24-30.10 - rationalismul in politica - michael oakeshott

RATIONALISMUL IN POLITICA,

"invatiindu-ipe ceinevo/nicisagiindeasca,oameniimarii-auindrumatpeca/eaerorii."

VAUVENARGUESMaxime$i rejlectii,2211

UNU

Scopulacestuieseuesteaceladea examinacaracterul~igenea-logiaceleimairemarcabilemodeintelectualedinEuropapost-renas-centista.Rationalismuldecaremaocupesterationalismulmodern.Lasuprafata,ei reflecta,nicivorba,luminacure~telorrat1onaii~te-dintr-untrecutmaiindepartat,darin adancimeareun caracterpropriu,~itocmaiacestcaracteresteceeacevreausaexaminez,~isa-lexaminezmaialesprinprismainfluenteisaleasuprapoliticiieuropene.Ceeacenumescrationalisminpoliticanueste,bineinteles,singura(~icusigu-rantanu esteceamaifertila)modadin gandireapoliticaeuropeanamoderna.Daresteunmoddeagandiviu~iviguroscare,gasindspri-jin in origineasacomunacuatateaalteelementeviguroasedincom-pozitiaintelectualaaEuropeicontemporane,aajunssacolorezeideiletuturororientarilorpolitice,~inudoaraleuneiadintreele,revarsandu-sepesteliniiledediviziunedintrepartide.Pe0 calesaualta,pebazaconvingerii,a presupusuluisaucaracterinevitabil,a pretinsuluisausucces,sauraranici0 gandireprealabila,aproapeintreagapoliticadeastaziadevenitrationalistasauaproaperationalista.

Caracterul~iinclinatiageneralaarationalistuluinusunt,cred,greudeidentificat.In esenta,elseridica(pentrucaintotdeaunaseridic.a)in favoareaindependenteidegandirein oriceimprejurari,in favoareaganduluiliberdeoriceobligatiifatiideoriceautoritate,cu excepti~

1in franceza,inoriginal(N.Trad.)

RA TIONALISMUL iN POLITIC.\. 9

autoritatii"ratiunii".Imprejurarilein cares-aaflatin lumeamodernaI-autacutvehement:el esteadversaru/autoritatii,al prejudecatilor,aceeaceestepur ~isimplutraditional,obi~nuitsauuzual.Atitudineasa

spiritualaestescep~a ~i totodata~ti~~1.a: scepticii,deoarecenuexistanici 0 opinie,nici un obicei,nici un lucru atatde adancinra-dacinatsaude largimparta~itincatel saezitedea-I punein discutie~idea-Ijudecapebazaaceeacenume~te"ratiunea"sa;optimista,deoa-recerationalistulnu se indoie~teniciodatade puterea"ratiunii" sale(atuncicandaceastaesteaplicatiia~acumtrebuie),puterede a deter-mina valoareaunui lucru, adevarulunei opinii sau adecvareauneiactiuni.in plus, el esteintarit in convingereasa de credintaintr-o"ratiune"comunaintregiiomeniri,0 puterecomunadeexaminarera-tionalacareestetemeiul~iinspiratiaargumentelor:deasuprau~iisalesta scris preceptullui Parmenide- "judecii pe baza argumentuluirational".Dar dincolo de aceastacredinta,care-i conferarationalis-tului 0 nuantade egalitarismintelectual,acestaeste~i un fel deindividualist,gasindgreude crezutca cinevacarepoategandiclar ~icinstitva gandialtfeldecatelinsu~i.

Este insa 0 eroaresa-i atribuim0 preocupareexageratapentruargu~tele apriori. EI nu neglijeazaexperienta,de~iadeseaparesafacaacestlucru,pentruca insistamereucii esteproprialui experienta(lntrucatvreasainceapatotuldenovo)~idin cauzarapiditatiicu carereduceincalceala~idiversitateaexperienteila un setde principii pecareapoi Ie va atacasauaparaexclusivpe temeiurirationale.Nu aredeloc simtul experienteicare se acumuleaza,ci numai pe acelaalexperienteicareestegatapregatitaindatace a fost convertitaintr-oformula: trecutulnu inseamnapentru el nimic altceva decat unobstacol.Nu arenimic din aceacapacitatenegativa(pe careKeats0atribuialui Shak~speare),din aceaputerede a acceptamisterele~iincertitudinileexperienteitarasacautemereu,in modsuparator,ordi-ne~idelimitariclare- aredoarcapacitateadea subjugaexperienta;elnu arenici 0 aptitudinepentruapreciereaatenta~iamanuntitaa ceeace se inrati~eazaefectiv cu ceeace Lichtenbergnumeaentuziasmnegativ,ci doarputereadea recunoa~teconturulde ansamblupe care0 teoriegenerala II impuneevenimentelor.Profilul sauspiritualesteunul gnostic, iar sagacitatearegulei lui Ruhnken, Oportetquedamnescirel,ii esteinaccesibila.Existaspiritecarenedausentimentulcii

/'

I E binesanu~timunclelucruri(lat.)(N.Trad.)

10 RA TIONALISMUL iN POLITICA

au trecutprintr-unprocescomplexde educatiemenitsii Ie initiezeintraditiile~ireu~itelecivilizatieilor; impresianemijlocitiipecare0 avemin legiituriicu ei esteimpresiade spiritcultivat,caresebucuriide 0anumemo~tenire.Nimic de acestfel, insii, in cazul spirituluiunuirationalist,carein cel mai bun caz ne faceimpresiaunui instrumentneutru,bine acordat,a unui sprijin bine antrenatmai curanddecataunuiaeducat.Ambitiasa,din punctdevedereintelectual,nuesteatatsiiimpiirtii~easciiexperientarasei sale, cat sii se dovedeasciia fi unautodidact.Iar aceastadii activitiitilorsale intelectuale~ipractice0premeditare~i0 autoluciditateaproapesupranaturalii,lacandastfelcadin elesii lipseasciioriceelementde pasivitate~isii fie inliituratoricesimtal ritmului~ial continuitiitii,ceeace Ie dizolvii,transformandu-leintr-oseriedeperioadecriticecaretrebuiedepii~ite,fiecarela randulei,printr-untour de raison! Spiritului siiu ii lipse~teatmosfera,eI nucunoa~tenici un fel de schimbiiride anotimpsau de temperaturii;proceselesaleintelectualesuntizolate,cat sepoatede mult,de oriceinfluentiiextemii,~ielesedesla~oariiintr-unvid. Iar intrucataruptoricelegiituriicu cunoa~tereatraditionaliia societiitiisale,~ia negatvaloareaoriciirei instruirimai dezvoltatedecatsimplapregiitirein sferauneitehnici de analizii, el este susceptibilsii atribuieomenirii 0 !ipsiiobligatoriedeexperientiiin toatemomentelecriticealevietii;de-aTaveamai multsimtpracticfatiide propriile-ivederi,ar puteaincepesii seminunezeprivitorla cuma reu~itrasaumaniisii supravietuiascii.Cu 0fantezieaproapepoetica,sestriiduie~tesii-~itriiiasciifiecarezi ca~icumar fi prima- iar credintasaestecii a-ti fOimaun obiceiinseamniia fie~uat.$i dad!,tariicadeocamdatiisiinetreaciiprincapganduldeaface0 analizii,arunciim0 privire dincolo de suprafatalucrurilor,putemvedea,eventualin temperamentul,daciinuin caracterulRationalistului,0 adanciineincrederein timp,0 foameneriibdiitoarede etemitate~i0nervozitatepliniideiritarein fataatotceestelocal~itreciitor.

Or, dintretoatelumile, lumeapoliticii poatepareaceamai putindocilii fatii de tratamentulrationalist- politica, intotdeaunaatatdeadancpiitrunsiide vineIe traditiei,precum~ide celealecircumstan-tialului~itreciitorului.$i, intr-adeviir,unii rationali~ticonvin~iautre-buit sii se recunoasciiinvin~iaici: Clemenceau,care,intelectualvor-bind, eraun copil al traditieirationalistemodeme(in felul cumtrata

I In franeczaIn original.Expresiatour de raison este,evident,0 eonstruetie

analogaeutourdeforce(turdeforta).(N. Trad.)

RA TIONALISMUL iN POLITICA II

morala ~ireligia,spreexemplu),a fostorice,numaiun rationalistnu,in politicii.Dar nutotiauacceptatinfrangerea.Daciiexceptiimreligia,celemaimarivictoriivizibilealerationalismuluiaufostin politicii:nuestede a~teptatca cinevacaree pregiititsii-~iaplicerationalismulinfelul siiu de a-~iconduceviata va ezita sii-l aplice in conducereatreburilorpublice.I .

Dar ceeace esteimportantde remarcatla un asemeneaom (ciiciestefoartecaracteristit)nu sunthotiirarile;; actiuniJepe car; Ie faceconform inspiratieisale, ci sursaacesteiinspiratii,ideeasa (iar incazulhii va fi 0 ideepremeditatii~icon~tientizatii)deactivitatepoliti-cii.Bineinteles,el credein spirituldeschis,in spiritulliberdeprejude-ciiti~ideriimii~itelelor, obiceiurile.El credecii "ratiunea"omeneasciinestanjenitii(de s-arputeanumaifaceca easii reziste)e3t~0ciiliiuzii

infailibilii in activitateaRQliticii.Mai departe,el credein argumentare~tehnlcii ~imoa(IeaCfiuneal "ratiunii";adeviiruluneiopinii ~iteme-iul "rational"(nu folosul)uneiinstitutiiestetotce conteaziipentruel.Ca urmare,marepartedin activitateasa politicii constiiin a aducemo~tenireasocialii,politicii,juridicii, ~iinstitutionaliia societiitiisalein fata tribunaluluipropriului siiu intelect; tot restulnu estedecatadministrarerationalii,"ratiunea"exercitand0 jurisdictienecontrolatiiasupraimprejuriirilorfieciiruicaz.PentruRationalist,nimicnu estedevaloarepur ~isimplupentrucii exista(~iin modsigurnu pentrucii aexistatde-alungula multegeneratii),caracterulfamiliarnu facedoibani~inimicnu trebuiesii fie liisatin picioarelarii a fi fostexaminat.Inclinatiasafaceca atatdistrugereacat~icreatianouiisii fie pentrueImaiu~ordeinteles~ide initiatdecatacceptareasaureformareaa ceeace existiideja.A carpi,a drege(adiciia facecevacarecerecunoa~-tereariibdiitoarea materialului)- toateacesteasuntprivitede eI capierderedetimp;~ipreferiitotdeaunainventareaa cevanou folosiriiunui mijloc curent~iindelungincercat.Nu recunoa~tenici 0 schim-bare,dacii nu esteschimbarecreatiicon~tient,~iprin urmarecadelesnein gre~ealadea identificaobi~nuitul~itraditionalulcu imobilul.Acestlucruestebineilustratdeatitudinearationalistiifatiide0 traditieideaticii.Bineintelescii nici nu se puneproblemade a mentinesau

I0 prezentarefidelaapolitieiirationaliste(eutoateeonfuziile~ieontradietiile

sale)sepoategasiIn H.J. Blackham,PoliticalDisciplinein a FreeSociety.(N.A.)

12 RA TIONALISMUL iN POLITIC~

imbunatati0 asemeneatraditie,caci ambeleatitudiniimplica0 atitu-dine de supunere.Traditiatrebuiedistrusa.Iar pentma umpleloculgol ramas,Rationalistuladucecevadin productiaproprie- 0 ideo-logie, prescurtareformalizataa unui presupussubstratde adevarrationalcuprinsin traditiarespectiva.

Conducereatreburilorpubliceeste,pentruRationalist,0 chestiunececonstiiin rezolvareadeprobleme,iaraicinici l}nomnu poatesperasaaibasuccesin cazcaratiuneasaadevenitinflex~bila,cedandobiceiului,sau fiind inceto~atade norii de fum ai traditiei.In acestaactivitate,calitateape careRationalistul0 revendicapentrusine esteaceeadeinginer,un ingineral caruispiritse aflapermanent(a~asepresupune)subcontrolultehniciiadecvate,~ial caruiprimpasestesaexcIudadinsferaatentieisale tot ce nu are 0 legaturadirectacu intentiilesalespecifice.Aceastiiasimilareapoliticiicuingineriaeste,intr-adevar,ceeace s-arpute~aIlste. Jar ill literaturarationalis-mului,aceastaeste,bineinteIes,0 temacarereaparemereu.Politicapecare0 inspiraeapoatefi numitapoliticanevoiiresimtitela un momentdat;pentruRationalist,politicaestetotdeaunaincarcatiidesentimentelemomentului.El a~teaptaca imprejurarilesa-i fumizezeprobleme,darrespingeajutorulacestorain rezolvarealor. Ca ar trebui admis caanumitelucruri sa se interpunaintre societate~isatisfacereanevoilorresimtitein fiecaremomental istorieiacesteia,estecevace Rationalis-tuluiii apareca0 prostie~i0 dovadadernisticism.Jarpoliticasaeste,defapt,0 activitatede dezlegarerationalaa acelor ~aradepracticepe care Iecreazapermanentin viatasocietatiirecunoa~tereasuveranitatiinevoilorcaresuntresimtite.AstfeI,viatapoliticasedescompuneintr-osuccesiu-nedecrize,fiecaredintreacesteatrebuindsafie depa~itaprin aplicarea"ratiunii".Intr-adevar,fiecaregeneratie, fiecareadministratiear trebuisavadadesra~uriindu-sein fataei coala albaa posibilitatilornesfiir~ite.Iar dacadinintamplareaceastatabularasaa fostdeterioratiidemazga-liturile rarasensale stramo~ilorimpotmolitiin traditie,atunciprimasarcinaaRationalistuluitrebuiesafieaceeadea 0 ~tergecomplet;cumobservaVoltaire,singuracalede a dobiindilegi buneestesaarzi toatelegilevechi~isapome~tidelazero.1

I Cf. Platon,Republica.501A. Ideeacii potisatedebarasezide0 legearzand-o

este0 caracteristicaa rationalismului,carenupoategandilegeadecateapeceva

careestescris.(N.A.)

