24-30.10 - rationalismul in politica - michael oakeshott

RATIONALISMUL IN POLITICA,

"invatiindu-ipe ceinevo/nicisagiindeasca,oameniimarii-auindrumatpeca/eaerorii."

VAUVENARGUESMaxime$i rejlectii,2211

UNU

Scopulacestuieseuesteaceladea examinacaracterul~igenea-logiaceleimairemarcabilemodeintelectualedinEuropapost-renas-centista.Rationalismuldecaremaocupesterationalismulmodern.Lasuprafata,ei reflecta,nicivorba,luminacure~telorrat1onaii~te-dintr-untrecutmaiindepartat,darin adancimeareun caracterpropriu,~itocmaiacestcaracteresteceeacevreausaexaminez,~isa-lexaminezmaialesprinprismainfluenteisaleasuprapoliticiieuropene.Ceeacenumescrationalisminpoliticanueste,bineinteles,singura(~icusigu-rantanu esteceamaifertila)modadin gandireapoliticaeuropeanamoderna.Daresteunmoddeagandiviu~iviguroscare,gasindspri-jin in origineasacomunacuatateaalteelementeviguroasedincom-pozitiaintelectualaaEuropeicontemporane,aajunssacolorezeideiletuturororientarilorpolitice,~inudoaraleuneiadintreele,revarsandu-sepesteliniiledediviziunedintrepartide.Pe0 calesaualta,pebazaconvingerii,a presupusuluisaucaracterinevitabil,a pretinsuluisausucces,sauraranici0 gandireprealabila,aproapeintreagapoliticadeastaziadevenitrationalistasauaproaperationalista.

Caracterul~iinclinatiageneralaarationalistuluinusunt,cred,greudeidentificat.In esenta,elseridica(pentrucaintotdeaunaseridic.a)in favoareaindependenteidegandirein oriceimprejurari,in favoareaganduluiliberdeoriceobligatiifatiideoriceautoritate,cu excepti~

1in franceza,inoriginal(N.Trad.)

RA TIONALISMUL iN POLITIC.\. 9

autoritatii"ratiunii".Imprejurarilein cares-aaflatin lumeamodernaI-autacutvehement:el esteadversaru/autoritatii,al prejudecatilor,aceeaceestepur ~isimplutraditional,obi~nuitsauuzual.Atitudineasa

spiritualaestescep~a ~i totodata~ti~~1.a: scepticii,deoarecenuexistanici 0 opinie,nici un obicei,nici un lucru atatde adancinra-dacinatsaude largimparta~itincatel saezitedea-I punein discutie~idea-Ijudecapebazaaceeacenume~te"ratiunea"sa;optimista,deoa-recerationalistulnu se indoie~teniciodatade puterea"ratiunii" sale(atuncicandaceastaesteaplicatiia~acumtrebuie),puterede a deter-mina valoareaunui lucru, adevarulunei opinii sau adecvareauneiactiuni.in plus, el esteintarit in convingereasa de credintaintr-o"ratiune"comunaintregiiomeniri,0 puterecomunadeexaminarera-tionalacareestetemeiul~iinspiratiaargumentelor:deasuprau~iisalesta scris preceptullui Parmenide- "judecii pe baza argumentuluirational".Dar dincolo de aceastacredinta,care-i conferarationalis-tului 0 nuantade egalitarismintelectual,acestaeste~i un fel deindividualist,gasindgreude crezutca cinevacarepoategandiclar ~icinstitva gandialtfeldecatelinsu~i.

Este insa 0 eroaresa-i atribuim0 preocupareexageratapentruargu~tele apriori. EI nu neglijeazaexperienta,de~iadeseaparesafacaacestlucru,pentruca insistamereucii esteproprialui experienta(lntrucatvreasainceapatotuldenovo)~idin cauzarapiditatiicu carereduceincalceala~idiversitateaexperienteila un setde principii pecareapoi Ie va atacasauaparaexclusivpe temeiurirationale.Nu aredeloc simtul experienteicare se acumuleaza,ci numai pe acelaalexperienteicareestegatapregatitaindatace a fost convertitaintr-oformula: trecutulnu inseamnapentru el nimic altceva decat unobstacol.Nu arenimic din aceacapacitatenegativa(pe careKeats0atribuialui Shak~speare),din aceaputerede a acceptamisterele~iincertitudinileexperienteitarasacautemereu,in modsuparator,ordi-ne~idelimitariclare- aredoarcapacitateadea subjugaexperienta;elnu arenici 0 aptitudinepentruapreciereaatenta~iamanuntitaa ceeace se inrati~eazaefectiv cu ceeace Lichtenbergnumeaentuziasmnegativ,ci doarputereadea recunoa~teconturulde ansamblupe care0 teoriegenerala II impuneevenimentelor.Profilul sauspiritualesteunul gnostic, iar sagacitatearegulei lui Ruhnken, Oportetquedamnescirel,ii esteinaccesibila.Existaspiritecarenedausentimentulcii

/'

I E binesanu~timunclelucruri(lat.)(N.Trad.)

10 RA TIONALISMUL iN POLITICA

au trecutprintr-unprocescomplexde educatiemenitsii Ie initiezeintraditiile~ireu~itelecivilizatieilor; impresianemijlocitiipecare0 avemin legiituriicu ei esteimpresiade spiritcultivat,caresebucuriide 0anumemo~tenire.Nimic de acestfel, insii, in cazul spirituluiunuirationalist,carein cel mai bun caz ne faceimpresiaunui instrumentneutru,bine acordat,a unui sprijin bine antrenatmai curanddecataunuiaeducat.Ambitiasa,din punctdevedereintelectual,nuesteatatsiiimpiirtii~easciiexperientarasei sale, cat sii se dovedeasciia fi unautodidact.Iar aceastadii activitiitilorsale intelectuale~ipractice0premeditare~i0 autoluciditateaproapesupranaturalii,lacandastfelcadin elesii lipseasciioriceelementde pasivitate~isii fie inliituratoricesimtal ritmului~ial continuitiitii,ceeace Ie dizolvii,transformandu-leintr-oseriedeperioadecriticecaretrebuiedepii~ite,fiecarela randulei,printr-untour de raison! Spiritului siiu ii lipse~teatmosfera,eI nucunoa~tenici un fel de schimbiiride anotimpsau de temperaturii;proceselesaleintelectualesuntizolate,cat sepoatede mult,de oriceinfluentiiextemii,~ielesedesla~oariiintr-unvid. Iar intrucataruptoricelegiituriicu cunoa~tereatraditionaliia societiitiisale,~ia negatvaloareaoriciirei instruirimai dezvoltatedecatsimplapregiitirein sferauneitehnici de analizii, el este susceptibilsii atribuieomenirii 0 !ipsiiobligatoriedeexperientiiin toatemomentelecriticealevietii;de-aTaveamai multsimtpracticfatiide propriile-ivederi,ar puteaincepesii seminunezeprivitorla cuma reu~itrasaumaniisii supravietuiascii.Cu 0fantezieaproapepoetica,sestriiduie~tesii-~itriiiasciifiecarezi ca~icumar fi prima- iar credintasaestecii a-ti fOimaun obiceiinseamniia fie~uat.$i dad!,tariicadeocamdatiisiinetreaciiprincapganduldeaface0 analizii,arunciim0 privire dincolo de suprafatalucrurilor,putemvedea,eventualin temperamentul,daciinuin caracterulRationalistului,0 adanciineincrederein timp,0 foameneriibdiitoarede etemitate~i0nervozitatepliniideiritarein fataatotceestelocal~itreciitor.

Or, dintretoatelumile, lumeapoliticii poatepareaceamai putindocilii fatii de tratamentulrationalist- politica, intotdeaunaatatdeadancpiitrunsiide vineIe traditiei,precum~ide celealecircumstan-tialului~itreciitorului.$i, intr-adeviir,unii rationali~ticonvin~iautre-buit sii se recunoasciiinvin~iaici: Clemenceau,care,intelectualvor-bind, eraun copil al traditieirationalistemodeme(in felul cumtrata

I In franeczaIn original.Expresiatour de raison este,evident,0 eonstruetie

analogaeutourdeforce(turdeforta).(N. Trad.)

RA TIONALISMUL iN POLITICA II

morala ~ireligia,spreexemplu),a fostorice,numaiun rationalistnu,in politicii.Dar nutotiauacceptatinfrangerea.Daciiexceptiimreligia,celemaimarivictoriivizibilealerationalismuluiaufostin politicii:nuestede a~teptatca cinevacaree pregiititsii-~iaplicerationalismulinfelul siiu de a-~iconduceviata va ezita sii-l aplice in conducereatreburilorpublice.I .

Dar ceeace esteimportantde remarcatla un asemeneaom (ciiciestefoartecaracteristit)nu sunthotiirarile;; actiuniJepe car; Ie faceconform inspiratieisale, ci sursaacesteiinspiratii,ideeasa (iar incazulhii va fi 0 ideepremeditatii~icon~tientizatii)deactivitatepoliti-cii.Bineinteles,el credein spirituldeschis,in spiritulliberdeprejude-ciiti~ideriimii~itelelor, obiceiurile.El credecii "ratiunea"omeneasciinestanjenitii(de s-arputeanumaifaceca easii reziste)e3t~0ciiliiuzii

infailibilii in activitateaRQliticii.Mai departe,el credein argumentare~tehnlcii ~imoa(IeaCfiuneal "ratiunii";adeviiruluneiopinii ~iteme-iul "rational"(nu folosul)uneiinstitutiiestetotce conteaziipentruel.Ca urmare,marepartedin activitateasa politicii constiiin a aducemo~tenireasocialii,politicii,juridicii, ~iinstitutionaliia societiitiisalein fata tribunaluluipropriului siiu intelect; tot restulnu estedecatadministrarerationalii,"ratiunea"exercitand0 jurisdictienecontrolatiiasupraimprejuriirilorfieciiruicaz.PentruRationalist,nimicnu estedevaloarepur ~isimplupentrucii exista(~iin modsigurnu pentrucii aexistatde-alungula multegeneratii),caracterulfamiliarnu facedoibani~inimicnu trebuiesii fie liisatin picioarelarii a fi fostexaminat.Inclinatiasafaceca atatdistrugereacat~icreatianouiisii fie pentrueImaiu~ordeinteles~ide initiatdecatacceptareasaureformareaa ceeace existiideja.A carpi,a drege(adiciia facecevacarecerecunoa~-tereariibdiitoarea materialului)- toateacesteasuntprivitede eI capierderedetimp;~ipreferiitotdeaunainventareaa cevanou folosiriiunui mijloc curent~iindelungincercat.Nu recunoa~tenici 0 schim-bare,dacii nu esteschimbarecreatiicon~tient,~iprin urmarecadelesnein gre~ealadea identificaobi~nuitul~itraditionalulcu imobilul.Acestlucruestebineilustratdeatitudinearationalistiifatiide0 traditieideaticii.Bineintelescii nici nu se puneproblemade a mentinesau

I0 prezentarefidelaapolitieiirationaliste(eutoateeonfuziile~ieontradietiile

sale)sepoategasiIn H.J. Blackham,PoliticalDisciplinein a FreeSociety.(N.A.)

12 RA TIONALISMUL iN POLITIC~

imbunatati0 asemeneatraditie,caci ambeleatitudiniimplica0 atitu-dine de supunere.Traditiatrebuiedistrusa.Iar pentma umpleloculgol ramas,Rationalistuladucecevadin productiaproprie- 0 ideo-logie, prescurtareformalizataa unui presupussubstratde adevarrationalcuprinsin traditiarespectiva.

Conducereatreburilorpubliceeste,pentruRationalist,0 chestiunececonstiiin rezolvareadeprobleme,iaraicinici l}nomnu poatesperasaaibasuccesin cazcaratiuneasaadevenitinflex~bila,cedandobiceiului,sau fiind inceto~atade norii de fum ai traditiei.In acestaactivitate,calitateape careRationalistul0 revendicapentrusine esteaceeadeinginer,un ingineral caruispiritse aflapermanent(a~asepresupune)subcontrolultehniciiadecvate,~ial caruiprimpasestesaexcIudadinsferaatentieisale tot ce nu are 0 legaturadirectacu intentiilesalespecifice.Aceastiiasimilareapoliticiicuingineriaeste,intr-adevar,ceeace s-arpute~aIlste. Jar ill literaturarationalis-mului,aceastaeste,bineinteIes,0 temacarereaparemereu.Politicapecare0 inspiraeapoatefi numitapoliticanevoiiresimtitela un momentdat;pentruRationalist,politicaestetotdeaunaincarcatiidesentimentelemomentului.El a~teaptaca imprejurarilesa-i fumizezeprobleme,darrespingeajutorulacestorain rezolvarealor. Ca ar trebui admis caanumitelucruri sa se interpunaintre societate~isatisfacereanevoilorresimtitein fiecaremomental istorieiacesteia,estecevace Rationalis-tuluiii apareca0 prostie~i0 dovadadernisticism.Jarpoliticasaeste,defapt,0 activitatede dezlegarerationalaa acelor ~aradepracticepe care Iecreazapermanentin viatasocietatiirecunoa~tereasuveranitatiinevoilorcaresuntresimtite.AstfeI,viatapoliticasedescompuneintr-osuccesiu-nedecrize,fiecaredintreacesteatrebuindsafie depa~itaprin aplicarea"ratiunii".Intr-adevar,fiecaregeneratie, fiecareadministratiear trebuisavadadesra~uriindu-sein fataei coala albaa posibilitatilornesfiir~ite.Iar dacadinintamplareaceastatabularasaa fostdeterioratiidemazga-liturile rarasensale stramo~ilorimpotmolitiin traditie,atunciprimasarcinaaRationalistuluitrebuiesafieaceeadea 0 ~tergecomplet;cumobservaVoltaire,singuracalede a dobiindilegi buneestesaarzi toatelegilevechi~isapome~tidelazero.1

I Cf. Platon,Republica.501A. Ideeacii potisatedebarasezide0 legearzand-o

este0 caracteristicaa rationalismului,carenupoategandilegeadecateapeceva

careestescris.(N.A.)

