AUan Combs-Mark HoUand

Sincronicitate

A

In spateleevenimentelorseaflatesaturasubtilaadestinului,

"~'O,,,,",,,,,"",,",",1=:

Fiecaredintrenoia traitsincronicitiiti.Coincidente. , ,stranii si semnificative,ce par guvernatede leginecunoscute.Cartea de fata este o incursiune,tulburatoaresiuneorisocantan adncurilemisterioasealentmplarii,o investigatieansasitexturiidestinului.Esteoncercaredeadescifrafelulncareneestealcatuitaviata.,

CarI Gustav Jung a inventat termenul de"sincronicitate"casadescriecoincidenteleplinedesenspecarenotiunileconventionaledetimpsi cauzalitatenulepotexplica.mpreunacumarelefiziciancuanticWolfgangPauli,Jung a cautatsa prezinteacestecoincidenteca pe nistefenomenecareimplicapsihiculsi materia,stiintasi spiritul,furnizndastfel explicatii rationalepentru evenimenteparapsihologicecumarfi telepatia,precognitiasiintuitia.

Sincronicitateexamineazaoperalui JungsiPauli,casipe a celebriloroamenide stiintaPaul Kammerer,WernerHeisenbergsi David Bohm. Autorii se angajeazantr-odiscutieincitantadespresincronicitateasacumo ilustreazamitologiileanticesimoderne,ndeosebilegendagreacaaluiHermesTrismegistos.Abordarealor transdisciplinaraunica,presaratageneroscu anecdotedin viata cotidianasi dinliteratura,oferao explorareaccesibilasi inteligentaaacestuiconceptintrigantsitotodataontrezarireatiparuluiascunsallumii.

E

ISBN 978-973-1812-12-0

IL91178973111812120

www.efpublishing.ro

A -~ADTI:'A ~ADI:' ITI ~~UIIUIDA \I1'7111~II:'A"1"1.11'IJ ,... "1""l1J' l.'-. '""

Coperta:MichaelGuntherTeweRedactare:AnacaonaMndrilaCorectura:ElenaLazarTehnoredactare:GabrielaNita

DescriereaCIP aBiblioteciiNationaleaRomniei

COMBS, ALLAN. siHOLLAND MARKSINCRONICITATE. n spateleevenimentelorseafla

tesaturasubtilaadestinului/ AlIan Combs,MarkHolland ;trad.:AnacaonaMndrila ; ed.:ElenaFrancisc.- Bucuresti:ElenaFranciscPublishing,2008

ISBN 978-973-1812-12-0

1.MndrilaAnacaona(trad.)II. Francisc,Elena(ed.)

159.9

ALLAN COMBS - MARK HOLLMTD

SYNCHRONICITY- Science,Myth,andtheTrickster 1990byAllanCombsandMark Holland

ElenaFranciscPublishing,2008,pentruprezentaversiuneromneasca

Alian Combssi Mark Holland

SINCRONICITATEA

In spateleeveni111entelorse afla tesaturasubtilaa

destinului

Traducerede

AnacaonaMndrila

Existaun tipdefenomenmaimisterioschiardecttelepatiasauprecognitia,fenomencarel-aintrigatpeomncadelanceputurilemitolo-giei: ntlnireaaparentaccidentalaa doualanturi cauzalefara legaturantreele,ntr-ocoincidentace pare deopotrivaextremdeimprobabilasi extremdesemnificativa.

ArthurKoestler

Hermes,dintretotizeii,tie-tieceamaidragatovarasiaomului[...].

Iliada

-5-

CUPRINS

Prefata 9Introducere:Stiinta,mitsinatura 15

PARTEA 1~TI:SINCRONICITATEA SI STIINTA 35Capitolul1:Bileteledeautobuz:stiinta

descoperasincronicitatea 37Capitolul2:Sincronicitatean casafizicii 45Capitolul3:Rezonantatacuta:psihiculsi creierul 90

PARTEA A DOUA: SINCRONICITATEA SI MITUL 107Capitolul4:Scarabeulauriu:C.G.Jungsisincronicitatea109Capitolul5:HermesTrismegistos 126Capitolul6:Semnificatiasincronicitatii 153.Anexa1:Prevestirilesi divinatia 201AnexaII: Sincronicitateasiprobabilitatea 210Cazuridecoincidentesincronistice 216Trimiteribibliografice 217

-7-

PREFATA

n toamna anului 1899, WinstonChurchill,peatuncin vrstadenumaidouazecideani,ndeplinearoluldecorespondentspecialal ziaruluiMorningPost.Misiuneasaconstan aprezentaevolutiarazboiuluicuburii,dinAfricadeSud.La 14noiembrie,trenulcucarecalatoreaafostatacatdeburi.Cte-vavagoaneau deraiatsi a avutloc o confruntareintensa,careaduratpestedouaore.Desiajucat un rol principaln organizarearetrageriisoldatecusucces,Churchilla fostluatprizonier,mpre-unacumaimultisoldatibritanici.Ina-nmomentulcapturariisalea scapatfarasafie ranit,cu toatecas-aexpusn repetaternduritirului dusman,la micadistanta.

Churchilla fost nchisntr-otemnitadin orasulPretoria.nscurttimp,a realizatmpreunacualti ctivaprizonieriunplandeevadare.Ceilaltiaudatnapoin ultimaclipa,lasndu-ldoarpeelsapunaplanuln aplicare.Dupaceafostajutatsatreacadecealaltaparteaziduluinchisorii,n toiulnoptii,Churchillatraversatglontgradinasi aiesitpepoarta,pelngasantinela,parasindapoiorasul.Dintreceidouamii deoameninchisin Pretoria,numaiel a eva-dat.nsadupactevazile n carea ratacitdeunul singur,situatia

-9-

Prefata

lui a devenitdisperata.Epuizat,nfometatsi farasastiepreaclarundeseafla- Pretoriasegasea,defapt,la480kilometridegranitabritanica-, s-ahotartntr-osearasa-siasumerisculdeaseapropiadenistelumini pe carele zareala o oarecaredistanta.Luminileproveneaudela o exploatareminiera.Batndla usa,Churchills-atrezit n fatalui John Howard,singurulsimpatizantbritanicpeorazade30 dekilometri.Howardareusitsa-Itreacapestegranita,scotndu-ldinteritoriulinamic,si Churchills-antorsn tara,undea fostprimit caun erou.l

Patruzecideani maitrziu,Churchillaveasadevinamareleadversaral lui AdolfHitler,care,la fel cael, traisedejaexperientadirectaarazboiului.Hitleraluptatn infanteriagermanan PrimulRazboiMondial.Fiind curier,trebuiadeseorisaducamesajede-alungulliniilor frontuluin timpullupteloraprige- misiuneprime-jdioasa,darcarepareasa-ipriascademinune.Maimultdectatt,pareacaviata-iesteprotejatadeovraja.O data,aiesitdincartierulgeneralal comandantuluisaucuctevaclipenaintecarespectivacladiresafie lovitadeun obuzce a ucis trei persoanesi l-a ranitgravpecomandant.Hitlera ajunsn repetaterndurila un pasdemoarte,scapndde fiecaredatanevatamat.si vapastraaceastacapacitatepetotparcursulvietii.Maitrziui-arelatatn scrisunuireporterun episoddin experientasaderazboi:"Depatruori amavansatsi a trebuitsaneretragem;din tot regimentulmeuamairamasdoarun camarad,careseaflalngamine;n celedinurma,a cazutsi el.Un glontmi-asfsiatmnecadreapta,dar,printr-unmiracol,amscapatviusi nevatamat".2

AttChurchill,ctsiHitlerparsafi traitsubaripaprotectoarea sortii,capentrua-siputeajucaulteriorrolul n istorie.Soartaa

.intervenitprin intermediulnoroculuisaual coincidentei.Printr-oaparentacoincidentafericita,Churchillsi puneviatan minileunuisimpatizantbritanic.Gloantelesi obuzelecadpretutindeni,nsapeAdolfHitlernu-l ating.Darpoateca existentalor nu s-adeosebit

-10-

Prefata

fundamentaldeanoastra.Si,noi traimcutotii astfeldeinterventiispectaculoase,chiardacaocazionale,ale coincidentelor.Ele dauimpresiaimediata,palpabilacan culiselevietiiactioneazacevamaimult dectntmplareaoarba.

nsadeseori,nuvizitelespectaculoasealesansei,ci tocmaicelemai mici coincidentene fac sa simtim ca existao forta careactioneazan culise.Aceastafortasefacesimtitan celemaialeatoriievenimente,pecarelemarcheazacusemnuluneiinteligentestranii,ce nu poatefi descrisadectcaavndo finalitate.Spreexemplu,tetrezestintr-odimineatacugndullaopersoanapecaren-aimaivazut-odeanibuni,iarpeparcursulzileitentlnesticueantr-unlift. ntretimp,ocunostintacomunate-antrebatcemaistiidesprepersoanan cauza.Sauplecisprebiblioteca,intentionndsacauticartidespreseresi desprebrnzeturi.ntr-ofarmaciedepetraseu,peraftuldepresa,gasestio revistacecontinearticoleconsistentepeambeleteme.

Desiamputeaconchidecaastfeldecoincidentesuntpur sisimplu rezultatulcombinariisi recombinariinesfrsitea eveni-mentelorcotidienealeatorii,frecventacu caresurvincontraziceoasemeneainterpretare.-Uneorisentmplasatraimoseriedecoin-cidenteattdespectaculoase,nctoatareexplicatieparede-adrep-tul caraghioasa.Spreexemplu,sepovestestentmplareaunuianu-mitdomnDeschamps,care,n copilariapetrecutan orasulfrancezOrleans,a primito datao feliedetartacu prunedela un oaspeteal parintilor sai, domnul de Fortgibu. Dupa mai multi ani,Deschamps,acumbarbattnar,acomandattartacuprunentr-unrestaurantdinParis,daraaflatcaultimaportietocmaifusesecerutadealtcineva.Chelnerulafacutunsemndiscretn directiaclientu-lui vinovat:nimenialtul dectdomnuldeFortgibu.Multi animaitrziu,laundineulacarei s-aoferitiarasitartacuprune,Deschampsa profitatdeocaziecasapovesteascantmplarilelegatededom-nul de Fortgibu.Dupace si-aterminatistorisirea,mncndmai

':"'11-

Prefata

departetartacuprune,acomentatcanumailipsestedectdeFort-gibu.n scurttimp,usas-adeschisnavalnicsin cameraapatrunschiardeFortgibunpersoana,batrnsidezorientat:notaseeronato adresasi intrasedingresealaP

Celemaiobisnuitecoincidentesemnificativesuntacelentm-plariaparentaleatorii,darcarepara aveao anumitafinalitate,ntructnevorbescdirectprinsemnificatiilepersonalepecarelepoarta.Spreexemplu,psihiatrulCariGustavJungvorbeadespreaparitiaunuicarabuslafereastracabinetuluisauchiarn timpceo pacientadescriaunvisn careapareao astfeldeinsecta.Visulfemeiisereferealascarabeulauriuegiptean:

n timpceeami povesteavisul,eustateamCuspatelelafereastranchisa.Brusc,amauzitn spateunzgomot,caun ciocanitdiscret.M-amntorssi amvazuto insec-tazburatoare,carese izbeadeexteriorulgeamului.Amdeschisfereastrasi amprinscreatura,carea datsaintren camera.Era insecta cea mai asemanatoarecuscarabeulauriucepoate.figasitala latitudineanoastra.4

n mitologiaegipteana,scarabeulauriu este simbolulrenasterii,iaraparitiasanvismarcao evolutieesentialan tera-piaaceleifemei.Jung remarcafaptulcapnaatunci,eafuseseopacientaextremdedificila;seagatadeo conceptierigidadesprerealitatecuoasemeneatenacitate,caaltidoipsihiatrinaintealuinureusiseras-oclinteascanici cuundram."n modevident,eranevoiedeunelementabsolutirational,pecarenu-mistateanpu-teresa-Iproduc."5Visulanfaptuitopartedinschimbare,darcndinsectarealaapatrunspefereastran cabinet,ntreagastructurarigidaaperceptieipacienteicuprivirela realitateanceputsaseschimbe.

-12-

Prefata

Jung a folosittermenulsincmnicitatepentrua descrieastfeldecoincidentesemnificative.Cercetarilepecarele-afacutasupracoincidentelorsurveniten viatapropriesi ntr-aaltoral-audeter-minatpe Jung sa conchidaca elesunt legatedeprocesepsihiceinconstiente.nsaelnu s-alimitatla laturapsihologicaasincroni-citatii. mpreunacu prietenulsau,WolfgangPauli,marelesavantal fizicii cuantice,carea explicatprincipiulexcluderiice-ipoartaactualmentenumele,Jung aelaboratipotezapotrivitcareialegilefiziciinseleartrebuireformulatepentruaincludedescrieriacatlZa-le alelumii evenimentelorfizicii, pelngadescrierilecauzale.

Carteade fataconstituieo explorarea sincronicitatii.Daca,asemenealui Jung, luamsincronicitatean seriossi ncepemsa-iexaminamimplicatiile,vomfi condusi,lafelcael,lao reexaminarefundamentalaanaturiiumane,anaturiiuniversuluifizic si a lega-turiidintreceledoua.Coincidenteledetipulceleicuscarabeulauriupunlumeapsihicaasemnificatiilorumanen contactdirectculumearealitatiifizice,guvernatadelegilebiologieisi alefizicii. Pentruafaceun passprentelegereasincronicitatii,trebuiesanerevizuimconceptiiletraditionaledesprepsihic,casi peceledespreNaturansasi.