RA TIONALISMUL iN POLITIC~ 13

Sepotobserva~ialtedouacaracteristicigeneralealepoliticii ratio-naliste.Ea este0 politicaa perfectiunii~iunaa unjformitatii;oricaredin acestecaracteristici,inabse~t~~leilalte, denotaUn a1t stil depolitica. Esentarationalismuluiconstain combinareaambelorcarac-teristici.Evanescentaimperfectiunilorpoatefi consideratadreptpri-mulelemental crezuluirationalist.Rationalistulnu estecompletlipsitdeumilitate;el i~ipoateimagina0 problemacarear ramaneimpene-trabilain ciuda ataculuinavalnical ratiunii sale.Ceeace insa nu-~ipoateimaginaeste0 politicacenu ar constain rezolvaredeproblemesau0 problemapoliticacarenu araveanici un fel derezolvare"ratio-nala".0 asemeneaproblematrebuiesa fie 0 contrafacere.Iar solutia"rationala"a fiecareiproblemeeste,prin naturasa,solutiaperfecta.Inschemasanu esteloc pentru"eel mai bun lucru,datejiind fmpreju-rarile respective",ci numai loc pentru"cel mai bun" pur :,;isimplu;ciici functiaratiuniiestetocmaisa surmontezeimprejurarile.Binein-telesca Rationalistulnu estetotdeaunaperfectionistla modulgeneral,avandminteacalauzita,in fieceocazie,de0 utopiecuprinzatoare;dareI estein modinvariabilun perfectionistin ceeace prive~teamanun-tele.Iar din aceastapoliticaa perfectiuniiia na:,;tere~ipoliticaunifor-mitatii;0 schemacarenu da recunoa:,;tereacuvenitaimprejurarilornupoatelasalocnicidiversitatii."Trebuiesaexiste,innaturalucrurilor,.0 unicii formadeguvemarepe caretoatemintile,indeajunsde elibe-ratedin catu~eIesomnuluiignoranteibarbare,se vor simti in modirezistibilchematesa0 aprobe"scrieGodwin. Acestrationalistcute-zatorenuntain generalceeace un credinciosmai modestar puteapreferasaafirmedoarcuprivireladetalii;darprincipiulestevalabil-poatecanuexistaunsingurremediuuniversalpentrutoatereleledeordinpolitic,darremediulpentrufiecarerauparticularestetotatiltdeuniversalin aplicarepe catestederationalin conceptie.Dacas-astabilitsolutiarationalalaunadinproblemelesocietatii,atunciainga-duioricareipartisemnificativedinsocietatesaseeschivezedelaaceasolutieinseamna,exhypothesi,a admiteirationalitatea.Nu estelocpentmpreferintecarenusuntpreferinterationale,iartoatepreferinteIerationalecoincidinmodnecesar. Activitateapoliticaesterecunoscutadreptactivitate~deimpunerea uneiconditiiuniformedeperfectiuneasupraconditieiomene~ti.

Istoriamodemaa Europeiestepresaratacu proiectealepoliticiirationalismului.Cel maisublimdintreacestea,poate,estecelal lui .RobertOweninvederea''uneiconventiimondialepentmemanciparea

14 RA TIONALISMUL iN pOLmcA

raseiomene~tide ignoranta,saracie,divizare,pacat~inenorocire"-atatde sublimincatchiar~iun rationalist(de~inu estepreaindrep-tatit) I-ar puteaconsideraexcentric.Nu mai putin caracteristiceinsasunt ciiutarilezeloaseale generatieiactualein vedereaunei puteriinofensive,carear puteafi, in deplinasiguranta,amplificataatatdemult, incatsapoatacontrolatoatecelelalteputeridin lumeaomului,precum~iinclinatiaobi~nuitade a credeca ma~inariapoliticapoatelua land educatieipolitice~imorale.Ideeafondariiuneisocietati,fieea una fonnatadin indivizi, fie una fonnatadin state,pe bazauneiDeclaratiia DrepturilorOmului este.o creatiea mintii rationaliste,dupacumeste~iautodetenninarea"nationala" saurasiala,atuncicandsuntridicatela rangulde principii universale.Proiectula~a-numiteireuniria bisericilorcre~tine,cel al diplomatieideschise,al unei taxeunice, al unor servicii publice ai caror membri"nu'au alte insu~iridecatcalitatilelor personale",proiectuluneisocietatiplanificatecon~-tient,RaportulBeveridge,Actul privind educatiadin 1944,federalis-mul, nationalismul,votul pentrufemei,actulprivindsalariilein sferaserviciilor,distrugereaimperiuluiaustro-ungar,statuImondial(al luiH. G. Wells saual oricuialtcuiva)~irena~terealimbii gaeliceca limbaoficialain Irlandasunt,toatelaolaWi,produsulrationalismului.Straniaperpetuarea rationalismuluiin politicaesterezultatulputeriisuveranearomantismului.

DOl

Lacullini~tital rationalismuluisedesfii~oarain fatanoastra,infirea~iinclinatiileRationalistului,familiarlasuprafata~inulipsitdefortade convingere,apelesalefiind alimentatede multiaftuentivizibili.Darin adancurilesalecurgeunizvorascunscare,de~inuafostsursaoriginaradincar~a crescutlacul,estepoatesursadomi-nantaa dainuiriisale.Acestizvoreste0 anumedoctrinadesprecu-noa~tereaomeneascii.Ca0asemeneasursastalabazarationalismului,aceastanuvasurprindenicimacarpeceicare-icunoscdoarsuprafata;superioritateaintelectuluilipsitdeopreli~tistatocmaiin faptulcaarputeaajungela cuno~tintemainumeroase~imaisiguredespreom~isocietatedecatar fi posibilaltfel;superioritateaideologieiasupratraditieista tocmaiin preciziasa mai mare~i in pretinsaeidemonstrabilitate.Cu toateacestea,rationalismulnu estepropriu-zis

RA TIONALISMUL iN pOLmcA

vorbind,0 teoriefilosoficii asupracunoa~terii,~iel poatefi explicatintr-unmodagreabildenefonnaL

Fiecare~tiintii,fiecarearta,fiecareactivitatepracticace necesitii0abilitatedeun fel saualtul,fiecareactivitateomeneascain fond,implicacunoa~tere.$i in toatecazurileaceastacunoa~tereestede douafeluri,ambelefelurifiindintotdeaunaimplicatein oriceactivitatereala.N-ar fipreamult,cred,sa Ie numimdouatipuride cunoa~teredeoarece(de~ielenu existiiseparat)existaanumitediferenteimportanteintreele.Voinumiprimultipdecunoa~tere"cunoa~teretehnica"saucunoa~tereauneitehnici.In oriceartasau ~t~e activitatepracticaesteimplicata0tehnica.In cazulmultoractivitati,aceastacunoa~teretehnicaestefonnulatiiin regulicaresunt,ori arputeafi, invatate,rememorate~i,cumspunemnoi,pusein practicain moddeliberat;darfie ca este,saunu,oria fostsaunu,fonnulatiiprecis,principalasacaracteristicaestecaeapoatefi fonnulatiiprecischiardacapentrua-i da aceafonnulareenevoiede 0 abilitate~i0 patrunderecu totul speciala.lTehnica(saupartedin ea)conduceriiunui automobilpe ~oseleleengleze~tipoatefigasitain Codul rutier,tehnicagatituluise afla in carteade bucate,iartehnicadescopeririiin ~tiintelenaturiisauin istorieseaflain regulilelordecercetare,observatie~iverificare.V oi numial doileatip decunoa~-tere"~oa~t~e practica",deoareceeaseregase~tenumaiin utilizare,nuarecaracterr&iv ~i(spredeosebiredetehnici)nupoatefi fonnu-lataprin reguli.Dar aceastanu inseamnaca esteun tip esotericdecunoa~tere.Inseamnadoarcametodaprincareesteeaimbrati~atii~iprincaredevinecunoa~terecomunanu estemetodauneidoctrineexplicite.lar dacii0 privimdin acestpunctdevedere,n-arfi, cred,gre~itsavor-bimdespreeacadespre0 cunoa~teretraditionala.Acesttip de cunoa~-tereesteimplicatin fiecareactivitate;staparureaoricareiartedea faceceva,urmarireaoricareiactivitaticoncreteeste,fiiraea,imposibila.

A~adar,acestedouatipuridecunoa~tere,carepotfi distinseunadealtade~isuntinseparabile,suntcomponentelegemenealecunoa~teriiimplicatein oriceactivitateumanaconcreta.In arteledeordinpractic,cum esteartaculinara,nimeni nu presupuneca aceacunoa~terepecare0 posedaun buciitarbunse limiteazala ceeaceestesauarputeafi scrisin carteadebucate;tehnicase combinacu ceeace amnumitcUnoa~terepracticapentrua producemaiestriain artaculinara,ori-

15

I

G.Polya,How toSolveIt. (N.A.)E4itia romaneascaa lucriirii: Cumrezolvam0problema?Ed. $tiintificii,Bucure~ti,1965(N.Trad.)


unde existaaceasta.$i acela~ilucru estevalabil pentruartelefru-moase,pictura,muzicii, poezie;nivelul Inalt de cunoa~teretehnica,chiar atunci cand manifestasubtilitate~i promptitudine,este una;capacitatea.de a crea0 operade arta,capacitateade a compunecevacarearerealecalitatimuzicale,capacitateadea scrieun sonetdemarevaloare,estealtceva,~iaici e necesar,In plusfatadetehnica,acestalttip decunoa~tere.De asemenea,acestedouatipuridecunoa~teresuntimplicatein oriceactivitate~tiintificaautentica.I SavantulnaturalistvaIntrebuinta,cu siguranta,regulil~de observare~i de verificareceapartintehnicii sale, dar acestereguli ramansa formezedoar unadintrecomponentelecunoa~teriisale;progresul,In ceeace prive~tedescoperirile~tiintifice,nus-arealizatniciodataexclusivprin urmareaunorreguli.2Aceea~isituatiesepoateobserva~iIn religie.Ar fi, cred,un lucruprealiberalsanumimcre~tinun omcareestecompletne~tiu-tor In ceeace prive~telaturatehnicaa cre~tinismului,caren-ar ~tinimicdesprecrezulsaupreceptelecre~tine,darar fi Inca~imaiabsurdsasustinemca fie ~iceamai promptacunoa~terea crezului~ia c.ate-hismuluiar puteaconstituivreodataIntreagacunoa~terece apartineunui cre~tin.Jar ceea ce esteadevaratprivitor la arta culinara,lapictura,la ~tiintelenaturii~ila religieestetotatatde adevarat~ipri-vitor la politica:cunoa~tereaimplicataIn activitateapoliticaesteatattehnicacat~ipractica.3Intr-adevar,ca ~iIn toatecelelalteartecareIlaudreptmaterialmodelabilpe om,cumsuntmedicina,management-ul

I 0 seamadeobscrvaliiexcelcnteasupraacestuisubiectsegasescin M.Polanyi,Science,FaithandSociety.(N.A.)

Dupapublicareaeseuluidefalaauaparutaltedoualucrariimportante,con-siderateacumareprezentalocusclassicuspentrutemacuno~teriipractice(sautacite)in~tiinla:unaapartinetotluiM.Polanyi,evorbadePersonalKnowledgedin 1958,~inuestetradusain romiine~te;cealalm,celebraTheStructureofScientificRevolutionsa luiThomasKuhn,a fosttradusa(Structurarevolufiilor!jtiin!ifice,Ed.~tiinlifidi~iEneiclopedica,Bucure~ti,1976.)(N.Trad.)2Polya,bunaoara,in ciudafaptuluicalucrareasaseocupadeeuristica,suge-reazacain cercetarea~tiinlificaceledOMcondiliifundamentalealesuccesuluisunt,unu,"saaiminte~inoroc",~i,doi,"satetii tare~isa~teptipanaprinzi0ideestralucita"- niciunadintreacesteanueste0regulatehnica.(N.A.)3Tucididepuneacestadevarin guraluiPericle.A fi politician~iarefuzasafii calauzitdecunoa~tereatehnicaeste,pentruPericle,0 dovadadenesabuin-la.~itotu~i,principalatemaaDiscursuluiFunebrunuestevaloareatehniciiinpolitica,civaloareacunoa~teriipractice~itraditionale.(N.A.)

RA TIONALISMUL iN POLITICA 17

industrial,diplomatia~iconducereamilitara,~icunoa~tereaimplicatain activitateapoliti~aare,cu precadere,acestcaracterdual.In aceste

arte,nu e corectnici a ziceca,in timpcetehnicavaspunecuiva(spreexemplu,unui doctor)ce sa facii, practicaesteceacareii va spunecumsa faca acel lucru - "artade a trataomul", cunoa~tereaaceluiindivid anumecu careai de-aface.Chiar ~iin acelce, ~iin primulrandin diagnoza,existadejaacestdualismal tehnicii~ipracticii: nuexistacunoa~terecaresa nu fie un "a ~ticum"/ know how/. Iara~i,distinctiadintrecunoa~teretehnica~icunoa~terepracticanu coincidenici cu distinctia dintre cunoa~tereamijloacelor ~i cunoa~tereascopurilor,chiar dacii uneori poatepareaca ar coincide.Pe scurt,nicaieri,~imaicu seamanicidecumin activitateapolitica,cunoa~tereatehnicanu poate fi despartitade cunoa~tereapractica,dupa cumnicaierinupotfi considerateidenticeunacualta,ori susceptibilesaseinlocuiascaunapeceillalta.l

Acum, ceeace ne intereseazasuntdiferenteledintreacestedouatipuridecunoa~tere;iardeosebirile'importantesuntcelecesemanifestain modurilediferitepoo careacestetipuridecunoa~terepotfi exprimate~iin modurilediferiteprincarepotfi eleinvatatesaudobiindite.

