curs grafica asistata pe calculator
Post on 07-Jul-2018
250 Views
Preview:
TRANSCRIPT
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 1/95
MODULUL 1 – LECŢIA 1
NOŢIUNI INTRODUCTIVE
DREAPTA. PLANUL. UNITĂŢI DE MĂSURĂ
Obiective: Cunoaşterea elementelor de bază ce se vor
utiliza pe parcursul cursului. Prezentarea ecuaţiilor dreptei,
planului şi a unităţilor de măsură utilizate pe plan naţional şi
internaţional.
Rezumat:
Sistemul metric pentru lungimi, suprafeţe şi volume, bazat
pe diviziunea zecimală, este utilizat în cele mai multe state de
pe Glob. Metrul a fost determinat de elambre în !"##, fiind
definit ca a $% %%% %%%&a parte din lungimea meridianului
terestru. Metrul etalon depus la S'vres, l(ngă Paris este
construit dintr&un alia) de platină *#%+ şi iridiu *!%+. -n ţările
anglo&saone şi într&o serie de alte state este folosit un sistem
propriu de măsurare a lungimilor şi suprafeţelor, tradiţional, dar
care se află în perspectiva de a fi treptat înlocuit cu sistemul metric. /i în 0ările 1om(ne, în diferite perioade istorice, au
eistat alte sisteme de măsurare a lungimilor şi suprafeţelor
Cuvinte cheie: drepata, planul, unităţi de măsură
1
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 2/95
MODULUL 1
NOŢIUNI INTRODUCTIVE. DREAPTA. PLANUL.
UNITĂŢI DE MĂSURĂ
UI 1.1. DREAPTA ŞI PLANUL
1.1.1.DIVERSE FORME ALE ECUAŢIEI DREPTEI
O
Y
X
α
n
O
Y
Xa
b
Fig. 1,1 Fig. 1.2
Reprezentarea parametrilor Reprezentarea dreptei prin
tăieturiecuaţiei explicite a dreptei
2
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 3/95
O
Y
X
α
Mo(Xo,Yo)
ρ
Fig.1.3 Reprezentarea parametrilor din ecuaţiile parametrice ale dreptei
O
Y
X
α
M
ρ
Fig. 1.4
Reprezentarea parametrilor ecuaţiei normale a dreptei
- Î !"#:
o Ecuaţia generală (implicită): 0CByAx =++
o Ecuaţia n coordonate omogene: 0CxBxAx321
=++
o Ecuaţia redu!ă (explicită): nmxy +=
coe"icientul ung#iularB
Atgm −=α= $i ordonata la origine
B
Cn −=
(Fig. 1.1)
3
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 4/95
o Ecuaţia dreptei ce trece prin %&(x&,'&):
)xx(myy 00 −=−
o Ecuaţia dreptei ce trece prin două puncte %1(x1,'1), %2(x2,'2):
)xx(xx
yyyy
1
12
12
1 −−
−=− !au
1yx
1yx
1yx
22
11
o Ecuaţia dreptei prin tăieturi:
01 b
y
a
x=−+
unde: ;BC b;
ACa −=−= (Fig. 1.2)
o Ecuaţiile parametrice ale dreptei:
αρ+=
αρ+=
sinyy
cosxx
0
0(Fig.1.3)
o Ecuaţia normală a dreptei: 0 psinycosx −=−α+α (Fig. 1.4)
trecerea de la ecuaţia generală la cea normală:
0BA
CByAx
22=
+±
++
(!e ia !au * după cum + e!te negati !au poziti)
o Ecuaţia polară a dreptei: θ+θ−= sinBcosA
C
r
- Î $!#%i&:
o Forma generală (dată de inter!ecţia a două plane):
4
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 5/95
=+++
=+++
0DzCyBxA
0DzCyBxA
2222
1111
o Ecuaţiile redu!e ale dreptei:
+=
+=
q pzy
nmzx!au
1
z
p
qy
m
nx=
−=
−
o Ecuaţiile parametrice:
ρ+=
ρ+= ρ+=
czz
byyaxx
0
0
0
!auc
zz
b
yy
a
xx 000 −=
−=
−
a, -, c "iind co!inu$ii directori
o Forma canonică (pentru l,m,n * parametrii directori ai
dreptei):
n
zz
m
yy
l
xx 000 −=
−=
−
unde:22
11
22
11
22
11
BA
BA p;
AC
ACm;
CB
CBl ===
o Ecuaţiile dreptei determinate de două puncte %1(x1,'1,z1) $i
%2(x2,'2,z1):
12
1
12
1
12
1
zz
zz
yy
yy
xx
xx
−
−=
−
−=
−
−
1.1.2. PLANUL
ier!e "orme ale ecuaţiei planului:
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 6/95
- ecuaţia generală (implicită): 0DCzByAx =+++
- ecuaţia n coordonate omogene: 0DxCxBxAx4321
=+++
- ecuaţia redu!ă: pnymxz ++=
unde:
C
D p
;C
Bn
;C
Am
−=
−=
−=
- ecuaţia planelor ce trec prin )z!y!x(" 0000 :
0)zz(C)yy(B)xx(A000 =−+−+−
- ecuaţia planelor perpendiculare pe o direcţie dată (l,m,n):
0 pnzmylx =−++
- ecuaţia planului ce trece printr/un punct )z!y!x(" 0000 $i e!te
perpendicular pe o direcţie dată (l,m,n):
0)zz(n)yy(m)xx(l000 =−+−+−
- ecuaţia planului determinat de două drepte concurente:
0
nnzz
mmyy
llxx
210
210
210
=
−
−
−
- ecuaţia planului determinat de două drepte paralele:
0
nzzzz
myyyy
lxxxx
21
21
21
=
−−
−−
−−
- ecuaţia planului determinat de 3 puncte:
#
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 7/95
0
1zyx
1zyx
1zyx
1zyx
333
222
111= !au 0
zzyyxx
zzyyxx
zzyyxx
333
222
111
=
−−−
−−−
−−−
- ecuaţia planului prin tăieturi (Fig. 0):
O
Y
Z
X
a
b
c
Fig. 1..
Reprezentarea planului prin tăieturi
01c
z
b
y
a
x=−++
unde:
C
Dc
;B
D b
;A
D
a
−=
−=
−=
- ecuaţia normală a planului 0 pcz byax =−++ unde a,-,c !unt
co!inu$ii directori ai normalei la plan, iar p e!te di!tanţa de la origine la
plan trecerea de la ecuaţia generală la cea normală:
0CBA
DCzByAx
222 =++±
+++
$
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 8/95
UI 1.'. UNITĂŢI DE MĂSURĂ
1.'.1.UNITĂŢI DE MĂSURĂ PENTRU LUN(IMI ŞI
SUPRAFEŢE
i!temul metric pentru lungimi, !upra"eţe $i olume, -azat pe
diiziunea zecimală, e!te utilizat n cele mai multe !tate de pe lo-. %etrul
a "o!t determinat de elam-re n 100, "iind de"init ca a 4& &&& &&&/a
parte din lungimea meridianului tere!tru. %etrul etalon depu! la 5re!,
l6ngă 7ari! e!te con!truit dintr/un alia8 de platină (0&9) $i iridiu (1&9). nanul 10;&, +on"erinţa <nternaţională de la 7ari! a !ta-ilit noul etalon al
metrului (primul !/a doedit a "i inexact) egal cu 1 ;& ;3,3 lungimi de
undă ale radiaţiei portocalii, emi!e de gazul radioacti =ripton >4.
n ţările anglo/!axone $i ntr/o !erie de alte !tate e!te "olo!it un
!i!tem propriu de mă!urare a lungimilor $i !upra"eţelor, tradiţional, dar
care !e a"lă n per!pectia de a "i treptat nlocuit cu !i!temul metric (?a-el
1.1). @i n Aările Rom6ne, n di"erite perioade i!torice, au exi!tat alte!i!teme de mă!urare a lungimilor $i !upra"eţelor (?a-el 1.2). Bce!te ta-ele
de coner!ie dintr/un !i!tem n altul !unt utile pentru topogra"i atunci c6nd
!e a"lă n "aţa unui plan topogra"ic cu unităţi de mă!ură din alt !i!tem.
Tabel 1.1
Sistemul 2nglo&Saon de măsurare a lungimilor şi suprafeţelor
UNITĂŢI DE LUN(IME UNITĂŢI DE SUPRAFAŢĂ
Cnitatea u-unităţi Ec#ialentul n m
Cnitatea u-unităţi Ec#ialentu!i!. metric
1 inc# !au ţol / &,&24 1 !Duare
inc#
/ ;,41; cm2
1 "oot 12 inc#e! &,3&4> 1 !Duare
"oot
144 !Duare
inc#
0,20&3 dm2
1 'ard 3 "eet &,0144 1 !Duare 0 !Duare &,>3;1 m2
%
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 9/95
'ard "eet1 "at#om 2 'ard! 1,>2>> 1 acre 4>4&
!Duare
'ard!
4&4;,04 m2
1 milă tere!tră 1;&
'ard!
1;&0,34 1 !Duare
mile
;4& acre! 2,>00 m2
1 milă marină / 1>2 / / /
Tabel 1.2
3nităţi vec4i rom(neşti de măsurare a lungimilor şi suprafeţelor Ţara
Românească
UNITĂŢI DE LUN(IME UNITĂŢI DE SUPRAFAŢĂ
Uit#te#S&b&it)%
i
Ec*iv#"et
&" + ,
Uit#te
#
S&b&it)%
i
Ec*iv#"et&" + $i$.
,et-ic1 !t6n8en
@er-an
odă
> palme 1,0 / / /
1 pră8ină 3 !t6n8eni ,0& 1
pră8ină
4
!t6n8eni
2&>,>2 m2
1 !t6n8en
+on!tanti
n odă
> palme 2,&2 / / /
1 pră8ină 3 !t6n8eni ;,&; 1 pogon 144 pră8ini &11,> m2
M"/v#1 !t6n8en > palme 2,23 1
pră8ină
3;
!t6n8eni
10,&2 m2
1 pră8ină 4 !t6n8eni >,02 1 "alce >& pră8ini 14321,0
m2
T-#$i"v#i#1 !t6n8en ; picioare 1,>0 1
!t6n8en
/ 3,0 m2
/ / / 1 8ugăr
cada!tr
al
1;&&
!t6n8eni
4,;4 m2
/ / / 1 8ugăr ; pră8ini 4,;4
&
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 10/95
cada!tr
al
1.'.'.UNITĂŢI DE MĂSURĂ PENTRU UN(0IURI
7entru exprimarea alorilor ung#iulare !e utilizează:
# Si$te,&" $e2#3e$i,#" / n care cercul e!te mpărţit n 3;& de
părţi. B 3;&/a parte !e nume$te gradul !exage!imal (1°) care !e mparte n
;& de părţi, o parte numindu/!e minut !exage!imal (1 G). Bce!ta !e mparte
n ;& de părţi, o parte numindu/!e !ecunda !exage!imală (1H). I !ecundă
!e mparte n 1&& de părţi (1H J 1&&K1&&).
b Si$te,&" cete$i,#" / n care cercul !e mparte n 4&& de părţi, o
parte numindu/!e grad cente!imal (1g), care !e mparte n 1&& de părţi
o-ţin6ndu/!e minutul cente!imal (1c). Cn minut cente!imal !e mparte n
1&& de părţi rezult6nd !ecunda cente!imala (1cc). u-multiplul !ecundei !e
o-ţine prin mpărţirea ace!teia n 1&& de părţi (1cc J 1&&K1&&).
Tabel 1.3
3nităţi de măsură pentru ung4iuri
SISTE
SE!"#ESI"$SISTE CE%TE&I"$
1 cerc 3;& L 1 cerc 4&& g (grade)1L ;&M 1g 1&&c (minute)1M ;&MM 1c 1&&cc (!ecunde)
Tabel 1.'
1elaţiile dintre lungimile pe un cerc mare sau o elipsă meridiană a
elipsoidului terestru şi diviziunile centezimale
LUN(IME UNITĂŢI CENTE4IMALE1&& m 1g de arc1 m 1c de arc1& m 1cc de arc
10
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 11/95
e a!emenea, pentru o mai u$oară tran!"ormare din !i!temul
!exage!imal n cel centezimal $i iner! !e pot calcula ce5icie%i /e
t-#$5-,#-e (?a-el 1.).
Tabel 1.(
Coeficienţi de transformare a valorii ung4iurilor dintr&un sistem în altul
SE!"#ESI"$ ) CE%TE&I"$ CENTE4IMAL 6 SE7A(ESIMAL1MM J 3,&>;4cc 1cc J &,324MM1M J 1,>1>c 1c J &,4M1N J 1,111g 1g J &,0N
c R#/i#&" / e!te ung#iul la centru căruia i core!punde lungimea
unui arc egal cu raza cercului. Cn cerc are 2O radiani (O J 3,141024).7entru tran!"ormarea elementelor de ung#i n elemente de arc $i iner!,
!e utilizează un coe"icient de tran!"ormare notat cu ρ, care reprezintă
raportul dintre elementul de ung#i $i elementul de arc.
cccc
a
#20.#3#2
100100400
''2#.20#2
#0#03#0''
(
=⋅⋅
=
=⋅⋅
=
=
π ρ
π ρ
α ρ
ÎNTREBĂRI
1. Car s+nt c+a,iil r+s al rpti i al plan+l+i/2. baza tabllor transormar raliza,i +rmtoarl
transormri
11
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 12/95
1inc5 / m
1mil trstr 5 / m1 st6n7n 5 / m
3. Car st irn,a 8ntr sistm+l sxagsimal i cntsimal/
4. C st raian+l/
MODULUL ' – LECŢIA '
SISTEME DE COORDONATE
12
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 13/95
FORMATELE DESENELOR TE0NICE ŞI
ÎMPĂTURIREA LOR
Obiective: -nsuşirea şi utilizarea diverselor sisteme decoordonate utilizate în activitatea practică, însuşirea diferitelor
tipuri de formate ale desenelor precum şi împăturirea lor.
Rezumat:
Sistemul de coordonate rectangulare rectilinii,este un sistem general
de coordonate cunoscut de la matematici. Coordonatele geografice
elipsoidale formeaza un sistem prin care pozitia unui punct oarecare Poeste raportata la planul meridianului origine PGP! si la planul ecuatorial
5256. 2cest sistem de coordonate constituit din latitudinea 7 si
longitudinea 8. Sistemul de coordonate geodezice polare, este sistemul in
carepozitia unui punct oarecare Po situate pe suprafata elipsoidului este
binedeterminata daca se cunoaste perec4ea de valori S si 2 in
care 9S:;P o este limita geodezica de la punctual P o la un punct origine ;
considerat pe un meridian origine *punctul ; poate fi c4iar la ecuator <2 =
este ung4iul pe care il face directia ;P ; cu di&rectia meridianului
considerat origine.
>ormatele de 4(rtie pe care se eecută desenele topografice, au
dimensiunile, modul de notare, regulile de prezentare şi utilizare a
acestora, stabilite prin S?2S ! = "@.
Cuvinte cheie: sisteme de coordonate, formatele
desenelor, S?2S !&"@
MODULUL '
SISTEME DE COORDONATE
13
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 14/95
FORMATELE DESENELOR TE0NICE ŞI
ÎMPĂTURIREA LOR
UI '.1. SISTEME DE COORDONATE
'.1.1. COORDONATE RECTAN(ULARE
/ !i!temul de coordonate rectangulare rectilinii,e!te un !i!tem general
de coordonate cuno!cut de la matematici.
Iriginea !i!temului !e con!idera in centrul geometric I al
elip!oidului, axa Iz di!pu!adupa axa polilor 77G, axa Ix pe directia linieide inter!ectie a planului Ecuatorului cu planului meridianului de origine
(meridianul care trece prin I-!eratorul de la reenPic#) !i axa I' pe
directia perpendiculara pe planul xIz.
Fig. 2.1 +oordonate rectangulare
<n ace!t mod pozitia unui punct oarecare 7I de pe !upra"ata
elip!oidului e!te determinate prin trei coordonate :!!!!!
; ; oo P o P o P P P z P yOP x ===
14
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 15/95
2.1.2. COORDONATE (EO(RAFICE ELIPSOIDALE
+oordonatele geogra"ice elip!oidale ("ig. 2.2. ), "ormeaza un !i!tem
prin care pozitia unui punct oarecare 7o e!te raportata la planulmeridianului origine 771 !i la planul ecuatorial EBEG. Bce!t !i!tem de
coordonate con!tituit din latitudinea Q !i longitudinea , !e de"ine!te
a!t"el :
Satitudinea punctului 7o e!te ungiul "ormat de normala '
oo P P la
elip!oid in planul 7o cu proiectia ei pe planul ecuatorial.
Songitudinea punctului 7o e!te ung#iul diedru "ormat de planul
meridianului origine !i planul meridianului punctului 7o.i!temul
coordonatelor geogra"ice elip!oidale e!te "oarte important datorita
!impi"icarilor ce le creeaza la rezolarea pro-lemelor geodezice,in plu!
