauzează infertilitate Chi-square=12.006, sig.=0.285
Regresie logistică 0.541 1.314 0.547 3.160
Cunoștințe
Nefumătorii
p Odds Ratio
Limita de jos
Limita de sus
1 Fumatul cauzează cancer pulmonar Chi-square=39.660, sig.=0.000
Regresie logistică 0.253 1.761 0.667 4.65
2 Fumatul cauzează alte boli pulmonare Chi-square=23.948, sig.=0.008
Regresie logistică 0.172 1.612 0.812 3.199
3 Fumatul afectează creierul Chi-square=32.895, sig.= 0.000
Regresie logistică 0.688 1.146 0.590 2.227
4 Fumatul cauzează boli de inimă Chi-square=36.370, sig.= 0.000
Regresie logistică 0.535 1.275 0.592 2.749
5 Fumatul cauzează infertilitate Chi-square=18.768, sig.= 0.043
Regresie logistică 0.193 1.485 0.819 2.693
Studiul KAP privind consumul de tutun
43
43
43
43
43
Tabel 6: Atitudinile fumătorilor și ale nefumătorilor, în plan comparativ, cu privire la efectele negative ale fumatului asupra sănătății, din perspectiva expunerii acestora la publicitatea anti-fumat
Atitudini Fumătorii
p Odds Ratio Limita de jos Limita de sus
1 Fumatul cauzează probleme grave de sănătate Chi-square=6.312, sig.=0.788
Regresie logistică 0.996 1.002 0.442 2.274
2 Persoane la care țin mult consideră că nu ar trebui să fumez Chi-square=26.594, sig.=0.003
Regresie logistică 0.077 1.801 0.938 3.457
3 Fumătorii nu ar trebui să-i expună pe cei din jurul său la fumul de țigară Chi-square=32.293, sig.=0.000
Regresie logistică 0.808 0.905 0.406 2.019
4 Sunt îngrijorat de sănătatea mea când cineva din jur fumează Chi-square=49.222, sig.=0.000
Regresie logistică 0.120 1.675 0.874 3.21
5 Fumatul nu poate fi foarte dăunător, mulți oameni fumează totă viața Chi-square=13.678, sig.=0.188
Regresie logistică 0.739 0.895 0.465 1.720
6 Sănătatea mea s-ar îmbunătăți dacă aș lăsa fumatul Chi-square=21.606, sig.=0.017
Regresie logistică 0.052 1.864 0.995 3.492
7 Expunerea la fumul de țigară pentru nefumători este dăunătoare Chi-square=47.123, sig.=0.000
Regresie logistică 0.036 2.225 1.055 4.695
8 Fumul de țigară cauzează boli pulmonare la copiii ce-l respiră Chi-square=22.162, sig.=0.014
Regresie logistică 0.443 1.356 0.623 2.954
9 Susțin aprobarea legii care ar interzice complet fumatul în majoritatea locurilor publice închise Chi-scuare=39.693 sig. =0.000
Regresie logistică 0.108 1.693 0.892 3.215
10 Legea ce interzice fumatul în locurile publice închise va ajuta fumătorii să se lase de fumat Chi-square=22.033, sig.=0.015
Regresie logistică 0.109 1.717 0.886 3.328
11 Legea ce interzice fumatul în locurile publice închise va îmbunătăți sănătatea populației Chi-square=15.133, sig.=0.127
Regresie logistică 0.042 1.899 1.023 3.526
Atitudini Nefumătorii
p Odds Ratio Limita de jos Limita de sus
1 Fumatul cauzează probleme grave de sănătate Chi-square=14.596, sig.=0.147
Regresie logistică 0.879 1.074 0.429 2.69
2 Persoane la care țin mult consideră că nu ar trebui să fumez Chi-square=26.594, sig.=0.003
3 Fumătorii nu ar trebui să-i expună pe cei din jurul său la fumul de țigară Chi-square=70.374, sig.=0.000
Regresie logistică 0.453 1.269 0.681 2.365
4 Sunt îngrijorat de sănătatea mea când cineva din jur fumează Chi-square=51.388, sig.=0.000
Regresie logistică 0.626 1.136 0.681 1.895
5 Fumatul nu poate fi foarte dăunător, deoarece mulți oameni fumează totă viața Chi-square=26.236, sig.=0.003
Regresie logistică 0.555 1.123 0.764 1.650
6 Sănătatea mea s-ar îmbunătăți dacă aș lăsa fumatul
N/A
7 Expunerea la fumul de țigară pentru nefumători este dăunătoare Chi-square=53.195, sig.=0.000
Regresie logistică 0.066 1.645 0.967 2.799
8 Fumul de țigară cauzează boli pulmonare la copiii ce-l respiră Chi-square=39.980, sig.=0.000
Regresie logistică 0.609 1.184 0.619 2.265
9 Susțin aprobarea legii care ar interzice complet fumatul în majoritatea locurilor publice închise Chi-scuare=42.943, sig. =0.000
Regresie logistică 0.419 1.271 0.711 2.275
10 Legea ce interzice fumatul în locurile publice închise va ajuta fumătorii să se lase de fumat Chi-square=53.049, sig.=0.000
Regresie logistică 0.560 0.906 0.651 1.262
10 Legea ce interzice fumatul în locurile publice închise va îmbunătăți sănătatea populației Chi-square=25.673, sig.=0.004
Regresie logistică 0.105 1.386 0.934 2.056
Concluzii
44
44
44
44
44
CONCLUZII
Studiul KAP privind consumul de tutun
45
45
45
45
45
CONCLUZII În prezent, 22.4% din populația Republicii Moldova cu vârstă între 16-55 de ani fumează zilnic, iar 2.5% fumează mai rar decât zilnic.