AlIan Combs,MarkHolland

-13-

INTRODUCERE:

STIINTA, MIT SI NATURA

SespunecaPitagoraputeasadescifrezesemnificatiancretiturilorprodusedevntpesuprafataapei.Evi-dent,elcredeacantmplarileaparentaleatoriidinnaturasintm-plariledinviataoameniloralcatuiescunasi aceeasitesatura.Acestlucru nepoatepareaciudat,darn lumeaAntichitatii,o astfeldecredintanu era ctuside putin neobisnuita.Chinezii,de pilda,descifrauraspunsurilantrebarilescrijelitepebucatinetededecara-pacedebroascatestoasaexaminndcrapaturilealeatoriiceapareaucndacesteobiecteeraupusen foc.Defapt,ideeacantregulCos-mosestealcatuitdintr-ounicatesatura,careincludeattlumeanaturii,ct si peceaa oamenilor- o tesaturan careoriceeveni-ment,orict de nensemnat,estelegatde toatecelelalte- ne-ansotitpnala nceputurilestiinteimoderne.

Hipocrate,spre exemplu,scria: "Exista un singur curentcomun,o respiratiecomuna,toatelucrurileexistan simpatieunelecualtele[...] mareleprincipiuseextindepnalaceadinurmaparte,iardelaceadinurmapartesentoarcelamareleprincipiu,lanatu-ra unica,fiintasi nefiinta."6 n EvulMediu,oameniicredeauntr-o

-15-

Introducere

creatien careDumnezeujoacaun rol n toatelucrurile,orictdenensemnate.Toateevenimenteleerauint1uentatesi armonizatedefinalitateadivina,deconsimtamntuldivin.Spresfrsitulperioa-deimedievale,secredeacadiferitelenivelurialeCosmosului- pa-mntuIdedesubt,sferelecelestedeasuprasisufletulomenesc- suntlegatelaolaltaprinarmoniisausimpatiireciproce.ntmplariledela un nivelseret1ectan celedela alt nivel.Pentrulocuitoriilumiianticesiaiceleimedievale,Cosmosuldetineaproprietatileunuiuter:nvaluiacompletindividul,sprijinindu-lsipurtndu-lprinviatantr-omanieraplinadesens,chiardacanu ntotdeaunaconfortabila.nsecolulalXVII-lea,aceastastaredelucruriafostsfarmata,iarfortacareazdrobit-oa'fostciocanulneobosital stiinteimecaniciste.

Stiintamecanicistas-antemeiatpe convingereaca Univer-sulestealcatuitdinobiectemici,iremediabilsolide- atomi-, careplutescsi interactioneazantr-unvid absolut.Cu secolenainte,Democritavuseseoconceptiesimilara;eldeclaraca"nuexistanimicaltcevadectatomisi vid". nsaideealui nu a fost luatan seriosdepreamulti oamenidectdupacefilosofiisi savantiisecoluluialxVII-lea- FrancisBacon,ThomasHobbes,JohannesKepler,GalileoGalilei,ReneDescartes,IsaacNewtonsi altii - auadoptat-on cali-tatedetemeliea noilorstiintefizicealetimpuluilor, stiintecares-audezvoltatcumarerepeziciune.Secolullor, la fel caal nostru,eramarcatdenemultumireafatadecredinteletraditionale.Intelec-tualii, ndeosebiceidedicatinoilorstiinte,cautaucu disperaresascapedecamasadefortaadogmelorreligioaseperpetuatedeBise-ricaEvuluiMediu.

Nouaconceptiedesprelume,ceamecanicista,aanihilat-ocueficientapeceaanterioara,maimngietoare,carevedealegaturicu sensntreevenimenteaparentdisparate.Nu s-amaiconsideratposibilcanistecoincidentecarenu aun comunun agentcauzalvizibilsaformezentreelerelatiicusens.Asa-numiteleevenimentesincronisticeputeaumpartasidoaro relatiesimilaracu aceeaa

-16-

Introducere

-cartilordejoc dintr-unpachet,care,dupaceaufostbineameste-cate,se ntmplasacadaalaturisausaaparan aceeasimnalapoker.Toataaceastatransformare- de la o conceptiespiritualadesprelumela unamecanicista- a nsemnato modificareamitu-lui fundamentalprin carefiinteleumanesi explicauniversul.

MITOLOGII STIINTIFICE

Sistemeledeconvingerilargmpartasiteconstituiemitologii,indiferentdacaau origine stiintificasau religioasa.Potrivit luiWilliam lrwin Thompson7,istoric si fin cercetatoral mitologiei,miturileoferaraspunslatreintrebari:Cinesuntem?Deundevenim?ncotronendreptam?Am adauga,mpreunacu filosofullan Bar-bour8,ntrebarea:Careesteadevaratanaturaalumii,cumsi dinces-aformatea?

n EuropasfrsituluideEvMediu,laastfeldentrebariraspun-deaun sistemmitologicputernic.Arhitecturamitica mareataacreatiei,transmisancadelaAristotelsi rescrisadefilosofiicrestiniai secoluluialXIII-lea,presupuneo seriedesfereceseincludunapealta,ncepndcu lumeapamnteasca,la baza,si terminndcusferacelestadivina,lanivelulcelmaidesus.Dantedescrieaceasta,iziunen Divina comedie.Petot cuprinsulacestuisistem,retelelederezonantasaudeSi17'lpatieformeazainterconexiuni,astfelcaniciunevenimentnusurvineizolat.n acestcosmos,coincidentelesem-nificativesunt firesti.Spreexemplu,un om areun vis despreundezastrusurvenitundevadeparte,iar apoiaflacas-apetrecutcuadevarat.Treiprietenicarelocuiescn cartierediferitentr-unorasmaresetrezescatrasila acelasirestaurantn acelasitimp.Un stoldemierleaterizeazapeocasan careseaf1aunmuribund;n depar-tare se audcini urlnd.Astfel de coincidentecontin rezonantecomunenaturiisi sufletuluiomenesc;eleatragrealitateaexterioara

-17-

Introducere

si peceainterioarantr-untipardesemnificatiicomun.Conceptiadesprelumeoferitadereligieacceptalegaturilecu sensla carenereferimastaziprintermenuldesincronicitate.Estecasicumoameniidin"Temurilemedievalesi-arfi spussinguripovestidespreUnivers,povestial carorfir narativincludeaevenimentesincronistice.

Mai mult dectatt,miturilesuntpovesti- ntelesuldatdeAristotelcuVcntuluipoatefi tradusprin"naratiune"- carenevorbescdesprenaturarealitatilorn caretraim.Miturilesi auradacinaninconstient,undeactioneazadinculiseleperceptieipentruastruc-tura felul n carentelegemlumea.DupacumscriaAlfredNorthWhitehead,marelematematiciansi filosofenglez:

n oriceepoca,interpretarealargmpartasitaa lumiimate-1ialeestecontrolatadeo schemaalcatuitadin ipotezenepusenicioclipala ndoiaLa;iar psihiculoricaruiindi-vid, orictdeputinar credeelcaseaflan simpatiecucontemporaniisai,nuesteuncompartimentizolat,cimaidegrabaunmediucontinuu- atmosferaatotcuprinzatoarea loculuisi timpuluisau.9

Astfel de premisealcatuiescsubstantamitului. Ele suntreperelen jurul carorasescriumarilenaratiunidesprerealitate.nsapentruindiviziicarele traiesc,suntinvizibile,cumeapapen-tru pesti:traiescn ea,estemediulcare-ihraneste,daro consideracafiindundatabsolutfiresc.E deprisossaspunemcaoameniidestiintanufacexceptiedelaaceastastaredelucrurimaimultdectalti oameni.

Stiintamecanicistaa secoluluial XVII-leaa aduscu eanoimituri, carenu doarautransformatstiintaoficialaa timpului,ciauschimbatsihartilelumiipurtateinconstientn suHetdefiecareom.AceastastiintapriveaCosmosulcafiindun imensvid,plin cuatomisolizicareinteractioneazadoarprin impactdirect.Rezulta-

-18-

Introducere

tul,desiaadusunfoartemaresuccesstiintelorcesenasteauatunci- fizica,astronomia,chimiasi medicina-, afostdevastatorpentrusentimentulapartenenteiindividuluila Cosmoscantregsi pentrucelal legaturiidintreindividsi Cosmos.n celedinurma,societateasi chiarnaturaumanas-aurestructurat,urmndaceleasilinii direc-toare:oameniiauajunssafie consideratiobiecteseparatesi dis-tincte,legateuneledealtelesi delumeanaturaladoaracoloundeesteposibilcontactuldirect.Vecheaideeasimpatiilorafostredusala statutuldesimplasuperstitie.

Cu trecereatimpului,pemasuracenaturaumanaa ajunssafievazutatot maimult prin prismanoii stiinte,oameniiauprelu-at si o altacaracteristicaa atomilor.Cuvntul"atom"nseamna,literal "indivizibil"- cevacenu poatefi mpartitsauscindat.Cualtecuvinte,nu existaaccesla interiorulsau- dacaareasaceva.n modsimilar,s-aajunssaseconsideretot maimult caoameniin.,au interior,stiintamecanicistareducndu-ila obiectemotivateexclusivdeforteexterne.nauntrunuseaflanimic.Behaviorismul,aparutn psihologiela nceputulsecoluluialXX-lea,vedeanaturaumanaexactn acestmod.

Pedealtaparte,perceptiaunuiinteriorviu,nsufletitconsti-tuieesentasubiectivitatiiumane.Tocmaiaceastasubiectivitate,ceoglindestelumeaexterioaraprin propriilesimtaminte,reprezintaesentasufletuluiomenesc.DupacumscriaNovalisn 1798:"Salasulsufletuluiesteacoloundesentlnesclumealauntricasi ceadinafara.Acoloundeceledouasesuprapun,sufletulseaflan fiecarepunctal suprapunerii."10SufletuldesprecarevorbesteNovalisesteizvorulacelorcaracteristicipecareleconsideramafi doaraleoame-nilor:creativitatea,intuitiasi constiinta.Tocmaiacestsuflet,con-topireaexterioruluicu interiorul,era cel sprecarese ndreptaumedievaliin cautareantelepciunii;eleracelcareraspundeaempa-tic la evenimentedesfasuratedincolo de mediul sau imediat.Pierdereadimensiuniilauntriceanaturiiumanene-amicsorat,trans-

-19-

Introducere

formndu-nen fiinte bidimensionalempinse de colo-colopesuprafatafizicaa realitatii,dupabunulplacal ntmplarilor;eaapuscapatlegaturiinoastreintimecu restulCosmosului.

Astfel,stiintane-adescurajatsacautamn noi nsinesensullucrurilor. Ne-a descurajatndeosebi sa cautam, dincolo desuprafataemotionalaa perceptiilornoastre,sensurisimtite,nuobtinuterational- chiar substantace alcatuian maremasurantelepciuneaepociloranterioare.Galileoa afirmatcastiintatre-buiesacautesi savadaceeaceexistacu adevarat.nsa,dupacumaratafizicianulJeremyHaywood:"PentruGalileo,doarlucrurilecepot fi masuratetrebuiauconsideratebazevalidedeargumentare,iarlimbajuladecvatpentrudescrierealor trebuiasafielimbajulpuralmatematicii,necontaminatdedorintasi decapriciulomenesc".Haywoodobservacaaceastaatitudine,ncorporatan temeliastiinteimecaniciste,neaga"capacitateaomeneascadeacunoastelucruriledirectasacumsuntele- n modfundamental,[eaproclama]neadec-vareaomuluin ceeaceprivestecunoastereaadevaruluintreg".11

n conceptiamecanicista,practictoateevenimenteleparapsi-hologice- telepatia,precognitia,psihokinezia- devinimposibile.Atitudineaoficialafatade asemeneafenomeneinexplicabilecon-stan ceeacepsihologulAlexComfortnumeste- referindu-selaHermannHelmholtz,marelefiziciandin secolulal XIX-leasi, caatare,lantreagagreutatedobnditadestiintamecanicista- "pozi-tiaHelmholtz":Chiardacaesteadevarat,eunucred12.Ideeacanistecoincidenteimprobabilepotaveao semnificatiedevineabsurda.nlocdeanentrebace-orfi nsemnndele,nemultumimsaneminu-namn fatalegilorprobabilitatii,iarstatisticieniisi freacapalmeledencntarela gnduldea le anihilaprin formulespecifice.

Dartoatemitologiileimportante,blocndaccesullaanumiteposibilitati,l deschidsprealtele.Stiintamecanicistaconstituieunexemplual succesuluiunui anumittip mitic deconstiintapromo-vatdeunnumarmaredeoameni,cumultaenergie,devotamentsi

- 20-

Introducere

implicare.Alte exemple- radicaldiferite- detipuri deconstiintacareaunregistratunmaresuccesn sferalordeactiunesuntsama-nismul si yoga.Samanii,actionndntre granitelepropriei lorconstiintemitice,caIatorescn altelumi,joacaroluldecalauzapen-tru sufletelecelorcaremor si-itamaduiescpebolnavicu metodecaren-aunicionoimapentrumediciiinstruitilafacultatiledemedi-cina acreditate de Asociatia Medicilor Americani. Yoghinul,ajungndsastapneascalumeainterioarala un nivelcomparabilcu cel la carestiintamodernastapnestelumeaexterioara,obiec-tiva,poatefivizitatdesiddhi - putericeparmiraculoase.Nici sama-nul,niciyoghinulnu consideracarealitateaestelimitatadeteori-ile stiintifice,orictdevehementle-arnegaeleexperientele.

Sistemuldecomingerial universuluimecanicistne concen-treazaatentia,capeo lanternaputernica,asuprauneisceneocu-patedeblocuridematerieclardefinite,cufunctionaredetipcauzal,sidefortele,cmpurilesienergiilecareleactiveaza(fizicieniinumescaceasta"teatrulparticulelor").nsanouastiintaapreluatdoarideeacaatomulesteattdemic, ncte indivizibilsi a aplicat-onumailumiiexterne,fizice.Sufletulafostfienegat,fieuitat.n consecinta,atentianoastra- la nivelcultural- fatadeacestteatrus-angus-tat n asemeneamasura,nctamajunssatrecemcuvedereavastapenumbraaevenimentelorcotidienerealecenconjoarascena,darcarenupotfi facutepreausorsaparticipela spectacol.Printreelesenumaracoincidentelesemnificative.