RA TIONALISMUL iN POLITIC~ 13

Sepotobserva~ialtedouacaracteristicigeneralealepoliticii ratio-naliste.Ea este0 politicaa perfectiunii~iunaa unjformitatii;oricaredin acestecaracteristici,inabse~t~~leilalte, denotaUn a1t stil depolitica. Esentarationalismuluiconstain combinareaambelorcarac-teristici.Evanescentaimperfectiunilorpoatefi consideratadreptpri-mulelemental crezuluirationalist.Rationalistulnu estecompletlipsitdeumilitate;el i~ipoateimagina0 problemacarear ramaneimpene-trabilain ciuda ataculuinavalnical ratiunii sale.Ceeace insa nu-~ipoateimaginaeste0 politicacenu ar constain rezolvaredeproblemesau0 problemapoliticacarenu araveanici un fel derezolvare"ratio-nala".0 asemeneaproblematrebuiesa fie 0 contrafacere.Iar solutia"rationala"a fiecareiproblemeeste,prin naturasa,solutiaperfecta.Inschemasanu esteloc pentru"eel mai bun lucru,datejiind fmpreju-rarile respective",ci numai loc pentru"cel mai bun" pur :,;isimplu;ciici functiaratiuniiestetocmaisa surmontezeimprejurarile.Binein-telesca Rationalistulnu estetotdeaunaperfectionistla modulgeneral,avandminteacalauzita,in fieceocazie,de0 utopiecuprinzatoare;dareI estein modinvariabilun perfectionistin ceeace prive~teamanun-tele.Iar din aceastapoliticaa perfectiuniiia na:,;tere~ipoliticaunifor-mitatii;0 schemacarenu da recunoa:,;tereacuvenitaimprejurarilornupoatelasalocnicidiversitatii."Trebuiesaexiste,innaturalucrurilor,.0 unicii formadeguvemarepe caretoatemintile,indeajunsde elibe-ratedin catu~eIesomnuluiignoranteibarbare,se vor simti in modirezistibilchematesa0 aprobe"scrieGodwin. Acestrationalistcute-zatorenuntain generalceeace un credinciosmai modestar puteapreferasaafirmedoarcuprivireladetalii;darprincipiulestevalabil-poatecanuexistaunsingurremediuuniversalpentrutoatereleledeordinpolitic,darremediulpentrufiecarerauparticularestetotatiltdeuniversalin aplicarepe catestederationalin conceptie.Dacas-astabilitsolutiarationalalaunadinproblemelesocietatii,atunciainga-duioricareipartisemnificativedinsocietatesaseeschivezedelaaceasolutieinseamna,exhypothesi,a admiteirationalitatea.Nu estelocpentmpreferintecarenusuntpreferinterationale,iartoatepreferinteIerationalecoincidinmodnecesar. Activitateapoliticaesterecunoscutadreptactivitate~deimpunerea uneiconditiiuniformedeperfectiuneasupraconditieiomene~ti.

Istoriamodemaa Europeiestepresaratacu proiectealepoliticiirationalismului.Cel maisublimdintreacestea,poate,estecelal lui .RobertOweninvederea''uneiconventiimondialepentmemanciparea

14 RA TIONALISMUL iN pOLmcA

raseiomene~tide ignoranta,saracie,divizare,pacat~inenorocire"-atatde sublimincatchiar~iun rationalist(de~inu estepreaindrep-tatit) I-ar puteaconsideraexcentric.Nu mai putin caracteristiceinsasunt ciiutarilezeloaseale generatieiactualein vedereaunei puteriinofensive,carear puteafi, in deplinasiguranta,amplificataatatdemult, incatsapoatacontrolatoatecelelalteputeridin lumeaomului,precum~iinclinatiaobi~nuitade a credeca ma~inariapoliticapoatelua land educatieipolitice~imorale.Ideeafondariiuneisocietati,fieea una fonnatadin indivizi, fie una fonnatadin state,pe bazauneiDeclaratiia DrepturilorOmului este.o creatiea mintii rationaliste,dupacumeste~iautodetenninarea"nationala" saurasiala,atuncicandsuntridicatela rangulde principii universale.Proiectula~a-numiteireuniria bisericilorcre~tine,cel al diplomatieideschise,al unei taxeunice, al unor servicii publice ai caror membri"nu'au alte insu~iridecatcalitatilelor personale",proiectuluneisocietatiplanificatecon~-tient,RaportulBeveridge,Actul privind educatiadin 1944,federalis-mul, nationalismul,votul pentrufemei,actulprivindsalariilein sferaserviciilor,distrugereaimperiuluiaustro-ungar,statuImondial(al luiH. G. Wells saual oricuialtcuiva)~irena~terealimbii gaeliceca limbaoficialain Irlandasunt,toatelaolaWi,produsulrationalismului.Straniaperpetuarea rationalismuluiin politicaesterezultatulputeriisuveranearomantismului.

DOl

Lacullini~tital rationalismuluisedesfii~oarain fatanoastra,infirea~iinclinatiileRationalistului,familiarlasuprafata~inulipsitdefortade convingere,apelesalefiind alimentatede multiaftuentivizibili.Darin adancurilesalecurgeunizvorascunscare,de~inuafostsursaoriginaradincar~a crescutlacul,estepoatesursadomi-nantaa dainuiriisale.Acestizvoreste0 anumedoctrinadesprecu-noa~tereaomeneascii.Ca0asemeneasursastalabazarationalismului,aceastanuvasurprindenicimacarpeceicare-icunoscdoarsuprafata;superioritateaintelectuluilipsitdeopreli~tistatocmaiin faptulcaarputeaajungela cuno~tintemainumeroase~imaisiguredespreom~isocietatedecatar fi posibilaltfel;superioritateaideologieiasupratraditieista tocmaiin preciziasa mai mare~i in pretinsaeidemonstrabilitate.Cu toateacestea,rationalismulnu estepropriu-zis

RA TIONALISMUL iN pOLmcA

vorbind,0 teoriefilosoficii asupracunoa~terii,~iel poatefi explicatintr-unmodagreabildenefonnaL

Fiecare~tiintii,fiecarearta,fiecareactivitatepracticace necesitii0abilitatedeun fel saualtul,fiecareactivitateomeneascain fond,implicacunoa~tere.$i in toatecazurileaceastacunoa~tereestede douafeluri,ambelefelurifiindintotdeaunaimplicatein oriceactivitatereala.N-ar fipreamult,cred,sa Ie numimdouatipuride cunoa~teredeoarece(de~ielenu existiiseparat)existaanumitediferenteimportanteintreele.Voinumiprimultipdecunoa~tere"cunoa~teretehnica"saucunoa~tereauneitehnici.In oriceartasau ~t~e activitatepracticaesteimplicata0tehnica.In cazulmultoractivitati,aceastacunoa~teretehnicaestefonnulatiiin regulicaresunt,ori arputeafi, invatate,rememorate~i,cumspunemnoi,pusein practicain moddeliberat;darfie ca este,saunu,oria fostsaunu,fonnulatiiprecis,principalasacaracteristicaestecaeapoatefi fonnulatiiprecischiardacapentrua-i da aceafonnulareenevoiede 0 abilitate~i0 patrunderecu totul speciala.lTehnica(saupartedin ea)conduceriiunui automobilpe ~oseleleengleze~tipoatefigasitain Codul rutier,tehnicagatituluise afla in carteade bucate,iartehnicadescopeririiin ~tiintelenaturiisauin istorieseaflain regulilelordecercetare,observatie~iverificare.V oi numial doileatip decunoa~-tere"~oa~t~e practica",deoareceeaseregase~tenumaiin utilizare,nuarecaracterr&iv ~i(spredeosebiredetehnici)nupoatefi fonnu-lataprin reguli.Dar aceastanu inseamnaca esteun tip esotericdecunoa~tere.Inseamnadoarcametodaprincareesteeaimbrati~atii~iprincaredevinecunoa~terecomunanu estemetodauneidoctrineexplicite.lar dacii0 privimdin acestpunctdevedere,n-arfi, cred,gre~itsavor-bimdespreeacadespre0 cunoa~teretraditionala.Acesttip de cunoa~-tereesteimplicatin fiecareactivitate;staparureaoricareiartedea faceceva,urmarireaoricareiactivitaticoncreteeste,fiiraea,imposibila.

A~adar,acestedouatipuridecunoa~tere,carepotfi distinseunadealtade~isuntinseparabile,suntcomponentelegemenealecunoa~teriiimplicatein oriceactivitateumanaconcreta.In arteledeordinpractic,cum esteartaculinara,nimeni nu presupuneca aceacunoa~terepecare0 posedaun buciitarbunse limiteazala ceeaceestesauarputeafi scrisin carteadebucate;tehnicase combinacu ceeace amnumitcUnoa~terepracticapentrua producemaiestriain artaculinara,ori-

15

I

G.Polya,How toSolveIt. (N.A.)E4itia romaneascaa lucriirii: Cumrezolvam0problema?Ed. $tiintificii,Bucure~ti,1965(N.Trad.)


unde existaaceasta.$i acela~ilucru estevalabil pentruartelefru-moase,pictura,muzicii, poezie;nivelul Inalt de cunoa~teretehnica,chiar atunci cand manifestasubtilitate~i promptitudine,este una;capacitatea.de a crea0 operade arta,capacitateade a compunecevacarearerealecalitatimuzicale,capacitateadea scrieun sonetdemarevaloare,estealtceva,~iaici e necesar,In plusfatadetehnica,acestalttip decunoa~tere.De asemenea,acestedouatipuridecunoa~teresuntimplicatein oriceactivitate~tiintificaautentica.I SavantulnaturalistvaIntrebuinta,cu siguranta,regulil~de observare~i de verificareceapartintehnicii sale, dar acestereguli ramansa formezedoar unadintrecomponentelecunoa~teriisale;progresul,In ceeace prive~tedescoperirile~tiintifice,nus-arealizatniciodataexclusivprin urmareaunorreguli.2Aceea~isituatiesepoateobserva~iIn religie.Ar fi, cred,un lucruprealiberalsanumimcre~tinun omcareestecompletne~tiu-tor In ceeace prive~telaturatehnicaa cre~tinismului,caren-ar ~tinimicdesprecrezulsaupreceptelecre~tine,darar fi Inca~imaiabsurdsasustinemca fie ~iceamai promptacunoa~terea crezului~ia c.ate-hismuluiar puteaconstituivreodataIntreagacunoa~terece apartineunui cre~tin.Jar ceea ce esteadevaratprivitor la arta culinara,lapictura,la ~tiintelenaturii~ila religieestetotatatde adevarat~ipri-vitor la politica:cunoa~tereaimplicataIn activitateapoliticaesteatattehnicacat~ipractica.3Intr-adevar,ca ~iIn toatecelelalteartecareIlaudreptmaterialmodelabilpe om,cumsuntmedicina,management-ul

I 0 seamadeobscrvaliiexcelcnteasupraacestuisubiectsegasescin M.Polanyi,Science,FaithandSociety.(N.A.)

Dupapublicareaeseuluidefalaauaparutaltedoualucrariimportante,con-siderateacumareprezentalocusclassicuspentrutemacuno~teriipractice(sautacite)in~tiinla:unaapartinetotluiM.Polanyi,evorbadePersonalKnowledgedin 1958,~inuestetradusain romiine~te;cealalm,celebraTheStructureofScientificRevolutionsa luiThomasKuhn,a fosttradusa(Structurarevolufiilor!jtiin!ifice,Ed.~tiinlifidi~iEneiclopedica,Bucure~ti,1976.)(N.Trad.)2Polya,bunaoara,in ciudafaptuluicalucrareasaseocupadeeuristica,suge-reazacain cercetarea~tiinlificaceledOMcondiliifundamentalealesuccesuluisunt,unu,"saaiminte~inoroc",~i,doi,"satetii tare~isa~teptipanaprinzi0ideestralucita"- niciunadintreacesteanueste0regulatehnica.(N.A.)3Tucididepuneacestadevarin guraluiPericle.A fi politician~iarefuzasafii calauzitdecunoa~tereatehnicaeste,pentruPericle,0 dovadadenesabuin-la.~itotu~i,principalatemaaDiscursuluiFunebrunuestevaloareatehniciiinpolitica,civaloareacunoa~teriipractice~itraditionale.(N.A.)

RA TIONALISMUL iN POLITICA 17

industrial,diplomatia~iconducereamilitara,~icunoa~tereaimplicatain activitateapoliti~aare,cu precadere,acestcaracterdual.In aceste

arte,nu e corectnici a ziceca,in timpcetehnicavaspunecuiva(spreexemplu,unui doctor)ce sa facii, practicaesteceacareii va spunecumsa faca acel lucru - "artade a trataomul", cunoa~tereaaceluiindivid anumecu careai de-aface.Chiar ~iin acelce, ~iin primulrandin diagnoza,existadejaacestdualismal tehnicii~ipracticii: nuexistacunoa~terecaresa nu fie un "a ~ticum"/ know how/. Iara~i,distinctiadintrecunoa~teretehnica~icunoa~terepracticanu coincidenici cu distinctia dintre cunoa~tereamijloacelor ~i cunoa~tereascopurilor,chiar dacii uneori poatepareaca ar coincide.Pe scurt,nicaieri,~imaicu seamanicidecumin activitateapolitica,cunoa~tereatehnicanu poate fi despartitade cunoa~tereapractica,dupa cumnicaierinupotfi considerateidenticeunacualta,ori susceptibilesaseinlocuiascaunapeceillalta.l

Acum, ceeace ne intereseazasuntdiferenteledintreacestedouatipuridecunoa~tere;iardeosebirile'importantesuntcelecesemanifestain modurilediferitepoo careacestetipuridecunoa~terepotfi exprimate~iin modurilediferiteprincarepotfi eleinvatatesaudobiindite.