Merită de menționat faptul că, față de cercetarea precedentă, cota fumătorilor ce fumează cu regularitate a crescut de la 21% la 22%.
Totodată, în comparație cu cercetarea precedentă, a scăzut numărul țigărilor fumate zilnic. Astfel, în 2015, cota celor care fumează mai
mult de 10 țigări constituie 62%, pe când în 2014, această cotă se egala cu 67%. Numărul mediu de țigări fumate zilnic, de asemenea, a
scăzut de la 17.9 la 16.5.
În ceea ce privește dinamica numărului de țigări fumate, poate fi observat că în 2015 a scăzut ponderea persoanelor care fumează mai
multe țigări decât 30 de zile în urmă (cu 4 p.p., față de 2014 și cu 8 p.p., față de 2012). Totuși, tendința de renunțare la fumat este una în
scădere. Astfel, față de anul 2014, s-a înregistrat o scădere a ponderii persoanelor care s-au gândit serios să se lase de fumat, a
persoanelor care s-au gândit la daunele ce le cauzează fumatul asupra propriei persoane și asupra celor din jurul lor. Cota persoanelor
care în decursul ultimelor 30 de zile au încercat să se lase de fumat a scăzut de la 33% în 2014 la 29% în 2015.
Aproape jumătate dintre fumători (45%) au relatat că în ultimele 30 de zile cineva dintre membrii familiei lor a încercat să-i motiveze să
se lase de fumat, ceea ce indică o descreștere față de anul trecut, când 57% din fumători au afirmat același lucru. În general, cota
persoanelor care planifică să se lase de fumat în următoarele 12 luni a scăzut față de 2014 (38% planifică să se lase de fumat în
următoarele 12 luni în anul 2015, pe când în 2014 această cotă se egala cu 50%).
Majoritatea, adică 84% din respondenți în ultimul an au fost expuși la vreo publicitate sau informație despre dauna fumatului asupra
sănătății. Dintre aceștia, cei mai mulți au văzut această publicitate sau informație la televizor, iar în cazul fumătorilor actuali - și pe
pachetul de țigări. Un sfert din respondenți au văzut publicitatea/informația în internet. Totodată, majoritatea fumătorilor actuali (56%)
care au fost expuși la publicitate nu s-au simțit motivați să lase fumatul.
Aproape jumătate din respondenți (43%) sunt împotriva expunerii pachetelor de țigări în magazine și chioșcuri, iar analizând statutul
fumătorului, se poate observa că cei care nu au fumat niciodată sunt cel mai mult împotrivă față de această expunere, fiind urmați de
fumătorii din trecut, iar fumătorii actuali sunt cei care în cea mai mică pondere sunt împotriva acestei expuneri (26%). Aceeași tendință
se poate observa și în cazul expunerii pachetelor de țigări în cele mai vizibile locuri din magazin (la nivelul ochilor), lângă bomboane sau
alte produse pentru copii, doar că în cazul acestei afirmații cotele celor care nu susțin această expunere sunt mai ridicate în cazul a tuturor
statuturilor de fumători.
A crescut ponderea persoanelor care cunosc bolile provocate de fumat. Cota celor care cunosc că fumatul cauzează cancerul pulmonar a
rămas neschimbată (93%), însă creșteri ale nivelului de cunoaștere s-au înregistrat în cazul efectelor, precum: bolile de inimă, afectarea
creierului, infertilitatea și alte boli pulmonare, în afară de cancer.
Chiar dacă comparativ cu anul 2014 s-au înregistrat ușoare descreșteri, oricum marea majoritate a celor intervievați sunt cel mai curând de acord sau completamente de acord cu interzicerea fumatului în locurile publice, precum ar fi școlile, transportul în comun, spitalele, universitățile, în apropierea bisericilor, în restaurante/ ospătării și la locul de muncă. Cei mai puțini susținători ai interzicerii fumatului sunt pentru baruri, chiar dacă cota lor oricum este majoritară - 74% din respondenți sunt de părerea că în baruri ar trebui să se interzică fumatul.
top related