"iind un !i!tem unitar pentru intreg elip!oidul de re"erinta.
Fi3. '.'. C-/#te 3e3-#5ice
1
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 16/95
+a o-!eratie, coordonatele geogra"ice elip!oidale !e deo!e-e!c de
coordonatele utilizate in a!tronomie (latitudinea !i longitudinea
atmo!"erica) prin aceea ca acea!ta din urma !e re"era la geoid.
'.1.8. COORDONATE (EODE4ICE
i!temul de coordonate geodezice polare, e!te !i!temul in
carepozitia unui punct oarecare 7o ("ig. 2.3. ) !ituate pe !upra"ata
elip!oidului e!te -inedeterminata daca !e cunoa!te perec#ea de alori !i
B in care :JI7o e!te limita geodezica de la punctual 7o la un punct
origine I con!iderat pe un meridian origine (punctul I poate "i c#iar la
ecuator) B * e!te ung#iul pe care il "ace directia I7I cu di/rectia
meridianului con!iderat origine.
Fi3. '.8 C-/#te 3e/e9ice !"#-e i -t3#"e
i!temul coordonatelor geodezice ortogonale ("ig. 2.3), determina
pozitia unui punct oarecare 7o !ituate pe !upra"ata elip!oidului de re"erinta,
dupa cum urmeaza :+on!ideram un punct origine I (poate "i c#iar la
ecuator) pe un meridian con!iderat origine. in punctul 7 o ducem liniageodezica 7o71 normala la meridianul origine. Btunci pozitia punctului 7o !e
determina prin coordonatele geodezice ortogonale 7o71 J u !i I71 J .
nainte de a "i utilizate datele !paţiale ntr/un proiect e!te nece!ară
de"inirea unui !i!tem de re"erinţă n care !ă !e !ta-ilea!că cu exactitate
1#
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 17/95
poziţiile core!punzătoare din natură. Bce!t lucru !e realizează n cadrul
unui proce! numit 3e-e5e-e%ie-e prin care !e identi"ică elip!oizii $i
proiecţiile cartogra"ice ce !imulează !paţiul real. eore"erenţierea
pre!upune ncadrarea unei reprezentări a unui plan ntr/un anumit !i!tem
de re"erinţă ntr/o anumită locaţie. etaliile $i punctele de"inite princoordonate urmează a !e tran!calcula n re"erinţa naţională a proiecţiei
tereogra"ice 10&.
n Rom6nia !/au "olo!it n decur!ul timpului mai multe !i!teme de
proiecţie , cel aplicat din anul 101 $i p6nă n prezent "iind 7roiecţia
tereogra"ică 10& pe plan !ecant unic pe elip!oidul =ra!oP!i.
E"e,ete"e /e b#9) ale ariantei pe plan !ecant unic !unt:
•Elip!oid de re"erinţă =ra!oP!i 104&
•7lanul de proiecţie tangent n centrul ţării
•7lanul de proiecţie !ecant unic, co-or6t n er!iunea actuală cu
iJ13>0,4>m "aţă de cel tangent iniţial
•+entrul de proiecţie n punctul !tereogra"ic !ituat diametral opu!
punctului de tangenţă
•Iriginea n centrul ţării, la nord de Făgăra$, a6nd coordonatele
geogra"ice T&J4;& $i S&J2&
•en!ul poziti al axei Ix e!te !pre nordul geogra"ic , iar al axei I'
!pre e!t.
?eritoriul Rom6niei are zone cuprin!e n toate cele patru cadrane.
ntr/un !i!tem +B !e pot introduce ace$ti parametri !peci"ici
proiecţiei tereogra"ice 10& după cum urmează:
•C/e: tereo &
•De$c-i!ti: i!temul de proiecţie tereo 10&
•C-/i#te S;$te, T;!e: eodetic
•D#t&,: 7uloo 1041 Ru!!ia (< and "ormer CR ?eriritorie!)
•Ob"i<&e: tereograp#ic
1$
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 18/95
•N-t*i3: &&&&& E#$ti3: &&&&&
•P-=ecti P#-#,ete-$ O-i3i "#tit&/e: 4;d O-i3i
"3it&/ie: 2d
•Sc#"e -e/&cti: &,000>
UI '.'. FORMATELE DESENELOR
Formatele de #6rtie pe care !e execută de!enele topogra"ice, au
dimen!iunile, modul de notare, regulile de prezentare $i utilizare a
ace!tora, !ta-ilite prin ?B 1 * ;.
n "igura 2.4 $i ta-elul 1 !unt indicate dimen!iunile "ormatelor de#6rtie utilizate n de!enul topogra"ic:
1
3
8 mm
5
8 m m
2
5
f
4
a
d
b
c e
Fig. 2.4
7rin "ormat !e nţelege !paţiul delimitat pe coala de #6rtie prin
conturul ( tra!at cu linie !u-ţire ) pentru decuparea copiei de!enului
original. imen!iunile ace!tui contur !unt ba× , iar alorile lor !unt
:
1%
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 19/95
Uumerele de poziţie de pe "igura 1 indică:
1 * coala de de!en
2 * conturul pentru decuparea de!enului original
3 * conturul pentru decuparea copiei
4 * "ormatulunt !ta-ilite două tipuri de "ormate: "ormate normale, a6nd
dimen!iunile indicate n ta-elul 1 ( cu recomandarea ca utilizarea
"ormatului A !ă "ie eitată pe c6t po!i-il ) $i "ormate deriate.
7entru de"inirea "ormatelor, !e ia, drept modul "ormatul 4 A . n cazul
n care, pentru de!ene, nu e!te po!i-ilă "olo!irea "ormatelor normale, !e
or utiliza "ormatele deriate.
Formatele deriate !e o-ţin din "ormatele normale prin mărirea uneia
1&
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 20/95
din dimen!iunile a !au b ale ace!tora cu un multiplu ntreg al dimen!iunii
core!punzătoare modulului. Excepţie de la acea!tă regulă o "ac "ormatele
4 A $i
A .
imen!iunea a a "ormatelor deriate nu poate aea aloare mai
mare de >41 mm. Bt6t la "ormatele normale ca $i la cele deriate, dimen!iunea a e!te
con!iderată dimen!iunea laturii mici a "ormatului re!pecti.
imen!iunile a $i b ale "ormatelor pot aea următoarele a-ateri limită:
- dime!iuni p6nă la 1& mm...........................± 1, mm
- dimen!iuni 1& * ;&& mm............................± 2 mm
- dimen!iuni pe!te ;&& mm.............................± 3 mm
+onturul pentru decuparea de!enului original ( poz. 2, "ig. 2.4, poz. ;,
"ig. 2. ). e tra!ează cu linie continuă, izi-il mai !u-ţire dec6t cea pentru
decuparea copiei de!enului original ( poz. 3, "ig. 2.4 $i poz. , "ig. 2. ) !au
pot "i "igurate numai colţurile ace!tuia pe coala de de!en . imen!iunile
d c× ale ace!tui contur or "i mai mari cu c6te 1& mm dec6t ale "ormatului
re!pecti.
e recomandă ca dimen!iunile f e× ale colii de de!en ( "ig. 2.) !ă"ie cu cel puţin 1; mm mai mari dec6t ale "ormatului re!pecti.
%otarea *ormatelor !e "ace n colţul dreapta 8o! !u- indicator
( poz. 3, "ig. 2. ). 7e "ormatele normale !e n!crie !im-olul "ormatului din
ta-elul 1, partea numerică a !im-olului reprezent6nd conenţional
dimen!iunile "ormatului re!pecti, n !ucce!iunea n care ace!tea !unt
indicate n ta-el ( ba×
).Sa "ormatele deriate, nainte de !im-olul "ormatului de -ază
core!punzător, !e n!crie un număr ntreg !au zecimal, care reprezintă
raportul dintre !upra"aţa "ormatului deriat $i !upra"aţa celui de -ază,
acea!ta din urmă "iind con!iderată drept unitate.
20
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 21/95
+ormatul ,e bază e!te acel "ormat normal care are aceea$i
dimen!iune a ca $i "ormatul deriat re!pecti.
Formatul deriat din "igura 2a- !e notează &, 1 A . Sa !ta-ilirea
părţii numerice a "ormatului re!pecti, !/a pornit de la !upra"aţa celor două
"ormate de -ază $i deriat ţin6ndu/!e !eama de numărul de module ale"iecărui "ormat.
a
a
b
b
b
Fi3. '.>
B!t"el "ormatul deriat conţine ; module iar cel de -ază 1 A are >
module.
Raportul dintre !upra"eţele celor două "ormate e!te $!0%
#= .
Sa !ta-ilirea "ormatului de -ază !/a ţinut !eama de "aptul că
dimen!iunea a pentru ace!t "ormat tre-uie !ă "ie aceea$i cu dimen!iunea
a pentru "ormatul deriat.
n mod analog !/a procedat $i pentru "ormatul din "igura 2b care !e
notează cu ( 1, 2 A )( unde4
#!1 = ).
n "igura 2.0, "ormatul de -ază e!te "ormatul 2 A iar cel deriat !e
notează cu 2, 2 A ( unde%
102!1 = ). n "igura ; !unt date exemple de
21
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 22/95
n!criere a !im-olurilor "ormatelor.
a b
Fi3. '.?
Siterele $i ci"rele !im-olurilor !e !criu ca dimen!iune nominală de 3,
mm. Elementele gra"ice permanente, pe care tre-uie !ă le conţină at6t
"ormatele normale c6t $i cele deriate, pot "i urmărite n "igura 2.., unde
e!te reprezentat un "ormat 0 A .
A
B
G
520
1
EE
Câm!" de#en!"!$
148,5
118%
C
& 2
A
4 3
C
B
&
5
8 4 1
5
'
(
8
)
' * 5
*
4 3
(
G
2 1
)
5
Fi3. '.@
$inia chenarului !e tra!ează cu linie continuă groa!ă, la di!tanţa
de mm "aţă de conturul pentru decuparea copiei ( poz. 1, "ig. 2. ).
22
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 23/95
+âia ,e /n,osariere ( poz. 2, "ig.2.. ) e!te "ormată dintr/un !paţiu
li-er de 2&×20 mm, rezerat pentru per"orarea copiei. n ederea
a$ezării mai preci!e a de!enului la per"orare, mi8locul "6$iei de ndo!ariere
!e indică, pe toată lăţimea !a, printr/o linie de reper continuă !u-ţire
+âia ,e in,osariere !e preede la toate "ormatele, pe latura din
!t6nga "ormatului ( poz. 4, "ig. 2.. ). e regulă "6$ia de ndo!ariere !e
delimitează pe de!en printr/o linie continuă !u-ţire. Excepţie de la acea!tă
regulă o "ac "ormatele A $i 4
A , c6t $i "ormatul 3 A $i deriatele !ale,
"olo!ite cu dimen!iunea b drept -ază $i n care cazuri "6$ia de ndo!ariere
e!te delimitată de linia c#enarului ( "ig. 2.> ).
210
1 4 8
, 5
20 5
5
2 % '
5
Fi3. '..
7rin baza *ormatului de nţelege, latura in"erioară a ace!tuia, n
poziţia normală de citire a de!enului, adică de 8o! n !u! $i de la dreapta,
latura pe care e!te ampla!at indicatorul. Formatele pot "i utilizate a6nd ca
23
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 24/95
-ază oricare dintre dimen!iunile a $i b. Excepţie de la acea!tă regulă o "ac
"ormatele 4 A la care ntotdeauna latura de dimen!iune a !e ia ca -ază $i
la "ormatele A a căror -ază e!te ntotdeauna latura de dimen!iune b.
7e "ormatele 0 .......... A A $i pe deriatele lor, n edereaidenti"icării rapide a di"eritelor părţi ale de!enului, !e recomandă !ă !e
tra!eze, cu linii continue !u-ţiri, o reţea de coordonate ( poz. , "ig. 2. ).
Reţeaua de coordonate mparte "ormatul n zone de 1&×14>, mm.
Vonele de pe latura "ormatului care e!te multiplu de 20 mm, !e
notează prin ci"re ara-e, iar zonele de pe latura aceluia$i "ormat care e!te
multiplu de 21& mm , !e notează cu litere ma8u!cule, except6nd literele < $i
I.imen!iunea nominală a ace!tor ci"re $i litere e!te de 3, mm. n
"igura ; !e indică modul de "olo!ire a unei coli de #6rtie, c6nd pe acea!ta,
n cadrul unui contur unic pentru decuparea de!enului original, pot "i
executate mai multe de!ene originale $i ale căror copii or "i !eparate prin
decupare.
Fi3. '.B
24
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 25/95
n ace!te cazuri, la "iecare de!en !e or re!pecta regulile priind
mărimea "ormatului $i elementele gra"ice pe care tre-uie !ă le conţină.
UI '.8. ÎMPĂTURIREA FORMATELOR
7rin ?B 4 * ; !e !ta-ile!c regulile după care !e "ace mpăturirea
copiilor de!enelor topogra"ice executate pe "ormate con"orm ?B 1 * ;
$i care urmează a "i ndo!ariate, -ro$ate !au pă!trate n mape. mpăturirea
!e "ace n a$a "el nc6t !ă !e a8ungă n "inal la "ormatul )2&$210(4 × A
con!iderat modul de plia8, iar pe latura de 8o! a de!enului mpăturit, tre-uie
!ă apară indicatorul n ntregime, n poziţie normală de citire a de!enului.F6$ia de ndo!ariere, n cazul mpăturirii n !copul per"orării tre-uie !ă
răm6nă neacoperită complet, pe toată lungimea !a.
mpăturirea !e poate "ace $i la alte "ormate, caz n care !e alege
drept modul de plia8 unul din "ormatele preazute n ?B 1 * ;, cu
excepţia "ormatelor A $i 0
A .
Sa mpăturirea de!enelor, !e poate "olo!i una din următoarele
metode, preazute n ?B 4 * ;
- mpăturirea la dimen!iuni
- mpăturirea modulară
- mpăturire n !copul per"orării
- mpăturire n !copul aplicării unei -enzi adezie per"orate
7rimele două metode !e utilizează n cazul n care de!enele
urmează a "i pătrate n mape, n plicuri !au -ro$ate. e poate o-!erametoda de mpăturire n !copul per"orării, aplicată la "ormatele : 3
A
("ig.2.1& $i "ig.2.11), 2 A ( "ig.2.12 $i "ig. 2.13 ) $i 1 A ("ig. 2.14 ).
n ace!te "iguri, liniile de pliere !unt tra!ate cu linie ntreruptă
!u-ţire, iar numerele, cu care au "o!t marcate ace!te linii, indică
!ucce!iunea operaţiilor de mpăturire.
2
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 26/95
n cazul utilizării "ormatelor deriate, mpăturirea ace!tora !e "ace
după acelea$i reguli.
2
+e#
A3 2 % '
105 1%01
2
1
420
Fi3 '.1
4 2 0
3
+e# 43
1
1%0
A3
23
2%'
105
2 4 4
Fi3. '.11
2#
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 27/95
210
2 % '
4 2 0
2
105
5%4
31 A2
3
1
44
Fi3. '.1'
105
3 1 A2
2
3
44
2
105+e# 1%0
420
5 % 4
2 % '
Fi3. '.18
1 5 4 3 A1
*
2
105
210 1%0 1%0841
5 % 4
2 % '
*
14
35
Fi3 '.1
2$
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 28/95
8 4 1
2105%4
1
A1
3
3
4
2 % '
2 % '
51
4
2
5
2 % '
Fi3. 1@
ÎNTREBĂRI
1. C s+nt cooronatl rctang+lar i gograic/
2. Car st ormat+l baz i ormatl ri9at alsnlor conorm :;A: 1-$#
3. Car s+nt imnsi+nil ormat+l+i baz i al clor
ri9at/4. Car s+nt mtol 8mpt+rir a ormatlor pr9z+t
prin :;A: $4-$#.
2%
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 29/95
MODULUL 8 – LECŢIA 8
INDICATORUL DESENELOR TE0NICE
ELEMENTELE 0ĂRŢILOR ŞI PLANURILOR
Obiective: -nsuşirea modului de construire a
indicatoarelor desenelor te4nice şi recunoaşterea şi utilizarea
corectă a elementelor 4ărţilor şi planurilor. 3tilizarea corectă a
scărilor de reprezentare.
Rezumat:
Andicatorul este un tabel care are drept scop identificarea desenului şi a
obiectului reprezentat de acesta şi se foloseşte obligatoriu la toatedesenele de documentaţie te4nică
Elementele matematice reprezintă baza geometrică a 4ărţii. Sunt
cuprinse în această categorie următoarele elemente9 scara de proporţie,
cadrul 4ărţii, nomenclatura, baza geodezo&topografică, elementele de
orientare, graficul înclinării versanţilor, canevasul
2&
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 30/95
Elementele ,e con0inut sunt considerate a fi cele reprezentate în
interiorul cadrului 4ărţii, respectiv în cuprinsul spaţiului desenat.
