150 de mari experimente stiintifice - romana, pt copii, science experiments for kids, fun...

5/21/2018 150 de Mari Experimente Stiintifice - Romana, Pt Copii, Science Experiments for Kids, Fun Experiments - (Scan by Waspul for Mirun) - slidepd

1/253


2/253

Pt. Mirun

Scan by waspul


3/253


4/253


5/253


6/253


7/253


8/253


9/253


10/253

P L NET i N ROT E

notimpurile

1

FOIosit i carioca pentru a desena

2

puneti lanterna pe carti in asa fel Incat

linie in jurul mij locului mingii. Aceasta sa lumineze

jum

atatea de mlnge de

reprezinta Ecuatorul. Asezati mingea deasupra Ecuatorului. Este

vara

in

deasupra bolului asttel i ncat linia j umatatea de rninge de deasupra

Ecuatorului sa se i ncline usor. Ecuatorului, unde lumineaza lanterna, $i

iarn a de cealalta jurnatate a lum ii.

Puterea

solara

Soarele revarsa energie Orbita

MARTIE

prirnavara in nord

pe Parn

nt

sub forma

Pamantul ui

,

$i toa rnna in sud

de ealdur a si lumina.

Cantitatea de energie

pnrnita in oriee loe de

pe Parnant se rnodifica

od t eu anotimpu rile.

Aeest lueru se

Soarele

datoreaza faptului ca

axa Parnantu lui este

lncl mata. Vara,

IUNIE

jum t te a Pamantului

vara

in

larna in nord $i

nord $i

e inc tinata spre Soare,

vara in sud

iarna in sud

$i aeolo este mai eald.

larna nu mai primeste

SEPTEMBRIE

asa multa lumina de la

toarnn a in nord $i

Soare, $i atunei e mai

primavara in sud

reee.

3

l.uminati Ecuatorul cu lanterna asHel

lncat

aceasta sa aru nce lumina egala

in fiecare ernisfera. Acest lucru este

echivalent cu primavara si toamna , cane

zilele noptile sunt de aceea si durata in

teats

lumea .

Construirea

unui

termometr

1

Turnati apa rece in tr-o st icla pana se

ump le la doua tre imi din capacitate.

Adaugati niste col

or nt liment r

. Mulati

paiul i n apa $i slgilati bine gatu l stic lei cu

adeziv refolosibil .

4

i nt r-o zi fierbinte, caldura Soare lui va

face ca aeru l $i apa sa se di late,

tortano nivelu l apei din pai pest e semnul

tacut pentru te mperatura c merei. Raciti

termometrul in frigide r.

Remarcati nivelur ile

diferi te .

2

imPingeti palul in jos spre a perm ite

3

Taiati cartcn asu l 1 Inf iget l-l pe pal.

aer ului sa mai patrunda in sti cla. l.asatl sticla sa stea putln . Faceti un

Dupa cateva secunde, presiunea aeru lui semn pe cartonas in dreptul nivelului apei

suplimentar din interior va torta nivelul pent ru a ilust ra temperatura camere i.

apei sa se ridice pe pai in sus.

Duceti-va termometrul afar a.


11/253

PAMANTUL NOSTRU NEOBO SIT

azel nii

L

una este eel mai apropiat

vecin

din

spatiu

al Pamantului. Stirn mai

multe

despre Luna

decat

despre

orice

alt

corp

ceresc

deoarece astronautii au aterizat

pe ea ?i i-au explorat suprafata. Luna

este singurul satelit al Pamantului. Ea

mascara 3.476 km

in diametru

- avand

aproximativ un

sfert

din marimea

Pamantului. Se invarre in

jurul

Pamantului

la

0 distanta de

aproape

385 000 km ?i face calatoria

aproximativ 0 data pe luna. Luna nu

emite niciun fel de lumina proprie 0

vedem pentru ca rerlccta lumina

de

la

Soare. Lumina solara Iurnineaza diferite parti ale Lunii

pe masura

ce

luna trece

prin ea.

Din

aceasta cauza Luna

pare

ca-si

schimba forma

. Luna se

rotcste incet in timp

ce inconjoara Pamantul astfel ca aceeasi parte a sa este

intoarsa

tot

timpul spre

Pamant.

Vedem Luna Iuminata complet doar 0 data pe luna dar

nu trebuie sa asteptati 0 luna spre a vedea schimbarile

formei

sau ale fazelor sale. Proiectul acesta va va ilustra

in doar

cateva

minute cum trece

Luna

prin

fazele sale.