I DuceleHuandinCh'i citea0carteintr-uncapatalsalii;rotarulIacea0 roam

incelalaltcapat.Puniindu-~ijos ciocanul~idalta,acestaI-astrigatpcduce~iI-a intrebatcecartecitea." Unain caresuntpastratecuvinteleinteleptilor",raspunseducele."Suntvii, ace~tiintelepli?"a intrebatrotaru\."0, nu",ziseducele,"suntmorti"."In acestcaz",ziserotarul,"ceeacecitilinu poatcfialtcevadecatdrojdia~ip!eavaoamenilordedemult"."Cumindrazne~titu,unrotar,saaducidojanacartiipecare0 citesceu?Dacapotilamuriceai spus,voi trececuvederea.Dacanu,veipieri.'""Carotar",a raspunsacesta,"euvadlucrurilea~a:atunciciindfac0 roata,dacaloviturameae preainceata,atuncieataieadiinc,darnuestesigura:dacaloviturameaepreaiute,atunciesigura,darnutaieadiine.Vitezapotrivita,nieiprealenta,nieipreaiute,nuvinela indemiinadeeiitdaeapleaeadin inima.E eevacenupoatefi pusineuvinte/regu!i/;eaiei0 artapecaren-opotexplicanicifiuluimeu.Deaeeeami-eeuneputintiisa-lIaspee!sa-mipreiamunea,~iiata-ma,la varstade~aptezeeideani,incafacrOli.Dupaparereamea!afeltrebuiesafi fost~ieuoameniidinvechime.Totcecaeemeritasafie transmismaideparte,a muritodameuei;restul,I-aupusin carti.latadeeeamspuscaeeeaeeeiteatieradrojdia~ipleavaoameni!ordedemult."(ChuangTzu).

18 RA TIONALISMUL iN POLITIC.~

Cunoa~tereatehnicii- amobservatdeja- poatefi fOITnulatiiIn re-guli, pricipii, instructiuni,sentinte- in modcuprinziitor,in propozitii.Cunoa~tereatehniciipoatefi inscrisii intr-o carte.Ca UITnare,nu nesurprindefaptulcii atuncidnd un artistscriedespreartasa,el scrienumaidespretehnicapropriearteisale.Aceastaseintiimpliinu pentrucii el ar fi ignorant,in ce prive~teelementulpe care1lputemnumi"elementestetic",sau pentrucii el l-ar consideraneimportant,cipentrucii ceeace aredespusdespreacestaa spusdejain picturilelui(daciiepictor) I;'inu cunoal;'tenici unaltmoddeamaispunecearedespus.lar acela~ilucru estevalabil i;iiciindun credinciosscriedesprereligiasa1,2 sauun buciitardespreartaculinarii.~i sepoatefaceob-servatiacii aceastiicalitatedeaputeafi fOITnulatiiprecisdii cunoa~teriitehnicecelputin0 aparentiide certitudine:pareposibilsa fii sigurde0 tehnicii.Pe de altiiparte,este0 caracteristiciia cunoa~teriipracticefaptul cii ea nu poate fi fOITnulatiiastfel. Expresia ei nOITnaliisegasel;'tein felul obil;'nuitsau traditionalde a face ceva,sau, simpluspus,in practicii.lar aceastaii conferii0 aparentiide imprecizie~i,prin UITnare,deincertitudine,aparentadea fi 0 chestiunedeopinie,de

I StantulFram;oisdinSaleseraunomcredincios,daratuncicandscrie,scriedespretehnicapietatii.(N.A.)2Esteextremdeinteresantfaptulca,aproximativinaceeal;'iperioada,I;'itotla

Cambridge,LudwigWittgensteinafacutdinideeacaracteruluipersonal,tacit,al religiozitatiiunadin temelesalefavorite.In primulrand,"peDumnezeunu-lporiauzivorbindcual!ii,cinumaicilndtue~ticelciiruiai seadreseaza",obscrvaWittgenstein.Nu esteprin urmareloc pentruun discursreligiosimpersonal,accesibiloricui.Dinacestmotiv,aicinupoatefi vorbadeteoriifilosofice:"Dacacre~tinismulreprezintaadevarul,atunciorice filozofiedespreel estcfalsa".De asemenea,teologiaabstractiinupoatespunenimicimportant,ciltavremesemnificatiilereligioasedepinddepractica:"Teologiacarestaruieasuprafolosiriianumitorcuvinte~iexpresii,~iIe inlaturapealtele,nuclarificiinimic(KarlBarth).Eagesticuleaza,casaspunem~a,cucuvinte,deoarecevreasaspunaceva~inu~tiecum.Practieadacuvintelorsensullor." Cunoa~terealui Dumnezeueste0 cunoa~teredeordinpractic,argumentele~idovezileprodusedeintelectn-auniciunefect:credincio~ii"n-ar fi ajunsniciodatala credin!aprinasemeneadovezi".In schimb,"Via!atepoateeducasacreziin Dumnez,eu".Cf. L. Wittgenstein,Leelii~ieonvorbiridespreestetieii,psihologie~icredinlareligioasa,Humanitas,1993,pp.149-157.(N.Trad.)


I

probabilitatemai curiinddeciitde adeviir.Ea este,intr-adeviir,0 cu-noa~terecareseexprimiiprin felul dea apreciasaupricepereacunos-catorului;ii lipsei;iterigiditatea~ipromptitudineanecesarapentrua fiintipiiritein ininteaceluiceinvatii.

Cunoa~tereatehnicapoatefi invatatadintr-o carte;poatefi inva-tatiila un cursprin corespondentii.In plus,marepartedin eapoatefiinvatatiipe dinafarii, repetatiimecanic~i aplicatiimecanic;logicasilogismuluieste0 tehniciideacestfel. Cunoa~tereatehnicii,pe scurt,poatefi transmisiialtorapebazacelormai simpleintelesurialecuvin-telor.Pe dealtaparte,cunoa~tereapracticiinu poatefaceobiectulnicialprediirii,nici alinvatiirii, eapoatefi numaiimpiirtii~itii~idobiindita.Ea existanumai prin practicii,~i singurul fel de a 0 dobiindi esteuceniciala un maestru- nu pentrucii maestrul0 poatepreda(cacinupoate),ci pentru cii ea poate fi dobiinditii numai prin contactulcontinuucu cinevacare0 exercitatot timpul.Ceeace seintiimplain~tiintelenaturii~iin arte,in modnOITnal,estecii elevul,fiind invatat~ideprinziindtehnicade la maestrulsau,constatacaa dobiindit~ialt felde cunoal;'teredeciitsimplacunoa~teretehnica,rarii ca aceastasa-i fifosttransmisiiin modexact~i,adesea,raraa fi in staresaspunaprecisin ceconstiiea.Astfel,pianistuldobiinde~temaiestriaartisticala fel ca~itehnica,jucatorulde~ahdobiindei;itestilul~iintuitiajocului la fel cai;iicunoa~tereamutarilor,iaromulde~tiintadobiinde~te(printrealtele)acel fel de a apreciacare-i spuneciind tehnica1l ducepe un drumgre~it~iaceapriceperede cunoscatorcare1l face capabilsa deose-beasciidirectiileprofitabiledeceleneprofitabilepentruexplorareasa.

Al;'acumil intelegeu, rationalismulconstain tezacii ceeace amnumitcunoa~terepracticanu estedeloccunoal;'tere,tezaca, propriu-zis vorbind,nu existanici 0 cunoa~terecare sa n~~teretehnica.RatiOllalismtsustmeca singurulelementc;gnitiv implicatinac1iviilitileomene~tiestecunoa~tereatehnica,~ica ceeace amnumitcUnoai;iterepracticaestedefaptdoarun fel denon-cunoai;iterece ar fineglijabiladacii n-ar fi efectiv daunatoare--Suveranitatea"ratiunii". 'inseamna,pentruRationalis~uveranitateatehnicii.

MiezulchestiuniiestepreocupareaRationalistuluipentruce11itu-dine.Pentruel,tehnica~icertitudineasuntinseparabillegatedeoare-ce,lael,cunoa~tereacertaestecunoa~terecenunecesitacaprivireasatreacadincolodeeapentrua-Iverificacertitudinea;adica,0 cunoa~-terecarenunumaiciiajungeIn finallacertitudine,darchiarIncepecucertitudinea,fiindcertadela uncapatla celalalt.~itocmaiastaparesiifiecunoa~tereatehnica.Ea paresafie untipdecunoa~terecom-


pletiiin sine,deoareeeparesasesituezeintreun punetinitial, identi-ficabil, (undenu fuseseinca deciitpuraignoranta)~iun punetfinal,identifieabil,undeesteeompleta- a~acum se intamplaatuneieand'invetiregulileunuijoc nou.Ea areaspectuluneicunoa~tericepoateficuprinsa'intreeeledouacopertialeuneicarti,a careiaplicareestepurmecanica'in limita maximaposibila, ~i care nu presupune0 aWicunoa~terecaresa nu fie ea 'insa~ifumizatade tehnicarespectiva.Bunaoara,superioritateaunei ideologiiasupraunei traditiidegandirevinedin faptulca ceadintiliparesa fie autonoma.Ea poatefi predataeel mai bine aceloracareau 'inmintevid; iar dacae sa fie predataaceloracareau deja anumiteconvingeri,primul pas al profesoruluitrebuiesafie administrareaunuipurgativ,pentrua facecatoatepreju-decatile~iideile preconceputesa fie 'inlaturate,'in vedereaa~ezariifundatieipe temeliade nezdruncinata ignoranteiabsolute.Pe scurt,cunoa~tereatehnicaparea fi singurultip de cunoa~terece satisfacestandardeledecertitudinepecarele-aalesRationalistul.

Am sugeratca cunoa~tereaimplicata'infiecareactivitateconcretanu esteniciodatadoarcunoa~teretehnica.Dacaacestlucrue adevarat,

,I) arputeapareac~ea Rationalistuluiestedeun fel foartesimplu-eroareade a luaparteadrept'intreg,ae a 'inzestra0 partecu calitatile'intregului.Dar gre~ealaRationalistuluinu seopre~teaici.Dacamareasa iluzie estesuveranitateatehnicii,totu~iel se lasa'in~elat,nu maiputin,~ide~~ertitudine a cunoa~teriitehnice.Superioritatea

~) cunoa~teriitehnicesta'inaparentacaeaarpomidinignorantapura~is-ar'incheiacu0 cunoa~terecerta~icompleta,aparen!acaar 'incepe~is-arterminacucertitudinea.Dar,defapt,aceastaeste0 iluzie.Ca ~i'incazultuturorcelorlaltetipuri decunoa~tere,'invatareaunei tehnicinuconsta'ina te eliberade ignorantapura,ci 'incorectareacunoa~teriidejaexistente.Absolut nimic, nici macarceamai autonomatehnica(regulileunuijoc) nu poatefi, de fapt,'imparta~itauneimintivide; iarceeace este'imparta~itse hrane~tecu ceeace estedejaacolo. Cinecunoa~teregulileunui joc va 'invatarapid,pe aceastabaza,regulilealtuijoc; iar un om completnefamiliarizatcu "reguli" de un fel saualtul(dacasepoateimaginaa~aceva)ar fi eelmainepromitatorelev.~itota~acumunautodidactnu esteniciodataliteralmenteautoeducat,ci depindede un tip de societate~ide 0 maremo~tenirenerecunos-cuta, nici cunoa~tereatehnicanu esteniciodata,de fapt, autosufi-cienta,ci poatefi Iacutasaaparaastfelnumaidacauitamipotezelecucarea pomit.lar dacaautosuficientasaesteiluzorie,certitudineace iseatribuiapebazaautosuficienteisaleeste,deasemenea,0 iluzie.

RA TIONALISMUL iN POLITIcA 21

Dar scopulmeunu estesarespingrationalismul;erorilesalesuntinteresantenumai'inmasura'incareele dezvaluiecaracterulsau.Nu

examinamdoaradevaruluneidoctrine,ci semnificatiauneimodeinte-lectualedin istoriaEuropei post-renascentiste.lar 'intrebarilela care

trebuiesa 'incercamsa raspundemsunt: cum a luat na~tereaceasta'incredere'in suveranitateatehnicii?de unde izvora~teaceasta'incre-deresuprema'in"ratiunea"umana,astfelinterpretata?careesteprove-nienta,contextulacestuicaracterintelectual?~i'ince'imprejurari,~icuceefecteaajunssainvadezepoliticaeuropeana?

TREI

.

Aparitiaunui noucaracterintelectualesteca aparitiaunui nou stilarhitectural;el apare'inmodaproapeimperceptibil,subpresiuneauneimari diversitatide int1uente,iar a cautaoriginile sale'inseamnaa-tiorientagre~itcercetarea.Intr-adevar,originilenu exista;totceeacesepoatediscernesuntschimbarimediatelent,amestecari~ireamestecari,urcari~icoborilri ale t1uxuluiinspiratieidin carerezulta'in final 0formace poatefi identificatadreptnoua.Ambitia istoriculuiestesaeviteacearezumaregrosieraa procesuluicareda noii forme0 defi-nitiepreatimpuriesaupreatilrzie saupreaprecisa~isa evitefalsulaccentce provinedin impresiamultpreamareprodusademomentul'incarena~tereanoii formeestedeneconfundat.Totu~iacestmomenttrebuiesa fie deun interescovilr~itorpentrucei ale carorambitiinuurcaatiltdesus.Eu 'imipropunsaminiaturizezaceastarelatareasuprana~teriirationalismuluimodem,a caracteruluiintelectual~ia 'inclina-tiilorRationalistului,'incepilndde la momentul'incaretoateacestease'inIati~eaza'in mod inconfundabil,precum ~i examinilndnumai un

singurelementdin contextulaparitieisale.Acestmomentesteperioa-da timpuriea secoluluial XVII-lea, iar aici exista0 legatura,interalia, cu situatiacunoa~terii- cunoa~tereatilta lumii naturalecat~iacivilizatiei- din aceavreme.