Elementele ,e /ntocmire sau ,e montare a hăr0ii cuprind informaţii
absolut necesare pentru înţelegerea şi utilizarea 4ărţii.
Ca,rul 4ărţilor şi planurilor topografice este un sistem comple carelimitează reprezentarea şi pe care se trec anumite date geografice şi
numerice.
Cuvinte cheie: indicator, scara de reprezentare, cadrul
4ărţilor
MODULUL 8
INDICATORUL DESENELOR TE0NICE
ELEMENTELE 0ĂRŢILOR ŞI PLANURILOR
UI 8.1. INDICATORUL DESENELOR TE0NICE
<ndicatorul e!te un ta-el care are drept !cop identi"icarea de!enului $i
a o-iectului reprezentat de ace!ta $i !e "olo!e$te o-ligatoriu la toate
de!enele de documentaţie te#nică. El !e aplică n colţul din dreapta 8o!
lipit de c#enar a6nd latura lungă perpendiculară pe "6$ia de ndo!ariere.
AprobatControl STAS
VerificatDesenatProiectat
Masa neta
Data:
Scara:
TITLULPLANSEIINSTITUTIA
NR.
PLANSEI
30
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 31/95
Fig. 3.1.. <ndicatorul $i ta-elul de componenţă n de!enul indu!trial
pentru "ormatele B4 $i mai mari
UI 8.'. ELEMENTELE 0ĂRŢILOR ŞI
PLANURILOR
arta toora*ică e!te tot o reprezentare conenţională redu!ă la
!cară care n!ă dă o imagine generalizată a ntregii !upra"eţe a
7ăm6ntului !au numai a unei porţiuni mari din el.
Ea dă o edere de an!am-lu a !upra"eţelor de teren, conţin6ndmult mai puţine detalii n comparaţie cu planul topogra"ic, la ntocmirea
#ărţilor !e ţine !eama de cur-ura 7ăm6ntului. 7ractic, deo!e-irea dintre
planuri $i #ărţi con!tă n !cările de reprezentare #ărţile !e ntocme!c la
!cări mai mici, ncep6nd de la 1:2 &&& ( Figura 3.2. ).
upă conţinutul $i de!tinaţia lor #ărţile pot "i : #ărţi n relie",
topogra"ice, geogra"ice, #ip!ometrice, geo-otanice, climatice, geo"izice,
economice, politice, etnogra"ice, i!torice, politico/admini!tratie etc.
31
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 32/95
Fi3&-# 8.'. 0#-t# t!3-#5ic)
1/ +adrul planului, 2/ cara planului, 3 * +aroia8 geogra"ic, 4 * +aroia8
rectangular, / cara gra"ică, ; * Ec#idi!tanţa cur-elor de niel, /
emne $i !im-oluri conenţionale, > * +ur-e de niel
4lanul toora*ic (Figura 3.3) e!te reprezentarea conenţională
care, prin detaliile ce le conţine, redate la !cară $i pe conturul lor natural,
redă "idel porţiunea din !coarţa tere!tra care !e reprezintă planimetric $i
altimetric, !erind n general n !copuri te#nice ( proiectare, organizare,
eidenţa etc. ), datorită preciziei ridicate pe care o a!igură $i !cările mari
la care !e ntocme$te ( 1:& p6nă la 1:1& &&& ).
32
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 33/95
Fi3&-# 8.8. P"# t!3-#5ic
upă conţinutul $i natura lor, planurile topogra"ice pot "i:
- lan toora*ic ,e bază * planul ntocmit unitar pe ntregul
teritoriu al unei ţări, ntr/un !ingur !i!tem de proiecţie
cartogra"ică, la o !cară a!t"el alea!ă nc6t !ă !ati!"acă, prin
conţinutul $i "orma de redactare, ma8oritatea cerinţelor
!ectoarelor economiei naţionale
- lan ca,astral * plan ce cuprinde n principal limitele de
proiectare ale di"eritelor parcele $i categoriile de "olo!inţă
- lan eneral ,e trasare * planul n care !unt n!cri!e
elementele de tra!are nece!are aplicării pe teren a con!trucţiilor
proiectate
- lan ,e ,etaliu * planul topogra"ic executat la !cară mare,
conţin6nd anumite elemente redate n mod detaliat
33
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 34/95
- lan cotat etc.
Wărţile $i planurile topogra"ice !unt delimitate de cadru care !e
tra!ează după anumite principii, n "uncţie de !cara $i de !upra"aţa
reprezentată.
e regulă, planurile de !ituaţie la !cări mai mari de 1:2 &&&, care !eexecută pe !upra"eţele liniate, !e ntocme!c pe "ormate ?B:
)11%&%41(0 mm A × : )%41&4(1 mm A × : )&4420(2 mm A × , "iind delimitate
de caroia8ul rectangular, iar #ărţile $i planurile topogra"ice la !cări mai mici
de 1: &&&, care !unt lucrări de an!am-lu, !unt delimitate de caroia8ul
geogra"ic, a6nd "orma unor trapeze.
8.8.1. ELEMENTELE PLANURILOR ŞI 0ĂRŢILOR
1. Elementele matematice reprezintă -aza geometrică a #ărţii.
unt cuprin!e n acea!tă categorie următoarele elemente:
- !cara de proporţie
- cadrul #ărţii
- nomenclatura
- -aza geodezo/topogra"ică
- elementele de orientare- gra"icul nclinării er!anţilor
- canea!ul
2. Elementele ,e con0inut !unt con!iderate a "i cele
reprezentate n interiorul cadrului #ărţii, re!pecti n cuprin!ul !paţiului
de!enat. Bce!te elemente !e pot grupa n două categorii: "izico/geogra"ice
(relie", #idrogra"ie, egetaţie, !oluri) $i !ocio/economice (localităţi, căi decomunicaţie, detalii economice $i cultuale, graniţe).
3. Elementele ,e /ntocmire sau ,e montare a hăr0ii cuprind
in"ormaţii a-!olut nece!are pentru nţelegerea $i utilizarea #ărţii. intre ele
unele !e re"eră la ntocmirea #ărţii. Bici !unt inclu!e: titlul, "elul #ărţii,
de!tinaţia, legenda, autorul, materialele documentare "olo!ite.
34
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 35/95
8.8.'.CADRUL 0ĂRŢILOR ŞI PLANURILOR
Ca,rul #ărţilor $i planurilor topogra"ice e!te un !i!tem complex care
limitează reprezentarea $i pe care !e trec anumite date geogra"ice $inumerice.
Ca,rul e!te "ormat din trei părţi:
/ ca,rul interior limitează reprezentarea pe #artă !au pe planul
re!pecti. El reprezintă reţeaua geogra"ică / paralele $i meridiane * !au
reţeaua rectangulară. e tra!ează prin linii drepte, unind colţurile care !/au
raportat prin coordonate.
/ ca,rul eora*ic !e tra!ează prin linie du-lă ( cu interal de 1
mm) la di!tanţa de mm de cadrul interior. 7e acea!ta !unt marcate prin
!egmente alorile de latitudine $i longitudine. Sinia du-lă !e innegre$te
alternati, pe interale de 1 minut, $i anume pentru cele a"late dea!upra $i
la dreapta alorilor pare.
/ ca,rul ornamental !e tra!ează printr/o linie groa!ă de 1mm la de
1 mm de cadrul geogra"ic.
ntre cadrul geogra"ic $i cel ornamental !e marc#ează reţeaua
geogra"ică, diizată n "uncţie de !cară.
ntre cadrul interior $i cel geogra"ic !e tra!ează liniile care
marc#ează reţeaua rectangulară ( a "u!ului ecin ), la interale
core!punzătoare !cării.
Sa #ărţile $i planurile topogra"ice ntocmite n proiecţia au!!,!ituate p6nă la 02 depărtare pe longitudine "aţă de meridianul marginal al
"u!ului, !e marc#ează reţeaua rectangulară a "u!ului ecin, prin !egmente
de!enate n a"ara cadrului ornamental.
Reţeaua geogra"ică $i rectangulară tra!ată pe cadru e!te n!oţită de
alorile re!pectie a$a ca n "ig. 3.4.
3
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 36/95
' '
4 8
M a - c a - e a " o n . $ , ! d $ n $ $
Coo-dona,e"e -e,e"e$
-ec,an.!"a-e48'4
+e,ea!a -ec,an.!"a-a
a f!#!"!$ /ec$n
+e,ea!a -ec,an.!"a-a
48
Co",!" "an#e$
Coo-dona,e"e .eo.-ace
5230
4400
25
54 08
Ma-ca-ea "a,$,!d$n$$
844883
54 0% 54 10
Cad-!" .eo.-ac
Cad-!" $n,e-$o-
Cad-!" o-namen,a"
Fi3. 8.
8.8.8. SCĂRI DE REPRE4ENTARE
Barta este o reprezentare în plan, micşorată, convenţională şi
generalizată a suprafeţei terestre, cu fenomene naturale şi sociale de la un
moment dat, realizată pe principii matematice şi la o anumită scară, ţin(nd
cont de sfericitatea păm(ntului.
Planul este o reprezentare cu aceleaşi caracteristici ca şi 4arta,
diferenţele const(nd în faptul că redă o suprafaţă mai mică de teren, însă
cu mai multe detalii şi cu o mare precizie. eoarece scara mare nu
permite redarea unei suprafeţe întinse de teren, porţiunile terestre
reprezentate se consideră plane, deci nu ţine cont de sfericitatea păm(ntului.
5e*ini0ie:
?recerea de la dimen!iunile mă!urate n teren la cele de pe plan !au
#artă !e "ace cu a8utorul unui raport con!tant de mic$orare numit !cară de
proporţie.
3#
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 37/95
+a element matematic, !e poate exprima n 3 moduri:
•Uumeric
•ra"ic
•irect
Sc#-# &,e-ic) e!te o "racţie ordinară n care numărătorul indică
lungimea gra"ică (de o-icei n cm), iar numitorul lungimea core!punzătoare
din teren (tot n cm).
D
d
N =
1,
unde:
U * !cara #ărţii
d * di!tanţa gra"ică pe #artă !au plan
* di!tanţa reală din teren.
+u c6t numitorul e!te mai mic n aloare aritmetică, cu at6t "racţia
e!te mai mare $i deci !cara e!te $i ea mai mare $i iner!.
n !ituaţia n care pe o #artă nu e!te trecută !cara, n!ă e!te tra!ată
reţeaua de paralele !e poate calcula !cara #ărţii, mă!ur6nd di!tanţagra"ică dintre două paralele con!ecutie (d ) $i cuno!c6nd "aptul că
lungimea arcului de meridian de 1& e!te egală cu 111,13; =m ().
Sc#-# 3-#5ic) reprezintă raportul Dd exprimat gra"ic. upă modul
de con!trucţie $i precizia mă!urării e!te de două tipuri:
-scară grafică simplă
- scară grafică compusă !au cu transversale.
cara gra"ică e!te reprezentarea gra"ică a !cării numerice. Bcea!ta
reprezintă lungimile naturale de pe teren la !cara planului. cara gra"ică
poate "i liniară !au !implă $i !cara gra"ică tran!er!ală !au compu!ă.
• Sc#-# 3-#5ic) "ii#-) $#& $i,!")
3$
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 38/95
E!te o linie diizată de regulă din centimetru n centimetru, care
e!te de!enată la mi8loc n partea de 8o! a planului !au #ărţii !au l6ngă
legendă.
n "igura 3. e!te reprezentată !cara gra"ică !implă pentru !cara
numerică 1:1&&&&&.
Fi3&-# 8.>. Sc#-# 3-#5ic) $i,!")
7entru con!trucţia ei !e procedează a!t"el:
e tra!ează o linie de circa 1& cm, la mi8locul !ău l6ngă legendă n partea de 8o! a planului #ărţii. e diide din centimetru n centimetru
iar prima diiziune din !t6nga, din milimetru n milimetru.
iiziunea gradată n milimetri !e nume$te ta-loul !cării, iar
aloarea naturală a unei diiziuni core!punzătoare !cării planului !e
nume$te modulul !cării.
iiziunile !ituate la dreapta talonului !e notează prin alorile
cre!c6nde ale ace!tuia reprezent6nd alorile naturale ale "iecărei
lungimi.
n cazul !cării 1:1&&&&& modulul are aloarea 1&&& m iar celelalte
alori or "i re!pecti de 1&&&, 2&&&, 3&&&, 4&&& m.
Cu a)utorul scării grafice se pot rezolva două probleme
1. Cunosc(nd lungimea d:D
mmEm de pe plan se poate afla direct lungimea , corespunzătoare de
pe teren. Pentru aceasta se ia cu compasul lungimea respectivă de pe
plan şi se aplică pe scara grafică citindu&se pe scară distanţa de pe
teren :D%%m.
2. Problema inversă,
cunosc(nd distanţa de pe teren, se poate afla distanţa d de pe plan.
• Sc#-# 3-#5ic) t-#$ve-$#") $#& c,!&$)
3%
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 39/95
Poziţia acesteia pe plan sau 4artă este identică cu poziţia scării
liniare sau simplă. Construcţia scării grafice transversale este impusă
de a se obţine o mai mare precizie faţă de scara grafică simplă.
FF
Fi3&-# 8.?. Sc#-# 3-#5ic) c,!&$)
cara gra"ică tran!er!ală (Figura 3.;.) !e con!truie$te a!t"el:
e de!enează o !cară gra"ică !implă, iar dea!upra !au
dede!u-tul ei !e tra!ează un număr de linii paralele $i ec#idi!tante "aţă
de linia !cării !imple. Uumărul liniilor paralele !e ia n "uncţie de
precizia !cării. 7rin punctele de diiziune ale !cării gra"ice !imple !e
tra!ează perpendiculare pe liniile paralele. n dreptul talonului ultima
paralelă !e mparte ca $i talonul, n acela$i număr de părţi egale. e
une$te diiziunea & de pe !cara !implă cu diiziunea a doua de pe
ultima paralelă. e tra!ează apoi paralele la acea!tă linie unind
diiziunile de pe cele două linii extreme n mod decalat.Cu a)utorul scării grafice transversale, se rezolvă aceleaşi
probleme ca şi cu scara grafică simpla.
Sc#-# /i-ect) !e exprimă prin indicarea directă a lungimii de pe
#artă $i a core!pondenţei ei din teren. e exemplu: 1 cm pe #artă J 2& m
n teren (egalitate ala-ilă pentru o #artă la !cara 1:2&&&).
n "uncţie de !cara la care au "o!t realizate, #ărţile !e grupează n 3
categorii:
• de la 1:2&&& p6nă la 1:2&&&&&: 4ărţi la scară mare (#ărţi
topogra"ice)
• ntre 1:2&&&&& * 1:1&&&&&&: 4ărţi la scară mi)locie (#ărţi topogra"ice
de an!am-lu)
3&
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 40/95
• de la !cara 1:1&&&&&& p6nă la !cări "oarte mici: 4ărţi la scară mică
(#ărţi geogra"ice). Bce!tea !unt n general, #ărţile murale $i cele din atla!e.
Reprezentările cartogra"ice la !cări mai mari de 1:2&&& !e nume!c
planuri. Bce!tea !e cla!i"ică după cum urmează:
⇒ 1:1&&&& p6nă la 1:&&& planuri topografice propriu&zise⇒ 1:2&& p6nă la 1:2&&& planuri de situaţie
⇒ 1:1&&& p6nă la 1:&& planuri urbane
⇒ 1:1&& p6nă la 1:& planuri de detaliu, utilizate n con!trucţii.
ÎNTREBĂRI
1. C rprzint inicator+l snlor tnic/2. Car st irn,a 8ntr arta i plan+l topograic/
3. Car s+nt lmntl matmatic al plan+rilor i r,ilor/4. Din c st ormat car+l +ni r,i/
. <n+mra,i scril rprzntar +tilizat 8n practic/
#. C+nosc6n scara r,ii (10.000)! istan,a ral ms+rat 8ntrn (10.000m) car 9a i istan,a graic p plan (8n
cntimtri)/
MODULUL – LECŢIA
NOŢIUNI INTRODUCTIVE DESPRE AUTOCAD
Obiective: -nsuşirea noţiunilor de bază despre mediul de
40
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 41/95
lucru 2utoC2.
Rezumat:
2utoC2 *C2 : Computer 2ided esign sau Computer 2ided
rafting este un program C2 utilizat în proiectarea planurilor în două
dimensiuni * și mai putin trei dimensiuni * dezvoltat și comercializat de 2utodesH .
>i șierele native sunt cele de tip ,6 , precum și cele ,7* * 5raIing
e ! c4ange + ormat, etrem de larg răsp(ndite.
Cu toate că ini ț ial a fost creat pentru să ruleze și pe platforme ca
și 3ni , Macintos4, s&a renunț at la dezvoltarea acestora în favoarea
sistemului de operare JindoIs.