Universuldescrisdestiintelemecanicisteestecu desavrsireprevizibil.Legilecauzalitatiiexplicatotul;nuexista"scapari".Ecuati-ilelui Newtonpentrumiscarileplanetelordescriuunsistemdeacti-unemecaniccare,odatapusn miscare,numaiarenevoiedenimicaltcevapentrua-sicontinuaactivitatea.La nceputs-apresupuscaDumnezeua fostcel carea pornitntregulproces,n zorii timpu-lui, dupacareprocesulacontinuatdela sine,caun ceascumeca-nismulbinereglat.Darn celedinurma,ideeadeDumnezeunu a

- 21-

Introducere

maiparutnecesara,astfelcas-arenuntatlaea.CndNapoleonBona-partel-a ntrebatpePierreLaplacedecenu i-adedicatlui Dum-nezeuuntratatmatematic,cumeraobiceiulacelorvremuri,Laplacea raspunssimplu:"Nuamnevoiedeaceastaipoteza,m.

n modironic,conceptiadesprecauzalitatecaracteristicafiziciinewtonienes-adezvoltatdin ideimultmaivechi,bazaten esentape un sistemde gndirereligios.n lumeaclasicismului grecsiroman,conceptulstoical"legiidefieraCosmosului"exprimaimagi-neaunuiUniverscareestecorpulpropriu-zisallui Dumnezeu,toatepartilesalecomponenterespectndlegeaabsoluta.Ideilecrestineulterioareprivindlegeadivinasedatoreazan maremasuraaces-tei conceptii.n EvulMediu,astfelde idei prezentaun principalun interesreligiossi politic,darulterioraufostaplicatelumii fizi-ce.Descartes,arhitectulconceptieimodemedesprecauzalitate,si-antemeiatgndirean modexprespeconvingereacaDumnezeusirespectafaraeroarepropriilereguW4Credintasan constantaimua-bila a lui Dumnezeua statla bazatuturorconceptiilorulterioaredesprela cauzalitate.

Rezultatula fostsistemulmecanicistdegndireal Cosmosu-lui newtonian.Acestsistemareo uluitoarefrumuseteaustera,darne rapesteputintadea neminunan fatamicilorntmplaricoti-diene.Coincidenteleimprobabilesunt minimalizate,banalizate.Chiarsi marilenfaptuiristiintificesuntdespuiatededimensiunealor omeneasca,poetica.n urmacumaimultiani,romancierulNor-manMailera fostinvitatsaparticipela o masarotundatelevizata,n timpul transmisiuniin directa primeiaselenizaricu echipajuman.n timpcerestulparticipantilorvorbeauplini deentuziasmdespremarearealizaretehnologicareprezentatadeaselenizare,Mai-ler deplngealipsatotaladepoeziecu careeraabordatantreagasituatie.Unevenimentmenitncadinzorii istorieisaneumplespi-ritul cu uimiresi cu inspiratiea fostredusla egoismtehnologicsila nesfrsitedescrierialerocilorselenare.

- 22-

Introducere

Chiarsi asa,fizicanewtonianasi sistemulideaticcuprinsneaauavutunsuccesspectaculos.SpresfrsitulsecoluluialXIX-lea,multi fizicieniajunseserachiarsacreadacaomenireaa facutdejatoatedescoperirilefundamentale.Unii afirmaucaviitorulfizicii sevarezumapursisimplulaadaugareadesimpledetaliiladateleexis-tente.Uneori,eleviiinteligentieraudescurajatisa-sialeagao cari-eran domeniulfizicii. Lordul Kelvin,un marefizician al aceleiperioade,vedeala orizontdoar"doi nori mici": nistediscrepanteexperimentaleminoren explicatiilefiziciimecaniceprivindcaldu-ra si lumina.

Pemasurace nsemnatatealor realas-afacutcunoscuta,nprimeledeceniialesecoluluialXX-lea,acestidoinorimiciautrans-formatfizicanewtonianantr-ofictiuneconvenabila.

NOUA FIZICA

n primeledeceniialesecoluluialXX-lea,implicatiiledeplinealeacelordiscrepanteexperimentaleauiesitlaluminaodatacupubli-careateorieigeneralearelativitatiidecatreAlbertEinsteinsi,cti-vaanimaitrziu,auneiteorii cuanticecompletedecatreWemerHeisenberg.Luatelaolalta,acesteteoriisi activitateaexperimentalacareaveasaleconfirmeaudemonstratcaipotezelefiziciinewtonienenusuntdectsimpleaproximarialerealitatii.Caatare,eleauramasutile pentruingineri,darputerealor miticadea conturahartialerealitatiianceputsafiesubminata.Actualmente,teoriarelativitatiisi teoriacuanticacreeazaunnoucorpmitologic,o nouatopologiearealitatii.Acestcorpdemituripoartadenumireapopularade"nouafizica",expresiecaresereferamaidegrabala structuraei mitolo-gicadectla un anumitsetdeipotezeavansatedeea.

Potrivitlui DavidBohm15,specialistn fizicacuantica,attfizi-ca relativitatii,ctsi fizicacuanticampartasescperspectivainte-

-23-

Introducere

gralitatii.RelativitateanuconsideraspatiulcafiindvidulluiDemocrit- untarmalnimiculuiaflatntreatomisolizi-, ci neredaviziuneaunui universreprezentatsubformaunei tesaturicontinue,nen-trerupte.Atomii reprezintacaracteristicilocalespecialealeaces-tei tesaturi.Cosmosulesteunitar, nu gol, ci plin cu propria-isubstanta,asacumopicturaesteplinacupropriasubstanta.Existazonedeprim-plansi zonedeplansecund,darpnzaestenentre-.rupta.

Teoriacuanticaesteholisticantr-unaltsens.Eaconsideratoateactiunile ca fiind continue, nentrerupte.Un experimentcevizeazamaimulteparticuleatomice,deexemplu,esteconsideratca fiind un singurprocesunitar.Particulelenu au existentaindi-viduala,ci doarcontribuielaexperimentcalaunevenimentdeplin.Teoriacuanticaseocupadesituatiileintegrale,considerndcapartilesunts~cundaresi lipsitedesubstantaesentiala.

Astfeldeidei suntmai compatibilecu sincronicitateadecteramodelulmecanicist'al Cosmosului.Si:hcronicitateapresupuneintegralitatesi, n consecinta,relatiicusensntreevenimentelip-sitedelegaturicauzale.Printeoriacuanticaredobndimimaginealumii catesaturanentrerupta,n careevenimenteleaparentsepa-rate nu apar izolat unele de altele,ci, de fapt, sunt elementempletite ntr-unasi aceeasitapiserie.Aceastaera perspectivampartasitadePitagoracndpriveamodelulundelorunei apecasavadaviitorul intereselorumane.Si tocmaiaceastaperspectivas-apierdutn urmarevolutieistiintificenewtoniene.

Dureazatotusisurprinzatordemultpnalaintegrareadeplinaa dimensiunilormiticeale teorieirelativitatiisi teorieicuantice.Descopeririledela nceputulsecoluluitrecutajungabiaacumsasefacasimtitela scaralarga.AlexComfortindicaun motivimpor-tantpentruaceastastaredelucruri.Spredeosebiredefizicanew-toniana,ceanouaneoferapreaputinelucruripecaresale putemvizualiza16Nu neputemformao imaginementalaclaraasupraei.

- 24-

Introducere

Cosmosullui Newtonputeafi imaginatcuusurintacafiindo maremasinariecelesta- un ceascosmic- carefunctioneazavesnicsifaraefort.Cosmosulrelativistestemaiobscur.Are patrudimensi-uni n locul celor trei evidentepentru simturi, iar timpul "dobndestestatutegalcu distanta.Neputemalcatuio imagineaacesteistaridelucruri doarcu ajutoruldiagramelorproiective,sichiarsiatunciimaginearamneneadecvata.Ctprivesteteoriacuan-tica,eanuneoferaniciunelementdecaresaneputemagatavizual.Postulatelesaleprivindundeleprobabilistice,nedeterminareasicom-plementaritateaseamanacudialoguriledinAlice n Tara Minunilor.

Pionieriivechiifizici credeaucadescoperaplanuldivindupacareafostalcatuitCosmosul.Stiintalorsiconceptialordesprelumeerauunul si acelasilucru. Cu altecuvinte,stiinta lor alcatuiaomitologieclara.nsafizica.cuanticanu a reusitsaofereattacla-ritate.Comfortobserva:,,[...] revolutiapecareo presupunefizicacuanticanu areabsolutniciunimpactasupraconceptieicotidienedesprelume,nici macarn cazuloamenilorcarelucreazan dome-niul ei.Spredeosebirededescoperitoriilumii copernicienesi new-toniene,acestioameninutraiescnici o restructurareaconstiintei;ei spun:Deosebitdeinteresant!,apoiseducacasa,la cina."17

Spredeosebirede predecesoareaei clasica,fizica cuanticanfatiseazao conceptiedeschisaasupralumii,o conceptien caredeznodamntulevenimentelornu estepredeterminatpedeplindelegifixe,rigide.Predictiilecuanticenudicteazactusideputinrezul-tateexperimentaleexacte,ci indicao gamadedeznodamintecudiferitesansedea seproduce.n acestsens,fizicacuanticaesteprobabilistica:eaexploreazaprobabilitatin loc saspecificeeveni-mente.Unii dintrecei carestudiazasi interpreteazafizicacuan-tica deplngaceastanesiguranta,considerndca ne priveazadecunoastereaexactaoferitadefizicanewtoniana.Earotunjestemuchi-ileascutitealerealitatii,astfelcaimagineadevinencetosata.nsusiEinsteins-aopusvehementideiideprobabilitate,spunndcaDum-

- 2S-

Introducere

nezeunu "joacazaruri" cu Universul.(Aici, Einsteinse referansensulpropriulaideeacalegeanaturiiconstanconsecventacom-portamentuluidivin.)Existansasi alteconceptiiposibile.ErichJantsch,eminentulsavantn domeniulteorieisistemelor,a argu-mentatca tocmaicaracterulnedeterminatal lumii cuanticeesteacelacarei oferaacesteiadeschidereainexistentan cosmosulnewtonian.Universulcontinenfiecareclipaposibilitateaneastepta-tului, a nouluisi chiara creativului.

CREATMTATEA

Nimicnuseaflamaiaproapedemiezulsincronicitatiicaexpe-rientaumanadectimpresiacalumeansasiseexprimacreativprincoincidentelesincronistice.Deseori,astfeldecoincidenteseamanamaidegrabacupoeziadectcufizica.Neputemamintidesosireacarabusuluila fereastralui CarI GustavJung n timpul discutieidesprescarabeuldinvis.CazuldomnuluideFortgibusi altarteicuprunenedaimpresiaexistenteiunuiclovnsauaunuitricksteraflatn culise,chipulmiticalunuizeupuspesotii,aflatdincolodevalulcoincidentei.Aici gasimunfir calauzitorprincipaln ceeaceprivestesensulsincronicitatii:ideeacantmplareapoatesaseexprimeprintemamiticaaunuiTricksterdivin,ntruchipat,deexemplu,dezeulHermesdinmitologiagreaca.Vomexaminaaceastaideepelargncapitoleleurmatoare.

Caracteruldeschisal fizicii cuanticepoatefi legatdeo anu-mitacapacitateamultorspecialistidin domeniudea tolerapara-doxulsi ambiguitatea n viatalor personala.NielsBohr a avansatprincipiulcomplementaritatii,potrivitcaruiaparticuleledevinundesi invers,n functiedemoduln caresuntobservate.nviatasacotidi-ana,Bohreradeparerecasi situatiilen caresuntimplicatioameniaulaturiopusesicomplementare.Odata,ntr-uninterviu,si-aamintit

- 26-

Introducere

cumadescoperitcaunuldintrecopiiisaiafacuto faptacenuputeafi trecutacuvederea,nsael a constatatcanu e capabilsaaplicepedeapsacuvenita.Atunci si-adatseamaca "nu poti cunoastepecinevasimultann luminaiubirii si n luminadreptatii"19.Trebuie,n schimb,saalegicontextuln carecunostio fiintaumana:con-textuliubiriidacaesti,depilda,parintesaucontextuldreptatiidacaesti,depilda,judecatorla tribunal.Astfelveicunoasteo persoanadin douasi, n functiedeaceasta,veialege.