Stareacunoa~teriieuropene,la 'inceputulsecoluluial XVII-lea, eracu totulaparte.Serealizaseradejaprogreseremarcabile,t1uxulcerce-tarii atingeacote tot atilt de 'inalteca ~i'in oricarealta perioadaaistorieinoastre,iar fecunditateapresupozitiilorceinspirauaceastacer-cetarenu dadeanici un semnca ar fi pecaledea seepuiza.~itotu~i,'inochii observatoruluiinteligentapareaclar ca lipse~tecevade ma-

,

i


xima importanta."Stareacunoa~terii"scriaBacon"nu estenici pro-spera,nici 0 staredemareprogres".lIar aceastalipsadeprosperitatenuputeafi atribuitasupravietuiriiuneiinclinatiimentaleostilegenuluidecercetarein cursdedesfii~urare;eaeraperceputacaun obstacolcucarese confruntauspiritepe deplin emancipate,deja,de sub domi-natiapresupozitiilor(de~inu, desigur,~ide sub aceeaa unoradintredetaliile)~tiinteiaristotelice.Ceeace apareaca fiind lucrul carelip-se~tenu era nici inspiratia,nici chiar deprinderilemetodicedecercetare,ci 0 tehnicadecercetareforrnulatacon~tient,0 artaa inter-pretariidatelor,0 metodacu reguli scrise.Iar proiectulde a raspundeacesteinevoia fost ocaziaaparitieiinconfundabilea noului caracterintelectualpe care I-am numit "rationalist".Figurile dominanteincadrulistorieitimpuriia acestuiproiectsunt,desigur,Bacon~i IDescartes,iar noi putemgasiin scrierilelor sugestiiasupraa ceeaceva devenimaitiirziucaracterulrationalist.

, I

Ambitia lui Baconera sa inzestrezeintelectulcu cevace lui i separeaa fi strictnecesar,daciie saajungemla cunoa~tereacerta~'ide-monstrabilaa lumii in caretraim.0 atarecunoa~terenu esteposibilapentru"ratiuneanaturala",careestecapabiladoardea face"marunteipotezecu caracterprobabil",nu insa ~ide certitudine.2Iar aceastaimperfectiuneseretlectain lipsa de prosperitatea starii cunoa~terii.Nou/ Organonincepecu un diagnosticasuprastariicunoa~terii.Ceeace lipse~teeste0 perceptieclaraa naturiicertitudinii~imijloaceloradecvatepentrua ajungela ea."Nu mai ramane"ziceBacon"decat0singuracaledea redobandi0 staresanatoasa~ibuna- ~ianume,ca .intreagaoperadeintelegerea lumiisafie luatadela inceput,iar .minteainsa~i,delabuninceput,sanumaifie lasatasameargadela.IIsine,ci safiecalauzitain fiecarepasal ei".3Ceeacesecereesteun .

1"plan sigur",un nou "mod" de a intelege,0 "arta"sau"metoda"de1cercetare,un "instrument"care(la fel camijloaceleajutatoarepecare IIe folosescoameniipentrua marieficacitateaforteilornaturale)va Isuplini slabiciunileratiuniinaturale:pe scurt,ceeace se cereeste0tehnicade cercetare'explicit forrnulata.4EI recunoa~teca aceasta11

tehnicava aparearatiuniinaturaledreptun fel de obstacol,nediindu-iI..I FrancisBaconNoul Organon,cditiaFowler,p. 157.(N. A.) I

2Ibidem,p. 184(N. A.)



RATIONALISMUL iN POLffiCA 23

aripi,ci atarnandu-igreutatipentrua tinesubcontrolexuberantaei; Idar ea va fi un obstacol~ipentruobstacoleIe in caleacertitudinii,deoarecetocmailipsa de disciplinaestecea care desparteratiuneanaturalade cunoa~tereacertaa lumii. ~iBaconcomparaaceastateh-nica de cercetarecu tehnicasilogismului,una fiind potrivitapentrudescoperireaadevaruluidesprelucruri,in timp ce cealaltaestepotri-vitanumaipentrudescoperireaadevaruluiopiniilor.2

Arta cercetariirecomandatiide Baconaretrei caracteristiciprinci-pale.Mai intai,eaesteun setde reguli;este0 adeviiratiitehnicii,prinaceeaca poatefi forrnulataintr-unsetprecisde instructiunice pot fiinvatatepe dinafara.3In al doilearand,eaesteun setderegulia caroraplicareestepur mecanica;este0 adeviiratatehnica,deoarecefolosireaeinu cerenici 0 cunoa~tere~inici 0 inteligenta,in afariideceeaceestedat de tehnicarespectiva.Asupra acestuipunct,Bacon este foarteexplicit.Treabadea interpreta'natura"trebuiefiicutiica~icumar face-oUllmecanism'''',"puterea~iexcelentaspiritului(cercetatorului)aupreaputinde-afacecu chestiunea",5nouametoda"a~azatoatespiritele~ito;teintelecteleaproapepeacela~iplan".6In al treilearand,eaesteunsetderegulicuaplicareuniversalii;eaeste0 adevaratatehniciiin aceeacaesteuninstrumentdecercetareindiferentfatadesubiectulcercetarii.

Ceeace estesernnificativin acestproiectnu e caracterulprecisalregulilorde cercetare,atiltal celorpozitivecat~ial celornegative,ciinsa~iideeaca 0 tehnicade acestfel esteposibila.Caci ceeace scpropune- reguliinfailibilede a facedescoperiri- esteun lucruremarcabil,unfeldepiatrafilosofala,0 cheiecaredeschidetoateu~ile,0"~tiintiisupremii".In ce prive~tedetaliileacesteimetode,Bacon estedestuldeumil,el nucredecaarfi datacesteimetodeforrnulareafmala;darcredintasain posibilitateauneiasemenea"metode",in general,estenelimitatii?Din punctulnostrudevedere,ceamaiimportantiiesteprimadintreregulilesale,preceptulcii trebuiesa liisiimla 0 partepiirerile

I Ibidem,p.295(N.A.) Principiulca"intelectualularenevoiedeplumb,nudearipi"a devenitrepedeeelebru,el fiind adoptat~ide Kant in eadrulcriticismuluisau..(N.Trad.)2Ibidem,p.168(N.A.)3Ibidem,p.168.

4Ibidem,p. 182.

5Ibidem,p.162.

6Ibidem,p. 233.

7Ibidem,p.331.

24 RA TIONALISMUL iN POLITICii.

acceptate,ca trebuie"sa 0 luam de la inceput,plecandde la funda-mente".I Adevaratacunoa~teretrebuiesainceapacu 0 curatirea mintii,deoareceea trebuie~ainceapa,dupacum trebuiesase ~iincheie,cucertitudini,~itrebuiesafiecompletaprineainsa~i.Cunoa~terea~iopinia Isuntseparatein modabsolut;nici nu sepuneproblemadea dobandi0adevaratacunoa~terede la "ideilecopilare~tidecaresuntempatrun~ilainceput".~i, s-arputeaobserva,tocmaiacestlucru estecel caredeo-sebe~teatatrationalismulplatonician, cat ~icel scolastic,de rationa-lismul modern:Platon esteun rationalist,dar dialecticanu este0tehnica,iarmetodascolasticiiaveatotdeaunain fatasaunscoplimitat.

Doctrina din Novum Organon poate fi rezumata,din punctulnostrude vedere,la suveranitateatehnicii.Ea reprezintanu doar 0preocuparepentru tehnicii combinatacu recunoa~tereafaptului caaceastacunoa~teretehnicanu constituie.niciodataintreagacunoa~tere,ci afirmatiacatehnica~icevamaterialpentrucaaceastasaaibaasupraa ce lucra sunttot ceeace conteaza.Cu toateacestea,aici nu aveminsu~iinceputuluneinoi modeintelectuale,ci doar0 aluzietimpurie~ide neconfundatla aceastamoda:sepoatespuneca modapropriu-zisaa izvoratdin exagerareasperantelorlui Bacon,mai curanddecat .din caracterulconvingerilorlui. I

Descartes,ca ~iBacon,.i~itrageainspiratiadin celecepareaua filipsurilecercetariicontemporanelui; ~iel observaabsentauneitehnicide cercetareformulatecon~tient~i precis. Iar metodapropusain IDiscoursde la Methode~iin Regulae2corespundeindeaproapecelei ~din Novum Organon.Pentru Descartes,nu mai putin decatpentru

,

'

Bacon,scopulestecertitudinea.Cunoa~tereacertapoateapareanumai '.intr-omintegolita:tehnicacercetariiincepecu 0 epurareintelectuala. 1Primul principiual lui Descartesesteacelade a "nu acceptadreptadevaratnici un lucrupecarenu I-amcunoscutin modvaditca atare,adicadeaevitacu grijaprecipitarea~iprejudecata","dea construipebazecaresuntintrutotulalemele";iar cercetatorulesteconsiderata fi"caun omcaremergedeunulsingur~iprintretenebre".3Mai departe,tehnicainvestigatieieste formulataprintr-un set de Teguli care, la

I Ibidem,p. 295.

2Estebineilltelesvorbadesprelucrarealui DescartesRegulaeutilesetelares

ad ingenii directionemin veritatis inquisitione; in traducereromaneasca,

Reguli utile~ielarepentru indrumareamin/ii in cercetareaadevarului,Ed.

$tiintifica,Bucure~ti,1964.(N. Trad.)3Discoursdela Methode,ii. (N. A.) In francezain original.(N. Trad.)

RATIONALISMUL iN POLITICii.25

modul ideal,alcatuiesc0 metodainfailibila cu aplicaremecanica~i.universala.Iar in al treilearand,nu existagradedecunoa~tere,ceeacenu estecertesteignorantapurii.Descartestrebuie,totu~i,deosebitdeBacon, in ceea ce prive~tesoliditateainstructieisale in filosofiascolasticii~iprofundaimpresiepe care demonstratiageometrica0faceaasupraspirituluisiiu, iar efectulacestordeosebiride instruire~iinspiratieestecii ele facmai precisii~i,drepturmare,mai criticii for-mulareadatadeel tehniciide cercetare.Minteasaesteorientatiiciitreproiectuluneimetode"decercetareinfailibile~iuniversale,darintrucatmetodape care0 propuneel estemodelatadupiiaceeaa geometriei,limitelesale,atuncicandesteaplicatiinu unor posibilitati,ci lucru-rilor, ies lesneinevidentii.Descartesestemai consecventdecatBaconin a-~iaplica scepticismulasupralui insu~i,~i in cele din urmii elrecunoa~tecii este0 gre~ealiia presupunecii metodaarputeafi vreo-datasingurulmijloc decercetare.1Suveranitateatehniciisedovede~tea fi unvis, ~inu 0 realitate.Cu toateacestea,lectiapecareurma~iisaicredeaua 0 fi inviitatde la Descarteserasuveranitateatehnicii,~inuindoielilesaleprivindposibilitateauneimetodeinfailibile.

Intr-oprescurtarescuzabiliia istoriei,caracterulRationalistuluipoatefi vazutcaizvoranddintr-oexagerarea sperantelorlui Bacon~idintr-oneglijarea scepticismuluilui Descartes;rationalismulmodernesteceaufacutmintilecomunedin intuitiileoamenilorde geniu~icareaveaudiscerniimant.Lesgrandshommes,enapprenantauxJaibles a rijltichir,lesontmissur la routede I'erreur.2Dar istoriarationalismuluinu estedoaristoriaaparitiei~ideterininiiriigradualea acestuinoucaracterinte-lectual;eaeste~iistoriainvadiiriifieciiruisectoral activitiitiiintelectualedeciitredoctrinasuveranitiitiitehnicii.Descartesn-a devenitniciodatiicartezian;dar,a~acumspuneBouiIIier in secolulal XVII-lea, "cartezi-anismulatriumfat;ela luatin stiipanire,in intregirne,secolulcelmare,apatruns,cu spiritulsau,nu numaifilosofia, ci ~i ~tiinteleprecum~ilitereleinsele".3~tietoatiilumeacii in aceletirnpuri,in poezie~iinteatru,exista0 remarcabiliiconcentrareasupratehnicii,a regulilordecompozitie,a respectiiriicelor cuvenite4 din literaturii,lucruri ce au

continuatsii existe,nedezmintit,tirnpde aproapedouiisecole.Curgea,

I Ibidem,vi.(N.A)2

Aceastareflectiea lui Vauvenarguesapare~ica mottoal eseului-traducerearomaneascaaparein:acestmotto.(N.Trad.): Histoiredel~philosophiecartesienne,I, 486.(N.A).Aceastiiexpresieaparein:franceziiin:original.(N.Trad.)

26 RA T!ONALISMUL iN POLITICA

de subtipar,un fluviu de ciirtidespre"artapoeziei","artade a trai","artade a gandi".Nicireligia,nici ~tiintelenaturii,nici educatia,nicifeluldea-ticonduceviatanu auscapatde influentanouluirationalism;. . .. . ~.. . - ~ . - IruC!0 actIvltatenu eralffiuna,ruC!0 socletatenuramaneaneatmsa.