I DuceleHuandinCh'i citea0carteintr-uncapatalsalii;rotarulIacea0 roam

incelalaltcapat.Puniindu-~ijos ciocanul~idalta,acestaI-astrigatpcduce~iI-a intrebatcecartecitea." Unain caresuntpastratecuvinteleinteleptilor",raspunseducele."Suntvii, ace~tiintelepli?"a intrebatrotaru\."0, nu",ziseducele,"suntmorti"."In acestcaz",ziserotarul,"ceeacecitilinu poatcfialtcevadecatdrojdia~ip!eavaoamenilordedemult"."Cumindrazne~titu,unrotar,saaducidojanacartiipecare0 citesceu?Dacapotilamuriceai spus,voi trececuvederea.Dacanu,veipieri.'""Carotar",a raspunsacesta,"euvadlucrurilea~a:atunciciindfac0 roata,dacaloviturameae preainceata,atuncieataieadiinc,darnuestesigura:dacaloviturameaepreaiute,atunciesigura,darnutaieadiine.Vitezapotrivita,nieiprealenta,nieipreaiute,nuvinela indemiinadeeiitdaeapleaeadin inima.E eevacenupoatefi pusineuvinte/regu!i/;eaiei0 artapecaren-opotexplicanicifiuluimeu.Deaeeeami-eeuneputintiisa-lIaspee!sa-mipreiamunea,~iiata-ma,la varstade~aptezeeideani,incafacrOli.Dupaparereamea!afeltrebuiesafi fost~ieuoameniidinvechime.Totcecaeemeritasafie transmismaideparte,a muritodameuei;restul,I-aupusin carti.latadeeeamspuscaeeeaeeeiteatieradrojdia~ipleavaoameni!ordedemult."(ChuangTzu).

18 RA TIONALISMUL iN POLITIC.~

Cunoa~tereatehnicii- amobservatdeja- poatefi fOITnulatiiIn re-guli, pricipii, instructiuni,sentinte- in modcuprinziitor,in propozitii.Cunoa~tereatehniciipoatefi inscrisii intr-o carte.Ca UITnare,nu nesurprindefaptulcii atuncidnd un artistscriedespreartasa,el scrienumaidespretehnicapropriearteisale.Aceastaseintiimpliinu pentrucii el ar fi ignorant,in ce prive~teelementulpe care1lputemnumi"elementestetic",sau pentrucii el l-ar consideraneimportant,cipentrucii ceeace aredespusdespreacestaa spusdejain picturilelui(daciiepictor) I;'inu cunoal;'tenici unaltmoddeamaispunecearedespus.lar acela~ilucru estevalabil i;iiciindun credinciosscriedesprereligiasa1,2 sauun buciitardespreartaculinarii.~i sepoatefaceob-servatiacii aceastiicalitatedeaputeafi fOITnulatiiprecisdii cunoa~teriitehnicecelputin0 aparentiide certitudine:pareposibilsa fii sigurde0 tehnicii.Pe de altiiparte,este0 caracteristiciia cunoa~teriipracticefaptul cii ea nu poate fi fOITnulatiiastfel. Expresia ei nOITnaliisegasel;'tein felul obil;'nuitsau traditionalde a face ceva,sau, simpluspus,in practicii.lar aceastaii conferii0 aparentiide imprecizie~i,prin UITnare,deincertitudine,aparentadea fi 0 chestiunedeopinie,de

I StantulFram;oisdinSaleseraunomcredincios,daratuncicandscrie,scriedespretehnicapietatii.(N.A.)2Esteextremdeinteresantfaptulca,aproximativinaceeal;'iperioada,I;'itotla

Cambridge,LudwigWittgensteinafacutdinideeacaracteruluipersonal,tacit,al religiozitatiiunadin temelesalefavorite.In primulrand,"peDumnezeunu-lporiauzivorbindcual!ii,cinumaicilndtue~ticelciiruiai seadreseaza",obscrvaWittgenstein.Nu esteprin urmareloc pentruun discursreligiosimpersonal,accesibiloricui.Dinacestmotiv,aicinupoatefi vorbadeteoriifilosofice:"Dacacre~tinismulreprezintaadevarul,atunciorice filozofiedespreel estcfalsa".De asemenea,teologiaabstractiinupoatespunenimicimportant,ciltavremesemnificatiilereligioasedepinddepractica:"Teologiacarestaruieasuprafolosiriianumitorcuvinte~iexpresii,~iIe inlaturapealtele,nuclarificiinimic(KarlBarth).Eagesticuleaza,casaspunem~a,cucuvinte,deoarecevreasaspunaceva~inu~tiecum.Practieadacuvintelorsensullor." Cunoa~terealui Dumnezeueste0 cunoa~teredeordinpractic,argumentele~idovezileprodusedeintelectn-auniciunefect:credincio~ii"n-ar fi ajunsniciodatala credin!aprinasemeneadovezi".In schimb,"Via!atepoateeducasacreziin Dumnez,eu".Cf. L. Wittgenstein,Leelii~ieonvorbiridespreestetieii,psihologie~icredinlareligioasa,Humanitas,1993,pp.149-157.(N.Trad.)


I

probabilitatemai curiinddeciitde adeviir.Ea este,intr-adeviir,0 cu-noa~terecareseexprimiiprin felul dea apreciasaupricepereacunos-catorului;ii lipsei;iterigiditatea~ipromptitudineanecesarapentrua fiintipiiritein ininteaceluiceinvatii.

Cunoa~tereatehnicapoatefi invatatadintr-o carte;poatefi inva-tatiila un cursprin corespondentii.In plus,marepartedin eapoatefiinvatatiipe dinafarii, repetatiimecanic~i aplicatiimecanic;logicasilogismuluieste0 tehniciideacestfel. Cunoa~tereatehnicii,pe scurt,poatefi transmisiialtorapebazacelormai simpleintelesurialecuvin-telor.Pe dealtaparte,cunoa~tereapracticiinu poatefaceobiectulnicialprediirii,nici alinvatiirii, eapoatefi numaiimpiirtii~itii~idobiindita.Ea existanumai prin practicii,~i singurul fel de a 0 dobiindi esteuceniciala un maestru- nu pentrucii maestrul0 poatepreda(cacinupoate),ci pentru cii ea poate fi dobiinditii numai prin contactulcontinuucu cinevacare0 exercitatot timpul.Ceeace seintiimplain~tiintelenaturii~iin arte,in modnOITnal,estecii elevul,fiind invatat~ideprinziindtehnicade la maestrulsau,constatacaa dobiindit~ialt felde cunoal;'teredeciitsimplacunoa~teretehnica,rarii ca aceastasa-i fifosttransmisiiin modexact~i,adesea,raraa fi in staresaspunaprecisin ceconstiiea.Astfel,pianistuldobiinde~temaiestriaartisticala fel ca~itehnica,jucatorulde~ahdobiindei;itestilul~iintuitiajocului la fel cai;iicunoa~tereamutarilor,iaromulde~tiintadobiinde~te(printrealtele)acel fel de a apreciacare-i spuneciind tehnica1l ducepe un drumgre~it~iaceapriceperede cunoscatorcare1l face capabilsa deose-beasciidirectiileprofitabiledeceleneprofitabilepentruexplorareasa.

Al;'acumil intelegeu, rationalismulconstain tezacii ceeace amnumitcunoa~terepracticanu estedeloccunoal;'tere,tezaca, propriu-zis vorbind,nu existanici 0 cunoa~terecare sa n~~teretehnica.RatiOllalismtsustmeca singurulelementc;gnitiv implicatinac1iviilitileomene~tiestecunoa~tereatehnica,~ica ceeace amnumitcUnoai;iterepracticaestedefaptdoarun fel denon-cunoai;iterece ar fineglijabiladacii n-ar fi efectiv daunatoare--Suveranitatea"ratiunii". 'inseamna,pentruRationalis~uveranitateatehnicii.

MiezulchestiuniiestepreocupareaRationalistuluipentruce11itu-dine.Pentruel,tehnica~icertitudineasuntinseparabillegatedeoare-ce,lael,cunoa~tereacertaestecunoa~terecenunecesitacaprivireasatreacadincolodeeapentrua-Iverificacertitudinea;adica,0 cunoa~-terecarenunumaiciiajungeIn finallacertitudine,darchiarIncepecucertitudinea,fiindcertadela uncapatla celalalt.~itocmaiastaparesiifiecunoa~tereatehnica.Ea paresafie untipdecunoa~terecom-


pletiiin sine,deoareeeparesasesituezeintreun punetinitial, identi-ficabil, (undenu fuseseinca deciitpuraignoranta)~iun punetfinal,identifieabil,undeesteeompleta- a~acum se intamplaatuneieand'invetiregulileunuijoc nou.Ea areaspectuluneicunoa~tericepoateficuprinsa'intreeeledouacopertialeuneicarti,a careiaplicareestepurmecanica'in limita maximaposibila, ~i care nu presupune0 aWicunoa~terecaresa nu fie ea 'insa~ifumizatade tehnicarespectiva.Bunaoara,superioritateaunei ideologiiasupraunei traditiidegandirevinedin faptulca ceadintiliparesa fie autonoma.Ea poatefi predataeel mai bine aceloracareau 'inmintevid; iar dacae sa fie predataaceloracareau deja anumiteconvingeri,primul pas al profesoruluitrebuiesafie administrareaunuipurgativ,pentrua facecatoatepreju-decatile~iideile preconceputesa fie 'inlaturate,'in vedereaa~ezariifundatieipe temeliade nezdruncinata ignoranteiabsolute.Pe scurt,cunoa~tereatehnicaparea fi singurultip de cunoa~terece satisfacestandardeledecertitudinepecarele-aalesRationalistul.

Am sugeratca cunoa~tereaimplicata'infiecareactivitateconcretanu esteniciodatadoarcunoa~teretehnica.Dacaacestlucrue adevarat,

,I) arputeapareac~ea Rationalistuluiestedeun fel foartesimplu-eroareade a luaparteadrept'intreg,ae a 'inzestra0 partecu calitatile'intregului.Dar gre~ealaRationalistuluinu seopre~teaici.Dacamareasa iluzie estesuveranitateatehnicii,totu~iel se lasa'in~elat,nu maiputin,~ide~~ertitudine a cunoa~teriitehnice.Superioritatea

~) cunoa~teriitehnicesta'inaparentacaeaarpomidinignorantapura~is-ar'incheiacu0 cunoa~terecerta~icompleta,aparen!acaar 'incepe~is-arterminacucertitudinea.Dar,defapt,aceastaeste0 iluzie.Ca ~i'incazultuturorcelorlaltetipuri decunoa~tere,'invatareaunei tehnicinuconsta'ina te eliberade ignorantapura,ci 'incorectareacunoa~teriidejaexistente.Absolut nimic, nici macarceamai autonomatehnica(regulileunuijoc) nu poatefi, de fapt,'imparta~itauneimintivide; iarceeace este'imparta~itse hrane~tecu ceeace estedejaacolo. Cinecunoa~teregulileunui joc va 'invatarapid,pe aceastabaza,regulilealtuijoc; iar un om completnefamiliarizatcu "reguli" de un fel saualtul(dacasepoateimaginaa~aceva)ar fi eelmainepromitatorelev.~itota~acumunautodidactnu esteniciodataliteralmenteautoeducat,ci depindede un tip de societate~ide 0 maremo~tenirenerecunos-cuta, nici cunoa~tereatehnicanu esteniciodata,de fapt, autosufi-cienta,ci poatefi Iacutasaaparaastfelnumaidacauitamipotezelecucarea pomit.lar dacaautosuficientasaesteiluzorie,certitudineace iseatribuiapebazaautosuficienteisaleeste,deasemenea,0 iluzie.

RA TIONALISMUL iN POLITIcA 21

Dar scopulmeunu estesarespingrationalismul;erorilesalesuntinteresantenumai'inmasura'incareele dezvaluiecaracterulsau.Nu

examinamdoaradevaruluneidoctrine,ci semnificatiauneimodeinte-lectualedin istoriaEuropei post-renascentiste.lar 'intrebarilela care

trebuiesa 'incercamsa raspundemsunt: cum a luat na~tereaceasta'incredere'in suveranitateatehnicii?de unde izvora~teaceasta'incre-deresuprema'in"ratiunea"umana,astfelinterpretata?careesteprove-nienta,contextulacestuicaracterintelectual?~i'ince'imprejurari,~icuceefecteaajunssainvadezepoliticaeuropeana?

TREI

.

Aparitiaunui noucaracterintelectualesteca aparitiaunui nou stilarhitectural;el apare'inmodaproapeimperceptibil,subpresiuneauneimari diversitatide int1uente,iar a cautaoriginile sale'inseamnaa-tiorientagre~itcercetarea.Intr-adevar,originilenu exista;totceeacesepoatediscernesuntschimbarimediatelent,amestecari~ireamestecari,urcari~icoborilri ale t1uxuluiinspiratieidin carerezulta'in final 0formace poatefi identificatadreptnoua.Ambitia istoriculuiestesaeviteacearezumaregrosieraa procesuluicareda noii forme0 defi-nitiepreatimpuriesaupreatilrzie saupreaprecisa~isa evitefalsulaccentce provinedin impresiamultpreamareprodusademomentul'incarena~tereanoii formeestedeneconfundat.Totu~iacestmomenttrebuiesa fie deun interescovilr~itorpentrucei ale carorambitiinuurcaatiltdesus.Eu 'imipropunsaminiaturizezaceastarelatareasuprana~teriirationalismuluimodem,a caracteruluiintelectual~ia 'inclina-tiilorRationalistului,'incepilndde la momentul'incaretoateacestease'inIati~eaza'in mod inconfundabil,precum ~i examinilndnumai un

singurelementdin contextulaparitieisale.Acestmomentesteperioa-da timpuriea secoluluial XVII-lea, iar aici exista0 legatura,interalia, cu situatiacunoa~terii- cunoa~tereatilta lumii naturalecat~iacivilizatiei- din aceavreme.