WolfgangPauli,lafelcaBohr,afacutpartedincerculrestrnsal oamenilorde stiinta careau ntemeiatfizica cuantica.El eraextremdeconstientdecoincidenteleimprobabile,creativedinpro-pria-iviata.ArthurKoestler,poatecelmaimareexploratoral sin-cronicitatiidinultimii ani,oferadreptexempluun incidentsurve-nit ntr-operioadan carePauli eraextremde absorbitde nistechestiuniprivindsimetrialaparticulelesubatomice.Paulivizualizaactivitateasubatomican principalfolosindimaginialeunoroglinzisialereflexiiloracestora,astfelcadevenisepracticobsedatdeoglinzi.ntr-o scrisoare,un prieten l tachinape motivul "complexuluioglinzilor",darPaulii-araspunsamintindu-sidelegendalui Perseusi a Meduzei.LegendaspunecaPerseuareusitsarapunaMeduza(aseciti "fizicanucleara"),acareinfatisareeraattdeoribilancti mpietreapecei care-ovedeau,privindu-iimaginearetlectatanscutulsau.Camn aceeasiperioada,Pauli a primit de la un foststudentdevenitbiologo lucrareprivindo anumitaciuperca,mykes(ciuperca,n limbagreaca),sensibilalalumina.La scurttimpdupaaceea,Pauliacitit uneseufilosoficdedicatlui C.G.Jung, "culmea,despresemnificatialegendeilui Perseu.Separecadupaaventuracu Meduza,Perseua ntemeiatorasulMicena,caresi datoreazanumeleunuijoc decuvinte,caci n acelloc, Perseua sapatcasadezgroapeo ciuperca,dara sapatattdeadnc,nctdinpamntatsnitun izvorcarei-apotolitsetea".SespunecaPaulis-azguduitderscitindaceasta.Koestlercomenteaza:"Aceastantreagatesa-

- 27-

Introducere

turaoomplioatareprezintadoarundetaliudinnenumarateleooin-cidentepeoarele-atraitPaulin perioadeleoritioealevietiisale".20

Paulierabine-ounosoutn rndulfizicienilordinEuropapen-tru oeeaoe aoestianumeau,amuzati,"efeotulPauli".Simplaluiprezentaerasufioientapentruaprovooadefeotareaaparaturiistiinti-fioeoomplioate.Separeoafizicieniiteoreticieninu pot saumbleouaparaturaexperimentalafaras-ostrioe,iar Paulieraun teoreti-cian foarte bun! GeorgeGamow,si el un fizioian renumit, siamintesteo asemeneantmplareoare,la noeput,nu a parutsaaibalegaturaouprezentalui Pauli:

Incidentuls-apetrecutn laboratorulprofesoruluiJ. PranckdinGattingen.ntr-odupa-amiaza,unaparatcomplexpen-trustudiereafenomeneloratomices-adefectatserios,jariinwtiveaparente.Prancki-ascrisluiPauli,peadresaaces-tuiadinZurich,pentrua-ipovestintmplarea, si a pri-mit raspunsulcu o oarecarentrziere,ntr-unplic custampiladeDanemarca.Pauli i scria ca i-afacut o vi-zitaluiBohr [n Copenhaga],iar la momentulincidentu-luidinlaboratorulluiFranck,trenuln carese aflaafacuto opriredectevaminuten garadin Gattingen.

Gamowoomenteaza:"Puteti sa oredetisau sa nu oredetiaoeastaaneodota,darexistamultealteobservatiiprivindrealitateaefeotuluiPauli!'m.

- 28-

Introducere

SUFLETUL CIVILIZATIEI

Anumite temeimportantedin stiinta si culturaperioadeinoas-tre istorice deschid calea spre explorareaunor aspectecare eraudeneconceputn Cosmosulnewtonian.Istoria, spuneWilliam IrwinThompson, este povesteaeului civilizatiei, n timp ce mitul estepovesteasufletului acesteia22Eul civilizatiei actuale nca mai estelegatdeepocanewtoniana.Reprezentantiioficiali ai tehnologieicon-tinuasavorbeascan limbajul cauzalitatiiabsolute.nsa sufletulcivi-lizatieiseschimba.Vechilemituri sereintegreaza.Ct privesteformape care o va lua noua mitologie, marelemitolog Joseph Campbellremarca:

Nu se potfacepredictiicuprivirela urmatoareamitolo-gie,asa cumnu se potface predictiiprivindviseledinnoapteaurmatoare,cacio mitologienu esteo ideologie.Nu estecevaproiectatdelanivelulcreierului,ci cevatraitdin inima,din recunoastereaidentitatiloraflatedincolodeaparentelenaturiisaun interiorulacestora,percepn-du-seofiintaacoloundenaintearfi fost doarunobiect.[...] Sau,cumse afirmacusecolen urman textulhin-dusKenaUpanishad:"CeeaceizbucnesteprecumfuJgerul,teface sa clipestisi sa spuiAh!- acelAh!se referala divinitate.23

nsa Campbell presupune ca, la un nivel minim, "n nouamitologie, care va fi a ntregii specii umane,vecheadesacralizarea naturii prin intermediul doctrinei Caderii, izvortadin OrientulMijlociu, vafi respinsa".Aici, Campbellidentificasursaideii deCos-mos nensufletit ca fiind mitul strayechial caderii din Rai, potrivitcaruia doar Raiul pierdut era teritoriu sacru. El avanseazaipotezapotrivit careian nouamitologie,ntregul Cosmosvaredevenisacru,

- 29-

Introducere

astfelca"rabufnireaunuifulger,un apusdesoareceaprindecerulsauocaprioarasurprinsan staredealertavordanastereexclamatieiAh!,casemnderecunoasterea divinitatii"24.

Poatepareaca eforturilede a prefiguraurmatoareamitolo-gie suntsortiteesecului.nsaanumitetememiticevaste,impor-tantepentrusubiectulnostru,seevidentiazasuficientdeclarpen-tru a puteafi descrise.n paginileceurmeazavor fi discutatepescurt, desi celemai multe ne sunt dejacunoscute.ntre ele senumara,mai nti, ideeaintegralitatiiprofunde;n al doilearnd,ideeaca,launanumitnivelfundamental,suntemcutotiiinterconec-tati; n al treilea-rnd,ideeacaUniversulesteplin deviata;n alpatrulearnd,ideeacacreativitateaesteo trasaturafundamentalaa Cosmosului.Toateacesteaconcordacu conceptialui Campbell.

Ideeaintegralitatii,deimportantacentralan fizicamoderna,esteo temamiticaprincipalaa culturii noastre.Ea a fostarticu-latalimpedepentruprimaoaran secolultrecut,ncadin 1926,decatreJan Smuts,omdestatsi filosofsud-african,n carteasainti-tulataHolismandEvolution.SmutspriveaCosmosulcafiindalca-tuit dinntregurimpletitentreelesi alcatuindmpreunatablourimai vaste,interconectate.Acestestructuri nu sunt statice,cievolueazapentruadanasterela formetot maicuprinzatoare,maicomplexesi chiarcreative.El numeaimagineaUniversuluialcatu-it dinntregurintretesutesievolutive"holism",delatermenulgre-cescholo,carenseamna"ntreg".

Un corolaral temeiholismuluiesteregasireaideiimedievalecumca toatelucrurilesuntlegatentre ele.Ea si gasesteexpre-siamodernan teoriabiologuluiRupertSheldrakeprivindcmpurilemorfice:retelederezonantacealcatuiesctesaturideinfluentereci-procecaretrecdincolodelimitarileobisnuiteimpusedespatiusitimp.Vomexploraideilelui Sheldrake,careamintescattdepreg-nantvechiulconceptal simpatiei,n capitoleleceurmeaza.nsalanivelulculturii populare,ideeamiticaa interconexiuniipoatefi

-30-

Introducere

vazutan povesteala modaa maimuteinumarulo suta:un setdeobservatiistiintificeprezentatenu foartesistematic,care,desiafostputernicdiscreditat,s-aridicatla statutuluneiparabolecul-turale.Estevorbadespremaimulti macacidin coloniilecreatedeguvernuljaponez.n carteasaintitulataLifetide:TheBiologyofCon-sciousness,biologulLyall\Vatsonpovestestecaotnarasi energicafemelapenumelmo a descoperitcumsacuretedenisip cartofiidulci,cufundndu-intr-unpru.Peparcursuluneiperioadedetimp,ea le-a nvatatsi pe alte suratemaimutesmecheria,astfel cadeprindereas-araspndit.nsabrusc,rataraspndiriia parut sasufereun salt cuanticsi, practic,toatemaimuteleau nceputsaspelecartofiin apa.Watsonscrie:

Sa spunem,de dragulargumentului,ca numarul [demaimutecarespalaucartofii)era99si calaora11,ntr-omartidimineata,acestorali s-aaLaturatncauna,con-'Vertitan modulobisnuit.Daradaugareaacesteimaimute,a o suta,paresafi dusnumarullordincolodemasacriti-ca,pentrucapnan searaaceleizile,aproapentreagapopulatiea colonieideprinsesetehnica.Mai multdectatt,deprindereaparesafi trecutpestebarierelenatu-ralesi safi aparutspontanpealteinsulesi ntr-ocoloniedepecontinent,din Takasakyiama.26

Desi\Vatsonrecunosteael nsusica relatareanu sebazeazapeobservatiiprofesioniste,eaa fostrepetatadenenumarateori.Esteextremdeatragatoare,astfelcaafostpovestitasi repovestita.nsapopularitateaei nu sebazeazape fapte,ci peviabilitateacaparabolaaintegralitatii.Eanespuneiarasi,acum,n epocamoderna,ca_suntemcu totii interconectati.

Detemamiticaaintegralitatiiseleagarenastereasimtamn-tului caUniversulesteplin deviata.Viziuneaholisticaa lui Smuts

- 31-

Introducere

asupraUniversuluiesteorganica,ntructpuneaccentulpeaparitiasi dezvoltareaunorntregurimereumaicomplexesi chiarcreative,caredauimpresiaunuiprocesviu,n plinaevolUtie.Desigur,unast-feldeprocesesteantiteticfatadeviziuneanewtonianaamasinarieicefunctioneazalanesfrsit,faravreo,schimbare.RolismulestemaiconcordantcuconceptiamedievaladespreCosmos,conceptiebaza-ta pe ideeaca ntreaganaturaeste nsufletitade forte vii. LanceputulsecoluluialXVII-lea,JohannesKeplerncamaicredeacachiarsi !amntulestensufletitdeun principiuspirituallauntric.Aceastaideerevinen epocanoastrasubformaipotezeiGeea,for-mulatadebiologulJamesLovelock(dupaGeea,zeitapamntuluidin mitologiagreaca).Ipotezaspuneca !amntul,ca ntreg,pre-zintaproprietatileunuiorganismviu.

Reaparitiaideii deCosmosnsufletitaducecu sinereaparitiaposibilitatiicreativitatii.Conceptiaholisticaalui Smutsincludeideeanouluisianeasteptatuluiceaparen evolutiantregurilorcomplexe.La nceputulsecoluluialXX-lea,chiarnaintealui Smuts,filosofulfrancezRenri Bergsona propusnotiuneadeemergenti- elementecreativecareaparn procesulevolutiei.Dupacumamvazut,o ideesimilaraestembratisatadedeschidereafizicii cuantice,deschidereceacceptaposibilitateaneprevazutuluin fiecaremoment.

DavidBohmfolosestetermenuldeordineimplicatapentruadescrieun procescuanticholisticaflatla bazarealitatiiobisnuiteasacumo percepemn fiecarezi. Bohmsereferantr-uninterviula implicatiileei n ceeaceprivesteintegralitateasi creativitatea:

Notiuneadeintegralitate,integralitatecreati'Va,facepartedinordineaimplicata.[...]Ea arfi asemanatoarecustrii-julgerareare'Velatieicreati'Vedinexperientanoastriimen-tala. Ideilegeneraleale ordinii implicatesugereazacalucrurile care se ntmpla n constiintanoastrii silucrurilecarese ntmplan naturiinudiferiin modfun-

-32-

Introducere

damentalcaforma.Asadar,gndulsi materiaprezintao maresimilitudinela niveldeordin;amputeaextindeideea,afirmndca creativitateasi revelatiilepecareletraimnoi si au echivalentuln natura.

n descriereafacutade Bohmlegaturiidintreproceselepsi-hicesi celefizicencepemsavedemrevenireasenzatieideintegra-litate,viatasi creativitaten universulfizic, senzatieceaducecusine revenireasemnificatieidatede omenireCosmosuluinsusi.ncepemsanevedemcafiindcuadevaratacasan Cosmos.Asacumsentmplanaintedeaparitiastiinteimecaniciste,dimensiunilemaivastealelumii suntiarasiperceputedintr-operspectivaplinadesenspentruspiritulomenesc.Limbajulacesteiperceptiiestecelalmitului- unlimbajcevorbestedespresemnificatiaevenimentelormentalesi deopotrivaacelordinlumeaexterioara,n careneducemcu totii existentacotidiana.Mitul neatragentr-orelatieplinadesenscu lumeantreaga,o arenacecuprinden egalamasurapsi-hiculnostru,launtric,sievenimenteleobiectivealelumiiexterioare.

Sincronicitateatrebuienteleasan acestcontextntregpen-truanufi trivializata,transformatan anomaliistatisticesidespuiatadesemnificatiaei umana.La fel camitul,sincronicitateaaruncaopuntepestefaliadintreconstientsi inconstient,dintrelumeapsi-hicasi ceaa evenimentelorobiective.n moddelocsurprinzator,sincronicitateaestecel mai binenteleasacu ajutorullimbajuluimitului.

Vomcautasantelegemsincronicitatean paginilestiintelorsi n aluziilelasemnificatiimiticeexistenteprintrerndurileaces-tor pagini.Vomexploradiferiteleperspectivealefizicii si biologieicontemporanesi aleteorieisistemelor,cu un ochi la semnificatialiteralasiunullaceamitica.Apoinevomntoarcesprentelepciuneaepocilor trecute, n care mitul constituiaprincipalaforma antelegeriiumane.n acestprimizvorvomcautao conceptiemai

-33-

Introducere

profunda,psihologicasispirituala,asuprasincronicitatii.Vomnvatan moddeosebitdela Trickster,Hermesn mitologiagreaca,Mer-cur n alchimiamedievala,Coyotesi altii n mitologiileindieniloramericani.Dintretoatepersonajelemitologice,Tricksterulestecelmaiadeseaasociatcuntmplareasicusincronicitatea;elestepurta-torulnoroculuisi alghinionului,el strnestevalurilesortiisi com-binalaolaltasansasi nesansadupatiparecepot fi ghicitedoarnlucireaochilorlui.

- 34-

PARTEA. NTAl

SINCRONICITATEA SI STIINTA

La acelmoment,stiintaa primitun imboldimens;parea ca geniul omenirii,de T11ultavremecaptiv,s-anapustitn sfrsitcunen'ib-dareasupraNaturiisi a demarat,cuacordulacesteia,mareasarcinadea-idesteleniterenulpnaatuncineatinssi dea-i scoatela ivealacomorileattdemulttimpascunse.[...]Rirea,de asemenea,ca Natura nsasi sprijinaacelimbold;[...] capentrua atrageatentiaasupraminunilorsale si a le semnalaepocii,ea anfatisatcelmairar, celmaifascinantsi maimisteriosdintretoatefenomeneleastronomice:aparitiasi apoidistrugereatotalaa uneinoi,stmlucitoarestelefixe,dedouaori,peparcur-sulvietiilui Galileo.