3na dintre caracteristicile care au făcut faimosă această aplicaț ie, pel(ngă preț ul comparativ mic la data lansării cu alte softuri similare, a fost
posibilitatea de ambientare și automatizare a proceselor. 2ici sunt incluse
2utoKASP, Lisual KASP, L2, .Net, ;b)ect21O.
2utoC2 & computer aided design *proiectare asistata de calculator&
este cel mai raspandit mediu de grafica si proiectare asistata de calculator
folosit cu succes in domenii precum 9 ar4itectura, geografie, medicina,
astronomie, te4nic etc.
Prima versiune, denumită MicroC2, a apărut in anul !# a)ungand pana la versiunea 2utoC2 %!!. >irma americana 2utodesH a dezvoltat
o multitudine de programe soft 2utoC2 fiind particularizate pe anumite
domenii9 2utoC2 2rc4itecture, 2utoC2 5lectrical, 2utoC2
Mec4anical, 2utoC2 ;verlaQ, 2utoC2 Kand esHtop, 2utoC2 Map,
2utoC2 Civil .
Cuvinte cheie: C2,2utoC2, noţiuni introductive
MODULUL
NOŢIUNI INTRODUCTIVE DESPRE
AUTOCAD
41
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 42/95
UI .1. PRE4ENTARE (ENERALĂ
Idată lan!at B+B/ul apare un ecran iniţial care conţine următoareleelemente:
Fig. 4.1. Ferea!tra Buto+B
ARA DE TITLU * cea mai de !u!, a"i$ează numele
programului B+B urmat de numele "i$ierului de!c#i!. Sa dreapta -arei !e
a"lă trei -utoane %inimizare, %aximizareKRe!taurare $i nc#idere. Sa un
moment dat !e lucrează cu un !ingur "i$ier (de!en).
ARA DE MENIURI * !e gă!e$te !u- -ara de titlu $i o"eră
acce! la o !erie de meniuri derulante.
ARA CU INSTRUMENTE * a"lată !u- -ara de meniuri $i
care conţine comenzi $i in!trucţiuni a!ociate cu pictograme. n momentul
c6nd !e plim-ă cur!orul dea!upra pictogramelor apare un dreptung#i ce
conţine numele comenzii.
42
21 3
4
# $ % & 10
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 43/95
Bce!tea !unt:
oNE * de!c#ide un de!en nou, l crează propriu/zi!
oOPEN * de!c#ide de!ene exi!tente
oSAVE * !alează de!enul curent
oPRINT * tipăre$te !au preizualizează de!enul curentoPRINT PREVIE * preizualizare pentru tipărire
oSPELLIN( * eri"ică ortogra"ia
oCUT * nlătură elementele !electate $i le pla!ează n memoria
temporară
oCOPG * copiază elementele !electate $i le pla!ează n memoria
temporară
oPASTE * pla!ează conţinutul memoriei temporare n de!enulcurent
•MATC0 PROPERTIES * copierea proprietăţilor de la un o-iect la
altul (ex. culoarea, tipul de linie).
oUNDO * anulare !ecenţială a unei comenzi de de!enare,
ncep6nd de la ultima !alare
oREDO * re"acerea comenzii din memoria tampon CUI
o
LAUNC0 ROSER * lan!are -roP!eroTRACHIN( * apelează un mod !nap * poziţionare exactă. E!te un
-uton explozi
oPRESET UCS * con"igurează !i!temul de coordonate utilizator.
E!te un -uton explozi
oDISTANCE * mă!urarea di!tanţelor, !upra"eţelor. E!te un -uton
explozi
oREDRA ALL * rede!enează ecranul, pentru curăţarea de
imaginile temporare !au o-iecte inutile
oAERIAL VIE * acce!ează "erea!tra BER<BS <EX !au apelează
oricare din celelalte -are de in!trumente
•NAMED VIE * re!taurarea ederii. E!te un -uton explozi
43
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 44/95
oPAN REALTIME * mută de!enul, "ără a/i !c#im-a !cara, n direcţia
dorită
•4OOM REALTIME * marirea !au mic$orarea n timp real a
de!enului
o4OOM IN * măre$te un de!en prin du-larea !cării de a"i$are Tutonexplozi.
o4OOM OUT * mic$orează un de!en prin n8umătaţirea !cării de
a"i$are
o4OOM INDO * măre$te o parte din de!en, !peci"icată printr/o
"erea!tră dreptung#iulară
o4OOM ALL * izualizează ntregul de!en. E!te un meniu explozi
care acce!ează dier!ele comenzi VII%o4OOM PREVIOUS * reenire la de!enul de dinainte
o0ELP * acce!ează !i!temul de a!i!tenţă on line.
ARELE MOILE CU INSTRUMENTE
n momentul lan!ării B+B !unt a"i$ate doar -arele cu in!trumente
RBX $i %I<FY. 7entru a a"i$a -arele mo-ile !uplimentare !e alege din
-ara de meniuri ieP!, ?ool-ar! $i n "elul ace!ta !e o"eră acce! la ca!eta
de dialog, iar pla!area unui x n ca!eta de alidare din dreptul -arei dorite
are ca rezultat apariţia ei pe ecran. Bpă!6nd -utonul din !t6nga !u! al
ace!teia , -ara e!te nc#i!ă $i a di!pare de pe ecran. 7entru mutarea n
altă poziţie a -arei de in!trumente !e apa!ă -utonul din !t6nga al mou!e/
ului cu cur!orul poziţionat pe dreptung#iul al-a!tru core!punzător -arei $i
cu -utonul n continuare apă!at !e mută -ara n poziţia dorită.
44
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 45/95
Fig. 4.2. Tarele mo-ile
FEREASTRA DE COMANDĂ * !e gă!e$te n partea
in"erioară a ecranului $i e!te "ormată din "erea!tra cu i!toricul (F2) $i linia
de comandă ce arată in!trucţiune introdu!ă de la ta!tatură. Bcea!tă zonă
e!te "olo!ită de către program pentru a comunica cu utilizatorul. Bici !unt
a"i$ate me!a8ele de eroare, opţiunile de comandă $i alte initaţii.
ARA DE STARE * a"i$ează coordonatele cur!orului $i
!tarea di"eritelor moduri operaţionale B+B: nap (!alt), rid, Irt#o
(ortogonal), IUB7 (!altul automat la o entitate). Bctiarea $i dezactiarealor !e "ace cu un du-lu clic pe ace!tea.
I-!eraţie: o altă -ară de !tare !e gă!e$te !u- -ara cu in!trumente
!tandard $i conţine denumirea !tratului curent $i o"eră po!i-ilitatea alegerii
culorii de de!enare $i a tipului de linie. n plu! putem modi"ica u$or
proprietăţile.
SUPRAFAŢA DE DESENARE * analoagă cu "oaia de #6rtie
pe care !e de!enează manual, doar că n B+B acea!ta are o dimen!iune
in"inită.
CURSORUL ÎN CRUCE CASETA DE SELECŢIE ŞI
CURSORUL * cur!orul are mai multe "eluri de apariţii: e!te cur!or n cruce
n cazul poziţionării pe ecran n momentul de!enării, caz n care n partea
4
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 46/95
de 8o! a ecranului !unt indicate coordonatele lui !au e!te ca!etă de
!elecţie n momentul n care programul dore$te !ă !electaţi un o-iect.
APELAREA COMEN4ILOR * n linia de comandă !e
a$teaptă o comandă $i e!te izi-ilă initaţie +ommand: . acă o comandă!e a"lă n execuţie, programul a"i$ează un me!a8 care ă cere !ă
introduceţi date.
Ex. +ommand: line
From point:
n con!ecinţă programul a$teaptă !ă/i o"eriţi punctul de unde !ă
nceapă execuţia comenzii line. +omanda poate "i dată de la ta!tatură !au
prin intermediul mou!e/ului.
Cc"&9ii:
!e pot introduce comenzile de la ta!tatură
!e pot introduce comenzile prin -arele de in!trumente $i meniuri
!e lucrează cu ca!ete de dialog.
UI .'. OPERAŢII CU FIŞIERE
NE * crearea unui nou de!en cu File, UeP $i apare o ca!etă de
dialog n care !e poate !peci"ica numele "i$ierului ce !e dore$te a "i creat.
au altă modalitate e!te apa!6nd pe pagina al-ă ce !e gă!e$te n -ara de
in!trumente !tandard. Sa -aza lui !tă un "i$ier prototip, adică tot un "i$ier
de!en o-i$nuit dar !etat con"orm cerinţelor uzuale.
OPEN * de!c#iderea unui de!en exi!tent !e "ace cu File, Ipen (!au
pe -utonul de Ipen) $i apare o ca!etă de dialog n care !e caută "i$ieruldorit. Exi!tă $i po!i-ilitatea de căutare a "i$ierului dorit cu Find File din
ca!eta de dialog. e !electează "i$ierul dorit $i !e dă I=.
SAVE * !alează de!enul curent File, ae (!au apa!6nd pe
pictograma cu di!c#eta). acă de!enul are nume, are loc !alarea. acă
de!enul nu a "o!t ncă -otezat $i !e apelează comanda ae, !e a
4#
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 47/95
de!c#ide o ca!etă de dialog n care !e poate !peci"ica numele "i$ierului,
unitatea $i directorul n care !e !alează.
SAVE AS * redenumirea unui "i$ier exi!tent File, ae B! "olo!ită
pentru a !ala de!enul curent n altă locaţie.
SALVARE AUTOMATĂ * ?ool!, Iption!, eneral, Butomatic ae $iapoi !e "ixează durata dorită $i !e dă I=.
E7IT * File, Exit are loc nc#iderea B+B/ului dar nu nainte de
apariţia unei ca!ete de dialog care cere !alarea de!enului.
UI .8. PERSONALI4AREA ECRANULUI
e realizează prin apelarea comenzii Iption din meniul ?ool!, nurma căreia !e a de!c#ide o "erea!tră de dialog, prezentată n "ig. de mai
8o!:
Fig.4.3. etarea proprietăţilor ecranului
+on"orm "ig., "erea!tra de dialog Iption o"eră mai multe po!i-ilităţide per!onalizare, pentru "iecare din ace!tea !e or prezenta n continuare
opţiunile cele mai uzuale:
Fi"e permite indicarea căii de acce! a "i$ierelor program (executa-ile)
care rulează !u- Buto+B ("i$iere cu exten!ia l!p, arx, mnu, d-, d-x, lx,
"a!)
4$
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 48/95
Di$!"#; permite !etarea culorii de "undal (la in!talare culoarea
implicită e!te negru), a "onturilor din meniuri !au -utoane, a rezoluţiei de
de!enare a cur-elor $i a !upra"eţelor (cur-ele n Buto+B !unt
reprezentate printr/un număr "oarte mare de !egmente de lungime mică),
etc.O!e #/ $#ve permite !etări re"eritoare la !alare, re!pecti
er!iunea de Buto+B n care !e realizează !alarea, timpul după care !e
realizează !alarea automată, crearea !au nu a "i$ierelor de rezeră
(-aup "ile, .-a), etc.
P"tti3 permite realizarea !etărilor re"eritoare la plotare (tipărire).
S;$te, permite !etarea modului de lan!are n execuţie a
programului (tradiţional, !au on line) con"igurarea legăturilor cu locaţia
Butode! 7oint B, (Wttp:KKPPP.pointB.autode!.com), care e!te un centru
de in"ormare $i in!truire on line.
U$e- !-e5e-ece permite !etarea unităţilor de mă!ură,
per!onalizarea -utonului -utonului drept al mou!/ului (la "el ca n toate
aplicaţiile de tip XindoP!), re!pecti a modului de izi-ilitate a gro!imilor
entităţilor gra"ice, etc.
D-#5ti3 permite !etarea culorii $i mărimii !electorului la utilizarea
comenzilor a8utătoare O$#!, precum $i a modului de lucru al ace!tora.Se"ecti permite alidarea !au nu a utilizării grip/urilor, !etarea
culorii $i a mărimii !electorului la utilizarea comenzilor de editare.
P-5i"e$ permite !electarea unei -are de meniuri per!onalizate,
exi!tente !au create de utilizator.
UI .. UTILI4AREA AJUTOARELOR
(RAFICE: MODURILE SNAP (RID ORT0O
Buto+B o"eră o !erie de mi8loace a8utătoare pentru de!enare *
modurile SNAP (RID $i ORT0O * a!upra cărora !e poate acţiona prin
comenzile cu acela$i nume !au prin -utoanele core!punzătoare !ituate n
-ara de !tare.
4%
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 49/95
+omanda SNAP !ta-ile$te dimen!iunile pa!ului de depla!are a
colimatorului pe ecran. +a e"ect, modul SNAP a!igură acurateţea
de!enului, prin !ta-ilirea rezoluţiei de de!enare. acă punctele !unt
indicate prin coordonate, nu !e iau n con!iderare !etările modului UB7.Ipţiunile comenzii UB7 !unt:
peci"' !nap !pacing or ZIUKIFFKB!pectKRotateKt'leK?'pe[
\1.&&&&]:, unde:
opţiunea implicită e!te indicarea unei mărimi a pa!ului de depla!are
a colimatorului
ONKOFF * !ta-ile$te actiareaKdezactiarea modului UB7 dacă
modul UB7 e!te dezactiat, depla!area colimatorului are loc la niel de
pixel, di!tanţa de depla!are put6nd "i mărită de 1& ori, re!pecti de 1&& ori
prin acţionarea ta!tei \7age Cp] o dată, re!pecti de două ori, iar
reenirea la normal "ăc6ndu/!e cu ta!ta \7age oPn]
A$!ect * permite !ta-ilirea de pa$i di"eriţi pe cele două direcţii
Rt#te * permite rotirea reţelei UB7 cu un ung#i dat "aţă de
orizontală
St;"e * permite alegerea unuia dintre cele două !tiluri de grile *
!tandard (cu două direcţii perpendiculare) !au izometric (direcţii după
axele axonometriei izometrice) alegerea planului izometric de de!enare
!e "ace prin comanda <!oplane
T;!e * acea!tă opţiune permite de"inirea a două tipuri de UB7:
(-i/ * determină a!ocierea reţelei UB7 cu reţeaua R<
P"#- * a!igură !altul pe direcţii perpendiculare, nclinate la ung#iuri
pre!ta-ilite.
+omanda (RID !e "olo!e$te pentru a putea controla izual unităţilede mă!ură ale de!enului. Bcea!ta poate determina !uprapunerea pe!te
de!en a unei reţele de puncte care nu !e poate tipări * "ig. 4.4.
Ipţiunile comenzii !unt:
peci"' grid !pacing(^) or ZIUKIFFKnapKB!pect[ \&.&&&&]:, unde:
4&
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 50/95
opţiunea implicită e!te o aloare care determină di!tanţa dintre
punctele grilei dacă !e alege & ca aloare implicită, atunci !e adoptă
di!tanţa de la UB7, dacă !e indică o aloare prea mică, reţeaua de R<
nu poate "i a"i$ată, "iind prea den!ă
ONKOFF * determină actiarea, re!pecti dezactiarea reţelei R<S#! * determină a"i$area reţelei R< pe dimen!iunile UB7
A$!ect * permite !ta-ilirea unor di!tanţe ntre punctele R<, di"erite
pe cele două direcţii.
7entru o rapidă !etare a
opţiunilor comenzilor UB7 $i
R< !e de!c#ide ca!eta de
dialog D-#5ti3 Setti3$ prin
alegerea opţiunii etting! a
meniurilor -utoanelor UB7 $i
R< de!c#i!e cu a8utorul
-utonului drept al mou!e/ului.
%odul ortogonal de
de!enare ORT0O poate "i
actiat !au dezactiat prin
comanda IR?WI, cu opţiunileIUKIFF, !au prin apă!area repetată a ta!tei \F>]. +a e"ect al actiării
modului IR?WI, de!enarea $i editarea !e "ac doar pe direcţiile orizontală
$i erticală ale C+/ului curent
Fig. 4.. Reţeaua R< Fig. 4.;. %odul IR?WI
0
Fig. 4.4. +a!eta ra"ting
etting!
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 51/95
ÎNTREBĂRI
1. Car s+nt lmntl rstri l+cr+ 8n A+toCAD/2. Car s+nt a7+toarl graic 8n A+toCAD/
3. C+m s poat prsonaliz cran+l l+cr+ 8n A+toCAD/
4. C lmnt con,in bara c+ instr+mnt/
1
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 52/95
MODULUL > – LECŢIA >
DESENAREA ŞI EDITAREA OIECTELOR ÎN
AUTOCAD
Obiective: -nsuşirea cunoştinţelor de desenare şi editare
a obiectelro în mediul 2utoC2.
Rezumat:
traturile (la'er!) o"eră un mi8loc de a grupa o-iectele. Ele !unt
realizate !imilar cu modul n care un proiectant de!enează cu m6na
grupuri de o-iecte pe "oi de calc. 7rodu!ul "inal e!te compu! din "oile de
calc a$ezate una pe!te alta.