Schimbiirilemediatelent prin care rationalistuldin secolul alXVII-lea a devenitRationalistul(1~acum'ilcunoa~temazi,alcatuiesc0istorie lunga ~icomplicatape carenu 'imi propunnici macai sa 0rezum.Esteimportantnumaisaobservamca,cu fiecarepasprin cares-a 'indepartatde adevaratelesale surse de inspiratie,caracterulraponalista devenittotmaigrosolan~imaivulgar.Ceeace'insecolulalXVII-lea era "L 'artdepimser,,2a devenitMintea$i cums-ofolose$ti,proiectrealizatde exper{idefaimii mondialiipentrudezvoltareauneimin{iinstruite,totulla pre{redus.Ceeace eraArta dea trai a devenitTehnicade a obfineSucces,iar incursiuniletimpurii,mai modeste,alesuveranitiitiitehnicii'insferaeducatieiau'infloritdevenindPelmanism.3

Motivatiilemai adancicareau 'incurajat~idezvoltataceastamodaintelectualasunt,delocnefiresc,obscure;elesuntascunse'instrafun-durile societatiieuropene.Dar, 'intrealte legaturide-alesale,aceastamoda se afla, 'in mod sigur, 'intr-ostransaaliantacu un declin alcredintei'inProvidenta:0 tehnicabinefiicatoare~iinfailibilaa 'inlocuitun Dumnezeubinefiicator~iinfailibil; iarundenu seafla0 Providenta

I Un aspectimportantal istorieiaparitieirationalismuluiestelegatdecarac-terulschimbatoral conotatieicuvantului"ratiune"."Ratiunea"la carefaceape!Rationalistulnueste,deexemplu,ratiunealuiHooker,careincaapaqinetraditieistoice~iceleialuiTomad'Aquino.Eaeste0 facultatedecaIcul,princareoameniiconchidunlucruplecanddelaunaltul~idescoperamijloacelepotrivitepentruaatingeanumitescopuricarenusunteleinselesupusecriticiiratiunii,0 facultateprincareseputeadezvalui0 lumeconsiderataafi defapt0 ma~ina.Mult din caracterulplauzibilal rationalismuluistain aceeacaseatribuienoii "ratiuni"calitaticareapaqinpropriu-zisRatiuniidin vecheatraditieinte!ectuala.laraceastaambiguitate,aparitiauneiconotatiinoidinceaveche,poatefi observatala multidintrescriitorii secoluluiXVII timpuriu-deexemplu,inpoezialuiMalherbe,uncontemporanmaibatranal luiDescartes,~iunuldintremariiprecursoriaisuveranitiitiitehniciiin Iiteratura.(N.A.)2Artadeagandi- infTancezainoriginal.(N.Trad.)3 Pelmanismuleraun sistemde antrenamental memoriei,cu pretentiidemodernitate,practicatlaPelmanInstitutecarea fostfondatin anul1896deW.J.Ennever(N.Trad.)

RAPONALISMUL iN POLITICA27

caresacorectezegre~elileoamenilor,eracuatatmainecesarcaacestegre~elisafiepre'inmmpinate.De asemenea,cusigurantacaloculsaudeprovenientiiera 0 societatesau0 generatie carecredeaca ceeace adescoperiteapentrusine'insa~ieramultmai importantdecMceeace amo~tenit,I 0 epocaexcesivde impresionatiide propriile realizari~ivulnerabilala acele iluzii de grandoareintelectualacare reprezintiismintealacaracteristicaEuropei postrenascentiste,0 epocaniciodata'impacatacusine'insa~idin punctdevederespiritualdeoareceniciodatanu s-a'impiicatcu propriultrecut.Jar viziuneauneitehnicicarepuneatoatemintilepe acela~iplan fumiza tocmaiscurtiiturace-i atrageapeoameniigrabitisaparaeducati,darincapabilidea apreciaamanunteleconcreteale mo~teniriilor globale. ~i, partial chiar sub influentarationalismului,numarulunor astfel de oameni a crescutconstant'in~epandcu secolulal XVII-Iea.2 Sepoatespune,'intr-adevar,catoate,

I Aceastaestecu sigurantaadevaratin ceeaceprive~teepocalui Bacon. lar

profesorulBernalne spuneacumca in cei treizecide ani de dupa 1915s-adescoperitmai multdesprenaturaumana,in extensiune~iin amanunt,decatin intreagaistorie.(N.A.)

2Cu nupreamulttimpin urma,biinuiesc,spectatoriicurselordecaieraubarbati~ifemeicareaveaucevacuno~tintenemijlocitedesprecai ~icare(in aceastiiprivintii)erauoameniintr-adevarinstruiti..Dar,exceptiindpoateIrIanda,lucru-

rilenu maistaua~a.lar spectatorulignorant,lipsitdeoricecapacitate,inclinatiesauocaziedea seinstruisingur,~icautiind0 calemaiscurtiidea ie~idinaceasta

situatierea,cere0 carte.(Modaciiqilor debucate,din secolulXX, decurge,Taranici 0 indoiala,dintr-osituatiesimilara.)Autorii uneiasemeneaciiqi, Cumsa-lalegipe c~tigiitorulderby-ului,con~tientidediferentadintrecuno~tereatehni-ca~icUno~tereacompletiis-auchinuitsasubliniezecaexistii0 limitiidincolodecarenumaiexistareguliprecisepentrualegereaci~tigatorului,~icaestenecesa-ra0 anumitainteligentacarenu estefurnizataderegulileinsele.Dar unii dintrecititoriirationali~ti,lacomi,cautiind0 metodainfailibilacare,la fel caceaa luiBacon,i-ar fi puspe acel~iplanpe ei, careerauslabideduh,cu oameniiintr-adeviirinstruiti,aucrezutcaIi s-avandutmaculatura- ceeacenu facedecatsa

aratecatdemult ar fi avutde c~tigatdacii i~ipetreceautimpulcitindpe SfAugustin~ipe Hegel,in loc deDescartes:je nepuis pardonnera Descartes.(NA) / nupotsai-o iertlui Descartes- N.T.!

(A Guide to the Classics,or How to pick the Derby winnera fost scris de

Oakeshott~iGuyGriffith.Publicatin 1936deFaber&Faber,a fostretipiiritintr-0 editierevazutiiin 1947subtitlulA New Guideto theDerby,How topick thewinner.- nota lui Timothy Fuller, editorul lucrarii dupacares-a Tacutpre-zentatraducere).

28 RA TIONALISMUL iN pOLmcA

sauaproapetoateinfluentelecareauincurajataparitiarationalismului,in zilelesaletimpurii,audevenitapoi~imaiinfluentein civilizatianoastra.

Nu trebuieconsideratcarationalismuls-ainstauratcuu~urinta~iraranici0 opozitie.Ca noutate,erasuspect,~ianumitedomeniideactivitateomeneasca- literatura,spreexemplu- pecarelainceputIedominacuputeres-aueliberatulteriordeaceastiidominatie.A existat,intr-adevar,latoatenivelurile~iin toatedomeniile,0a~tivitatecriticaneintreruptaapartinandrezistenteifatadeinvataturarationalismului.Iar sernnificatiadoctrineisuveranitatiitehniciidevine~imaiclaraatuncicandluamin considerarecearedespusasupraeiunuldintreprimii~iceimaiprofunzicriticiaisai.Pascalesteuncriticchibzuitallui Descartes,nu opunandu-seacestuiain toateprivintele,dartotu~iopunandu-selui in chestiunicaresuntfundamentalel.El asesizatmaiintaica dorintacartezianade cunoa~terecertase bazape un falscriteriual certitudinii.Descartestrebuiesainceapacu cevaatatde

. sigur,incatsanupoatafi puslaindoiala,~i,dreptconsecinta,esteimpins sa creadaca intreagacunoa~tereautenticaestecunoa~teretehnica.Pascalaevitataceastaconcluzieprinmijlocireadoctrineisaleprivitoarela probabilitate:singuracunoa~terecareestecertii,estecertapetemeiulpartialitatiisale;paradoxulestecaaceacunoa~terecareestedoarprobabilacontinemaimultdin intreguladevardecatcontinecunoa~tereacerta.In aldoilearand,Pascalasesizatcaratio-namentuPcarteziannu estede fapt niciodataintregulizvor alcunoa~teriiimplicateintr-oactivitateconcreta.Minteaomeneasca,afirmael,nueste,pentrua aveasucces,intrutotuldependentade0tehnicaexplicita~icon~tienta;~ichiaracoloundetehnicaesteimpli-catii,minteaurmeazaaceateh~ica"tacitement,naturellementetsansart".3Formulareaprecisaa regulilordecercetarepunein pericolsuc-cesulcercetiiriiexagerandimportantametodei.Pascala fosturmatdealtii~iintr-adevar,multdin istoriafilosofieimodemegraviteazainjurulacesteichestiuni.Dar,cutoatecaautoriidemaitarziuauracutadesea0 criticamaibineelaborata,putiniaudetectatcumaimultiisigurantiideciitPascalfaptulcasernnificatiarationalismuluinustiiin

I Pensees(Brunschvicg) i. 76. (N. A.)

2In francezaIn original.(N.Trad.)

3"Tacit, firesc~iraranici un me~te~ug"(In francezaIn original).(N. Trad.)

RATIONALISMUL iN pOLmcA 29

recunoa~tereacunoa~teriitehnice,ci ine~eculsaudearecunoa~teori-cealttipdecunoa~tere:eroareasafilosoficastiiincertitudineapecare0atribuietehnicii~iindoctrinasuveranitatiitehnicii;eroareasaprac-ricastiiin credintacadincon~tientizareaproprieiconduitenupoaterezultanimicaltcevadecatunbeneficiu.

PATRU

Era,bineinteles,improbabilcapoliticasascapedeinraurireaunuistilintelectualatatdeputemic~ideenergiccacelalrationalismului.Darceeaceesteremarcabildela primavedere,esteciipoliticaar fitrebuitsafiemaidevreme~imaicompletinghititademareedecatoricealtaactivitateomeneasca.Dominatiarationalismuluiasupracelormaimultedintresectoarelevietiia variat,in ceeaceprive~tetaria,in ultimelepatrusecole,darinpoliticaeas-aintensificatcons-tant~iesteacummaiputemicadecatoricandinainte.Am examinatdejainclinatiileintelectualegeneralealeRationalistului,atuncicandacestaintrain politica;ceeace ramanede luatin consideraresuntimprejurarilein carepoliticaeuropeanaaajunssacapitulezeaproapecompletinfataRationalistului,precum~iurmarileacesteicapitulari.

Ca toatapolitica din zilele noastreesteprofund infestataderationalismvafi negatdoardeceicarepreferasadeaacesteiinfestariunaltnume.Nunumaicaviciilepoliticiinoastresuntrationaliste,darlafel sunt~ivirtutilesale.Proiectelenoastresunt,inprincipal,ratio-nalisteatatin scopcat~iin caracter;dar- ceeaceestemaisernni-ficativ- intreaganoastraatitudinespirituala,in politica,are0 deter-minaresimilara.Iar aceleelementetraditionale,maialesdinpoliticaengleza,dela carene-amfi a~teptatsacontinuesaopunarezistentapresiuniirationalistes-auconformatacumaproapecutotuldispozitiei.intelectualedominante,bachiarinfiiti~eazaaceastaconformaredreptunsernnal vitalitatiilor,al capacitatiideamergein pascuvremea.Rationalismulaincetatsafiedoarunstilpolitic,~iadevenitcriteriul~stilisticaloricareipoliticirespectabile.. Catdeadancapatrunsinclinatiaspiritualarationalistain gandirea

~lpracticanoastrapoliticaesteilustratdeproportiilein caretraditiiled~comportareaulasatloculideologiilor,proportiilein carepoliticadlstrugerii~ia creatieia inlocuitpoliticabazatii.pesimplacorectare,lucrurileplanificatecon~tient~iexecutatedeliberatfiindconsiderate(pentruacestmotiv)maibunedecatcelecares-aumaturizat~is-au

30 RATIONALISMUL iN pOLmcA

frxat,rara 0 supravegherecon~tienta,de-a lungul unei perioadedetimp. Aceastaconvertirea obiceiurilorcomportamentale,care suntadaptabile,niciodatacompletfixatesaudefinitivate,in sistemedeideiabstracte,comparativrigide,nu este,desigur,0 noutate;catprive~teAnglia, eaa inceputin secolulal XVII-lea, odatacu rasaritulpoliticiirationaliste.Dar, in timpceinaintei seopunearezistenta~ieramereuintarziata,datoritacaracteruluiinformalal politicii englezebunaoara,(caractercarene-aajutatsascapammultavremede a da0preamarevaloareactiuniipolitice~ideapunepreamultesperantein realizarilepoliticii - sa scapam,cel putinin politica,de iluziaefemeritatii

imperfectiunilor~,acearezistentaa fost ea insa~itransformataacumintr-oideologie. Aceastaeste,poate,pricipalasemnificatiea cartiiluiHayek,Drumu/ ditre servitute,2- nu putereade convingerea doc-trineisale,ci faptulcaeaeste0 doctrina.Un plandearezistaoricareiplanificaripoatefi maibundecatopusulsau,darel tinedeacela~istilpolitic. ~i numai intr-o societateprofund infestatade rationalism,convertirearesurselortraditionaleale rezistenteifatade tiraniaratio-nalismuluiintr-o ideologiecon~tientadesineva fi consideratadrept0fortificarea acelorresurse.Acum, separe,pentrua participala viatapolitica~ia te puteaa~teptasa te ascultecineva,estenecesarsaai 0doctrina,in sensulstrictal cuvantului;a nuavea0 doctrinaparefrivol,ba chiai compromitator.Iar caracterulinviolabil,cein unelesocietatiapartineapoliticii ata~atecu evlaviefatade traditie,a ajunsacumsaapartinaexcIusivpoliticii rationaliste.

Politica rationalista,am spus,estepoliticanevoii resimtitela unmomentdat,nevoieresimtitacarenu estecontrolataprintr-ocunoa~-tere concreta,autentica,a intereselorpermanente~i a directiei demi~carepropriiuneisocietati,ci doarinterpretatade"ratiune"~isatis-racutain conformitatecu tehnicaunei ideologii:politicarationalistaestepoliticadupacarte.Iar aceastaeste,de asemenea,caracteristicpentruaproapeintreagapoliticadin zilele noastre:a nu avea0 carteinseamnaa fi lipsit de unicul lucru necesar,iar a nu respectacumeticulozitateceeaceestescrisintr~ocarteinseamnaafi unpoliticianlipsitderespectabilitate.Inh-adevar,estein a~amasuranecesarsaai 0 I.

I

I 0 transfonnaredeacestfel,ezitantii~iprinunnarelipsitiideefectediiunii- j'toareesentiale,"afostincercatiideprimullordHalifax.(N.A.)2A sevcdeatraducerearomiineasciiaacesteibinecunoscutelucriiri,publicatiideedituraHumanitasin 1993.(NTrad.)