Stareacunoa~teriieuropene,la 'inceputulsecoluluial XVII-lea, eracu totulaparte.Serealizaseradejaprogreseremarcabile,t1uxulcerce-tarii atingeacote tot atilt de 'inalteca ~i'in oricarealta perioadaaistorieinoastre,iar fecunditateapresupozitiilorceinspirauaceastacer-cetarenu dadeanici un semnca ar fi pecaledea seepuiza.~itotu~i,'inochii observatoruluiinteligentapareaclar ca lipse~tecevade ma-

,

i


xima importanta."Stareacunoa~terii"scriaBacon"nu estenici pro-spera,nici 0 staredemareprogres".lIar aceastalipsadeprosperitatenuputeafi atribuitasupravietuiriiuneiinclinatiimentaleostilegenuluidecercetarein cursdedesfii~urare;eaeraperceputacaun obstacolcucarese confruntauspiritepe deplin emancipate,deja,de sub domi-natiapresupozitiilor(de~inu, desigur,~ide sub aceeaa unoradintredetaliile)~tiinteiaristotelice.Ceeace apareaca fiind lucrul carelip-se~tenu era nici inspiratia,nici chiar deprinderilemetodicedecercetare,ci 0 tehnicadecercetareforrnulatacon~tient,0 artaa inter-pretariidatelor,0 metodacu reguli scrise.Iar proiectulde a raspundeacesteinevoia fost ocaziaaparitieiinconfundabilea noului caracterintelectualpe care I-am numit "rationalist".Figurile dominanteincadrulistorieitimpuriia acestuiproiectsunt,desigur,Bacon~i IDescartes,iar noi putemgasiin scrierilelor sugestiiasupraa ceeaceva devenimaitiirziucaracterulrationalist.

, I

Ambitia lui Baconera sa inzestrezeintelectulcu cevace lui i separeaa fi strictnecesar,daciie saajungemla cunoa~tereacerta~'ide-monstrabilaa lumii in caretraim.0 atarecunoa~terenu esteposibilapentru"ratiuneanaturala",careestecapabiladoardea face"marunteipotezecu caracterprobabil",nu insa ~ide certitudine.2Iar aceastaimperfectiuneseretlectain lipsa de prosperitatea starii cunoa~terii.Nou/ Organonincepecu un diagnosticasuprastariicunoa~terii.Ceeace lipse~teeste0 perceptieclaraa naturiicertitudinii~imijloaceloradecvatepentrua ajungela ea."Nu mai ramane"ziceBacon"decat0singuracaledea redobandi0 staresanatoasa~ibuna- ~ianume,ca .intreagaoperadeintelegerea lumiisafie luatadela inceput,iar .minteainsa~i,delabuninceput,sanumaifie lasatasameargadela.IIsine,ci safiecalauzitain fiecarepasal ei".3Ceeacesecereesteun .

1"plan sigur",un nou "mod" de a intelege,0 "arta"sau"metoda"de1cercetare,un "instrument"care(la fel camijloaceleajutatoarepecare IIe folosescoameniipentrua marieficacitateaforteilornaturale)va Isuplini slabiciunileratiuniinaturale:pe scurt,ceeace se cereeste0tehnicade cercetare'explicit forrnulata.4EI recunoa~teca aceasta11

tehnicava aparearatiuniinaturaledreptun fel de obstacol,nediindu-iI..I FrancisBaconNoul Organon,cditiaFowler,p. 157.(N. A.) I

2Ibidem,p. 184(N. A.)



RATIONALISMUL iN POLffiCA 23

aripi,ci atarnandu-igreutatipentrua tinesubcontrolexuberantaei; Idar ea va fi un obstacol~ipentruobstacoleIe in caleacertitudinii,deoarecetocmailipsa de disciplinaestecea care desparteratiuneanaturalade cunoa~tereacertaa lumii. ~iBaconcomparaaceastateh-nica de cercetarecu tehnicasilogismului,una fiind potrivitapentrudescoperireaadevaruluidesprelucruri,in timp ce cealaltaestepotri-vitanumaipentrudescoperireaadevaruluiopiniilor.2

Arta cercetariirecomandatiide Baconaretrei caracteristiciprinci-pale.Mai intai,eaesteun setde reguli;este0 adeviiratiitehnicii,prinaceeaca poatefi forrnulataintr-unsetprecisde instructiunice pot fiinvatatepe dinafara.3In al doilearand,eaesteun setderegulia caroraplicareestepur mecanica;este0 adeviiratatehnica,deoarecefolosireaeinu cerenici 0 cunoa~tere~inici 0 inteligenta,in afariideceeaceestedat de tehnicarespectiva.Asupra acestuipunct,Bacon este foarteexplicit.Treabadea interpreta'natura"trebuiefiicutiica~icumar face-oUllmecanism'''',"puterea~iexcelentaspiritului(cercetatorului)aupreaputinde-afacecu chestiunea",5nouametoda"a~azatoatespiritele~ito;teintelecteleaproapepeacela~iplan".6In al treilearand,eaesteunsetderegulicuaplicareuniversalii;eaeste0 adevaratatehniciiin aceeacaesteuninstrumentdecercetareindiferentfatadesubiectulcercetarii.

Ceeace estesernnificativin acestproiectnu e caracterulprecisalregulilorde cercetare,atiltal celorpozitivecat~ial celornegative,ciinsa~iideeaca 0 tehnicade acestfel esteposibila.Caci ceeace scpropune- reguliinfailibilede a facedescoperiri- esteun lucruremarcabil,unfeldepiatrafilosofala,0 cheiecaredeschidetoateu~ile,0"~tiintiisupremii".In ce prive~tedetaliileacesteimetode,Bacon estedestuldeumil,el nucredecaarfi datacesteimetodeforrnulareafmala;darcredintasain posibilitateauneiasemenea"metode",in general,estenelimitatii?Din punctulnostrudevedere,ceamaiimportantiiesteprimadintreregulilesale,preceptulcii trebuiesa liisiimla 0 partepiirerile

I Ibidem,p.295(N.A.) Principiulca"intelectualularenevoiedeplumb,nudearipi"a devenitrepedeeelebru,el fiind adoptat~ide Kant in eadrulcriticismuluisau..(N.Trad.)2Ibidem,p.168(N.A.)3Ibidem,p.168.

4Ibidem,p. 182.

5Ibidem,p.162.

6Ibidem,p. 233.

7Ibidem,p.331.

24 RA TIONALISMUL iN POLITICii.

acceptate,ca trebuie"sa 0 luam de la inceput,plecandde la funda-mente".I Adevaratacunoa~teretrebuiesainceapacu 0 curatirea mintii,deoareceea trebuie~ainceapa,dupacum trebuiesase ~iincheie,cucertitudini,~itrebuiesafiecompletaprineainsa~i.Cunoa~terea~iopinia Isuntseparatein modabsolut;nici nu sepuneproblemadea dobandi0adevaratacunoa~terede la "ideilecopilare~tidecaresuntempatrun~ilainceput".~i, s-arputeaobserva,tocmaiacestlucru estecel caredeo-sebe~teatatrationalismulplatonician, cat ~icel scolastic,de rationa-lismul modern:Platon esteun rationalist,dar dialecticanu este0tehnica,iarmetodascolasticiiaveatotdeaunain fatasaunscoplimitat.

Doctrina din Novum Organon poate fi rezumata,din punctulnostrude vedere,la suveranitateatehnicii.Ea reprezintanu doar 0preocuparepentru tehnicii combinatacu recunoa~tereafaptului caaceastacunoa~teretehnicanu constituie.niciodataintreagacunoa~tere,ci afirmatiacatehnica~icevamaterialpentrucaaceastasaaibaasupraa ce lucra sunttot ceeace conteaza.Cu toateacestea,aici nu aveminsu~iinceputuluneinoi modeintelectuale,ci doar0 aluzietimpurie~ide neconfundatla aceastamoda:sepoatespuneca modapropriu-zisaa izvoratdin exagerareasperantelorlui Bacon,mai curanddecat .din caracterulconvingerilorlui. I

Descartes,ca ~iBacon,.i~itrageainspiratiadin celecepareaua filipsurilecercetariicontemporanelui; ~iel observaabsentauneitehnicide cercetareformulatecon~tient~i precis. Iar metodapropusain IDiscoursde la Methode~iin Regulae2corespundeindeaproapecelei ~din Novum Organon.Pentru Descartes,nu mai putin decatpentru

,

'

Bacon,scopulestecertitudinea.Cunoa~tereacertapoateapareanumai '.intr-omintegolita:tehnicacercetariiincepecu 0 epurareintelectuala. 1Primul principiual lui Descartesesteacelade a "nu acceptadreptadevaratnici un lucrupecarenu I-amcunoscutin modvaditca atare,adicadeaevitacu grijaprecipitarea~iprejudecata","dea construipebazecaresuntintrutotulalemele";iar cercetatorulesteconsiderata fi"caun omcaremergedeunulsingur~iprintretenebre".3Mai departe,tehnicainvestigatieieste formulataprintr-un set de Teguli care, la

I Ibidem,p. 295.

2Estebineilltelesvorbadesprelucrarealui DescartesRegulaeutilesetelares

ad ingenii directionemin veritatis inquisitione; in traducereromaneasca,

Reguli utile~ielarepentru indrumareamin/ii in cercetareaadevarului,Ed.

$tiintifica,Bucure~ti,1964.(N. Trad.)3Discoursdela Methode,ii. (N. A.) In francezain original.(N. Trad.)

RATIONALISMUL iN POLITICii.25

modul ideal,alcatuiesc0 metodainfailibila cu aplicaremecanica~i.universala.Iar in al treilearand,nu existagradedecunoa~tere,ceeacenu estecertesteignorantapurii.Descartestrebuie,totu~i,deosebitdeBacon, in ceea ce prive~tesoliditateainstructieisale in filosofiascolasticii~iprofundaimpresiepe care demonstratiageometrica0faceaasupraspirituluisiiu, iar efectulacestordeosebiride instruire~iinspiratieestecii ele facmai precisii~i,drepturmare,mai criticii for-mulareadatadeel tehniciide cercetare.Minteasaesteorientatiiciitreproiectuluneimetode"decercetareinfailibile~iuniversale,darintrucatmetodape care0 propuneel estemodelatadupiiaceeaa geometriei,limitelesale,atuncicandesteaplicatiinu unor posibilitati,ci lucru-rilor, ies lesneinevidentii.Descartesestemai consecventdecatBaconin a-~iaplica scepticismulasupralui insu~i,~i in cele din urmii elrecunoa~tecii este0 gre~ealiia presupunecii metodaarputeafi vreo-datasingurulmijloc decercetare.1Suveranitateatehniciisedovede~tea fi unvis, ~inu 0 realitate.Cu toateacestea,lectiapecareurma~iisaicredeaua 0 fi inviitatde la Descarteserasuveranitateatehnicii,~inuindoielilesaleprivindposibilitateauneimetodeinfailibile.

Intr-oprescurtarescuzabiliia istoriei,caracterulRationalistuluipoatefi vazutcaizvoranddintr-oexagerarea sperantelorlui Bacon~idintr-oneglijarea scepticismuluilui Descartes;rationalismulmodernesteceaufacutmintilecomunedin intuitiileoamenilorde geniu~icareaveaudiscerniimant.Lesgrandshommes,enapprenantauxJaibles a rijltichir,lesontmissur la routede I'erreur.2Dar istoriarationalismuluinu estedoaristoriaaparitiei~ideterininiiriigradualea acestuinoucaracterinte-lectual;eaeste~iistoriainvadiiriifieciiruisectoral activitiitiiintelectualedeciitredoctrinasuveranitiitiitehnicii.Descartesn-a devenitniciodatiicartezian;dar,a~acumspuneBouiIIier in secolulal XVII-lea, "cartezi-anismulatriumfat;ela luatin stiipanire,in intregirne,secolulcelmare,apatruns,cu spiritulsau,nu numaifilosofia, ci ~i ~tiinteleprecum~ilitereleinsele".3~tietoatiilumeacii in aceletirnpuri,in poezie~iinteatru,exista0 remarcabiliiconcentrareasupratehnicii,a regulilordecompozitie,a respectiiriicelor cuvenite4 din literaturii,lucruri ce au

continuatsii existe,nedezmintit,tirnpde aproapedouiisecole.Curgea,

I Ibidem,vi.(N.A)2

Aceastareflectiea lui Vauvenarguesapare~ica mottoal eseului-traducerearomaneascaaparein:acestmotto.(N.Trad.): Histoiredel~philosophiecartesienne,I, 486.(N.A).Aceastiiexpresieaparein:franceziiin:original.(N.Trad.)

26 RA T!ONALISMUL iN POLITICA

de subtipar,un fluviu de ciirtidespre"artapoeziei","artade a trai","artade a gandi".Nicireligia,nici ~tiintelenaturii,nici educatia,nicifeluldea-ticonduceviatanu auscapatde influentanouluirationalism;. . .. . ~.. . - ~ . - IruC!0 actIvltatenu eralffiuna,ruC!0 socletatenuramaneaneatmsa.

Schimbiirilemediatelent prin care rationalistuldin secolul alXVII-lea a devenitRationalistul(1~acum'ilcunoa~temazi,alcatuiesc0istorie lunga ~icomplicatape carenu 'imi propunnici macai sa 0rezum.Esteimportantnumaisaobservamca,cu fiecarepasprin cares-a 'indepartatde adevaratelesale surse de inspiratie,caracterulraponalista devenittotmaigrosolan~imaivulgar.Ceeace'insecolulalXVII-lea era "L 'artdepimser,,2a devenitMintea$i cums-ofolose$ti,proiectrealizatde exper{idefaimii mondialiipentrudezvoltareauneimin{iinstruite,totulla pre{redus.Ceeace eraArta dea trai a devenitTehnicade a obfineSucces,iar incursiuniletimpurii,mai modeste,alesuveranitiitiitehnicii'insferaeducatieiau'infloritdevenindPelmanism.3

Motivatiilemai adancicareau 'incurajat~idezvoltataceastamodaintelectualasunt,delocnefiresc,obscure;elesuntascunse'instrafun-durile societatiieuropene.Dar, 'intrealte legaturide-alesale,aceastamoda se afla, 'in mod sigur, 'intr-ostransaaliantacu un declin alcredintei'inProvidenta:0 tehnicabinefiicatoare~iinfailibilaa 'inlocuitun Dumnezeubinefiicator~iinfailibil; iarundenu seafla0 Providenta

I Un aspectimportantal istorieiaparitieirationalismuluiestelegatdecarac-terulschimbatoral conotatieicuvantului"ratiune"."Ratiunea"la carefaceape!Rationalistulnueste,deexemplu,ratiunealuiHooker,careincaapaqinetraditieistoice~iceleialuiTomad'Aquino.Eaeste0 facultatedecaIcul,princareoameniiconchidunlucruplecanddelaunaltul~idescoperamijloacelepotrivitepentruaatingeanumitescopuricarenusunteleinselesupusecriticiiratiunii,0 facultateprincareseputeadezvalui0 lumeconsiderataafi defapt0 ma~ina.Mult din caracterulplauzibilal rationalismuluistain aceeacaseatribuienoii "ratiuni"calitaticareapaqinpropriu-zisRatiuniidin vecheatraditieinte!ectuala.laraceastaambiguitate,aparitiauneiconotatiinoidinceaveche,poatefi observatala multidintrescriitorii secoluluiXVII timpuriu-deexemplu,inpoezialuiMalherbe,uncontemporanmaibatranal luiDescartes,~iunuldintremariiprecursoriaisuveranitiitiitehniciiin Iiteratura.(N.A.)2Artadeagandi- infTancezainoriginal.(N.Trad.)3 Pelmanismuleraun sistemde antrenamental memoriei,cu pretentiidemodernitate,practicatlaPelmanInstitutecarea fostfondatin anul1896deW.J.Ennever(N.Trad.)