J.F.W Hershel,TheCabinetofNaturalPhilosophy

- 35-

Capitolul!Bileteledeautobuz:

Stiintadescoperasincronicitatea

Astfelajungemla imagineaunuimozaicmon-dial sau caleidoscopcosmiccare, n ciudamodificarilorsi rearanjarilorconstante,aregrija sa adunelaolaltaceeace se aseamana.

PaulKammerer,Das GesetzderSerie

BILETUL DE AUTOBUZ

Primainvestigareamanuntitaafenome-nului pe care astazil numimsincranicitatea fast efectuatalanceputulsecaluluialXX-leadecatrebialagulaustriacPaulKam-merer.El aabardatcaincidentelesemnificativeprivindu-Iestrictcapenistefenamenefiziceabiective.l fascinauevenimentelecareserepetan timpsaun spatiupreafrecventcasafie pusepeseamasimpleintmplari.Sapresupunem,spreexemplu,cantr-azi anumeabservicabiletultaudeautabuzareacelasinumaralcatuitdindauacifrecasi biletulla teatru,iar acesta,la rndullui,esteacelasicunumarulde pe jetanul pe care-lprimestila garderoban searaaceleiasizile,larestaurant.Peurmamergilaapetrecerepeastrada,ntr-o.casacareareacelasinumar.Iatagenuldesuccesiuneimpra-

-37-

Allan CombssiMark Holland."

babiladeevenimentecarel-a intrigatpeKammerer.Pentrua sur-prindeastfeldesiruridentmplari,elpetreceaorentregin locuripublice,obsenndtrecatoriisi remarcndincidentaanumitortipuridepalarii,articolevestimentare,bagajesi asamai departe.A ana-lizat n detaliusirurileobservate,clasificndu-Ien seriiderangulnti, derangulal doilea,de rangulal treileasi derangsuperior.n plus,aelaboratunsistemcomplexdeclasificarecepuneaaccen-tul asuprarelatiilor structuraledin fiecarecoincidenta:relatiiomologe,analogesi asamaideparte.

Kammerersi-adatseamaca astfeldecoincidenteimplicaoviziuneextinsaasuprarealitatii.n manieraunuibunbiologexpe-rimentalistdinepocapragmaticaastiinteivictoriene,el consideracaastfeldesuccesiunideevenimenteevidentiazaunprincipiunatu-ralobiectiv,nedescoperitpnaatunci:o legefizicanaturala,pecareel a denumit-o"legeaseriilor"28.Aceastalegeexprimaun tip spe-cial de inertie n concordantacu care evenimentelesimilareserepeta,ntinzndu-seprecumcercurilepesuprafatauneiape.

Exempluldatanterior,carepornestedelabiletuldeautobuz,ar fi considerato seriede"rangul"alpatrulea,fiindcapresupuneao succesiunedepatruaparitiialeaceluiasinumardin douacifre.Pe lngaevenimentelerepetitivesecv~ntiale,Kammerera compi-lat,deasemenea,seriideevenimenteparalelesauconcurente- caresurvinsimultansauaproapesimultan.Pentruadescrienumarulunorastfeldeevenimenteparalele,el a folosittermenul"putere".

Unuldintreautoriiprezenteicartiatraitoseriedeevenimenteconcurentedeputereaatreiacuctivaanin urma.n ziuarespec-tivasepregateasameargasarecuperezeo carte,ThePsychologyofConsciousness,deRobertOrnstein,pecareo mprumutaseunuiprieten.Pecndieseadin biroulsau,un colegl-aatrasntr-ocon-yersatiedespreunarticoldin revistaHumanNature,publicatieedi-tata de RobertOrnsteinsi care n prezentsi-a ncetataparitia.Autoruli-aspuscoleguluisauca,defapt,n clipaaceeatocmaise

-38-

SINCRONICITATE

pregateasameargasa ia o cartescrisadeOrnstein.Apoi atentiai-a fost atrasade un pachetsositprin postacu ctevaclipe maidevreme.ExpeditoruleraredactiarevisteiHumanNature.Deschizn-du-l,autorula gasitun exemplaral cartii ThePsychologyof Con-sciousness,carei fusesetrimis gratuitpentruca se abonaselarevista!

Celetrei evenimentedin acestsetdeputereaa treiaaufost:primul, faptulca autorulsepregateasameargasa-sirecuperezeexemplarulpropriual cartii lui Ornstein;al doilea,faptulcaa fostopritdindrumsi angajatntr-oconversatiedesprerevistapublicatadeOrnstein;al treilea,faptulca i-a sositprin postachiar n acelmomentun exemplaral cartii lui Ornstein.Toatapovesteamaicuprindeasidouaevenimenteconcurentedeputereaadoua.Primulconstan mentionareacartii n conversatiacu colegulchiar lamomentulsosiriieiprinposta.Al doileaconstan mentionarearevis-tein conversatie,concomitentcusosireacartiiexpediatederedactiarevistei.

Acestexemplunenfatiseazasenzatiadenodgordianpecareo daumulteastfeldecoincidente.Mai multecoincidentepara fiadunatelaolalta,astfelcanustiicndsancepisalenumerisicndsateopresti.SeturilecomplexedecategoriielaboratedeKamme-reraufostconceputespecialpentruaabordaasemeneacazuricom-plicate.

Iatania autorului este asemanatoarecu multe dintre celedescrisen cartealui Kammerer.Majoritateasuntbanale,desiauo anumitaatractivitatedemodatacarestrnestecuriozitatea.ncadelaVcrstadedouazecideani,Kammerera tinutunjurnal cuast-feldecoincidente,dincarearezultatcarteasaDasGesetzderSerie(Legeaseriilor),publicatan 1919.CarteaeStempartitan douasectiuniprincipale.Primaededicatauneiclasificarimeticuloaseatipurilordecoincidente.Cuprindeexacto sutadecazuri,ncepndcuceeaceKoestlernumeste"oadunaturapestritadentmplari"29

-39-

Alian Combssi Mark Holiand

grupaten diferitecategorii,cumarfi nume,cuvinte,numere,litere,visesi dezastre.Urmeazao discutieasupra"morfologieiseriilor",n careKammererfacedistinctiapropriu-zisantreranguluneiserii- numaruldeevenimentesimilaresuccedaten timp- si putereaei - numarulcelorcaresurvinmaimult saumaiputin n acelasimoment.Ele suntclasificatedupanumaruldeparametripecarei au n comun.Spre exemplu,sirul de evenimenteconcurenteprezentatn cartecafiindcazulnumarul10implicasaseparametri.Estepovesteaadoisoldati,amndoin vrstadenouasprezeceani,amndoinascutin Silezia- desinu secunosteau-, amndoivo-luntari n corpuldetransport,amndoiinternatin acelasispitalmilitar n anul1915,amndoivictimealepneumonieisi amndoicu numeleFranzRichter30.

n adouasectiuneacartii,Kammereroferao "sistematizare"aseriilordecoincidente,grupndu-Ien ciclice,fazicesialternative,puresihibride,omologesianaloge,inversatesi asamaideparte.Va-loareaacesteitaxonomiidetaliateparendoielnica.SpredeosebiredespecimenelebiologicecucareeraobisnuitKammerersalucreze,coi~cidentelesemnificativenu parsasepretezela o categorizaredefinitim.n ciudaacesteidificultati,Koestlerfaceurmatorulcomen-tariufavorabil:"Orictdejustificatarfi scepticismul,acesteiprimencercarideclasificaresistematicaaseriilordeevenimenteacauza-le i sevorputeagasicndva,n viitor,aplicatiineasteptate'

SINCRONICITATE

elsubliniazatendintacaelementelesimilaresaseatragaunelepealtele.nsa,asacumamvazutdeja,uneledintrecelemaigraitoareexempledesincronicitatenu prezintaaceastansusirea similitu-dinii, ci presupuncoincidentasemnificatiei- ideepe careo vomdezvoltan parteaa douaa cartii.

Celemaimultecazuridincartealui Kammerersuntnesemni-ficativen sinesi aproapetoateintran categoriacuriozitatilor.nsan ciudabanalitatiilor si n ciudapredilectieievidentepentruana-liza,Kammerera reusitsavada,dincolode "adunaturapestrita"deexotismesincronistice,ounitatemaiprofunda,asacumosuge-reazacitatuldela nceputulacestuicapitol.Probabilcanui-afostusor,fiindca,asacumspuneaChuang-tzucumultesecolen urma,,Taoesteascunsacndti fixeziochii doarasupraunorsegmentemicialeexistentei".

Abia n a douaparteprincipalaa "legii seriilor",Kammerertrecela teorie,dezvoltndu-siideilecuprivirelanaturacoinciden-telor.Asemenealui CariGustavJungsi luiWolfgangPauli,careaveausaseocupesi ei deacestsubiect,Kammerera postulatexistentaunuiprincipiuorganizatoracauzal,pecarel-aplasatpepozitiedeegalitatecu cauzalitatea.Acestfactoracauzalatragelaolaltaele-menteleasemanatoare.Este un tip specialde gravitatiecarefunctioneaza,n termenideforma,si nu n termeniiunorvariabilefizicetraditionalecumarfi masasi energia.Evenimentelecuformasimilaraseatragunelepealtelesi daunastereunorsuccesiuniiden-tificabiledeevenimente.

Kammererconsideracagrupuriledeevenimenterecurentesepropaganmanieraciclica,aidomavalurilordeapa.Astfel,spreexem-plu,jucatoriimpatimitiauo pasanorocoasan fiecaremomentdevrf,iar ntremomenteledevrfnu le mergela feldebine.n spri-jinulacesteiconceptii,Kammerertrecen revistateoriileanterioareprivindperiodicitatea.ntreelesenumarautilizareasimbolicagasitadePitagoracifrei7 (spreexemplu,o octavacontinesaptenotemu-

- 41-

Alian Combssi MarkHolland

zicalecareapoiserepeta),"zilelebunesi releciclice"descrisedeGoethesicredintalui Freudn ciclurilededouazecisi treisi respec-tiv,douazecisi saptedezile,care,combinate,afecteazacomporta-mentul.Cabiolog,Kammererconsideracauncomportamentciclicconstituieo caracteristicaa proceselornaturalen general.

Unsectormajoralteorieimodemeasistemelor,cunoscutsubnumelede teoriahaosuluisaudinamicahaosului,estededicatnparteexactacestortipuri deproceseperiodicecarel-aufascinatatt de mult pe Kammerer.LucrareaTurbulentMirror, de JohnBriggssi DavidPeath,esteo introducereextremdeaccesibilanaceastaabordarematematicaa proceselorcare par aleatoriilasuprafata,dar desprecare,la o cercetareatenta,se constatacaurmeazaanumite tipare generale,caracterizatede atractoridefinitimatematic33Unii dintreacestiatractori,cunoscutica"hao-tici" sau"stranii",descriuprocesecompletimprevizibilepetermenscurt,darcarepetermenlungpunn evidentafluctuatiiperiodice.Un exempluestevremea.Dupacumstimcutotii, predictiilemete-orologicepetermenscurtsuntdeo imprecizienotorie.Aceastadincauzanumaruluimaredefactoricareinteractioneazapentruainflu-entavremeasi, deasemenea,pentrucapnasi celmainensem-natfactorpoatesaexerciteinfluentenefirescdemariasuprarezul-tatuluifinal.ntr-ozi ploua,n ziuaurmatoaree senin.Pedealtaparte,perioadelendelungatedevremeploioasa,cuduratadesap-tamni,luni sauchiarani,sunturmatedeperioadela feldelungidevremesecetoasa.Sansan jocuriledenorocparesaurmezeuntraseuasemanator.Perioadelecu norocsunturmatedeperioadecu ghinion,desijucatoriinu cstigatotdeaunan perioadelenoro-coase,dupacumnici nu pierdtotdeaunan timpulcelorcu ghin-ion.Meritaremarcatcantemeietoriiteorieihaosuluierauintrigati- si nu tocmaidintr-obanalacuriozitate- de comportamentulruletei.Sedinteledesimularepecalculatorerauuneoriurmatedeexcursiila cazino,pentrutestedeteren!

-42-

SINCRONICITATE

Teoriahaosuluinu explica procesecavremeasaucomporta-mentulruletei,dardemonstreazacaanalizamatematicaestecapa-bilasadescrieproceseaparentaleatoriiceseamanafoartemultcuaceleacarel-aujnteresatpePaulKammerer.Multedintreacestea,cavremea,suntactivatede fortenaturalecarenu au nimic de-afacecu aceatrasaturaunica- semnificatiapersonala- attdeca-racteristicaacelorcazuridesincronicitatecarei voratragesiretineatentiamai trziului C.G. Jung.

nsachiarsi faraavantajuloferitde teoriamodernaa haosu-lui, cazurilelui Kammerer,carepresupuntoaterepetitii deun felsaudealtul,eraudestuldevulnerabilelaexplicatiibazatestrictpe.ntmplare- saupoateartrebuisaspunembazatepeinteractiuneacomplexaa unorfactorinecunoscuticareaupreaputinasemnifi-catiesaudelocpentruindivid.Desi,asacumarataclarmatemati-cianulMichaelShallis,probabilitateasi statisticaauaplicatiin celmaibun cazndoielnicen asemeneachestiuni,fiecaredintrenoitraindfarandoialaunanumitnumardecombinatiiimprobabiledeeveniniente34A facepreamult cazpeseamalor ar fi totunacu aprivinorii si a facecazpe seamaaceloracareau formeremarca-bile.Att Shallis,ct si Jung l-aucriticatp~Kammererpeacestetemeiuri,darEinsteina facutcomentariifavorabile-pemargineacartii acestuia,afirmndcaeste"originalasi n niciuncazabsur-da". (VeziAnexaII pentruo comparatieaprofundatantreproba-bilitatesi sincronicitate.)