RATIONALISMUL iN pOLmcA 31

carte,incatcei care-panaacumcrezuseraca e posibil sa sedescurceraraa~aceva,autrebuitin celedin urmasaseapucesa-~ialcatuiascauna pentrufolosul propriu. Acesta esteun simptomal triumfuluitehnicii,triumfcareseafla - cumam viizut- la originearationalis-muluimodem;cacicee~ce 0 cartecontineestedoarceeace sepoatepuneintr-o carte- regulileunei tehnici.$i cu carteain mana(caci,de~i0 tehnicapoate fi invatatape dinafara,ei nu ~i-auinvatattotdeaunabine lectia),politicienii Europei mediteazaadancasupraospatuluigatadeadain cIocotpecareI-aupregatitpentruviitor;dar,la fel ca in cazul celor ce ajutape la bucatarie,racandtot felul decorvezi,carear incercasa-l inlocuiascape bucatar,momentanabsent,cunoa~terealor nu trecedincolo de cuvantulscris pe care-l citescmecanicintr-oreteta- aceastagenereazaideiin mintealor,darnu~ianumitegusturipelimba.

Printrealteindicii ale rationalismuluiin politicadin zilele noastresenumarapretentia,admisaindeob~te,a "omului de ~tiinta"ca atare(chimistul,fizieianul,economistulsaupsihologul)dea sefaceauzitinpolitica;eaci,de~icunoa~tereaimplicatain ~tiinteestetotdeaunamaimultdecat0 cunoa~teretehnicii,ceeace acestaarede oferit politiciinu esteniciodatamai mult decat0 tehnica.Iar subaceastainfluenta,intelectulaplecatasuprapoliticii inceteazadea fi critieulobiceiurilor

politice~idevineinlocuitorulobiceiului,in timpceviatasocietatiii~ipierderitmul ~icontinuitatea,fiind redusala 0 seriede probleme~ierize.Cunoa~tereacomuna,intrueatnu estede ordin tehnic,e identi-fieatacu ignoranta,pierzandu-secu totul simtula ceeace Burke nu-meainfratireadintretrecut~ipI:ezent.I

Nu estetotu~ideloenevoiesa-~ideacinevamareostenealapentrua dezvoltaideeaca lucrul celmai caracteristic,in ce prive~tepoliticadinzilelenoastre,esteinspiratiaei rationalista;credintapredominantaca politica e lucru u~orconstituie,in sine, 0 dovadasuficienta.Iardacase solicitaun exempluprecis,nu estenevoie sa cautamaltuldeditcel oferi!depropunerileracutein legaturacu controlulasupraproducerii~iutilizarii energieiatomice.Credintarationalistain suve-ranitateatehneiiestepremisaatilta ideii ca ar fi posibila0 schemacuprinzatoaredecontrolmecaniz~t,eat~ia amanuntelorfiecareiadinschemeleeareau fost proiectatepanaacum:ea esteinteleasadrept'

I .

0 Imaginepoeticiia po1iticiirationalistepoatefi giisitiiin cartea1uiRexWarner,TheAerodrome(N.A.)

32 RA TIONALISMUL iN POLITIc'~

ceeacesenume~te0problema"administrativa".Dar,in timpcerafi-onalismuldomne~teacumaproaperaranici0opozifie,chestiuneacarene intereseazape.noi este:caresuntimprejurarilece au incurajataceastastaredelucruri?Cacisemnificafiatriumfuluisaunustadoarinelinsu~i,ci incontextulsau.

Raspunsulla aceastaintrebareeste,pe scurt,acelaca politicarafionalismuluiestepoliticacelorlipsifideexperienfapolitica,~icaprincipalacaracteristicaa politiciieur'bpenein ultimelepatrusecoleesteaceeacaeaa suferitinvaziaa eelpUfintreitipuride lipsadeexperienfapoliticii- aceeaa nouluiconduciitor,aceeaa noii clase

1conducatoare~iaceeaanoiisocietafipolitice- casanumaivorbim

invaziaunuinousex,decaremaitarziuaavutgrijaDL Shaw.Nuestenevoiesa su lmemcatde potrivitaestepoliticarafionalistapentruomulcare,neformatsauneeducatpentrupracticareapoliticii,setreze~tein situafiadea exercitaautoritatea~iinifiativapolitica.EIarea~amarenevoiedeaceastapoliticarafionalista,incatnimicnu-lvastimulasafiescepticfafadeposibilitateauneitehnicipoliticemagicecaresainlaturehand~capulsauconstandin lipsadeeducafiepolitica.Candi seofera0asemeneatehnica,lui i separecai s-aoferitsalvareainsa~i;a i'sespunecaintreagacunoa~terenecesarasegase~te,com-pleta~iautonoma,intr-ocarte,~icaaceastacunoa~tereestedea~afelincatpoatefi repedeinvafatapedinafaraprecum~iaplicatamecanic,aceastai sevaparea,ca~imantuirea,cevaaproapepreafrumospentruafi adevarat.$i totu~iastaera,saucevaindeajunsdeapropiatpentruaputeafi luatdreptasta,ceeace infeleseseel cii-i oferaBacon~iDescartes.Caci,de~iniciunuldintreace~tiautorinuseaventureazainaplicareaamanunfitaametodeisalelapolitica,aluziilepoliticiiratio-nalistesuntprezentein ambelecazuri,temperatedoardeun scepti-cismcarearputeafi lesneignorat.$i nici nutrebuiasaa~teptepeBacon~iDescartes(adicasa a~tepte0 doctrinageneralaa rationa-lismului):aparitiaprimuluidintreace~tisarmaniaventurieriin campulpoliticiiafostpregatita,unsecolmaidevreme,deMachiavelli.

S-aspuscaproiectullui Machiavellieraacela~ de a inrati~a0$tiin!aapoliticii, darastfel,credeu,sepierdedinvedereelementulsemnificativ.Cumamvazut,~tiintaestecunoa~tereconcreta~i,prinurmare,nici concluziilesale,nici mijloaceleprin careau fosteleatinsenupotfi vreodatii,caintreg,scriseintr-ocarte.Nici arta,nici~tiintanupotfi imparta~iteprintr-unsetdeinstructiuni;adobiindima-iestriain fiecaredintreacesteainseamnaadobandi0calitateadecvatade cunoscator.Dar ceeace se poateimparta~iintr-ocarteeste0

RATIONALISMUL iN POLlTIc'~ 33

tehnica,~itocmaidetehnicapoliticii seocupaMachiavellicaautor.EIadmiteaca tehnicaguvemariiuneirepublicieraintrucatvadiferitadeceapotrivitaunui principat~ise ocupade ambele.Dar, atuncicandscriadespreguvemareaprincipatelor,el scriapentruprintul110Udinvremeasa, ~i aceastapentrudoua motive, unul principial ~i altulpersonal.Conducatorulereditarbineconsolidat,educatin cadrulunei

traditii~imo~tenitoral unei indelungateexperientede familie,pareaindeajunsdebineechipatpentrupozitiapecare0 ocupa;politicasaarfi pututfi imbunatatitacu ajutorulunui cursprin corespondentapri-vitor la tehnica,dar in generalel ~tiacum sa se comporte.Dar cuconduciitorulnou,careaduceain indeplinireameniriisaledoarinsu~i-rile careil Tacuseracapabilsaca~tigeputerepolitica,~icarenu invatau~ornimic,decatviciile proprii functieisale,capriciileprin!ului,I lu-crurilestateaualtfel.Lipsindu-ipregatirea(cuexceptiaceleiprivitoarela deprinderileambitiei),~iavandnevoiede 0 sCUl1aturape caresaajungala 0 aparentadepregiitire,acestaaveanevoiede 0 carte.Daraveanevoiede 0 cal1ede un fel anume;ii trebuia0 fituicii: lipsa deexperienta11impiedicasa atacetreburilede stat Taraa avea undictionar.Ceea ce estespecific unei fituici esteinsa ca autorul eitrebuiesa aiba0 cunoa~terea limbii proprieunui om instruit,ca eltrebuiesa-~iprostituezetalentulde traduciitor(dacaare a~aceva),~icanuestecapabilsa-Isalvezepecititorulignorantdeoriceposibilitatede eroare.Proiectul lui Machiavelli era deci accla de a fumiza 0

fituicii utila in poiitica,un dresajpolitic acolo unde lipseaeducatiapoliticii,0 tehnicapentruconducatorullipsitde oricetraditii.EI satis-Tacea0 cererea vremii sale;iar el erapersonal,~iprin fireasa, inte-resatsa0 satisfacadeoarecesimtea"fascinatiaa ceeaceestedificil".Noul conduciitorera ~i mai interesatin aceastadeoareceera mai

probabilcael, nu conducatorulereditar,sasebageintr-o situatiedifi-cila~isaaibanevoiedeajutorulunorsfaturi.Dar, la fel ca marii stra-mo~iai rationalismuluiin general(Bacon~iDescartes),Machiavellieracon~tientde iimitelecunoa~teriitehnice;nu Machiavelli insu~i,ciurma~iisai erau cei care credeauin suveranitateatehnicii, carecredeaucii guvemareanu era nimic mai mult decat"administratiepublica"~icaputeafi invatatadin carti.Jar nouluiprintel ii oferea nunumaicarteasa,ci ~iceeace ar fi compensatinevitabileledeficienteale cartii sale- se oferea pe sine insu~i:el n-a uitatniciodata capoliticaeste,in celedin urma,diplomatie,~inuaplitareauneitehnici.~ ,

I In francezainoriginal(N.Trad.)


Claselesocialenoi ~ilipsitedeexperientapoliticacarein ultimelepatrusecoles-au ridicatla putere,exercitandinitiativa~iautoritateapolitica,au fostpregatitein acela~ifel in careMachiavellipregatisenoulprintin sccolulal XVI-lea. Nici unadintreacestecIasenu a avuttimp sa dobandeasca0 educatiepoliticainaintede a veni la putere;fiecareaveanevoiede 0 fituica,0 doctrinapoliticii,caresa tinaloculdeprinderilorde conduitapoliticii. Unele dintre acestescrieri suntveritabile lucrari de popularizarepolitica; ele nu neaga cu totulexistentasauvaloareatraditieipolitice (fiind scrisede oamenicu 0adevaratapregiitirepoliticii), dar suntprescurtariale traditiei,ratio-nalizarimenitesadeala iveala"adevarul"unei traditii~isa-Iexpunaprintr-unsetdeprincipiiabstracte,in care,cutoateacestea,semnificatiadeplinaatraditieisepierdein modinevitabiJ.Acestlucruestevalabilinspecialpentrucel de-al doilea Tratatdespreguvernareacivilii a luiLockeI, carea fost0 fituicapoliticatotatatdepopulara,de longeviva~ide valoroasaca ~i aceafituica, cea mai mare dintre toatefituiciledestinatesa serveascaunei religii, careestecartealui PaleyDovezilecre.'ftinismulu/Exista insa alti autori,ca Bentham~iGodwin,3care,urmarindproiectulobi~nuitdea seingriji delipsadeexperientapoliticaa generatiilorurmatoare,acoperaoriceurmaa traditiei~ideprinderiipoliticedin societatealor cu idei pur speculative:ace~tiaapartinceleimai strictesectca rationalismului.Dar, in ceeace prive~teautOlitatea,nimic din acestdomeniunu se poatecomparacu operalui Marx ~iEngels.~iraraace~tiautoripoliticaeuropeanaar fi fostadancantrenatain rationalism,darnu incapenici 0 discutieca ei suntautoriiceluimaiuluitor dintretoatctipurilc noastrede rationalismpolitic - ~ia~a~itreblliesafie, caciacestaa fostaicatuitpentruinstmireauneicIasemaiputineducatepoliticdecatoricareaItace a ajunsvreoaatasanutreasciiiluzia exercitiiriiputcriipolitice.~inu sepoaterepro~animicmaniereimecanicein careaceastafituicapolitica,ceamaimarcdintretoate,a fostinvatata~ifolositiideceipentmcarea fostscrisa.Nici 0 altatehnicanu

I John Locke Two TreatisesafCivil Government,1690(N. Trad.)

2EvidencesafChristianity (N. Trad.)

3 JcremyBcntham(1748-1832),filosof, cconomist~itcorcticianal dreptului,

fondatoral utilitarismuilli~iautorulcelebreiidei dupacarcscopullegislatieieste"cea mai marefericirc pcntru cei mai multi". William Godwin (1756-

1836);rcprczcntantii! filosofiei politice englezedar ~iom de litere,promo-

torulunciviziuni liberale~iindividualistccutcnteanarhistc~iutopice,in carera!illneaarcun rol cheie.(N. Trad.)


s-aimpuslumii,ca~icumar fi fostcunoa~tereconcreta,in a~amasura;nici una nu a creatun proletariatintelectualatatde vast,carenu arenimicaItcevadepierdutdecattehnicasa.1

Istoriatimpuriea StatelorUnite ale Americii esteun capitol in-structival istorieipoliticii rationaliste.Situatiauneisocietati,care,rarasafi fostpreamultprevenita,estechematasaexerciteinitiativapoliticabazandu-sepe eainsa~i,se aseamanacu aceeaa uneipersoanesauauneicIasesociaIe care,raraa fi pe deplinpregatita,ajungesa exerciteputereapolitica;in genere,nevoileei suntacelea~icu ale acestora.Iar

asemanareaesteinca~imaiputernicaatuncicindindependentasocietatiirespectiveincepecu0 ilegalitaterecunoscuta,0 respingerecaracteristica

~iexplicitaa unei traditii,respingerece prin urmarepoatefi sustinutanumaiapelandla cevacare,in sine,esteconsiderata nu depindedetraditie.In cazulcoloni~tiloramericani,aceastanici nu a fost singurapresiunecarea constransrevolutialor sa ia formarationalista.Fonda-toriiindependenteiamericaneaveauatilt0 traditiedegandireeuropeana,cat~i0 experienta~ini~tedeprinderipoliticeautohtonepe caresa sebazeze.Dar s-a intamplatca darurileintelectualeracutede EuropaAmericii(atatin filosofiecat~iin religie)au fast,chiarde la inceput,predominantrationaliste: iar deprinderilepoliticeautohtone,produsalImprejurarilorcolonizariiconstituiauceeace s-arputeanumiun tip derationalismfiresc~inesofisticat.Un poporsimplu~ilipsitdepretentii,nu foarteinclinatsa reflectezeasupradeprinderilorde comp0l1arepecare,de fapt, Ie mo~tenise;care,in comunitatilede la granita,aveapermanentexperientaactivitiitiiprin careoameniii~istabileausingurilegile ~i ordineape baza intelegerilorreciproce,era de a~teptatsaconceapareglementariledoardreptcreatiainitiativei- lipsitedeoriceaItajutor- oamenilor;ei pareausaporneascade la nimic ~isa-~idatorezenumailor in~i~itotceeaceajunseserasaposede.0 civilizatiedepionierieste,in modaproapeinevitabil,0 civilizatiedeautodidacticon~tientide

I P .unandu-~itchnicain formaunci viziuniasupracursuluievemmentelor

(trecute,prezcnte~iviitoare),~inu a uneiviziuniasupra"naturiiumane",Marxcredeacaascapatderationalism;darintrucatel i~iluaseprecautiiledea transformamaiintaicursulevenimentelorintr-odoctrina,aceastascapareera0 iluzie.CaMidas,rationalistulesteintotdeaunainpozitianefericitadeanufi in staresaatinganiciunlucrutaraa-Itransformaintr-oabstractie;elnusepoateniciodatahranide-adreptulcuexperientii.(N.A.)


sine,rationali[;>ti'invirtutea'imprejurarilor[;>inua reflectiei,caren-aveaunevoiesafie convin[;>ica procesulcunoa[;>terii'incepecu tabularasa [;>icarenuprivescspiritullibernici macarca rezultatal unciepurariarti-ficiale,detip cartezian,ci ca daral lui DumnezeuAtotputemicul,cumspuneaJefferson.