RAPONALISMUL iN POLITICA27

caresacorectezegre~elileoamenilor,eracuatatmainecesarcaacestegre~elisafiepre'inmmpinate.De asemenea,cusigurantacaloculsaudeprovenientiiera 0 societatesau0 generatie carecredeaca ceeace adescoperiteapentrusine'insa~ieramultmai importantdecMceeace amo~tenit,I 0 epocaexcesivde impresionatiide propriile realizari~ivulnerabilala acele iluzii de grandoareintelectualacare reprezintiismintealacaracteristicaEuropei postrenascentiste,0 epocaniciodata'impacatacusine'insa~idin punctdevederespiritualdeoareceniciodatanu s-a'impiicatcu propriultrecut.Jar viziuneauneitehnicicarepuneatoatemintilepe acela~iplan fumiza tocmaiscurtiiturace-i atrageapeoameniigrabitisaparaeducati,darincapabilidea apreciaamanunteleconcreteale mo~teniriilor globale. ~i, partial chiar sub influentarationalismului,numarulunor astfel de oameni a crescutconstant'in~epandcu secolulal XVII-Iea.2 Sepoatespune,'intr-adevar,catoate,

I Aceastaestecu sigurantaadevaratin ceeaceprive~teepocalui Bacon. lar

profesorulBernalne spuneacumca in cei treizecide ani de dupa 1915s-adescoperitmai multdesprenaturaumana,in extensiune~iin amanunt,decatin intreagaistorie.(N.A.)

2Cu nupreamulttimpin urma,biinuiesc,spectatoriicurselordecaieraubarbati~ifemeicareaveaucevacuno~tintenemijlocitedesprecai ~icare(in aceastiiprivintii)erauoameniintr-adevarinstruiti..Dar,exceptiindpoateIrIanda,lucru-

rilenu maistaua~a.lar spectatorulignorant,lipsitdeoricecapacitate,inclinatiesauocaziedea seinstruisingur,~icautiind0 calemaiscurtiidea ie~idinaceasta

situatierea,cere0 carte.(Modaciiqilor debucate,din secolulXX, decurge,Taranici 0 indoiala,dintr-osituatiesimilara.)Autorii uneiasemeneaciiqi, Cumsa-lalegipe c~tigiitorulderby-ului,con~tientidediferentadintrecuno~tereatehni-ca~icUno~tereacompletiis-auchinuitsasubliniezecaexistii0 limitiidincolodecarenumaiexistareguliprecisepentrualegereaci~tigatorului,~icaestenecesa-ra0 anumitainteligentacarenu estefurnizataderegulileinsele.Dar unii dintrecititoriirationali~ti,lacomi,cautiind0 metodainfailibilacare,la fel caceaa luiBacon,i-ar fi puspe acel~iplanpe ei, careerauslabideduh,cu oameniiintr-adeviirinstruiti,aucrezutcaIi s-avandutmaculatura- ceeacenu facedecatsa

aratecatdemult ar fi avutde c~tigatdacii i~ipetreceautimpulcitindpe SfAugustin~ipe Hegel,in loc deDescartes:je nepuis pardonnera Descartes.(NA) / nupotsai-o iertlui Descartes- N.T.!

(A Guide to the Classics,or How to pick the Derby winnera fost scris de

Oakeshott~iGuyGriffith.Publicatin 1936deFaber&Faber,a fostretipiiritintr-0 editierevazutiiin 1947subtitlulA New Guideto theDerby,How topick thewinner.- nota lui Timothy Fuller, editorul lucrarii dupacares-a Tacutpre-zentatraducere).

28 RA TIONALISMUL iN pOLmcA

sauaproapetoateinfluentelecareauincurajataparitiarationalismului,in zilelesaletimpurii,audevenitapoi~imaiinfluentein civilizatianoastra.

Nu trebuieconsideratcarationalismuls-ainstauratcuu~urinta~iraranici0 opozitie.Ca noutate,erasuspect,~ianumitedomeniideactivitateomeneasca- literatura,spreexemplu- pecarelainceputIedominacuputeres-aueliberatulteriordeaceastiidominatie.A existat,intr-adevar,latoatenivelurile~iin toatedomeniile,0a~tivitatecriticaneintreruptaapartinandrezistenteifatadeinvataturarationalismului.Iar sernnificatiadoctrineisuveranitatiitehniciidevine~imaiclaraatuncicandluamin considerarecearedespusasupraeiunuldintreprimii~iceimaiprofunzicriticiaisai.Pascalesteuncriticchibzuitallui Descartes,nu opunandu-seacestuiain toateprivintele,dartotu~iopunandu-selui in chestiunicaresuntfundamentalel.El asesizatmaiintaica dorintacartezianade cunoa~terecertase bazape un falscriteriual certitudinii.Descartestrebuiesainceapacu cevaatatde

. sigur,incatsanupoatafi puslaindoiala,~i,dreptconsecinta,esteimpins sa creadaca intreagacunoa~tereautenticaestecunoa~teretehnica.Pascalaevitataceastaconcluzieprinmijlocireadoctrineisaleprivitoarela probabilitate:singuracunoa~terecareestecertii,estecertapetemeiulpartialitatiisale;paradoxulestecaaceacunoa~terecareestedoarprobabilacontinemaimultdin intreguladevardecatcontinecunoa~tereacerta.In aldoilearand,Pascalasesizatcaratio-namentuPcarteziannu estede fapt niciodataintregulizvor alcunoa~teriiimplicateintr-oactivitateconcreta.Minteaomeneasca,afirmael,nueste,pentrua aveasucces,intrutotuldependentade0tehnicaexplicita~icon~tienta;~ichiaracoloundetehnicaesteimpli-catii,minteaurmeazaaceateh~ica"tacitement,naturellementetsansart".3Formulareaprecisaa regulilordecercetarepunein pericolsuc-cesulcercetiiriiexagerandimportantametodei.Pascala fosturmatdealtii~iintr-adevar,multdin istoriafilosofieimodemegraviteazainjurulacesteichestiuni.Dar,cutoatecaautoriidemaitarziuauracutadesea0 criticamaibineelaborata,putiniaudetectatcumaimultiisigurantiideciitPascalfaptulcasernnificatiarationalismuluinustiiin

I Pensees(Brunschvicg) i. 76. (N. A.)

2In francezaIn original.(N.Trad.)

3"Tacit, firesc~iraranici un me~te~ug"(In francezaIn original).(N. Trad.)

RATIONALISMUL iN pOLmcA 29

recunoa~tereacunoa~teriitehnice,ci ine~eculsaudearecunoa~teori-cealttipdecunoa~tere:eroareasafilosoficastiiincertitudineapecare0atribuietehnicii~iindoctrinasuveranitatiitehnicii;eroareasaprac-ricastiiin credintacadincon~tientizareaproprieiconduitenupoaterezultanimicaltcevadecatunbeneficiu.

PATRU

Era,bineinteles,improbabilcapoliticasascapedeinraurireaunuistilintelectualatatdeputemic~ideenergiccacelalrationalismului.Darceeaceesteremarcabildela primavedere,esteciipoliticaar fitrebuitsafiemaidevreme~imaicompletinghititademareedecatoricealtaactivitateomeneasca.Dominatiarationalismuluiasupracelormaimultedintresectoarelevietiia variat,in ceeaceprive~tetaria,in ultimelepatrusecole,darinpoliticaeas-aintensificatcons-tant~iesteacummaiputemicadecatoricandinainte.Am examinatdejainclinatiileintelectualegeneralealeRationalistului,atuncicandacestaintrain politica;ceeace ramanede luatin consideraresuntimprejurarilein carepoliticaeuropeanaaajunssacapitulezeaproapecompletinfataRationalistului,precum~iurmarileacesteicapitulari.

Ca toatapolitica din zilele noastreesteprofund infestataderationalismvafi negatdoardeceicarepreferasadeaacesteiinfestariunaltnume.Nunumaicaviciilepoliticiinoastresuntrationaliste,darlafel sunt~ivirtutilesale.Proiectelenoastresunt,inprincipal,ratio-nalisteatatin scopcat~iin caracter;dar- ceeaceestemaisernni-ficativ- intreaganoastraatitudinespirituala,in politica,are0 deter-minaresimilara.Iar aceleelementetraditionale,maialesdinpoliticaengleza,dela carene-amfi a~teptatsacontinuesaopunarezistentapresiuniirationalistes-auconformatacumaproapecutotuldispozitiei.intelectualedominante,bachiarinfiiti~eazaaceastaconformaredreptunsernnal vitalitatiilor,al capacitatiideamergein pascuvremea.Rationalismulaincetatsafiedoarunstilpolitic,~iadevenitcriteriul~stilisticaloricareipoliticirespectabile.. Catdeadancapatrunsinclinatiaspiritualarationalistain gandirea

~lpracticanoastrapoliticaesteilustratdeproportiilein caretraditiiled~comportareaulasatloculideologiilor,proportiilein carepoliticadlstrugerii~ia creatieia inlocuitpoliticabazatii.pesimplacorectare,lucrurileplanificatecon~tient~iexecutatedeliberatfiindconsiderate(pentruacestmotiv)maibunedecatcelecares-aumaturizat~is-au

30 RATIONALISMUL iN pOLmcA

frxat,rara 0 supravegherecon~tienta,de-a lungul unei perioadedetimp. Aceastaconvertirea obiceiurilorcomportamentale,care suntadaptabile,niciodatacompletfixatesaudefinitivate,in sistemedeideiabstracte,comparativrigide,nu este,desigur,0 noutate;catprive~teAnglia, eaa inceputin secolulal XVII-lea, odatacu rasaritulpoliticiirationaliste.Dar, in timpceinaintei seopunearezistenta~ieramereuintarziata,datoritacaracteruluiinformalal politicii englezebunaoara,(caractercarene-aajutatsascapammultavremede a da0preamarevaloareactiuniipolitice~ideapunepreamultesperantein realizarilepoliticii - sa scapam,cel putinin politica,de iluziaefemeritatii

imperfectiunilor~,acearezistentaa fost ea insa~itransformataacumintr-oideologie. Aceastaeste,poate,pricipalasemnificatiea cartiiluiHayek,Drumu/ ditre servitute,2- nu putereade convingerea doc-trineisale,ci faptulcaeaeste0 doctrina.Un plandearezistaoricareiplanificaripoatefi maibundecatopusulsau,darel tinedeacela~istilpolitic. ~i numai intr-o societateprofund infestatade rationalism,convertirearesurselortraditionaleale rezistenteifatade tiraniaratio-nalismuluiintr-o ideologiecon~tientadesineva fi consideratadrept0fortificarea acelorresurse.Acum, separe,pentrua participala viatapolitica~ia te puteaa~teptasa te ascultecineva,estenecesarsaai 0doctrina,in sensulstrictal cuvantului;a nuavea0 doctrinaparefrivol,ba chiai compromitator.Iar caracterulinviolabil,cein unelesocietatiapartineapoliticii ata~atecu evlaviefatade traditie,a ajunsacumsaapartinaexcIusivpoliticii rationaliste.

Politica rationalista,am spus,estepoliticanevoii resimtitela unmomentdat,nevoieresimtitacarenu estecontrolataprintr-ocunoa~-tere concreta,autentica,a intereselorpermanente~i a directiei demi~carepropriiuneisocietati,ci doarinterpretatade"ratiune"~isatis-racutain conformitatecu tehnicaunei ideologii:politicarationalistaestepoliticadupacarte.Iar aceastaeste,de asemenea,caracteristicpentruaproapeintreagapoliticadin zilele noastre:a nu avea0 carteinseamnaa fi lipsit de unicul lucru necesar,iar a nu respectacumeticulozitateceeaceestescrisintr~ocarteinseamnaafi unpoliticianlipsitderespectabilitate.Inh-adevar,estein a~amasuranecesarsaai 0 I.

I

I 0 transfonnaredeacestfel,ezitantii~iprinunnarelipsitiideefectediiunii- j'toareesentiale,"afostincercatiideprimullordHalifax.(N.A.)2A sevcdeatraducerearomiineasciiaacesteibinecunoscutelucriiri,publicatiideedituraHumanitasin 1993.(NTrad.)

RATIONALISMUL iN pOLmcA 31

carte,incatcei care-panaacumcrezuseraca e posibil sa sedescurceraraa~aceva,autrebuitin celedin urmasaseapucesa-~ialcatuiascauna pentrufolosul propriu. Acesta esteun simptomal triumfuluitehnicii,triumfcareseafla - cumam viizut- la originearationalis-muluimodem;cacicee~ce 0 cartecontineestedoarceeace sepoatepuneintr-o carte- regulileunei tehnici.$i cu carteain mana(caci,de~i0 tehnicapoate fi invatatape dinafara,ei nu ~i-auinvatattotdeaunabine lectia),politicienii Europei mediteazaadancasupraospatuluigatadeadain cIocotpecareI-aupregatitpentruviitor;dar,la fel ca in cazul celor ce ajutape la bucatarie,racandtot felul decorvezi,carear incercasa-l inlocuiascape bucatar,momentanabsent,cunoa~terealor nu trecedincolo de cuvantulscris pe care-l citescmecanicintr-oreteta- aceastagenereazaideiin mintealor,darnu~ianumitegusturipelimba.