A fostsoartalui PaulKammerersafiecriticat.El a fostunul

dintreultimii evolutionistipartizaniai lui Lamarck.Acestibiologicredeauca experientaindividualaa unui organismi poateinflu-entapeurmasiiacestuia.Unexemplustandardesteacelacaunleucare-sidezvoltacapacitateade a alergacu vitezamarear putea,datoritaexperienteisaleunice,sale transmitapuilor sai,partial,aceastacapacitatedobndita.Astfeldeideiseaflauntr-uncontrasttotalcubiologiamecanicistadela nceputulsecoluluialXX-leasi

-43-

Allan CombssiMarkHolland

l-aupuspeKammerern conflictdirectcu mariibiologiaivremii.Unuldintreprincipaliisaiadversarin razboiulteoriilorafostmareledarwinistWilliamBateson,tatallui GregoryBateson,bine-cunos-cutulbiolog,filosofsi ntemeietoral teoriei"doublebind"asupraschizofreniei.

Cautndsa-sisprijineideilelamarckiene,Kammereradobn-dit un talentremarcabilpentruexperimentelecureptilesi amfibi-eni, nsaspecimenelesales-aupierdutn timpulprimuluirazboimondial,iar ultimul cares-apastrat,o "broasca-moasa"(Alytesobstetricous),s-aconstatatcaa fostsabotat.n septembrie1926,umilit si cu reputatiadistrusa,Kammerera facuto plimbarepeopotecamontanadinAustriasi s-ampuscatn cap.Povesteavietiisaleesterelatatan fascinantabiografiescrisadeArthurKoestler,TheCaseoftheMidwifeToad35Carteacontineoanexa,"Legeaseri-alitatii",careconstituieceamaibunaintroduceren conceptialuiKammererdespresincronicitatedin cteexistan limbaengleza(DasGesetzderSerienu a fosttradusa).

-44-

Capitolul2Sincronicitatean casafizicii

Mai ntidetoatea datnastere,din adnculfiintei sale,la cevacenu eranici spirit,nicimaterie,darfoartebogatn posibilitati[...].Era unmediun careuniculsimultiplulcereausadepindamaisubtilunuldealtul;n carefiecerolsifiecepersonajtrebuiesaleinundepetoatecelelaltesi safie inundatdeele;n carefiecelucru trebuiesa pam afi o simplainfluentaasupratuturorcelorlaltelucrurisi nimicmaimult;si totusintregulnu trebuiesafie altce-va dect suma tuturor partilor sale, iarfiecareparte,o caracteristicaatotcuprinza-toarea ntregului.Era osubstantacosmicancareoricespirit individualtrebuiasafie, nmodmisterios,un euabsolutsi totodataunsimplurod al ntregului.

OlafStapledon,StarMaker

Asa cum amvazutn capitolul1, PaulKammererancercatn stilulsauinspiratsineortodoxsapunacoin-cidentelesubmicroscopulstiinteiobiective.nsafizicavremurilor

- 45-

Alian Combssi MarkHolland

salesimitologiapecareoreprezentanuputeauoferisuportulnece-sarpentrunicioncercaredeamergedincolodeideilemecanicistealecauzalitatii,care-ierauproprii.mbibatadeaceastamitologie,formulareafinaladatadeKammererlegiiseriilornu areprezentatnimicmaimult decto ideevagadesprereplicareaevenimentelorsimilare.n capitoluldefataintentionamsatrecemdincolodeKam-merersi sareconsideramsincronicitatean luminafizicii contem-porane,carespargetiparulexplicatieimecanicistesi,n consecinta,estemultmaiempaticafatadeneasteptatsi fatadecreativ.

PROCESUL NENTRERUPT

Sincronicitateapresupuneun Cosmosn careevenimenteleaparentfaralegaturantre ele sunt mpletiteunelecu altelesiformeazao tesaturacontinua,antregiilumi.Un astfeldeCosmosseaflan dezacordcufizicaclasica,mecanicista,careconsideraUni-versulcafiindun ansambluliberdeobiecte,fortesi energie.

La nceputulsecoluluial XX-lea,casafizicii clasiceeracon-struita din cele mai rezistentematerialeimaginabile- atomiiimpenetrabilicareconstituiautemelialumiifizice.Localizareatutu-ror acestoratomierafixatacuprecizien spatiultridimensionalalgeometrieicarteziene.nsan foarte-putini ani, casafizicii a fostzguduitadin temelii.Atomii zidurilorsales-audizolvat,devenindsimpleabstractiuni,iar acestea,la rndullor,audevenitprobabi-litatiscrisepetablamatematicienilor.Localizareaeiadevenitnede-terminata.nsusispatiulpecare-locupas-acurbat,s-adeformatsichiar s-aumplutcu "gauridevierme".Cladireaa fost atacatadeteorialui Einsteinprivindrelativitateagenerala,pedeo parte,side teoriacuanticapedealtaparte.AmbeleteoriiprivescCosmo-sulcapeunntregnedivizat,desifiecarearepropriaconceptie,multdiferitadea celeilalte.

- 46-

SINCRONICITATE

ncepndcuEinstein,ntregulCosmosdevineuncmpnedi-'\izat.Obiectec~atomiisistelelesuntconsideratecafiindpropri-etatialeacestuicmp,concentratiilocalealecmpului.Sanegndimlawrtejuriledela suprafatauneiape.Fiecarewrtejcon-stadintr-omiscarestabiladerotatie,caredaoformaunicaaceleiportiunidelasuprafata.Desiwrtejurilepotsainteractionezentreele,sasecombinesi saformezealtewrtejuri,maiputernice,sausaseanulezereciproc,elenuauexistentaseparatan sine,cisuntpursisimplucaracteristicilocalealeapei.

Spredeosebiredeteoriageneralaarelativitatii,teoriacuan-ticanuarede-afacecuexistentaobiectelor,cicuactiunisaueveni-mente.Eaesteo structuramatematicademarecomplexitate,ncadrulcareiaobiecteleseparatenu au, de fapt,niciunfel dereprezentare.Doarevenimentelesuntrealepentruaceastateorie,iarelesunttoateintiminterconectate.Spreexemplu,dacantr-unexperimentsuntimplicatemaimulteparticulesubatomice,elenupotfi abordatecafiindnisterealitatiseparate.Rezultatulexperi-mentuluiestedeterminatdestareacuanticatotalaasistemuluideparticule,carenupoatefi privit,ntr-unsensreal,cafiindcompusdinobiecteseparatesi independente;matematicacuanticaabor-deazaoricesistemdeparticulecafiindoparteantreguluimaimare.

n fizicacuantica,integralitateaincludechiarsi aparaturaexperimentalacuajutorulcareiasefacexperimentele.Dincolodeaceasta,eaincludentregulcontextalexperimentului:laboratorul,experimentatoriinsisisi asamaideparte.DavidBohm,reputatsavantdindomeniulfiziciicuantice,remarca:"nultimainstanta,ntregulUnivers(cutoateparticulelesale,inclusivaceleadincaresuntalcatuitioamenii,laboratoarelelor,instrumenteledeobser-vatieetc.)trebuientelescafiindunsingurntregnedivizat,ncareanalizapartilorseparate,cuexistentaindependenta,nuareniciunfel,destatutfundamental."37

- 47-

Alian Combssi Mark Holland

SINCRONICITATEA N MICROUNIVERS

Integralitateasugeratadesincronicitaterezidan legaturilesemnificantedintreevenimenteizolaten timpsi spatiu;n ciudaseparariilor,eleparsafielegateprinceva.Un fenomensimilarestecunoscutn fizicacuantica;n modpoatedelocsurprinzator,elestedenumitsincronicitate.

Povesteasincronicitatiicuantice,asemeneamultoraltoradinfizicamoderna,ncepecu Einstein.Desiel a fostunul dintrepio-nierii fizicii cuantice,nu a fostniciodataprietenulacesteistiinte,ndeosebiasacumeraeainterpretatadedoi dintrentemeietoriisai,NielsBohrsiWernerHeisenberg.Unuldintrerezultateleecuati-ilor lui Heisenberg.constan ntelegereafaptuluica despreoriceparticulasubatomicasepoateobtinedoaro cantitatelimitatadeinformatii.Altfel spus,putematingedoarun gradlimitatdepre-

.cizie n descriereaunei astfeldeparticule.Spreexemplu,p1,1temmasurapozitiauneiparticulen oricemomentdintimpcuctapre-cizievrem,darrezultatulvafi acelacaviteza(tehnic,impulsul)par-ticuleivadeveninecunoscuta.Defapt,putemmasurapozitiasauvitezacu ct demultaacuratetedorim,darobtinnd-opeunaopierdempe cealalta.n interpretarealui Bohr,aceasta"nedeter-minare"nseamnacamasurareavitezei,spreexemplu,facecapo-zitia sa fie nedeterminatantr-un mod fundamental:pozitianceteazasa mai aibavreo semnificatie.Putemplasapozitianaceeasicategoriecasunetuluneisingureminicareaplauda:efasci-nantsane gndimla ea,darnu areobiectdereferintan lumearealului.

Toateacesteanu l-au impresionatpe Einstein;de-alungulanilor,el a propuso seriede "experimentementale"menitesademonstrezecagndirealui Bohresteincorecta.Experimentulmen-talesteunexperimentimaginarmenitsademonstrezecaunaspectaluneiteoriiestevalidsaunu,exclusivpetemeiurilogice.Einstein

- 48-

SINCRONICITATE

l-apublicatpecelmairenumitdintreelen anul1935,mpreunacu Eoris Podolskysi John Rosen,iar deatunci,experimentulestecunoscutsubnumelede "paradoxulEPR"38.Einstein,PodolskysiRosensi-auconstruitexperimentulpebazaanumitorfaptesubtilecaredecurgdin matematicateorieicuantice.n speta,douapar-ticulecarempartasesco starenumitastaresirzglet(spreexemplu,sepoatesafi fostjumatatileuneiparticulemaimari)pastreazaorelatiespeciala,chiarsi dupace seseparasi pornescpedrumuridiferite.

Daca,spreexemplu,particulainitialamaimaresescindeaza,expulzndceledouaparticulecomponenten directiiopuse,pozitiasivitezacelordouaramncorelate,chiardacaunacaIatoreste,saspunem,spreNewYork,iarcealaltaspreParis.Cunoastereapozitieiuneianepermitesaspecificampozitiaceleilalte.Acelasilucruestevalabilsi n cazulvitezei.Un exempluadeseafolositesteinterac-tiuneaa douabile de biliard.Sa presupunemca douabile inte-ractioneazapemasadebiliard:unao lovestepecealalta.n clipaimpactului,eleexistacaosingura"particula",caresedezintegreazaimediat,trimitndu-siceledouaparticomponenten directiiopuse.Dacamasurampozitiauneia,putemdeducepozitiaceleilalte.Totastfel,dacamasuramvitezauneia,putemdeducevitezaceleilalte.Pozitiilecelordouabile suntpreciscorelate,la fel si vitezelelor.

nsadacaamdiscutadesprenistebiledebiliardcuantice,elearaveao proprietatefoarteneobisnuita:masurareapozitieiuneiadintreelear faceimposibilsai semasoaresi viteza.AceastaestelimitareaHeisenberg.Einstein,Podolskysi Rosenaureplicatsim-plu:decesanu semasoarepozitiauneiasi vitezaceleilalte?Dinacestedouamasurarisi corelareapozitieisi vitezeibilelor,putemobtineambelemasuratoripentrufiecarebila:putemaveacunoasterecompletaasupralor.

Einsteinvoiasaarate,n primulrnd,carestrictiaimpusadeHeisenbergasupracunoasteriicompleteesteartificiala.Dar,mai

- 49-

Allan Combssi Mark Holland

important,voiasademonstrezecateoriacuanticaesteo descriereincompletaarealitatii.Saluamnsan considerarereplicalui Bohr.n esenta,el a afirmatca paradoxulEPR separan modartificialmasurareacelordouaparticule.Efectuareauneimasuratoriasuprauneiadintreparticule,spuneael,ar "ncetosacadruldereferinta"al celeilalte.Replicalui Bohrvoiasasugerezeca,defapt,celedouaparticulenu suntmai independentedupace iesdin stareasingletdecteraunaintedeaceasta.Conceptiasaesteholistica,prinaceeacasubliniazaideeacadouaparticulenupotfi tratatedreptobiecteseparate,chiardacaocupalocuridiferiten spatiusi, defapt,suntchiarla maredepartareunadealta.

Aceastatrasaturaremarcabildeholisticaarepliciilui BohrlaparadoxulEPR a fostevidentiatan anul1965de fizicianulbrita-nic John Ben,carea reformulatideilelui Bohrntr-oformatesta-bila n laborator39El apropuso seriededovezimatematice,acumcunoscutesubdenumireade "inegalitatilelui Ben",caredemon-streazacao perechedeparticuleaflatecndvan stareasingletsipastreazainterconexiunea,n ciuda10calizariiviitoarediferitenspatiu.DemonstrareadecatreBena:interconexiuniila distantaamutataccentulargumentuluiinitialal lui Bohrpeimplicatiileholis-tice alenonlocalitatii- particulelenu trebuiesaseaflen aceeasiregiunea spatiuluipentrua fi interconectate.