+omenzile pot "i introdu!e la aparitia prompterului H+ommand:H. 7entru
repetarea ultimei comenzi, !e a apa!a Enter. e pot introduce puncte !aucoordonate in oricare din modurile:
7entru a intelege lucrul cu Buto+B, e!te important !a cunoa!tem modul
in care ace!ta i!i pa!treaza de!enele. 7entru "iecare de!en !e creeaza o
-aza de date. Fiecarei entitati de!enate ii core!punde o pie!a din -aza de
date (o entitate e!te un element de de!en, cum ar "i linia, cercul, arcul,
etc.).
Cuvinte cheie: strat, laQer, desenare, editare, comenzi
2
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 53/95
MODULUL >
DESENAREA ŞI EDITAREA OIECTELOR ÎN
AUTOCAD
UI >.1. INSTRUMENTE DE CONSTRUIRE A
OIECTELOR
7entru a intelege lucrul cu Buto+B, e!te important !a cunoa!temmodul in care ace!ta i!i pa!treaza de!enele. 7entru "iecare de!en !e
creeaza o -aza de date. Fiecarei entitati de!enate ii core!punde o pie!a
din -aza de date (o entitate e!te un element de de!en, cum ar "i linia,
cercul, arcul, etc.). B!t"el, la de!enarea unei linii !e adauga in -aza de
date in"ormatiile re"eritoare la acea!ta: capetele liniei, culoarea, tipul de
linie etc.
7entru un cerc in"ormatiile !alate includ centrul !i raza. <ata un
exemplu:
((/1 . \Entit' name: ;&&&&&1>]) (& . H+<R+SEH) (> . H&H) (;2 . 1) (30 .
&.) (1& 4.& 4.& 1.&) (4& . 2.&))
Bcea!ta e!te o li!ta a in"ormatiilor !tocate in -aza de date,
core!punzatoare unui cerc de!enat in !tratul H&H, de culoare ro!ie (1), de
gro!ime &., cu centrul in punctul 4, 4, 1 !i raza 2.&. %odi"icarea unui cerc
de!enat implica modi"icarea unei a!emenea li!te din -aza de date. %ai
tarziu ne om intalni cu li!tele core!punzatoare di"eritelor tipuri de entitati
!i om edea e"ectele comenzilor Buto+B a!upra lor.
3
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 54/95
e de!c#ide un de!en nou $i !e !alează n directorul dorit cu
numele dorit, după care pentru a u$ura lucrul !e or poziţiona anumite
elemente a8utătoare.
LAGER6E
traturile (la'er!) o"eră un mi8loc de a grupa o-iectele. Ele !untrealizate !imilar cu modul n care un proiectant de!enează cu m6na
grupuri de o-iecte pe "oi de calc. 7rodu!ul "inal e!te compu! din "oile de
calc a$ezate una pe!te alta.
+6nd !e utilizează !traturile, !e pot a$eza o-iecte numai pe !tratul
curent. ar B+B/ul permite comutarea ntre !traturi $i mutarea o-iectelor
de pe un !trat pe altul.
LUCRUL CU STRATURI
e pot grupa in"ormaţiile di!tincte pe !traturi !eparate, "iecărui !trat i
!e poate atri-ui un nume, o culoare $i un tip de linie pentru a mări
calitatea. traturile pot "i dezactiate !au ng#eţate, pentru a reduce
cantitatea de in"ormaţii de pe ecran. e a!emenea !traturile de!enului pot
"i tipărite indiidual !au com-inate n orice "ormat. tratul curent nu poate "i
ng#eţat !au dezactiat.
CASETA DE DIALO( – LAGER CONTROL
+a!eta de dialog apare ca urmare a !electării -utonului la'er! din
-ara mo-ilă cu in!trumente I-8ect 7ropertie! !au din -ara de meniuri
aleg6nd Format $i apoi Sa'er. +a urmare !e o"eră ur mătoarele "acilităţi:
4
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 55/95
Fig. .1. +a!eta de dialog Sa'er 7ropertie! %anager
n ca!eta de dialog !e di!ting următoarele opţiuni:
Ne * creează un nou !trat de de!enare, "ără a deeni curent
De"ete * $terge un !trat de de!enare
C&--et * actiează un alt !tart, n locul celui curentON * "ace izi-il un !trat, care era inizi-il
OFF * "ace inizi-il un !trat
F-ee9e * _ng#eaţă` un !trat, Buto+B ignoră entităţile de pe acel
!trat, reduc6ndu/!e a!t"el timpul nece!ar regenerării de!enului un !trat
_ng#eţat` e!te inizi-il
Lc * determină -locarea acce!ului la editarea o-iectelor a"late pe
!trat, preenind modi"icarea accidentală a entităţilor re!pectie
C"- * !ta-ile$te culoarea entităţilor de pe un !trat
Liet;!e * !ta-ile$te tipul de linie pentru un !trat
Lieei3*t * !ta-ile$te gro!imea de linie pentru un !trat
P"t St;"e * !e poate a!ocia unui !trat un !til de tipărire, de"init
anterior
P"t * !e pot !ta-ili !traturile care or "i tipărite.
7roprietăţile "iecărui !trat pot "i a"i$ate detaliat n partea in"erioară a
ca!etei, prin acţionarea -utonului #oPKWide detail!. +u -utoanele ae!tate...KRe!tore !tate... !e !alează $i !e re!taurează !tările !traturilor. 7rin
aplicarea "iltrelor de !traturi din li!ta derulantă Uamed la'er "ilter! ("iltre de
!traturi denumite), Buto+B permite a8u!tarea in!tantanee a li!tei
!traturilor a"i$ate. Fiecare de!en din Buto+B are, n mod pre!ta-ilit, trei
"iltre de !traturi !tandard:
S* A"" L#;e-$, care a"i$ează toate !traturile
S* A"" U$e/ L#;e-$ / a"i$ează toate !traturile "olo!ite
S* A"" 7-e5 / ependent Sa'er! / a"i$ează toate !traturile
dependente de re"erinţe externe.
+u a8utorul ace!tor trei "iltre de !traturi !e poate !impli"ica mult
izualizarea li!tei !traturilor. ?otodată, ca!eta Sa'er 7ropertie! %anager
mai conţine două opţiuni care permit iner!area "iltrului de !traturi curent
(<nert "ilter), re!pecti aplicarea "iltrului de !traturi curent li!tei derulante
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 56/95
de control al !traturilor din -ara de in!trumente I-8ect 7ropertie! (Bppl' to
I-8ect 7ropertie! tool-ar!).
Blegerea culorii de de!enare, indi"erent de la'er, !e "ace prin
comanda +olor, care a"i$ează o ca!etă de dialog pentru alegerea culorii
de lucru * "ig.
Fig. .2. +a!eta de dialog +olor Blegerea tipului de linie, independent de la'er, !e "ace prin comanda
Sinet'pe, care a"i$ează o ca!etă de dialog pentru alegerea tipului de linie *
"ig. .
Fig. .3. +a!eta de dialog Sinet'pe
Exi!tă po!i-ilitatea alegerii gro!imii de linie, prin comanda
SinePeig#t,
7rin intermediul liniei de a"i$are a proprietăţilor o-iectelor, a"lată n
partea !uperioară a ecranului Buto+B, toate opţiunile priind la'er/ele,culori, tipuri $i gro!imi de linie pot "i !electate rapid.
DESENAREA LINIILOR
Bpelul "uncţiei Sine !e "ace "ie din -ara cu in!trumente D-#, "ie
prin ta!t6nd la initaţia +ommand: "ie. upă acea!ta !e or cere punctul
#
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 57/95
de nceput al liniei $i apoi punctul de !"6r$it al liniei. eci la initaţia From
point: !e dă primul punct iar la ?o point: !e dă al doilea punct. acă !e
dore!c linii legate ntre ele !e continuă introducerea punctelor, alt"el !e dă
Enter.
opţiunea +lo!e: dacă !pre exemplu !e dau 2 drepte legate ntre ele $ila opţiunea ?o point !e a da litera c, e"ectul e!te nc#iderea unui triung#i
opţiunea Cndo: n cazul n care un punct a "o!t gre$it ale!, !e
ta!tează u $i a!t"el ace!t punct e!te nlăturat
de!enarea !egmentelor continue * dacă !e dore$te de!enarea unei
linii de la !"6r$itul liniei anterioare, la initaţia From point: !e dă Enter
curăţarea ecranului !e dă prin comanda redraP !au introduc6nd r de
la ta!tatură.
OIECTE
+u a8utorul -utoanelor din -ara de in!trumente raP !e crează
o-iecte (linii, cercuri, arce, dreptung#iuri). I-iectele complexe !unt cele
care !unt create printr/o comandă unică (poligoane, polilinii, coroane
circulare). e$i o-iectele complexe par a "i "ormate din mai multe
!egmente, B+B le con!ideră un !ingur o-iect.
DESENAREA DREPTUN(0IURILOR
%odalităţile de de!enare a dreptung#iurilor !unt: ta!t6nd -ect#3 la
initaţia +ommand:: !au execut6nd clic pe -utonul Rect#3"e din -ara de
in!trumente D-#, !au din meniul raP. rept urmare !e or cere pe r6nd
coordonatele primului colţ $i apoi coordonatele colţului opu! ace!tuia.
+oordonatele or putea "i introdu!e de la ta!tatură !au execut6nd un clic
cu mou!e/ul pe ecran n punctele dorite (de la ta!tatură un punct !e dăa!t"el x,').
DESENAREA CERCURILOR
%odalităţile de de!enare a cercurilor !unt: ta!t6nd circle !au mai
!implu doar c la initaţia +ommand: !au prin alegerea -utonului Ci-c"e din
$
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 58/95
-ara de in!trumente D-#. Idată apelată comanda !e poate alege
modalitatea de indicare a datelor nece!are de!enării unui cerc:
Cete- R#/i&$ * !peci"ică nt6i centrul cercului $i apoi raza
ace!tuia
Cete- Di#,ete- * !e !peci"ică nt6i centrul cercului $i apoidiametrul cercului
'Pit * !e !peci"ică două puncte care de"ine!c diametrul
8Pit * !e !peci"ică 3 puncte de pe circum"erinţa cercului
T#3et T#3et R#/i&$ * !e !peci"ică două o-iecte la care cercul
a "i tangent $i raza cercului
T# T# T# * !e !peci"ică trei o-iecte la care cercul a "i tangent.
DESENAREA ARCELOR
%odalităţile de de!enare a arcelor !unt: ta!t6nd arc la initaţia
+ommand: !au prin alegerea -utonului Brc din -ara cu in!trumente raP,
!au din meniul raP. Sa "el ca $i la cercuri exi!tă mai multe po!i-ilităţi de
de!enare a arcelor dintre care amintim:
8Pit$ * !e !electeză un punct de nceput, un punct de pe arc $i un
punct !"6r$it
St#-t Cete- E/ * !e alege un punct de nceput, centrul cerculuidin care aparţine arcul $i un punct de !"6r$it
St#-t Cete- A3"e * punct de nceput, centrul cercului $i ung#iul
inclu!. Brcul e!te de!enat n !en!ul arcelor de cea!ornic dacă utilizaţi un
ung#i negati
St#-t Cete- Le3t* * punct de nceput, centrul cercului $i
lungimea corzii
St#-t E/ R#/i&$ * punct de nceput, punct "inal $i raza cercului ncare e inclu! arcul.
St#-t E/ A3"e * punct de nceput, punct "inal $i ung#i $amd.
Cet-& St#-t A3"e * pentru ar#itectura.
I-!eraţie: e poate alege opţiunea continuării unui arc dintr/unul
de!enat anterior prin alegerea -utonului Brc +ontinue !au ta!t6nd Enter la
initaţia de a da punctul de !tart al noului arc.
%
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 59/95
DESENAREA POLI(OANELOR
+u a8utorul comenzii B+B !";3 dată de la ta!tatură !au prin
intermediul -utonului P";3 din -ara cu in!trumente D-# !e potde!ena u$or poligoane regulate. e a cere numărul de laturi ale
poligonului, iar apoi !e poate preciza mărimea laturii !au centrul cercului n
care e!te n!cri! !au circum!cri! poligonul.
Sa initaţia E/3eKCete- 5 !";3 dacă !e ta!tează e atunci
!e cere !ă !e introducă mărimea laturii, alt"el !e dau coordonatele
centrului cercului după care apare interogarea in!cripti-il !au circum!cri!
unui cerc IKC. upă alegerea unei ariante !e cere raza cercului.
I-!eraţie: Ex. la de!enarea unui dreptung#i dacă după
interogarea Fi-$t c-e- : 1,1 (!e dau coordonatele) la Ot*e- c-e- : !e
dă Q 3, deci om aea coordonatele relatie la primul colţ $i deci
coordonatele propriu zi!e ale celui de/al doilea colţ !unt 4,;.
FI7AREA PE OIECTE
7rogramul B+B "urnizează po!i-ilitatea !ta-ilirii cu precizie a unei
poziţii exacte, prin controlarea mi$cărilor cur!orului. Cna dintre ace!temetode a "o!t de8a prezentată: $i anume nap, dar n continuare a "i
explicată "uncţia o-8ect !nap !au o!nap ("ixare pe o-iecte).
Fig. .4 %eniul "uncţiei IUB7 Fig. .
7uncte caracteri!tice $i marcatorii
&
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 60/95
core!punzători
UI >.'. UTILI4AREA COMEN4ILOR DE EDITARE
Era!e
%irror
Brra'
Rotate
tretc#
?rim
Trea
Fillet
+op'
I""!et
%oe
cale
Seng#ten
Extend
+#am"er
Explode
Tara de editare
ERASE * apelată prin -utonul Era!e din -ara %odi"' !au ta!t6nd
era!e, după care !e cere !electarea unuia !au mai multor o-iecte care or
"i $ter!e
OOPS * c6nd !e utilizează comanda Era!e !/ar putea !ă $tergem
din gre$eală !au oit unele elemente. acă !e dore$te readucerea lor n
de!en !e apelează comanda Iop! care rea$ează la loc ultimul o-iect
$ter!. Bpelul !e "ace ta!t6nd oop!COPG * apelul !e "ace apă!6nd -utonul +op' din -ara %odi"' !au
ta!t6nd cop'. e a !electa de către utilizator o-iectul care !e dore$te a "i
copiat (!au o-iectele). e cere apoi punctul de re"erinţă $i punctul n care
a "i mutat. Exi!tă po!i-ilitatea realizării de copii multiple a!t"el: după ce au
"o!t !electate o-iectele (!au o-iectul) !e a da de la ta!tatură % ceea ce
#0
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 61/95
o"eră po!i-ilitatea realizării de copii multiple, după care !e dă punctul de
re"erinţă $i !e copiază o-iectul n punctele dorite
MIRROR * apelul poate "i "ăcut din -ara %odi"' din meniul explozi
+op' I-8ect !au ta!t6nd mirror. e or !electa o-iectele ce !e dore!c a "i
oglindite după care !e precizează axa "aţă de care are loc oglindirea, prinintermediul a două puncte. Bxa nu tre-uie !ă "ie neaparat orizontală !au
erticală. acă !e dore$te pă!trarea o-iectului original !e a da n la
initaţia de $tergere a lui
OFFSET * apelul poate "i "ăcut din -ara %odi"' din meniul explozi
+op' I-8ect !au ta!t6nd o""!et. +omanda o"eră po!i-ilitatea de a alege o
di!tanţă de o""!et, iar apoi !e a !electa un o-iect după care or "i "ăcute
copii o""!et. Bce!t o-iect tre-uie !ă "ie o linie, un arc, o polilinie, un cerc
!au o elip!ă. e a alege apoi direcţia n care a "i duplicat o-iectul. acă
o-iectul e!te cerc !au arc !electarea unui punct !pre centrul o-iectului
crează un cerc cu o rază mai mică, n timp ce alegerea unui punct n
exterior crează un o-iect cu o rază mai mare
ARRAG * permite realizarea de copii multiple ale o-iectelor !electate.
+opiile create pot "i aran8ate pe linii $i coloane (matrice rectangulară) !au
pot "i di!pu!e circular (matrice polară). 7entru crearea unei matrice
rectangulare i !e !olicită numărul de linii $i de coloane, di!tanţa dintreliniile alăturate $i di!tanţa dintre coloane. Sa crearea unei matrice polare i
!e cere !ă !peci"icaţi centrul n 8urul căruia or "i di!pu!e copiile, c6te
articole (copii) reţi !ă creaţi (inclu!i originalul) $i ung#iul de umplere.
MOVE * apelul !e "ace apa!6nd -utonul %oe din -ara %odi"' !au
ta!t6nd moe. +omanda a da următoarele initaţii: !elecţie o-iect !au
o-iecte, după ce ace!tea au "o!t !electate !e cere punctul de -ază de
unde or "i mutate o-iectele $i apoi punctul n care a "i mutat.