Printrealteindicii ale rationalismuluiin politicadin zilele noastresenumarapretentia,admisaindeob~te,a "omului de ~tiinta"ca atare(chimistul,fizieianul,economistulsaupsihologul)dea sefaceauzitinpolitica;eaci,de~icunoa~tereaimplicatain ~tiinteestetotdeaunamaimultdecat0 cunoa~teretehnicii,ceeace acestaarede oferit politiciinu esteniciodatamai mult decat0 tehnica.Iar subaceastainfluenta,intelectulaplecatasuprapoliticii inceteazadea fi critieulobiceiurilor

politice~idevineinlocuitorulobiceiului,in timpceviatasocietatiii~ipierderitmul ~icontinuitatea,fiind redusala 0 seriede probleme~ierize.Cunoa~tereacomuna,intrueatnu estede ordin tehnic,e identi-fieatacu ignoranta,pierzandu-secu totul simtula ceeace Burke nu-meainfratireadintretrecut~ipI:ezent.I

Nu estetotu~ideloenevoiesa-~ideacinevamareostenealapentrua dezvoltaideeaca lucrul celmai caracteristic,in ce prive~tepoliticadinzilelenoastre,esteinspiratiaei rationalista;credintapredominantaca politica e lucru u~orconstituie,in sine, 0 dovadasuficienta.Iardacase solicitaun exempluprecis,nu estenevoie sa cautamaltuldeditcel oferi!depropunerileracutein legaturacu controlulasupraproducerii~iutilizarii energieiatomice.Credintarationalistain suve-ranitateatehneiiestepremisaatilta ideii ca ar fi posibila0 schemacuprinzatoaredecontrolmecaniz~t,eat~ia amanuntelorfiecareiadinschemeleeareau fost proiectatepanaacum:ea esteinteleasadrept'

I .

0 Imaginepoeticiia po1iticiirationalistepoatefi giisitiiin cartea1uiRexWarner,TheAerodrome(N.A.)

32 RA TIONALISMUL iN POLITIc'~

ceeacesenume~te0problema"administrativa".Dar,in timpcerafi-onalismuldomne~teacumaproaperaranici0opozifie,chestiuneacarene intereseazape.noi este:caresuntimprejurarilece au incurajataceastastaredelucruri?Cacisemnificafiatriumfuluisaunustadoarinelinsu~i,ci incontextulsau.

Raspunsulla aceastaintrebareeste,pe scurt,acelaca politicarafionalismuluiestepoliticacelorlipsifideexperienfapolitica,~icaprincipalacaracteristicaa politiciieur'bpenein ultimelepatrusecoleesteaceeacaeaa suferitinvaziaa eelpUfintreitipuride lipsadeexperienfapoliticii- aceeaa nouluiconduciitor,aceeaa noii clase

1conducatoare~iaceeaanoiisocietafipolitice- casanumaivorbim

invaziaunuinousex,decaremaitarziuaavutgrijaDL Shaw.Nuestenevoiesa su lmemcatde potrivitaestepoliticarafionalistapentruomulcare,neformatsauneeducatpentrupracticareapoliticii,setreze~tein situafiadea exercitaautoritatea~iinifiativapolitica.EIarea~amarenevoiedeaceastapoliticarafionalista,incatnimicnu-lvastimulasafiescepticfafadeposibilitateauneitehnicipoliticemagicecaresainlaturehand~capulsauconstandin lipsadeeducafiepolitica.Candi seofera0asemeneatehnica,lui i separecai s-aoferitsalvareainsa~i;a i'sespunecaintreagacunoa~terenecesarasegase~te,com-pleta~iautonoma,intr-ocarte,~icaaceastacunoa~tereestedea~afelincatpoatefi repedeinvafatapedinafaraprecum~iaplicatamecanic,aceastai sevaparea,ca~imantuirea,cevaaproapepreafrumospentruafi adevarat.$i totu~iastaera,saucevaindeajunsdeapropiatpentruaputeafi luatdreptasta,ceeace infeleseseel cii-i oferaBacon~iDescartes.Caci,de~iniciunuldintreace~tiautorinuseaventureazainaplicareaamanunfitaametodeisalelapolitica,aluziilepoliticiiratio-nalistesuntprezentein ambelecazuri,temperatedoardeun scepti-cismcarearputeafi lesneignorat.$i nici nutrebuiasaa~teptepeBacon~iDescartes(adicasa a~tepte0 doctrinageneralaa rationa-lismului):aparitiaprimuluidintreace~tisarmaniaventurieriin campulpoliticiiafostpregatita,unsecolmaidevreme,deMachiavelli.

S-aspuscaproiectullui Machiavellieraacela~ de a inrati~a0$tiin!aapoliticii, darastfel,credeu,sepierdedinvedereelementulsemnificativ.Cumamvazut,~tiintaestecunoa~tereconcreta~i,prinurmare,nici concluziilesale,nici mijloaceleprin careau fosteleatinsenupotfi vreodatii,caintreg,scriseintr-ocarte.Nici arta,nici~tiintanupotfi imparta~iteprintr-unsetdeinstructiuni;adobiindima-iestriain fiecaredintreacesteainseamnaadobandi0calitateadecvatade cunoscator.Dar ceeace se poateimparta~iintr-ocarteeste0

RATIONALISMUL iN POLlTIc'~ 33

tehnica,~itocmaidetehnicapoliticii seocupaMachiavellicaautor.EIadmiteaca tehnicaguvemariiuneirepublicieraintrucatvadiferitadeceapotrivitaunui principat~ise ocupade ambele.Dar, atuncicandscriadespreguvemareaprincipatelor,el scriapentruprintul110Udinvremeasa, ~i aceastapentrudoua motive, unul principial ~i altulpersonal.Conducatorulereditarbineconsolidat,educatin cadrulunei

traditii~imo~tenitoral unei indelungateexperientede familie,pareaindeajunsdebineechipatpentrupozitiapecare0 ocupa;politicasaarfi pututfi imbunatatitacu ajutorulunui cursprin corespondentapri-vitor la tehnica,dar in generalel ~tiacum sa se comporte.Dar cuconduciitorulnou,careaduceain indeplinireameniriisaledoarinsu~i-rile careil Tacuseracapabilsaca~tigeputerepolitica,~icarenu invatau~ornimic,decatviciile proprii functieisale,capriciileprin!ului,I lu-crurilestateaualtfel.Lipsindu-ipregatirea(cuexceptiaceleiprivitoarela deprinderileambitiei),~iavandnevoiede 0 sCUl1aturape caresaajungala 0 aparentadepregiitire,acestaaveanevoiede 0 carte.Daraveanevoiede 0 cal1ede un fel anume;ii trebuia0 fituicii: lipsa deexperienta11impiedicasa atacetreburilede stat Taraa avea undictionar.Ceea ce estespecific unei fituici esteinsa ca autorul eitrebuiesa aiba0 cunoa~terea limbii proprieunui om instruit,ca eltrebuiesa-~iprostituezetalentulde traduciitor(dacaare a~aceva),~icanuestecapabilsa-Isalvezepecititorulignorantdeoriceposibilitatede eroare.Proiectul lui Machiavelli era deci accla de a fumiza 0

fituicii utila in poiitica,un dresajpolitic acolo unde lipseaeducatiapoliticii,0 tehnicapentruconducatorullipsitde oricetraditii.EI satis-Tacea0 cererea vremii sale;iar el erapersonal,~iprin fireasa, inte-resatsa0 satisfacadeoarecesimtea"fascinatiaa ceeaceestedificil".Noul conduciitorera ~i mai interesatin aceastadeoareceera mai

probabilcael, nu conducatorulereditar,sasebageintr-o situatiedifi-cila~isaaibanevoiedeajutorulunorsfaturi.Dar, la fel ca marii stra-mo~iai rationalismuluiin general(Bacon~iDescartes),Machiavellieracon~tientde iimitelecunoa~teriitehnice;nu Machiavelli insu~i,ciurma~iisai erau cei care credeauin suveranitateatehnicii, carecredeaucii guvemareanu era nimic mai mult decat"administratiepublica"~icaputeafi invatatadin carti.Jar nouluiprintel ii oferea nunumaicarteasa,ci ~iceeace ar fi compensatinevitabileledeficienteale cartii sale- se oferea pe sine insu~i:el n-a uitatniciodata capoliticaeste,in celedin urma,diplomatie,~inuaplitareauneitehnici.~ ,

I In francezainoriginal(N.Trad.)


Claselesocialenoi ~ilipsitedeexperientapoliticacarein ultimelepatrusecoles-au ridicatla putere,exercitandinitiativa~iautoritateapolitica,au fostpregatitein acela~ifel in careMachiavellipregatisenoulprintin sccolulal XVI-lea. Nici unadintreacestecIasenu a avuttimp sa dobandeasca0 educatiepoliticainaintede a veni la putere;fiecareaveanevoiede 0 fituica,0 doctrinapoliticii,caresa tinaloculdeprinderilorde conduitapoliticii. Unele dintre acestescrieri suntveritabile lucrari de popularizarepolitica; ele nu neaga cu totulexistentasauvaloareatraditieipolitice (fiind scrisede oamenicu 0adevaratapregiitirepoliticii), dar suntprescurtariale traditiei,ratio-nalizarimenitesadeala iveala"adevarul"unei traditii~isa-Iexpunaprintr-unsetdeprincipiiabstracte,in care,cutoateacestea,semnificatiadeplinaatraditieisepierdein modinevitabiJ.Acestlucruestevalabilinspecialpentrucel de-al doilea Tratatdespreguvernareacivilii a luiLockeI, carea fost0 fituicapoliticatotatatdepopulara,de longeviva~ide valoroasaca ~i aceafituica, cea mai mare dintre toatefituiciledestinatesa serveascaunei religii, careestecartealui PaleyDovezilecre.'ftinismulu/Exista insa alti autori,ca Bentham~iGodwin,3care,urmarindproiectulobi~nuitdea seingriji delipsadeexperientapoliticaa generatiilorurmatoare,acoperaoriceurmaa traditiei~ideprinderiipoliticedin societatealor cu idei pur speculative:ace~tiaapartinceleimai strictesectca rationalismului.Dar, in ceeace prive~teautOlitatea,nimic din acestdomeniunu se poatecomparacu operalui Marx ~iEngels.~iraraace~tiautoripoliticaeuropeanaar fi fostadancantrenatain rationalism,darnu incapenici 0 discutieca ei suntautoriiceluimaiuluitor dintretoatctipurilc noastrede rationalismpolitic - ~ia~a~itreblliesafie, caciacestaa fostaicatuitpentruinstmireauneicIasemaiputineducatepoliticdecatoricareaItace a ajunsvreoaatasanutreasciiiluzia exercitiiriiputcriipolitice.~inu sepoaterepro~animicmaniereimecanicein careaceastafituicapolitica,ceamaimarcdintretoate,a fostinvatata~ifolositiideceipentmcarea fostscrisa.Nici 0 altatehnicanu

I John Locke Two TreatisesafCivil Government,1690(N. Trad.)

2EvidencesafChristianity (N. Trad.)

3 JcremyBcntham(1748-1832),filosof, cconomist~itcorcticianal dreptului,

fondatoral utilitarismuilli~iautorulcelebreiidei dupacarcscopullegislatieieste"cea mai marefericirc pcntru cei mai multi". William Godwin (1756-

1836);rcprczcntantii! filosofiei politice englezedar ~iom de litere,promo-

torulunciviziuni liberale~iindividualistccutcnteanarhistc~iutopice,in carera!illneaarcun rol cheie.(N. Trad.)


s-aimpuslumii,ca~icumar fi fostcunoa~tereconcreta,in a~amasura;nici una nu a creatun proletariatintelectualatatde vast,carenu arenimicaItcevadepierdutdecattehnicasa.1

Istoriatimpuriea StatelorUnite ale Americii esteun capitol in-structival istorieipoliticii rationaliste.Situatiauneisocietati,care,rarasafi fostpreamultprevenita,estechematasaexerciteinitiativapoliticabazandu-sepe eainsa~i,se aseamanacu aceeaa uneipersoanesauauneicIasesociaIe care,raraa fi pe deplinpregatita,ajungesa exerciteputereapolitica;in genere,nevoileei suntacelea~icu ale acestora.Iar

asemanareaesteinca~imaiputernicaatuncicindindependentasocietatiirespectiveincepecu0 ilegalitaterecunoscuta,0 respingerecaracteristica

~iexplicitaa unei traditii,respingerece prin urmarepoatefi sustinutanumaiapelandla cevacare,in sine,esteconsiderata nu depindedetraditie.In cazulcoloni~tiloramericani,aceastanici nu a fost singurapresiunecarea constransrevolutialor sa ia formarationalista.Fonda-toriiindependenteiamericaneaveauatilt0 traditiedegandireeuropeana,cat~i0 experienta~ini~tedeprinderipoliticeautohtonepe caresa sebazeze.Dar s-a intamplatca darurileintelectualeracutede EuropaAmericii(atatin filosofiecat~iin religie)au fast,chiarde la inceput,predominantrationaliste: iar deprinderilepoliticeautohtone,produsalImprejurarilorcolonizariiconstituiauceeace s-arputeanumiun tip derationalismfiresc~inesofisticat.Un poporsimplu~ilipsitdepretentii,nu foarteinclinatsa reflectezeasupradeprinderilorde comp0l1arepecare,de fapt, Ie mo~tenise;care,in comunitatilede la granita,aveapermanentexperientaactivitiitiiprin careoameniii~istabileausingurilegile ~i ordineape baza intelegerilorreciproce,era de a~teptatsaconceapareglementariledoardreptcreatiainitiativei- lipsitedeoriceaItajutor- oamenilor;ei pareausaporneascade la nimic ~isa-~idatorezenumailor in~i~itotceeaceajunseserasaposede.0 civilizatiedepionierieste,in modaproapeinevitabil,0 civilizatiedeautodidacticon~tientide

I P .unandu-~itchnicain formaunci viziuniasupracursuluievemmentelor

(trecute,prezcnte~iviitoare),~inu a uneiviziuniasupra"naturiiumane",Marxcredeacaascapatderationalism;darintrucatel i~iluaseprecautiiledea transformamaiintaicursulevenimentelorintr-odoctrina,aceastascapareera0 iluzie.CaMidas,rationalistulesteintotdeaunainpozitianefericitadeanufi in staresaatinganiciunlucrutaraa-Itransformaintr-oabstractie;elnusepoateniciodatahranide-adreptulcuexperientii.(N.A.)


sine,rationali[;>ti'invirtutea'imprejurarilor[;>inua reflectiei,caren-aveaunevoiesafie convin[;>ica procesulcunoa[;>terii'incepecu tabularasa [;>icarenuprivescspiritullibernici macarca rezultatal unciepurariarti-ficiale,detip cartezian,ci ca daral lui DumnezeuAtotputemicul,cumspuneaJefferson.