Creatl-va propria voastra una

VETI AVEA

NEVOIE

DE :

minge de fotbal sau volei, lipici,

pensula de lipit, st lcla, foita sau

fol ie de staniol, foarfeca, adeziv

refolosibil, lanterna .

f .

.....

1

ASigUrat i.va ca mingea e spalata

uscata complet inain te sa 0 tolosltl

l ntindeti lipiciul pe toata suprafata mingli,

Asezati-o pe

0

sticla sau ceva

sernanato r,

pentru a 0 mentine nemiscata .

Fata Lunii

Aceasta imagine lnfati$eaza 0

priveliste a Lunii vazuta de pe

Parnant, ano lntreaga Luna este

luminata, a$a eum apa re aic i, 0

numim Luna plina. Regiunil e mai

Intunecate ale suprafetei sale

sunt

campi: lntinse de praf, numite marl

Zonele mai luminoase sunt muntii.

Acestia sunt presarati cu eratere ce

au uneori diam etre de sute de

kilometri. Muntii de pe Luna au ma

bine de 6

.000

de metri l nattime.

2

Taiati atent hartia sau folia de stan

In patrate mar io lnveliti mmgea In fo

de staniol. Incercat: sa

tacett

supratata

cat mai neteda posibil. Acum aveti prop

voastra Luna


12/253

12

F Z ELE LU N

Luna pe rnasa. Fixati

un mic ghern de adeziv refolosibil

sub rninge. Acesta va t ine in loc

va imp iedica sa se rostogoleasca de pe

masa .

recerea prin

faze

Cand va aflati in parte a opusa priete

nului vostru, zona mingii care da spre

voi reprezinta Intunericul. lata ce se

intarnpla data pe luna pe cerul noptil,

Putem vedea doar fasie subtire de

lumin a, pe care numim Luna noua

sau serniluna. Pe masura ce va miscati

in j urul mese i, portiun e mai mare din

minge este luminata de lanterna, Toata

va f i luminata cand va veti af la in

spatele prietenului vostru. Cand acest

lucru se intampla cu adevarata Luna,

numim Luna piina. Miscandu-va In jur,

mingea cade

trept

at In intuneric. Cand

va aflati iar in partea opusa prietenului

vostru , veti vedea iar Luna noua.

4

puneti-va un prieten sa stea la un

capat al mesei pentru a trimite cu

lanterna raza puternica de lumina

asupra Lunii voastre. Mergeti de partea

opusa a mesei. Priviti-va Luna dupa ce ati

stins toate celelalte lumini din camera.

Luna noua semiluna)

5

Treptat. miscati-va in jurul mesei,

uitandu-va inca la Luna voastra. Veti

vedea formele diferite pe care Ie ia.

Aceste forme sunt fazele Lunii.

faza prim ului patra

Luna plina

faza ultimulu i

patrar

Luna noua


13/253

P M NTUL NOSTRU NEOBOSIT

Fluxul refluxul

Vecinul apropiat

Luna este un desert sterp de piatra . Nu

are nicio atmosfera care s-o protejeze

de razele periculoase ale Soarelui ,

niciun fel de apa care sa susti na viata.

Forma Lunii pare sa se schimbe in

decursul unei luni. Numim aceste

schlrnba rl ale formei sale fazele Lunii.

Luna are nevoie de 29 de zile si

jumatate

pentru a se modifica de la

0

serniluna subtire ultimul patrar) la un

cerc plin apoi iar la ult imul patrar,

um

p r

mareele

Luna

orbita

Mareele se ridica dedes

ubtu

l Lunii pe

masura ce Parnantul se roteste.

Gravitatia Lunii rldica apa oceanelor,

at ragand-o spre ea.

4

P

amantul e albastru cand e privit

din intunericul

spatiului cosmic. Aceste

lucru

se datoreaza faptului ca

70 din suprafata lui e accperita de oceane. Ele ocu

pa

peste un milion de milioane de milioane de tone de apa.

La fiecare 12 ore, apa marii se ridica, iar apoi coboara.

Aceste ridicari coborari sunt

numite

maree flux

reflux). Cand apa se ridica, spunem ca

este flux

. Cand ea

se retrage,

spunem

ca este reflux. Miscarea apelor

oceanice

este determinata de Luna de rotatia

Pamantului. Forta de gravitatie a Pamantului atrage Luna.