ROTATE * apelul poate "i "ăcut din -ara %odi"' !au ta!t6nd rotate.
e !electează o-iectul, !e dă punctul n 8urul căruia are loc rotirea $i apoi
!e !peci"ică ung#iul de rotaţie "aţă de poziţia iniţială
SCALE * apelul poate "i "ăcut din -ara %odi"' din meniul explozi
tretc# !au ta!t6nd !cale. +omanda e!te "olo!ită dacă !e dore$te
redimen!ionarea unui o-iect. Exemplu: dacă un titlu e!te prea mic l om
#1
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 62/95
mări, dacă un detaliu e!te impo!i-il de citit l om de!ena la altă !cară. e
a !electa o-iectul (o-iectele), !e alege punctul de re"erinţă !pre !au de la
care !e or aduce la !cară o-iectele. upă acea!ta !e poate da direct
!cara la care !e dore$te mărirea !au mic$orarea , !au ta!t6nd r !e a
putea da aloarea actuală a o-iectului $i apoi noua aloare a o-iectului(prin aloare !e nţelege mărimea o-iectului)
STRETC0 * apelul poate "i "ăcut din -ara %odi"' !au ta!t6nd !tretc#.
+omanda e!te "olo!ită pentru a lungi, !curta !au nălţa un o-iect ce a "o!t
de8a de!enat. I-iectul tre-uie o-ligatoriu !electat prin metoda cro!!ing *
PindoP !au cro!!ing * pol'gon. upă acea!ta tre-uie ale! locul de la care
or "i modi"icate o-iectele $i apoi locul p6nă unde or "i modi"icate
o-iectele
LEN(T0EN * apelul !e poate "ace din -ara %odi"' din -utonul
explozi tretc# !au ta!t6nd lengt#en. +omanda e!te utilizată pentru a
mări $i mic$ora lungimile o-iectelor, ace!te o-iecte tre-uie !ă "ie de!c#i!e
(nu are e"ect a!upra poligoanelor). Ctiliz6nd comanda puteţi modi"ica
o-iectele prin tragere dinamică !peci"ic6nd o nouă lungime !au un nou
ung#i, ca procent din lungimea !au ung#iul total, o"erind o lungime !au un
ung#i a-!olut !au !elect6nd o lungime !au un ung#i incremental mă!urat
de la punctul "inal al unui o-iectTRIM * apelul poate "i "ăcut din -ara %odi"' !au ta!t6nd trim.
+omanda de"ine$te una !au mai multe drepte care !ere!c drept plan de
tăiere (locul p6nă la care or "i !curtate o-iectele !au or "i eliminate părţi
din ele). eci nt6i !e aleg o-iectele cu care !e inter!ectează o-iectele ce
or "i !curtate $i apoi o-iectele ce or "i !curtate. acă liniile ce !ere!c
drept plan de tăiere au "o!t de!enate !pecial pentru "olo!irea comenzii trim
$i ulterior nu $i mai au ro!tul n de!en, atunci ele or tre-ui $ter!e după
nc#eierea ace!tei comenzi
E7TEND * apelul !e poate "ace din -ara %odi"' din -utonul explozi
?rim !au ta!t6nd extend. n timp ce trim !curtează o-iectele p6nă n
dreptul planurilor de tăiere !electate, comanda extend le lunge$te p6nă la
liniile de "rontieră ale!e. 7entru execuţie !e a !electa mai nt6i o-iectele
care !ere!c drept limite pentru alungire $i a-ia apoi o-iectele ce or "i
#2
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 63/95
alungite. Siniile limită dacă au "o!t de!enate doar pentru execuţia comenzii
extend $i ulterior nu/$i mai au ro!tul or "i $ter!e după execuţia comenzii
REAH * apelul poate "i "ăcut din -ara %odi"' !au ta!t6nd -rea.
+omanda con!tituie o alternatiă comodă la comanda trim, pentru că nu
nece!ită de!enarea unor drepte care !ă "ie utilizate doar ca plan de taiere$i care ulterior !unt $ter!e. +omanda -rea permite de"inirea a două
puncte pe un o-iect, care puncte delimitează porţiunea care a "i $tear!ă.
Blegerea părţii din o-iect care a "i eliminată poate "i "ăcută prin două
metode. 7rima e!te !ă !electaţi două puncte pe o-iect. B doua e!te !ă
!electaţi o-iectul $i a-ia apoi !ă !electaţi cele două puncte. 7entru a doua
metoda după ce !e !electează o-iectul !e ta!tează F ("ir!t point) $i !e dă
primul punct iar apoi al doilea. acă !e alege arianta de apel prin
intermediul -utonului explozi Trea din -ara %odi"' exi!tă patru ariante
ale comenzii: primul -uton ntrerupe o-iectul n punctul !electat pe el
!electează o-iectul $i apoi ntrerupe o-iectul n puncul care e!te !electat
ulterior al treilea -uton elimină -ucata cuprin!ă ntre cele două puncte
!electate pe o-iect al patrulea -uton !electează nt6i o-iectul $i a-ia apoi
elimină -ucata ntre cele două puncte date ulterior
C0AMFER i FILLET * !unt utilizate pentru realizarea te$iturilor
re!pecti a racordurilorE7PLODE * exi!tă o-iecte care !unt con!iderate compu!e "iind
alcătuite din alte o-iecte Buto+B. +u a8utorul comenzii explode ,
o-iectele compu!e pot "i explodate, !au de!compu!e n părţile
componente. e o-icei comanda e "olo!ităc6nd reţi !ă modi"icaţi una !au
mai multe componente ale o-iectului compu! $i nu di!puneţi de metodele
nece!are entru a acţiona direct a!upra ace!tuia. e !electează o-iectul
compu! apoi !e apa!ă -utonul ce are ca pictogramă dinamita.
A"te c,e9i /e$ &ti"i9#te $&t:
UNDO i REDO * apelul !e "ace din -ara de in!trumente tandard
cu -utoanele Cndo $i Redo !au ta!t6nd undo re!pecti redo. +u a8utorul
comenzii undo !e reenine !ecenţial napoi anul6nd comenzile "ăcute. +u
a8utorul comenzii redo !e poate "i executată doar dacă ultima comandă
#3
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 64/95
executată a "o!t un undo $i recon!tituie ce a "o!t $ter!. Redo nu e!te
ala-ilă dec6t pentru o !ingură comandă $i anume ultima $tear!ă
ÎNTREBĂRI
1. C s+nt i car st rol+l layere-elor/2. Car s+nt comnzil snar a linilor! crc+rilor!
rpt+ngi+rilor/3. Dscri,i mtoa ixrii p obict =:>A/
4. <xplica,i instr+mnt itar/
#4
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 65/95
MODULUL ? – LECŢIA ?
COTAREA ŞI 0AŞURAREA OIECTELOR
TIPĂRIREA PLANURILOR
Obiective: -nsuşirea elementelor de cotare şi 4aşurare în
mediul de lucru 2utoC2, precum şi tipărirea planurilor la
scară.
Rezumat:
n accepţiune inginerea!că, dimen!iunea e!te o caracteri!tică
geometrică, liniară !au ung#iulară, care !ta-ile$te mărimea unei pie!e,
di!tanţa !au ung#iul dintre două !upra"eţe, di!tanţa !au ung#iul dintre
pie!ele unui an!am-lu etc. eterminarea $i n!crierea pe de!ene a
dimen!iunilor poartă denumirea de cotare.
+apacitatea de a crea $i controla cote ntr/un de!en e!te una dintre
cele mai per"ormante caracteri!tici ale programului Buto+B. Bce!ta ne
pune la di!poziţie multe in!trumente pentru crearea, editarea $i !ta-ilirea
a!pectului unei cote n cadrul unui de!en.
?ipărirea planurilor realizate n Buto+B tre-uie "ăcută ţin6nd cont de
!cara dorită.
Cuvinte cheie: cote, 4aşură, linie de cotă, scară, tipărire
#
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 66/95
MODULUL ?
COTAREA ŞI 0AŞURAREA OIECTELOR
TIPĂRIREA PLANURILOR
UI ?.1. COTAREA OIECTELOR
n accepţiune inginerea!că, dimen!iunea e!te o caracteri!tică
geometrică, liniară !au ung#iulară, care !ta-ile$te mărimea unei pie!e,
di!tanţa !au ung#iul dintre două !upra"eţe, di!tanţa !au ung#iul dintre
pie!ele unui an!am-lu etc. eterminarea $i n!crierea pe de!ene adimen!iunilor poartă denumirea de cotare.
+apacitatea de a crea $i controla cote ntr/un de!en e!te una dintre
cele mai per"ormante caracteri!tici ale programului Buto+B. Bce!ta ne
pune la di!poziţie multe in!trumente pentru crearea, editarea $i !ta-ilirea
a!pectului unei cote n cadrul unui de!en.
Elementele unei cote !unt prezentate n "ig. ;.1 (n paranteze !unt
denumirile elementelor a$a cum !e regă!e!c n ge!tionarul !tilului de
cotare imen!ion t'le %anager, la care om "ace re"erire n continuare).
Fig. ;.1 * Elementele cotării
DEFINIREA STILURILOR DE COTARE
##
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 67/95
tilurile de cotare reprezintă metodele principale cu a8utorul cărora
!e poate controla a!pectul unei cote. 7rin crearea unui !til de cotare !e
de"ine$te exact a!pectul pe care l or aea cotele re!pectie n momentul
pla!ării ace!tora n de!en. tilurile de cotare !e controlează cu a8utorul
aria-ilelor de cotare. 7utem accede la ace!tea n două moduri: prinintermediul ca!etei de dialog imen!ion t'le (apela-ilă cu comanda
<% ta!tată la prompter/ul +ommand:, din meniul imen!ion, opţiunea
t'le..., !au cu a8utorul iconului core!punzător din -ara de in!trumente
imen!ion), !au prin ta!tarea numelui aria-ilei la prompter/ul de
comandă !au prompt/ul im:, după care i !e atri-uie aria-ilei o nouă
aloare. 7rima dintre metode e!te cea mai !implă, comodă $i intuitiă $i de
o-icei e!te cea mai potriită pentru modi"icarea alorilor aria-ilelor de
cotare.
+a!eta de dialog imen!ion t'le %anager ("ig. ;.2) permite !ă !e
!ta-ilea!că !tilul de cotare curent (-utonul et +urrent), !ă !e creeze un
!til nou (-utonul UeP...), !ă !e modi"ice un !til exi!tent (-utonul %odi"'...),
!ă !e anuleze un atri-ut al !tilului curent (-utonul Ierride...), !ă !e
compare două !tiluri exi!tente din acela$i de!en (-utonul +ompare...) $i
c#iar !ă !e examineze a!pectul pe care/l a aea !tilul de cotare curent
!electat n momentul n care a "i aplicat pe de!en ("erea!tra depreizualizare).
Fig. ;.2 * +a!eta de dialog imen!ion t'le %anager
#$
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 68/95
Bcţionarea -utonului UeP determină a"i$area ca!etei de dialog
+reate UeP imen!ion t'le * "ig. ;.3. n ca!etă !unt c6mpuri pentru
denumirea noului !til de cotare (UeP t'le Uame) $i de alegere a !tilului
de la care !e porne$te de"inirea (tart Xidt#). Sa acţionarea -utonului
+ontinue e!te a"i$ată o nouă ca!etă de dialog, UeP imen!ion t'le ("ig.;.4). Bceea$i ca!etă e!te a"i$ată $i dacă !e dore$te modi"icarea unui !til
de cotare.
Fig. ;.3 * +a!eta de dialog +reate UeP imen!ion
t'le
Fig. ;.4 * +a!eta de dialog UeP imen!ion t'le
+a!eta de dialog UeP imen!ion t'le
conţine un număr de $a!e ta-/uri (pagini), de!tinate
"iecărui !et de atri-ute ale !tilului. Fiecare ta- e!te
n!oţit de către o "erea!tră de examinare.
#%
Fig. ;. *
+omenzile de
cotare din meniulimen!ion
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 69/95
+otarea de!enelor n Buto+B !e poate realiza n următoarele
moduri:
cu a8utorul comenzilor <% $i <%1. !e de!c#ide o !e!iune
de cotare, imen!ioning mode, n care !e pot "olo!i !u-comenzile de
dimen!ionare din er!iunile anterioare ale programului Buto+B. Bce!tecomenzi determină nlocuirea prompter/ului +ommand: printr/un nou
prompter, im:. i"erenţa dintre ace!te comenzi de cotare e!te că, n timp
ce <%1 permite tra!area unei !ingure cote, după care !e reine pe
prompter/ul +ommand:, comanda <% de!c#ide o !e!iune de cotare, din
care !e ie!e doar prin acţionarea ta!tei \E!c]. Uu !e pot "olo!i comenzi
de de!enare !au de editare n timpul unei !e!iuni de cotare. n cadrul
comenzilor <% $i <%1 exi!tă un număr mare de !u-comenzi $i aria-ile
de cotare, care permit de"inirea unui !til propriu de cotare.
prin ta!tarea comenzilor de cotare direct la prompter/ul
+ommand:, "ără de!c#iderea unei !e!iuni de cotare.
cu a8utorul comenzilor de cotare acce!i-ile din meniul
derulant imen!ion ("ig.;.).
prin apelarea comenzilor de cotare cu a8utorul iconurilor
core!punzătoare din -ara de in!trumente imen!ion ("ig. .;).
eoarece metodele !unt ec#ialente, pentru lan!area comenzilor,utilizatorul a "olo!i arianta care i !e pare cea mai conena-ilă.
#&
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 70/95
>ig. @.@ = ara de instrumente 5imension
UI ?.'. 0AŞURAREA OIECTELOR
n Buto+B, umplerea unei !upra"eţe cu un model (#a$urarea) !e
poate "ace cu a8utorul comenzilor 0ATC0 !au 0ATC0, care pla!ează unmodel de #a$ură ntr/o !upra"aţă mărginită de un contur nc#i!.
+omanda 0ATC0 permite #a$urarea unui contur nc#i!, prin
indicarea liniei de contur. intaxa comenzii e!te:
+ommand: *#tc* \enter]
Enter a pattern name or ZbKolidKC!er de"ined[ \model implicit]:
permite alegerea unui model de #a$ură !au b, , C \enter]
peci"' a !cale "or t#e pattern \!cala implicit]: determină !cara de
de!enare a #a$urii \enter]
peci"' an angle "or t#e pattern \ung#i implicit]: permite alegerea
ung#iului #a$urii \enter]
elect o-8ect! to de"ine #atc# -oundar' or \direct #atc#],
elect o-8ect!:!e !electează o-iectele care determină conturul de
#a$urat !au \enter]!e poate #a$ura un contur de"init pe loc, prin puncte,
exi!t6nd o opţiune pentru a reţine !au nu linia de contur n de!en.
Ipţiunile S"i/ U$e- de"ined au următorul e"ect:
* a"i$ează li!ta modelelor de #a$uri din -i-lioteca Buto+B
S"i/ * permite #a$urarea prin umplere uni"ormă a conturului
U$e- /e5ie/ * permite crearea de către utilizator a unui model
!implu de #a$ură, prin opţiunile:
$0
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 71/95
peci"' angle "or cro!!#atc# line! \implicit]:ung#iul de nclinare a
liniilor de #a$ură \enter]
peci"' !pacing -etPeen t#e line! \implicit]:di!tanţa dintre liniile de
#a$ură \enter]
ou-le #atc# areab ZYe!KUo[ \U]: \enter] !au Y \enter] dacă !edore$te !au nu #a$ură du-lă
%odelul de #a$ură poate "i ale! dintr/un "i$ier de modele, prin
introducerea numelui modelului re!pecti, !au poate "i creat de utilizator.
+6tea dintre modelele de #a$ură exi!tente implicit !unt prezentate n "ig.
;..
Fig. ;. * %odele de #a$ură
Fig. ;.> * +a!eta de dialog Toundar' Watc#, ta-/ul uic
$1
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 72/95
+omanda 0ATC0 determină a"i$area ca!etei de dialog Toundar'
Watc# * "ig. ;.> * care permite alegerea at6t a modelului de #a$ură, c6t $i
a opţiunilor de #a$urare. electarea !upra"eţei de #a$urat !e poate "ace
prin !electarea conturului, ca la comanda WB?+W (opţiunea electI-8ect!), !au prin indicarea unui punct din interiorul conturului (opţiunea
7ic 7oint!).