Cu mult timp 'inaintede Revolutie deci, 'inclinatiaspirituala acoloni[;>tiloramericani,caracterulintelectualpredominant[;>iobiceiu-rile politicepredominanteeraurationaliste.Jar aceastasereflectaclar'in documenteleconstitutionale~i 'in istoria fiecarei colonii. Candacestecolonii au ajuns"sa destrame,legaturilepoliticecareIe ata~a-seradealtceva", ~isa-[;>ideclareindependenta,singurainspiratienouape careacestedeprinderipoliticeauprimit-odin afaraa fost unaceconfirmacaracteristicileautohtone'infiecareamanunt.Caci inspiratialui Jefferson~ia celorlaltifondatoriai independenteiAmericii a fostideologiapecareLocke0 distilasedin traditiapoliticaenglezeasca.Eierau'inclinatisacreada,~icredeauacestlucrumultmaiadancdecatarfi putut-ofaceun locuitoral Lumii Vechi,careorganizareaadecvataaunei societati~i conducereatreburilor sale se bazau pe principiiabstracte,~inu pe 0 traditiepentrucare,a~acum spuneaHamilton,trebuia"sa scotoce[;>tiprintrevechipergamente~imucegaitehrisoa-ve". Acesteprincipii nu erauprodusulcivilizatiei; ele eraunaturale,fiind "scrise'in'intreagacartea naturiiumane".lRatiuneaomeneascatrebuiasaIe descopere'innatura,printr-otehnicadecercetareaflatala 'dispozitiatuturoroamenilor~icarenu necesita0 inteligentaextraordi-narapentrua fi folosita.In plus, aceaepocaaveaavantajultuturorepocilormaitimpurii,ciici, prin aplicareaacesteitehnicidecercetare,respectiveleprincipii abstractefuseseradescoperite,'inceamai mareparterecent,[;>iscrise'incarti.Folosindacestecal1i,0 comunitatepoli-ticanoucreatanu numaica nu erahandicapatade lipsaunei traditii,daraveachiar0 categorica superioritateasuprasocietatilormaivechicarenu seemancipasera'incapedeplinde lanturiletraditiei.Ceeace

I Spa(iulnu pcrmitcsa sc clucidczcaici Icgaturilcexccsivde complicatcdintrcpolitica"ra(iunii"~ipolitica"naturii'.Darscpoateobscrvacii,Intrucatatatratiuncacat~inaturacrauopusccivilizatici,eleporncaucuunclementcomun;iaromul"rational",omuleliberatdeidolii~iprejlldecatileuneitra-ditii,puteafi numit,alternativ,om"natural",Rationalismulmodem~inatu-ralismulmodern,Inpoliticii,religie~ieducatie,suntcxprcsiiasemanatoarealeunciprezumtiigeneraleIndrcptateImpotrivatuturorrcalizariloromene~timaivechide0genera(ie.(NA)

RATIONAUSMUL IN POLlilCA 37

observase'incaDescartes,"quesouventil n'y a pastantdeperfectiondanslesouvragescomposede plusieurspieceset faitsde la maindediversmaitresqu'enceuxauquelsun seula travaille"\ a fostdin nonobservat'in 1777de catreJohn Jay - "AmericaniisuntprimulpoporciiruiaCerul i-a Iacut favoareade a-i daruiocaziapentrua deliberaasupraformelorde guvernaresub caresa traiasca~ide a Ie alege.Toatecelelalteconstitutii[;>i-autrasexistentadin 'imprejurariacciden-talesaudin violenta,[;>isuntprin urmaremai departede perfectiune,probabiL.."2.Declaratiade Independentaesteun produscaracteristical secoluluirafionalist.3Ea reprezintapoliticanevoii resimtitela unmomentdat,interpretatecu ajutoruluneiideologii.~inu estedelocdemirareca a devenitunul dintre documentelesacre ale Revolutieifranceze,inspiratia~imodelulmultoralteaventuriulterioaretintindlareconstructiarationalistaa societatii.

Tezapecare0 sustinestecapracticapoliticaobi~nuitaa natiuniloreuropenes-a'impotmolit'inviciul rationalismului,ca mult din e~ecullor (atribuitadeseaaltorcauze,mai apropiate4)izvora[;>tede faptdindefectelecaracteruluirationalist,,atuncicandacestase afla la con-ducere,~ica (intrucatinclinatiaspiritualarationalistanu este0 modadeazi,de ieri) nu trebuiesane a~teptamla 0 eliberarerapida din si-tuatiagrea'in care ne aflam. Este totdeaunadeprimantpentruunpacientsai sespunacaboaladecaresuferaareaproapeaceea[;>ivarstaca ~iel, [;>ica prin urmarenu existavindecarerapidapentruea,dar(exceptandbolile infectioasedin copilarie)de obicei acestae cazu!.

Ciitavreme'imprejurarilecareau'incurajataparitiapoliticii rationaliste

I "Adcsca,In operelcaleatuitedin maimultcpicse~i!acutedemanaa difcriti

maqtri nu seaflatotatatapcrfeqiunecatIn eelelaearea Jucratunul singur"-In franeczaIn original.(N.Trad.)2B. -

memtcleseaatat"violenta"cat~i"Imprejurarileaeeidentalc"erauprezente~iIn eazulAmericii,darfiind prezenteIntr-oformanefamiliara,nu erau;~cunoscute.(NA )In latinaInoriginal(NTrad.)

4RazboiuJui,spreexemplu.RazboiuJeste0 boalaIa care0 societateratio-nalistaarcdoar0 siabarezistenta'el izvorastecuu

38 RA TIONALISMUL IN POLITICA.

continuasa existe,va trebui sa ne a~teptamca politica noastrasaramanaunadeinclinatierationalista.

Nu credca vreunuldintreautoriipe carei-am amintit,~inici totilaolalta,ar fi raspunzatoripentrusituatiagreain careneaflam.Ei suntslujitoriiimprejurarilorpecareIe-auajutatsaseperpetueze(uneorisepoateobservacumstranginca 0 data~urubul),darpecarenu ei Ie-aucreat.~inutrebuiepresupuscaar fi aprobattotdeaunafelul cumIe-aufost folositecartile.Mai departe,nu ma intereseazanici adevaratelelucrari filosofice desprepolitica; in masurain careacesteaau pro-

movatsauintarziattendinta9atrerationalismin politica,ele au mcutacestlucrutotdeaunapebazauneigre~iteintelegeriapropriuluiscop,carenu esteacelade a da recomandariasupraconduitei,ci a explicaaceastaconduita.A explorarelatiiledintrepolitica ~ieternitatee unlucru ; ca un practicianal politicii sa gaseascainsa incalcealalumiitemporale~icontingenteatatdegreudeadministratincatsaselasevrajitde ofertaunei scaparirapide,cu ajutorulfantasmagoriceieternitafiauneiideologii, ealtceva~iemaiputinlaudabil.In sfiir~it,nucrednici cadatoramsituatiagreain carene ammloculuipe care~tiintelenaturii~imodulde gandireasociatlor au ajunssa-I ocupein cadrulcivilizatieinoastre.S-apusdemulteori acestdiagnosticsimplual situatiei,dareucredcaestegre~it.Ca influentaadevaratuluicercetatoral naturiinu esteneaparatdepartearationalismuluidecurgedin perspectivape careamadoptat-ocuprivirela caracteruloricaruitipdecunoa~tereconcreta.Nuincapenici 0 indoialaca existaoamenide~tiintacaresuntadancanga-jati fatadeatitudinearationalista,darei gre~escatuncicandgandesccapunctulde vedererationalist~icel ~tiintificcoincid in mod ne~esar.

~ecazulesteca atuncicandomulde ~tiintapa~e~tein afaracampuluisaudecercetareel ia adeseacusinetehnicasa,iaraceastai'1facepedataaliatul fortelorrationaliste.I Pe scurt,eu cred ca mareleprestigiual~tiintelornaturiia fostde fapt folositpentrua intari~imai mult forta

inclinatieispiritualerationalisteasupranoastra,daraceastaesteoperanu Iaomuluide~tiintaautenticin sine,ciaomuluide~tiintacareesteratio-'nalistill ciudaproprieisale~tiinte.

1Un om de ~tiintaeelebrune spune:"Sunt mai putin interesatdedlt omul

')bi~nuit,depolitica,deoareeesuntconvinsca toateprineipiilepolitieede azi

untexpediente~ivor fi in eeledin urmainloeuitedeprineipiile eunoa~terii

tiintifiee."(N. A.)

RATIONALISMUL iN POLITICA. 39

CINCI

La aceastascurtaschitaa caracterului,precum ~i a contextului

social~iintelectualal apatitieirationalismuluise'maipotadaugacate-vareflectii.Poli.ticarationalistasena~tedin ocaziipoliticefavorabile,cu ajutorullipsei de experientapolitica. Aceste conditii au existatadeseaimpreunain cadrulsocietatiloreuropene; au existatinca inlumeaantica ~iacealume a avut de suferit de pe urma efectelorcombinariilor. Dar insu~ireaspecificarationalismuluidin politicamodernadecurgedin imprejurareaca lumea modernaa reu~itsainventeze0 metodaatatdeplauzibilademascarea lipsei de educatiepolitica,incat chiar ~icei care sufereaude pe urJ!la ,!cesteilacunedeseorinu-~idadeauseamaca Ie lipseaceva.Bineintelesca aceasta!ipsadeexperientanu a fostniciodata,~iin nici 0 societate,universala;~ieanu a fostniciodataabsoluta.Au existatintotdeaunaoamenicu 0

educatiepoliticaautentica,imuni la microbulrationalismului(~iacestlucru estein specialvalabil pentruAnglia, unde un anumefel de

educatiepolitica a fost multmai raspanditdecatin altesocietati);iaruneoriun vagsenmalprivindlimiteletehniciisalea patrunschiar~iinmintearationalistului.Intr-adevar,atatdenepracticaeste0 politicapurrationalista,incatoameniinoi, recentajun~ila putere,pot fi surprin~iadeseaaruncandin laturicarteape care0 foloseau~ibazandu-sepeexperientagenerala desprelume,pe care0 aveauca oamenide afacerisauliderisindicali.Aceastaexperientaestecu siguranta0 calauzamaidemnadeincrederedecatcartea- celputineaestecunoa~tereadevarata,nudoar0umbra- dar,cutoateacestea,nuestecunoa~tereatraditiilorpoliticealesocietatiilor,pentrudobandireacareiasuntnecesare,in celemaifavorabileimprejurari,douasautreigeneratii.

~itotu~i,atuncicandnuestearogantsauipocrit,rationalistulpoateapareacaun om al caruicaracternu estedelocantipatic.EI vreaatatdemultsaaibadreptate.Dar, din nefericire,nu va reu~idefaptnicio-data.A pornitpreatarziu,~iapornitcu stangul.Cunoa~tereasanu vafi niciodatamai mult decat0 semi-cunoa~tere~i,prin urmare,el vaaveatotdeaunadreptatedoarpejumatate.I Ca un strainsauca un om-1A"

leI exista0 reminiseentaa unui pasaj din Henry James, al carui studiuprivitorla Dna.Headway,din TheSiegeofLondon,esteeelmaibunstudiud,

careameuno~tinta,privitorJa 0 persoanamtr-oastfeldesituatie(N.A.)

40

ruptde clasasasocialii,el esteincurcatde traditiile~iobiceiurilepecarenuIecunoa~tedecatla suprafatii;chiarunmajordomsau0 fatiiincasiiinzestratiicuspiritde observatieauaici un avantajasupralui. ~ii~ialciituie~te0 atitudinede dispretpentruceeace nu intelege;obi-ceiurile~ideprinderileii aparca fiind rele in ele insele,ca un fel dene~tiintiiin alecomportiirii.Iar printr-unfel destranieautoin~elare,elatribuie traditiei (care, bineinteles,este cu preciiderefluidii) acearigiditate~iacelcaracterfix care,de fapt,suntproprii politicii ideo-logice.Ca urmare,estepericulos~icostisitorsii-l ai pe rationalistlaconducerea.treburilorpublice,iar celemai maridauneel Ie aducenuatunci cand e~ueaziiin a tine sub control situatia(politica sa estetotdeaunaformulatii,bineinteles,in termeniistiipfmiriisituatiilor~iaidepii~iriicrizelor), ci atuncicandparea aveasucces;ciici pretulpecareil pliitimpentrufiecaredin aparentelesalesucceseeste0 ~imaiputerniciidominatiea modei intelectualerationalisteasupraintregiivieti sociale.

Fiirii a nealarmadereleimaginare,sepoate,cred,spunecii in spe-cial douiidintrecaracteristicilerationalismuluipoliticil fac extraordinardepericulospentrusocietate.Nici unomchibzuitnusevaingrijorapreatarepentrusimplulmotivciinupoatenimeripedatiicaleadeatrataceea .ce consideriia fi 0 maladieviitiimiitoare;dardaciivedecii maladiaeste

dea~anaturiiincattrecereatimpului0 va agrava,in loc dea 0 tempera,atuncielvaaveaunmotivmultmaiseriosdeingrijorare.~i,dinpiicate,acestaparesiifiecazulcumaIadiarationalismului.