Inegalitatilelui Bensereferala "spinul"particuleloratomi-ce,nu lapozitiasivitezalor. (Spinulesteo caracteristicacuanticaformalacarecorespundeaproximativcurotatiabileidebiliard.)Ine-galitatilefacpredictiacamasuratoriledelaboratoralespinuluiunorparticuleseparatecareaufostcndvaunitevorfi corelatentr-ungradsemnificativmai maredectar fi deasteptatpebazafiziciiclasice.mnan prezentau fost efectuatemaimulteexperimentesi nu paresaexistendoialacainegalitatilesuntcorecte.ntr-ade-var,spinulunorastfeldeparticulesecoreleazaladistanta,aparentfaraparticipareaunui mecanismcauzaldescrisde fizica clasica,

..,..50-

SINCRONICITATE

mecanicista.n fizicacuantica,aceastacorelatieestenumita"sin-cronicitate".Implicatiilecompletesuntdescrisesuccintdefizician-ulNick Herbert,careobserva:"Un universcareprezintafenomenel-acaleconstruitepebazauneirealita~inonlocaleestesingurulfeldelumecompatibilcu adevarurilecunoscutesi cu dovadafurniza-tadeBell."40

S-aspuscadacanu estisocatdefizicacuantiCa,nseamnacapursisimplun-ontelegi.Inegalitatilelui Bellauprovocat,faradoari poate,un socn casafizicii. Una dintremodalitatileprin carefizicieniiseconfruntacusoculesteaceladeatratainegalitatilecapeunsimplusetdepredictiimatematice,sinimicmaimult.Aceastaatitudinea fost,defapt,predominanta,darnu s-adoveditpreasa-tisfacatoare.O conceptiealternativa,elaboratade DavidBohm,avanseazaipotezapotrivitcareiaceledouaparticulenu suntdelocseparate,ci constituiedouaperspectivediferiteasuprauneiasiaceleiasiparticule.41

Sapresupunem,spuneBohm,caaceastaparticulaunicaar fiunpestentr-unacvariu,sprecaresuntorientatedouacamerevideo,caretransmitimaginilepedouaecrane.Camerelevideosuntplasaten unghidrept:unan fataacvariului,iarcealalta,peo latura.Ima-ginilepecarele vedempeecranepara nfatisadoipestiseparati,darf9arteremarcabili,ntructla fiecaremiscarefacutadeunulvafi observatao miscarecorelataaceluilalt.Faraanedaseamacaimaginiledepeecranenfatiseazaunulsi acelasipeste,amputeaconchidecapestiisuntseparati,darlegatiunul dealtulprintr-unlantcauzalnecunoscut.BohmspunecavedemfiecarepesteCasecitiparticula)separat,n spatiultridimensional,cnd,n realitate,evorbadespreunsingurpeste(particula)careexistan spatiulhexa-dimensional.Privitedinaceastaperspecthadimensionalasuperioara,celedouaobiectesuntunulsi acelasi.

Observatiiledemaisusprivesc"microuniversul"particulelorfundamentale.nsani separecaavemde-afacecuunfenomensimi-

- 51-

Alian Combssi Mark Holland

Iarn ceeace,privestesincronicitateatraitan "universuldemijloc"al existenteicotidieneobisnuite.n ambelecazurineconfruntamcuseturideevenimenteintenscorelate,pentrucarenuexistaexpli-catiecauzala.n ambelecazuri,ceeacevedemla propriuparesanufiemaimultdectnfatisareadesuprafataaunuievenimentmaiprofund,nevazut,careleagantreelepartileseparate.

Totusi,sincronicitateadin universuldemijlocparemaicom-plexadectomoloagaei dinmicrounivers.n acestadinurma,par-ticuleleceparseparatesuntsimpleimaginin oglindaunapentrucealalta,pecndn sincronicitateadinuniversuldemijlocsepareca vedemdouafatetediferite,distincte,aleunui tipar mai vast,ascuns.Aici, nfatisareadesuprafatapecareovedemn realitatearputeafi asemanatamaidegrabacuceeacesepoateobservapeecra-nul unuijoc video.Actiunilediferitelor"obiecte"depeecransuntputerniccorelatentreele,darnu reprezintareflectiimultiplealeaceleiasiimagini,ci sunttoategeneratedeun tiparmaicuprit;1za-tor, implicit,caresedesfasoaran circuiteleelectronicealerespe_c-tivuluijoc video.Tiparulascunsestecelcareproduceevenimentelevazute,caresepotrivescattdebinentreele.Dupacumvomvedea\n scurttimp,aceastametafora,propusainitial deAlexComfort42,esteo descriereadecvataa modeluluicosmologicatotcuprinzatorla elaborareacaruiaa lucratn ultimavremeDavidBohmif

ORDINEA HOLOGRAFICA

Dintreconceptiiledesprelumepropusedefizicamoderna,ceamai empaticacu sincronicitateaesteceaa ordiniiholografice,laelaborareacareialucreazan prezentBohm.SpredeosebiredeCos-mosullasatmosteniredeDescartes,carepoatefi conceputcaoharta

.CarteadefataafostpublicatacudoianinaintecamarelefizicianDavidBohmsatreacan nefiinta(n.t.).

- 52-

SINCRONICITATE

topologicaa obiectelorsi evenimentelor,acesteaocupndlocatiiseparatentr-unsistemdecoordonatetridimensional,Bohmcon-cepeCosmosulcapeo holograma.Viziuneasaesteradicalholis-tica,permitndcreareadeevenimenteseparate,darcorelate,din-colodelimitarileimpusedecauzalitate.

Hologramasefacecu ajutoruluneiplaciholografice.Vazutan luminaobisnuita,oastfeldeplacaseamanacuunnegativfotogra-fic subexpus.Vazutansan conditiideluminaspeciala,cumar ficeaalaserului,ia aspectuluneiferestredeschise.Asacumprintr-ofereastraadevarataputemvedeantregulpeisajaflatdincolodeea,indiferentprincareparteaferestreiprivim,lafel,ntr-ohologramantregulpeisajestecontinutvizual- sau,ca safolosimtermenullui Bohm,estecondensat- n fiecareparte a ei. Integralitateaesentialaahologrameiconstan aceeacafiecarepartecontinesaucuprindentregul.La scaracosmicaa teoriei lui Bohm,aceastanseamnacafiecarepartealumiicontineascuns(condensat)n sinentregulUnivers.Aceastaideeuluitoare,desinouan stiintamo-derna, este bine-cunoscutan poezia mistica a lumii. n TheGardenofMystery,misticulsufiMahmudShabistariafirma:

Atlacalumeae o oglindadesuspnajos,n fiecareatomardsutedesori.DacaseparimiezuluneipicaturideapaVor iesidin elo sutadeoceanepure. [...]n pupilaunui ochiseaflaun paradis.Si dacagrauntauneiinimi e mica,EaeunlocalDomnului,n caresaIasluiescambelelumi.44

Hologramasecreeazacndpeplacaholograficaestecapturatun tipar de interactiunialeundelorluminoase.Capacitateadeacuprindeimaginimari,ntregi,n partimici parea fi caracteristi-caunorastfeldetiparedeinteractiuni.Un exemplun acestsens

- 53-

Allan COlnbssi Mark Holland

estetiparulcercurilorce pot fi vazutela suprafataunui lac timpdectevasecundedupacearuncin apactevapietricele.Cercurilecreeazamodele complexe,Iargindu-sesi intersectndu-sepesuprafataapei,extinzndu-sefiecaredinpropriulpunctdeorigineacoloundeacazuto piatra.Dacaamputeanghetalaculinstanta-neu,acestmodelal cercurilorarcontineinformatianecesarapen-tru a parcurgeprocesuln sensinverssi a recreaconfiguratiaori-ginalaa pietricelelorcndauatinssuprafata.Am puteaspunecatiparelecercurilorcondenseazan eleconfiguratiapietricelelorncadere.Exactacelasilucrul faceo holograma,folosindundelumi-noasen locul cercurilordepeapa.

La o scaralarga,neputemimaginantregulCosmoscapeunvastlacdelumina,peacaruisuprafataseextindsi seintersecteazanenumaratecercuri,crendtiparedeinteractiunecomplexe.Uneledintreacestetiparepot parearelativstabile,altelenu, saupot daimpresiaunorconfiguratiistabilen miscare.Aceastaesteimagineamiscariiholografice,aflaten miezulconceptieilui Bohmdespreuni-versulholografic.

n modnormal,spuneBohm,consideramUniversulca fiindalcatuitdin obiectemaimult saumaiputin solide,cumar fi ato-mii saustelele,multedintreacesteobiecteemitndluminasi alteformederadiatiielectromagnetice(underadio,undegammasi asamai departe).Spatiuldintreobiecteesteumplutdeun flux con-stantderadiatii.n modobisnuitnuluampreamultn seamaocea-nuldeundeelectromagnetice,ciconsideramobiectelesolidecafiindreale,iarfluxuldeenergiecaavndimportantasecundara.DarBohmrastoarnaaceastaimagine,considerndfluxuldreptprincipalarea-litate a Cosmosului.El vedeobiectelesolideca pe niste tiparestationaredeinteractiunialeundelor,rezultatealemiscariiholo-grafice,si nu ca pe punctederealitateprimara.Multi dintrenoiamvazutexempleanalogedeinteractiunialeundelorn miciletiparestationarealecercurilorce aparla suprafatacafeleisauceaiului

- 54-

SINCRONICITATE

dintr-oceascadacamasapecarestaintranvibratie,poatedincauzaunuimotormarecefunctioneazan vecinatateaei.Micileformati-uni de"cercuristatice"suntprodusuluneiactiunimaiputinvizi-bile,darmaielementareaundelorcareplutesccurepeziciunesubsuprafatalichidului din ceasca,ricoseazan peretii ei si inter-actioneazantreele.Acestfenomenesteanalogcu ideealui Bohmdesprefeluln carefluxulundelorelectromagneticegenereazamate-riasolida.AsacumEinstein,n teoriageneralaa relativitatii,con-sideraca obiectelesunt configuratiistabileale continuumuluispatio-temporal,Bohmconsideracaobiectelesunttiparedemiscarestabile.Prinaceastaviziuneasuprarealitatii,Bohmsperasauneascarelativitateacu cealaltamarepiatraunghiularaa fizicii moderne-teoriacuantica.

Potrivitlui Bohm,Universularedouafatetesau,maiprecis,douaordini.Unaesteordineaexplicita,corespunzatoarelumiifizi-ceasacumo cunoastemdin realitateacotidiana,cealaltafiind oordinemaiprofunda,fundamentala,pecareel o numesteordineaimplicita.Ordineaimplicitaestevastamiscareholografica.Noivedemdoarsuprafataacesteimiscari,asacumseprezintasause"explica"eadelao clipala alta,n timpsi spatiu.Ceeaceobsenamn lume- ordineaexplicita- nuestenimicmaimultdectsuprafataordiniiimplicitecaresedezvaluie.Timpul si spatiuln sinesuntmodurisauformealeprocesuluidedezvaluire.Ele suntcaecranuljoculuivideo.Elementelecaresenfatiseazapeecranparsainteractionezentre ele,dar,de fapt,interactiunealor nu facedectsaretlecteactiunilecomputeruluirespectiv.Fireste,regulilecareguverneazafunctionareacomputeruluisuntdiferitedecelecareguverneazacom-portamentulpersonajelordepeecran.Mai mult dectatt,la felcan cazulordiniiimplicitedinmodelullui Bohm,computerulpoatefi capabildemulteoperatiunicarenu suntn nici un cazvizibilela examinareajocului cesedesfasoarapeecran.

- 55-

Allan Combssi MarkHolland

Ideeaordiniiimpliciteesteimportantapentruntelegereasin-cronicitatii,deoarecearatacan Cosmosexistaposibilitatidiferitedecelepecarelebanuimnoi si maivastedectacestea.Universullui Descartes,spreexemplu,estelimitatdeideeadecaracterlocal:evenimenteletrebuiesafieapropiateuneledealtelepentruaexistao legaturantre ele. Dar imagineaordinii implicite,asa cum ozugravesteBohm,esteaceeaauneivastehologramescnteietoare.n consecinta,eaevidentiazao trasaturacomunatuturorhologramelor,trasaturacucaresuntemdejafamiliarizati:fiecarepartecontinesaucondenseazantregul.Caracterullocalnu areaicio semnificatiedeprimaimportanta,cacintregulestecompletcuprinsn fiecareparte.Caracterullocalesteoproprietateaordiniiexplicite,nuaordiniimaiprofunde,implicite,dincaresedezvaluieceaexplicita.

Poateca, n modulnostruobisnuitdea vedealucrurile,amsupraestimatimportantacaracteruluilocal,considerndca el aren sineosemnificatiedeprimrang.Spreaceastatrimitinegalitatilelui Bell. La fel camultealteregularitatiobservaten lumeanatu-rala,caracterullocalpoatefi importantn anumiteconditii fixe,darnu si n altele.Spreexemplu,aparitiade tiparesemnificativedeevenimente,cumsuntaceleaobservaten sincronicitate- tiparecarenu rezultadin lanturicauzalelocale-, devineposibilan con-ceptiaholograficadesprelume.

Potrivitlui Bohm,mai importantdectcaracterullocalestegraduldecondensarecomunevenimenteloraparentseparate.Ast-fel,evenimenteleseparaten spatiusautimppotmpartasio relatiemaiesentialadectalteevenimentenvecinatefizic.Douapersoanecarempartasescacelasigndsauacelasisentiment,chiarsi ladis-tanta,potaveamaimulten comunn aceastaprivintadectdouapersoaneaflateaproapeunade alta,carepoatepoartao conver-satie,darnu mpartasescaceeasistaredespirit.Astfeldeidei,caremergexactn contracurentuluistiinteimecaniciste,suntextremdeempaticecusincronicitatea.Maimultdectatt:dupacumstim,

- S6-

SINCRONICITATE

sincronicitateapresupuneadeseao coincidentadeevenimentesepa-rateceparlegatentreelentr-unmodcarearesensdoardincolodeideileobisnuite,limitate,privindcauzalitatea.

TIPARUL CARE SE REPETA

naintedea ne ntoarcela ideilelui Bohmprivinduniversulholografic,safacemo calatoriecolateralapentrua examinaunelecoincidentecepresupunrepetitia.Vomfacecunostintacu RupertSheldrake,biochimistbritanicalecarui idei se mpletesc'cu sin-cronicitateasi cuperspectivaholografica,si deasemeneacuErvinLaszlo,savantmaghiar,specialistn teoriasistemelor,careaelabo-ratconceptiisimilaredinperspectivafizicii cuantice.