Ipţiunile o"erite de ca!eta de dialog &/#-; 0#tc* $i ta-/ul uic
permit:
• alegerea proprietăţilor geometrice ale #a$urii: tipul, !-e/e5iit !au
de"init de utilizator, din li!ta derulantă T;!e, modelul de #a$ură din li!ta
P#tte-, ung#iul de nclinare din li!ta derulantă A3"e, !cara din Sc#"e
• alegerea modului de de"inire a !upra"eţei de #a$urat * prin
!electarea unui punct al !upra"eţei Pic Pit$ !au !electarea conturului
Se"ect Ob=ect$
• copierea proprietăţilor unei #a$uri de8a exi!tente, pentru #a$ura
curentă I*e-it P-!e-tie$
• nlăturarea in!ulelor indiiduale din !etul de "rontiere atunci c6nd !e
"olo!e$te metoda punctelor interne c& b&t&" Re,ve I$"#/
• izualizarea "rontierelor de"inite la un moment dat b&t&" Vie
Se"ecti$)
• !electarea tipului de #a$ură, n zona C,!$iti. Buto+B
permite două tipuri de #a$ură, #$ci#tiv) i e#$ci#tiv). +ea a!ociatiă
are proprietatea că la modi"icarea o-iectului (o-iectelor) de "rontieră,
#a$ura e!te a8u!tată automat
•!-evi9&#"i9#-e# #a$urilor (-utonul P-evie).
n pagina A/v#ce/ ("ig. ;.0) a ca!etei de dialog Toundar' Watc# !e
permite !etarea modului de tratare a contururilor interioare (N-,#"
O&te-,$t $#& I3-e), actiarea !au dezactiarea depi!tării in!ulelor
"olo!ind po!i-ilităţile F"/ $i R#; C#$ti3, !e poate opta pentru
pă!trarea "rontierelor (Ret#i b&/#-ie$) etc.
$2
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 73/95
Fig. ;.0 * +a!eta de dialog Toundar' Watc#, ta-/ul Bdanced
Sa !electarea unor contururi !au a unui punct n interiorul conturului
("ig. .1&), !tilurile de #a$urare "uncţionează a!t"el:
• !tilul N-,#" * !e #a$urează orice !upra"aţă nc#i!ă, din!pre
interior !pre exterior
• !tilul O&te-,$t * !e #a$urează doar prima !upra"aţă nc#i!ă
nt6lnită, din!pre exterior
• !tilul I3-e * !e #a$urează toată !upra"aţa din interiorul conturului
(ignoră "rontierele interioare).
Fig. ;.1& * tiluri de #a$urare
EDITAREA 0AŞURILOR
%odelele de #a$ură pot "i editate cu a8utorul comenzii 0ATC0EDIT, a
cărei apelare !e "ace la prompter/ul +ommand: !au prin !elecţia opţiunii
Watc# din meniul %odi"'.
$3
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 74/95
+a!eta de dialog 0#tc* E/it care !e a"i$ează e!te !imilară ca!etei
de dialog Toundar' Watc#, cu deo!e-irea că un număr de opţiuni !unt
inacce!i-ile.
UI ?.8. TIPĂRIREA PLANURILOR
n multe !ituaţii e!te util a !e realiza tipărirea de!enelor din !paţiul
#6rtie (L#;&t), pentru a nu !e ncărca "i$ierul gra"ic (!paţiul model) cu
in"ormaţii !uplimentare de tipul c#enarului "ormatului !au a indicatorului.
Formatele de di"erite mărimi mpreună cu indicatoarele !e pot in!era direct
n !paţiul #6rtie, ace!tea "iind de"inite n A&tCAD $i !e regă!e!c n
directorul Te,!"#te, n locaţia n care a "o!t in!talat programul.eoarece modelul indicatorului din "ormatele prede"inite nu coincide
cu cel utilizat n Rom6nia, !e pot crea "ormate core!punzătoare,
parcurg6nd următoarele etape:
e de!enează c#enarul $i indicatorul pentru "ormatul dorit
Expre!iile text din indicator !e de"ine!c ca atri-ute
+#enarul, re!pecti indicatorul mpreună cu atri-utele !e de"ine!c ca
-loc
+u opţiunea page !etup !e alege "ormatul de #6rtie core!punzător $i
!e dă un nume !paţiului #6rtie
Tlocul creat !e copiază n !paţiul #6rtie
e !alează !paţiul #6rtie ca "i$ier prede"init (template / .dPt) n
"olderul Te,!"#te.
n cazul unui de!en, c6nd !e dore$te utilizarea unui a!t"el de "ormat
prede"init, el !e apelează (prin de!c#idere ca orice "i$ier) din meniul
derulat (opţiunea F-, te,!"#te), prin clic cu -utonul drept al ,&$e 6ului pe etic#eta L#;&t al !paţiului #6rtie ("ig. ;.11)
$4
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 75/95
>ig. @.! esc4idere de fişier .dIt în spaţiul 4(rtie
paţiul #6rtie a!t"el con"igurat e!te prezentat n "ig. ;.12,
exempli"icarea "iind "ăcută pentru un "ormat B4. +ompletarea indicatorului
!e realizează prin modi"icarea alorii atri-utelor.
>ig. @.! >ormat 2$ & .dIt >ig. @.! = Setarea vieIporturilor
7entru ca de!enul din !paţiul model !ă "ie izualizat n $i n !paţiul
#6rtie, n ederea originală (cazul de!enelor 2) !au n mai multe ederi
(cazul modelelor 3) !e utilizează comanda ,vie, introdu!ă la
ta!tatură, !au apelată din meniul Vie→Vie!-t$→Ne Vie!-t, nurma căreia !e de!c#ide "erea!tra de dialog, prezentată n "ig. ;.13.
n "inal cu opţiunea P#3e $et&! apelat !e "ac ultimele a8u!tări cu
priire la con"igurarea imprimantei !au a ploterului, a !tilului de plotare,
după care !e poate realiza tipărirea propriu * zi!ă, apă!6nd -utonul P"t.
Ferea!tra de dialog ("ig. ;.14) de!c#i!ă e!te a!emănătoare cu cea de la
$
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 76/95
tipărirea din !paţiul model, di"erenţele con!tau n "aptul că unele opţiuni
cum ar "i preizualizarea, etc., lip!e!c n ace!t caz.
?otodată !e o-!eră "aptul că opţiunea L#;&t (P"t A-e#) e!te
implicită, la "el $i !cara de tipărire, de 1:1.
Fig. ;.14 Ferea!tra 7rint
VIEPORT6&-i
Vie!-t6&-i"e din !paţiul %IES reprezintă $&b/ivi9i&i #"e
ec-#&"&i. iePport/urile alăturate mpart iePport/ul original al !paţiului
model n n mai multe iePport/uri de dimen!iuni mai mici. Bce!te
iePport/uri nu pot "i nici mutate, nici !uprapu!e iar marginile iePport/
urilor necinate !unt lipite ntre ele. Ele !unt "olo!ite !pre exemplu pentru
a pă!tra o imagine de an!am-lu a de!enului. iePport/ul alăturat curent
poate "i la randul lui mpărţit n alte iePport/uri !au poate "uziona cu un
iePport ecin, cre6nd a!t"el unul mai mare.
n !paţiul #6rtie * LAGOUT * iePporturile !unt mo-ile, pot "i copiate,
redimen!ionate, depla!ate, !uprapu!e, pentru ca nu !unt !u-diiziuni ale
ecranului.Exi!tă o -ară de in!trumente VIEPORTS !au pot "i apelete
comenzile din meniul Vie, !u-meniul Vie!-t$.
7utem creea iePporturi multiple "ie alegand direct optiunile dorite "ie
apel6nd "erea!tra de dialog $i aleg6nd de acolo modurile de aran8are.
+on"iguraţiile de iePport/uri pot "i realizate doar n !paţiul %IES. n
$#
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 77/95
!paţiul modelului pagina UeP iePport puteţi !electa con"iguraţia dorită.
e a!emenea puteţi !ta-ili dacă o con"iguraţie a "i -i !au tri
dimen!ională. I con"iguraţie -idimen!ională a permite de"inirea ederii
din "iecare iePport !elect6nd ederi de"inite anterior iar con"iguraţia 3
permite alegerea din li!ta derulantă +#ange ieP ?o a unei ederi din !etulde ederi !tandard tridimen!ionale, ortogonale. Idată creată con"iguraţia
o puteţi denumi $i !ala.
ÎNTREBĂRI
1. Car st rol+l ctrii 8ntr-+n sn/
2. Car s+nt lmntl cotrii/3. <n+mra,i 4 tip+ri cotar.4. Car st comana pntr+ a+rar/
. C st +n ?i@port/
MODULUL @ – LECŢIA @
REPRE4ENTAREA ŞI INTERPRETAREAFORMELOR DE RELIEF
Obiective: -nsuşirea diverselor metode de reprezentare a
reliefului, realizarea profilelor longitudinale şi transversale,
$$
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 78/95
recunoaşterea semnelor convenţionale, determinarea pantei
terenului după 4ărţi şi planuri cu curbe de nivel.
Rezumat:
+a alcătuire generală, relie"ul !e prezintă ca o com-inare de
neregularităţi concae $i conexe, cu "orme de!tul de ariate.
ntinderi de teren a-!olut orizontale !e nt6lne!c "oarte rar $i numai
pe !upra"eţe relati mici.
Relie"ul mpreună cu "orma $i !upra"aţa de"ine!c imaginea completă
a unui teren.
Forma $i !upra"aţa !e reprezintă pe plan prin proiecţia orizontală n
cazul terenurilor mici $i prin di"erite proiecţii cartogra"ice n cazul terenurilor mici $i n cazul terenurilor cu ntinderi mari.
<ndi"erent de tipul ei orice #artă tre-uie !ă "ie n!oţită de o legendă
care !ă cuprindă explicaţii clare $i preci!e cu priire la !emnele
conenţionale utilizate.
emnele conenţionale !unt !im-oluri prin care !unt reprezentate pe
planuri $i #ărţi detaliile planimetrice $i nielitice.
Cuvinte cheie: relief, profile, pantă, semne convenţionale
MODULUL @
REPRE4ENTAREA ŞI INTERPRETAREA
FORMELOR DE RELIEF
UI @.1. REPRE4ENTAREA RELIEFULUI
$%
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 79/95
+a alcătuire generală, relie"ul !e prezintă ca o com-inare de
neregularităţi concae $i conexe, cu "orme de!tul de ariate.
ntinderi de teren a-!olut orizontale !e nt6lne!c "oarte rar $i
numai pe !upra"eţe relati mici.
Relie"ul mpreună cu "orma $i !upra"aţa de"ine!c imagineacompletă a unui teren.
Forma $i !upra"aţa !e reprezintă pe plan prin proiecţia orizontală
n cazul terenurilor mici $i prin di"erite proiecţii cartogra"ice n cazul
terenurilor mici $i n cazul terenurilor cu ntinderi mari.
Reprezentarea relie"ului e!te o pro-lemă care a preocupat !ecole
de/a r6ndul, pe cartogra" $i care n zilele noa!tre !e rezolă "olo!indu/
!e mai multe metode:
metoda #a$urilor
metoda planurilor cotate
metoda cur-elor de niel
metoda tentelor
metoda #ip!ometrică
metoda planurilor !au #ărţilor n relie"
METODA 0AŞURILOR, ela-orată de Se#man(1;/1>11), !e
-azează pe gradul de luminare a razelor !olare ce cad ertical pe teren.
7rincipiul ace!tei metode con!tă n aceea că, cu c6t panta relie"ului e!te
mai nclinată cu at6t prime$te mai puţină lumină $i cu c6t panta e!te mai
puţin nclinată prime$te mai multă lumină. Wa$urile !e tra!ează ntre
cur-ele de niel "iind proiecţia orizontală a liniilor de cea mai mare pantă
cu dimen!iunile(lungime, di!tanţă ntre ele, gro!ime), !ta-ilite
conenţional.+6nd terenul e!te mai nclinat, #a$urile !unt mai !curte, mai
ngro$ate $i mai den!e(planul apare ntunecat), iar n cazul c6nd terenul
e!te mai puţin nclinat #a$urile !unt mai lungi, mai !u-ţiri $i mai rare(planul
e!te mai luminat).
$&
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 80/95
ro!imea $i de!imea #a$urilor !e execută după o !cară !au
diapazon al #a$urilor care cuprinde 1& categorii de pante din & n & , de
la & / 4& (Figura .1)
Fi3&-# @.1. Re!-e9et#-e# -e"ie5&"&i !-i ,et/# *#&-i"-
7entru de!enarea #a$urilor !e tra!ează mai nt6i cur-e de niel n
creion !upă care !e de!enează #a$urile perpendicular pe liniile de niel $i
n mod intercalat odată cu trecerea de la o pantă la alta. upă ce #a$urile
au "o!t de!enate cur-ele de niel !e $terg. %etoda de reprezentare a
relie"ului prin #a$uri are o ră!p6ndire redu!ă din cauza greutăţilor n
executare "iind neoie nace!t !en! de !peciali$ti cu o naltă cali"icare $i cuo practică ndelungată. n a"ară de ace!tea !e cite$te cu di"icultate, nu !e
!e poate determina cota di"eritelor puncte.
7entru o redare mai !uge!tiă a relie"ului !unt #ărţi care !e
ntocme!c printr/o com-inare a metodei cur-elor de niel cu metoda
#a$urilor.
METODA TENTELOR UMRELOR are la -ază, ca $i metoda
#a$urilor, ngro$area um-relor n "uncţie de nclinarea pantei. n cazul
ace!ta lumina nu !e con!ideră căz6nd ertical ci enind din partea U * .
e "olo!e!c culorile cenu$iu de!c#i! p6nă la cenu$iu nc#i!. %etoda e!te
mai u$oară dec6t metoda #a$urilor n!ă prezintă n re!t acelea$i
dezaanta8e.
%0
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 81/95
Fi3&-# @.'. Re!-e9et#-e# -e"ie5&"&i !-i ,et/# tete"-
METODA 0IPSOMETRICĂ, are la -ază colorarea !paţiilor, dintre
cur-ele de niel pe porţiuni de nălţimi !ta-ilite, n a$a "el nc6t pe porţiuni
cu nălţime mai mare culoarea e!te mai nc#i!ă. unt "olo!ite trei culori:
al-a!tru, erde, maro, de di"erite nuanţe. e o-icei $e!urile !e colorează
n erde care dein cu at6t mai nc#i!e cu c6t altitudinea a-!olută e!te mai
mică, regiunile de dealuri $i podi$uri !e colorează n gal-en iar regiunile !e
colorează n maro.
7rin metoda #ip!ometică relie"ul n an!am-lu are o imagine mai
reală.
Fi3&-# @.8. Re!-e9et#-e# -e"ie5&"&i !-i ,et/# *i!$,et-ic)
METODA PLANURILOR SAU 0ĂRŢILOR ÎN RELIEF , con!tă n a
reprezenta relie"ul prin mac#ete !au mula8e. 7lanul !au #arta n relie" !e
%1
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 82/95
execută după un plan !au #artă pe care relie"ul e!te reprezentat prin cur-e
de niel.
7recizia cu care !e redă relie"ul n mac#etă e!te mai mică dec6t
precizia relie"ului reprezentat n planul după care !/a executat, n !c#im-
apare redat mai !uge!ti $i mai expre!i.
METODA PLANURILOR COTATE, con!tă n a raporta pe plan
punctele determinate nielitic $i a !crie l6ngă "iecare cota re!pectiă
(Figura .4).
Fi3&-# @.. Met/# !"#&-i"- ct#te
Bce!t !i!tem de reprezentare e!te !implu, rapid $i preci! n!ă cu
metoda prin !crierea cotelor, planul e!te "oarte ncărcat iar "ormele
terenurilor nu apar n an!am-lu n mod !uge!ti.
METODA CURELOR DE NIVEL, "olo!ită cel mai "recent nreprezentarea relie"ului pe toate planurile inginere$ti, e!te metoda care
!ere$te la reprezentarea n mod !uge!ti a relie"ului terenului.
+ur-ele de niel !e de"ine!c ca "iind linii ce une!c puncte de egală
altitudine !au ca "iind cur-e nc#i!e ce iau na$tere prin inter!ecţia
!upra"eţei tere!tre cu o !erie de planuri orizontale ec#idi!tante.
%2
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 83/95
a
Fi3&-# @.>. Re!-e9et#-e# -e"ie5&"&i !-i c&-be /e ive"
7entru ca reprezentarea relie"ului !ă "ie unitară $i nţelegerea "ormelor de teren
de pe plan u$urată, !e cere ca di!tanţele, pe nălţime, ntre !upra"eţele de niel de
!ecţionare, ce de"ine!c cur-ele de niel, !ă "ie egale, moti pentru care acea!tă di!tanţa
!e nume$te ec#idi!tanţă.
eci, ec#idi!tanţa ( E ) reprezintă di!tanţa erticală con!tantă dintre !upra"eţele
plane orizontale de !ecţionare a "ormelor de relie" * numită $i ec#idi!tanţă naturală !au
numerică * care, de o-icei, e!te de 1,2,,1&,2& m etc.
Ec#idi!tanţa cur-elor de niel !e alege n "uncţie de !cara la care !e
con!truie$te #arta re!pectiă.
Ec#idi!tanţa "ormei de relie", exprimată n metri !e nume$te
ec#idi!tanţă naturală(E), iar reducerea ei la !cară dă ec#idi!tanţă
gra"ică(e). ntre ace!te două ec#idi!tanţe exi!tă o legătură matematică de
"orma:
n E
11= de unde
n
E e =
n numitorul !cării la care !e ntocme$te #arta.