Cu mult timp 'inaintede Revolutie deci, 'inclinatiaspirituala acoloni[;>tiloramericani,caracterulintelectualpredominant[;>iobiceiu-rile politicepredominanteeraurationaliste.Jar aceastasereflectaclar'in documenteleconstitutionale~i 'in istoria fiecarei colonii. Candacestecolonii au ajuns"sa destrame,legaturilepoliticecareIe ata~a-seradealtceva", ~isa-[;>ideclareindependenta,singurainspiratienouape careacestedeprinderipoliticeauprimit-odin afaraa fost unaceconfirmacaracteristicileautohtone'infiecareamanunt.Caci inspiratialui Jefferson~ia celorlaltifondatoriai independenteiAmericii a fostideologiapecareLocke0 distilasedin traditiapoliticaenglezeasca.Eierau'inclinatisacreada,~icredeauacestlucrumultmaiadancdecatarfi putut-ofaceun locuitoral Lumii Vechi,careorganizareaadecvataaunei societati~i conducereatreburilor sale se bazau pe principiiabstracte,~inu pe 0 traditiepentrucare,a~acum spuneaHamilton,trebuia"sa scotoce[;>tiprintrevechipergamente~imucegaitehrisoa-ve". Acesteprincipii nu erauprodusulcivilizatiei; ele eraunaturale,fiind "scrise'in'intreagacartea naturiiumane".lRatiuneaomeneascatrebuiasaIe descopere'innatura,printr-otehnicadecercetareaflatala 'dispozitiatuturoroamenilor~icarenu necesita0 inteligentaextraordi-narapentrua fi folosita.In plus, aceaepocaaveaavantajultuturorepocilormaitimpurii,ciici, prin aplicareaacesteitehnicidecercetare,respectiveleprincipii abstractefuseseradescoperite,'inceamai mareparterecent,[;>iscrise'incarti.Folosindacestecal1i,0 comunitatepoli-ticanoucreatanu numaica nu erahandicapatade lipsaunei traditii,daraveachiar0 categorica superioritateasuprasocietatilormaivechicarenu seemancipasera'incapedeplinde lanturiletraditiei.Ceeace

I Spa(iulnu pcrmitcsa sc clucidczcaici Icgaturilcexccsivde complicatcdintrcpolitica"ra(iunii"~ipolitica"naturii'.Darscpoateobscrvacii,Intrucatatatratiuncacat~inaturacrauopusccivilizatici,eleporncaucuunclementcomun;iaromul"rational",omuleliberatdeidolii~iprejlldecatileuneitra-ditii,puteafi numit,alternativ,om"natural",Rationalismulmodem~inatu-ralismulmodern,Inpoliticii,religie~ieducatie,suntcxprcsiiasemanatoarealeunciprezumtiigeneraleIndrcptateImpotrivatuturorrcalizariloromene~timaivechide0genera(ie.(NA)

RATIONAUSMUL IN POLlilCA 37

observase'incaDescartes,"quesouventil n'y a pastantdeperfectiondanslesouvragescomposede plusieurspieceset faitsde la maindediversmaitresqu'enceuxauquelsun seula travaille"\ a fostdin nonobservat'in 1777de catreJohn Jay - "AmericaniisuntprimulpoporciiruiaCerul i-a Iacut favoareade a-i daruiocaziapentrua deliberaasupraformelorde guvernaresub caresa traiasca~ide a Ie alege.Toatecelelalteconstitutii[;>i-autrasexistentadin 'imprejurariacciden-talesaudin violenta,[;>isuntprin urmaremai departede perfectiune,probabiL.."2.Declaratiade Independentaesteun produscaracteristical secoluluirafionalist.3Ea reprezintapoliticanevoii resimtitela unmomentdat,interpretatecu ajutoruluneiideologii.~inu estedelocdemirareca a devenitunul dintre documentelesacre ale Revolutieifranceze,inspiratia~imodelulmultoralteaventuriulterioaretintindlareconstructiarationalistaa societatii.

Tezapecare0 sustinestecapracticapoliticaobi~nuitaa natiuniloreuropenes-a'impotmolit'inviciul rationalismului,ca mult din e~ecullor (atribuitadeseaaltorcauze,mai apropiate4)izvora[;>tede faptdindefectelecaracteruluirationalist,,atuncicandacestase afla la con-ducere,~ica (intrucatinclinatiaspiritualarationalistanu este0 modadeazi,de ieri) nu trebuiesane a~teptamla 0 eliberarerapida din si-tuatiagrea'in care ne aflam. Este totdeaunadeprimantpentruunpacientsai sespunacaboaladecaresuferaareaproapeaceea[;>ivarstaca ~iel, [;>ica prin urmarenu existavindecarerapidapentruea,dar(exceptandbolile infectioasedin copilarie)de obicei acestae cazu!.

Ciitavreme'imprejurarilecareau'incurajataparitiapoliticii rationaliste

I "Adcsca,In operelcaleatuitedin maimultcpicse~i!acutedemanaa difcriti

maqtri nu seaflatotatatapcrfeqiunecatIn eelelaearea Jucratunul singur"-In franeczaIn original.(N.Trad.)2B. -

memtcleseaatat"violenta"cat~i"Imprejurarileaeeidentalc"erauprezente~iIn eazulAmericii,darfiind prezenteIntr-oformanefamiliara,nu erau;~cunoscute.(NA )In latinaInoriginal(NTrad.)

4RazboiuJui,spreexemplu.RazboiuJeste0 boalaIa care0 societateratio-nalistaarcdoar0 siabarezistenta'el izvorastecuu

38 RA TIONALISMUL IN POLITICA.

continuasa existe,va trebui sa ne a~teptamca politica noastrasaramanaunadeinclinatierationalista.

Nu credca vreunuldintreautoriipe carei-am amintit,~inici totilaolalta,ar fi raspunzatoripentrusituatiagreain careneaflam.Ei suntslujitoriiimprejurarilorpecareIe-auajutatsaseperpetueze(uneorisepoateobservacumstranginca 0 data~urubul),darpecarenu ei Ie-aucreat.~inutrebuiepresupuscaar fi aprobattotdeaunafelul cumIe-aufost folositecartile.Mai departe,nu ma intereseazanici adevaratelelucrari filosofice desprepolitica; in masurain careacesteaau pro-

movatsauintarziattendinta9atrerationalismin politica,ele au mcutacestlucrutotdeaunapebazauneigre~iteintelegeriapropriuluiscop,carenu esteacelade a da recomandariasupraconduitei,ci a explicaaceastaconduita.A explorarelatiiledintrepolitica ~ieternitatee unlucru ; ca un practicianal politicii sa gaseascainsa incalcealalumiitemporale~icontingenteatatdegreudeadministratincatsaselasevrajitde ofertaunei scaparirapide,cu ajutorulfantasmagoriceieternitafiauneiideologii, ealtceva~iemaiputinlaudabil.In sfiir~it,nucrednici cadatoramsituatiagreain carene ammloculuipe care~tiintelenaturii~imodulde gandireasociatlor au ajunssa-I ocupein cadrulcivilizatieinoastre.S-apusdemulteori acestdiagnosticsimplual situatiei,dareucredcaestegre~it.Ca influentaadevaratuluicercetatoral naturiinu esteneaparatdepartearationalismuluidecurgedin perspectivape careamadoptat-ocuprivirela caracteruloricaruitipdecunoa~tereconcreta.Nuincapenici 0 indoialaca existaoamenide~tiintacaresuntadancanga-jati fatadeatitudinearationalista,darei gre~escatuncicandgandesccapunctulde vedererationalist~icel ~tiintificcoincid in mod ne~esar.

~ecazulesteca atuncicandomulde ~tiintapa~e~tein afaracampuluisaudecercetareel ia adeseacusinetehnicasa,iaraceastai'1facepedataaliatul fortelorrationaliste.I Pe scurt,eu cred ca mareleprestigiual~tiintelornaturiia fostde fapt folositpentrua intari~imai mult forta

inclinatieispiritualerationalisteasupranoastra,daraceastaesteoperanu Iaomuluide~tiintaautenticin sine,ciaomuluide~tiintacareesteratio-'nalistill ciudaproprieisale~tiinte.

1Un om de ~tiintaeelebrune spune:"Sunt mai putin interesatdedlt omul

')bi~nuit,depolitica,deoareeesuntconvinsca toateprineipiilepolitieede azi

untexpediente~ivor fi in eeledin urmainloeuitedeprineipiile eunoa~terii

tiintifiee."(N. A.)

RATIONALISMUL iN POLITICA. 39

CINCI

La aceastascurtaschitaa caracterului,precum ~i a contextului

social~iintelectualal apatitieirationalismuluise'maipotadaugacate-vareflectii.Poli.ticarationalistasena~tedin ocaziipoliticefavorabile,cu ajutorullipsei de experientapolitica. Aceste conditii au existatadeseaimpreunain cadrulsocietatiloreuropene; au existatinca inlumeaantica ~iacealume a avut de suferit de pe urma efectelorcombinariilor. Dar insu~ireaspecificarationalismuluidin politicamodernadecurgedin imprejurareaca lumea modernaa reu~itsainventeze0 metodaatatdeplauzibilademascarea lipsei de educatiepolitica,incat chiar ~icei care sufereaude pe urJ!la ,!cesteilacunedeseorinu-~idadeauseamaca Ie lipseaceva.Bineintelesca aceasta!ipsadeexperientanu a fostniciodata,~iin nici 0 societate,universala;~ieanu a fostniciodataabsoluta.Au existatintotdeaunaoamenicu 0

educatiepoliticaautentica,imuni la microbulrationalismului(~iacestlucru estein specialvalabil pentruAnglia, unde un anumefel de

educatiepolitica a fost multmai raspanditdecatin altesocietati);iaruneoriun vagsenmalprivindlimiteletehniciisalea patrunschiar~iinmintearationalistului.Intr-adevar,atatdenepracticaeste0 politicapurrationalista,incatoameniinoi, recentajun~ila putere,pot fi surprin~iadeseaaruncandin laturicarteape care0 foloseau~ibazandu-sepeexperientagenerala desprelume,pe care0 aveauca oamenide afacerisauliderisindicali.Aceastaexperientaestecu siguranta0 calauzamaidemnadeincrederedecatcartea- celputineaestecunoa~tereadevarata,nudoar0umbra- dar,cutoateacestea,nuestecunoa~tereatraditiilorpoliticealesocietatiilor,pentrudobandireacareiasuntnecesare,in celemaifavorabileimprejurari,douasautreigeneratii.

~itotu~i,atuncicandnuestearogantsauipocrit,rationalistulpoateapareacaun om al caruicaracternu estedelocantipatic.EI vreaatatdemultsaaibadreptate.Dar, din nefericire,nu va reu~idefaptnicio-data.A pornitpreatarziu,~iapornitcu stangul.Cunoa~tereasanu vafi niciodatamai mult decat0 semi-cunoa~tere~i,prin urmare,el vaaveatotdeaunadreptatedoarpejumatate.I Ca un strainsauca un om-1A"

leI exista0 reminiseentaa unui pasaj din Henry James, al carui studiuprivitorla Dna.Headway,din TheSiegeofLondon,esteeelmaibunstudiud,

careameuno~tinta,privitorJa 0 persoanamtr-oastfeldesituatie(N.A.)

40

ruptde clasasasocialii,el esteincurcatde traditiile~iobiceiurilepecarenuIecunoa~tedecatla suprafatii;chiarunmajordomsau0 fatiiincasiiinzestratiicuspiritde observatieauaici un avantajasupralui. ~ii~ialciituie~te0 atitudinede dispretpentruceeace nu intelege;obi-ceiurile~ideprinderileii aparca fiind rele in ele insele,ca un fel dene~tiintiiin alecomportiirii.Iar printr-unfel destranieautoin~elare,elatribuie traditiei (care, bineinteles,este cu preciiderefluidii) acearigiditate~iacelcaracterfix care,de fapt,suntproprii politicii ideo-logice.Ca urmare,estepericulos~icostisitorsii-l ai pe rationalistlaconducerea.treburilorpublice,iar celemai maridauneel Ie aducenuatunci cand e~ueaziiin a tine sub control situatia(politica sa estetotdeaunaformulatii,bineinteles,in termeniistiipfmiriisituatiilor~iaidepii~iriicrizelor), ci atuncicandparea aveasucces;ciici pretulpecareil pliitimpentrufiecaredin aparentelesalesucceseeste0 ~imaiputerniciidominatiea modei intelectualerationalisteasupraintregiivieti sociale.