In primul rand,rationalismulin politicii,a~acumI-am interpretataici, implicii0 eroarelesnede identificat,0 conceptiegre~itiicu pri-vire la naturacunoa~teriiomene~ti,al ciirei efect estedegenerareagandirii.Ca atare,rationalismulestelipsit de capacitateade a corecta Ipropriiledefecte;el nu arenici 0 calitatehomeopaticii;nu poti sCiipa

,

!

de gre~elilesale devenindmai sincer sau mai profund rationalist.!Aceasta,s-ar puteaobserva,esteuna din sanctiunilepe careIe pri-;me~tecinevapentrucii triiie~tedupii carte;acestmod de viatii nu Inumaicii ducela anumitegre~eli,darel seciituie~teminteainsii~i:.

,..

acestmoddeatriiidupiipreceptegenereaziiin celedinurmiilipsade .onestitateintelectualii:Mai departe,rationalistula respinsdinainteunicainspiratiedinafarasacarearfi fostaptiisii-icorectezegre~eala;,nu numaicii neglijeaziiace1gende cunoa~terecarel-ar salva,darlincepeprina-Idesfiinta.Mai intaistingelumina~iapoiseplangeCii'l

RA TIONALISMUL IN POLITIcARA TIONALISMUL IN POLITIC';'

41

nU vede,cii este "commeun hommequi marcheseul et dans les

tenebres".1Pe scurt,Rationalistulestefunciarmenteneeducabil;~ielarputeafi seas,prin educatie,din rationalismulsiiunumaicu ajutorulunei inspiratiipe care0 prive~tedreptmareledu~manal omenirii.SingurullucrupecareRationalistul,liisatsingur,il poatefaceestesiiinlocuiascliun proiectrationalist,in carea dat gre~,cu altul in care

speriisii aibii succes.Intr-adeviir,tocmaiin aceastiidirectiedegene-reaziirapidpoliticadin zilele noastre:obiceiurile~itraditiiIepoliticecare,nu cu mult timpin urmii,constituiaubunurilecomunechiar ~ipentruoponentiiireductibiIidinpoliticaenglezii,aufostinlocuitede0simpliiinclinatiespiritualiirationalistiicomunii.

Dar, in al doilearand,0 societatecarea imbriiti~atidiomulratio-nalistalpoliticii sevatrezicuranddirijatiisaupurtatiiclitre0 formiide

educatieexclusivrationalis~ii.Nu mii referla telulprimitival national-socialismuluisaual comunismuluideanu admitenici 0 altiiformiide

educatiedecataceldresajin directiadoctrineirationalistedominante,ci la proiectulmaiplauzibildea nu acordanici un loc vreuneiformede edutatiecarenu este in genererationalistiiprin naturaei.2 Iar

atuncicand0 formiide educatieexclusivrationalistas-a instauratpedeplin,singurasperantiide eliberaresta in descoperireaTacutade

vreunpedantignoratde toatiilumea,care"scotoceaprin vechiper-gamente~imucegiiitehrisoave",a felului in careeralumeainainteca"epocadeam"siisefi pogoratpesteea.

Din ceamaitimpurieperioadiia veniriisalepe lume,Rationalistula manifestatinteres,un interescarenu prevesteanimic bun, fatadeeducatie.EI arerespectpentruinteligentii,i~ipunesperantelein antre-nareaei ~ie fermhotiiratcii inteligentatrebuieincmajatii~itrebuiesiifie recompensatiiprin participareala putere.Dar ce este aceastii

educatiein careRationalistuli~ipunesperantele?Cu sigurantiicii nueste0 initiere in deprinderilemorale~i intelectuale,precum~i inrealiziirilesocietiitiisale, nu este0 intrarein acea infratiredintreprezent~itrecut,0 participarela cUnoa~tereaconcretii;pentruRatio-nalist,toateacestean-ar fi decat0 educatieintrune~tiin!a,cevacare-I"caUnomcarestriibatedeunulsingurtenebrele"- in franceziiInoriginal.(N.Trad.)2

Cevadeacestgens-apetrecutInFrantadupiirevolutie;darn-atrecutmult~inOl111alitateaa inceput sii-~ireintre in drepturi (N. A.)

RATIONALISMUL iN POLITIC}.42

estein acela~itimpTaravaloare~idaunator.Ci esteunantrenamentintr-otehnica,adicaunantrenamentin aceajumatatedecunoa~terecepoatefi deprinsadin cartiatuncicandacesteasuntfolositedreptfituici.larinteresulemfaticalRationalistuluipentrueducatiescapadesuspiciuneacaarfi doarunsubterfugiupentrua-ipermiteacestuiasaseimpunamaifermin fatasocietatiinumaidatoritafaptuluicaesteclarcael insu~iestela fel demultindusin eroareca~ieleviisai.Rationalistulcredesincerca un antrenamentin cunoa~tereacucaractertehnicesteunicaeducatiecarearevaloare,cacielesteimpul-sionatdeconvingereaca,lapropriuvorbind,nuexistaaltacunoa~teredecatceacucaractertehnic.El credecainstruireain "~tiintaadminis-tratieipublice"esteceamaibunaaparareimpotrivalingu~elilordema-

I

gogului~iaminciunilordictatorului.Intr-o societatecare estedeja rationalista,in mare masura,in .

inclinatiilesale,va exista0 cererehotaratapentru0 instruirede acestfeI. Jumatatedecunoa~tere(cu conditiasa fie jumatateace arecarac- .ter tehnic)va avea0 anumitavaloareeconomica;va exista0 piata

pentrumintea"antrenata"cearela dispozitiasacelemainoi mijloace.$i estefire~tede a~teptatca aceastacereresa fie satisTacuta;se yorscriecartidefelulpotrivit~iacesteasevor vindein maricantitati,iarinstitutiilece oferaun antrenamentde acestfel (fie in general,fie cuprivirela un domeniuparticulardeactivitate)vor inflori.I Catprive~tesocietateanoastra,este mult de cand exploatareaacesteicereri a

inceputcu toataseriozitatea;eaputeafi deja constatatain perioadatimpuriea secoluluial XIX-lea. Nu esteinsa foarte importantcaoamcniivor invatapianulsaucum seconduce0 fermapebazaunui

cursprin corespondenta;~i,oricum,in imprejurariledateesteinevi-tabiI.Ceeace este insa importantesteca spiritulrationalista invadatI~ia inceputsaviciezeadevarateleinstitutii~iresurseeducationalealeisocietatiinoastre:uncledincaile~imijloaceleprincareeraimpar-Ii

ta~itapanaacum0 cunoa~tereautentica(diferitade ceacarearedoarI

I Unii priveseaeestluerueapcunrezultatinevitabilalcivilizatieiindustriale,1dareucredcaaualesgre~itvinovatul.Lucruldecarearcnevoiecivilizatiaindustriala estedibaciaautentica;iar In masmaIn carecivilizatianoastraindustriala a hotariitsase lipseascade dibacie~isa sedescurcepc baza:

simpleicu.noa~teritehnice,eaeste0 civilizatieindustrialacarea luat-opcunIIdrumgre~lt.(NA) Ii

43

caractertehnic)au disparutdeja, alteleau cazutin desuetu~ine,intimp ce altelesunt pe cale de a fi coruptedin interior. Intreaga

presiuneaimprejurarilordin ~ren:ea~oastramergein aceastadi:ectie:Ucenicia, elevul ce lucreazaalatun de maestrulcare, predandu-Itehnica,ii imparta~e~te~iacelfel decunoa~terece nu poatefi predat,n-adisparutinca;darestecevadesuet,iar locul sauesteluatde ~colitehnicecarepracticaun antrenamentce (intrucatnu poatefi decatantrenamentintr-o tehnica)ramaneinsolubil catavremenu estecu-fundatin acidulpracticii.Din nou, formareaprofesionalaajungetotmai mult sa fie privita ca achizitionarea unei tehniciI, ceva ce se

poateface~iprinpo~ta,cu rezultatulcaputemprevedeasosireaunortimpuriin caretoateprofesiilevorbeneficiadeoameniinteligenti,darni~teoameniacarormaiestrievafi limitata~icaren-auavutniciodataocaziapotrivitapentrua deprindenuan!eli ce alcatuiesctraditia~istandardelede conduitace apartinunei profesii importante3.Unadintremodalitatileprin cares-apastrat~itransmispanaacumacestfeldecunoa~tere(caciestevorbade 0 marerealizareumana,~idacanuvafi mentinutacu stra~nicie,eava fi pierduta)estetraditiadefamilie.InsaRationalisturnu intelegeniciodataca estenevoiede aproximativdouageneratiicepractica0 profesiepentrucaaceastasafie deprinsa;el facede fapt tot ce poatepentrua distrugeposibilitateaunei ase-meneainstruiri,crezilndca eaestedaunatoare.Ca un om a caruisin-guralimbaesteEsperanto,el nu arecumsa~tieca lumean-a inceputIn secolulXX. $i astfelcomoaranepretuitaa marilortranditiiprofe-sionaleestedistrusa,nu din neglijenta,ci intentionat,odatacu distru-gereaa~a-numitelorintereselegitime.Dar poateca cel mai grayatacal rationalismuluiimpotrivaeducatieiestecel dirijat contrauniversi-tatilor.Cerereade tehnicieniesteacumatiltde mare,inciit institutiile

RA TIONALISMUL iN POLITIC}.

I

Cf JamesBoswell,TheArtist's Dilemma(N.A.)2-In francezaIn original.(N.Trad.)3Annata, In vremearazboiului,oferea 0 ocaziedeosebitde buna pentrua

observadiferentadintreun om doarantrenat~iunul educat;civilul inteligent

nu aveamultedificultatiIn a deprindetehnicaproprieconducerii~icomenzii

- militare,dar(inciudafituicilorfurnizate,degenulSfaturipentrutineriofi!erietc.)elramiineatotdeaunaIndezavantajfatadeofiteruldemeserie,adicafatadeomuleducatIn ceprive~tesentimentele~iemotiile,ca ~iIn ceprive~tepracticileprofesieisale.(N.A.)

44 RATIONALISMUL iN POLlTIcA

dejaexistentepentrupregatirealor audevenitinsuficiente,~iexistaunprocesin plina desra~urarede obtinerea unor universitaticare sasatisfacaaceastacerere.Expresiade diu augur,"barbati~ifemeicu

pregatireuniversitara",se instaureazadeja,~inu doarin vocabularulMinisteruluiEducatiei.

Pentru un oponental rationalismului,accsteasunt infrangerilocale,de~inu neglijabile,~i,luateseparat,pierderilesuferitein fie-carecazpot sanu fie ireparabile.0 institutiecumesteUniversitateaare,celputin,putereaconcretadea seapara,dacavreasa0 foloseas-di. Existainsa 0 victoriepe careRationalistula obtinut-odejape unaltfront,iar aici vafi maigreucasituatiasaserestabileascadeoarece,in timpceRationalistul~tiecaestevorbade0 victorie,oponentuls~unu 0 recunoa~tecape0 infrangere.Ma referla incercuirea~iluareain

stapanire,de catreinclinatiaspiritualarationalista,a intreguluido-meniual moralitatii~ial educatieimorale.MoralitateaRationalistuluiestemoralitateaurmaririicon~tientea unor idealurimorale,iar forma

potrivitadeeducatiemoralaesteceabazatapeprecepte,pe inrati~area~iexplicareaprincipiilormorale.Aceastaesteprezentatadrept0 mo-ralitatemaiinalta(moralitateaomului liber:vorbariasforaitoaree lara

srar~it)decat cea bazata pe obicei, pe urmareaneintentionataatraditiilor de conduitamorala; de fapt, insa, estedoar moralitatearedusala 0 tehnica,menitasa fie dobanditaprin antrenamentintr-o

ideologie,~inu 0 educarea comportamentului.In sferamoralei,ca ~iin oricarealta,Rationalistulvreasainceapaprin a scapade ignorantamo~tenitapentrua umple apoi locul gol ramas,vidul unui spiritdeschis,cu elementealeuneicunoa~terianumepecare0 abstragedin

propriaexperienta~ipecare0 consideradreptcevaaprobatde "ratiu-nea"generala aoamenilor.1El va aparaacesteprincipiicuargumente,iar acesteavor alcatui0 doctrinacoerenta(de~isaracacioasadin punctde vederemoral).In mod inevitabil,insa, conducereaproprieivieti

estepentruel 0 treabadiscontinua,spasmodica, rezolvareaunei seriide crize, stapanireaunei succesiunide crize. Ca ~ipolitica Ratio-nalistului(decareeste,bineinteles,inseparabila),moralitateaRationa-listuluiestemoralitateaomuluicares-a formatsingur~ia unei socie-tati cares-a formatsingura: esteceeace altiiau recunoscutdrept !, "

I De acestpiicat,ca ~ide alteexceseale rationalismului,Descartesse Iacea ipersonal,vinovat.DiscoursdelaMethode,iii (N.A.) 1

RATIONALISMUL iN POLlTIcA 45

"idolatrie".~i nu are nici 0 importantaca ideologiamoralacare il

inspirape el azi (~ipe care,dacaestepolitician,0 propovaduie~te)estedefaptrama~itasecatuitaa ceeace fusesecandvatraditiamoralalipsitade controlcon~tienta unei aristocratiice, raraa fi avut~tiintade id

24-30.10 - rationalismul in politica - michael oakeshott

Documents

george grishin oakeshott insurance

oakeshott ewart - records of the medieval sword.pdf

"records of the medieval sword" / ewart oakeshott / 1991

oakeshott - rationalism in politics

bhikhu parekh - the political philosophy of michael...

michael oakeshott - on human conduct

oakeshott explains his offshore processing bill to mps

vocabulary of a modern europe - michael oakeshott...

[terry nardin] the philosophy of michael...

ewart oakeshott - records of the medieval sword

schmitt and oakeshott on the nature of political association

constructivism and relativism in oakeshott

michael oakeshott on representative democracy

angiosperm reproduction and assorted topics. fig 30.10

žñîdd (locomotor disabilitv and cerebral palsy) 30.10

business standard, delhi, 30.10

30.10 penalties - stevens point, wisconsin

[scherma] - ewart oakeshott - sword in the age of chivalry

the political philosophy of michael oakeshott by paul franco

ewart oakeshott - the sword in the age of chivalry