%3
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 84/95
7entru con!truirea #ărţilor la !cară mare !e aleg ec#idi!tanţe
mici(p6nă la 4 m) iar pentru #ărţile care !e ntocme!c la !cări mici !e iau
ec#idi!tanţe mari(p6nă la 3&& m).
Sc#-#Ec*i/i$t#%# #t&-#")
Sc#-#
Ec*i/i$t#%# #t&-#")Te-e
Şe$
Te-e
Mi=".
Te-e
M&t.
Te-e
Şe$
Te-e
Mi=".
Te-e
M&t.
1:2&& &,1& &,2&
&,2
&,& 1:2&&& 1,&& 2,&&
2,&
,&&
1:&& &,2&
&,2
&,& 1,&& 1:&&& 2,&&
2,&
,&& 1&,&&
1:1&&& &,& 1,&& 2,&& 1:1&&&& ,&& 1&,&& 2&,&&1:2 &&& 1,&&
(&,)
2,&&
(2,&)
4,&&
(,&&)
1:& &&& 1& 2&
(1&)
2&
upă importanţa lor n reprezentarea pe #artă a relie"ului, cur-ele de
niel !unt de patru "eluri:
cur-e de niel normale care !e tra!ează pe plan !au #artă
cu ec#idi!tanţa normală !ta-ilită
cur-e de niel principale care !unt cur-e de niel normale din
metru n metru, din n metri, din 1& n 1& metri, etc. care !e de!enează
mai gro! pentru a reda o imagine mai reală a di"erenţei de niel $i pentrua !e urmări mai u$or relie"ul terenului
cur-e de niel a8utătoare care au ec#idi!tanţa egală cu
8umătate din ec#idi!tanţa cur-elor normale
cur-e de niel accidentale care au ec#idi!tanţa egală cu f
din ec#idi!tanţa normală.
%4
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 85/95
Fi3&-# @.?. Ti!&-i /e c&-be /e ive"
# – !-ici!#") b – -,#") c – #=&t)t#-e / – #cci/et#")
UI @.'.DETERMINAREA ALTITUDINII PUNCTELOR
PE PLANURILE CU CURE DE NIVEL
acă punctul !e gă!e$te pe cur-a de niel atunci cota lui e!te egală
cu cota cur-ei de niel.
acă punctul % !e gă!e$te ntre două cur-e de niel / de exemplu
ntre cur-ele de niel 122 $i 124 / pentru determinarea cotei !e duce prin
punctul % dreapta perpendiculară la cur-ele de niel 122 $i 124 m, deci
dreapta cea mai !curtă a/- care reprezintă linia de cea mai mare pantă. Bpoi !e mă!oară di!tanţele d1 $i d2. i"erenţa de niel dintre punctele a/-
e!te #J2m , tocmai ec#idi!tanţa EJ2m.
%
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 86/95
12&
122
124
a
-
%
d2
d1
+BRB 1:1&.&&&
d2d1
d
x
%
B
T
a-
#JEJ2m
122
124
Fi3&-# @.@. Dete-,i#-e# cte"- !&cte"- /&!) c&-be"e /e ive"
!"# i $ec%i&e
+ota punctului % !e determină prin interpolare ntre cele două cur-ede niel:
2
21
1
21
d d d
H H H H
d d d
H H H H
bab M
A B A M
+
−−=
+
−+=
in "igura .4 !e o-!eră că:
x H H xd d
E
d d d
H H
A M
A B
+=⇒==+
−
1121
UI @.8. DETERMINAREA PANTEI TERENULUI DUPĂ
0ĂRŢI ŞI PLANURI CU CURE DE NIVEL
7anta p e!te tangenta trigonometrică a ung#iului de pantă *
decliitatea * $i poate "i mică !au mare:
B A
B A
d
H
d
E
d
Bbtg p
−
−∆
==== α
Bdică e!te raportul dintre di"erenţa de nălţime ntre punctele B $i T $i
di!tanţa redu!ă la orizont d B/T.
n practică panta !e notează cu 00 p $i 00
0 p care !e exprimă prin
%#
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 87/95
relaţiile:
d
H tg p
d
H tg p
∆=⋅=
∆=⋅=
10001000
100100
000
00
α
α
nlocuind n relaţia 00
p datele din "igura .. !e o-ţine:
00
00 $.1
120
2100100100 =
⋅=
∆=⋅=
md
H tg p α
Bdică la di!tanţa de 1&&m ung#iului i core!punde o di"erenţă de
niel de 1.m.
Sinia de cea mai mare pantă e!te perpendiculara comună la două
cur-e de niel !au di!tanţa cea mai !curtă ntre două cur-e de niel.
UI @.. CONSTRUIREA UNUI PROFIL TOPO(RAFIC
AL TERENULUI DUPĂ UN PLAN CU CURE DE
NIVEL
7entru con!truirea unui pro"il al terenului după linia 8 % de peplanul cu cur-e de niel ( Figura .> ), !e une!c punctele $i % printr/o
linie dreaptă. e notează inter!ecţia dreptei cu cur-ele de niel cu 1,2,3
etc.
e "olo!e$te o !cară a lungimilor ( pe orizontală ) $i o !cară a
nălţimilor (pe erticală). n mod o-i$nuit, !cara nălţimilor e!te de 1& ori
mai mare dec6t !cara lungimilor. e exemplu, dacă !cara lungimilor e!te
1: 2 &&&, !cara nălţimilor a "i de 1: 2&&. cara lungimilor pro"ilului poate "i
egală cu !cara #ărţilor !au poate "i di"erită.
e tra!ează două drepte perpendiculare una pe alta. 7e dreapta
lungimilor, n !t6nga, !e notează primul punct , apoi cu compa!ul !e iau
celelalte di!tanţe de pe pro"ilul: % * 1, 1 * 2, 2 * 3, $i !e trec la !cară, pe
dreapta lungimilor.
%$
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 88/95
!ma-!" !nc!"!$
Coa !nc!"!$
&$#ana n-e !nce
&$#ana c!m!"aa
6ana
7 c a - a n a " $ m $ " o - ( 1 8 1 0 0 0 )
9:;1,459
180
&$#aneM 1 2 3 4 5 * ' 8 % 10
M
21 3 4 5 * ' 8 % 10
7ca-a "!n.$m$"o- (110 000)
1*0
1*5
1'0
1'5
180
0 %0 23* 281 351 45% 52% 584 *5* '0' '5' '8%
1 * ' , 2
1 * 5
1 * 5
1 ' 0
1 ' 5
1 ' 5
1 ' 0
1 * 5
1 * 5
1 ' 0
1 ' 5
1 ' ' , 2
Fi3&-# @.. C$t-&i-e# &&i !-5i" t!3-#5ic /e !e & !"# c&
c&-be /e ive".
7e dreapta nălţimilor !e trec cotele de la cea mai mică la cea mai
mare, la !cara re!pectiă. in punctul -1,2,3.......... !e ridică
perpendiculare p6nă n dreptul cotelor re!pectie $i prin unirea lor, !e
o-ţine pro"ilul topogra"ic al terenului ntre punctele $i %.
+6nd !cara lungimilor pro"ilului e!te di"erită de !cara planului,
di!tanţele dintre puncte !e tran!"ormă de la !cara planului la !cara
pro"ilului.
%%
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 89/95
UI @.>. SEMNE CONVENŢIONALE
<ndi"erent de tipul ei orice #artă tre-uie !ă "ie n!oţită de o legendă
care !ă cuprindă explicaţii clare $i preci!e cu priire la !emnele
conenţionale utilizate.Segenda n cele mai multe cazuri e!te trecută direct pe #artă, dar
pot "i $i !ituaţii n care legenda e!te cuprin!ă ntr/o lucrare !pecială ata$ată
#ărţii (cum e!te n cazul atla!elor de !emne conenţionale ce n!oţe!c
#ărţile topogra"ice). Cneori, din dier!e motie, pe #ărţile generale lip!e$te
legenda. Bcea!tă !ituaţie poate "i acceptată deoarece #ărţile generale
utilizează !emne conenţionale !tandardizate.
pre deo!e-ire de ele, #ărţile tematice o-ligatoriu tre-uie n!oţite deo legendă, deoarece ncă nu exi!tă o !tandardizare a !emnelor
conenţionale pentru toate #ărţile tematice.
emnele conenţionale !unt !im-oluri prin care !unt reprezentate pe
planuri $i #ărţi detaliile planimetrice $i nielitice.
7entru ca !emnele conenţionale !ă ră!pundă neoilor pentru
care !unt utilizate, ele tre-uie !ă ndeplinea!că o !erie de cerinţe:
!implitate, compactitate, contra!t $i nu n ultimul r6nd e!tetice
(eleganţa). n acela$i timp !emnele conenţionale tre-uie !ă !e
deo!e-ea!că u$or unele de altele $i !ă nu ocupe mult loc (atunci c6nd
ele nu !unt reprezentate la !cară).
+eea ce caracterizează !emnele conenţionale e!te mărimea, "orma
$i culoarea lor.
7rin mărime !e relie"ează importanţa o-iectului cel reprezintă iar prin
"ormă $i culoare de!tinaţia ace!tuia.
emnele conenţionale !unt "oarte ariate ca "ormă. Ele por "iintuitie, adică !ă !ugereze prin "orma lor o-iectul reprezentat
geometrice , !u- "ormă de cercuri, de pătrate, dreptung#iuri !u- "ormă de
literă iniţială a denumirii "enomenului reprezentat.
%&
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 90/95
e di!ting trei grupe de !emne conenţionale, $i anume:
- !emne conenţionale la !cara #ărţii
- !emne conenţionale care nu !unt la !cara #ărţii
- !emne conenţionale explicatie.
Semne convenţionale la scara 4ărţii, !unt acelea care reproduc
imaginea mic$orată a o-iectielor reprezentate, de exemplu: păduri, lacuri,
grădini, etc.
Semne convenţionale care nu sunt la scara 4ărţii, !unt "olo!ite la
reprezentarea detaliilor mai mici, care nu pot "i reprezentate la !cara #ărţii.
Ele !ugerează prin tră!ături !imple caracteri!tica o-iectului.
B!t"el o cale "erată la !cara 1:1&& &&& al cărui !emn e!te "igurat prin
două linii paralele de!enate la o di!tanţă de cca. 1mm una de cealaltă $i
nnegrite din loc n loc ar reprezenta la !cara #ărţii o di!tanţă de 1&&m,
ceea ce n realitate nu e!te po!i-il.
Semne convenţionale eplicative, !unt notări conenţionale ce !e "ac
pe #artă $i care !unt "olo!ite ntotdeauna mpreună cu celelalte !emne de
contur. Exemplu: un !emn n "ormă de copac indică "elul păduriireprezentate de "oioa!e, coni"ere, etc.
e a!emenea in!cripţiile $i ci"rele care n!oţe!c unele !emne
conenţionale au tot caracter explicati.
e menţionat că nici !emnele conenţionale explicatie nu ţin !eama
de !cara planului !au #ărţii.
Re!pectarea dimen!iunilor, culorilor $i a tuturor detaliilor legate de
!emne !e realizează cu a8utorul atla!ului, de!ene conenţionale care
imprimă unitatea de edere n executarea lor la !cările !ta-ilite.
&0
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 91/95
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 92/95
canale de irigaţie, de!ecări cu maluri
necon!olidate 2& lăţimea n m /3,& ad6ncimea
n mcanale de irigaţie de!ecări cu maluri
con!olidate
diguri de/a lungul apelor reprezentate cudouă linii
aduri la apele reprezentate cu o linie
al-iile lacurilor, r6urilor !au p6raielor !ecate
diguri cu maluri necon!olidate $i
con!olidate ce nu !e pot reprezenta la !cara
#ărţii 4,& lăţimea coronamentului n m 3,&
nălţimea digului n mdiguri cu maluri necon!olidate care !e pot
reprezenta la !cara #ărţiizone inunda-ile
1/roţi pentru irigaţii 2/ecluze 2 numărul
camerelor de ecluzare ;/1 lungimea camerei
de ecluzare $i lăţimea porţilor n m /3,
ad6ncimea apei n m
terenuri !ărate 1/inacce!i-ile, greu
acce!i-ile 2/acce!i-ileterenuri umede 1/cu iar-ă 2/cu mu$c#i 3/
cu !tu"mla$tini 1/inacce!i-ile, greu acce!i-ile 2/
acce!i-ile 2 $i &,; ad6ncimea n mpăduri $i linii de !omiere lăţimea liniei
!omierei n m 1 $i 2& numărul parc#etelor !t8.J !te8ar, adică e!enţa copacilor 1> nălţimea
medie a copacilor n m &,3& diametrul mediu al
copacilor n m di!tanţa medie ntre copaci n
m1/păduri care nu !e pot reprezenta la !cara
&2
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 93/95
#ărţii 2/"6$ii de pădure, perdele de protecţie a
căror lăţime nu !e poate reprezenta la !cara
#ărţii > nălţimea medie a copacilor n mpăduri rare !t8. J e!enţa copacilor
1/liezi, pepiniere de pomi "ructi"eri 2/plantaţii dier!e (tranda"iri, coacăze, #amei,
zmeură)ii 1/cu pomi 2/"ără pomi
1/"6neţe, ier-uri nalte 2/izlazuri, pă$uni
limite 1/ale rezeraţiilor naturale $i
parcurilor naţionale 2/ale elementelor de
egetaţie
clădiri "ără curţi
1/clădiri izolate cu curţi 2/clădiri
proeminente1/-i!erici, mănă!tiri 2/capele 3/mo!c#ei
!trăzi principale 1/!e pot reprezenta la
!cara #ărţii 2/nu !e pot reprezenta la !cara
#ărţiitreceri !u-terane
"a-rici c#im. J c#imice !iderg. J !iderurgie
mori, motoare, gatere 1/acţionate de 6nt
2/acţionate de apă 3/cuptoare de ar, mangal!onde de petrol, gaze 1/cu turle 2/"ără
turlemine 1/n exploatare 2/!coa!e din
exploatare 7-. J plum-exploatări la !upra"aţă 1/de tur-ă 2/de
!are1/aeroporturi, aerodromuri, #idro!cale 2/
locuri de aterizare, amerizare1/antene de radioemi!ie, relee de
teleiziune 2/o"icii telegra"ice, tele"onice, radio/
&3
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 94/95
telegra"ice 3/!taţii meteocimitire 1/"ără ar-ori 2/cu ar-ori
linii electrice 1/pe !t6lpi de lemn 2/pe
!t6lpi metalici !au de -eton 2& J ten!iunea
curentului n iloaţi 1 J nălţimea !t6lpilor n m
conducte de gaze la !upra"aţă cu !taţii decompre!iune
conducte de gaze !u-terane !au !u- apă
conducte de apă la !upra"aţă cu !taţii de
pompareconducte de apă !u-terane !au !u- apă
garduri 1/ii 2/de lemn !au !6rmă
limite de 8udeţe
căi "erate cu ecartament normal 1/du-le
neelecti"icate 2/du-le electri"icatecăi "erate cu ecartament normal 3/!imple
neelectri"icate 4/!imple electri"icatelinii de tramai
1/!taţii de cale "erată 2/#alte 3/cantoane
auto!trăzi 2 numărul -enzilor pe un !en!
de circulaţie 4 lăţimea unei -enzi n metri
T J -eton, materialul de acoperire1/poduri T J -eton, materialul de
con!trucţie 1/0,1 lungimea $i lăţimea
caro!a-ilă a podului n m & rezi!tenţa la
!arcină n tone 2/poduri cu di!poziti de
de!c#idere !au de ridicare
ÎNTREBĂRI
1. "toa rprzntar a rli+l+i prin c+rb ni9l.
2. C+m s allg ciistan,a c+rblor ni9l i car stciistan,a c+rblor ni9l pntr+ scara 11000/
3. C+m s trmin prin intrpolar cota +n+i p+nct p
plan+ri c+ c+rb ni9l/
&4
8/18/2019 Curs Grafica Asistata Pe Calculator
http://slidepdf.com/reader/full/curs-grafica-asistata-pe-calculator 95/95
4. C st i c+m s trmin panta trn+l+i/
. C scri s olossc p orizontal i p 9rtical la constr+ira+n+i proil/
#. C6t gr+p smn con9n,ional s+nt/
ILIO(RAFIE
1. Wer-ei I., Wer-ei %., / Sisteme Anformatice Geografice.>undamente teoretice şi aplicaţii , Ed. Cnier!ita!, 7etro$ani,2&1&
2. Tăduţ, %., GAS = Sisteme Anformatice Geografice *Fundamente practice, Editura Bl-a!tra, 2&&4
3. Fre', ., 2utoC2 %%@ <A 2utoC2 K? %%@ , Editura ?eora.2&&;
4. umitru, . , Sisteme Anformatice Geografice, Editura Bl-a!tra, 2&&1
. hhh Sisteme informatice de evidenţă cadastrală * +ur!po!tunier!itar de per"ecţionare, C?T * Facultatea deeodezie Editura +ompre!! Tucure$ti 2&&4
top related