Fiirii a nealarmadereleimaginare,sepoate,cred,spunecii in spe-cial douiidintrecaracteristicilerationalismuluipoliticil fac extraordinardepericulospentrusocietate.Nici unomchibzuitnusevaingrijorapreatarepentrusimplulmotivciinupoatenimeripedatiicaleadeatrataceea .ce consideriia fi 0 maladieviitiimiitoare;dardaciivedecii maladiaeste

dea~anaturiiincattrecereatimpului0 va agrava,in loc dea 0 tempera,atuncielvaaveaunmotivmultmaiseriosdeingrijorare.~i,dinpiicate,acestaparesiifiecazulcumaIadiarationalismului.

In primul rand,rationalismulin politicii,a~acumI-am interpretataici, implicii0 eroarelesnede identificat,0 conceptiegre~itiicu pri-vire la naturacunoa~teriiomene~ti,al ciirei efect estedegenerareagandirii.Ca atare,rationalismulestelipsit de capacitateade a corecta Ipropriiledefecte;el nu arenici 0 calitatehomeopaticii;nu poti sCiipa

,

!

de gre~elilesale devenindmai sincer sau mai profund rationalist.!Aceasta,s-ar puteaobserva,esteuna din sanctiunilepe careIe pri-;me~tecinevapentrucii triiie~tedupii carte;acestmod de viatii nu Inumaicii ducela anumitegre~eli,darel seciituie~teminteainsii~i:.

,..

acestmoddeatriiidupiipreceptegenereaziiin celedinurmiilipsade .onestitateintelectualii:Mai departe,rationalistula respinsdinainteunicainspiratiedinafarasacarearfi fostaptiisii-icorectezegre~eala;,nu numaicii neglijeaziiace1gende cunoa~terecarel-ar salva,darlincepeprina-Idesfiinta.Mai intaistingelumina~iapoiseplangeCii'l

RA TIONALISMUL IN POLITIcARA TIONALISMUL IN POLITIC';'

41

nU vede,cii este "commeun hommequi marcheseul et dans les

tenebres".1Pe scurt,Rationalistulestefunciarmenteneeducabil;~ielarputeafi seas,prin educatie,din rationalismulsiiunumaicu ajutorulunei inspiratiipe care0 prive~tedreptmareledu~manal omenirii.SingurullucrupecareRationalistul,liisatsingur,il poatefaceestesiiinlocuiascliun proiectrationalist,in carea dat gre~,cu altul in care

speriisii aibii succes.Intr-adeviir,tocmaiin aceastiidirectiedegene-reaziirapidpoliticadin zilele noastre:obiceiurile~itraditiiIepoliticecare,nu cu mult timpin urmii,constituiaubunurilecomunechiar ~ipentruoponentiiireductibiIidinpoliticaenglezii,aufostinlocuitede0simpliiinclinatiespiritualiirationalistiicomunii.

Dar, in al doilearand,0 societatecarea imbriiti~atidiomulratio-nalistalpoliticii sevatrezicuranddirijatiisaupurtatiiclitre0 formiide

educatieexclusivrationalis~ii.Nu mii referla telulprimitival national-socialismuluisaual comunismuluideanu admitenici 0 altiiformiide

educatiedecataceldresajin directiadoctrineirationalistedominante,ci la proiectulmaiplauzibildea nu acordanici un loc vreuneiformede edutatiecarenu este in genererationalistiiprin naturaei.2 Iar

atuncicand0 formiide educatieexclusivrationalistas-a instauratpedeplin,singurasperantiide eliberaresta in descoperireaTacutade

vreunpedantignoratde toatiilumea,care"scotoceaprin vechiper-gamente~imucegiiitehrisoave",a felului in careeralumeainainteca"epocadeam"siisefi pogoratpesteea.

Din ceamaitimpurieperioadiia veniriisalepe lume,Rationalistula manifestatinteres,un interescarenu prevesteanimic bun, fatadeeducatie.EI arerespectpentruinteligentii,i~ipunesperantelein antre-nareaei ~ie fermhotiiratcii inteligentatrebuieincmajatii~itrebuiesiifie recompensatiiprin participareala putere.Dar ce este aceastii

educatiein careRationalistuli~ipunesperantele?Cu sigurantiicii nueste0 initiere in deprinderilemorale~i intelectuale,precum~i inrealiziirilesocietiitiisale, nu este0 intrarein acea infratiredintreprezent~itrecut,0 participarela cUnoa~tereaconcretii;pentruRatio-nalist,toateacestean-ar fi decat0 educatieintrune~tiin!a,cevacare-I"caUnomcarestriibatedeunulsingurtenebrele"- in franceziiInoriginal.(N.Trad.)2

Cevadeacestgens-apetrecutInFrantadupiirevolutie;darn-atrecutmult~inOl111alitateaa inceput sii-~ireintre in drepturi (N. A.)

RATIONALISMUL iN POLITIC}.42

estein acela~itimpTaravaloare~idaunator.Ci esteunantrenamentintr-otehnica,adicaunantrenamentin aceajumatatedecunoa~terecepoatefi deprinsadin cartiatuncicandacesteasuntfolositedreptfituici.larinteresulemfaticalRationalistuluipentrueducatiescapadesuspiciuneacaarfi doarunsubterfugiupentrua-ipermiteacestuiasaseimpunamaifermin fatasocietatiinumaidatoritafaptuluicaesteclarcael insu~iestela fel demultindusin eroareca~ieleviisai.Rationalistulcredesincerca un antrenamentin cunoa~tereacucaractertehnicesteunicaeducatiecarearevaloare,cacielesteimpul-sionatdeconvingereaca,lapropriuvorbind,nuexistaaltacunoa~teredecatceacucaractertehnic.El credecainstruireain "~tiintaadminis-tratieipublice"esteceamaibunaaparareimpotrivalingu~elilordema-

I

gogului~iaminciunilordictatorului.Intr-o societatecare estedeja rationalista,in mare masura,in .

inclinatiilesale,va exista0 cererehotaratapentru0 instruirede acestfeI. Jumatatedecunoa~tere(cu conditiasa fie jumatateace arecarac- .ter tehnic)va avea0 anumitavaloareeconomica;va exista0 piata

pentrumintea"antrenata"cearela dispozitiasacelemainoi mijloace.$i estefire~tede a~teptatca aceastacereresa fie satisTacuta;se yorscriecartidefelulpotrivit~iacesteasevor vindein maricantitati,iarinstitutiilece oferaun antrenamentde acestfel (fie in general,fie cuprivirela un domeniuparticulardeactivitate)vor inflori.I Catprive~tesocietateanoastra,este mult de cand exploatareaacesteicereri a

inceputcu toataseriozitatea;eaputeafi deja constatatain perioadatimpuriea secoluluial XIX-lea. Nu esteinsa foarte importantcaoamcniivor invatapianulsaucum seconduce0 fermapebazaunui

cursprin corespondenta;~i,oricum,in imprejurariledateesteinevi-tabiI.Ceeace este insa importantesteca spiritulrationalista invadatI~ia inceputsaviciezeadevarateleinstitutii~iresurseeducationalealeisocietatiinoastre:uncledincaile~imijloaceleprincareeraimpar-Ii

ta~itapanaacum0 cunoa~tereautentica(diferitade ceacarearedoarI

I Unii priveseaeestluerueapcunrezultatinevitabilalcivilizatieiindustriale,1dareucredcaaualesgre~itvinovatul.Lucruldecarearcnevoiecivilizatiaindustriala estedibaciaautentica;iar In masmaIn carecivilizatianoastraindustriala a hotariitsase lipseascade dibacie~isa sedescurcepc baza:

simpleicu.noa~teritehnice,eaeste0 civilizatieindustrialacarea luat-opcunIIdrumgre~lt.(NA) Ii

43

caractertehnic)au disparutdeja, alteleau cazutin desuetu~ine,intimp ce altelesunt pe cale de a fi coruptedin interior. Intreaga

presiuneaimprejurarilordin ~ren:ea~oastramergein aceastadi:ectie:Ucenicia, elevul ce lucreazaalatun de maestrulcare, predandu-Itehnica,ii imparta~e~te~iacelfel decunoa~terece nu poatefi predat,n-adisparutinca;darestecevadesuet,iar locul sauesteluatde ~colitehnicecarepracticaun antrenamentce (intrucatnu poatefi decatantrenamentintr-o tehnica)ramaneinsolubil catavremenu estecu-fundatin acidulpracticii.Din nou, formareaprofesionalaajungetotmai mult sa fie privita ca achizitionarea unei tehniciI, ceva ce se

poateface~iprinpo~ta,cu rezultatulcaputemprevedeasosireaunortimpuriin caretoateprofesiilevorbeneficiadeoameniinteligenti,darni~teoameniacarormaiestrievafi limitata~icaren-auavutniciodataocaziapotrivitapentrua deprindenuan!eli ce alcatuiesctraditia~istandardelede conduitace apartinunei profesii importante3.Unadintremodalitatileprin cares-apastrat~itransmispanaacumacestfeldecunoa~tere(caciestevorbade 0 marerealizareumana,~idacanuvafi mentinutacu stra~nicie,eava fi pierduta)estetraditiadefamilie.InsaRationalisturnu intelegeniciodataca estenevoiede aproximativdouageneratiicepractica0 profesiepentrucaaceastasafie deprinsa;el facede fapt tot ce poatepentrua distrugeposibilitateaunei ase-meneainstruiri,crezilndca eaestedaunatoare.Ca un om a caruisin-guralimbaesteEsperanto,el nu arecumsa~tieca lumean-a inceputIn secolulXX. $i astfelcomoaranepretuitaa marilortranditiiprofe-sionaleestedistrusa,nu din neglijenta,ci intentionat,odatacu distru-gereaa~a-numitelorintereselegitime.Dar poateca cel mai grayatacal rationalismuluiimpotrivaeducatieiestecel dirijat contrauniversi-tatilor.Cerereade tehnicieniesteacumatiltde mare,inciit institutiile

RA TIONALISMUL iN POLITIC}.

I

Cf JamesBoswell,TheArtist's Dilemma(N.A.)2-In francezaIn original.(N.Trad.)3Annata, In vremearazboiului,oferea 0 ocaziedeosebitde buna pentrua

observadiferentadintreun om doarantrenat~iunul educat;civilul inteligent

nu aveamultedificultatiIn a deprindetehnicaproprieconducerii~icomenzii

- militare,dar(inciudafituicilorfurnizate,degenulSfaturipentrutineriofi!erietc.)elramiineatotdeaunaIndezavantajfatadeofiteruldemeserie,adicafatadeomuleducatIn ceprive~tesentimentele~iemotiile,ca ~iIn ceprive~tepracticileprofesieisale.(N.A.)

44 RATIONALISMUL iN POLlTIcA

dejaexistentepentrupregatirealor audevenitinsuficiente,~iexistaunprocesin plina desra~urarede obtinerea unor universitaticare sasatisfacaaceastacerere.Expresiade diu augur,"barbati~ifemeicu

pregatireuniversitara",se instaureazadeja,~inu doarin vocabularulMinisteruluiEducatiei.

Pentru un oponental rationalismului,accsteasunt infrangerilocale,de~inu neglijabile,~i,luateseparat,pierderilesuferitein fie-carecazpot sanu fie ireparabile.0 institutiecumesteUniversitateaare,celputin,putereaconcretadea seapara,dacavreasa0 foloseas-di. Existainsa 0 victoriepe careRationalistula obtinut-odejape unaltfront,iar aici vafi maigreucasituatiasaserestabileascadeoarece,in timpceRationalistul~tiecaestevorbade0 victorie,oponentuls~unu 0 recunoa~tecape0 infrangere.Ma referla incercuirea~iluareain

stapanire,de catreinclinatiaspiritualarationalista,a intreguluido-meniual moralitatii~ial educatieimorale.MoralitateaRationalistuluiestemoralitateaurmaririicon~tientea unor idealurimorale,iar forma

potrivitadeeducatiemoralaesteceabazatapeprecepte,pe inrati~area~iexplicareaprincipiilormorale.Aceastaesteprezentatadrept0 mo-ralitatemaiinalta(moralitateaomului liber:vorbariasforaitoaree lara

srar~it)decat cea bazata pe obicei, pe urmareaneintentionataatraditiilor de conduitamorala; de fapt, insa, estedoar moralitatearedusala 0 tehnica,menitasa fie dobanditaprin antrenamentintr-o

ideologie,~inu 0 educarea comportamentului.In sferamoralei,ca ~iin oricarealta,Rationalistulvreasainceapaprin a scapade ignorantamo~tenitapentrua umple apoi locul gol ramas,vidul unui spiritdeschis,cu elementealeuneicunoa~terianumepecare0 abstragedin

propriaexperienta~ipecare0 consideradreptcevaaprobatde "ratiu-nea"generala aoamenilor.1El va aparaacesteprincipiicuargumente,iar acesteavor alcatui0 doctrinacoerenta(de~isaracacioasadin punctde vederemoral).In mod inevitabil,insa, conducereaproprieivieti

estepentruel 0 treabadiscontinua,spasmodica, rezolvareaunei seriide crize, stapanireaunei succesiunide crize. Ca ~ipolitica Ratio-nalistului(decareeste,bineinteles,inseparabila),moralitateaRationa-listuluiestemoralitateaomuluicares-a formatsingur~ia unei socie-tati cares-a formatsingura: esteceeace altiiau recunoscutdrept !, "

I De acestpiicat,ca ~ide alteexceseale rationalismului,Descartesse Iacea ipersonal,vinovat.DiscoursdelaMethode,iii (N.A.) 1

RATIONALISMUL iN POLlTIcA 45

"idolatrie".~i nu are nici 0 importantaca ideologiamoralacare il

inspirape el azi (~ipe care,dacaestepolitician,0 propovaduie~te)estedefaptrama~itasecatuitaa ceeace fusesecandvatraditiamoralalipsitade controlcon~tienta unei aristocratiice, raraa fi avut~tiintade id

24-30.10 - rationalismul in politica - michael oakeshott

Documents