Pe masura ce Pamantul se roteste, Luna atrage ea apa

oceanica, facand-o sa se ridice.

0

ridicare asemanatoare a

nivelului marii apare de

partea opusa

a Pamantului,

unde

apa creste, ca rezultat al miscarii de rotatie a Pamantului.

In aceste locuri e flux. Sase

ore

mai tarziu,

Pamantul

s-a

rotit cu 90. Marea se retrage apoi in puncrul sau eel mai

scazut, arunci apare refluxul.

Cele doua

experimente opuse

explica

cresterea

descresterea nivelului

oceanelor

tara nicio

schimbare

a

cantitatii de apa marina, felul in

care

revarsarile mareic

de apa

raman

in acelasi loc dedesubtul Lunii,

pe

rnasura

ce Pamantul se roteste sub ea.

o data la doua saptarnanl, Soarele

Luna se allnlaza cu Pamantul. orta lor

de atra ctle cornbinata creeaza 0 maree

de sizigil ,

0

maree mai lnalta decat de

obicei.

o saptamana mai tarziu, Soarele

Luna se afla la unghiuri drepte unul

fata de alt ul. Orientandu-se in directii

opuse, ele produ c

0 mar

ee mai joasa

decat de obicei, num lta maree moart


14/253

F

LUXUL

R EFL U XUL

luxul

refluxul

l

cas tronu pe su prafata fixa ,

nete da, apoi urnp leti-l pe jumatate cu

apa . Puneti user mingea In apa, astfe l

incat sa pluteasca in mijlocul castronului,

dupa cum va ilustreaza

imag

inea .

ambele maini deasupra

mingii Irnpinget i-o cu grija In a pa.

dar

ferm . Priviti ce se intarnpl a cu nive lul

apei. Se ridica lntr-un flux .

Revarsarea mareei

3

l.asati mingea sa se rid ice iar user,

Puteti

vedea acum apa din castron

scazand. Astfel ma reea s-a ridicat > i s-a

retras, desi cant itatea de apa a rarnas tot

tim

pul nesch

imb

ata .

VETI AVEA

NEVOIE

DE :

Flux reflux: un llghean de

plastic , apa, minge de plastic

pentru a reprezenta planeta.

Revarsarea mareei: lipici tare,

0

sfoara subtire cu lungimea de 20

em $i

ooua bucau de stoara de 40

em, minge de plastic pentru a

reprezenta planeta, lighean de

plastic, perforator, apa.

l

LiPit i foarte bine sfoara lunga de 2

em de minge lasati -o sa se usuce.

Intre t imp, cere ti-i unui adult sa va

perforeze doua gaurt la marginea

ligheanului, una de fiecare

part

e.

2

Trecei i

cate

un fir de

stoara

lung de

4 em prin fiecare

gaura iegati

sfoara de marginea ligheanului. Umpleii

pe jurn atate ligheanul de p

last

ic cu apa

lasati mingea sa pluteasc a in apa.

3

RUgat i un prieten sa traga de sfo ara

Iiplta de minge spre el sau ea. Exista

mai rnulta

apa Intr-o parte a mingii decat

in cealalta, A

ceast

a este revars area

mareei.

4

Luna atrage apa, dar Pamantul face

acelasi lucru. Acum cereti-i pr ietenului

sa i ina mingea pe loc In

timp

ce arnandol

tragef

sforile legate de llghean pana

schimba forma.

5

Acum exista reva rsare a ma reei de

ambele parti ale p lanetei. Unul d in voi

sa intoarca mlngea user. Putei i observa

cum reva r

sa r

ile mare ice se misca In j urul

planetei pe rnasura ce ea se lntoarce.


15/253

P AMANT

UL NOSTR

U NEO OSIT

... Mari puternice

Pe vreme rea, valuri uriase se ina

ta

se sparg , tras torrnand marea

lntr-o

rnasa turnultoasa.

Valuri curenti oceanici

M

area

este

rareori calma. Chi

ar

intr-o zi llnistita, vet

obser

va valurele pe suprafata ei. Valurile se misca

p

suprafata oceanului. Ele sunt purtate mai ales de vant, Cu

cat sunt

mai

puternice

vanturile mai lunga

distanta

pe

care

au strabatut-o,

cu

atat

sunt

mai mari mai inalte

valurile. Valurile afecteaza de obicei

num

ai su

prafata

apei.