Poatetipul celmaifrecventntlnit deexperientasincronis-tica- si tipulasupracaruias-aconcentratKammereraproapeexclu-siv- presupuneo idee,o temasauun tipardeevenimentecareserepeta.Poatefi un nume,unnumar,un subiectdeconversatie,unarticolvestimentarsauaproapeoricealtceva.Recent,spreexem-plu,unuldintreautorivorbeacuunprietendespreteoriilelui Shel-drake,discutndposibilelerelatiicuideilelui Bohmprivindordineaimplicita.Din ntmplare,aveatranscriereauneiconversatiintreSheldrakesi DavidBohm,documentpecarei l-amprumutataces-tui prieten.Prietenula citit transcriereaascultndn acelasitimpunpostderadiolocal.Laorarespectiva,postulderadiotransmiteao seriedeinterviuriintitulatePhysicsandBeyond,astfelcaomuls-atrezit ascultndun interviucu DavidBohm,n carefizicianulvorbeadespreteorialui Sheldrake!

Ovariatieaacesteitemepresupuneaparitiapropriu-zisaacevacarenainteexistadoarcagndsauidee.Aparitiacarabusuluinmomentul cnd pacienta lui Jung si povesteavisul desprescarabeuesteunastfeldecaz.Lafelsinumeroaselesituatiidescrise

- 57-

Alian Combssi Mark Holland

deArthurKoestlercunumele"ngeruldinbiblioteca"- denumireaglumeatapecareacestaadat-ocoincidentelorlegatedebiblioteci,citate,trimiterisi alteleasemenea45Un excelentexemplual inter-ventieingeruluii-afostdescrislui Koestlern anul1972decatredoamnaRebeccaV/est,carefaceala aceavremecercetariasupraunuianumitepisodpetrecutn timpulprocesuluidelaNuremberg:

Am cautatn bibliotecadocumenteleprocesuluisi amdescoperit,ngrozita,ca sunt publicatentr-oformaaproapeinutilapentrucercetator.Auforma derezumatsi suntcatalogaten categorii,grupatearbitrar.Dupaorentregidecercetare,ammerspelngasirulderafturipnala un asistentbibliotecarsi i-amspus:"Nugasesc,n-a1nniciun indiciu, ar puteafi n oricaredintrevolumeleastea!".Ampusmnapeunvolum,l-amscossi l-ampri-vit superficial;si nu numaica eravolumulcorect,maimult,l deschisesemexactla paginacaremainteresa!46

Koestler comenteazaca asemeneacoincidentede tipul"ngeruluidinbiblioteca"sunt"attdefrecvente,nctaproapecre-demcani secuvin".

Un cazderepetitiesincronistican careerauimplicatetreielemente(coincidentadegradultrei,dupaclasificarealui Kamme-rer) l-atraitunuldintreautorintr-ozipe cndstrabateaorasulcumasina.El aobservatcapostulderadiopecare-lascultatransmiteaomelodievechedespre"LeroyBrowncelfoarte,foarterau",desprecaresespunea,printrealtele,cae "mairaucaun cinedin cimi~tirul devechituri".Expresiai s-afixatn minte.Si-aimaginatcaprobabilexistaastfeldecini,care-sitraiescviatantreagan cimi-tire devechiturisi senraiescpezi ce trece.Acestereflectiis-auntreruptbrusccndaschimbatpostulderadio.n clipaurmatoare,a auzit reclamala un cimitir devechituridin localitate,carese

- 58-

SINCRONICITATE

declaraafi "loculdebastinaal cineluidincimitiruldevechituri".Ridicndprivireadin ntmplare,a observatca tocmaitreceapelngaun cimitir maredevechituri,iarpeplacadela intrarescria:"Loculdebastinaal cineluidin cimitiruldevechituri"!

Acestecazuripresupuntemesauideicomunecareaparn modrepetat,fien formascrisa,n gndsaun realitateaconcreta.Foartesimpluspus,n fiecarecazexistaun tiparcareserepeta.

GENERATIVITATEA FORMATIVA

RupertSheldrakeesteun biologcuun interesapartefatadefelulcumsedezvoltadiferitelespeciideorganisme,fiecarecuformasacaracteristicaunica.Acestaestestudiulmorfogenezei,"aparitiaformelorspecifice,caracteristiceaorganismelor".n ultimiiani,mor-fogeneza,la felcamultealtedomeniialebiologiei,afostdominatadeabordareaanalitica,reductionistaasistemelorvii, acesteafiindpriviten esentacanistesistemebiochimicecaretrebuiestudiatelanivelmolecular.Abordareaaduslauneleprogresespectaculoase,cumarfi formulareastructuriicoduluigeneticdinmoleculadeADN.DarSheldrakearatan carteasa,A NewScienceofLi/e, casimplaabordarebiochimicanu oferasi nici nu eprobabilsaoferen viitoro explicatiecompletaa morfogenezei.El adaugala teoriilemole-culareun elementholistic:ipotezasaprivindgenerativitateafor-mativa4i

Ideeacentralaalui Sheldrakespunecadezvoltareaunuiorga-nismviuestecontrolatadeunfeldecmpholisticsaufortaholis-tica. Ipotezaaceastanu estenoua.Ideeaunui principiuformativsupraordonatpoatefi gasitancadela "formeleideale"alelui Pla-ton,careexistauntr-orealitatesuperioara,doaralor,servinddreptmodelepentruformeleimperfectealeacesteilumi.VitalistiidelanceputulsecoluluialXX-lea,ndeosebiHansDrieschsi HenriBerg-

- 59-

Allan CombssiMark Holland ...

son,auargumentatsi ei caorganismulviuestemaimultdectunansamblufizicdemolecule.Existaunprincipiuholisticsupraordo-nat (faimosulelanvitalal lui Bergson,spreexemplu),caredadez-voltariiorganismuluio directiesi o integraregenerala.LamijloculsecoluluialXX-lea,acestprincipiua cazutn dizgratie,din cauzafilosofiilormecanicisteprevalentealevremiisi totodatadin cauzasuccesuluiabordariimoleculare.

O dificultaten privintaideilorvitalistilor,ca si n privintaformeloridealeplatonieneconstan faptulcaacesteprincipiifor-mativesupraordonateauorigiditateaflatan contradictiecuschim-bareaevolutionistacecaracterizeazantr-oattdemaremasuranatu-ra. nsaipotezaunuicmpformativ- cmpulmorfic- avansatadeSheldrakepropuneo modelaregeneralaaformeipebazaunuitipar,formafiind n acelasitimp supusaschimbarii.

Cmpulmorficesteunfeldehabitatnatural.Defiecaredatacndapareo anumitaforma,existao probabilitatecrescutacaeasareapara,indiferentdacaesteanorganica- atom,moleculaori fulgde zapada- sauvie- floare,pasaresauom. Sheldrakecrede,deasemenea,canistecmpurimorficeintluenteazatipareleactivitatiicerebraleasociatecu gndireasi comportamentul.

n dezvoltareaembriologica,uncmpmorficactioneazaasupramoleculeideADNasacumundaradioactioneazaasupraaparatu-lui de radio,dndoutput-uluiacestuiao formaspecificafarasa-imodificelapropriualcatuireaconcreta.Unaspectimportantalundeiradioconstan aceeacaeafurnizeazafoarteputindinenergiarealanecesarapentru producereasunetelorde catre aparat;undafurnizeazao cantitateminimaladeenergie,dispusantr-unaseme-neatiparnctsapoatacalauzisistructuraoutput-ulfinal,carepoatesapresupunaconsumulunorcantitaticonsiderabiledeenergie.Lafel,cmpurilemorficeaunevoiedefoarteputinaenergiepentruaexercitainfluentedramaticeasupranaturii.Ideeaparela nceputstranie,darmulteprocesedin naturapornescdela o scarafoarte

- 60-

SINCRONICITATE

redusa,carepoatefi influentatacumareusurintadecelemaimicicantitatide energie.Sa ne gndimla 'diferentadintrecultivareatrandafirilorsi ceaacrinilor.n timpulproceselorembrionicemo-lecularetimpurii,ceamaimicafortaposibilaar puteasampingadezvoltareaulterioarantr-odirectiesaun cealalta.n etaparespec-tivanueattoproblemadeenergie,ctdeinformatie.Codulgene-tic al trandafiruluicontinealteinformatiidectcel al crinului sireprezinta,ar spuneSheldrake,un cmpmorficdiferit.O situatiesimilarapoatefi identificatan activitateaelectricaacreierului,carepornestesi eadelacelemaimicinivelurideenergiesi sedezvolta,ajungndla proceseceimplicaportiunivastedinsistemulnervos.Maimult dectatt:sistemulnervosestelocul n caree cel maifirescsafie cautateint1uentelesubtilealecmpurilormorfice.

Un cmpmorficcare-siexercitaint1uentaasuprasistemuluinervossenumeste"cmpmotor".Cmpurilemotoriipotfi impor-tanten producereacomportamentelorprogramategenetic,cumar fi tendintaanimalelormici de a alergala adapostcndzaresc'umbraunuisoim.Deasemenea,cmpurilemotoriipotoferiunnoumodelpentruexplicareanvatariisiamemoriei:adicaamintirilesuntechivalentecunistecmpurimotoriiconstruitedinexperientaante-rioara.Cmpurilemotorii au o trasaturape careamvazut-odejadescrisan fizicacuantica:nu suntlimitatedelocalizare.Aceastanseamnaca,desiamintirileindividualealeuneipersoanetrebuiecumvasafiepotrivitecutiparulsistemuluinervosunicalaceleiper-soane,experientaunuiomi poateinfluentapealtii.n esenta,cndun anumitlucru estenvatato data,ulterioraltcineval nvatacumaimareusurinta.Un tipardegndiresaudecomportamentseproducecu maimultausurintadacaa maifostprodusnainte.nmodinteresant,aceastateorieoferaprimaexplicatierezonabiladinpunctdevederestiintificasupraideiilui Jung dearhetipuripsihice- imaginisautemeuniversale,mpartasitedentreagaomenire.Jungcredeacaarhetipurileseconstruiescpeparcursulunorntregiepoci

- 61-

Allan Combssi Mark Holland

istorice,ideectsepoatedeconcordantacumoduln caresespunecaseformeazacmpurilemorfice.Sheldrakeobservarecent:"Teo-ria rezonanteimorficevaconducela o reafirmareradicalaa con-ceptuluideinconstientcolectivpropusdeJung", adicaaarhetipu-rilor48Vomexaminadetaliatarhetipurilen capitolul4.

Putemgasio legaturantrecmpurilemorficesi sincronicita-ten faptuladeseadiscutatcadoisaumaimultisavantiori matema-ticieni pot facedescoperirifoarte asemanatoare,independente,aproapen acelasitimp.Unexempluexcelentl reprezintaalgebra,dezvoltatan AngliadecatreSir IsaacNewtonsi aproapesimultann Germaniadefilosoful,savantulsimatematicianulG.WLeibnitz.Newtonnu stianimicdesprelucrarilelui Leibnitzpeaceastatemasi,defapt,s-afolositdeunformatmatematicconsiderabilmaigreoi.(Astazisefolosesteformalui Leibnitz,desin modnormallui New-ton i seacordarecunoasterean privintametodei.)Astfeldecoin-cidentesuntdeseoriatribuiteconditiilorculturale:totulerapregatitpentruproducereadescoperirii.Farandoiala,asastaulucrurilenmultecazuri,darn anumitesituatiiexplicatiaparemaiputinpro-babila,asacumvomvedeamai trziun acestcapitol,cndvomdiscutapublicareaindependenta,n acelasian,a trei teorii- ntrecareceaa lui Sheldrake- carepostuleazatendintatiparelordeasereproduceodataceaufostcreate.

Alte exempledecoincidentesemnificativepecarele putemexplicaprin existentacmpurilormorficesuntmaiobisnuite,darmaiputindramatice.ntreelesenumarasituatiilerelativfrecventen caredouasaumaimultepersoanesegndesclalucruriasemana-toaresaufac lucruri asemanatoaren acelasitimp, farasa aibacunostintadeacestlucru.Spreexemplu,primestiun telefondelaun prietentocmaicndtegndestisa-Isuni;amndoivaimaginaticonversatianaintecaeasaaibaloc propriu-zisla telefon.Sautegndestila cevasi tocmaiatuncio persoanadin apropierencepesavorbeascadespresubiectulrespectiv,capentruatescutideoste-

- 62-

SINCRONICITATE

neala!n astfeldecazuri,sincronicitatesepoatesuprapunepesteceeacen modnormalconsideramafi telepatie.Vomcomentapescurtlegaturadintreacestedouafenomenecevamaitrziu.Pen-tru moment,sa revenimla discutiadesprecmpurilemorficesimemorie.

Dovezilestiintificen favoareaimplicariicmpurilormorficemfenomenulmemorieisuntputine,darcaptivante.n primulsfertalsecoluluitrecut,laUniversitateaHarvard,WilliamMcDougall,unuldintrentemeietoriipsihologieiamericane,adescoperitdinntm-plarecasoareciineantrenatinvatauexceptionalderapido sarcina(evadareadintr-unlabirintcuapa)nvatataanteriorlaperfectiedemaimultegeneratiide soarecidin aceeasilinie dedescendenta.Descoperirilesaleaufostconfirmaten modizbitor,ctivaanimaitrziu,denistecercetatoridinScotiasiAustralia:n experimenteleacestora,soareciineantrenatianterioraudeprinssarcinaaproapeimediat49Aproapen aceeasiperioada,marelepsihologrus IvanPavlov- renumitpentrustudiilesaleprivindreflexulconditionatlacini- a facutobservatiisimilareasupramaimultorgeneratiidesoareciantrenatisadeafugalaloculdehraniren momentulauziriiunuiclopotel.Primageneratieaavutnevoie,n medie,det