Pe rnasura ce ele circula,

valul se apropie de d

apa

insas! nu se

rnisca,

Ea doar se ridica

coboara cand valul

trece

prin

ea. La nivelul

profund alunor oceane

,

dop ul lsl mentine poz

apa

se misca 'in suvoaie

uriase,

numite

curenti, Acestia

pot

fi calzi sau reci ,

p

ot

af

ect

a clima lumii. Curentii oceanici

sunt

deterrninati mai

degraba

de diferentele de salinitate

sau de temperatura ale apei decat

de

vant.

valul circu la,

r opu l nu

Primul

proiect

ilustreaza cum se crecaza valurile, iar

al doilea

cum

sunt

provocati

curcntii

de

bataia

vantului. Curcntii cum

sunt

cei

din

al treilea proi

ect

se

produc

pe

0 scad

mult

mai

mare

n cele mai intinse

...Trecerea valului

oceane ale lumii.

Diagramele de mai sus ilustreaza trecer

valului pe suprafata apei, in

timp

ce obie

te le de pe apa ab ia daca se misca putin

Crearea valurilor

VETI AVEA NE VO IE DE:

lighean dreptunghiular de plastic ,

cana , apa, cada sau bazin

gonflabil cu apa put in adanca ,

plasti lina,

l

A ezat ligheanul pe podea sau pe

0

2

Suf,ati foarte user peste suprafata a

rnasa. Alegeti un loc unde nu Vefi vedea ca apa Incepe sa se valu-

contea za daca se sc urge put ina apa. reasca acolo unde suttati, Tot asa se

Umpleti ligheanul cu apa pana cane forrneaza valurile oceanice prin rnlscare

ajunge aproape la margine. aerului, deci cane bate vantu l.


16/253

16


17/253


18/253


19/253


20/253


21/253


22/253


23/253


24/253


25/253


26/253


27/253


28/253


29/253


30/253


31/253


32/253


33/253


34/253


35/253


36/253


37/253


38/253


39/253


40/253


41/253


42/253


43/253


44/253


45/253


46/253


47/253


48/253


49/253


50/253


51/253


52/253


53/253


54/253


55/253


56/253


57/253


58/253


59/253


60/253


61/253


62/253


63/253


64/253


65/253


66/253


67/253


68/253


69/253


70/253


71/253


72/253


73/253


74/253


75/253


76/253


77/253


78/253


79/253


80/253


81/253


82/253


83/253


84/253


85/253


86/253


87/253


88/253


89/253


90/253


91/253


92/253


93/253


94/253


95/253


96/253


97/253


98/253


99/253


100/253


101/253


102/253


103/253


104/253


105/253


106/253


107/253


108/253


109/253


110/253


111/253


112/253


113/253


114/253


115/253


116/253


117/253


118/253


119/253


120/253


121/253


122/253


123/253


124/253


125/253


126/253


127/253


128/253


129/253


130/253


131/253


132/253


133/253


134/253


135/253


136/253


137/253


138/253


139/253


140/253


141/253


142/253


143/253


144/253


145/253


146/253


147/253


148/253


149/253


150/253


151/253


152/253


153/253


154/253


155/253


156/253


157/253


158/253


159/253


160/253


161/253


162/253


163/253


164/253


165/253


166/253


167/253


168/253


169/253


170/253


171/253


172/253


173/253


174/253


175/253


176/253


177/253


178/253


179/253


180/253


181/253


182/253


183/253


184/253


185/253


186/253


187/253


188/253


189/253


190/253


191/253


192/253


193/253


194/253


195/253


196/253


197/253


198/253


199/253


200/253


201/253


202/253


203/253


204/253


205/253


206/253


207/253


208/253


209/253


210/253


211/253


212/253


213/253


214/253


215/253


216/253


217/253


218/253


219/253


220/253


221/253


222/253


223/253


224/253


225/253


226/253


227/253


228/253


229/253


230/253


231/253


232/253


233/253


234/253


235/253


236/253


237/253


238/253


239/253


240/253


241/253


242/253


243/253


244/253

Pt. Mirun

Scan by waspul


245/253


246/253


247/253


248/253


249/253


250/253


251/253


252/253


253/253

150 de mari experimente stiintifice - romana, pt copii, science experiments for kids, fun...

Documents